disertatie flextronics

7/16/2019 Disertatie FLextronics...

1/71

Cap. I. Prezentarea firmei

1.1 Denumire , adres , anul nfiinrii

Denumire: Flextronics Internaional

Adres: Calea Torontalului , DN 6 , km 5, Timioara , jud. Timi

Anul infinrii: 1 iunie 1998

4


2/71

1.2. Structura acionariatului i a conducerii firmei

5

Materials

Mgr

QA Mgr

Management

RepFinance MgrITMgr

Segment

Material

Management

Asset

Management/

BPC

HR Mgr

T & D

CSER

Engineering Mgr

Capacity &

Equipment

Legenda:

QA - Quality Assurance

HR - Human Resources

NPI - New Product Introduction

QMS - Quality Management System

EMS - Environmental Management System

HS - Health and Safety

IT- Information Technology, Systems

T&D - Training and Development

PM - Program Management

PDC - Product Data Control

MRO - Material, Repair and Operation

FP&A - Financial Planning & Analysis

FP&A

Accounting &

Consolidation

EMS

QMS

MRO

Purchasing

Logistics

Site General Manager

Warehouse

Operations

Supplier

Quality

Enginering

Security Mgrr

Inventory

Control

Doc.

Control

Segment

Quality

Lean Mgr

Production

Planning

Maintenance

Segment

Process

Engineering

Segment Test

Engineering

Segment

Product

Engineering

Medical

Segment Lead

Infrastructure

Segment Lead

NPI

Engineering

Business

Development

Mgr

ComponentEng / PDC

Automotive

Segment Lead

Operational and

Facility Mgr

Compensation

& Benefits

Staffing

Infdustrial

Segment Lead

Employee

Relations

H&S

Fire Fighting

Coordinator

Electrical

Power Mgr


3/71

1.3. Scurt istoric

Flextronics International nfiinat n 1998 este o companie multina ional cu

sediul central n Singapore, care furnizeaz servicii de manufacturare a produselor electronice

(EMS).

Prezent n 30 de ri, inclusiv n Romnia prin filiala Flextronics Romnia din

Timi oara, intreprinderea anunta in iunie 2007, achizi ionarea companiei rivale Solectron

pentru suma de $3,6 miliarde, devenind unul din liderii industriei serviciilor de manufacturare

a produselor electronice, cu peste 200.000 de angaja i

Flextronics este un important furnizor de servicii pentru producia de componente

electronice a carui activitate este focalizat pe oferirea de servicii complete de proiectare iproducie pentru productorii OEM de automobile, informatic, dispozitive digitale de

consum, industriale, infrastructur, dispozitive medicale i dispozitive mobile. Compania, cu

sediul central n Singapore, a inregistrat n anul fiscal 2006 un venit de 15,3 mld. USD.

Flextronics ii ajut pe clieni s proiecteze, construiasc, vnd i s asigure servicii pentru

produsele electronice printr-o reea de birouri din peste 30 de ri de pe 5 continente. Aceast

prezen global furnizeaz soluii de proiectare combinate cu producie de electronice de

baz i servicii logistice i este integrat pe vertical cu componente tehnologice pentruoptimizarea activitilor clienilor prin reducerea costurilor si a timpului de lansare pe pia.

1.3.1. Evoluia numarului de salariai

Numarul mediu de salariai de la Flextronics Romania Srl a oscilat intre anii 1999 ;i

2011. Numarul de angajai a crescut cu 637 persoane, adic cu 47,47 %.Cei mai multi angajai au fost n anul 2001 - numar persoane angajate: 4099.

Cei mai puini angajai au fost n anul 2000 - numar persoane angajate: 1342.

In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2011) numarul angajailor Flextronics Romania

Srl, a crescut cu 640 persoane, fata de anul precedent.

6
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compania_multina%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compania_multina%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=EMS&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flextronics_Rom%C3%A2nia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solectronhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Compania_multina%C8%9Bional%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Singaporehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=EMS&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flextronics_Rom%C3%A2nia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solectron


4/71

1.3.2. Clienii firmei

Principalul sector de activitate a intreprinderii este orientat spre produsele

electronice , care n ultimii ani au fost la mare cautare. Clienii din acest sector de activitate

sunt reprezentai de multinationale, dar si de intitutii care au o cerere de produse gata

asamblate . Principalii clienti si colaboratori sunt :

- Alcatel Lucent Italy pentru care are 5 linii unde se produc sisteme de

telecomunicatii;

- Philips Medicalpentru care produce aparatura de ingrijire medicala ;

- SMA Solar Technology Germany produse si aparatura pentru panourile

fotovoltaice ;

-ADVA Optical Networking aparaturapentru retele broadband;

- ADSL Italysplitere si microfiltre pentru conexiuni telefonice rapide;

- Delphi Packard Electric ;

7
http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQ


5/71

1.3.3. Principalii furnizori

Pentru a satisface cerintele clientului compania Flextronics foloseste doar utilaje de

ultima generatie , dar si materii prime de la cei mai cunoscuti furnizori din domeniul

respectiv.

Principalii furnizorii de materii prime grupati in functie de categoriile componentelor

pe care le pun la dispozitie :

- CONECTORI: Tyko , Future , Copper Busman;

- SEMICONDUCTORI : Nxp semiconductors, On semiconductors, Rohm

semiconductors;

- ROLE: Kemet, Koa , Molex , TDK ;

- LASERI: JDS , Opnext, O-net , Enablance, Finisar ;

- PLACI de baz ( motherboard) : Red board, Multek , Murata , Slaminna, Shennan;

- DIODE: Diodes, Epcos ;

- Materiale pentru mpachetat: Carpenterie , Mec-San , Cosmint , Omp, Oms , Sca

packaging, Song chuan.

8


6/71

1.3.5. Rezultate financiare

Evoluia cifrei de afaceri

Evoluia profitului brut

9


7/71

Evoluia profitului net

1.3.6. Planuri de viitor

Obiectivul principal pe viitor la Flextronics este atingerea unei cifre de afaceri de 300

milioane . n acest sens, se urmarete creterea exportului pn la atingerea a 40% din totalul

vnzrilor, consolidarea pozitiei pe pia i gsirea de noi piee.

Obiectivele de viitor din punct de vedere al produciei se transpun n necesitatea

continurii optimizrii, fluidizrii i eficientizrii fluxurilor tehnologice ncepute n cursul

anului 2007. n acest sens se vor realiza studii interne ale fluxurilor tehnologice actuale i ale

posibilitilor existente pentru modificarea lor n vederea aducerii la parametrii cerui de

condiiile concureniale ale pieei pe care acioneaz Flextronics.

10


8/71

CAP. II. Analiza strii actuale a firmei

2.1. Analiza SWOT Flextronics Romania

Strengths

Personal foarte bine calificat cu ajutorul programelor de training specifice.

Sistem logistic performant.

Incheierea de acorduri si contracte comerciale cu clienti mari cum ar fi : Microsoft ,

Cisco Systems , Eastman Kodak , Ericsson Telecom , Hewlett-Packard , Motorola ,

Research in Motion ( Blackberry ) , Sony-Ericsson , Lenovo, Dell ComputerCorporation, Western Digital, Oracle, Verizon Wireless, Philips , Delphi Automotive ,

TRW Automotive , Alcatel Lucent etc.

Implementarea de proceduri si procese SIX Sigma , KAIZEN , LEAN

Manufacturing , KANBAN.

Obtinerea unor diverse certificari ISO: ISO 14001 ( obtinut in 2002) ; ISO 9001

( obtinut in 1999) ; ISO/TS 16949 (obtinut in 2003) ; TL 9000 (obtinut in 2008); ISO

13485 (obtinut in 2008) ;

Obtinerea altor certificari de producie : UL, BABT, CSA

Flextronics ofera o gama larga de produse in urmatoarele segmente de piata :

Industrial , Medical , Automotive si Telecomunicatii.

Segmentul principal de activitate al Flextronics inainte de achizitia companiei

Solectron a fost segemntul telefoanelor mobile ce reprezenta aproximativ 30% pecand segmentul produselor digitale de consum reprezentau doar 23% iar cel IT doar

10%.

Compania Solectron achizitionata de Flextronics in 2007 era bazata in principal pe

segmentele de din domeniul IT si infrastructura ( infrastructura reprezentand 40 45

% din venituri datorita relatiei stranse cu Cisco ). Domeniul IT reprezenta aproximativ

o treime din venituri , iar segmentul celorlalte echipamente digitale de consum

11


9/71

reprezenta doar 10%.Dupa achizitia companiei de Flextronics compania dispune de o

baza de venituri mai diversificata.

Cel mai mare segemnt din

comania nou formata este

segementul de

infrastructura care

genereaza approximativ o

treime din venituri ,celelalte segmente

generand fiecare intre

10% 20 % din venituri.

Comparativ cu concurenta flextronics ocupa pozitia a doua pe plan global cu 18%

din piata ,liderul mondial fiind FOXCONN cu 25% din piata.

Flextronics ofera calitate ridicata in toate segmentele in care activeaza.

12


10/71

Datorita gamei variate de clienti in diferite sectoare de activitate si a calitatii

superioare a proceselor de producie Flextronics castiga in mod constant noi contracte

pentru productia unor noi sortimente de produse.

Flextronics dispune de cababilitati excelente de introducere in producie a noi produse

( NPI new product introduction) si noi volume de producie , reusind astfel sa

satisfaca cerintele clientului .

La baza introducerii de noi produse in producie sta sistemul Flextronics SBS

production life cycle ( SBS special buisness solutions).

Achizitionarea performata in cilcul curent de resurse materiale si resurse umane.

- Achizitonarea de resurse umane se face prin intermediul site-urilor de recrutare

specializate , a firmelor de recrutare specializate si a unui internal job market ce ofera

angajailor deja existenti posibilitatea de a obtine un alt job in interiorul companiei.

- Achizitonarea de resurse materiale se face prin intermediul departamentului de

achizitii ( materiale directe sau indirecte) . Flextronics dispune de un personal

numeros si performant responsabil cu achizitiile ( approx 50 persoane).

Flextronics dispune de un sistem de producie performant ce are la baza sisteme de

inbunatatire a proceselor de producie KAIZEN si Lean Manufacturing.

