UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de Drept

MASTER DREPTUL AFACERILOR Promotia 2006

Lucrare de DisertatieMasterand: Florescu Nicolae Adrian

Bucuresti__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 1 din 52

GARANTIILE CREDITULUI

BANCARELEMENT DE LIMITARE A RISCULUI IN CREDITARE

Autor:

Florescu Nicolae Adrian

__________________________________________________________________ Garantiile creditului

bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 2 din 52

CUPRINS:Capitolul I - Riscul si activitatea de creditare A. Principiile activitatii de creditare B. Definirea si

identificarea riscurilor bancare C. Importanta gestionarii riscurilor bancare D. Riscul in activitatea de creditare pag. 5

a. Rolul portofoliului b. Politica de

creditare c. Riscul individual de creditare

Capitolul II Reducerea riscului prin garantarea creditului A. Determinarea formelor de garantare a creditelor B.

Principiile generale ale garantiei creditului bancar C. Clasificarea garantiilor D. Conditii generale privind garantul

pag. 14

Capitolul III Garantiile reale A.

Privilegiul imobiliar al bancii creditoare in calitate de finantator B. Ipoteca

pag. 17

Caracteristicile ipotecii Tipuri de ipoteci Conditiile

contractului de ipoteca Inscrierea intentiei de a ipoteca Publicitatea ipotecii Reductiunea ipotecii Radierea ipotecii Ipoteca asupra bunurilor viitoare

Particularitati ale contractului de ipoteca Caracteristicile garantiei reale mobiliare Constituirea garantiei reale mobiliare cu sau fara deposedare Publicitatea

garantiilor reale mobiliare

C. Garantia reala mobiliara

__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu

Nicolae AdrianPagina 3 din 52

D. Garantia reala mobiliara cu reguli specifice

a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. n. o. p. q.r.

Garantia cu depozit colateral Garantia

cu titluri de valoare materializate Garantia cu titluri la purtator Garantia cu actiuni la purtator Garantia cu titluri la ordin Garantia cu titluri nominative

Certificatul de depozit pe seminte Certificatul de depozit cu discount Garantia cu valori mobiliare dematerializate tranzactionate pe piete de valori mobiliare

Garantia cu actiuni Garantia cu fondul de comert Garantia cu nave Garantia cu aeronave Garantia cu cesiunea de credanta Garantia cu bunurile necorporale Garantia cu

soldul creditor al contului curent Garantia cu veniturile inscrise in bugetele autoritatilor Garantia cu planul de afaceri

Capitolul IV Garantiile personale

pag. 45

A.

Garantii emise de statul roman si de organele administratiei publice locale B. Scrisoarea de garantie bancara-SGB Tipuri de SGB. C. Garantia de companie D.

Fidesjusiunea E. Avalizarea titlurilor de credit F. Emiterea de bilete la ordin avalizate bancii G. Tragerea de cambii H. Titluri de credit emise de terti Capitolul V

Asigurarea creditului Documente de referinta / Bibliografie pag. 51 pag. 53

__________________________________________________________________ Garantiile creditului

bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 4 din 52

CAPITOLUL IRISCUL SI ACTIVITATEA DE CREDITARE A. Principiile activitatii de creditare Activitatea de acordare a

creditelor se bazeaza pe urmatoarele principii generale: 1) activitatea de angajare si acordare a creditelor sub toate formele, precum si activitatea de asumare a unor

riscuri, sa se bazeze pe resursele proprii si atrase ale bancii. In acest scop, este necesar ca evidenta contabila sa fie structurata pe un sistem de conturi,

corespunzator, in lei si valuta, de credite si disponibilitati deschise diferentiat, pe urmatoarele categorii: feluri de valuta; termen scurt, mijlociu, lung; feluri

de capital ale agentilor economici: de stat, privat, mixt, strain sau al persoanelor fizice. 2) organizarea contabilitatii pe baze informatice, care sa asigure

distribuirea zilnica a extraselor de cont bancare ale clientilor, balanta soldurilor conturilor clientilor si balanta rulajelor conturilor clientilor in forma

stabilita de comun acord cu serviciul dedicat clientelei, in functie de necesitatea de analiza, controlul si evidenta acestora in materie de disponibilitati si credite

existente in conturile clientilor, conturi pe care le au in administrare. 3) elementele de analiza care vor sta in toate cazurile la baza asumarii de catre banca a

unor angajamente sunt urmatoarele: a. incadrarea in strategia generala a bancii; aceasta strategie generala a bancii vizeaza atat mentinerea pe linia politicii

monetare a BNR cat si obtinerea unui profit cat mai mare, evitarea riscurilor, gestionarea cat mai eficienta a resurselor bancii; b. situatia concreta a fiecarui

client; se vor urmari lichidarea, bonitatea, solvabilitatea, responsabilitatea activitatii desfasurate, precum si pozitia pe piata a fiecarui agent economic; c.

activitatea de asumare de angajamente si de derulare a operatiunilor de creditare, va fi treptat, pe masura posibilitatilor, descentralizata in sensul aprecierii

serviciilor de clientela din punct de vedere al localizarii teritoriale. In acest scop, data fiind tendinta generala de descentralizare a activitatii economice se vor

urmari deschiderea cat mai rapida de sucursale, in toate resedintele de judet si in marile orase industriale. a) in toate cazurile, se va urmari corelarea directa,

generala a posibilitatilor de refinantare existente in momentul respectiv; b) o atentie deosebita se va acorda categoriilor de garantii ce se vor putea fi obtinute in

acoperirea angajamentelor asumate, in numele clientilor sai, intre care, un loc deosebit trebuie sa ocupe garantiile materiale reale oferite de client, bazate pe

propria loc activitate, precum si garantiile bugetare; c) Directia Contencios, va trece la executarea garantiilor reale (ipoteci,__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 5 din 52

gajul, scrisorile de garantie

sau firma etc.) sau actionarea in justitie pentru recuperarea creantelor detinute asupra clientilor, in cazul in care se constata una din urmatoarele situatii: una din

declaratiile pe linie financiar contabila, de organizare contabila, sau de orice alta natura solicitata de banca, se va dovedi falsa; obiectul nu se inscrie in

parametrii de eficienta economica; clientul nu are suficiente disponibilitati in conturile sale pentru achitarea la termen si in cuantumul prevazut, a obligatiilor

ce-i revin, fata de banca; derularea operatiunilor legate de angajamentele asumate de banca, pentru si in numele clientelei, trebuie sa asigure alocarea unor sume

importante pentru constituirea de provizioane de risc, daca tinem seama de gradul de incertitudine ridicat, generat de faptul ca majoritatea clientilor sunt noi,

precum si de necesitatea acoperirii angajamentelor asumate in conformitate cu practica bancara internationala. B. Definirea si identificarea riscurilor bancare Cel mai

adesea, riscurile bancare sunt considerate din doua puncte de vedere sensibil diferite: punctul de vedere teoretic si cel practic. Atunci cand definesc riscul si

gestiune a riscului, cel mai multi autori se concentreaza asupra functiei clasice a bancilor, de intermediere in sfera riscurilor financiare prin diviziunea acestora;

din acest punct de vedere este tratata indeosebi problema unor pierderi neprevazute la activele bancare, pierderi cauzate de riscuri de piata, de credit sau de

lichiditate. Alti autori se concentreaza asupra unor pierderi potentiale sau efective cauzate de riscuri cu totul aleatoare si necontrolabile, ca de exemplu

frauda, incendiul sau catastrofele naturale. Cei mai multi practicieni abordeaza, de regula, o singura grupa sau o clasa de riscuri, cel mai adesea sub aspectul

tehnicilor de gestiune si doar foarte rar sunt analizate si mecanismele de transmisie / amplificare a riscului suportat de institutia financiara. Riscul poate avea un

impact considerabil asupra valorii bancii sau institutiei financiare in chestiune, atat un impact in sine (de regula sub forma pirderilor directe suportate), cat si un

impact indus cauzat de efectele asupra clinetelei, personalului, partenerilor si chiar asupra autoritatii bancare. In functie de punctul de vedere din care facem

analiza riscului, acesta poate fi definit in mod diferit. Vor adopta ca definitie standard pe cea lingvistica si vom considera drept risc probabilitatea de producere a

unui eveniment cu consecinte adverse pentrui subiect. In acest context, prin expunerea la risc vom intelege valoarea actuala a tuturor pierderilor sau cheltuielilor

suplimentare pe care le suporta sau pe care le-ar putea suporta institutia financiara in cauza. Din aceasta definitie rezulta ca expunerea la risc poate fi efectiva

sau potentiala. Daca acesta este cadrul foarte general in care vom aborda problema riscurilor bancare, atunci putem prezenta si diferite acceptiuni care se dau

riscului bancar ca pe diferite tipuri de riscuri bancare. Si, desi perspectiva celor mai multe analize bancare asupra riscului este ingusta trebuie sa subliniem inca

de acum ca acesta este generat de o multime de operatii si proceduri. De aceea, in domeniul financiar cel putin, riscul trebuie privit ca un conglomerat sau complex de

riscuri, de cele mai multe ori interdependente prin aceea ca pot avea cauze comune sau ca__________________________________________________________________ Garantiile

creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 6 din 52

producerea unuia poate genera in lant alte riscuri. Drept urmare, aceste operatiuni si proceduri genereaza

in permanenta expunere la risc. Riscurile bancare sunt acele riscuri cu care se confrunta bancile in operatiunile lor curente si nu doar riscurile specifice

activitatii bancare clasice. Ca agenti care opereaza pe diverse piete financiare, bancile se confrunta si cu riscuri ce nu le sunt specifice (de exemplu riscul

valutar), dar pe care trebuie sa le gestioneze. C. Importanta gestionarii riscurilor bancare Este, desigur evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa

cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimalizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a

expunerii potentiale a bancii. Sustinem ca este evident deoarece obiectivul principal al acestor politici este acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor

suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activitatii bancare il reprezinta obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari. Numai ca nu

intotdeauna aceste doua obiective cel general si cel sectorial se afla in concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii

procedurilor care vizeaza gestiunea riscurilor sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce nu inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate in

functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz decizia

trebuie luata intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. Dar

daca decizia este de asa natura, atunci minimalizarea riscurilor bancare nu trebuie in nici un caz sa se transforme intr-un obiectiv in sine. De altfel, obiectivele

managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare. Dintre acestea nici unul

nu are un primat absolut, una din sarcinile conducerii bancii fiind si aceea de a stabili obiectivul managerial central al fiecarei perioade. Importanta gestiunii

riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive

si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai constiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici, nu este de neglijat nici efectul psihologic

de descurajare a unor activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei

in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori experienta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare

