cvj nr. 866 miercuri 27 mai 2015

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 866 Miercuri, 27 Mai 2015 În timp ce în România pãdurile se taie în neºtire ROMSILVA nu vrea cu niciun chip sã cedeze 43 de hectare de teren pentru proiectul din Parâng Î n timp ce în România pãdurile se taie în neºtire, la ras, fãrã ca cineva sã intervinã, muncipalitatea din Petroºani este nevoitã sã se lupte în instanþã cu Romsilva pentru o „cãrare” pe unde sã treacã o instalaþie de transport pe cablu cuprinsã în proiectul de modernizare a staþiunii Parâng. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A N u sunt bani, nu sunt soluþii. Asta au aflat minerii din Valea Jiului despre lefurile lor ºi acum, unul dintre liderii de sindicat, care a încercat toate demersurile posibile, dar a aflat cã nu vor avea salarii, s-a legat de poarta minei Lonea. Va sta aºa pânã aflã cã lucrurile se rezolvã. Vasile Pãduraru, liderul de sindicat de la Mina Lonea a decis marþi la prânz sã se lege de poarta minei Lonea, acolo unde lucreazã. Gestul sãu este unul extrem ºi omul spune cã a aflat cã nu vor fi bani pentru salariile minerilor. Asta, dupã zeci de demersuri pe care le-a fãcut împreunã cu colegii sãi din sindicat. „Am fãcut mai multe demersuri la preºedinþie, parlamentari, dar nu am primit niciun rãspuns. Fac acest gest extrem pentru minerii mei. Pânã nu ºtim ce se întâmplã cu CEH nu plec. Suntem sãtui. Ne-a ajuns la os!”, a spus Vasile Pãduraru, liderul Sindicatului Muntele de la Mina Lonea, care stã legat de poarta minei ºi nu lasã sã intre nicio maºinã pe poarta unitãþii. Pe de altã parte, directorul general al CEH, Constantin Jujan spune cã protestul minerului nu se justi- ficã. „Este un protest singular ºi extrem, dar care nu se justificã. Am încercat sã discut cu el ºi mi-a spus cã este protestul lui ºi vrea sã fie lãsat în pace, cã altfel se urcã pe puþul cu schip. Astãzi (n.r 26 mai) nu este zi de salariu. CEH are o situaþie grea ºi ne confruntãm cu lipsa lichiditãþilor, dar mãsurile extreme nu sunt o soluþie. Am senzaþia cã pot cârpi într-o parte ºi se rupe în alta”, a spus Constantin Jujan, directorul general al CEH. Minerii abia au aflat cã miercuri, 27 mai, vor primi tichetele pentru masa, dar cã nu vor fi bani ºi pentru salariile ortacilor. Situaþia este una fãrã precedent, deºi Complexul Energetic Hunedoara a primit un ajutor de stat, dar care întârzie sã soseascã în conturile CEH. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Specialiºtii de la Societatea de Închideri de mine spun cã toate haldele de steril intrã în pro- cesul de ecologizare, odatã cu minele de care aparþin ºi astfel, la final, nu vom mai avea nori de praf de cenuºã la fiecare vânt mai puternic. „Haldele de steril de la Paroºeni, Petrila ºi Uricani vor fi ecologizate. Ele sunt prinse în programele de ecologizare. La Paroºeni ºi Uricani un pic mai târziu faþã de Petrila, care are programul de închidere la finele anului acesta. Tot perimetrul minelor ºi haldele de steril va fi ecologizat ºi redat primãriilor cu titlu gratuit”, a spus Aurel Anghel, director SNÎMVJ. Conform raportãrilor oficiale, acum 10 ani, nu exista oraº în Valea Jiului unde sã nu se fi depozitat steril, dupã prelucrarea cãrbunelui, iar acest fapt se datora unitãþilor miniere care au funcþionat în Valea Jiului. În total au fost peste 30 de astfel de depozite, dar unele au dispãrut odatã cu ecologizarea terenurilor la primele mine ce s-au închis aici. Acestea au creat ºi probleme în vara anului 2002, când mii de metri cubi de apã, proveniþi din Lacul Verde, situat la circa trei kilometri în amonte de Exploatarea Minierã Lonea, s-au revãrsat peste strãzi, iar viitura a adus ºi zgurã ºi cenuºã din halda de steril. ªi dacã nu a plouat, atunci a bãtut vântul, iar tone de praf au umplut atmosfera. Anul trecut, Comisia Europeanã a transmis României douã avize în care cerea rezolvarea problemelor legate de depozitele de deºeuri din þarã. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Protest cu lanþuri la poarta minei Lonea Haldele de steril vor fi ecologizate A u creat ani la rând probleme ºi acum intrã într-un program de ecologizare. Nu vor folosi nãmolul de la staþiile de epurare, deºi aºa ar fi normal, dar procesul de trecere de la un munte de zgurã la un teren cu iarbã verde va avea loc în curând.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 22-Jul-2016

