cvj, nr. 331, miercuri 20 martie 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 331

Miercuri, 20 Martie 2013

A venit primãvara, auînflorit... curvele

Prostituatelehunedorene au repopulat

parcãrile de peDN 7

L ory, Alina, Manuela,Bianca, iar lista poate

continua. Sunt fostele prostituate care altãtdatãîmpânzeau DN 7 ºi care nu audispãrut, dar acum se numescpur ºi simplu “escorte”.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Trebuie sã fiiprost ca sã crezicã liberalii sunt

cei ce s-auînscris în PNL

pentru ajutoaresociale

L a sfârºitul lunii februarie, preºedintele

PNL Petrila, coordonatorulliberalilor din Valea Jiului,Costel Avram, a fãcut odeclaraþie dupã care s-a lãsatliniºtea pe acel subiect.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Buncãrele doar pentru VIP-uri,

Peºterile pentruoamenii de rând

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Petrila -Regenerareaunui peisajindustrial

C unoscutul caricaturist IonBarbu îi adreseazã minis-

trului Varujan Vosganian, prinintermediul reþelei de socia-lizare Facebook, o scrisoare înstilu-i caracteristic, prin care îidescrie printr-un mod satiricsituaþia tragi-comicã în care seregãseºte Mina Petrila.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1212P ropunerile legislative pentru redeschiderea minelor, dezbãtute în Parlament la începutul lunii mai.

Ministerul Economiei, Varujan Vosganian are în vedere redeschiderea unitãþilor miniere care aufost închise de-a lungul anilor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Vosganian vrearedeschiderea minelor

Foto Robert GHEMENT

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 au loc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Schimb de vieþi13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Hoþul Fantomã (r)15:00 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul Fantomã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teatru TV 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Între coºmar ºi real-itate (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un prieten fidel 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã mili-tarã (r)10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Zeul rãzboiului (r)11:50 Zeul rãzboiului (r)12:30 Zestrea românilor 13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Festivalul One WorldRomânia 201317:40 Zeul rãzboiului18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

Maximilian GÂNJU

Dupã peºte infestat cuparaziþi, lapte suspectatcã ar conþine o toxinã,iar carnea de curcan cãare prea multã apã, sareori conþine antibiotice,un alt scandalul este pecale sã izbucneascã.Asemãnãtor celui cãrniide cal vândutã în loc devitã, un alt aliment esteetichetat fals ºi conþineproduse de origine ani-malã în loc sã fie sutã lasutã vegetal dupã cumeste trecut pe ambalaj.Bazele pentru mâncãruriau în compoziþie lapte,urme de ou, peºte deºi

pe ambalaj esteinscripþionat „sutã lasutã vegetal”. O anchetãa unui inspector în ali-mentaþie aratã cã popu-laþia este înºelatã la raftºi vinovaþi sunt cei careau dat acordul producã-

torului sã punã pe piaþãprodusul. „Totul a pornitde la sesizarea unei per-soane vegetariene cares-a plâns cã în bazelepentru mâncãruri sunt ºiproduse care nu au cecãuta. În loc de legumeºi sare se mai gãseºte încompoziþia lor peºte,ouã sau lapte. Acesteanu au ce cãuta într-unprodus 100 la sutã vege-tal. Dacã estevorba de o bazãcu gust de pui sau

carne este permis sãcuprindã ºi produse deorigine animalã, dar într-una vegetalã nu.Oamenii sunt înºelaþi ºivinovaþi ar fi cei care aupermis etichetarea minci-noasã a produsului. Acestprodus este importat dinRepublica Moldova”,susþine inspectorul careva trimite raportul sãusuperiorilor.

Carmen COSMAN

Drumul Naþional 7, care tra-verseazã judeþul Hunedoara, s-arepopulat cu prostituate care îºioferã serviciile la preþuri decrizã, mai ales cã afarã miroasedeja a primãvarã. Nu existãintersecþie, parcare inclusiv deTIR-uri sau loc foarte tranzitatunde sã nu existe un grup de“fetiþe vesele”, prostituatele deieri, escortele de azi, cu fustescurte ºi cãþãrate pe tocuri carede care mai înalte. Tarifele sunt

negociabile, aºa încât fiecareparte sã fie mulþumitã. Iar caafacerea sã meargã ca unsã,mai ales în aceastã perioadãdificilã financiar, când lichi-ditãþile de pe piaþã sunt tot maipuþine, fetele îºi fac reclamã ºipe Internet, direct su prin inter-mediari ascunºi sub nik-name-uri sugestive. Fetele presteazãatât la locul de muncã, adicãpe DN 7, dar ºi acasã, înfuncþie de cerinþele clienþilor.De exemplu, Ioana, zisã„Flory”, are 24 de ani, este din

Deva ºi „presteazã” oriunde lasolicitarea clientului. Manuela ºiBianca sunt tot din Deva ºipreferã sã meargã împreunãpentru 200 de lei, oriundedoreºte clientul. ªi Diana con-tinuã sã iasã „la muncã” pe DN7, la intersecþia de laSântuhalm. Iar pentru „pre-tenþioºi” sunt ºi aºa – numiteleescorte... mai de lux, la carepreþurile trec de 500 de lei ºiajung la 200 - 300 de euro.Iar pe aceste siteuri, clienþii potsã îºi spunã direct pãreriledespre fetele pe care le-au ...testat!

A menzi sauînchisoare

Rãmânând însã la prostitu-atele de pe DN7, ieri acesteaau ieºit în numãr mare lamuncã, dupã ce vremea s-amai îmbunãtãþit. De clienþi nu e

plâng, iar oferta este variatã:tinere, mai bãtrâne, blonde(vopsite), brunete, ºatene sauroºcate, cu pãr lung sau scurtsau cu peruci direct. BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara, explicã faptul cãfetele riscã sã ajungã ºi laînchisoare, depinde de situaþie.Astfel, a declarat Bogdan Niþu,dacã sunt prinse în flagrant ºisunt întrunite ºi celelalte ele-mente constitutive ale faptei,practicantele prostituþiei riscãînchisoarea de la 3 luni, la 3ani. Dacã sunt gãsite doar pe

marginea drumului, escorteleriscã sancþiuni contravenþionaleîn baza Legii 61, pentruatragerea persoanelor în ve-derea practicãrii prostituþiei. Iardacã sancþiunile nu sunt achi-tate se poate ajunge pânã laexecutarea silitã. De regulã,însã, amenzile aplicate deoamenii legii le lasã reci pe„fetiþe”, pentru cã oricum nu leachitã, iar bunurile aflate penumele lor ºi care ar putea fiscoase la vânzare prin exe-cutare silitã sunt ca ºi inexistente.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013 Actualitate 3A venit primãvara, au înflorit... curvele

Prostituatele hunedorene au repopulat parcãrile de pe DN 7

L ory, Alina, Manuela, Bianca, iar lista poatecontinua. Sunt fostele prostituate care

altãtdatã împânzeau DN 7 ºi care nu au dis-pãrut, dar acum se numesc pur ºi simplu“escorte”. La preþuri de crizã, acestea îºi oferãserviciile amatorilor de plãceri pe marginea dru-mului, iar amenzile aplicate de poliþiºti periodicnu le sperie, cã ºi aºa nu le plãtesc!

Maximilian GÂNJU

Acþiunea a fost demaratãla solicitarea pãrinþilor unuicolegiu din municipiulPetroºani ºi au fost verificatetoate barurile din zona liceu-lui. Un pãrinte împreunã cudirectorul adjunct al ºcoliidar ºi câþiva profesori au

luat la rând localurile ºi n-auavut prea mult de cãutatpânã au dat peste elevi chiu-langii.

„Comitetul de pãrinþi dela Colegiul Tehnic DimitrieLeonida a cerut în ºedinþãca periodic sã se facãasemenea acþiuni pentru a-iþine pe elevi în clase. La ve-

rificare au fost doi profesori,un pãrinte ºi directoruladjunct al unitãþii deînvãþãmânt. Am descoperit16 elevi dintre care 5 eraude la Colegiul TehnicDimitrie Leonida ºirestul de la alte unitãþide învãþãmânt.Majoritatea erau declasa XI-a ºi a XII-a,din ani terminali, ºi aufost trimiºi la orele decurs. Pãrinþii lor vor fianunþaþi, însã îmbu-curãtor este faptul cãnu am gãsit elevi de

clasa a IX-a”, a declarat,Octavian Popescu, preºedin-tele Comitetului de pãrinþi alColegiului „DimitrieLeonida” din Petroºani.Acþiuni de acest gen vor fifãcute periodic pe raza loca-litãþii fie împreunã cu profe-sorii sau cu Poliþia Petroºani.

Scoºi din baruri ºi trimiºi la ºcoalã

M ai mulþi elevi ai unui liceu din Petroºaniau fost prinºi cã stãteau în baruri în loc

sã fie la orele de curs. Luaþi la întrebãri ceimai mulþi au spus cã nu li se pãrea interesan-tã materia de la care au chiulit.