Vanzarea produselor se face in mod direct catre client , majoritatea produselor finite

ale flextronics fiind folosite ulterior de catre client ca subansamble ale unor produse

complexe .

Compania a pornit cu capital propriu dat in 1993 a primit finanare de capital de

risc prin intermediul companiei Sequoia Capital.

Flextronics dispune de un program de fidelizare furnizori in cazul in care acestia

raspund intr-un mod cat mai favorabil nevoilor companiei. Furnizorii respectivi sunt

numiti furnizori agreati la nivel de corporatie si vor avea prioritate la cumpararea de

componente in eventualitatea inceperii unui nou proiect sau pe proiectele deja

existente.

Flextronics are o structura manageriala segmentata si echilibrata.

13


11/71

Weaknesses

1.Din cauza instabilitatii pietei Flextronics opteaza pentru renuntarea la o parte din

resursele sale umane avand dificutlati in achizitionarea acestor resurse in momentul in care

vor deveni necesare.

In cazul achizitei de resurse umane prin intermediul firmelor de recrutare se pierd resurse

de timp / materiale pentru pregatirea noilor angajai.

2. Pierderea de contracte din motive de lipsa a capacitatii de prodcutie , lipsa unor

standarde de calitate specifice ( ex. Ind. Aerospatiala).

3.Lipsa unor certificari ISO , proceduri si procese implementate gresit sau nerespectate.

4. Capacitati de producie scazute in comaparatie cu liderul mondial.

5. Incapacitatea de asimilare in producie a noilor sortimente din cauza deficitului de

personal , personal slab instruit sau echipamente invechite.

6.Ncesitatea apelarii la firme de recrutare pentru recrutarea de personal.

7.Ecipamente tehnologice invechite , nerespectarea unor procese si proceduri.

Opportunities

1. Compania poate apela la firme de recrutare pentru obtinerea de resurse umane

suplimentare.

Abordarea unor politici de personal cat mai atractive.

2. Obtinerea de noi clienti sau noi proiecte de la clientii deja existenti.

3. Obtinerea unor noi certificari ce pot ajuta la obtinerea de noi contracte.

Inbunatairea continua a proceselor si procedurilor existente prin intermediul

principilor KAIZEN si Lean manufacturing.

4. Sporirea capacitatilor de producie prin constructia sau extinderea site-urilor existente

si angajarea de forta de munca suplimentara.

Inbunatatirea calitatii produselor.

14


12/71

5. Instruirea periodica a personalului sau angajarea de personal specializat

6. Atragerea si angajarea de personal de la alte firme.

7. Achizitia de noi echipamente si implementarea de noi procese .

Threats

1. Resursele umane pot alege parasirea companiei in favoarea altor compani din diverse

motive.

2. Concurenta

3. Pierderea unor certificari si incapacitatea de recertificare.

4. Pierderea din cota de piata.

5. Atingerea cotei maxime de producie , incapacitatea de a prelua noi proiecte.

6. Angajarea de personal slab calificat.

7. Rata mare de produse rebut din cauza echipamentelor invechite si a personalului nou

angajat.

2.2.Analiza Mediilor Externe ale firmei Flextronics Romania (STEEP)

1.Social

Flextronics Timisoara a inceput activitatea in 4 Iunie 2007 cand a achizitionat

compania Solectron pentru 3.6 mil$.Compania achizitionata a inceput activitatea in Romania

in anul 1998 si a ales Timisoara datorita unor factori favorabili de natura:

a)geografica - pozitionarea strategica (aproape de granita de vest a tarii)

b)socio-demografica :

15


13/71

- existenta unui centru universitar puternic in domeniul tehnic dar si administrativ - un

nivel de educatie ridicat al zonei, existenta fortei de munca disponibile).

2.Tehnologic

Componenta tehnologic a mediului are un impact major nu doar asupra produciei,

creia i pune la dispoziie instrumentele cu care s funcioneze eficient, ci de asemenea

asupra aspectelor de dezvoltare strategic a organizaiei. Sectoarele cu o dezvoltare

ultrarapid a tehnologiei genereaz turbulene puternice n mediu, distorsionnd toate

aspectele legate de barierele de intrare n industrie, de opiunile de risc i stabilitate n

respectiva industrie, de costurile tehnologice i durata lor de amortizare etc. Flextronics

Romania se incadreaza in acest sector de industrie cu dezovltare rapida din punct de vedere

tehnologic si din aceasta cauza compania trebuie sa isi mentina suprematia in domeniul

tehnologiei de producie si a produselor dezovltate.

3.Economic

Din punct de vedere economic punctul de producie din Timisoara/Romania este

foarte bine amplasat datorita costurilor de operare a fabrici. Aceste costuri scazute se

doatoreaza la randul lor fortei da munca ieftine , a unor materii prime achizitionate la un pre

scazut , servicii cu costuri scazute , achizitionarea de energie la un pre scazut.

Un alt factor economic favorabil comaniei este prezenta unor furnizori si deistribuitori

specializati de materiale specifice industriei pe teritoriul tarii cuc are compania isi poate

dezvolta relatii economice avantajoase.

4. Ecologic

Compania Flextronics are o politica de mediu ce respecta toate directivele nationale ,

europene si internationale in vigoare. Una dintre cele mai importante este directiva RoHS

( Restriction of Hazarfous Substances Directive) care interzice folosirea diferitelor substante

periculoase in productia de echipamente si componente electrice.O alta directiva inrudita cu

directiva RoHS este directiva WEEE ( Waste of Electrical and Electronic Equipment

Directive ) care impune target-uri de colectare si reciclare a bunurilor electronice , si este

16


14/71

parte componenta a legislatiei ce se ocupa de rezolvarea problemelor generate de cantitatile

uriase de deseurile electronice toxice.

5.Politice

Cadrul politic-legislativ existent oferta suport companiilor multinationale precum

Flextronics prin acordarea anumitor facilitati avand ca scop dezvoltarea economica a zonei

respective.

2.3. Elaborarea /actualizarea direciilor de aciuni strategice pentrucreterea competitivitii firmei pentru urmatorii 5 ani

Elaborarea directiilor de actiune strategica pentru cresterea competitivitatiilor viitoare ale

clusterului s-a realizat utilizand rational si creativ combinarea avantajelor, oportunitatiilor,

dezavantajelor si a pericolelor identificate in cadrul analizei SWOT.

17


15/71

Atragerea de resurse umane bine pregatite din punct de vedere profesional, cu

specializari in domeniu si mentinerea unei industrii continue;

Motivarea personalului pentru a obtine rezultate din ce in ce mai bune;

Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu furnizorii;

Gasirea de noi furnizori pentru materii prime si materiale;

Cumpararea de utilaje noi si mai performante care ar creste calitatea produselor;

Realizarea unor planuri de management pe termen lung orientate pe profit facand

trecerea de la orientarea spre vanzari la orientarea spre client;

Orientarea produselor pe calitatea totala care sa satisfaca cerintele consumatorilor;

Planificarea produciei pentru a reduce stocurile de materii prime;

Cautarea unor furnizori constanti care sa ofere materii prime uniforme si in timp real;

Planificarea produciei prin mbuntirea comunicarii cu departamentul comercial

pentru a grabi livrarea comenzilor la clienti si magazinele de distributie;

Studierea si reamplasarea capacitatilor de producie pentru a reduce costurile legate de

exploatarea acestora;

Asigurarea flexibilitatii procesului de producie pentru a facilita adaptarea rapida a

firmei la cererea de pe piata;

Cresterea interesului pentru managemntul resurselor umane pentru a creste implicarea

angajailor la indeplinirea obiectivelor firmei;

mbuntirea comunucarii intre manageri pentru a lua decizii in conformitate cu

obiectivele generale ale firmei si pentru a sporii imaginea firmei;

Fidelizarea clientilor prin cresterea calitatii;

Cresterea spiritului de echipa in cadrul firmei;

Cresterea puterii manageriale prin formarea managerilor;

Acordarea unor prime pentru rezultate salariatilor;

Produsele ar trebui sa aibe parte de promovare prin mass-media; Firma ar trebui sa-si dezvolte o retea de distributie mai bine pusa la punct;.

Recrutarea personalului din scolile de specialitate;

Utilizarea calculatoarelor in toate departamentele duce la cresterea rentabilitatii;

Achizitionarea de mijloace de transport mai performante;

Realizarea unor planuri de afaceri pe termen scurt, mediu si lung;

Colaborarea cu firme de consultanta in vederea formarii personalului;

Formarea unor retele de desfacere complexe;

18


16/71

Atragerea personalului de la concurenti;

Reinoirea resurselor informationale;

Trebuie efectuate mai multe studii de marketing.

2.4. DEFINIREA VIZIUNII, MISIUNII I OBIECTIVELOR PE

TERMEN LUNG I SCURT

Viziunea este definit ca fiind scopul i valorile fundamentale ale organizatiei.

19


17/71

Misiunea este realizarea competitivitatii sau cel putin a rentabilitatii firmei prin productia si

comercializarea sortimentelor cerute pe piete.

Misiunea Flextronics este de a oferi fiecrui client produsele i serviciile pe care i le

dorete din punct de vedere al originalitii, calitii i accesibilitii preului, bazndu-se pentruaceasta pe profesionalismul angajailor i pe asimilarea de noi tehnologii. Astfel, permanenta

preocupare a firmei Flextronics este satisfacerea cerinelor clienilor i a angajailor, n acelai timp

urmrindu-se respectarea reglementrilor legale n ceea ce privete fabricarea produselor electronice

(EMS).

Viziune: Vom fi cea mai inovatoare societate in domeniul produselor electronice , oferind

clienilor notri avantajul cunotinelor valoroase n domeniu, produse i servicii de cea mai nalt

clas.

Obiectivele sunt definite ca fiind valorile performantelor catre care este orientata

activitataea firmei in vederea indeplinirii misiunii sale in piete.