224 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 866

Miercuri, 27 Mai 2015

În timp ce în România pãdurile se taie în neºtire

ROMSILVA nu vrea cu niciun chip sã cedeze 43 de hectare de teren

pentru proiectul din Parâng

Î n timp ce în România pãdurile se taie în neºtire,la ras, fãrã ca cineva sã intervinã, muncipalitatea din

Petroºani este nevoitã sã se lupte în instanþã cu Romsilvapentru o „cãrare” pe unde sã treacã o instalaþie de transport pe cablu cuprinsã în proiectul de modernizare astaþiunii Parâng. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

N u sunt bani, nu suntsoluþii. Asta au aflat

minerii din Valea Jiuluidespre lefurile lor ºi acum,unul dintre liderii desindicat, care a încercattoate demersurile posibile,dar a aflat cã nu vor aveasalarii, s-a legat de poartaminei Lonea. Va sta aºapânã aflã cã lucrurile serezolvã.

Vasile Pãduraru, liderul desindicat de la Mina Lonea adecis marþi la prânz sã se legede poarta minei Lonea, acolounde lucreazã. Gestul sãu esteunul extrem ºi omul spune cãa aflat cã nu vor fi bani pentru salariile minerilor. Asta,dupã zeci de demersuri pecare le-a fãcut împreunã cucolegii sãi din sindicat. „Amfãcut mai multe demersuri lapreºedinþie, parlamentari, darnu am primit niciun rãspuns.Fac acest gest extrem pentruminerii mei. Pânã nu ºtim cese întâmplã cu CEH nu plec.Suntem sãtui. Ne-a ajuns laos!”, a spus Vasile Pãduraru,liderul Sindicatului Muntele dela Mina Lonea, care stã legatde poarta minei ºi nu lasã sã intre nicio maºinã pepoarta unitãþii.

Pe de altã parte, directorul general al CEH,Constantin Jujan spune cãprotestul minerului nu se justi-

ficã. „Este un protest singularºi extrem, dar care nu se justificã. Am încercat sã discutcu el ºi mi-a spus cã esteprotestul lui ºi vrea sã fie lãsatîn pace, cã altfel se urcã pepuþul cu schip. Astãzi (n.r 26mai) nu este zi de salariu.CEH are o situaþie grea ºi ne confruntãm cu lipsalichiditãþilor, dar mãsurileextreme nu sunt o soluþie.Am senzaþia cã pot cârpi într-o parte ºi se rupe în alta”,a spus Constantin Jujan,directorul general al CEH.

Minerii abia au aflat cãmiercuri, 27 mai, vor primitichetele pentru masa, dar cã nu vor fi bani ºi pentrusalariile ortacilor. Situaþia este una fãrã precedent, deºi Complexul EnergeticHunedoara a primit un ajutorde stat, dar care întârzie sãsoseascã în conturile CEH.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Specialiºtii de la Societatea deÎnchideri de minespun cã toate haldelede steril intrã în pro-cesul de ecologizare,

odatã cu minele decare aparþin ºi astfel,la final, nu vom maiavea nori de praf decenuºã la fiecare vântmai puternic.

„Haldele de sterilde la Paroºeni, Petrilaºi Uricani vor fi ecologizate. Ele suntprinse în programelede ecologizare. LaParoºeni ºi Uricaniun pic mai târziu faþãde Petrila, care are programul deînchidere la fineleanului acesta.