Diana MITRACHE

ªi aºa va fi pânã la datade 21 iunie, când va avealoc solstiþiul de varã.

În emisferasudicã,fenomenulesteinvers: pe20 martieare locechinocþiulde toamnã. Înregiunea polarãnordicã începe lunga zipolarã, iar în cea sudicã,noaptea polarã, care vordura câte 6 luni.

Chiar dacã vremea nuaratã a primãvarã ºi maininge, lucrurile se vor aºezaîn câteva sãptãmâni, cândvom scãpa de capriciileiernii care se lasã greu dusã.

Înºelãciune îngãduitã de autoritãþiB azele pentru mâncãruri ºi supe

conþin lapte, ouã, peºte în loc delegume. Consumatorii sunt înºelaþiaratã o anchetã efectuatã de uninspector în alimentaþia publicã.

Vine primãvara!

V ine primãvara de miercuri. Echinocþiulde primãvarã, ce marcheazã începutul

primãverii astronomice, are loc în 20 mar-tie, când ziua va fi egalã cu noaptea.Începând de miercuri, durata zile va fi încreºtere, iar cea a nopþii va fi în scãdere.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 20134 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Incidentul în urmacãruia un petroºãneansusþine cã a fost agresatde poliþiºtii din Petrila aavut loc luni seara pe ostradã din localitate.Bãrbatul, VictorNiþeanu este ovechecunoºtinþã apoliþiºtilorºi gonea cuun mopedneînmatricu-lat pe o stradãdin localitate, iar opatrulã a poliþiei i-afãcut semn sã opreascãpentru un control derutinã.

În loc sã se supunãcontrolului acesta a

încercat sãscape deoamenii

legii, însã afost prins dupã

o urmãrire prinjumãtate din oraº.Acesta spune cã a cãzutde pe scuter iar poliþiºtiil-au lovit deºi era lapãmânt.

„Dacã omul susþine

asta nu înseamnã cã afost ºi bãtut. Este vorbade incidentul de asearã(n.r. luni), conducerefãrã permis, auto neîn-matriculat, infracþiune laLegea 61-port ilegal decuþit. A alergat jumãtate

din Petrila echipajul depoliþiei, n-a vrut sãopreascã la semnalulregulamentar. A refuzatsã se legitimeze, s-aopus la conducerea lasediul poliþiei ºi normalcã s-au folosit mijloaceledin dotare pentru imobi-lizare dar nu a fostbãtut”, a declarat comis-arul Ovidiu Zaharie-ºeful Poliþiei Petrila.Oamenii legii i-au fãcutdosar penal pentru con-ducere fãrã permis ºisub influenþa alcoolului,dar ºi pentru conduc-erea unui moped neîn-matriculat.

Bãrbatul a mai fostcercetat în repetate rân-duri de poliþiºtii dinPetrila pentru furturi depe fosta platformã aPreparaþiei Petrila.

Diana MITRACHE

Cei de la ape, care aucheltuit sume uriaºe pen-tru tartarea apei ce

pleacã spre populaþie, aucerut oprirea activitãþiiforestiere ºi conducereaApa Serv sperã sã punãla punct lucrurile pânã la

finele acestei luni. Astapentru cã ºi înainteexploatarea forestierã eraopritã, dar doar teoretic.„Ei au fost opriþi de cãtreOcolul Silvic, dar doar pehârtie ºi funcþionau înmomentul în care ne-aucolmatat staþia. Acumsunt opriþi pe hârtie ºipractic, dar sperãm capânã la 1 aprilie lucrurilesã se rezolve”, a declaratCostel Avram, directorulSC Apa Serv Valea Jiului.

Þapinarii au creat, înultimii 7 ani, pagubeextrem de importantecelor de la ape. Asta pen-tru cã ei gãsesc de cuvi-inþã sã tragã buºtenii tãi-aþi în pãdure pe cursulapei. De plãtit, însã, plã-tim toþi, pentru cã, îndoar 24 de ore, reactiviicu care se trateazã apapotabilã costã ºi 2.000de euro. Totuºi, cei de la

ape spun cã situaþia esteacum sub control.„Ocolul Silvic a dat dis-

poziþie sã se opreascãexploatarea din Taia. Maimult, chiar ieri am primitadresa de la Garda deMediu Deva, iar celedouã firme careexploatau acolo lemn aufost amendate. Lucrurile

sunt bine acum. Cert estecã din datele de la Gardade Mediu rezultã cã, peraza Ocolului SilvicCarpatina din Taia, încãmai sunt douã firme SC

Dãnilã Serv ºi SCMihanþa Com SRL, careau contracte cu primãriadin Petriula, dar care nuau început încã sãexploateze.

Firmele au fostsancþionate cu câte

5.000 de lei, dar ApaServ a suportat cheltuielifoarte mari”, a mai adãu-gat Costel Avram, direc-torul SC Apa Serv.

Din cauza þapinarilor,

mii de oameni din EstulVãii Jiului au rãmas, anila rând, fãrã apã potabilã,ore în ºir. Totuºi, cei careexploateazã lemnul nu auînþeles niciodatã cât demari sunt pagubele pecare le produc.

Amendaþi pentru poluarea staþiilor de tratare

F irmele care au colmatat staþia detratare a apei din Taia au fost

amendate. În plus, Garda de MediuHunedoara a oprit funcþionarea firmelorcare tãiau copaci în pãduri.

Bãut, înarmat ºi fãrã permis - susþinecã a fost agresat de poliþiºti

U n bãrbat din cartierul Bosnia dinPetroºani, veche cunoºtinþã a

poliþiºtilor, susþine cã a fost agresat deoamenii legii. Era bãut, înarmat cu uncuþit, n-a oprit la un filtru al poliþiei ºiconducea un scuter neînmatriculat.

Monika BACIU

În cazul în care s-ar ivio situaþie de acest gen,doar jumãtate dinpetroºãneni ar supravieþui.Asta deoarece adãposturilespecial amenajate în acestsens au o capacitate de 18mii de locuri. Existã însã ºialternative. Cei care nu

prind un bilet ”VIP” adicãîn buncãre, se pot adã-posti în peºteri.

”La nivelul municipiuluiPetroºani existã patru adã-posturi speciale de aseme-nea sunt luate în evidenþãtoate subsolurile blocurilordin Petroºani, aproximativ240 de astfel de locaþiiunde se pot adãpostiaproximativ 18000 de

oameni în caz de prob-leme. Alte adãposturi seamenajeazã atunci cândeste decretata starea denecesitate se mai iau încalcul ºi Peºtera Boli,tunelurile dintre PeºteraBoli ºi Banita de laMeriºor”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani.

Mai mult decât atât, încazul unor calamitãþi adã-posturile se amenajeazã lamomentul în care a fostdecretatã starea deurgenþã.

”Aºa cum prevedelegea pentru acest lucruele se pot amenaja doaratunci când va fi nevoie”,a mai precizat sursa citatã.

Subsolurile blocurilor nupot fi amenajate în aºa felîncât acestea sã devinãbuncãre. Asta datoritã fap-tului cã majoritatea suntinundate sau au devenitdepozite ale locatarilor.Þinând cont de faptul cãîn municipiul Petroºanisunt peste 35 de mii delocuitori ºi 18 de mii delocuri disponibile înbuncãre, doar jumãtatedintre aceºtia arsupravieþui în cazul unorcatastrofe.

Primãria municipiuluiPetroºani acordã ajutoarede urgenþã în cazul unorcalamitãþi, cel puþin aºaprecizeazã informaþiile depe portalul administraþieilocale.

Buncãrele doar pentru VIP-uri,

Peºterile pentru oamenii de rând

N e întoarcem în epoca de piatrã. Încazul unor calamitãþi, locuitorii din

municipiul Petroºani, cel puþin o partedin ei se vor întoarce în epoca de piatrã.Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii admin-istraþiei locale de la Petroºani au testatsirenele de alarmare în caz de calamitate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013 Actualitate 5

P ropunerile leg-islative pentru

redeschidereaminelor, dezbãtute înParlament laînceputul lunii mai.MinisterulEconomiei, VarujanVosganian are învedere redeschidereaunitãþilor minierecare au fost închisede-a lungul anilor.

El a precizat cã prop-unerile de modificãri leg-islative pentruredeschiderea minelor arputea ajunge înParlament la sfârºitul luniiaprilie.

“Vorbim despre modifi-carea legislaþiei minelor însensul posibilitãþiiredeschiderii unor mine

acolo unde existãproiecte susþinute deiniþiativa privatã”, adeclarat ministrulEconomiei, VarujanVosganian.

20 de mine închise în

Valea JiuluiConform Monitorului

Oficial din anul 2007, înValea Jiului au fostînchise 20 de unitãþiminiere. Totul s-a petre-cut în decursul a 65 deani. Mai exact prima uni-tate minierã închisã a fostMina Rafael din Lupeniîn anul 1941. Cea mairecentã închidere dateazãdin anul 2006. În urmãcu 6 ani a fost sus-

pendatã activitatea MineiBarbateni din Lupeni.Conform aceluiaºi docu-ment, s-au alocat diferitesume pentru închiderea ºiconservarea acestorperimetre miniere. Astfel,statul roman a cheltuitpeste 70 de milioane delei pentru închiderea ºiconservarea perimetrelorminiere care au fostînchise în decursul timpu-lui. Mai exact au fostcheltuiþi 76.032.621 delei pentru închidereaminelor.