Misiune

Obiectivele pe termen

Lung (>2ani)

perioada 2011-2015

Mediu (1-2 ani)

perioada 2011-2013

Misiunea

actual A

A1. Cresterea cifrei de afaceri cu cel

putin 40%

A2.Axarea pe calitatea produselor

A1.1. mbuntirea calitatii

produselor

A1.2. Creasterea raportului

calitate/pre

A1.3. Reducerea preurilor

produselor

A1.4. Investirea in materii prime

si materiale de calitate

A2.1. Cumpararea de linii de

fabricatie noi

A2.2. Aprovizionarea procesuluide producie cu materii prime de

20
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=EMS&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=EMS&action=edit&redlink=1


18/71

A3. Cresterea cotei de piata cu 40%

A4. Scaderea costurilor de producie

A5. Introducerea unor noi sortimente

de produse

calitate

A3.1. Promovarea produselor

prin mass-media

A3.2. Folosirea calculatorului

pentru preluarea mai rapida a

comenzilor

A4.1. Cumpararea de noi linii

tehnologice mai performante

A4.2. Reducerea timpilor de

staionare a materiei prime

A4.3. Angajarea de personal

calificat

A5.1. Achizitionarea unei linii

tehnologice performante

A5.2. Studierea pietei pentru a

afla preferintele clientilor

Misiunea

noua N

N1. Axarea pe calitate

N2. A se incerca cucerirea tuturor

segmentelor de pe piata

N1.1. Incheierea de contracte cu

firmele care ofera materii prime de

calitate

N1.2. Cooperarea cu firme care

ofera materiale auxiliare ecologice

N2.1. Introducerea a cat mai multe

sortimente de produse care sa

21


19/71

satisfaca toate cererile clientilor

N2.2. Prezentarea unor preuri mai

mici in comparatie cu celelalte

firme

N2.3. Cresterea raportului

calitate/pre

N2.4. Reducerea preului

2.5. ELABORAREA, ANALIZA I SELECIA

ALTERNATIVELOR STRATEGICE

22


20/71

2.5.1.ELABORAREA ALTERNATIVELOR STRATEGICE

Planificarea strategica are o foarte mare importanta , contribuind la formarea strategiei de afaceri,prin identificarea oportunitatiilor de a folosi cat mai bine resursele umane existente si aratand cum

lipsa de resurse umane poate afecta negativ aplicarea planului de afaceri propus, daca nu se iau

masuri. Aceste angajamente se concretizeaza in oameni pregatiti, costuri de anagajare si trening,

flexibilitate insuficinta.

Strategiile de marketing sunt de trei tipuri:

Strategii defensive care sunt:

mbuntirea imaginii firmei

mbuntirea calitatii produselor

mbuntirea sigurantei livrarilor

mbuntirea performantelor tehnice ale produselor

mbuntirea duratei de viata/functionarea a produsului

Eliminarea defectelor produsului

Strategii de dezvoltare

Cresterea gamei servicilor oferite

Descoperirirea unor noi utilizari ale produslui

Dezvoltarea unui produs nou

Strategii ofensive

Schimbarea politicii preurilor

Folosirea de noi canale de distributie

Intrarea pe noi piete geografice

2.5.2. ANALIZA ALTERNATIVELOR STRATEGICE

23


21/71

Alegerea strategiei presupune existena unor alternative strategice, ca mijloace

recunoscute ntr-un context asemntor misiune-mediu. Opiunea se bazeaz pe experiena

trecut a altor firme, chiar dac elementele situaionale nu sunt ntru totul identice.

Formularea unor strategii de marketing performante se fundamenteaz pe o serie de

analize sistematice. Acestea trebuie s clarifice modul n care firma trebuie s-i foloseasc

forele i mijloacele sale pentru a-i utiliza n totalitate ansele pe pia i pentru ndeplinirea

obiectivelor de marketing. Ele reprezint direciile principale pentru conceperea

instrumentelor de aciune ale firmei, innd cont de ciclul de via al produselor proprii i de

particularitile programelor de dezvoltare.

Strategia de marketing devine rezultatul final al confruntrii dintre schimbrile

viitoare ale firmei i rezultatul mediului ei ambiant, al stabilirii obiectivelor marketingului i

al stabilirii msurilor corespunztoare. Strategia indic cu ce fel de msuri de marketing

trebuie atinse obiectivele de marketing ale firmei. Marketingul strategic eficient concentreaz

n mod consecvent toate mijloacele i posibilitile asupra transformrii orientate spre un scop

performant al strategiei de marketing. Orice strategie are avantaje i dezavantaje intrinseci

care se cer cunoscute n momentul alegerii uneia dintre acestea pentru formularea unei

strategii personalizate. Aceste avantaje sau dezavantaje sunt amplificate de anumite

configuraii ale factorilor interni i externi, astfel nct balana dintre ele poate s se ncline n

orice parte.

Strategia la nivelul afacerii urmrete ctigarea unui avantaj competiional ntr-o

anumit industrie sau segment de pia, cu un anumit produs sau linie de produse. Acest tip

de strategie este subordonat strategiei la nivelul organizaiei i realizrii obiectivelor

organizaiei.

Strategia de lider prin cost, aleas de firma FLEXTRONICS este bazat pe costulsczut al produselor, ce conduce la obinerea unui avantaj competiional, prin reducerea

costurilor sub cele ale concurenilor. Susinerea strategiei impune o serie de msuri de

eficientizare a cheltuielilor: dimensionarea optim a volumului de producie, controlul riguros

al costurilor i permanenta lor reducere, micorarea facilitilor de plat i restrngerea

cheltuielilor aferente compartimentelor de cercetare-dezvoltare, publicitate, vnzri, service.

Nivelul costurilor depinde ntr-o msur important de preurile produselor firmelor

colaboratoare, ce urmeaz a fi comercializate de firm. La nivelul organizaiei, aceast

24


22/71

strategie este susinut prin integrare vertical sau diversificare concentric, opiuni ce permit

economii de scop i de scar.

Prin alegerea alternativei strategice referitoare la produse i piee, scopul principal al

firmei vizeaz att obinerea avantajului competitiv pe pia printr-o activitate eficient i o

poziie superioar fat de principalii competitori, ct i satisfacerea obiectivelor propuse.

2.5.3. SELECTIA ALTERNATIVELOR STRATEGICE OPTIME

n cadrul companiei, etapa alegerii celei mai potrivite strategii i formulrii acesteia n

termeni clari este urmat de cea a aplicrii strategiei adoptate. Implementarea cu succes a

strategiei impune existena leadershipului, care poate fi definit prin viziune, concentrare,

abiliti de comunicare i profund determinare. Mai mult, trebuie s existe o sinergie ntre

competenele de baz ale organizaiei, strategia i structura sa, dorinele stakeholderilor... i,

bineneles, este nevoie i de puin noroc.

Dei formularea strategiei reprezint o parte important a procesului de marketing strategic,

strategiile nu vor avea efectul dorit, dac nu sunt corect implementate. Implementarea

strategiei cuprinde toate activitile necesare pentru operaionalizarea acesteia, pentru

urmrirea progreselor realizate, respectiv controlul strategic i, n final, atingerea obiectivelor

propuse.

Alegerea alternativei strategice se face cu analizarea tuturor factorilor care pot influ-ena

direct sau indirect starea viitoare a organizaiei. O influen decisiv o va avea starea iniial a

firmei, definit n plan intern ca o sum de afaceri distincte cu caracteristicile lor, iar n planextern ca o sum de poziii ale acestor afaceri n contextul mediului competiional. O analiz

mai riguroas impune studiul structurii interne a organizaiei din punctul de vedere al

portofoliului de afaceri, afaceri difereniate pe baza unor criterii ce permit abordri strategice

distincte. n acest caz, afacerea face referire la unitatea strategic ce ofer un produs sau un

set de produse unui anumit segment de pia.

Tehnicile cunoscute care ghideaz modificarea eficient a portofoliului de afaceri,

analizeaz starea prezent a firmei pe plan intern i extern i sugereaz un set de alternative

25


23/71

strategice: opiunea strategic pe baza analizei SWOT, matricea BCG, General Electric-

McKinsey, Royal Dutch-Shell, Arthur D. Little i cea a evoluiei produs/pia.

Matricea McKinsey

Matricea McKinsey este un element de analiza multicriteriala care se bazeaza pe

reprezentarea domeniilor de activitate strategica in functie de 2 dimensiuni:

1. Atractivitatea pietei pe terment mediu ( factori externi intreprinderii)

2. Forta competitiva sau pozitia concurentiala ( factori interni ai intreprinderii )

Pentru construirea matricei in cazul companiei Flextronics se vor parcurge urmatoarele

etape :

a) Definirea criteriilor de evaluare ale atractivitatii pietei si a fortei competitive si

stabilirea ponderii celor 2 dimensiuni .

I. Criteriile de evaluare ale atractivitatii pietei sunt :

- Dimensiunile pietei 5 %

- Rata de crestere a pietei 15 %

- Profitabilitatea pietei 15 %

- Tendinte in fixarea preurilor 5%

- Intensitatea competitivitatii 10 %

- Bariere de intrare pe piata 5 %

- Variabilitatea cererii 10 %

- Segmentarea pietei 15 %

- Structura canalelor de distributie 10 %

- Dezvoltarea tehnologica 10 %

26


24/71

II. Criteriile de evaluare ale fortei competitive sunt:

- Nivel ridical al activelor 5 %

- Imaginea brandului pe piata 5 %

- Cota de piata 10 %

- Cresterea cotei de piata 15%

- Loialitatea cumparatorilor 10 %

- Structura costurilor relativa la competitie 5 %

- Marja de profit relativa la competie 5 %

- Forta de distributie 10 %

- Capacitatea de productie 10 %

- Inovarea tehnologica sau orice alt del de inovare 15 %

- Calitatea - 10 %

- Accesul la resure financiare sau alte resurse de investitii 5 %

- Forta manageriala 5 %

a) Evaluarea fiecarui domeniu de activitate strategica prin raportarea la criterii pe o scara

de la 1 la 5. ( 1 foarte nesatisfacator ; 2 nesatisfacator ; 3 Mediu ; 4

Staisfacator ; 5 Excelent )

27


25/71

28

Evaluarea fiecarui domeniu de activitatea strategica

Criterii de

evaluare

Pondere

pf

Strategia 1

Minebea

Strategia 2

Visteon

Strategia 3

Alcatel

Strategia 4

Solar Tech.