Tot perimetrulminelor ºi haldele de

steril va fi ecologizatºi redat primãriilor cutitlu gratuit”, a spusAurel Anghel, director SNÎMVJ.

Conformraportãrilor oficiale,acum 10 ani, nuexista oraº în ValeaJiului unde sã nu se fi depozitat steril,dupã prelucrarea cãrbunelui, iar acestfapt se datoraunitãþilor miniere careau funcþionat în Valea Jiului.

În total au fostpeste 30 de astfel dedepozite, dar uneleau dispãrut odatã cuecologizareaterenurilor la primelemine ce s-au închisaici. Acestea au creatºi probleme în varaanului 2002, cândmii de metri cubi deapã, proveniþi dinLacul Verde, situat lacirca trei kilometri înamonte deExploatarea MinierãLonea, s-au revãrsatpeste strãzi, iar viitura

a adus ºi zgurã ºicenuºã din halda desteril. ªi dacã nu aplouat, atunci a bãtutvântul, iar tone depraf au umplutatmosfera.

Anul trecut,Comisia Europeanã atransmis Românieidouã avize în carecerea rezolvareaproblemelor legate dedepozitele de deºeuridin þarã.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Protest cu lanþuri la poartaminei Lonea

Haldele de steril vor fi ecologizateA u creat ani la rând probleme

ºi acum intrã într-un program deecologizare. Nu vor folosi nãmolul de lastaþiile de epurare, deºi aºa ar fi normal,dar procesul de trecere de la un muntede zgurã la un teren cu iarbã verde vaavea loc în curând.

Page 2: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

“Avem trei propuneri. Prima ar fidomnul doctor Soracare este medic neuro-chirurg. Este vorbadespre domnul notarGherghin care este la ovârstã destul de înain-tatã ºi domnul directorChirigiu care este direc-torul sucursalei BancPost Petroºani carerecent a fost promovatºi rãspunde de optjudeþe din România ºieste un om cu o mareimportanþã profesion-alã”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

R ecunoºtinþãpentru actul

medicalMedicul neurochi-

rurg va primi aceastãdistincþie ca urmare aeforturilor pe care le

depune pentru însãnãtoºireapacienþilor.

“De admirat estefaptul cã dupã o carie-rã în acest domeniu, înspecial într-o ramurãfoarte grea, care nece-sitã pasiune ºi studiuconstant, ºi anumeneurochirurgia, dom-nul doctor a rãmas sãprofeseze în municipiulnostru, la Spitalul deUrgenþã Petroºani,ajutând astfel oameniidin Valea Jiului sã beneficieze de serviciimedicale de înaltã calitate. Calitãþile salede neurochirurg suntrecunoscute depacienþii care i-au trecut pragul, dar pelângã cunoºtinþelemedicale avansate,domnului doctor îi sunt

recunoscute ºi pasiu-nea ºi implicarea înrezolvarea fiecãrui cazmedical, implicare cedenotã calitãþi moralede înaltã valoarea”, se aratã în nota defundamentare.

V iaþã grea

O altã persoanãcare va primi aceastãdistincþie este notarulNicolae Gherghin.Acesta nu a avut oviaþã uºoarã, însã aluptat pentru a-ºidepãºi condiþia.Nicolae Gheghin acrescut fãrã tatã, aces-ta fiind plecat pe frontîn timpul celui de-alDoilea RãzboiMondial. Greutãþile

vieþii nu l-au învins,astfel cã acesta a stu-diat ºi a ajuns judecã-tor, iar mai apoi notar,meserie pe care opracticã ºi astãzi.