(indeosebi de plati) sau obtinerea unor calificative superioare din partea autoritatii bancare. Si, nu in cele din urma, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va

pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura si actionarii la fel. Soliditatea unei banci ii atrage insa pe deponenti in

conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. Daca bancile nu sunt obligate sa se asigure de raspunderea civila fata de deponenti, atunci

interesul acestora pentru alegerea celor mai sigure institutii este diminuat; principalul criteriu devine rentabilitatea plasamentului. Poate sa apara atunci o

selectie adversa pentru care este foarte probabil ca bancile cu cele mai mari probleme, in lipsa de lichiditate, sa acorde cele mai ridicate dobanzi. Pentru evitarea

acestei selectii adverse, este__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 7 din 52

preferabil ca asiguratorul sa perceapa prime de asigurare diferentiate, mai ridicate pentru bancile cu o gestiune deficitara a riscurilor (cazul SUA) astfel incat sa

existe o penalizare explicita pentru acestea. In Romania bancile au facut fata tuturor factorilor de instabilitate financiara intr-un context de instabilitate generala

generata de procesul de tranzitie. Tranzitia a insemnat pentru bancile romanesti modificarea statutelor (ele operand ca societati pe actiuni), a cadrului legal de

operare (legea permitand angajarea intr-o gama larga de operatiuni financiare), libertatea in alegerea partenerilor interni si externi, concurenta din partea altor

institutii financiare (fondurile de plasament) si altor banci (romanesti, create dupa 1990 si straine), reducerea refinantarii directe de catre banca centrala,

schimbarea permanenta a normelor prudentiale de catre BNR si deteriorarea situatiei financiare a majoritatii clientilor mari. In aceste conditii, pentru conducerea

bancilor, implementarea unor politici adecvate de gestiune a riscurilor devine o necesitate, ca si asimilarea de catre salariati a unor noi tehnici si instrumente de

gestiune a riscurilor. In sectorul bancar cresterea a devenit un atribut esential al performantei bancare. Ea nu este un scop in sine ci este impusa de rentabilizarea

investitiilor in tehnologii noi, posibila doar in conditiile "productiei de masa". Procesul de crestere in sectorul bancar are doua componente: cresterea in domeniul

serviciilor bancare traditionale (creditarea clientilor, efectuarea viramentelor, gestiunea patrimoniului) si cresterea in zona noilor servicii bancare (gestiunea de

trezorerie, operatiuni pe piata de capital, servicii informatice si de informare, asigurari). El este caracterizat de faptul ca are lor intr-un context concurential si

are drept rezultat prestarea de catre institutia financiara a unei game largi de servicii. Unele din aceste servicii sunt noi si personalul este lipsit de experienta,

iatr altele presupun operarea pe piete cu care bancile nu sunt familiare si atunci personalul pare lipsit de profesionalism. Drept urmare imaginea bancilor pe pietele

financiare tinde sa fie una deficitara, pentru ca ele risca sa fie tratate de catre partenerii mai specializati drept conglomerate formate la voia intamplarii, conduse

de persoane ignorante in noile domenii si inconstiente de capacitatea neta de castig sau riscurile specifice (exemplul bancii Baring's). In conditiile unui management

corect, cresterea operatiunilor in cele doua arii mari servicii traditionale si servicii noi ar trebui sa aiba un efect sinergetic. Insa pierderile suportate de

unii actionari si volatilitatea veniturilor duc la diminuarea valorii de piata a bancilor, ceea ce face extrem de scumpa procurarea de capital suplimentar (necesar

pentru protectia generala a institutiei in conditii de crestere). Deoarece comunicarea bancilor cu publicul si chiar cu actionarii, in ceea ce priveste gestiunea

riscurilor bancare, este deficienta (in Romania in special) piata tinde sa trateze toate bancile la fel. Proasta gestiune a catorva banci poate influenta negativ si

imaginea publica a celorlalte. In concluzie, deoarece riscurile bancare sunt o sursa de cheltuieli neprevazute, gestiunea lor adecvata pentru stabilizarea veniturilor

in timp are rolul unui amortizor de soc. In acelasi timp, consolidarea valorii actiunilor bancare se poate realiza doar printr-o comunicare reala cu pietele financiare

si implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor bancare. Toate bancile si institutiile financiare trebuie sa-si imbunatateasca intelegerea si practica

gestiunii riscurilor bancare pentru a-si putea gestiona cu succes diferite game de produse in anii '90. Daca procesul de gestiune a riscurilor bancare si sistemul

global de management sunt efective, atunci banca va avea succes. Bancile pot gestiona cu succes riscurile bancare daca recunosc__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 8 din 52

rolul strategic al riscurilor,

daca folosesc paradigma de analiza si gestiune in vederea cresterii eficientei. D. Riscul in activitatea de creditare Rolul calitatii portofoliului Pentru multi

observatori principala operatiune bancara este creditarea. Intradevar, intre plasamentele bancilor, pe primul loc se situeaza creditele. Felul in care banca aloca

fondurile pe care le gestioneaza poate influenta intr-un mod hotarator dezvoltarea economica la nivel local sau national. Pe de alta parte, orice banca isi asuma,

intr-o oarecare masura, riscuri atunci cand acorda credite si, in mod cert, toate bancile inregistreaza in mod curent pierderi la potofoliul de credite, atunci cand

unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca

operatiunile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism. Din acest punct de vedere, cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla

calitatea portofoliului de credite. Aceasta, deoarece slaba calitate a creditelor este principala cauza a falimentelor bancare. Dupa cum se arata intr-un raport al

Oficiului Controlului Monedei din SUA referitor la cauzele principale ale falimentelor bancare din aceasta tara in anii '80, intre acestea se inscriu: neatentia in

formularea normelor de creditare; prezenta unor conditii de creditare prea generoase cuplata cu lipsa unor normative clare; nerespectarea normelor interne de

creditare de catre personalul bancii; concentrarea riscanta a creditelor pe anumite piete; slabul control exercitat asupra personalului (inspectori); cresterea

excesiva a valorii portofoliului de credite, peste posibilitatile rezonabile ale bancii de a acoperi riscurile; sisteme defectuoase sau inexistente de detectare a

creditelor cu probleme; necunoasterea fluxului de trezorerie al clientilor; creditarea preferentiala (sub conditiile de piata). Pentru a depasi deficientele

sistemice si procedurile de acest gen, care duc la cresterea pierderilor de portofoliu de credite, bancile trebuie sa conceapa si sa implementeze politici de creditare

performante si sa angajeze/pregateasca un personal cu un profesionalism ireprosabil, care sa inteleaga si sa respecte disciplina acestor norme. Politica de creditare

Pentru ca o politica bancara de creditare sa se dovedeasca si utila, ea trebuie sa indeplineasca conditii de formulare corecta si continut complet. O politica de

creditare poate fi apreciata ca fiind corecta daca in elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii urmatoarelor obiective: selectia unor credite sigure si cu o

probabilitate maxima de rambursare; asigurarea unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca; incurajarea extinderii creditelor care corespund

nevoilor pietei pe care opereaza banca.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina

9 din 52

Continutul unei politici de creditare comporta trei parti principale: formulari politice cu caracter general referitoare la sarcinile compartimentului de

creditare si la calitatile optime ale portofoliului de credite, principii si proceduri recomandate in constituirea si administrarea portofoliului de credite si, in

fine proceduri si parametri detaliati de creditare, specifici fiecarui tip de credite normele de creditare. Partea intai are menirea de a stabili cadrul general si

obiectivele politicii de creditare. Structura sa generala ar putea fi urmatoarea: A. Obiective B. Strategii B. 1. Tipuri de credite si structura portofoliului de

credite B.2. Structura creditelor in functie de lichiditatea si scadenta lor B.3. Marimea portofoliului de credite. C. Piete (zone comerciale) D. Caracteristici ale

creditelor D.1. Tipuri de credite D.2. Garantii D.3. Termeni de creditare. E. Responsabilitati referitoare la aprobarea creditelor si controlul calitatii acestora.