SMA

I. Criteriile de evaluare ale atractivitatii pietei

1.Dimensiunile

pietei

0.05 2 3 2 4

2.Rata de

crestere a pietei

-

0.15 2 5 3 2

3.

Profitabilitateapietei

0.15 5 3 5 1

4.Tendinte in

fixarea

preurilor

0.05 3 2 4 3

5.Intensitatea

competitivitatii

0.10 2 2 3 4

6.Bariere de

intrare pe piata

0.05 3 2 4 3

7.Variabilitatea

cererii

0.10 5 3 1 3

8.Segmentarea

pietei

0.15 1 5 4 4

9.Structura

canalelor de

distributie

0.10 3 3 5 4

10.Dezvoltarea

tehnologica

0.10 1 2 4 4

Total I 1 T1=2.7 T2=3.3 T3=3.6 T4=3.05

II. Criteriile de evaluare ale fortei competitive sunt:

1.Nivel ridical

al activelor

0.05 3 3 5 4


26/71

At

ractivitateaPietei

5

3

1 1 3 5

Forta competitiva

Matricea BCG

In cadrul matricei BCG se va analiza pozitia principalelor produse ( proiecte )

ale companiei Flextronics .

29

Strate

gia 2

Strate

gia 4Strate

gia 3

Strate

gia 1


27/71

II I

III IV

Fiecare proiect a fost incadrat intr-unul dintre cele 4 cadrane ale matricei in

functie de stadiul dezvoltare al acestuia . Prin urmare proiectele noi care sunt in

stadiul de prototip ( GE , Minebea ) au fost incadrate in cadranul I ( Dileme ),

proiectele ce au trecut de stadiul de prototip si pentru care a inceput productia in serie

scazuta au fost incadrate in cadranul II ( Stea ) , proiectele ce au trecut de la productia

de serie scazuta la serie mare au fost incadrate in cadranul IIII ( Vaci de muls ) iar

proiectele ce sunt pe final la care cerintele clientului incep sa scada au fost incadrate

in cadranul IV ( Caine ) .

30

IN

OUT

Viste

on

GE

Mineb

ea

Philip

s

Medical

Nexte

er

Alcatel

SolarTech.

SMA

Delph

i


28/71

Analiza i compararea alternativelor strategice

31


29/71

Matricea MCFDS

Factori cheie de

influen

Pondere

pf

Strategia 1

mbuntireacalitatii

produselor

Strategia 2

Cresterea gamei

de

produse/servicii

oferite

Strategia 3

Folosirea denoi canale de

distributie

Strategia 4

Intrarea pe noipiete

geografice

N1f N1f.pf N2f N2f.pf N3f N3f.pf N4f N4f.pf

Factori interni:

Puncte forte

1.Asigurarea

disponibilitatii de

resurse

performante

0.05 3 0.15 3 0.15 3 0.15 3 0.15

2.Prevedere si

contractare

performanta a

sortimentelor cu

cerere solvabila.

0.025 4 0.1 3 0.075 4 0.1 4 0.1

3.Organizare

performanta

0.05 2 0.1 3 0.15 3 0.15 2 0.1

4.Pozitionare

performanta asortimentelor in

piata

0.025 4 0.1 3 0.075 4 0.1 2 0.05

5.Asimilare

performanta a

noilor sortimente

competitive.

0.05 1 0.05 2 0.1 3 0.15 4 0.2

6. Aprovizionare

performanta in

ciclul curent

0.025 3 0.075 2 0.05 4 0.1 2 0.05

32


30/71

Data :

2.6. DETALIEREA FORMAL A STRATEGIILOR OPTIME I

PLANIFICAREA STRATEGIC A AFACERII N URMTORII 5

ANI

2.6.1 Elaborarea planului strategic de dezvoltare a afacerii inand cont

de alternativele optime selectate Pentru identificarea i formularea problemelor strategice ale firmei pentru urmtorii

5 ani sau pentru o cre tere i o dezvoltare durabil trebuie s rspundem la cteva ntrebri

legate de men inerea situa iei actuale a firmei, ori. Astfel:

Cum vom cre tere rezultatele financiare?

Cum vom cre te numrul de angaja i?

Cum s atragem ct mai mul i parteneri de afaceri?

33


31/71

Cum s mbunt im tehnologia de lucru?

Cum s devenim foarte cunoscu i?

Cine sunt clientii pe care i doreste firma si ce nevoi au acestia?

Cum vor fi satisfacute dorintele clientilor?

Planificarea strategic pentru firma FLEXTRONICS presupune a fi o ac iune cu un

scop foarte bine definit, eficient pentru activit ile viitoare ale firmei, i posibilitatea de a

analiza ac iunile si activit ile interne.

In ceea ce priveste firma FLEXTRONICS Romania cea mai recenta actiune cu

caracter de dezvoltare durabila a fost o investitie de 3.6 milionae de euro pentru

modernizarea si redeschiderea modulului 2 al unitatii de producie , modul carea are ca

principala activitatea producerea de subansamble si echipamente medicale.

Vom urmri, astfel, ntrebrile care se adreseaz la dezvoltarea durabil a firmei,

analiznd situa ia actual, oportunit ile, costurile i timpul alocat realizrii schimbrii.

a) Cum vom cre tere rezultatele financiare?

Rezultatele financiare vor creste prin stabilirea de target-uri trimestriale deproducie , stocuri , vanzari si prin inmplicarea si motivarea tuturor angajaiilor in atingerea

acestor target-uri.

O alta masura de crestere a rezultatelor financiare este executarea de investitii pentru

retehnologizare si extindere a activitatii firmei. ( Ex.: investitia pentru redeschiderea

modulului II al fabricii ).

Costurile estimate pentru intreprinderea acestor masuri care au ca rezultat crestere a

rezultatelor financiare sun relativ scazute in cazul stabilirii de target-uri (Ex. bonusuri

trimestriale pentru angajat ) dar pot fi foarte ridicate in cazul noilor investitii ( Ex. 3.6

milione euro pentru redeschiderea modulului II ).

Situa ia actual este una destul de bun, de aceea, ideea de extindere a activit ii

lansata la nceputul anului 2011 este o oportunitate pentru o cre tere a rezultatelor

financiare. Binen eles, proiectul acesta se va desf ura pe parcursul mai multor ani, avnd

n vedere c va fi nevoie in continuare de investitii serioase in utilaje si aparatura

34


32/71

performanta pentru utilarea noului modul. Costurile vor fi destul de mari, dar se urmre te

s se fac o investi ie care, treptat, se va amortiza.

Relativ la cresterea rezultatelor financiare , compania FLEXTRONICS nu are un

termen limita pentru atingerea acestui obiectiv , in schimb aplica o serie de masuri pentru aasigura o crestere a rezultatelor financiare intr-o maniere constanta si continua.

b) Cum vom cre te numrul de angaja i?

In vara anului 2009 compania avea 2035 de angajai , asigurarea cresterii numarului

de angajai s-a facut prin redeschiderea unei noi unitati de producie datorita careia

compania are in present aproximativ 2700 de angajai . Se planuieste ca in primavara anului

2012 modulul II sa fie complet operational fapt ce va conduce la angajarea a inca 300 de

angajai , numarul total estimat de angajai al companiei ajungand la 3000.

Costurile implicate in cresterea numarului de angajai sunt : costurile cu spatiul

alocat ( investitii in crearea de noi spatii ) , costurile cu salariile , costurile cu echipamentele

si utilajele si costurile de recrutare .

Timpul alocat cresterii numarului de angajai este aproximativ 1 an ( Iulie 2012

Martie 2013).

c) Cum s atragem ct mai mul i parteneri de afaceri?

Atragerea noilor parteneri de afaceri se face prin prospectarea pietei si prin

extinderea domeniului de activitate sau diversificarea domeniului deja existent ( Ex.

Producerea de placi electronice cu circuite integrate si pentru sectorul medical pe langa

sectoarele deja existente Automotive, Industrial , Infrastructura. ) .

Oportunitatile care pot aparea ca urmare a atragerii de noi parteneri de afaceri sunt :

- dezvoltarea afacerii prin deschiderea unei noi sectii de fabricatie cresterea capacitatii de

producie cresterea vanzarilor cresterea profitului.

- interesul acordat de clienti pentru noile proiecte cresterea vanzarilor cresterea

profitului.

35


33/71

Costurile implicate in atragerea de noi parteneri sunt costurile cu dezvoltarea afacerii

si costuri cu activitatea de prospectare a pietei .

In momentul acesta FLEXTRONICS lucreaz cu parteneri de afaceri din ntreaga

lume, dar i locali. Cutarea unor noi parteneri de afaceri sau nlocuirea celor existen i cu al ii mai pu in costisitori poate s mbunt easc performanta firmei.

d) Cum s mbunt im tehnologia de lucru?

Thenologia de lucru poate fi inbunatatita fie prin achizitionarea de echipamente

( PC-uri , servere , echipamente de producie etc.)mai performante , fie prin achizionare de

soft-uri mai peformate ( softuri de editare redactare , softuri ERP , softuri de comunicare ,

etc. ) .

O oportunitate in ceea ce priveste inbunatatirea tehnologiei de lucru ar fi

achizitonarea a unui noi sistem ERP ( BAAN ) mai peformant decat cel actual ( BAAN

ERP). Aceasta investitie ar presupune costuri ridicate dar justificate, deoarece ar inbunatatii

peformanta firmei in toate activitatiile sale fie ele interne ( activitati de producie sau

activitatii suport de genul Logistica, Achizitii sau Financiare ) sau externe ( transmiterea ,

primirea si sincronizarea de date cu clientii si furnizorii ). O investitie de acest gen ar

eficientiza si munca angajaiilor si ar putea si reduce in unele cazuri numarul acestora ,

sistemul BAAN permitand efectuarea de operatiuni complexe cu o mai mare usurinta decat

cel actual necesitand un timp mai scazut de munca in concluzie un numar mai mic de

angajai.

nlocuirea echipamentelor nvechite duce la motivarea personalului care va fi mult

mai mul umit s lucreze pe un echipament performant, dect pe unul care i ngreuneaz

munca. Motivarea personalului este foarte important pentru rezultate foarte bune n munc

i, deci, pentru eficintizarea activit ii firmei.

e) Cum s devenim foarte cunoscu i?