“Nu doar activitateaprofesionalã într-unmediu dificil saugreutãþile personale pecare le-a învins, îl facpe domnul Gherghinun model de urmat, ciºi activitatea sa socialãdepusã în slujba comunitãþii. Dintreacestea amintim câteva: finanþarea integralã a refugiuluide supravieþuire Cârjasituat la o altitudine de2.200 de metri înmasivul Parâng, adãpost sau sprijin încaz de nevoie pentrudrumeþii osteniþi, spri-

jinirea construcþiilormãnãstirilor ortodoxede la Câmpu lui Neagºi Groapa Seacã ºi abisericilor ortodoxe ºigreco-catolice dinPetroºani, Uricani, ajutorarea azilului debãtrâni din Lonea,dotarea cu televizoarea secþiei medicale TBCdin Valea Jiului. Deasemenea s-a implicatîn educarea tinereigeneraþii, sponsorizândelevii basarabeni ceurmau cursurileColegiului EconomicHermes Petroºani, aîndrumat profesionalstudenþi ai Universitãþiidin Petroºani care auurmat practicã la biroulsãu notarial, încercândca prin atitudine ºinivel de cunoºtinþe sã

contribuie la o maibunã pregãtire ºi orientare profesionalãa acestora”, spuneTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Totodatã, notarulNicolae Gherghin asprijinit ºi asociaþiilemilitare din VaelaJiului.

D irector debancã

O a treia persoanãcare va devenicetãþean de onoare almunicipiului Petroºanieste directorul uneiunitãþi bancare. IonChirigiu este directorulregional al unei bãnci,însã printre calitãþilesale se numãrã ºi rolulactiv în foarte multeorganizaþii sociale,vocaþionale ºi educaþionale.

Cu toþii vor primiaceste distincþii încadrul manifestãrilorcare vor avea loc deZilele municipiuluiPetroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Au þinut frâiele oraºuluicapitalã a Vãii Jiului, augândit proiecte pentrucomunitate, sau au fostîmpotriva unora, dar pen-tru cã ne-au reprezentatpânã acum, primarulTiberiu Iacob Ridzi s-a

gândit sã îi evidenþieze. „Ca o noutate în acest

an, voi înmâna consilieri-lor locali o medalie. Estevorba despre o medialiepe care o vor primi toþicei care au fãcut parte dinConsiliul Local, începând

cu anul 2012. Consilieriilocali, din punctul meu devedere, nu au, în afaraacelui certificat din carerezultã cã sunt consilierilocali, nu au nicio dovadãpalpabilã a faptului cã au fost consilieri în cadrulCLP”, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Medaliile sunt personalizate ºi pe elesunt inscripþionate numelefiecãrui consilier. În plus,de anul viitor, existã posi-bilitatea ca aceste medaliisã fie primite ºi de ceicare au fost pe acestefuncþii publice dupãRevoluþie la Petroºani.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Trei noi cetãþeni de onoare, la PetroºaniT rei cetãþeni de onoare. Consilieriilocali vor vota pentru atribuirea

distincþiei de cetãþean de onoare almunicipiului Petroºani. Astfel lista lungã acetãþenilor de onoare va fi completatã cuîncã trei nume. Este vorba de medicul neurochirurg Adrian Sora, notarul NicolaeGherghin ºi directorul unei unitãþi bancare, Ion Chirigiu.

Medaliaþi cã ne-au condusT oþi cei care au votat, pentru sau împotriva,

proiectelor pentru Petroºani vor primi distincþii. Este vorba despre cei care au ridicatmâna în ultimele douã mandate, pentruînceput, dar numãrul consilierilor locali care vorprimi distincþii ar putea sã creascã. Totul faceparte dintr-un scenariu gândit pentru sãrbãtoarea dedicatã Petroºaniului.

Page 3: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 27 mai 2015 Actualitate 3

Procesul se aflã perolul Curþii de ApelAlba Iulia ºi momentaneste suspendat pentrudiverse clarificãri.

Romsilva sescumpeºte “la tãrâþe”când vine vorba despreterenul împãdurit solici-tat de municipalitateadin Petroºani pentrucontinuarea lucrãrilor

de amenajare a domeniului schiabil dinParâng ºi nu vrea cuniciun chip sã renunþela 43 de hectare.