Obiectivele politicii de creditare pot fi interne sau externe, in functie de prioritatile bancii. Obiectivele concrete trebuie sa defineasca rolul bancii respective,

asa cum si-l asuma ea, apoi rentabilitatea globala stabilita pentru perioada respectiva, imaginea pe care doreste sa o impuna pe piata, increderea publicului, gradul

de agresivitate in concurenta cu ceilalti competitori. Dincolo de aceste obiective de ordin general, menite sa asigure racordarea efortului compartimentului de credite

la cel global al bancii, pentru asigurarea unui efect de sinergie, obiectivele politicii de creditare pot si trebuie sa fie particularizate pentru acest domeniu de

activitate prin stabilirea sarcinii de crestere medie (anuala sau trimestriala) a portofoliului de credite (in preturi constante) si a marimii acestui portofoliu

relativ la activele sau depozitele bancare totale. Strategiile de creditare vizeaza trei domenii distincte. Strategia in domeniul structurii creditelor bancare

stabileste ponderea diferitelor categorii de credite in total, directiile si limitele minime de diversificare a portofoliului, precum si gradul de participare

eventuala la credite sindicalizate. Fiind cel mai important activ bancar, creditele (esalonarea rambursarii lor) au o importanta deosebita pentru asigurarea

lichiditatii bancare, o data cu asigurarea rentabilitatii bancare. Si, desi obiectivul principal al politicii de creditare il reprezinta minimizarea riscului de

creditare, nici gestiunea altor riscuri bancare nu trebuie neglijata. Lichiditatea stabilita in functie de structura activelor si pasivelor bancare este una din

restrictiile majore ale structurii (in functie de scadenta) a creditelor bancare; aceasta deoarece in lipsa unei piete secundare suficient de dezvoltate

(titularizare) lichiditatea creditelor este determinata aproape exclusiv de scadenta lor. In cele din urma obiectivele de ordin strategic referitoare la marimea

portofoliului de credite sunt cele care determina cuantificarea agresivitatii bancii, asa cum a fost ea formulata global la primul punct. O politica agresiva se

caracterizeaza prin crestere absoluta (valoare in preturi constante) si relativa (pondere in totalul__________________________________________________________________

Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 10 din 52

activelor bancare) a portofoliului de credite. Pe termen scurt o astfel de politica poate duce

la o crestere a veniturilor, dar este mai putin sigur ca aceasta crestere va atrage si o crestere de rentabilitate. Cresterea rapida a valorii portofoliului de credite

sporeste in mod evident riscurile legate de gestiunea acestui portoliu. Cel mai riscant element il reprezinta scaderea potentiala a calitatii portofoliului, datorita

presiunii pe care o exercita asupra peronalului gestiunea mai multor clienti si imperativul strategic al cuceririi pietei; daca acest imperativ devine o prioritate,

atunci el poate sa se transforme in crestere cu orice pret si, cel mai adesea, acest pret il reprezinta cresterea expunerii globale la risc a bancii. Definirea

pietelor sau a zonelor comerciale pentru banca este un element de politica pe termen lung si realizarea acestui obiectiv cere timp, mai ales atunci cand se impune o

schimbare radicala de orientare. Politica de creditare trebuie sa defineasca fara echivoc piata primara si secundara pe care se vor desfasura activitatile de

creditare, precum si prioritatile geografice. Este evident ca aceasta componenta a politicii de creditare este valabila, in continut, in functie de talia bancii:

pentru o banca internationala acestea se prezinta sub forma unor regiuni sau grupe de tari deservite de unitati bancare proprii si definite prin volum de activitate si

operatii. Pentru bancile mai mici (majoritatea bancilor ramanesti) zona comerciala are un caracter preponderent national sau chiar local (regional). Continutul efectiv

al acestui element de politica de creditare trebuie sa contina definirea explicita a zonei deservite in mod regulat de filiale sau agentii proprii, stabilirea in afara

zonei sale comerciale, proprii precum si conditiile de acceptare exceptionale a altor credite. In ceea ce priveste standardele de creditare la acest nivel prezentarea

lor nu este decat globala si legata de contextul stabilit de strategia de creditare a bancii pentru parioada curenta. Ele trebuie sa cuprinda precizari referitoare la

tipurile de credite, garantii si termene. Definirea tipurilor de credite presupune stabilirea unor liste pentru: creditele preferate de banca, creditele de evitat

datorita riscului ridicat si pentru creditele interzise, de regula in virtutea unor restrictii legale. Apoi trebuie specificate tipurile de garantii (mobiliare si

imobiliare) pe care banca este dispusa sa le accepte, in virtutea expertizei proprii, a expertizei partenerilor traditionali sau a evolutiei conditiilor de pe piata si

a celor legale. Termenele avute in vedere sunt cele referitoare la periodicitatea reevaluarii factorilor de risc, inclusiv a costurilor si a pretului creditului. Tot

prin politica de creditare trebuie stabilite limitele responsabilitatii tuturor celor implicati in procesul de creditare. Este vorba, in principal, de limitele

raspunderii ofiterilor de credite si ale comitetelor de credit. Aceste limite depind de experienta si de pozitia ofiterului, de garantii, de sezonalitate, precum si de

capitalul/talia bancii. Partea a doua a politicii de creditare contine principiile si procedurile pe care banca isi bazeaza procesul de creditare. Cuprinde urmatoarele

elemente: protectia prin asigurare; documentatia si garantiile mobiliare; incasarea creditelor restante si recuperarea garantiilor; norme si reglementari legale;

stabilitatea ratei dobanzilor percepute; informatii financiare solicitate de la debitori; etica profesionala si conflictele de interese; examinarea si controlul

periodic al calitatii creditelor. Protectia prin asigurare se poate realiza pentru bunuri (cele care se constituie__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 11 din 52

in garantii, dar nu numai),

pentru persoane (cadrele de conducere pentru raspundere civila sau pentru rapiri, dar si asigurari de viata pentru debitorii individuali in cazul creditelor pe termen

lung), pentru banca insasi ca beneficiar de asigurari si reasigurari (pentru riscul de creditare). De regula, este recomandabil sa se incheie contractul de asigurare

pentru toate riscurile asigurabile in conditii de eficienta. Documentatia si garantiile mobiliare solicitate trebuie sa se constuie in dosare de creditare uniforme la

nivelul intregii banci, indiferent de locatia unitatii bancare operative si de personalul angajat. Implementarea cerintelor vazand aceast caracter unitar poate ridica

probleme semnificative la nivelul bancilor mai mici, datorita raporturilor personale ale functionarilor acestora cu clientii bancii. Tratamentul creditelor restante si

recuperarea garantiilor se poate realiza printr-un compartiment specializat care poate avea si sarcini de control. Procedura scrisa cuprinde informatiile de

semnalizare a dificultatilor, detectia acestora, raportarea masurilor immediate, controlul garantiilor si, eventual detectia fraudelor. Creditele restante pot avea

cauze obiective, legate de evolutia ciclului economic, sau cauze subiective, care sunt, de fapt, un eufemism pentru a desemna managementul defectuos. Detectia

problemelor se poate face din timp daca evolutia calitatii debitorului si a mediului sau economic sunt urmarite indeaproape de banca. Pentru un ofiter de credite

experimentat pot constitui semnale reducerea disponibilului in cont, cresterea frecventei apelului la liniile de credit, nerambursarea la termen, depunerea cu

intarziere a rapoartelor financiare, etc. Odata ce se inregistreaza o intarziere la plata, se pot lua o serie de masuri imediate, care presupun negocierea unui plan de

masuri cu debitorul si revederea termenilor contractului de creditare. In politica de creditare trebuie sa se prevada ce poate sa afecteze renegocierea contractului;

cel mai adesea sunt vizate scadentele (reesalonari), raportarile (frecvente si detailate), incheierea unor conventii suplimentare referitoare la limitarea activitatii

debitorului si la gradul de implicare a bancii in luarea deciziilor manageriale, garantii suplimentare (reale si personale). Reglementarile legale reprezinta un

element dinamic al mediului in care opereaza banca si, de aceea, politica de creditare trebuie sa reflecte nu numai starea actuala a sistemului de reglementari ci si,

in masura in care acest lucru este posibil, cele mai probabile directii de concentrare a autoritatilor bancare. Reglementarile bancare echivaleaza cu impunerea unor

limite si a unor interdictii referitoare la activitatea de creditare: operatii si volum. Autoritatea bancara efectueaza inspectii periodice pentru a stabili gradul de

respectare a a restrictiilor in vigoare la nivelul institutiei respective. Aceste inspecti au, de regula, un caracter periodic si urmaresc o serie de obiective, intre

care: lichiditatea si solvabilitatea bancii, incadrarea in normele legale in vigoare, calitatea si lichiditatea activelor bancare, precum si calitatea sistemelor

proprii de protectie si control intern. In masura in care aceste lucruri sunt cunoscute de conducerea bancii si in baza experientei trecute a institutiei bancare, ele

trebuie mentionate in politica de creditare pentru uzul tuturor functionarilor, astfel incat inspectia autoritatii bancare sa nu constituie pentru acestia un stress

inutil si pentru ca ei sa acorde prioritate domeniilor vizate de inspectori. Politica de creditare are un rol deosebit de important si pentru stabilirea unitara a

criteriilor de stabilirea pretului. Cel mai important element il reprezinta determinarea nivelului dobanzii percepute, a ratei acesteia. Trebuie prezentate toate

procedurile de determinare a acesteia, modul lor de folosire si elementele in functie de care se poate stabili acest nivel: costul fondurilor bancare, primele de

risc,__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 12 din 52

comisioanele bancare,

rata dobanzii pe piata, rata de baza sau preferentiala a dobanzii. In afara de aceste elemente, trebuie specificate si celelalte componente ale costului creditului

pentru debitor, cum ar fi soldul minim creditor al contului acestuia sau alte servicii financiare oferite de banca clientului. Informatiile financiare solicitate de la

client trebuie sa fie si ele specificate in politica de creditare pentru a nu apare diferente semnificativede tratament intre cererile tratate de diferiti ofiteri de

credite si intre diferiti clienti tratati de acelas ofiter. Accesul la aceste informatii necesita solicitarea rapoartelor financiare periodice si intocmirea situatiei

financiare periodice si intocmirea situatiei financiare personale pentru actionari, directori, clienti individuali. Rapoartele financiare periodice cele mai solicitate

sunt bilantul si declaratia de impunere. Veridicitatea informatiilor continute de aceste rapoarte este asigurata prin expertizare, doar pentru firmele mari; problema

principala o reprezinta debitorii mici, pentru care banca trebuie sa faca si verificari faptice (de garantie, de exemplu). La verificarea scriptica trebuie sa se

urmareasca valoarea de inregistrare a activelor si daca activele sunt grevate de alte obligatii (eventual ipoteci). Examinarea si controlul periodic al calitatii

creditelor reprezinta un alt element esential al politicii de creditare, relativ recent in practica bancara, determinant pentru asigurarea unui nivel de risc minim.