- Prin incheierea si ducerea la bun sfarsit de contracte cu firme de renume.

- Prin deschidrea de puncte de producie in mai multe zone geografice.

- Prin prezenta pe un numar mai mare de piete.

- Prin diversificarea activitatii.- Prin actualizarea periodica a site-ului.

36


34/71

- Prin investitii in campanii publicitare.

f) Cine sunt clientii pe care i doreste firma si ce nevoi au acestia?

Principalii clienti ai firmei sunt :

- Alcatel Lucent Italy pentru care are 5 linii unde se produc sisteme de

telecomunicatii;

- Philips Medical pentru care produce aparatura de ingrijire medicala ;

- SMA Solar Technology Germany produse si aparatura pentru panourilefotovoltaice ;

-ADVA Optical Networking aparatura pentru retele broadband;

- ADSL Italy splitere si microfiltre pentru conexiuni telefonice rapide;

- Delphi Packard Electric ;

- Visteon Automotive

- General Electric

Principalele nevoie ale acestora sunt :

- nevoia de obtinere a unui produs cu un inalt grad de calitate ( mai ales in

sectoarele Medical si Automotive)

- nevoie de obtinere continua a unor volume exacte si constante dintr-un anumit

produs cu respectarea Lead Time-ului corespunzator.

- Nevoia de flexibilitate a companiei furnizoare ( flexibilitate in ceea ce priveste

organizarea transporturilor , capacitati de producie , etc . )

g) Cum vor fi satisfacute dorintele clientilor?

Pentru a satisface un client/consumator este nevoie, de asemenea, de o echip

37
http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQhttp://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CCIQFjAA&url=http%3A%2F%2Fwww.advaoptical.com%2F&ei=On-eTq3NOs73sgbPxuSWCQ&usg=AFQjCNFc6p5FH4AZcTHiHYq-fGsRVSE6pQ


35/71

puternic, ai crei membri s-i bazeze deciziile pe obiective orientate spre valoare,

asemntoare celor coninute n Angajamentul comun - un set de valori, valori ce ghideaz

zilnic comportamentul i deciziile acestora

.Aceste valori sunt:

- respectul fa de oameni,

- disponibilitatea de a servi clientul/consumatorul,

- integritatea,

- nclinaia spre inovaie,

- munca n echip.

2.6.2. Aplicarea strategiei optime, identificarea resurselor necesare

pentru dezvoltarea afacerii i alocarea acestora pentru realizarea

dezvoltarii strategice

nperioada aceasta, definita ca perioad de criz, multe companii nu au curajul de a ncerca

s se extind, s mreasc nivelul de activitate sau s fac angajri. Prefer s pstreze

nivelul actual al firmei, uneori si acest lucru fiind destul de dificil de realizat.

Totui firma FLEXTRONICS desi a avut un trecut descendent a revenit mereu dupa o

perioada de timp pe un trend ascendent din aproape toate punctele de vedere: financiar,

tehnic, concurential si al resurselor umane si consideram ca este capabila sa duca mai departe

strategiile de management si de marketing care au fost aplicate cu succes si pn acum.

Astfel, pentru meninerea creterii afacerii, a progresului n bussines, vom identifica

cteva resurse de care vor fi nevoie pentru continuarea dezvoltrii afacerii. Combinaia

perfect a resurselor este reprezentat de resurse tangibile si intangibile.

a) Resurse Tangibile

Cand vorbim de resurse tangibile ne referim la ceea ce poate fi palpabil.

Resurse tangibile au consistenta materiala si valorica usor de evaluat. Acestea sunt dupa

cum urmeaza:

* resurse materiale: spatiu de lucru, dotari si consumabile

38


36/71

* resurse umane: personal angajat si colaboratori

* servicii de la terti: utilitati, servicii profesionale

* resurse financiare: fonduri proprii si fonduri atrase

b) Resurse Intangibile

Resursele intangibile sunt mai putin vizibile si pot fi mai greu ntelese si imitate de catre

competitori. Acest tip de resurse constituie o baza importanta pentru manageri pentru

obtinerea avantajelor competitive pe piata. Asadar, resursele intangibile sunt foarte

importante n realizarea unei pozitii puternice pe piata si pentru realizarea avantajelor

competitive pentru firma. Competitivitatea strategica se poate realiza numai prin integrarea si

combinarea tuturor tipurilor de resurse.

Exista trei tipuri de resurse intangibile:

- Resurse tehnologice;

- Resurse privind inovatia;

- Reputatia firmei

Informaii relevante pentru luarea deciziilor in afaceri:

- Identificarea surselor de ctig i de pierderi ale afacerii pe tipuri de produse i de

servicii i pe client (de exemplu: realizarea unei analize pentru fiecare produs pe profit

obinut din vnzare, eliminarea angajailor care nu i ndeplinesc sarcinile de lucru si

angajarea altora competenti, identificarea clienilor care ar fi interesai de contracte noi i

pe termen mai lung);- Identificare elementelor de difereniere i avantajelor concureniale ale afacerii i ale

produselor (de exemplu: studierea pieei concureniale, angajarea de personal de la

concurenta, realizarea unor proiecte noi care s depeasc tehnologia concurenial etc);

Recomandri pentru dezvoltarea afacerii i a relaiilor de afaceri:

- recomandarea firmei ctre diveri clieni, furnizori, investitori;

39


37/71

- Optimizarea timpului alocat administrrii resurselor interne ale firmei i relaiilor cu

partenerii externi ai afacerii:

- identificarea i stabilirea prioritilor pentru atingerea obiectivelor de afaceri (vom

mbunti tehnologia produselor existente sau vom crea altele noi i cu o tehnologie

superioar celor actuale etc);

- utilizarea tehnicilor de ctigare a timpului: ntlniri de informare i delegarea

sarcinilor (edinele realizate la intervale regulate de timp la care s participe toi

angajaii par s fie eficiente);

- folosirea celor mai eficiente canale si mijloace de comunicare att intern, ccat si

extern cu clienii, furnizorii, partenrii de afaceri etc.

Trebuie luat n considerare faptul c cea mai mare importan n deschiderea, meninerea

sau creterea unei afaceri sunt banii, dar acetia trebuie gestionai corespunzator, dup

mijloace eficiente i capabile, intens analizate.

2.7. MONITORIZAREA PLANULUI STRATEGIC DEDEZVOLTARE I EVENTUALELE CORECII des

va 22.7.1. Mijloace de monitorizare a derulrii planului strategic

ntr-un mediu economic n continu schimbare, un plan strategic este esenial, nu

numai pentru a asigura o cretere continu a companiei, dar i pentru a supravieui n situaii

de criz, cum este cea cu care economia mondial se confrunt n prezent.

40


38/71

Astfel, trebuie urmrit cu atenie redeschiderea i reamenajarea modulului 2 de lucru

, care se afl n incinta intreprinderii FLEXTRONICS. Birourile au fost facute n aa fel nct

angajaii s aib condiii optime de lucru, s fie suficient de luminate i s menin o

temperatur constant. Echipamentele de lucru s fie capabile s satisfac cerinele de lucru

ale angajailor pentru a atinge performana cerut.

Muli dintre angajai sunt aceeai , dar s-au fcut i angajri , acetia au fost alei n

urma unui concurs pe baz de competene, astfel fiind alei oamenii cei mai potrivii.

Hala de producie este n conformitate cu legile n vigoare i respect n tocmai

prevederile dispuse n proiect, asigurnd angajailor un mediu placut de munc.

Echipamentele de lucru sunt noi , acest lucru crescnd calitatea produselor i usurnd munca

angajailor.

Un control nu este niciodat complet i acest lucru se ntmpl pentru c nu se poate

urmri pas cu pas evoluia fiecrui parametru care intervine ntr-o aciune de dezvoltare

strategic. Din acest cauz se urmresc cteva aspecte care s opreasc un demers greit al

lucrurilor:

s-au fcut echipe de audii care fac vizite sptmnale la locul de execuie al

lucrarilor de reamenajare;

s-au definit exact scopurile i mijloacelor tehnice i tehnologice pentru noua hal de

producie;

responsabilul de proiect a verificat n permanen modul de desfurare al lucrrilor

i a personalului angajat pentru execuia unei bune lucrrii , totodat disprnd

pierderile cauzate de risipa de materiale.

n vederea aducerii la ndeplinire a direciilor de activitate a obiectivelor prevzute,

managerul firmei , mpreun cu consiliul efilor de echip au elaborat i au urmrit un

plan de aciuni privind activitile care au trebuit ntreprinse, modul de implementare al

acestora, termenele de ndeplinire, precum i structura i persoanele responsabile pentru

buna funcionare a lucrarilor de amenajare.

n urma ndeplinirii activitilor prevzute n planul de dezvoltare strategic, structurile

responsabile vor ntocmi anual cte un raport de evaluare pe care l vor prezenta spre avizare

41


39/71

consiliului de adminstraie. n cazul n care se consider c raportul este incomplet sau

conine date eronate sau contradictorii va fi trimis napoi responsabililor n vederea refacerii

acestia.

2.7.2 Introducerea eventualelor corecii necesare i modul de introducere alacestora

Coreciile vor fi mai bine aplicate atunci cnd vor fi foarte bine explicate. Pentru

utilizarea lor corespunztoare acestea vor trebui s fie sigure, s fie concepute pe baza unor

principii manageriale i nu dictate din ordine personale.

Singurul lucru care ar putea duce la o ineficien ntr-o intreprindere ar fi mentalitateamanagerului/anagajailor care nu doresc o cooperare. Pentru nceput ar trebui ca managerii s

fie bine informai cu privire la beneficiile la care se va ajunge prin aceast strategie de

concentrare. Se va determina o cretere a cotei de pia, o cretere a ncasrilor i implicit a

cifrei de afaceri i a profitului.

CAPITOLUL III. SISTEMUL LOGISTIC

3.1. SISTEMUL LOGISTIC

42


40/71

ntr-o ntreprindere de producie timpul de realizare a unui produs este puternic

condiionat de aprovizionarea cu materii prime, cu elemente de asamblare sau cu piese de

schimb la toate nivelurile lanului de fabricaie. Se numete sistem logistic ansamblulverigilor relative logisticii aprovizionrii: cumprri, aprovizionare, gestiunea stocurilor,

transport, manipulare etc. Sistemul logistic este extins de manier global, adic n afara

ntreprinderii, pornind de la ansamblul furnizorilor i subcontractanii lor.