3 mine închisepânã în 2018

Statul romanintenþioneazã sã maiînchidã trei unitãþi

miniere din subordineaCompaniei Naþionale aHuilei pânã în anul2018. Astfel, cele treimine care vor fi închisepânã la data stabilitã decomun acord cu ComisiaEuropeanã sunt Petrila,Paroseni ºi Uricani.

Pentru a accesa aju-torul de stat acordat con-form legislaþiei europene,CNH Petroºani aîntocmit Planul deînchidere ºi documentaþiade finanþare a costurilorde închidere pentru celetrei exploatãri miniere.Aceste documentaþii facobiectul notificãrii trans-mise Comisiei Europene.Pentru închiderea celortrei unitãþi miniere

Comisia Europeanã acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei.Pentru acest an au fost

alocaþi 213,085 milioanede lei. Pânã la fineleacestei perioade vor maifi disponibilizaþi 3 300 demineri, iar pentru acestan trebuie disponibilizaþi200 de ortaci.

Monika BACIUMonika BACIU

Vosganian uitãde parcurile

industriale dinValea Jiului

P arcurile industrialereprezintã reindustri-

alizarea României. Dupã ce anila rând s-a încercat înfiinþareaunor parcuri industriale înValea Jiului, proiect sortiteºecului, acum ministerulEconomiie, Varujan Vosganianconsiderã cã aceste parcuri potduce la reindustrializarea þãrii.

Dezvoltarea parcurilor industrialeconstituie un domeniu important inStrategia de reindustrializare aRomaniei, a declarat, la Suceava ºila Bistriþa, ministrul Economiei,Varujan Vosganian

„Eu nu îmi pun atât problema casectoarele industriei sã redevinã ceau fost, cat a unei industrii care sãfie adecvatã realitãþilor secoluluiXXI. Þin foarte mult la industria ali-mentarã, fara de care nu putemimagina un Program de modern-izare a satului romanesc, foartemult ºi la mica industriemeºteºugãreascã ºi la industria ori-zontalã. Eu nu cred cã întreprinde-rile mici ºi mijlocii se pot dezvoltadoar prin ele insele, ci doar împre-unã cu marea industrie. A face frizerii ºi patiserii e bine, dar nu e

destul. Obiectivul este sã dezvoltãmindustria micã, atelierelemeºteºugãreºti ºi breslelemeseriaºilor, care sã fie localizate înzonele suburbane sau rurale. (...), aexplicat ministrul.

El a dat ca exemplu ºi investiþiileîn tehnologiile moderne, care suntsusþinute la nivel guvernamental.„România este performantã înlaser. Existã cel puþin douã centre,Bucureºti ºi Iaºi, extrem de perfor-mante ºi în avangarda mondialã.Am alcãtuit un colectiv împreunã cucolegii mei Nica, Costoiu ºi VarujanPambuccian, cu care lucrãm peaplicarea tehnologiilor 3D, adicãimprimantã volumetricã ºi nanome-trie, care sã fie aplicabile înRomânia ºi cu care sã intrãm directîn prima linie a industriiloreuropene”, a precizat Vosganian.

Ministrul Economiei considerã cãreindustrializarea trebuie sãcuprindã ºi satul românesc. El amai spus cã reindustrializarea tre-buie sã se facã pe baza unorinvestiþii private ºi presupune inclu-siv o colaborare cu MinisterulEducaþiei în ceea ce priveºte core-larea cererii cu oferta de pe piaþalocurilor de muncã, indeosebi prin

dezvoltarea invatamantului tehnic.Potrivit ministrului, prima ºedinþã acomisiei ce va lucra la strategia dereindustrializare a þãrii va avea locîn data de 28 martie, iar strategiaar putea sã fie finalizatã în luna septembrie a acestui an. În plus,Varujan Vosganian a menþionat cãexistã numeroase cereri deredeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fostînchise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru. În plus,Varujan Vosganian a menþionat cãexistã numeroase cereri deredeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fostînchise, însã nu existã legislaþie caresã permitã acest lucru.

P arcurile din judeþul Hune-doara, omise de ministru

Vosganian a spus cã strategiaguvernului are în vedere înfiinþareaacestor parcuri industriale, pre-cizând cã deja sunt discuþii în acestsens la Iaºi, Braºov, Ploieºti, Cluj,Bucureºti dar si in alte localitati caredispun de spatii adecvate. Asta încondiþiile în care ºi la nivelul VãiiJiului s-a discutat îndelung despreînfiinþarea unor parcuri industriale.


Vosganian vrea redeschiderea minelor

Monika BACIU

Se poate participa cuorice produs (final sau par-tial) rezultat din derulareade proiecte comunitare(Comenius, Gruntdvig,

Leonardo da Vinci, Youthin Action) , alte proiecteeuropene centralizate,parteneriate externe,proiecte de infratire bi simultilaterale, etc. Fazajudeteana a competitiei, de

prezentare a produselorfinale se va derula luni25.03.2013, la PalatulCopiilor din Deva.

În perioada martie-aprilie 2013 se desfãºoarãConcursul Naþional de pro-duse finale ale proiectelorfinanþate prin programecomunitare din domeniuleducaþiei ºi formãrii profe-sionale, „Made forEurope”, ediþia a VII-a,2013.

Scopul concursuluivizeazã valorizarea ºi pro-

movarea experienþelorpozitive în derulareaproiectelor finanþate prinprograme comunitare,stimulând creativitatea,inovaþia, spiritul de com-petiþie ºi, de asemenea, sãdeschidã cu generozitateperspective multiple atâtºcolilor cu experienþã îndomeniu, cât ºi celor aflatela început de drum.

Concursul este cuprinsîn Calendarul concursurilornationale scolare finantatede catre ME.N in anul sco-lar 2012-2013, aprobat cunr. 26457118.01.2013, lapet. 2, pozitia S.

Luiza ANDRONACHE

“Vom avea o ºedinþã de consiliu încare vom discuta cu consilierii un planprin care sã redresãm activitatea inclusivprivind colectarea surselor de venit labugetul loc, dar ºi un plan de restruc-turare. Totul depinde de ceea ce se vahotãrî în consiliu. Eu am o serie de

propuneri, consilierii probabil vor venicu altele, iar în urma dezbaterii, vomscoate o hotãrâre pe care o vom apli-ca”, a declarat Nicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa.

Câþiva funcþionari ºi-au manifestadeja dorinþa de a intra în ºomaj, dincauza întârzierilor salariale din ultimeleluni.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Luiza ANDRONACHE

Dupã nenumãrate promisiuni ºivizite la Bucureºti, reprezentanþiiadministraþiei de la Petrila încã sperãcã în aceastã primãvarã vor începelucrãrile la drumul spre Voineasa, pepartea ce aparþine judeþuluiHunedoara. “Ultima datã când al luatlegãtura cu directorul de la DrumurileCraiova, mi-a spus cã în anul 2013existã finanþare ºi cã s-a scos la lici-taþie pachetul de lucrãri, respectivproiectare ºi execuþie. Existã bani,

respectiv 11, 5milioane de europentru reabilitareaºi modernizareaacestui drum”, adeclarat IliePãducel, primarulOraºului Petrila.

De altfel, totaici, în stand byeste ºi un altproiect privindconstrucþia drumu-lui spre ªureanu,

care ar deschide Valea Jiului spreCugir, judeþul Alba. “ Avem documen-taþia depusã la Ministerul Turismului,am luat legãtura cu secretarul de statEnache, care mi-a promis cãdeblocheazã foarte repede situaþie,respectiv sã se completeze anexa lalegea 526 , unde sã se introducã ºidomeniul schiabil ªureanu, partea dePetrila”, a mai spus Pãducel.

Planuri ºi drumuri la Petrila

D acã toate promisiunile se vor adeveri, oraºul Petrilaar avea deschidere spre douã judeþe învecinate,

respectiv Vâlcea ºi Alba. Aici se vorbeºte de ani de zile dereconstrucþia drumului spre Voineasa de la Jieþ ºi spreªureanu prin Cheile Tãii.

Luiza ANDRONACHE

Chiriaºii rãu platnici, carenu ºi-au mai plãtit dãrile cãtreprimãrie de ani de zile, acu-mulând astfel datorii imense,nu scapã de evacuare. LaPetrila, spre exemplu,primãria a iniþiat o acþiune îninstanþã împotriva lor, iaracum se lucreazã la docu-mentaþia necesarã. „Ni se

cere în instanþã sã avem actde proprietate. Noi suntemproprietarii apartamentelor,dar ne trebuie extra de cartefunciarã. Lucrãm la evaluare,la documentaþia topo-cadas-tralã, le intabulãm, iar peurmã începem acþiunea deevacuare ”, a declarat IliePãducel, primarul OraºuluiPetrila.