În tot acest timp, zilnic, din pãdurileRomâniei dispar multmai multe hecatre zilnic, prin defriºãrileielgale. “Noi n-amprimit, deocamdatã,

aprobare de laRomsilva sã tãiem 43de hectare de pãdure ,dar zilnic – din ce amvãzut la televizor – se taie ilegal 57 dehectare. Deci, vã daþiseama dacã pentru unobiectiv care produceplus valoare, are ºi sens

în redimensionarea uneiactivitãþi într-o anumitãzonã monoindustrialã,nu s-a putut obþineaceastã aprobare... ce sã mai spunem.Procesul este suspendatpentru moment, dar vacontinua. Vrem sãrefacem documentaþia,

sã vedem ce mai vreaîn plus Romsilva, ca sãputem sã rezolvãmproblema”, a declaratprimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob- Ridzi. De precizat cãprocesul de pe rolulCurþii de Apel Alba Iuliaare la bazã încercareaprimãriei din Petroºanide a scoate definitiv dinfondul forestier naþionalcirca 43 de hectare de teren, aºa încât sã poatã continuaproiectul de dezvoltarea domeniului schiabildin Parâng.

Administraþia publicãlocalã a obþinut douãdecizii favorabile în procesul intentat RegieiNaþionale a Pãdurilor –ROMSILVA, însã ÎnaltaCure de Casaþie ºi

Justiþie a rãsturnat toteºafodajul când a decisadmiterea recursuluideclarat de RegiaNaþionalã de Pãdurilor– Romsilva împotrivasentinþei nr. 396 din 29 noiembrie 2012 aCurþii de Apel Alba Iulia– Secþia de ContenciosAdministrativ ºi Fiscal.Ca urmare, acasatsentinþa atacatã ºi atrimis cauza sprerejudecare aceleiaºiinstanþe, unde procesulstagneazã, la fel ca ºiproiectul din Parâng.

Dacã Romsilva vacâºtiga în cele dinurmã, iar PrimãriaPetroºani nu va obþineterenul în litigiu, în condiþiile în careproiectul a fost astfelconceput, edilii trebuiesã gãseascã vreo 80 de hectare de terensã le dea la schimbcelor de la Romsilva.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

În fapt, luni seara,în jurul orei 20.00poliþiºtii au fost sesizaþi de un angajatal unei sãli de jocuri,din municipiul Lupeni,cu privire la faptul cãun bãrbat, care aveafaþa acoperitã cu ocãciulã, a intrat în salade jocuri ºi pariurisportive ºi a începutsã spargã cu un topormonitoareleaparatelor electronice,precum ºi cele careafiºau rezultatele pari-urilor sportive.

“În urma cerce-tãrilor ºi investi-gaþiilor efectuate,poliþiºtii au identi-ficat prezumtivulautor, fiind vorba despre unbãrbat în vârstã de26 de ani, dinmunicipiulLupeni, care adeclarat verbal

cã a distrus bunuriledin incinta societãþiipentru cã a pierdutmulþi bani la aparatelede joc electronice”,declarã Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Poliþiºtii au întocmitpe numele bãrbatuluidosar de cercetarepenalã pentru sãvâr-ºirea infracþiunii dedistrugere, iar prejudi-ciul cauzat se ridicã lasuma de 8.000 de lei.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

P este 350 de milioanede lei a cheltuit, într-o

singurã lunã, operatorul deapã ºi canal din ValeaJiului pentru a înlocuicapacele de canal sustrase.Din datele de pânã acum,cei care acþioneazã facparte dintr-o grupare bineorganizatã, iar poliþiºtiisunt pe urmele ei.

Capacele de canal dinPetroºani dispar cu vitezaluminii, iar hoþii acþioneazã fãrãfricã. Sunt ajutaþi de o maºinãanume modificatã ºi „echipatã”,astfel cã nici nu este nevoie caamatorii de capace de canal sãcoboare din autovehicul.