Inspectarea periodica a portofoliului de credite trebuie definita prin obiectivele urmarite, formulata fara ambiguitati si organizata corespunzator. Obiectivele

urmarite sunt: reducerea pierderilor la portofoliul de credite, detectarea prematura a erorilor si a problemelor, stimularea initiativei ofiterilor de credite pentru

autocontrol si informare, respectarea standardelor formale de creditare prin verificarea dosarelor de creditare, respectarea normelor interne si a celor legale,

informarea prin exceptie si periodica a conducerii cu privire la starea si evolutia calitatii portofoliului de credite, fundamentarea prelevarilor pentru pierderi. La

fiecareinspectie se culeg, transmit si analizeaza informatii privind: starea financiara si capacitatea de rambursare a debitorului, documentatia (daca dosarul de

credit este complet si actualizat), respectarea politicii de creditare a bancii, existenta si valoarea garantiilor, incadrarea in limitele stabilite de reglementarile

legale si rentabilitatea aparenta. In acest fel inspectia isi poate realiza functia esentiala de feed-back pentru conducerea bancii. Evident, inspectarea tuturor

dosarelor de credit nu este posibila, mai ales in grupa creditelor pentru particulari (numeroase si de valoare mica) pentru care rentabilitatea plasamentului si

marimea expunerii nu justifica cheltuielile de examinare. Exista, de aceea, mai multe metode de alegere a dosarelor de credit ce urmeaza a fi examinate. Una dintre

acestea consta in stabilirea unui plafon minim al angajamentului fata de banca, urmand ca toate creditele cu valori peste plafon sa fie supuse examinarii. Plafonul

trebuie actualizat periodic in functie de inflatie, evolutia costurilor procesului de examinare si strategia bancii. O alta metoda este cea a selectiei aleatoare a

unui anumit numar de dosare de creditare in functie de restrictii date, de capacitate, sub forma timpului total disponibil al echipei de inspectori sau sub forma

numarului maxim de dosare de creditare de examinat intr-un timp dat. Se poate folosi si o combinatie a celor doua metode cu un plafon relativ ridicat si o examinare

aleatoare a dosarelor situate sub plafonul valoric. Partea a treia a politicii de creditare cuprinde normele de creditare pe tipuri de credite: credite imobiliare

ipotecare, credite pentru constructii/investitii, credite pentru stocuri, credite pe termen lung, credite pentru cumpararea unor bunuri mobile, credite agricole,

credite personale si, eventual, credite cumparate. Normele trebuie sa cuprinda descrierea tipului de credit, destinatia creditului, scadentele__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 13 din 52

preferate, tarifarea

(dobanda, rate, comisioane, solduri minime creditoare, etc.), plafoane (minime si/sau maxime), asigurarile, garantiile solicitate, procedura de aprobare a creditului.

Riscul individual de creditare Orice credit reprezinta o anticipare a unor incasari viitoare. Din aceasta perspectiva, fluxul de incasari, orice credit comporta riscul

ca aceste incasari sa nu se realizeze deloc sau partial. Acest risc mai este numit si risc de insolvabilitate al creditorului; el este esential in activitatea bancara

deoarece principala functie a unei banci o reprezinta acordarea de credite. Aprecierea justa a riscului de credit este, deci, de o importanta majora pentru banca.

Fiind mai usor sa prevenim decat sa vindecam, pentru minimizarea expunerii la risc, cea mai imprtanta etapa a procesului de creditare este selectarea cererilor de

creditare. In aceasta faza comportamentul unei banci poate fi astfel prezentat: un credit nu se acorda decat daca se poate estima ca probabilitatea rambursarii o

depaseste pe cea a nerambursarii. Aprecierea acestei capacitati de rambursare se poate face, daca are la baza proceduri diferite, in functie de debitor: agentul

economic, persoana privata, stat. CAPITOLUL II REDUCEREA RISCULUI PRIN GARANTAREA CREDITULUI A. Determinarea formelor de garantie a creditelor Necesitatea garantarii

creditelor decurge din existenta riscului imprumutului. Deci banca trebuie sa asigure ca agentii economici care trebuie sa se imprumute au capacitatea restituirii

creditelor si ofera posibilitatea recuperarii acestora si a dobanzilor aferente, cand nu isi achita aceste obligatii. Posibilitatile de rambursare sunt determinate pe

baza analizei financiare si economice, a altor indicatori, date, studii, avizari. Se pune accent pe indicatorii economico-financiari si pe proiecte de investitii

prezentate la banca si pentru care se solicita credite. Studiul de fezebilitate trebuie sa constituie si de data aceasta (a stabilirii operatiilor) documetului

principal. Se deduce din afirmatia de mai sus, ca existenta si determinarea exacta a garantiilor este mai importanta in cazul creditelor pe termen lung. Este firesc sa

fie asa, intrucat imobilizarea fondurilor in credite este mai mare si mai de lunga durata in cazul creditarii obiectivelor este normal ca garantiile imobiliare nu pot

fi puse de regula in cazul creditelor pe termen scurt, intrucat patrimoniul agentului economic ar fi in permanent pericol de a se faramita si diminua. Se poate afirma

ca garantiile reprezinta acoperirea materiala a datoriilor legate de creditele solicitate sau acordate. In practica internationala si cea romanesca exista trei tipuri

principale de garantii pentru credite si anume: garantii reale garantii personale alte garantii.__________________________________________________________________

Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 14 din 52

Garantiile constituie deci un privilegiu pentru banca in raport cu alti creditori. Garantiile

pentru credite sunt asiguratorii si sunt oferite, atat de agentii economici care imprumuta, cat si de alte persoane juridice sau fizice, care devin in acest fel

garanti. Garantia este asa de importanta incat exista si o clasificare a creditelor acordate de bancile comerciale in functie de acest criteriu. Astfel, exista

creditul garantat sau acoperit si creditul negarantat cu valori materiale. Creditul negarantat poate fi individual, cand se acorda unei persoane fizice fara nici o

obligatie sau formalitate, creditul cu gir personal, pentru fiecare operatiune si creditul prin scont de polite. In acest din urma caz, mai multe persoane prin

obligatii luate anterior, garanteaza rambursarea la scadenta. B. Principii generale ale garantiei creditului bancar Garantia se poate constitui prin act juridic

unilateral sau prin contract de garantie, in functie de specificul garantiei si/sau de practica in materie. Contractul de credit bancar si contractele de garantie

accesorii acestora sunt titluri executorii, potrivit legii bancare. Putem defini garantia, ca fiind mijlocul juridic care confera creditorului garantat fie prioritate

fata de ceilalti creditori cu privire la urmarirea silita a unui bun determinat din averea debitorului sau intreaga avere a acestuia, fie posibilitatea ca, in caz de

neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca silit o alta persoana care s-a angajat sa execute obligatia debitorului, in calitate de garant sau bunurile cu care

acesta a garantat. Functia esentiala a garantiilor este de a evita sau reduce riscul nerecuperarii sumelor datorate de debitor fata de creditor, daca debitorul nu isi

executa obligatiile la termenele si in conditiile prevazute in contractul de credit. Calitatea de garant o poate avea atat debitorul din contractul de credit cat si

terte persoane juridice si/sau fizice. In temeiul contractului de credit banca are doar calitatea de creditor chirografar, calitate care ii confera un drept de gaj

general asupra intregului patrimoniu al debitorului fara a-i asigura prioritate. In consecinta, pentru evitarea sau diminuarea riscurilor si pentru desfasurarea unei

activitati prudentiale, banca isi poate asigura drepturile de recuperare a creantelor sale, prin incheierea unor acte/contracte de garantie, accesorii la contractul de

credit. Un act/contract de garantie accesoriu la un contract de credit nu poate fi executat pentru recuperarea de catre banca a creantelor sale rezultate dintr-un alt

contract de credit. In situatia declansarii procedurilor de executare silita, garantul poate fi executat ca si debitorul, in limitele si conditiile cuprinse in

actul/contractul de garantie, banca avand dreptul de a alege intre debitor sau garant, daca garantul s-a obligat in solidar cu debitorul. De regula, o garantie reala

va garanta un singur contract de credit. Un bun poate fi acceptat in garantia mai multor contracte de credit cu conditia includerii in toate contractele de credit a

clauzei potrivit careia in cazul in care imprumutatul nu isi indeplineste oricare din obligatiile asumate prin unul din contractele de credit, banca poate declara

toate creditele scadente si platibile cu dobanzile , comisioanele, spezele si oricare alte sume aferente. Acordurile de garantie/contracte de credit, in cazul in care

debitorul beneficiaza si de alte credite, de regula, vor fi garantate cu alte__________________________________________________________________ Garantiile creditului

bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 15 din 52

garantii reale. C. Clasificarea garantiilor Clasificarea garantiilor se poate face dupa mai multe criterii, si anume:

a) dupa natura lor, acestea pot fi : i) garantii reale: - privilegiul - ipoteca - garantia reala mobiliara ii) garantii personale (fidejusiunea): - garantii emise de

stat ca persoana juridica de drept privat; - garantii emise de autoritatile administratiei publice locale; - scrisoarea de garantie bancara; - garantia de companie; -

fidejusiunea acordata de persoane fizice; - asigurarea de risc financiar b) dupa calitatea garantului pot fi: i) acordate de o persoana fizica ii) acordate de o

persoana juridica Este de preferat ca garantiile personale sa fie oferite de persoane terte, distincte de debitor intrucat creditorul poate urmari intreaga avere a

debitorului sau in virtutea dreptului de gaj general. D. Conditii generale privind garantul Garantia personala se poate constitui de catre persoane fizice si juridice

cu capacitate deplina de exercitiu, respectiv de : a) persoana fizica, alta decat debitorul principal (fidejusiunea) b) persoana juridica, alta decat debitorul

principal (sub forma scrisorii de garantie bancara,avalului, garantiei de companie, garantiilor emise de autoritatile administratiei publice locale, de fondurile de

garantare, de societati de asigurarereasigurare); Garantiile reale se constituie de persoane fizice si juridice cu capacitate deplina de exercitiu si care au calitatea

de proprietar sau vor avea aceasta calitate in cazul bunurilor viitoare. In toate cazurile de constituire a garantiilor reale se vor avea in vedere urmatoarele: a)

Daca bunul adus in garantie apartine mai multor proprietari, contractul de garantie va fi semnat de toti proprietarii. b) Daca garantia se constituie de catre o

persoana juridica, se verifica inainte de incheierea contractului de garantie ca decizia de a garanta sa fie luata in conformitate cu prevederile legale si cu cele din

actul constituitiv al societatii. c) Bunul sa fie corect si suficient de bine individualizat pentru a evita eventualele contestatii cu privire la bunul adus in

garantie. Actul juridic prin care se constituie garantiile poate fi : - act juridic unilateral: garantia de companie, garantia statului, a organelor administratiei

publice locale, scrisoarea de garantie bancara.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae

AdrianPagina 16 din 52

- act juridic bilateral: contractul de ipoteca, contractul de garantie reala mobiliara, contractul de fidejusiune, contractul de garantare

incheiat cu fondurile de garantare a creditelor sau scrisorile de garantare ale fondurilor de garantare a creditelor, politele de asigurare.