În unele cazuri, primãria atrimis chiar ºi 10 somaþii deplatã, care au rãmas, însãfãrã niciun rãspuns sau mãcarintenþie de încheiere a unuiangajament de platã.

În Oraºul Petrila suntaproximativ 7700 de aparta-mente, dintre care în fondul

locativ de stat mai sunt 250.Cu toate cã în ultimi ani, aicis-au construit ºi dat în folos-inþã trei blocuri ANL, s-aureparat mai bine de 100 deapartamente ºi s-au datterenuri pentru 35 de tineri,

la primãrie vin zilnic cereripentru o casã din parteacelor care nu au unde sãstea. La acest moment, aicieste înregistrat un numãr depeste 600 de astfel de cereri.

Urmãtorul pas este evacuarea

P rimãria de laPetrila este

hotãrâtã sã-i evac-ueze pe cei care nuºi-au mai plãtitchiria de ani de zile.

Plan de restructurare la Aninoasa

L a Aninoasa se pregãteºte aplicarea unei serii de mãsuricare ar trebui sã aducã redresarea economicã a local-

itãþii. La sfârºitul acestei sãptãmâni, aici trebuie sã aibã loc oºedinþã în urma cãreia sã se stabileascã inclusiv niºte criteriide restructurare a personalului.

Made in Romania for Europe

E levii din judeþul Hunedoara suntîndemnaþi sã îºi prezinte

proiectele autohtone însã cu destinaþiecãtre Europa. Aceasta competitie reprezintã “Olimpiada de produse aproiectelor internationale”.

Monika BACIU

Începând cu cei maimititei dintre ei, pentruaceºtia educatorii le-aupregãtit multe ieºiri la specta-colele de teatru, în sãlile declase dar ºi în aer liber scop-ul fiind acela de a le captaatenþia ºi de a-i face curioºi ºide alte lucruri faþã de cele cucare sunt obiºnuiþi zi de zi.

Pentru elevii din ciclul pri-mar profesorii împreunã cupãrinþii au hotãrât de aseme-nea o serie de activitãþi caremai de care mai atractiveîncepând de la miciledrumeþii , foarte multe ieºiriîn parcurile municipiuluiPetroºani, expoziþii în ºcoliledin care fac parte, foartemult sport dar ºi piese deteatru captivante ºi vizite labiblioteci.

Elevii mai mãriºori de laclasele gimnaziale se vor

bucura ºi ei de foarte multeore de petrecute în natura ºimulte competiþii sportive darºi vizite la mai multe muzeedin oraº cum ar fi MuzeulMineritului, MuzeulMomârlanului, piese deteatru ºi ore petrecute în par-curi.

Mai multe clase au fostanul acesta mai „privilegiate„elevii de aici având parte deanumite excursii surprizãcare au fost puse în practicãde cãtre pãrinþi ºi dascãli. Cueforturi fãcute de cãtre

pãrinþi mai multe clase deelevi de la ciclul gimnazialvor vizita castelul Bran,muzeul dacic ºi mai multelocuri foarte atractive dinþara noastrã. Mulþi dintre eivor merge ºi la munte undevor fi cazaþi pentru câtevazile pentru cã ºi acolo voravea parte de activitãþi multeºi captivante.

Mulþi dintre pãrinþii aces-tor copii ne-au spus cã acestprogram educaþional este

unul foarte bun ºi cã oricâtde mult ar costa ºi oricâtesacrificii financiare ar tre-bui sã facã ei tot îºi vortrimite ºi de acum înaintecopii în astfel de excursiide unde au doar de

învãþat.În aceastã sãptãmânã nu

au fost iutati nici micuþii de laclasele speciale ale cãrordascãli s-au pregãtit cu totfelul de surprize ºi ieºiri înnatura ºi în parcurile dinPetroºani. Aceºtia vor luaparte la o serie de activitãþicare mai de care maiantrenante.

Pânã la urmã toþi copiivor avea parte de o sãp-tãmânã foarte încãrcatã dinpunct de vedere al activ-itãþilor dar de asemeneafoarte relaxanta pentru cã nu

vor primi note dar cu toateacestea bagajul de cunoºtinþegenerale va fi unul foartemare pentru cã aceºtia vorvedea ºi învaþã lucruri noi decare poate pânã în acestmoment nu au mai auzit.

O sãptãmânã plinã de surprize

Marius MITRACHE

În 2012, tichetul a fost de 3.800lei pentru casarea unui autoturism,dar putea fi înstrãinat. De aseme-nea, o persoanã putea beneficia deo reducere echivalentã a trei tichete,ceea ce a dus la existenþa unei noipieþe, cea a tranzacþionãrii de astfelde vouchere. Preþul unui tichetajunsese sã depãºeascã 1.000 lei.

Acum sedoreºte elim-inarea intermedi-arilor ºi o invaziede persoane dor-nice sã cumperepe preþuri modicemaºinile vechipentru a le ducela casat.

În consecinþã,

în program vor fi incluse “numaiacele autoturisme care au fost înproprietatea persoanei fizice saujuridice mai mult de un an de zile”,astfel cã “nu se pune problema uneiinvazii de maºini rulate, foarte vechipe piaþa din România”, a precizat

ministrul Mediului,Rovana Plumb, citatã deMediafax.

Ministrul nu a precizatdacã în continuare se vorputea utiliza mai multetichete la achiziþia uneimaºini noi sau dacã,odatã obþinut tichetul,acesta va putea fi înstrãi-nat.

S ã ºtii mai multe, sã fi mai bun. Aºa vaîncepe luna aprilie pentru elevii din

întreaga þarã ºi implicit din Valea Jiului.Începând de la preºcolari, cei din clasele spe-ciale, clasele primare ºi terminând cu cei dinciclul gimnazial ºi liceal, toþi elevii vor aveaparte de foarte multe surprize care le-au fostpregãtite de cãtre dascãli.

Rabla 2013: tichetul valoric ar putea urca la 1.500 euro

P r ogramul Rablã, care ar urma sã demareze dinluna aprilie, va da posibilitatea persoanele care îºi

caseazã o maºinã veche sã primeascã un voucher de1.500 euro. Valoarea poate ajunge la 2.000 euro dacã seachiziþioneazã o maºinã nouã electricã.

”Datoritã ploilor abundente de la sfârºitulsãptãmânii trecute au fostgrav afectate instalatileSC. Apa Serv ValeaJiului, singurul loc deunde am putut da apã petoatã Valea Jiului a fostde la Valea de Peºti ºiacolo nu am putut luaapa din baraj. Restul

Zãnoaga, Taia, Jieþul aufost închise. Au fost probleme cu alimentareacu apã în Valea Jiuluilucrurile s-au remediatsâmbãtã dimineaþa cevamai mult de lucru am avutîn zona municipiuluiVulcan unde cetãþenii auavut apã sâmbãtã searaiar alþii chiar duminicã

dimineaþã pentru cã aufost foarte multe lucrãri,pe aceastã cale îmi cerscuze locuitorilor dinValea Jiului dar vreau sãmulþumesc muncitorilorde la Vulcan care aumuncit aproape zi ºinoapte pentru a remediaaceste lucrãri”, a declaratCostel Avram, directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului.

ªi în ceea ce priveºtecanalizarea au fost probleme. Reþeaua vecheºi suprasolicitatã nu a maifãcut faþã cãderilor abundente de precipitaþii.

”În zona Lupeni nu afãcut faþã ºi au fost probleme în municipiulLupeni. Aceasta este situaþia pe care o avemde rezolvat ºi sper cãviitoarele investiþii înValea Jiului vor duce laremedierea acestor probleme”, a mai precizatsursa citatã.

Pentru urmãtoarelezile, meteorologii auprognozat ploi, iar acestea vor duce din noula restricþii. În ceea cepriveºte sistemul decanalizare, cei de laApaServ implementeazãun proiect de zeci de milioane de euro care arerolul de a îmbunãtãþiacest sistem.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013 Actualitate 98 Actualitate

”O dreaptã puternicã se face cu oameni

puternici, cu oameni cunotorietate, cu profesioniºti.Nu sunt de acord ca, deexemplu, celor 200 de persoane, cãrora le acorziajutoare sociale ºi apoi îifaci membri de partid, sãpretinzi cã sunt cu ade-vãrat liberali, cã au convin-geri de drepta. Niciodatã!”-Costel Avram, coordonatorPNL, Valea Jiului.

La sfârºitul lunii februarie,preºedintele PNL Petrila, coor-donatorul liberalilor din ValeaJiului, Costel Avram, a fãcut odeclaraþie dupã care s-a lãsatliniºtea pe acel subiect. Avramspunea cã dupã luna martie vaconstrui o dreptã puternicã înVale, cã se lucreazã la acestlucru ºi cã lucrurile trebuie sã seschimbe pe scena politicã.