Convingerea este întãritã defaptul cã dispar mai alescapacele de pe strãzi ºi nu depe spaþiul verde, de exemplu,acolo unde se poate ajungedoar per pedes. Situaþia esteextrem de gravã, dincolo decosturile pe care trebuie sã lesuporte operatorul de apã ºicanal din Valea Jiului, ApaServValea Jiului SA, pentruînlocuirea lor. Sunt sumeimense, iar directorul societãþii,Costel Avram spune cã, într-osingurã lunã, s-au cheltuit 350de milioane de lei în acest sens.Cel mai grav este, însã, peri-colul pe care îl prezintã un canal

fãrã capac pentru siguranþatrecãtorilor, mai ales pe timp denoapte, ºi vorbim deja desprezeci sau chiar sute de cazuri încare capacele s-au fãcutnevãzute. ªi nu doar în Petroºani,ci ºi în celelelate oraºe ale VãiiJiului. De exemplu, la Aninoasa.La 7.30, când funcþionarii publiciau venit la lucru, capacele erau lalocul lor. Dupã numai o orã... ia-le de unde nu-s!

H oþii, ajutaþi de „antemergãtor”!

Din datele de pânã acum, separe cã este vorba despre obandã bine organizatã, formatãdin mai multe persoane dinPetrila ºi din cartierul Saºa -Petroºani. Au fost la un pas dea fi prinºi, dupã ce un trecãtor,care i-a vãzut în acþiune, s-a luatdupã maºina lor, cu numere deBacãu. În Petrila, însã, gaºca areuºit sã se facã nevãzutã, darpoliþiºtii sunt pe urmele lor.Directorul Costel Avram esteoptimist ºi îºi exprimã convin-

gerea cã, în scurt timp, hoþii vor fi prinºi.

„Colaborãm foarte bine cureprezentanþii autoritãþilor, cupoliþiºtii. Sunt convins cã vor fiprinºi în scurt timp ºi vor plãtipentru faptele lor”, a spus Avram.

De precizat cã misiuneapoliþiºtilor din Petroºani - acolounde au dispãrut cele mai multecapace din canal în ultimaperioadã – este ingratã. Suntsurse care susþin cã pe noapteexistã exact o patrulã, compara-tiv cu anii anteriori când eraumult mai multe. În plus, maºinaspecial echipatã cu careacþioneazã gaºca de hoþi are„antemergãtor”, care îi anunþãurgent dacã la orizont apare„pericolul cu chipiu”, iar aceºtiaau timp sã disparã. În acestecondiþii, rerpezentanþii furnizoru-lui de apã spun cã poliþiºtii arputea fi ajutaþi chiar de cetãþeni,care pot sã-i contacteze dacãobservã ceva suspect.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

În timp ce în România pãdurile se taie în neºtire

ROMSILVA nu vrea cu niciun chip sã cedeze 43 de hectare de teren pentru proiectul din ParângÎ n timp ce în România pãdurile se taie

în neºtire, la ras, fãrã ca cineva sãintervinã, muncipalitatea din Petroºanieste nevoitã sã se lupte în instanþã cuRomsilva pentru o „cãrare” pe unde sãtreacã o instalaþie de transport pe cablucuprinsã în proiectul de modernizare astaþiunii Parâng.

De-a hoþii ºi vardiºtii

Poliþiºtii rãscolesc dupã banda care a „speriat”capacele din canal din Valea Jiului Pãcãnelele l-au adus în

vizorul poliþiºtilorU n bãrbat din Lupeni a intrat în

atenþia oamenilor legii dupã ce aîncercat sã-ºi facã singur dreptate, “luptându-se” cu niºte aparate electronice, care i-au înghiþit banii.

Page 4: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

T iberiu Iacob Ridzi,pe bicicletã.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi va lãsa costumul ºiva îmbrãca echipamentulsportiv.

Sãptãmâna viitoare, acesta vaparticipa la activitãþile dedicateZilei Mediului.

“Voi merge ºi eu pe bicicletãpentru a încuraja acest lucru ºipentru a trage un semnal dealarmã în ceea ce priveºte protejarea mediului înconjurãtor”,a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Asociaþia Pro Parâng organizeazã mai multe activitãþidedicate Zilei Mediului. Printreacestea se numãrã ºi pedalatulpe bicicletã. Ziua Mondialã aMediului se sãrbãtoreºte înfiecare an pe data de 5 iunie ºireprezintã o ocazie de a reflectaasupra protecþiei mediului încon-jurãtor, dar ºi un îndemn de aacþiona unitar pentru salvareapatrimoniului natural al planetei.