Manipularea m

Este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unitati de incarcatura in

raza locului de munca sau in apropierea lui.

Distanta de deplasare in cazul manipularii depinde de tipul locului de munca si de

dimensiuniile obiectului. In literatura studiata nu se gaseste o definitie exacta in spatiu a

lungimii deplasarii obiectelor pe orizontala sau pe verticala in cazul manipularii. Pentru aincerca o delimitare cat mai exacta a acestei lungimi , obiectele se pot impartii in trei

categorii de dimnsiuni :

-obiecte micro cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 1 cm.

-obiecte mezo cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 1 m.

-obiecte macro cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 100m.

Dupa studierea deplasarii executate de aceste trei categorii de obiecte am ajuns la concluzia

ca se efectueaza o manipulare (si nu un transport inern) in cazul in care deplasarea nu va

depasi de 5 ori lungimea maxima a obiectului

La deplasari mai mari se poate considera ca vom avea transport intern.Manipularea se

realizeaza prin preluarea (apucarea) obiectului, ridicarea, deplasarea pe orizontala sau/si pe

verticala si depunerea obiectului.Manipularea se poate face manual, mecanizat si combinat

functie de dimensiunea pieselor si de distanta la care se vor deplasa acestea.

43


41/71

3.2. Receptia materiilor prime in zona de receptie

1. Domeniu de aplicare

Materialele pentru care se aplica aceasta instructiune de lucru sunt urmatoarele:

- materii prime, materiale si semifabricate destinate prelucrarilor ulterioare in cadrul

FLEXTRONICS Romania;

- componente destinate asamblarii produselor finite; produse finite returnate de catre

clienti;

- magazia Receiving (situatain M5 ); reprezinta spatiul de depozitare temporara a

materialelor si a materiilor prime, inainte de verificarea calitativa, cantitativa si a

documentelor insotitoare;

2. Pregatirea/experienta

Persoanalul aferent manipularii bunurilor in magazia Receiving , trebuie sa posede

autorizatie de conducere/manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de

stivuitoare electrice/gaz.

3. Echipamente folosite

Echipamentele folosite sunt: transpaleti manuali; electrostivuitor; stivuitor gaz ,etc;

4. Cerinte de mediu si de protectia muncii

Mediu

Toate operatiile efectuate in cadrul operatiunilor de manipulare/depozitare se

desfasoara in conformitate cu cerintele de mediu.

Protectia muncii

Autorizatia ISCIR trebuie sa fie vizata; normele de protectia muncii trebuie respectate

in conformitate cu instructajele efectuate.

44


42/71

5. Instructiunile de receptie a materialelor

In vederea depozitarii bunurilor in magazia Receiving , se vor respecta urmatoarele:

1. materiile prime si materialele se descarca pe platforma acoperita din fata magaziei

FLEXTRONICS Automotive;

2. se verifica integritatea coletelor; in cazul in care sunt colete deteriorate, se va

consemna in documentul CMR ( scrisoare de transport) numarul coletelor deteriorate si

tipul de deteriorare (marfa umezita ; colete distruse ;colete strapunse; colete

desfacute ;etc); verificarea se face impreuna cu angajatul Goods receiving officer;

3. dupa verificarea coletajului, se va stampila documentul CMR al transportatoruluimentionindu-se observatiile necesare; se vor mentiona pe CMR numarul total de colete

descarcate din camion (totalul coletelor ce pot fi descarcate utilizand lamele

motostivuitorului); in cazul in care materialele sunt vrac, exemplu role, acestea se vor

numara ca si colete separate ; in cazul in care modul de incarcare al camionului a fost

necorespunzator si exista marfa deterioarata, se va emite de catre Good receiving officer

un LFR catre firma care a incarcat sau transportat marfa; Receiving handlerul va

introduce marfa in magazia Receiving pe liniile de depozitare;4. dupa introducerea coletelor in Receiving , Receiving handler va despaleta marfa acolo

unde este cazul pentru a se putea efectua in mod corespunzator receptia cantitativa si

calitativa;

5. dupa eliberarea bonului de intrare din BAAN emis pe baza facturii sau al avizului de

insotire a marfii si a etichetei de barcode aferente, care atesta ca marfa este in Receiving

(operatiune efectuata de Good receiving officer) se va efectua receptia cantitativa a

coletelor si alocarea fiecarui colet sau palet de colete a etichetei de barcode; verificarea

cantitativa se face prin compararea etichetei de receptie cu eticheta furnizorului ; dupa

verificarea cantitativa, se va aplica pe bonul de intrare in Receiving (BAAN) stampila cu

locatia in care s-a descarcat marfa (R1.1 de exemplu) si cu numele persoanei care a

verificat cantitativ marfa ; de asemenea fiecare colet care a fost verificat cantitativ va fi

stampilat cu numele handlerului care a verificat mafa ; numararea cantitativa se face de

catre Receiving handler supravegheat de catre Good receiving officer; in cazul in care

exista neconformitati cantitative, acestea se consemneaza pe bonul de intrare BAAN de

catre Receiving handler iar Good receiving officer va emite un LFR catre Material

45


43/71

Controler si Finance; in cazul in care exista diferente cantitative se va storna prima intrare

si se va emite o noua eticheta de receptie cu cantitatea care a fost receptionata fizic; este

interzisa predarea bonurilor (de catre Receiving handler) de intrare in Receiving catre

Incoming Inspection fara a exista pe eticheta stampila de locatie si stampila cu cel care a

verificat cantitativ marfa.

Fig. 4.1. Eticheta de receptie BAAN

46

Descrierea

Tipul de raft pe

Statusul calitativ al

materialului

Locatia din wear

unde este de ozitat

Denumirea

furnizorul si

Codul furnizorului

Nr. de doc. si

Cantitatea

Codul


44/71

Eticheta de receptie barcode

6. Protectia materialelor in timpul manipualrii si depozitarii materialelor in

magazia de materii prime (Warehouse)

- este interzisa manipularea coletelor ce contin materii prime si materiale cu alte mijloacedecit cele mentionate la punctul 3 ;

- depozitarea materialelor se va face strict in ariile alocate (spatiul de depozitare exterior

situat sub copertina de protectie) ; spatiul definit magaziei WEAR marcat cu panotaj de

culoare alba inscriptionat WEAR Warehouse ;

- transportul materialelor se va face numai pe caile de acces specifice ;

- transportul materialelor se va face numai in ambalajele furnizorilor sau in alte ambalajespecifice, a.i.. sa se elimine posibilitatea distrugerii acestora in timpul transportului sau a

depozitarii ;

- nu se va aplica un factor de paletizare mai mare decat cel specific ;

- manipularea sau transportul materialelor se va face numai de catre Receiving Handlerul

abilitat conform Job Descripltion-ului in acest sens ;

47

Depozitul pt.

care s-a

Persoana care a

receptionat

materialul in BAANNumarul de

document, data si

Cantitatea

rece tionata si

Codul si

descrierea

Codul de bare

aferent fiecarui

colet sau alet


45/71

- in cazul utilizarii transpaletilor manuali, se va avea in vedere masa maxima ce poate fi

manipulata cu aceste mijloace de transport ;

- in cazul necesitatii depaletizarii unor bunuri, acestea se vor aseza pe europaleti specifici

manipularii si depozitarii in magazia de materii prime; nu se vor utiliza pentru depozitare alte

mijloace ;

- manipularea substantelor toxice sau explozive va tine cont de normele specifice ce trebuie

respectate- in cazul lucrului cu astfel de materiale ; depozitarea acestora se va face in mod

adecvat.

- in cazul descarcarii camioanelor cu prelata de pe o singura latura a acestora (fara a utiliza

transpalet in interiorul camionului), se vor utiliza prelungitoarele de furci aflate in dotareastivuitorului ;

3.3. Depozitarea materialelor in magazia de materii prime

1. Domeniul de aplicare




- componente destinate asamblarii produselor finite;

- magazia de materii prime reprezinta spatial de depozitare finala a materiilor prime si a

materialelor destinate productiei proprii a FLEXTRONICS Romania- dupa verificarea

calitativa, cantitativa, a documentelor insotitoare si efectuarea procedurilor de receptie

a marfurilor;

- magazia este situata in lateralul halei de productie si e marcata cu pancardele M5

WAREHOUSE

48


46/71


Persoanalul aferent manipularii bunurilor in magazia de materii prime, trebuie sa

posede autorizatie de conducere / manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de

stivuitoare electrice / gaz.


Echipamente folosite in aceasta operatie: transpaleti manuali; stivuitor gaz tip TFG

20A;EF 1,6; ETX 125 ac aflate in dotare;


Mediu



Protectia muncii

Autorizatia ISCIR trebuie sa fie vizata; Normele de protectia muncii trebuie respectate in

conformitate cu instructajele efectuate.

5. Instructiunile de depozitare a materialelor

In vederea depozitarii bunurilor in magazia de materii prime, se vor respecta

urmatoarele :

Introducerea marfurilor in magazia de materii prime

- se face numai pe baza etichetei de locare in magazie ; se va respecta adresa de locare

mentionata pe eticheta BAAN 004,003 XXYYZZ sau 002 ,001 XXYYZZ, in care :

- 004,003 - simbolizeaza sistemul de depozitare paleti ;

- 002,001 - simbolizeaza sistemul de depozitare lazi ;

- XX- reprezinta randul (exista 7 randuri de rafturi :01.07)

49


47/71

- YY - reprezinta coloana (exista 58 coloane in cazul sistemului PA,respectiv 56

coloane in cazul sistemului SC )

- ZZ- reprezinta etajul de locare (exista 5 etaje de rafturi) ;

- la introducrea marfurilor in magazie, unitatile de ambalare se identifica prin alocarea

(lipirea) etichetelor de barcode (xxxx reprezentand numarul fabricii pentru care s-a facut

receptionarea si depozitarea marfurilor) ;

- materialele sunt transportate in depozit pentru a fi stocate, fiecare cutie sau palet avand ca si

identificare eticheta de barcode,transportul facandu-se utilizand numai mijloacele de transport

si ridicare specifice : transpaleta manuala pentru comisionare, respectiv electro-stivuitorul

ETX 125 K pentru manipulare-ridicare ;

-materialele dispuse in unitatile de ambalare corespunzatoare (repaletate-daca e cazul), se

dispun pe locurile de depozitare din magazie cu etichetele de identificare- vizibil dispuse ;

operatia de depozitare se face prin programul de barcode, respectand pas cu pas programul de

training pentru acest sistem informatic ; etichetele de barcode se vor lipi de paletul pe care

este depozitata marfa ; daca sunt mai multe parturi pe acelasi palet, eticheta de barcode se va

lipi in coltul din dreapta al unei cutii ; in cazul in care pe locatie se depoziteaza role etichetele

de barcode se vor pune in cutia de plexiglas.