De la declaraþia acestuia,doar Costel Postolache, fostprim vicepreºedinte al PSDPetroºani a atins subiectul, chiarînainte de alegerile din PSD,când îºi motiva candidatura la

ºefia organizaþiei din Petroºani.” Aþi vãzut ce a spus CostelAvram cã din luna martie vaconstrui o dreaptã puternicã. ªi asta m-a impulsionat. Cu cesunt ei mai buni ca noi?” – aspus Costel Postolache, înaintea conferinþei de alegeri.Chiar aºa?

Am încercat sã aflãm, timpde douã sãptãmâni, cum vorproceda liberalii, dar pare a fisubiect tabu la nivel de declaraþiiasumate. Cã vor sã atragã ceidoi primari PDL, respectiv peIlie Pãducel, de la Petrila, ºi peTiberiu Iacob Ridzi, de laPetroºani, se ºtie. Încã din varãºi de atunci încoace, MirceaIoan Moloþ - preºedinte PNL filiala judeþeanã – nu a infirmatniciodatã aceastã dorinþã.

Prin metode specifice, amaflat, chiar din interiorul PNL,cã da, se vor atrage din PDLoameni de valoare, care aucãzut în dizgraþie doar datoritãpartidului din care au fãcutparte ºi a liderilor naþionali ai

democrat-liberalilor.Principalul vizateste Tiberiu IacobRidzi, liberalii precizând cã nu-ideranjeazã faptul cãsunt blamaþi pentruatragerea unoroameni care suntbine poziþionaþi înpreferinþele cetãþe-nilor, care audovedit cã au valoare. Cei dinPNL mai doresc sã atragã ºi alþioameni din PDL-ulaflat la asfinþit,oameni cu notori-etate ºi buni profesioniºti, con-siderând cã este omare greºealã sãarunci la coºul de gunoi alpoliticii profesioniºti pe care îipoþi folosi în redresarea þãrii,care ºtiu ºi pot face multelucruri bune dacã se aflã înechipa care are puterea sã facã

acest lucru.În ceea ce-l priveºte pe pri-

marul Ilie Pãducel, acesta paresã nu fie dorit cu adevãrat încolectivul liberal considerându-secã Petrila are oameni cu ade-vãrat valoroºi care îl pot ”bate”

oricând, doar cã aceºtia trebuiescoºi la luminã.

Faptul cã primarii aleºi pelista unor partide nu pot sãrenunþe la partidul în cauzã pen-tru cã îºi pierd funcþia este ochestiune de timp. Cum va fi

rezolvat acest impediment,nimeni nu a putut sã spunã, cidoar cã ”se lucreazã”.

L-am întrebat pe liderul liberalal Vãii Jiului, Costel Avram, dacã nu cumva partidul sãupierde în faþa electoratului avândîn vedere cã sunt destui cei care condamnã PNL pentruaspirarea PDL-iºtilor.

”O dreaptã puternicã se facecu oameni puternici, cu oamenicu notorietate, cu profesioniºti.Nu sunt de acord ca, de exemplu, celor 200 de per-soane, cãrora le acorzi ajutoaresociale ºi apoi sã-i faci membride partid, sã pretinzi cã sunt cuadevãrat liberali, cã au convin-geri de drepta. Niciodatã! Îmidoresc sã intre în PNL oamenide valoare, care pot atrage dupãei alte valori ºi multe voturi,voturile însemnând încredereacetãþenilor în ei. Acest lucru nu-iexclude pe ceilalþi. Cer liberalilor,care deþin funcþii, sã-ºi facã dato-ria impecabil pentru cã doar aºaîºi pot arãta valoarea, pot ridicaºi pe ei ºi partidul” – a declaratCostel Avram, fãrã sã respingãideea cã aceºti ”oameni de valoare” pot fi din PDL.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Z iua Mondialã aapei va fi

sãrbãtoritã în acest ansub semnul protejãriiresurselor de apã de peplanetã. Cei dinHunedoara vor sã facãpublice date despre calitatea apei de aici ºidespre cum pot fi gestionate sursele existente.

Ziua apei va fi celebratã laDeva în 21 Martie 2013,ora 13.00, în Sala deFestivitãþi a Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara-Deva. Aici areloc Simpozionul cu tema: “Ziua Mondialã a Apei”,organizat deCompartimentul Evaluarea,Promovarea Sãnãtãþii ºiEducaþie alaturi de parteneriisãi pentru Sãnãtate, cuscopul de a sensibiliza popu-laþia în privinþa gestionãriidurabile a resurselor de apã.„În cursul anului 2012 aufost recoltate în cadrul pro-

gramului de supraveghere acalitãþii apei potabile, 2.756probe de apã, faþã de 2011când au fost recoltate 2.730probe de apã ºi s-au efectuatîn total un numãr de 13.780analize, din reþelele de distribuþie a localitãþiloraprovizionate în sistem centralizat din judeþulHunedoara, faþã de 13.650analize în 2011. Toate anal-izele au fost corespunzã-toare în 2012, faþã de 2011cand 33 de analize (Clorrezidual liber, Turbiditate) aufost necorespunzãtoare înzona Brad, Hunedoara,Cãlan. Indicatorii analizaþisunt: NTG, CT, CF, SF,Substanþe organice,Amoniac, Nitriþi, Nitraþi,Cloruri, Turbiditate, Plumb,Cupru, Aluminiu, Nichel,Clor rezidual liber ºi total,Duritate totalã, atât în 2012cât ºi în 2011”, se aratãîntr-un comunicat remis pre-sei de DSP Hunedoara.

Începând cu 1993, lafiecare 22 martie sãrbãtorimZiua Mondialã a Apei ºi esteo ocazie pentru a reamintituturor cât de importantesunt eforturile concrete de aoferi spre consum apã debunã calitate, în cantitãþisuficiente, precum ºi pentruidentificarea problemelor ºigãsirea soluþiilor pentrumanagementul optim alacestei resurse prin lansareaunei campanii în vedereagestionãrii durabile aresurselor de apã.

În decembrie 2010Adunarea Generalã aNaþiunilor Unite ONU adeclarat 2013 drept AnulInternaþional deCooperare în privinþaApei între naþiuni (RezoluþiaA/RES/65/154). Având învedere rolul apei în toateaspectele vieþii pe Terra,UN-Water - din cadrulONU - a desemnatUNESCO - organiza-þie cu profil multidis-ciplinar îmbinândºtiinþele naturale ºisociale, educaþia,cultura ºi comuni-carea - drept coor-donatoare a AnuluiInternaþional de Cooperareîn privinþa Apei 2013. Înregiunea Euro-OMS, cu opopulaþie de cc.a 500 mil-ionae locuitori, aproximativ120 de milioane de oameninu au acces la o sursã sigurãde apã potabilã, iar accesullimitat la salubrizaregenereazã pe alocuri bolilegate de apã.

OMS estimeazã cã aprox-imativ 6% din povara glob-alã a bolilor este asociatã cudeficitul de apã. În contexteuropean, România segãsea în 2007 în zona cudeficit fizic de apã relativredus, iar în perspectiva2050 þara noastrã nu vaintra sub incidenþa risculuide epuizare a resurselor deapã.

Anul Internaþional alCooperãrii pentru Apã

þinteºte sporirea cooperãriiîn domeniul admninistrãriidurabile a apei, princonºtientizarea obstacolelorºi a beneficiilor colaborãriipentru apã, dupã cumurmeazã:

- înþelegerea caracteruluiuniversal al colaborãrii

pentru apã, care impuneacþiuni la niveluri multi-ple (naþional, regional,continental, mondial)ºi include toatecomunitãþileumane;

- înþelegereaînvãþãmintelor isto-

riei, care aratã cãnici cele mai severe con-

flicte între state - mergândpânã la rãzboaie - nu auputut sista cooperarea înprivinþa resurselor de apã,vitalã deasupra oricãror alteinterese politice ºi socio-eco-nomice;

conºtientizarea la scarãlargã (localã, naþionalã ºiinternaþionalã) a beneficiiloratrase pe colaborarea pentruapã;

conºtientizarea ben-eficiilor în privinþa pãcii ºisecuritãþii atrase de colabo-rarea pentru apã;

conºtientizarea ben-

eficiilor în privinþa dezvoltãriidurabile ºi a prezervãriimediului atrase de colabo-rarea pentru apã;

înþelegerea roluluimãsurilor contra sãrãciei ºide garantare a accesului universal la apã în cadrulcolaborãrii pentru apã.

În România, resursele deapã regenerabile se plaseazãla un nivel de mijloc în context mondial.

Cu toate acestea dispari-tãþile încã mari între ruralulºi urbanul românesc în privinþa apei potabile ºi asanitaþiei, precum ºi vulnera-bilitatea faþã de capriciilemeteo trebuie sã menþinãproblematica apei în atenþiapermanentã a autoritãþilor ºipublicului.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Pentru legislatura trecutã,conducerea PSDfiliala judeþuluiHunedoara a creatun post de prim-vicepreºedinte laPetroºani pentruCostel Postolache,ales în urmã cu doi anivicepreºedinte, pelângã alþi ºasecolegi de-ai sãi, departid. Dupãalegerile din 16martie, acesta acandidat pentruºefia organizaþieide la Petroºani,cursã din care aieºit învins.