Monika BACIUMonika BACIU

Ia priviþi-i cum se duc,Ia priviþi-i cum se sting,Lumânãri în cuib de cuc,Parcã tac, ºi parcã ning.

Un fenomen care seconsumã tacit, dureros,este acela al per-soanelor în vârstãrãmase singure dindiverse motive, care potmuri umilitor din cauzadegradãrii accentuate avieþii pentru cã puterileîi pãrãsesc. Statul nu aavut nici o strategie înacest sens, iar ONG-urilor, în general, deci ºicele cu profil de îngrijirea bãtrânilor li s-au redusresursele. Mai mult, s-autaiat ºi din finantarilealtor organizatii careofereau servicii pe carestatul român n-a fost înstare sã le ofere pânãacum. 21 de fundaþii seplâng cã au primit maipuþini bani pentru 40de servicii sociale, iar încazul a 28 de activitãþi

s-a sistat finanþarea. 150 de ONG-uri au

trimis o scrisoare minis-trului muncii, în carereclamau felul în care aînþeles sã ajute per-soanele în dificultate.

Oficial sunt un milionde persoane care aravea nevoie de asistenþãla domiciliu. Nu e clarcum s-a ajuns însã laaceasatã cifrã. Edilii ºiasistenþii sociali, n-aufost niciodatã întrebaþi.

Primarii se plâng cãn-au o lege care sã-ilase sã aloce fonduri dinbuget pentru bãtrâni ºimulþi folosesc tot felulde tertipuri pentru a-iajuta sau pentru a leaduce câte o bucurie.

Dar nu este suficient.Asistenþi sociali iau act de condiþiile în caretrãiesc ºi cel mult le potface dosare pentru azil.Doar cã puþini sunt deacord sã-ºi lase casele.Existã însã bãtrâni caren-au nici rude ºi nicivecini dispuºi sã-i ajute,alþii ºi dacã au rude,acestea au vieþile lorpeste mãri ºi þãri, iarbãtrânii tot singuri ºibolnavi îºi trãiesc apusul vieþii…

Crucea RoºiePetroºani a identificatîncã trei bãtrâni bolnaviºi singuri, dar ºi o familie cu 7 copii, înColonia Petroºani,

drept pentru care apregãtit pachete cuîmbrãcãminte, lenjerii,iar Asociaþia ”Grupul deprieteni” a contribuit cu plase consistente dealimente…

Pe cãile de accesîntortocheate, ca unlabirint, ale ColonieiPetroºani, pe o strãduþãîngustã ºi înnãmolitã, cu nume sugestiv –Mioriþa, la nr. 5, în fundul unei curþi în care mai locuia o familie, am gãsit-o peIolanda Pinczes, de 71de ani, care abia sedeplasa cu ajutorul unuibaston. Pe dinafarã,casa pãrea un acaret…Cum nu ºtia mai deloc,

am avut noroc cu asistenta medicalã de laUrgenþa SpitaluluiPetroºani, care s-a alã-turat ”Grupului de pri-eteni” ºi Crucii Roºii ºicare a tradus necazurilespuse de doamnaIolanda. Aºa am aflat cãeste singurã, deºi a avutdoi copii. Unul a murit,iar celãlalt nu o cautã ºiacest lucru se întâmplãpentru cã fraþii nu s-auînþeles între ei, ºi s-aprodus ruptura ºi cumama… A povestitîndelung, despre ce odoare, despre ce simte,cum ºi cât de greu sedescurcã ºi cã o maiviziteazã din când încând nepoþii.

Pe o altã stradã aColoniei – MihailKogãlniceanu, 24, ceidoi soþi Farkaº cu greuau reuºit sã ajungã lapoarta casei. Doamnaare 79 de ani, iar soþul– 81. Au patru copii –unul pe la Timiºoara,alþi doi sunt plecaþi înAustria ºi vin o datã pean câte douã zile, unaltul este în Vale, darfiecare are viaþa ºigreutãþile lui. Îi maiajutã cu ce pot, darmarea lor durere estesingurãtatea în situaþiaîn care puterile i-au

pãrãsit ºi se pot îngrijisinguri mult prea puþin.