- in cazul in care sunt distribuite de catre Goods Receiving mai multe etichete de identificare

pentru un acelasi loc de depozitare (cu diferite cantitati aferente aceluiasi cod de material,

transportat in aceiasi unitate de ambalare, provenit din diferite comenzi emise de material

coordinatori), acestea vor fi dispuse in totalitate pe unitatea de ambalare depozitata- la loc

vizibil .

- in cazul in care pe etichetele de intrare in magazie apare locatia 005 FLOOR, materialele se

vor dispune in locurile specifice de depozitare ; locatia 005 FLOOR se refera la depozitareape podeaua a unor unitati de ambalare ce nu pot fi depozitate in sistemul de rafturi 004 sau

002 (din motive volumetrice sau a greutatii maxim admise) ;

- este interzisa locarea marfurilor pe alte locatii sau in alt spatiu din magazie decat cel stabilit

in conformitate cu cele mentionate mai sus ;

- accesul persoanelor neautorizate este strict interzis in incinta magaziei ; sarcina autorizarii

intrarii in Warehouse ii revine lui Warehouse Keeper ;

50


48/71

- la introducerea materialelor pe locatii si la transferul materialelor in productie se va

respecta cu strictete metoda FIFO (cea mai veche intrare pe locatie este prima locatie care se

transfera in productie ).

Eticheta de put-away barcode

Eliberarea materialelor din magazia de materii prime

- se face numai de catre Warehouse Handler si / sau Kanban Handler ;

- materialele se elibereaza in cantitatea si de pe locatia mentionata pe eticheta BAAN emisa

de catre Kanban Officer sau Warehouse Handler ;Eticheta BAAN contine locatia,cantitatea

care se elibereaza si cantitatea ramasa in unitatea de ambalare locata in magazia de materii

prime.

51

Depozitul pt.

care s-a

Persoana care a

receptionat

materialul in BAANNumarul de

document, data si

Cantitatea

rece tionata si

Codul si

descrierea

Codul de barcode

aferent fiecarui

colet sau alet


49/71

- eliberarea materialelor se va face in recipientele KANBAN puse la dispozitia

Warehouse handlers de catre Kanban Handlers ; Eticheta BAAN se dispune in plicul

transparent port-eticheta dispus pe lateralul fiecarei cutii KANBAN ;

- la eliberarea materiilor prime din magazie, warehouse handlerul este obligat sa verifice

stocul de pe locatia de unde se face transferul iar dupa aceasta va stampila eticheta BAAN ;

Kanban handlerul este obligat sa verifice fiecare eticheta BAAN daca are stampila de

verificare a stocului ramas pe locatie.

- in cazul materialelor sortate in interiorul magaziei de materii prime (d.p.d.v. calitativ) sideclarate neconforme calitativ, iesirea se face tot pe baza unui transfer in BAAN ; se vor

identifica unitatile de ambalare a materialelor neconforme cu eticheta rosie material

neconform cu eticheta de transfer BAAN ; materialele se vor transporta numai in magazia

SQT dupa identificarea in prealabil de catre SQT Administrator ;

- unitatile de ambalare goale se vor depozita in locul special amenajat din cadrul Shiping

Area ; cutiile de carton se vor plia si se vor depozita in containerul exterior alocat ambalajelor

de hirtie/carton- de catre Warehouse Keeper,Warehouse Handler,Kanban Handler ; unitatile

52

Locatia pe care este

de ozitat materialul

Cantitatea care

Persoana care a

facut transferul in

BAAN,data si ora

antitatea Kanban

re trebuie

Locatia Kanban din

productie unde se

de oziteaza


50/71

de ambalare standard (Euro-paleti ) vor fi transferate de catre Warehouse Keeper, Warehouse

Handler,Kanban Handler in Shipping Area in locul special amenajat ;

- eliberarea materialelor din magazia de materii prime se face NUMAI pe baza urmatoarelor

documente :

1. Etichetei BAAN Stock Removal emisa de Kanban Officer, Warehouse

Handler,Kanban Handler stampilata de Warehouse Handler si verificata de kanban handler ;

2. F-21-J KANBAN material consumption file completat / semnat de catre Warehouse

Handlers (in cazul in care materialele nu pot fi eliberate cu eticheta BAAN Stock Removal ) ;

3. F-21-H Material transfer between warehouses (generat de material coordinatori ;

formularul trebuie semnat de material handleri).

- este interzisa eliberarea materialelor din magazia de materii prime fara existenta

documentelor necesare,enumerate mai sus.

6. Protectia materialelor in timpul manipularii si depozitarii materialelor in magazia dematerii prime

- este interzisa manipularea coletelor ce contin materii prime si materiale cu alte mijloace

decit cele mentionate la punctul 3 ;

- depozitarea materialelor se va face strict in ariile alocate si in conditiile de depozitare

specifice ; spatiul de depozitare pe rafturile magaziei are dimensiunile 1500mm x 1200mm x

800mm ; este interzisa depozitarea coletelor a caror dimensiuni depasesc UNA din valorile

specifice mentionate mai sus sau au masa bruta mai mare de 800 Kg ; inainte de depozitarea

coletelor, masa fiecuri colet trebuie verificata ; in cazul in care se depasesc dimensiunile sau

masa maxima admisa de sistemul de rafturi, materialele trebuie repaletate ; operatiunea se va

efectua in spatiul Receiving in conformitate cu instructiunile de repaletare ;

- transportul materialelor se va face numai pe caile de acces specifice ;

53


51/71

- transportul materialelor se va face numai in ambalajele furnizorilor sau in alte ambalaje

specifice, a.i.. sa se elimine posibilitatea distrugerii acestora in timpul transportului sau a

depozitarii ;

- nu se va aplica un factor de paletizare mai mare decat cel specific ;

- manipularea sau transportul materialelor se va face numai de catre Warehouse Keeper sau

Material Handler-ul abilitat conform Job Descripltion-ului in acest sens ;este interzisa

depozitarea de bunuri in magazia de materii prime de catre alta persoana (neautorizata) ;

- in cazul utilizarii transpaletilor manuali, se va avea in vedere masa maxima ce poate fi

manipulata cu aceste mijloace de transport ;

- in cazul necesitatii depaletizarii unor bunuri, acestea se vor aseza pe Europaleti specifici

manipularii si depozitarii in magazie ; nu se vor utiliza pentru depozitare alte mijloace ;

- manipularea substantelor toxice sau explozive va tine cont de normele specifice ce trebuie

respectate- in cazul lucrului cu astfel de materiale ; depozitarea acestora se va face in mod

adecvat.

- este interzisa comisionarea bunurilor din cadrul sistemului de rafturi prin utilizarea altor

mijloace de ridicare si manipulare decit cele specifice-ETX 125 ac ;

3.4. Depozitarea si manipularea materiilor prime in aria de productie

1. Domeniu de aplicare




- componente destinate asamblarii produselor finite; produse finite returnate de catre

clienti;

- locatia AP inseamna zona de depozitare a materialelor situata in interiorul halei de

productie a FLEXTRONICS Automotive Products Romania SCS.

54


52/71


Persoanalul aferent manipularii bunurilor in productie, trebuie sa posede autorizatie

de conducere/manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de stivuitoare electrice/gaz.


Echipamente folosite: transpaleti manuali; electro-stivuitor pederstrian;


Mediu



Protectia muncii

Autorizatia ISCIR trebuie sa fie vizata; Normele de protectia muncii trebuie

respectate in conformitate cu instructajele efectuate.

5. Instructiunile de depozitare si manipulare a materiilor prime in aria de

productie

1. Introducerea materialelor in productie

Procedura Receptie Rapida (Urgent receiving) :- se face pe baza unui mail, generatorul acestuia fiind SCC-ul (Supply Chain Coordinator);

- materialele sunt identificate si numarate in incinta magaziei WEAR de catre material

handler. Tehnicinenii de calitate din cadrul departamentului Quality (Incoming Inspection)

vor verifica materialul sa corespunda din punct de vedere calitativ. Daca materialul

corespunde din punct de vedere calitativ eticheta de receptie este predata material handlerilor

din Warehouse pentru ca materialul sa poata fi transferat in linia de productie in maxim 20

min de la ora eliberarii de catre tehnicianul de calitate.