Înainte de alegeri, CostelPostolache a declarat cã doreºtedimanizarea PSD Petroºani,dorinþã care l-a determinat sãcandideze, cu precizarea cãpreºedintele Ioan Rus are valoarea sa ºi ca urmare va faceparte din Biroul executiv careprezentant al Ligii aleºilorlocali. ªi dacã el, Postolache, va fi ales preºedinte al social-democraþilor de laPetroºani, se va zbate sã obþinã,la judeþ, funcþia pe care a ocupat-o cândva HaralambieVochiþoiu atunci când era laPSD, cea de prim-vicepreºedinteal organizaþiei judeþene, iaraceastã funcþie sã fie ocupatã deIoan Rus. Dar n-a fost sã fie,pentru cã reprezentanþii PSDPetroºani nu i-au acordat voturi

suficiente…Se pare cã preºedintele

reales, Ioan Rus, nu îl va numiîn noul Birou executiv careprezentant al aleºilor locali,pentru cã trei dintre aceºti aleºilocali – consilieri – sunt înBirou, respectiv Ioan Rus,preºedinte PSD, Doru ªepeþan,vicepreºedinte, Lavinia Grigoriu,preºedinte al Organizaþiei deTineret al PSD. Mai rãmân doiconsilieri – Costel Postolache ºiFlorin Nicolae. Deci C.Postolache, prin numire, l-arreprezenta pe Florin Nicolaedoar…

”Domnul Postolache va faceparte, de drept, din Consiliulmunicipal al PSD Petroºani încalitate de consilier local” – adeclarat Ioan Rus, noulpreºedinte PSD, încercând sãcontrazicã zicerea cã Postolachea fost lãsat pe dinafarã.

Doar cã fostul prim-vicepreºedinte ºi-a asumatriscurile declarând pentru uncotidian local cã ”Voi fi simplumembru PSD ºi consilier local.Nu e nici o problemã. Nu amintrat în partid plângând ºi nuvoi ieºi plângând”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Trebuie sã fii prost ca sã crezi cã liberalii sunt cei ce s-au înscris în PNL pentru ajutoare sociale

Fostul prim-vicepreºedinte PSDrãmas pe dinafarãD eºi s-a creat un post special de prim-

vicepreºedinte PSD Petroºani, în urmã cu doiani, Costel Postolache este lãsat pe dinafarã. Darfostul prim-vicepreºedinte cunoºtea riscurile uneicurse din care poþi ieºi ºi învins.

ZZiiuuaa aappeeii – sub semnul protejãrii resurselorDop la robinet ºi ”inundaþii”la sistemul de canalizare

P recipitaþiile abundente au pus ”dop” lareþeaua de alimentare cu apã potabilã.

Ploile care au cãzut în ultimele zile au fãcutca alimentarea cu apã potabilã sã fierestricþionatã. Motivele care au stat la bazarestricþiilor sunt mai multe, precizeazãresponsabilii de la ApaSev Valea Jiului. Maimult decât atât, alimentarea cu apã potabilã apopulaþiei s-a fãcut dintr-o singurã sursã.

Recunoscutã ca o profesie îndezvoltare, profesia de asistentsocial identificã segmentul depopulaþie ce face obiectul activ-itãþilor de asistenþã socialã, eval-ueazã problemele socio-umanedintr-o anume regiune, comuni-tate sau localitate, dezvoltã pla-nuri de acþiune, programe,mãsuri, activitãþi profesionalizateºi servicii specializate specificedomeniului, sensibilizeazã opiniapublicã ºi o informeazã cuprivire la problematica socialã,stabileºte modalitãþile concretede acces la prestaþii ºi serviciispecializate de asistenþã socialãpe baza evaluãrii nevoilor.

Evenimentele organizate încadrul Zilelor Asistenþei Sociale2013, sub egida:”Responsabilitate, Comunitate,

Participare Sociala”, readuc înatenþia publicului larg faptul cãasistenþii sociali sunt persoanelecare aduc plus-valoare societãþiiprin activitatea profesionalãdesfãºuratã, activitatea acestoraavând o importanþã socialã înstabilirea echilibrului social.

Organizarea Zilelor AsistenþeiSociale, la nivelul judeþuluiHunedoara, revine sucursalei ter-itoriale Hunedoara a ColegiuluiNaþional al Asistenþilor Socialidin România.

Pentru mai multe informaþiidespre Zilele Asistenþei Socialeîn judeþul Hunedoara vã rugãmsã vã adresaþi laColegiul Naþional alAsistenþilor SocialiStructura TeritorialãHunedoara cu sediul

în Petroºani, judeþul Hunedoara,e-mail: [email protected].

Colegiul Naþional alAsistenþilor Sociali din Româniaeste autoritatea profesionalã îndomeniu care reprezintã, apãrãºi promoveazã drepturile ºiinteresele membrilor la nivellocal, naþional ºi internaþional,apãrã onoarea, libertatea ºiindependenþa profesionalã aasistentului social în exercitareaprofesiei, asigurã respectarea decãtre asistenþii sociali a obligaþi-ilor care le revin faþã de benefi-ciari, instituþii ºi societate, înconcordanþã cu normele deonto-logice ale profesiei.

AnunþEfectuez lucrãri de

amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos. Contact

073558077

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 201310 Diverse

Miercuri 20.03.2013Lupeni 09:00 - 15:00Zona afectatã Cartier

Braia. Motivul restricþiei -

remediere pierdere str.Plevnei,nr. 2-4 ºi refacerebranºament garaj str. T.Vladimirescu.

Mulþumimpentru înþelegere.

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

DN 76 Luncoiude Jos – Brad *DN 74 Brad –Criºcior * DN 76Brad - Baia de

Criº * DN 76Baia de criº -Târnava de Criº* DN7 Mintia –Veþel * DN7

Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada –Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa ,DN 66

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22220000....00003333....2222000011113333 Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Dimineaþa sunteþi foarte ocupatcu probleme de afaceri stresante.Pãstraþi-vã calmul. Dacã o rudãmai în vârstã vã cere ajutorul într-o problemã de sãnãtate, ar fibine sã nu vã eschivaþi. Dupã-amiazã sunteþi puþin agitat, darspre searã totul revine la normal.

Sunteþi indispus ºi chiar irascibil,pentru cã nu v-a ieºit o afacere.Nu vã descãrcaþi nervii acasã.Mai bine analizaþi cauzele eºecu-lui! Spre searã, la o întâlnire cuprietenii, reuºiþi sã vã regãsiþiechilibrul ºi buna dispoziþie.Þineþi cont de sfaturile altora.

În prima parte a zilei, s-ar puteasã aveþi o problemã de sãnãtatecare vã împiedicã sã faceþi ce v-aþi propus. Cel mai mult regre-taþi cã nu puteþi merge la opetrecere. Dupã-amiazã primiþio veste bunã în legãturã cu osumã de bani pe care

Este posibil ca persoana iubitã sãvã reproºeze cã sunteþi prea receºi cã vã preocupã prea multafacerile sau cariera. Ocupaþi-vãmai mult de familie. Relaxaþi-vãºi odihniþi-vã mai mult! Sunteþinevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie.

Reuºiþi sã finalizaþi o lucrareimportantã, începutã maidemult. Deja vã gândiþi la urmã-toarea, spre nemulþumirea fami-liei. Nu faceþi din orele supli-mentare o obiºnuinþã. Ar fi binesã acordaþi mai multã atenþiecelor apropiaþi.

Prietenii vã fac o surprizã ºi vãinvitã sã vã petreceþi dupã-ami-aza împreunã. Spre searã, esteposibil sã aveþi o discuþie în con-tradictoriu cu partenerul deviaþã. Nu fiþi impulsiv. Dacãaveþi probleme cu banii, apelaþila prieteni.

Ar fi bine sã nu vã planificaþiafaceri importante, pentru cã s-ar putea sã intervinã evenimenteneprevãzute, din cauza cãrora nuvã puteþi respecta programul.Este posibil sã primiþi o vesteneplãcutã despre o rudã mai învârstã ºi sã vi se cearã ajutorul.

Relaþiile cu cei din jur ºi mai alescu persoana iubitã au de suferit dincauza unor probleme de comuni-care. Nu refuzaþi comunicarea. Separe cã vã simþiþi epuizat ºi nu sun-teþi dispus sã vã întâlniþi cu pri-etenii. Ar fi bine sã vã odihniþi maimult.

Dacã doriþi sã plecaþi într-o viz-itã, luaþi legãtura cu gazdeleînainte de a pleca. Existã risculsã nu le gãsiþi acasã. Dupã-ami-azã este posibil sã nu vã simþiþiprea bine ºi sã mergeþi la medic.Nu este nimic grav, dar va trebuisã þineþi regim.