CAPITOLUL III GARANTIILE

REALE

Garantiile reale sunt mijloace juridice prin care anumite bunuri mobile (corporale sau necorporale) sau imobile (terenuri, constructii sau terenuri si

constructii) apartinand debitorului sau unui tert sunt indisponibilizate din punct de vedere juridic si afectate cu titlu special, in vederea garantarii executarii

obligatiilor nascute din contractul de credit bancar. Conditii generale privind bunurile care fac obiectul garantiilor reale Bunurile imobile si mobile, corporale sau

necorporale, ce fac obiectul garantiilor admise in garantarea creditelor acordate, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii : a) sa fie in circuitul

civil, adica sa poata circula liber, neingradit, sa poata fi dobandite, detinute sau instrainate prin acte juridice civile. Sunt scoase din circuitul civil (

inalienabile) bunurile aflate in domeniul public al statului si al unitatilor adminstrativ teritoriale ; aceste bunuri nu pot instrainate, ele pot fi date numai in

administrare, concesionate sau inchiriate in conditiile legii. Totodata, aceste bunuri sunt insesizabile, adica nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se

pot constitui garantii reale si sunt imprescriptibile adica nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bunacredinta. In

consecinta, statul si unitatile administrativ-teritoriale pot garanta doar cu bunurile care fac parte din domeniul lor privat. Fac parte din domeniul public al

statului si al unitatilor administartiv-teritoriale urmatoarele bunuri: bogatiile de orice natura ale subsolului, spatiul aerian, apele de suprafata, parcurile

nationale, rezervatiile naturale si monumentele naturii, infrastructura cailor ferate, drumurile nationale, muzeele, drumurile judetene, drumurile comunale, locuintele

sociale, bunuri determinate prin legi speciale ca apartinand domeniului public, etc. b) sa fie detinute in deplina proprietate de catre garant, cu exceptia bunurilor

mobile viitoare, asupra carora se poate constitui garantie reala mobiliara, ce produce efecte in momentul cand debitorul obtine proprietatea bunurilor. Bunurile admise

in garantie nu trebuie sa faca obiectul unui litigiu. c) sa fie usor vandabile : - sa fie intr-o stare corespunzatoare pentru o normala functionare si

exploatare/utilizare ; - sa existe piete de desfacere, respectiv cerere si oferta pentru bunul adus in garantie ; - sa nu existe interdictii sau restrictii impuse prin

legi speciale, privind comercializarea__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina

17 din 52

bunului respectiv ; - sa nu fie bunuri consumptibile carora, datorita naturii lor, sa li se transforme substanta de la prima intrebuintare (bunuri care isi

schimba forma materiala in procesul de productie, prin prelucrare sau se degradeaza, reducandu-si valoarea ca urmare a unor cauze fizico-chimice sau de natura

economica) si care nu pot fi inlocuite cu bunuri de acelasi gen, de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate ca acelea existente la momentul incheierii contractului de

garantie ; - sa nu fie bunuri perisabile ; - sa nu fie bunuri cu garantie tehnica de scurta durata ; - sa nu fie bunuri unicat d) bunurile achizitionate si inca nepuse

in functiune, precum si bunurile care urmeaza a fi procurate si achitate partial din credite sa fie : - noi si insotite de certificate de calitate si de garantie sau -

cu un grad de uzura acceptat de banca potrivit normelor interne sau uzantelor internationale ; e) sa indeplineasca conditiile de selectare si acceptare in garantie

prevazute in reglementarile de evaluare ale bancii. f) sa nu fie grevate de sarcini, (in pricipiu, cu exceptia sarcinilor constituite in favoarea bancii creditoare).

Pot fi admise in garantie imobile grevate de sarcini constituite in favoarea tertilor cu conditia ca acestea sa nu afecteze valoarea imobilului si posibilitatile de

valorificare (servituti de trecere care, raportat la marimea terenului, nu sunt de natura a afecta decat in masura foarte mica valoarea acestora; contract de

inchiriere in care se stipuleaza acordul partilor de incetare a contractului in cazul trecerii la executarea silita de catre banca a ipotecii asupra imobilului;

uzufruct, situatie in care contractul de ipoteca este semnat si de uzufructuar). A. Privilegiul imobiliar al bancii-creditor in calitate de finantator Privilegiul

imobiliar reglementat de art. 1737 pct. 2 Cod civil si de prezentul capitol, este o garantie reala imobiliara de care beneficiaza persoana care a imprumutat bani

cumparatorului pentru plata imobilului catre vanzator bancii. Privilegiul imobiliar confera bancii atat dreptul de urmarire a bunului in mana oricui s-ar gasi, cat si

dreptul de a se indestula cu prioritate fata de alti creditori, inclusiv ipotecari, din sumele obtinute prin executarea silita a imobilului grevat de privilegiu.

Privilegiul imobiliar se constata prin contractul de credit, care trebuie incheiat in forma autentica si se inregistreaza la cartea funciara dupa privilegiul

vanzatorului. Inainte de incheierea contractului de credit se va solicita imprumutatului un extras de carte funciara/certificat de sarcini de la cartea funciara a

imobilului din care sa rezulte ca imobilul ce se va cumpara din credit nu este grevat de sarcini in favoarea altui creditor. Banca dobandeste calitatea de imprumutator

privilegiat prin incheierea contractului de credit in forma autentica avand ca obiect achizitionarea de bunuri imobile de catre imprumutati. Opozabilitatea fata de

terti a privilegiului se realizeaza prin inscrierea acestuia la cartea funciara a imobilului. Banca isi conserva privilegiul prin inscriptia contractului de credit la

cartea funciara a imobilului. Privilegiul se conserva prin inscriptie in cartea funciara timp de 15 ani. Inainte de expirarea acestui__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 18 din 52

termen, banca va solicita

reinnoirea inscriptiei initiale pentru a se pastra rangul de propritate dobandit la data efectuarii inscriptiei, daca creditul a fost acordat pe o perioada mai mare

sau nu au fost integral rambursate datoriile fata de banca garantate cu privilegiu. In cazul in care pretul imobilului urmeaza a se achita ulterior incheierii

contractului de vanzare-cumparare, la data incheierii contractului de vanzarecumparare vanzatorul dobandeste asupra imobilului privilegiul pentru pretul neincasat al

imobilului prevazut de art. 1737 alin. 1 Cod civil, iar banca are al doilea privilegiu in calitate de finantator. La data achitarii pretului imobilului din sumele

acordate cu titlu de credit, banca se subroga in dreptul vanzatorului platit, devenind creditor privilegiat, in locul acestuia. Valoarea admisa in garantie a

imobilului, rezultata din rapoartele de evaluare intocmite la acordarea creditului si nu este necesara mentionarea in contractele prin care se constituie privilegiul.

B. Ipoteca Ipoteca este o garantie reala imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie si care ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii

(ipoteca legala) sau prin conventia partilor (ipoteca conventionala) si care confera titularului sau atat un drept de preferinta in privinta satisfacerii creantei fata

de ceilalti creditori cat si un dreptul de urmarire a bunului in mana oricui s-ar gasi. Creditorul ipotecar nu are drept de preferinta inaintea creditorului

privilegiat. Contractul de ipoteca constituie titlu executoriu, conform prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea bancara nr. 58/1998. Banca dobandeste calitatea de

creditor ipotecar prin incheierea contractului de garantie reala imobiliara(contractul de ipoteca) in forma autentica. Opozabilitatea fata de terti a dobandirii

dreptului de ipoteca se face prin inscrierea acestui drept in cartea funciara a imobilului. Se pot ipoteca imobilele care sunt in circuitul civil si uzufructul

imobilelor. Cu titlu de execptie de la regula dreptului civil, in vederea fluidizarii pietei imobiliare, in special sectorul de constructii noi, legiuitorul a inovat

fata de Codul civil, prin adoptarea Legii nr.190/1999, cu modificari ulterioare, care prevede printre altele si posibilitatea garantarii unui credit cu o ipoteca

asupra unui bun imobil ce nu numai ca nu este in circuitul civil dar nici nu exista la data incheierii contractului de garantare! Prin imobil se intelege fie o parcela

de teren, cu sau fara construcii ori vegetatie, ori o constructie, fara teren, precis delimitate, a caror identificare se face in localitatea unde este situata

printr-un numar cadastral si un numar al carii funciare n care a fost nscrisa. In contractul de garantie imobilara asupra unui teren se va trece in mod obligatoriu

categoria de folosinta ( teren de constructii, cu constructii, terenuri agricole, terenuri neagricole, intravilane, extravilane, etc.) Uzufructul este un dezmembramant

al dreptului de proprietate el presupunand dezlipirea a doua din atributele dreptului de proprietate si anume: dreptul de a te servi de lucru (jus utendi) si dreptul

de a culege din lucru toate veniturile pe care le poate da posesia (jus fruendi) si constituirea lor intr-un drept real care apartine unei alte persoane decat

proprietarul, denumita uzufructuar. Cel de-al treilea__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae

AdrianPagina 19 din 52

atribut al proprietatii, respectiv dreptul de a dispune de lucru (jus abutendi) ramane proprietarului lucrului si constituie nuda proprietate,

titularul fiind numit nud proprietar. In cazul bunurilor imobile care fac obiectul unui drept de uzufruct, contractul de ipoteca trebuie semnat atat de nudul

proprietar cat si de uzufructuar. De preferinta, contractul de ipoteca se va constitui atat asupra imobilului respectiv, cat si asupra dreptului de uzufruct. In cazul

in care uzufructuarul nu poate participa la incheierea contractului de ipoteca, acesta va trebui sa isi exprime acordul cu privire la incheierea ipotecii printr-o

declaratie in forma autentica. Caracteristicile ipotecii o Ipoteca este un drept real accesoriu, care insoteste obligatia pe care o are debitorul principal fata de

creditor. Ca drept real, ipoteca acorda titularului sau un drept de urmarire a bunului in mana oricui s-ar gasi si un drept de preferinta in privinta satisfacerii

creantei cu prioritate inaintea altor creditori chirografari sau creditori care detin ipoteci cu ranguri subsecvente. o Ipoteca este o garantie reala imobiliara

intrucat numai bunurile imobile pot fi ipotecate. Pot fi ipotecate numai imobilele aflate in circuitul civil, impreuna cu accesoriile lor care sunt imobile prin

destinatie, precum si uzufructul imobilelor. o Ipoteca este supusa principiului dublei specializari in sensul ca, sub sanctiunea nulitatii absolute, in contractul de

ipoteca trebuie sa identifice imobilul afectat garantiei si valoarea creantei garantate. o Ipoteca este indivizibila, in sensul ca ea continua sa existe asupra

intregului imobil, chiar daca a fost platita o parte din datorie, dar poate fi supusa reductiunii. o Ipoteca se intinde asupra tuturor amelioratiunilor survenite dupa

constituirea ipotecii asupra imobilului (art. 1777 cod civil). Astfel, accesiunea artificiala si/sau naturala este prezumata ca apartine proprietarului (conform

principiului prevazut de art. 488 din Codul civil). o Inscrierea ipotecii in cartea funciara a imobilului prezuma ca se asigura publicitatea inclusiv a

amelioratiunilor ce intervin ulterior constituirii contractului de ipoteca. Amelioratiunile imobilului intelese ca bunuri mobile accesorii bunului imobil, vor fi

facute public si prin inregistrarea acestora la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, chiar daca partile au inscris ipoteca in cartea funciara, conform art.

35 si art. 6 alin 2 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999. In intelesul art. 6 alin.2 din Legea nr. 99/1999, sunt bunuri imobile cladirile ( definite ca inaltarea unei

structuri, deschiderea unei mine, sau inceperea unei lucrari executate la suprafata sau in subteran) si materialele de constructie care pot fi desprinse numai cu

producerea de daune si nu intra in categoria bunurilor mobile care sunt accesorii bunului imobil. Numai in masura in care creditorii ipotecari si-au constituit

garantia reala mobiliara asupra amelioratiunilor aduse imobilului si au inregistrat-o la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, aceasta va avea rang

preferential fata de creditorii care au drept de preferinta asigurat prin contract de garantie reala mobiliara inscris la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE

MOBILIARE.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 20 din 52

Tipuri de ipoteci

a) Ipoteca legala Ipoteca legala ia nastere in virtutea unei dispozitii speciale a legii, fara a fi necesara incheierea unei conventii. Codul de procedura penala

instituie o ipoteca legala cu caracter asigurator asupra bunurilor imobile sechestrate. Prin sechestrul penal se urmareste repararea unei pagube produse printr-o

infractiune, sens in care, organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata care a dispus instituirea sechestrului, trebuie sa ceara luarea inscriptiei

ipotecare asupra imobilelor sechestrate. b) Ipoteca conventionala Ipoteca conventionala ia nastere din conventia partilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.

Ipoteca acceptata ca garantie la creditele acordate de banci este o ipoteca conventionala, care se constituie prin contract incheiat intre banca si

proprietarul/proprietarii bunului adus in garantie. Contractul trebuie sa fie incheiat in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Pentru asigurarea

opozabilitatii fata de terti a dreptului de ipoteca al bancii si pentru stabilirea rangului de preferinta al ipotecii, este obligatorie inscrierea ipotecii in cartea

funciara a imobilului. Prsoana care constituie garantia poate fi atat debitorul principal cat si o terta persoana. In situatia in care constituitorul ipotecii este un

garant ipotecar, in contractul de ipoteca este bine sa se urmareasca inserarea unei clauze potrivit careia, acesta renunta la invocarea beneficiul de discutiune si a

beneficiului de diviziune. Conditiile contractului de ipoteca a) Cu privire la persoana care constituie ipoteca : i) sa aiba capacitatea deplina de exercitiu si

capacitatea de a instraina bunul imobil ; ii) sa aiba calitatea de proprietar actual al bunului imobil adus in garantie; daca dreptul de proprietate este afectat de o

conditie suspensiva sau rezolutorie, banca nu va accepta in garantie bunurile respective. Daca ipoteca se constituie asupra uzufructului imobilului, contractul de

ipoteca se va semna atat de nudul proprietar cat si de uzufructuar. Nudul proprietar si uzufructuarul trebuie sa faca dovada inscrierii dreptului de uzufruct in cartea

funciara a imobilului. b) Cu privire la imobilul adus in garantie : i) sa fie in circuitul civil ; ii) sa fie un bun prezent, existent la momentul constituirii

ipotecii in patrimoniul persoanei care constituie ipoteca. Codul civil prevede ca nu pot forma obiectul ipotecii bunurile viitoare, cu exceptia instituita de Legea nr.

190/1999 a creditului ipotecar pentru investitii imobiliare ; iii) sa fie asigurat impotriva tuturor riscurilor, iar drepturile rezultand din polita de asigurare sa

fie cesionate in favoarea bancii. c) Cu privire la contractul de ipoteca : i)sa fie incheiat in forma autentica, in prezenta partilor, care se pot infatisa inaintea

notarului public, personal sau prin mandatari cu procura autentica.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar -

Florescu Nicolae AdrianPagina 21 din 52

ii) sa fie semnat de toti proprietarii imobilului, bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei.

inclusiv de

soti, in cazul

Inscrierea intentiei de a ipoteca Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare permite proprietarului imobilului sa solicite inscrierea provizorie in

cartea funciara a intentiei de a ipoteca, cu obligatia expres prevazuta ca in inscrisul probator al intentiei sa fie aratata suma ce urmeaza a se garanta prin ipoteca.

Inscrierea intentiei de a ipoteca imobilul isi pierde de drept efectul prin trecerea unui termen de 2 luni de la data inregistrarii cererii, daca nu a fost urmata de

incheierea contractului ipoteca. Dac insa se constituie ipoteca, dreptul nscris va avea rang de la data nscrierii inteniei. Publicitatea ipotecii In afara de

principiul dublei specializari, ipoteca este dominata de principiul publicitatii, potrivit caruia, pentru a deveni opozabila tertilor si pentru a se marca rangul de

preferinta al ipotecii, aceasta trebuie supusa publicitatii. Publicitatea ipotecii consta in inscrierea ipotecii in cartea funciara a imobilului, tinuta de Oficiul de

Cadastru si Publicitate Imobiliara in a carui raza teritoriala este situat imobilul. Dreptul de ipoteca se inscrie in partea a- III- a a cartii funciare, ca sarcina a

proprietatii si ca un drept de garantie al creditorului ipotecar. Tot aici se precizeaza suma pentru care s-a efectuat inscrierea dreptului de ipoteca. Rangul ipotecii

este dat de data nscrierii. Dac mai multe ipoteci au fost inscrise in aceeasi zi, ele vor avea acelai rang. Importanta rangului ipotecii consta in faptul ca intre

doi creditori de rang diferit, cel cu rang prioritar, adica cel ce a inregistrat-o mai intai, va avea dreptul sa se despagubeasca primul din pretul imobilului ipotecat

si numai apoi, si din ceea ce ramane, si daca ramane, urmeaza a se despagubi creditorul ipotecar de rang subsecvent. Cererea de inscriere a ipotecii poate fi facuta de

constituitorul ipotecii dar si de creditor, personal sau prin mandatari cu procura autentica. Partile pot solicita in scris notarului public care autentifica actul ce

urmeaza a fi supus publicitatii imobiliare, sa efectueze formalitatile de publicitate. Cererea de inscriere, insotita de taxa de timbru, se depune la Oficiul de

Cadastru si Publicitate Imobiliara insotita de un exemplar original al contractului de ipoteca precum si de dovada achitarii taxei de timbru. Dupa inscrierea dreptului

de ipoteca, banca va solicita un extras de carte funciara. Inscrierea ipotecii conventionale conserva dreptul de ipoteca timp de 15 ani de la data inregistrarii, dupa

care se perima. Pentru a se conserva efectele inscrierii initiale, este necesar ca, inainte de expirarea termenului de 15 ani, sa se procedeze la reinnoirea

inscrierii. Pentru ca inscriptia reinnoita sa pastreze rangul initial este necesar sa se indice inscriptia care se reinnoieste, in caz contrar, noua inscriptie va fi

considerata ca fiind independenta de prima si va capata rangul numai din ziua inscrierii. In situatia suplimentarii creditului acordat imprumutatului sau pentru noi

credite acordate acestuia, daca valoarea imobilului este acoperitoare pentru partea cu care se suplimenteaza creditul, respectiv pentru noul credit, banca va incheia

un nou contract de ipoteca asupra imobilului, care va primi prin inscriere la cartea funciara rang inferior ipotecii anterioare constituite in favoarea bancii.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 22 din 52

Reductiunea ipotecii In

conformitate cu prevederile Codului civil, banca poate accepta cererea de reductiune a ipotecii formulata de garant, in situatia achitarii unei parti din datorie. In

acest sens, se incheie act autentic in care se face referire la contractul de credit si la contractul de ipoteca, privind diminuarea creantei bancii. Actul prin care

se convine asupra reductiunii ipotecii se inscrie in cartea funciara a imobilului. Urmare a incheierii de admitere a reductiunii ipotecii, data de Registratorul de

carte funciara, se face rectificarea valorii creantei inscrisa la rubrica Sarcini din cartea funciara, pastrandu-se nemodificate celelalte mentiuni ale inscriptiei

ipotecare, bunul imobil ramanand in continuare sub ipoteca si diminuandu-se valoarea datoriei. Radierea ipotecii In urma achitarii integrale a datoriei izvorata din

contractul de credit, garantul ipotecar are dreptul sa solicite bancii acordul cu privire la radierea (stergerea) inscriptiei ipotecare. Banca emite o adresa catre