55


53/71

- materialele sunt transferate in 8xxx (Xxx poate fi 001,002,003 - corespunzator

fabricii aferente) in cutia KANBAN aferenta materialului respectiv ;

- inainte de transferul materialelor in productie, se va completa de catre material handler o

eticheta galbena Released Material F-999-753 E pe care se mentioneaza codul

materialului trecut prin procedura Urgent receiving, denumirea materialului, data efectuarii

operatiei, si numarul de bucati transferate direct in AP, eticheta galbena se va introduce in

buzunarul transparent de pe lateralul lazii KANBAN ;

Transferul materialelor in productie in cadrul procesului KANBAN :

- in cazul aparitiei in linia de productie unei lazi KANBAN goale, aceasta va fi asezata de

catre operatori in locatia specifica (aferenta lazilor goale) ; fiecare lada este identificata cu o

cartela KANBAN pe care sunt mentionate :

codul materialului ;

denumirea materialului ;

cantitatea KANBAN (aferenta unei lazi) ;

Ctrl Cycle-ul (cu codul de bara) pe baza caruia se va scadea materialuldin locatia 9xxx in locatia 8xxx ;

locatia din productie unde este transferat materialul (fabrica si

proiectul) ;

poza cu materialul respectiv ;

Eticheta lada KANBAN

56


54/71

- in cazul materialelor ce nu dispun de o lada KANBAN specifica (acestea fiind situate in lazi

metalice, unitati de ambalare specifice sau sunt situate pe Euro-paleti) ci doar de etichete

KANBAN de identificare, in cazul epuizarii unei cantitati KANBAN specifice (mentionata

pe eticheta), operatorii din linia de productie va aseza eticheta KANBAN intr-o locatie

prestabilita ;

- aparitia unei lazi KANBAN goale sau a unei etichete KANBAN in locatiile specifice, da

semnalul aprovizionarii liniei de fabricatie cu materialul (si in cantitatea) mentionata pe

cartela KANBAN ;

- verificarea liniilor (d.p.d.v. al materialelor cu care trebuie realimentata linia) de fabricatie se

va face la intervale nu mai mari de 2h ;

- lazile goale vor fi transportate in incinta Warehouse in zona Kanban Reffiling Area ;

- pe baza etichetelor kanban sau BAAN, Kanban Officer sau Warehouse Keeper vor

inregistra consumul de materiale in BAAN ; va fi eliberata 1 eticheta de consum KANBAN

ce va fi inmanata material handler-ului ;

- pe baza etichetelor de consum, warehouse keeper va elibera materialele si va inmana

material-handler-ului 1 eticheta ; dupa verificarea continutului lazilor (d.p.d.v. alcorectitudinii materialului eliberat) si a cantitatii eliberate din Warehouse, material handler-ul

va introduce eticheta de consum KANBAN in sertarul transparent lipit pe lateralul fiecarei

lazi KANBAN (sau pe unitatile specifice de ambalare

- in cazul materialelor ce nu pot fi dispuse in lazi KANBAN) ;

- lazile KANBAN / materialele sunt transferate in locatia din productie mentionata pe cartela

KANBAN aferenta, asezindu-se pe locatiile identificate cu etichete KANBAN PLACE

LABEL ;

- este interzis transferul materialelor din Warehouse in Productie fara ca eticheta de consum

KANBAN sa fie emisa de catre sistemul BAAN.

In cazul nefunctionarii sistemului BAAN, in locul etichetelor de consum BAAN se vor emite

etichete galbene Material Released F-999-753 E (completate de material handler in mod

corespunzator) ;

57


55/71

- este interzis transferul materialelor in Productie fara ca lazile de transfer sa fie insotite de

eticheta de consum KANBAN emisa de sistemul BAAN sau de eticheta galbena Material

Released (exceptie fac materialele care sunt definite in SM); atentie la completarea bonului

de consum KANBAN cu materialul respectiv-in cazul in care lada de transfer e insotita de

eticheta galbena Material Released ;

Transferul materialelor din/in depozit

- Aceeasi procedura este aplicata si in cazul materialelor definite pe SM (Supermarket).

- In SM materialele sunt definte si la cutii de plastic si in cutie originla sau Europalet.

- Daca materialul este definit la cutie de plastic, pentru fiecare material exista 2 cutii conform

principiului kanban. In momentul in care se goleste o cutie pentru handlerul din SM apare

semnalul ca trebuie aprovizionat SM-ul cu acel material.

- De mentionat este faptul ca toate materialele care sunt definite in SM, (materialele sunt

definite in SM pe proiecte high-runnere) scriptic sunt deja scazute in productie.

- Comanda kanban pentru materialele din SM se va face mult mai repede decat comanda

catre Warehouse datorita faptului ca materialele sunt deja scazute scriptic in productie. Pentru

a avea un control mult mai bun la fiecare cutie kanban si din SM trebuie marcat nivelul de

cantitate la care este definita unitatea kanban.

- Pentru fiecare material din SM exista locatie care este etichetata corespunzator.

- NERESPECTAREA REGULILOR MENTIONATE MAI SUS, CAUZEAZA ERORI DE

GESTIUNE A STOCULUI DE MATERIALE ! Material handler se face raspunzator de

eventualele erori de gestionare a materialelor in cazul in care aceasta instructiune de lucru nueste respectata.

2. Retragerea materialelor din productie

In cazul materialelor neconforme d.p.d.v. calitativ :

a) materiale declarate SCRAP (deseu tehnologic cauzat de catre operatorii FLEXTRONICS

Romania) :

58


56/71

- vor fi dispuse de catre operatori in cutii aflate intr-o arie delimitata cu banda rosie ;

- se va verifica (la inceputul/sfarsitul schimbului 1) lista cumulativa a materialelor scrap

emisa de catre fiecare linie de asamblare-cu continutul lazilor rosii aferente SCRAP-ului

tehnologic ;

- dupa verificare cod, numar de bucati si data emiterii SCRAP Report-ului, material handler-

ul va transfera cantitatea de SCRAP verificata in magazia SQT, pe o locatie specifica ,

predind SCRAP Reportul semnat la SQT Administrator-in ziua transferului de SCRAP din

liniile de fabricatie ;

- materialele declarate SCRAP sunt insotite de eticheta alba SCRAP material.

- materialele se vor depozita numai in recipienti aferenti materialelor SCRAP specifici unei

anumite fabrici 8xxx ;

b) materiale declarate DISCREPANT (deseu tehnologic cauzat de catre furnizorii

FLEXTRONICS Romania) :

- vor fi dispuse de catre operatori in cutiile rosii ;

- se va verifica (la inceputul/sfarsitul schimbului 1) lista cumulativa a materialelor

DISCREPANT emisa de catre fiecare linie de asamblare cu continutul lazilor rosii aferente

materialelor DISCREPANT ;

- dupa verificare cod, numar de bucati, data emiterii DISCREPANT Report-ului si daca

DISCREPANT Report-ul a fost verificat de catre tehnicianul de calitate (stampila QS

Technician), material handler-ul va transfera cantitatea de DISCREPANT verificata in

magazia DISCREPANCY, pe o locatie specifica , predind DISCREPANT Report-ul semnat

la Inventory Controlului in ziua transferului de DISCREPANT din liniile de fabricatie ;

- materialele declarate DISCREPANT sunt insotite de DISCREPANT Report si eticheta rosie

DISCREPANT material.

- materialele se vor depozita numai in recipienti aferenti materialelor DISCREPANT specifici

unei anumite fabrici 8xxx ;

59


57/71

In cazul unor miscari de stoc de materiale :

- material handler-ul va retrage din linie cantitatea mentionata pe documentul de miscare de

stoc (bon de transfer intre magazii); materialul se va aloca in magazia/locatia mentionata pe

bonul de transfer ;

- bonul de transfer semnat de catre material handler (fapt ce consemneaza

retragerea/transferul materialului) se va preda la Kanban Officer

- material handler-ul va retrage din linie cantitatea mentionata pe documentul de OBSOLATE

stoc fara miscare/material iesit din uz - aprobat; materialul se va aloca in magazia SQT pe o

locatie specifica ;

- obsolate stoc report-ul semnat de catre material handler (fapt ce consemneaza

retragerea/transferul materialului) se va preda la SQT Administrator.

3.5. Depozitarea si manipularea materialelor in depozitul de produse finite

1. Domeniul de aplicare


- produsele finite transferate din liniile de productie;

- ambalajele specifice pentru transportul produselor finite catre client;

Magazia FG este magazia in care sunt depozitate produsele finite rezultate in urma

procesului de fabricatie al FLEXTRONICS Romania, ambalate in ambalajele specifice;magazia FG este situata in lateralul modulului 3 de productie, si este marcata cu pancarda

FG Warehouse;


Personalul aferent manipularii bunurilor in magazia FG trebuie sa posede autorizatie

de conducere/manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de stivuitoare electrice/gaz.

60


58/71


Echipamente folosite: transpaleti manuali;.


Mediu



Protectia muncii

Normele de protectia muncii trebuie respectate in conformitate cu instructajele

efectuate.

5. Instructiunile de depozitare si manipulare a materialelor in depozitul de

produse finite

In vederea depozitarii produselor in magazia FG, se vor respecta urmatoarele etape :

Introducerea produselor finite in magazia FG :

- produsele finite se introduc de catre operatori in zona de receptie a magaziei FG, identificate

cu eticheta de Handling Unit din BAAN, care contine :

- numarul de Handling Unit,

- denumirea si codul produsului finit,

- cantitatea totala din unitatea de ambalaj.

Toate produsele care au eticheta de Handling Unit apar in BAAN pe lista de receptie

produse finite.

Produsele sunt stocate in aceasta zona pana la verificarea de catre shipping handleri si

punerea pe locatie

61


59/71

- Shipping handlerul va verifica produsele aduse in zona de receptie cu cele de pe lista din

BAAN (numar de Handling Unit, cod, cantitate). Numai dupa aceasta verificare se

efectueaza punerea pe locatie.

- In cazul in care se constata diferente la elementele verificate, se interzice punerea pe locatie.

Shipping Handlerul va anunta Shipping Officer, care va lua legatura cu SCC din fabrica

respectiva pentru solutionarea problemei.

- Este interzisa locarea produselor finite direct pe locatie, fara a trece prin zona de receptie

Punerea pe locatie

- Produsele finite se vor introduce in magazia de finite pe locatie doar pe baza etichetei

pentru punerea pe locatie, eticheta generata din BAAN. Aceasta eticheta se

disertatie flextronics

Documents

Disertatie Final

Disertatie EFS

Disertatie Diana

Disertatie - Final

Disertatie: Poluarea

Disertatie buna

Disertatie Mihai

Prezentare Disertatie

Disertatie Anxietatea

disertatie ramona

Disertatie investitii

Disertatie Avon

Ppt Disertatie

disertatie oana

disertatie 7

disertatie iulia

disertatie ghid

Disertatie BUN

Disertatie - ianuarie

disertatie Raluca

Lucrare Disertatie

disertatie IAURT

Draft Disertatie

LUCRARE DISERTATIE -

proiect disertatie

DISERTATIE MRU

disertatie roxana.doc

BILANT DISERTATIE

Disertatie Schintee

Model disertatie

disertatie semnalmente

Disertatie (1)