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin. Dacã se iveºteocazia sã plecaþi într-o excursie,refuzaþi, întrucât sunteþi predis-pus la accidente. Ar fi bine sã vãascultaþi intuiþia ºi sã nu cedaþiinsistenþelor persoanei iubite.

Vã pregãtiþi pentru o cãlãtoriesau o excursie. Ar fi bine sãþineþi seama de sfaturile uneirude mai în vârstã. Dupã-amiazasunteþi invitat la o petrecere, darsunteþi tentat sã vã eschivaþi. Fiþifoarte atent la acte.

S-ar putea sã înþelegeþi greºit unpartener de afaceri ºi sã vã cer-taþi degeaba. Calmaþi-vã ºilãmuriþi toate neînþelegerile, pen-tru cã riscaþi sã rupeþi colabo-rarea. Dupã-amiazã vã destin-deþi la o discuþie cu un prietenbun care vã viziteazã.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

Zilele Asistenþei Sociale 2013

“Responsabilitate, Comunitate,Participare Socialã”

Î n luna martie a fiecãrui an Colegiul Naþionalal Asistenþilor Sociali din România sãrbã-

toreºte ”Zilele Asistenþei Sociale”, luna AsistenteiSociale oferind oportunitatea asistenþilor sociali dea celebra profesia lor ºi a reafirma munca pe careo desfãºoarã zi de zi în comunitate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013 Actualitate 11

Carmen COSMAN

Ministrul Sãnãtãþii,Eugen Nicolãescu, a sem-nat un Acord deColaborare cu FederaþiaSanitas, în vederea uneipermanente consultãri înderularea procesului dereorganizare a sistemuluisanitar. Patronatul ºisindicatul susþin decomun acord necesitateaidentificãrii unor soluþii, înconformitate cu preveder-ile legislaþiei în vigoare,

care sã permitãsalarizarea personaluluidin sistemul sanitar înfuncþie de performanþeleacestuia. Cel puþin astaprevede acordul semnatde Federaþia Sanitas cuMinisterul Sãnãtãþii, princare ministerul se obligãsã reorganizeze sistemulastfel încât salariaþii aces-tuia „sã iºi recapete dem-nitatea, calitatea servici-ilor medicale sã creascã,iar în final, pacienþii sã fiemulþumiþi”. Iar discuþiile

au vizat ºi reorganizareadirecþiilor de sãnãtatepublicã la nivel naþional,ceea ce în final va duce ladesfiinþarea unora, cumeste ºi cazul DSPHunedoara.

Î napoi în spitale

Eugen Nicolãescususþine cã prin aceastãmãsurã serviciul public seapropie de cetãþean înparalel cu micºorareacheltuielilor inutile ºi con-trolul costurilor, iar per-sonalul nu va rãmâne pedrumuri.

“O parte din personalse va transfera cãtrecomunitatea localã, altãparte va fi absorbitã laregiune. Având în vedere

cã încã mai sunt medici ºiasistenþi locali, pe planjudeþean pot fi redis-tribuiþi în spitale sau laalte cabinete de medi-cinã”, a declarat ministrulEugen Nicolãescu încadrul întâlnirii cureprezentanþii FederaþieiSanitas.

DSP Hunedoara are110 angajaþi ºi doar oparte ar urma sã fie pre-luatã de structurile terito-riale, aºa încât mãsuraanunþatã de MS a stârnitpanicã în rândul person-alului. Dacã se întorc înspitale, acest lucruimplicã automat necesi-tatea deblocãrii posturilorde aici, atrag atenþiasindicaliºtii din sistem.Ministrul Sãnãtãþii i-aasigurat pe membriiBiroului Executiv Sanitascã un reprezentant alFederaþiei Sanitas va faceparte din grupul de lucrupe problematica reorga-nizãrii sistemului, grup

care va fi con-stituit lanivelulMinisteruluiSãnãtãþii.

„Din punc-tul nostru devedere esteeste un primpas spre ocolaborare siun dialog permanent cuMinisterul Sãnãtãþii. Esteproblematica pe care noiam preluat-o de la toþicolegii noºtri din þarã sisperam cã împreunã cuechipa din minister vomrezolva din aproape înaproape problemelesalariatilor pe care noi îireprezentãm”, a declaratMarius Sepi, prim vice-preºedinte al FederaþieiSanitas, la finalul întâl-nirii.Angajaþii Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara ºi cei ai CaseiJudeþene de Asigurãri deSãnãtate Hunedoara setem cã în urma reorga-

nizãrii sistemului sanitarîºi vor pierde locurile demuncã.

„De la data anunþuluifãcut de ministrulSãnãtãþii, EugenNicolãescu, salariaþii dincadrul DSP Hunedoaralucreazã într-un stres þi otensiune continuã.Nimeni nu þtie nimic þifiecare dintre aceþtia seaþteaptã la ce e mai rãu”,a declarat Lucia Vintilã,liderul sindicatului„Sanitas” Hunedoara.Direcþiile de SãnãtatePublicã vor fi reorgani-zate în Oficii Judeþene deSãnãtate Publicã.

Monika BACIU

”Scopul campanieieste de a informa ºi sen-sibiliza publicul în legã-turã cu sindromul Down.În aceastã perioadã,organizaþii din întreagalume, participã la eveni-mente deinformare apopulaþiei în ceea cepriveºte SindromulDown”, se aratã într-uncomunicat al DSPHunedoara.

Acþiunea se adreseazãpersoanelor cu vârstaîntre 18-45 de ani, ºianume, din cadrul aces-tora, pãrinþii ce au primitun diagnostic prenatalsau postnatal al sindro-mului Down.

Ziua Mondialãa Sindromului Down afost iniþiatã de DownSyndromeInternaþional în 2006, ºia fost celebratã în peste60 de þãri. Braziliaeste una dintre þãrile careorganizeazã cel mai marenumãr de evenimente înfiecare an pentru a cele-bra datã, ºi din acestmotiv, Federaþia Asociaþiilor Sindrom Down dinBrazilia a solicitat sprijinulguvernului brazilian pen-tru a propune ca aceastãdatã sã fie parte din cal-

endarul oficial alONU pentru zilele inter-naþionale în 2010. Dataeste simbolicã, deoarecese referã la cele trei copiiale cromozomului 21care caracterizeazã sin-dromulDown.Mai pre-sus deorice, sedoreºtesã setrans-mitã unmesaj desolidari-tatefamiliilorºi persoanelor cuSindrom Down ºi cu diz-abilitãþi în general, princare acestea sã înþeleagãcã nu sunt singure ºi cãprogresul personal ºi/sausocial se poate obþineprin eforturi comune.

P este 60 decazuri în

Hunedoara

În judeþul Hunedoara,numãrul copiilor cu sin-dromul Down, aflaþi înevidenþa Serviciului deevaluare complexã acopilului, a ajuns, în anul2013, la 64. Potrivitreprezentanþilor DSP

Hunedoara numãrulcazurilor înregistrate înanul 2013 este mai marefaþã de anul precedent.Astfel, în anul 2012, înjudeþul Hunedoara au fostînregistrate douã cazuride sindorm Down lacopii.

Monika BACIU

Reprezentanþii CNSCau respins cererea celorde la firma de pazã.

”Respinge, ca nefon-datã, contestaþia formu-latã de S.C. AXIS COR-PORATE SECURITYS.R.L., cu sediul înmunicipiul Deva, bd.Nicolae Bãlcescu fn, bl.B, sc. B, et. 1, ap. 18,judeþul Hunedoara încontradictoriu cu autori-tatea contractantã SPI-TALUL DE URGENÞÃPETROªANI, cu sediul înmunicipiul Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.137A, judeþul Hunedoaraºi dispune continuareaprocedurii de atribuire”,se aratã în documentele

de la CNSC.Conform caietului de

sarcini, cei de la SUP austabilit mai multe punctece urmeazã a fi pãzite defirma care va câºtiga lici-taþia.

”Spitalul de UrgenþãPetroºani este interesat înachiziþionarea de serviciide pazã a obiectivelor,bunurilor ºi valoriloraparþinând spitalului, ºianume: poarta principalã

a Spitalului de UrgenþãPetroºani – postul nr. 1 –post fix, zilnic, 24 ore din24 - Postul nr.1; paza ºiordinea în holul spitalului(intrare parter) – postulnr. 2 – post fix, zilnic, 12ore între orele 700 –1900 – Postul nr.2; pazala urgenþã + parcãri

maºini + blocul alimentar+ beci + centrala termicã+ garaje + depozitobiecte de inventar – pos-tul nr. 3 - post mobil, zil-nic 12 ore între orele1900 – 0700 – Postulnr.3; staþionarul de zi HIV– SIDA (str. Aviatorilor,nr. 30A) - postul nr. 4 –post mobil, zilnic 16 ore,între orele 1600 – 0800în zilele lucrãtoare,respectiv 24 ore în zilelenelucrãtoare sau a sãrbã-torilor legale – de la ora0800 a zilei la ora 0800a zilei urmãtoare – Postulnr.5 – HANGAR – postfix, zilnic, 24 ore din 24 -Postul nr. 5”, se aratã încaietul de sarcini.