Oficiul de Cadastru si de Publicitate Imobiliara, prin care confirma achitarea integrala a creantei si isi da acordul cu privire la radierea ipotecii. Banca poate

solicita radierea si in cazul acceptarii inlocuirii unor ipoteci cu alte garantii, dar numai dupa efectuarea publicitatii noilor garantii. Cererea de radiere a

ipotecii se depune la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara si, urmare a incheierii de admitere data de Registratorului de carte funciara, inscriptia ipotecara

se sterge din cartea funciara a imobilului. Ipoteca asupra bunurilor viitoare, reglementata de Legea nr. 190/1999 Legea nr. 190/1999 instituie o exceptie de la regula

prevazuta de art. 1775 Cod civil, potrivit careia bunurile viitoare nu pot face obiectul unei ipoteci. Astfel, ipoteca constituita pentru garantarea creditelor

acordate in temeiul Legii nr. 190/1999, are ca obiect imobilul constructie viitoare ce urmeaza a se construi din creditul ipotecar acordat. Aceeasi lege instituie si

o exceptie de la regula privind conservarea dreptului de ipoteca conventionala timp de 15 ani de la data inregistrarii, prevazuta de art. 1786 Cod civil, ipoteca

constituita potrivit dispozitiilor acestei legi fiind valabila pana la rambursarea creditului indiferent daca perioada este mai mare sau mai mica decat 15 ani.

Particularitati legate de incheierea contractului de ipoteca De regula, ipoteca se inscrie atat pe teren cat si pe constructie. In cazul ipotecilor asupra

constructiilor prezente sau viitoare, aflate sau care urmeaza a se edifica pe teren detinut cu titlu de folosinta de catre proprietarul constructiei, se va preciza in

cuprinsul contractului de ipoteca regimul juridic al terenului si actul in baza caruia este transmisa folosinta asupra terenului. Perioada de folosinta, concesiune sau

superficie va acoperi perioada creditare. In contractele de ipoteca avand ca obiect terenuri, se va preciza categoria de folosinta a terenului ( teren de constructii,

cu constructii, terenuri agricole, neagricole, intravilane, extravilane, etc.). In situatia in care ipoteca are ca obiect o parte dintr-un teren se va avea in vedere

ca partea respectiva sa fie delimitata cadastral si, daca este cazul, sa aiba servitute de trecere inscrisa in partea a doua a cartii funciare a terenului (fond__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 23 din 52

dominant) si in partea a

treia a cartii funciare a terenului asupra caruia exista servitutea (fond aservit). Banca va constitui ipoteca numai asupra imobilelor neafectate de sarcini, cu

exceptia imobilelor afectate de sarcini in favoarea bancii creditoare, a imobilelor care la data constituirii ipotecii sunt grevate de dreptul de uzufruct

(dezmembramant al dreptului proprietate, care se inscrie ca sarcina la cartea funciara a imobilului). In cazul imobilelor grevate de dreptul de uzufruct, ipoteca se va

constitui atat asupra imobilului, de catre proprietarul acestuia cat si asupra dreptului de uzufruct, de catre uzufructuar. Pentru constituirea ipotecii asupra

dreptului de uzufruct al imobilelor se va analiza in mod obligatoriu conventia prin care se constituie dreptul de uzufruct. Nu se va constitui ipoteca asupra bunului

grevat de uzufruct in situatia in care in conventie exista clauze care limiteaza, conditioneaza sau interzic ipotecarea dreptului de uzufruct. Banca poate accepta in

garantie si imobile afectate de ipoteca rang I in favoarea altei banci, in conditiile preluarii creditului acordat de aceasta prin acordarea de credite de catre banca.

Acceptarea de catre Banca a ipotecii impune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) valoarea imobilului ipotecat sa fie actualizata in functie de valoarea

de piata si marja de risc aferenta acestui tip de garantie si sa-si conserve valoarea in timp; b) durata existentei in timp a imobilului ipotecat sa fie certa pana in

momentul stingerii integrale a obligatiei garantate; c) imobilului ipotecat sa fie asigurat impotriva tuturor riscurilor, iar polita de asigurare sa fie cesionata in

favoarea bancii; d) sa existe o piata sigura pentru bunurile ipotecate; e) bunurile sa fie situate in zone de interes pentru o categorie larga de potential

cumparatori; f) constructiile sa permita amenajari si adaptari pentru utilizari multiple. C. Garantia reala mobiliara Garantia reala mobiliara este un drept real care

confera creditorului garantat dreptul de a-si satisface creanta, prin executare pasnica sau silita asupra bunului afectat garantiei, inaintea oricarui creditor

negarantat si inaintea altor creditori ale caror garantii reale sau drepturi asupra bunului afectat garantiei au un grad de priortate inferior. Garantia reala

mobiliara se poate constitui cu sau fara deposedarea celui ce constituie garantia, de bunul afectat garantiei. Banca dobandeste calitatea de creditor garantat cu

garantie reala mobiliara prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara cu sau fara deposedare. Caracteristicile garantiei reale mobiliare Garantia reala

mobiliara: a) confera creditorului dreptul de a urmari bunul mobil in mainile oricarui detinator (in situatia in care proprietarul bunului adus in garantie vinde

bunul, creditorul garantat cu garantie reala mobiliara va urmari bunul pentru a-l valorifica in mainile oricui s-ar gasi ) b) confera creditorului un drept de

preferinta, respectiv dreptul de a recupera__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 24 din 52

creanta sa din pretul vanzarii bunului mobil adus in garantie inaintea altor creditori care nu au constituite garantii reale mobiliare asupra bunului

respectiv sau care au constituit garantii ce au ordine de prioritate inferioara. Garantia reala mobiliara se poate constitui asupra bunurilor mobile corporale sau

necorporale, prezente sau viitoare. Bunurile care pot face obiectul contractului de garantie reala mobiliara sunt urmatoarele : a) stocul de bunuri fungibile i

nefungibile; b) soldurile creditoare ale conturilor de depozit, depunerile de economii ori depozitele la termen deschise la instituii bancare sau financiare; c)

certificatele de depozit, conosamentele i altele similare; d) aciunile i prile sociale din societile pe aciuni i cu rspundere limitat; e) drepturile de

exploatare ale resurselor naturale i de operare de servicii publice, n condiiile prevzute de lege; f) drepturile rezultnd din invenii, mrci de fabric i alte

drepturi de proprietate intelectual, industrial sau comercial; g) drepturile de crean, garantate sau negarantate; h) instrumentele negociabile, inclusiv cele

garantate printr-o ipotec; i) universalitatea bunurilor mobile ale debitorului, care poate ngloba inventarul bunurilor circulante i bunurile viitoare; j) pdurea,

recolta agricol, mineralele i hidrocarburile ce urmeaz a fi extrase sau care au fost extrase; k) polie de asigurare; l) dreptul obinut din nchirierea sau

arendarea unor bunuri imobiliare; m) echipamentele, instalaiile, mainile agricole sau altele asemenea; n) drepturi societare; o) orice drept, exclusiv sau nu, de a

tranzaciona cu bunuri mobile sau de a asigura servicii, care poate fi cedat de ctre titular, indiferent dac cedarea este supus unor restricii sau dac necesit

consimmntul constituitorului sau autorizarea altei persoane; p) bunurile mobile nchiriate sau care fac obiectul unei operaiuni de leasing, pe o durat mai mare de

un an; q) bunurile prevazute de art.467 si 468 din Codul civil ; r) orice bun mobil corporal sau bun mobil care este accesoriu al altui bun imobil, dar care poate fi

inlaturat sau extras din acesta, cu exceptia cladirilor si a materialelor de constructii ; s) orice alte asemenea bunuri (ex. : fondul de comert definit ca

universalitatea bunurilor mobile si imobile ale imprumutatului) ; t) produsele bunurilor prevazute mai sus . Garantia reala mobiliara asupra bunurilor mobile corporale

viitoare produce efecte din momentul cand debitorul obtine proprietatea asupra bunurilor care corespund descrierii stabilite n contract, iar prioritatea este

stabilita de la momentul ndeplinirii formalitatilor de publicitate privind garantia reala in cauza. Intrucat contractul de garantie reala mobiliara pe bunuri viitoare

intra in vigoare la data dobandirii de catre debitor a proprietatii bunurilor respective, pana in acest moment creditul nefiind garantat, se accepta garantia pe

bunurile viitoare, doar daca acestea sunt cumparate din credit acordat de banca, existand astfel siguranta dobandirii proprietatii acestora de catre debitor.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 25 din 52

Constituirea garantiei reale

mobiliare cu sau fara deposedare Garantia reala mobiliara se constituie pe baza unui contract de garantie, sub semnatura privata sau in forma autentica, pe bunuri sau

drepturi, in beneficiul unui anumit creditor. Contractul de garantie reala este accesoriu la contractul de credit si titlu executoriu. Garantia reala asupra valorilor

mobiliare (actiuni, obligatiuni etc) se constituie, prin indisponibilizarea acestor valori conform regulilor pietei pe care sunt tranzactionate sau in baza conventiei

partilor in ceea ce priveste valorile mobiliare necotate pe o piata reglementata. Garantia reala mobiliara asupra titlurilor de credit (efecte de comert, si nu

valorile mobiliare si titlurile reprezentative ale marfurilor) poate fi constituita, dupa caz, si prin andosarea valorilor respective potrivit regulilor care le

reglementeaza, fara a fi necesara incheierea unui contract de garantie. Contractul de garantie reala mobiliara se constituie de catre proprietarul bunului, care poate

fi imprumutatul din contractul de credit sau un tert, persoana fizica sau juridica. Contractul de garantie reala va purta cel mai devreme aceeasi data sau o data

ulterioara contractului de credit. Pentru asigurarea rangului de prioritate in favoarea bancii a garantiilor reale mobiliare, se poate inscrie la ARHIVA ELECTRONICA DE