Contractul dintre spi-talul de UrgenþãPetroºani ºi firma depazã care va câºtiga lici-taþia va fi valabil pânã la

data de 31 decembrie2013 cu începere de ladata semnãrii contractu-lui. Pentru paza celorcinci posturi specificate încontract cei de la Spitalulde Urgenþã urmeazã sãachite o sumã de198.246 de lei, fãrãTVA.

Acord cu Federaþia Sanitas

Personalul direcþiilor de sãnãtate desfiinþate nu va rãmâne pe drumuri

F ederaþia Sanitas, la care este afili-at ºi personalul medical din

judeþul Hunedoara, se implicã activ înreorganizarea sistemului sanitar.Ministrul Sãnãtãþii dã asigurãri cãangajaþii DSP-urilor desfiinþate nu vorrãmâne pe drumuri.

60 de copii cu sindrom Down în Hunedoara

Z iua Mondialã a Sindromului Down.Direcþia de Sãnãtate Publicã

Hunedoara va marca în data de 21 mar-tie Ziua Mondialã a Sindromului Down.

AXIS a pierdut un contract la SUP

A xis contestã procedura de atribuirea serviciilor de pazã de la SUP.

Axis Corporate Security a înaintat osolicitare de anularea procedurii deatribuire a contractului care prevedeasigurarea serviciilor de pazã laSpitalul de Urgenþã din Petroºani.Contestaþia a fost depusã la ConsiliulNaþional pentru SoluþionareaContestaþilor.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 201312 Actualitate

O rganizaþia “DOWN”Valea Jiului, în

colaborare cu Asociaþia de voluntariat “CasaPollicino” vor organiza joi,21 martie, în Petroºani, unmarº al persoanelor cu dizabilitãþi.

La acþiune ºi-au anunþat participarea mai multe persoane, unele dintre acesteaurmând a fi însoþite ºi de cãtrepãrinþii lor. “În data de 21 martie, la nivel naþional, vor fiorganizate mai multe eveni-mente de cãtre Coaliþia “O sin-gurã voce pentru dizabilitate” încadrul unei campanii care îºipropune sã creeze premizelenecesare schimbãrii cadruluilegal privind drepturile copiilor

cu dizabilitãþi din România ºi sãatragã atenþia asupra abuzurilorºi discriminãrii acestora. La nivelregional vom organiza înmunicipiul Petroºani, pe traseulCasa Pollicino – Piaþa Victorieiºi retur, un marº al persoanelorcu dizabilitãþi, împreunã cupãrinþii acestora ºi simpatizanþiilor. Marºul se va derula joi, 21martie, între orele 15 ºi 17.Numai uniþi putem fi puternici”,a precizat Florentina Presecan,

director executiv “CasaPollicino” Petroºani.

Marºul de joi face parte dintr-o acþiune mai amplã, derulatã la nivel naþional ºi intitulatã „O singurã voce pentrudizabilitate”. Tot în ziua de 21martie se va desfãºura ºi un sim-pozion, la Palatul Parlamentului,organizat de Centrul Europeanpentru Drepturile Copiilor cuDizabilitãþi.

MirMircea Ncea NISTORISTOR

Premierã cu consulL a premiera piesei „O mireasã de împrumut”,

programatã pentru data de 23 martie, pescena Teatrului Dramatic „I. D. Sîrbu” dinPetroºani va participa ºi consulul onorific alRomâniei în Suedia.

Pânã atunci, astãzi, Olivia Costea va fi prezentã la o conferinþã de presã alãturi de Zoltan Schapira, regizorul piesei scrise de cãtre suedeza Astrid Lindgren.

„Este vorba despre un act cultural deosebit care va fi gãz-duit de cãtre teatrul din Petroºani. Piesa, regizatã de unromân plecat de mai mulþi ani în Suedia, va debuta cu oconferinþã de presã la care va fi prezentã ºi Olivia Costea,consulul onorific al României în Suedia”, a declarat OanaTuþu, secretar literar Teatrul „I. D. Sîrbu” Petroºani.

Din distribuþia piesei regizate de cãtre româno – suedezulZoltan Schapira fac parte actorii Oana Liciu, Irina Bodea –Radu, Mihai Sima, Izabella Badovics, Dorin Ceagoreanu,Nicoleta Niculescu ºi Bianca Holobuþ.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cunoscutul caricaturistIon Barbu îi adreseazãministrului VarujanVosganian, prin inter-mediul reþelei desocializare Facebook, oscrisoare în stilu-i carac-teristic, prin care îidescrie printr-un mod satiric situaþia tragi-comicã în care seregãseºte Mina Petrila.

Scrisoarea, adresatãministrului, vine în contextul în care firavasocietate civilã petrileanãa demarat o campanienumitã “Salvaþi MinaPetrila”, operaþiunemenitã sã transformeacest areal într-un sit deculturã, istorie ºi turism.

Dragã Varujane, stimate Vosganian!Iatã, îþi scriu pentru

prima datã, ºi ca totromânul cinstit ºicorect, o fac pentru a-þicere ceva.

N-o fac pentru mine(eu am de toate: casã,butelie cu aragaz,frigider cu congelator,maºinã si colac pestepupãzã-garaj), ci pentruingraþii mei de con-cetãþeni ºi petrileni înacelaºi timp.

Mina Petrila, în adân-curile cãreia am trudit ºieu 15 ani, se pregãteºte

de ultimul drumdupã un parcursistoric de 154 ani.Conform uneicutume tâmpite(vezi vecina MinãDâlja) operaþiaasta de închidereînseamnã a radetotul de lasuprafaþa ei ºiplantarea de gazonromânesc, iarbãrecunoscutã de alt-fel pentru calitãþilecurative, profilac-tice ºi de un verdeca de Paris.

Sunt câtevaclãdiri cu o arhi-tectonicã industrialãdeosebitã care e pãcat,mare pãcat, sã fie cul-cate la pãmânt doarpentru a recupera fierulvechi care îl înglobeazã.

Dvs. ca liberal ar tre-bui sã ºtiþi cã de exem-plu spãlãtoria de cãr-bune a Petrilei era lavremea construcþiei eicea mai mare dinEuropa.

La inaugurarea ei afost însuºi Regele Mihai,iar în Puþul Centru alminei funcþioneazã ºiazi o maºinã deextracþie a aceloraºi vre-muri.

Firava societate civilãpetrileanã a încercat cu

modestele ei puteri sã seopunã ºtergerii din isto-ria oraºului a mult peste100 de ani de activitate,des plãtita cu sânge.Am început o campanienumitã ‘’Salvaþi MinaPetrila’’, operaþiunemenitã sã transformeacest areal într-un sit deculturã, istorie ºi turism.Anul trecut, cu sprijinulunei asociaþii de profildin Franþa, am organi-zat o sãptãmânã destudiu ºi solutii cu 50 destudenþi din anii termi-nali ai facultãþilor deprofil din Bucureºti,Cluj, Timiºoara ºi Iaºi.Anul acesta este pre-vãzut un alt workshop

cu arhitecþi dinFranþa ºi Germania,þãri în careînchiderea minelors-a fãcut într-un altmod, benefic pentrupopulaþia acelorlocuri, decât aici.Din pãcate,Primãria ºiConsiliul Local carear trebui sã fie portdrapelul acesteiacþiuni desalvgardare se com-place într-un dolcefarniente, par lipsiþide vlagã, dacã nucumva acest non-combat nu ascunde

decât interese subtera-ne, cã deh!, e vorba deminã aici, nu?

Domnule Ministru,Stã în puterea Dvs. o

acþiune rapidã care sãopreascã buldozereleaflate acum în curteaminei sã mai muºte dinea.

Cu banii care suntalocaþi acum dãrâmãriise pot consolidaclãdirile istorice aflateîn suferinþã.

Alãturat acestui mesajataºãm ºi apelul nostruîntru salvare, unde veþivedea cã existã ºi soluþiipentru deschiderea uneimine culturale.

N-avem ºtiinþã de a maiexista aºa ceva peaiurea, vedeþi, aºadar, ºice potenþial publicitarascunde.

Scriitorului din Dvs. îispunem cã stã în voinþaºi putirinþa noastrã de aridica în Petrila peruinele minei ºi unmuzeu, un altfel demuzeu, al poezieiromâneºti. Din locul deunde altãdatã plecaumineriadele...

Spuneam odatã cãîmi place enorm sã le

scriu Preºedinþilor,Miniºtrilor,

Parlamentarilor.E ca ºi cum I-ai scrie

lui Dumnezeu.Nu primeºti niciodatã

rãspuns în cutia poºtalã.Eu, totuºi,

Cred în Unul Varujan...

Aºtept învierea minelor, ºi viaþa veacului

ce va sã vie.Amin!

Cuviosul ºi CuvinciosulIon Barbu

Petrila - Regenerarea unui peisaj industrial

Marº al persoanelor cu dizabilitãþi

cvj, nr. 331, miercuri 20 martie 2013

Documents