GARANTII REALE MOBILIARE un aviz de intentie, care are valabilitate de 60 de zile de la data inscrierii. La data incheierii contractelor de garantie reala mobiliara se

vor efectua la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE operatiunile necesare transformarii avizului de intentie in aviz initial. Inaintea constituirii

garantiilor reale mobiliare se consulta, in mod obligatoriu ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE pentru a se evita constituirea gajului de mai multe ori

asupra aceluiasi bun sau in favoarea mai multor creditori. Daca valoarea bunului este acoperitoare se poate accepta aducerea in garantia mai multor credite acordate de

banca a aceluiasi bun. In cazul in care garantia reala mobiliara se constituie de catre o persoana juridica se va verifica daca decizia de garantare este in

conformitate cu prevederile legale si statutare. Garantia reala mobiliara se poate face cu sau fara deposedarea proprietarului de bunul adus in garantie, in functie de

tipul garantiei, de decizia partilor sau specificul bunului. Clauzele obligatorii stipulate de lege pentru contractele de garantie reala mobiliara sunt urmatoarele :

a) descrierea bunului afectat garantiei; acesta poate fi descris prin gen, obiect cu obiect sau prin formula generica toate bunurile mobile prezente si viitoare

sau toate bunurile mobile . b) suma maxima a obligatiei garantate; in contractele de garantie reala mobiliara incheiate de banca in calitate de creditor se va

stipula ca suma garantata prin garantia reala mobiliara include suma creditului la care se adauga dobazile aferente, comisoanele, alte cheltuieli, etc. c)

individualizarea contului bancar prin indicarea numarului sau a codului IBAN precum si a bancii la care acesta este deschis, in cazul cand garantia are ca obiect o

suma de bani aflata in cont; d) stipularea conditiilor si a proportiei in care se reduce obligatia garantata in cazul ca debitorul permite creditorului sa culeaga

fructele sau produsele bunului adus__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 26

din 52

in garantie; e) clauza de luare in posesie a bunului afectat garantiei; pentru a fi posibila preluarea pasnica a bunului afectat garantiei reale mobiliare,

contractul de garantie trebuie sa includa urmatoarea formula, redactata cu caractere majuscule, avand dimensiunea de cel putin 12 puncte (0,5 cm): IN CAZ DE

NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI. Optional se poate insera in contractul de garantie

dreptul creditorului de a culege, in contul creantei, fructele si/sau produsele bunului adus in garantie, cu reducerea proportionala a obligatiei garantate. Sunt

fructe (civile) ce pot fi culese de creditor, dobanzile si alte venituri din plasamente financiare, redeventele cuvenite pentru concesiuni, dobanda inclusa in ratele

de leasing percepute de locator, chiria incasata pentru bunurile imprumutate etc. Sunt lovite de nulitate absoluta, conform legii, deci nu pot fi incluse in contracte,

iar daca se includ nu au valoare juridica: a) clauzele prin care s-ar impune plata imediata si anticipata, la cererea creditorului, a obligatiei principale in cazul in

care debitorul constituie o a doua garantie pe acelasi bun; b) orice intelegere (conventie de-sine-statatoare sau clauza contractuala) ce interzice cesiunea de creanta

sau o conditioneaza de acordul exclusiv al debitorului cedat ori prin care cesiunea s-ar considera neindeplinire a obligatiei contractuale. Orice tip de obligatie de a

da, a face sau a nu face este susceptibila sa fie garantata cu garantie reala, inclusiv obligatii prezente sau viitoare, sub conditie sau nu, divizibile sau

indivizibile, determinate sau determinabile, exprimate in moneda nationala sau straina. Garantia reala acorda creditorului garantat urmatoarele drepturi: - dreptul de

preferinta pentru creditor in a-si satisface creanta inaintea creditorilor negarantati sau a celor cu grad de prioritate inferior ; - de a intra in posesia bunului, de

a inspecta bunul respectiv ; - dreptul de urmarire silita a bunului afectat garantiei. Proprietarul poate incheia acte de administrare si conservare a bunului adus in

garantie fara consimtamantul bancii. Actele de dispozitie, respectiv instrainarea si/sau grevarea cu sarcini, vor putea fi incheiate de imprumutat numai cu acordul

bancii. In cazul in care creditorul constata ca proprietarul bunului gajat nu intretine in mod corespunzator bunul, sau cand constata ca prin atitudinea sa acesta

tinde sa ingreuneze sau sa faca imposibila executarea silita, creditorul poate considera ca obligatia garantata a devenit exigibila inainte de termen, putand trece la

executare, daca s-a prevazut in contractul de credit si in contractul de garantie o clauza de exigibilitate anticipata in acest sens. Creditorul este indreptatit sa

urmareasca atat bunul cat si produsele, fructele acestuia, sumele din asigurare, inclusiv sume obtinute din operatiuni ulterioare, daca s-a inscris in contractul de

garantie reala mobiliara o astfel de posibilitate. In temeiul subrogatiei reale cu titlu particular produsele sunt urmaribile de catre creditor. Contractul de garantie

mobiliara inceteaza: a) o data cu executarea integrala de catre debitor a obligatiei garantate; b) prin actul liberator al creditorului (inainte de executarea

obligatiei garantate); c) prin hotarare judecatoreasca.__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu

Nicolae AdrianPagina 27 din 52

In termen de 40 de zile de la stingerea obligatiei garantate, creditorul va inscrie o notificare la arhiva electronica privind incetarea

garantiei reale mobiliare. Dupa indeplinirea obligatiei garantate, creditorul va restitui imediat posesia bunului afectat garantiei daca anterior intrase in posesia

acestuia. Neindeplinirea obligatiilor de la pct.4.10.17. alin.1, poate atrage obligarea creditorului la plata catre debitor a unor despagubiri in cuantum reprezentand

cel putin echivalentul in lei a sumei de 200 euro. Garantia reala mobiliara cu deposedare se poate constitui in mana creditorului sau in cea a unui tert. In cazul

garantiei reale mobiliare cu deposedare in mana unui tert, se va notifica societatea bancara. Publicitatea garantiilor reale mobiliare Fata de terti, o garantie reala

si celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidenta Legii nr.99/1999 au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care garantia reala

sau sarcinile reale au fost facute publice. Garantiile reale si sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidenta Titlului VI din Legea nr. 99/1999,

indeplinesc conditia de publicitate din momentul inscrierii avizului de garantie reala la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE, sau, dupa caz, a avizului de

intentie. Trebuie subliniat ca inscrierea la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate. Operatorul de

arhiva care efectueaza inscrierea nu are dreptul de a interveni asupra inscrierii si nici nu are obligatia de a verifica exactitatea datelor prezentate de solicitant.

Prin inscrierea garantiei reale creditorii pentru care se inscrie ulterior o garantie reala asupra aceluiasi bun sunt prezumati ca au cunostinta despre existenta

garantiei reale inscrisa in favoarea altui creditor, si prin urmare aceasta garantie le este opozabila. Este o prezumtie absoluta, de neinlaturat, proba contrarie

nefiind admisibila. Aceasta cunoastere se asigura prin publicitate ce care confera notorietate publica unui raport juridic personal. Publicitatea se realizeaza prin

inscrierea in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE a avizului de garantie reala iar inscrierea avizului este valabila 5 ani si da nastere prezumtiei absolute

de opozabilitate. Creditorul poate reinnoi inscrierea inainte de expirarea acesteia, pentru o perioada de inca 5 ani sau pentru o alta perioada mai mica de 5 ani. Daca

inscrierea nu este reinnoita, arhiva poate sterge orice inscriere din baza sa de date. De la regula de publicitate prin inscrierea in ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII

REALE MOBILIARE a avizului exista 4 situatii de exceptie, prevazute de art.30 din Titlul VI al Legii nr.99/1999: a) pentru garantia reala aferenta obligatiei garantate

ce nu depaseste echivalentul in lei al sumei de 300 euro la momentul incheierii contractului de garantie asupra unor bunuri mobile corporale, publicitatea se poate

face - alternativfie prin luarea in posesie a bunului afectat garantiei, fie prin inscrierea unui aviz de garantie la ARHIVA ELECTRONICA DE GARANTII REALE MOBILIARE;

b) pentru garantia reala constituita pe sume de bani, valori mobiliare sau titluri reprezentand bunuri, inclusiv certificate de depozit, conosamente negociabile,

precum si cecuri si, bilete la ordin si cambii, publicitatea se poate face numai prin posesia asupra instrumentului in cauza, daca transferul instrumentului in cauza

necesita posesia sau andosarea. Inscrierea la arhiva nu este o metoda valida de publicitate in aceste cazuri;__________________________________________________________________ Garantiile creditului bancar - Florescu Nicolae AdrianPagina 28 din 52

c) garantia reala pe valori

mobiliare care, potrivit regulilor pietei de valori mobiliare, pot fi transferate prin simpla inregistrare in registrele care deservesc piata pe care sunt vandute, va

fi considerata ca fiind facuta publica din acest moment; inscrierea la arhiva nu este o metoda valida de publicitate in aceste cazuri; d) garantia reala constituita

asupra vapoarelor sau avioanelor trebuie facuta publica prin inregistrarea garantiei reala in registrul in care se afla inregistrat titlul de proprietate asupra

acestora. Registrul va trebui sa evidentieze garantia reala la rubrica in care se afla inscris titlul de proprietate asupra bunului. Cerinta publicitatii garantiei

reale mobiliare se impune pentru realizarea urmatoarelor scopuri: a) instituirea ordinii de preferinta a creditorilor in acoperirea creantelor din executarea silita a

bunului obiect al garantiei reale mobiliare; b) asigurarea opozabilitatii fata de terti. Gradul de prioritate (ordinea de preferinta) fata de terti, inclusiv fata de

stat se stabileste de la momentul in care garantia reala sau sarcinile reale au fost facute publice, respectiv din ziua, ora