În zonã, am vizitat ºi o familie cu 7 copii,care locuieºte pe stradaGriviþa Roºie, 5.Cristina Cojocaru, ofemeie de 45 de ani,care pãrea uimitã demâna de ajutor întinsã.

”Ne descurcãm taregreu, e adevãrat, deºisoþul ºi fiul cel marelucreazã la montaj gaz.Eu, având atâþia copii,nu am putut sã mãangajez. Fiul cel mareare 22 de ani, iar celmai mic are 7 ani” – aspus Cristina Cojocaru.

În toatã þara, doar6500 de bãtrâni suntîngrijiþi la domiciliu, cufinanþare de la stat.

Alte câteva mii suntajutaþi de voluntari pebanii fundaþiilor sau purºi simplu de grupuriconstituite cu scop deajutorare, pe bani proprii.

Bãtrânii singuri cusuferinþa lor nu rezistãºi ajung depresivi, iarbolile li se accentueazã.Vindecarea suntem noi,cu toþii, ºi depinde defiecare ce facem pentruei în cercul nostru deinfluenþã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

R ezerve vizavi delinia verde din

Valea Jiului. În ValeaJiului se doreºte a seimplementa ungreen-line pentrutransportul în comunpe ruta Petrila-Uricani. De-a lungulanilor au fost efectuate mai multestudii de fezabilitate,iar acum totul estearuncat în aer.

“Iniþial s-a început cu olinie de troleibus. Au fostdouã studii de fezabilitateîn Valea Jiului, pentrudouã rute diferite. La unmoment dat s-a trecut laautobus electric ºi atuncieste nevoie de comasareacelor douã studii. Laautobusul electric nu maipoþi sã dai vina pe obsta-cole, ca la troleibus, ºi cãnu pot sã subtraversezi culiniile un astfel de obsta-col. Sã sperãm cã penoul program operaþionalacest investiþii vor puteafi finanþate. Deocamdatã- ºi aici am o rezervã – înRomânia autobuse electrice nu existã. Astape de o parte. Pe decealaltã, planul de mobilitate ar fi extrem deimportant ºi de acolo

trebuie sã generãm stu-diul de fezabilitate. Dar eîntr-o fazã înaintatã, pro-gramul operaþional batela uºã ºi le vom analizaresponsabil în acest fel.Insã douã studii de feza-bilitate nu mai puteau sãrãmânã vizavi de circu-laþia din Valea Jiului întrecele douã extremitãþi:Petrila ºi Uricani”, spuneDorin Gligor, preºedinteinterimar al CJH.

Consilierii judeþeni aupãreri împãrþite vizavi deacest proiect al cãruiviitor este încã incert.

“Consider cã înmomentul de faþã,întrucât nu avem preamulþi bani la consiliuljudeþean, ar trebui sã neoprim ºi sã nu mai chel-tuim bani pentru acestedocumentaþii. De aceeaaº vrea sã se consemnezeîn procesul verbal cã euvoi vota împotriva acestuiproiect de hotãrâre doarîn ce priveºte aceastãdocumentaþie”, a precizatIoan Dumitru ªtaier, consilier judeþean.

Conform proiecteloriniþiale, transportul încomun pe traseele„Green Line” ar urma sãse desfãºoare la tarifecare acoperã doar costurile de funcþionare.

Monika BACIUMonika BACIU

Bani de labugetullocal pentru catedralã C atedrala de la Petroºani,

o nouã etapã. Catedraladin Petroºani a ajuns lanivelul zero, adicã pânã înprezent s-a realizat fundaþia.

Pentru ca lucrãrile sã continue,municipalitatea din Petroºani areîn vedere alocarea unei sume debani. Mai exact, consilierii locali dela Petroºani trebuie sã decidã dacãvor aloca 75.000 de lei pentrucontinuarea lucrãrilor.

“Preotul Ioan Gabriel Bulf de la Parohia Sfântul Prooroc IlieTesviteanul din municipiulPetroºani solicitã acordarea unuisprijin financiar pentru continuarealucrãrilor de investiþii la catedralaSfântul Prooroc Ilie Tesviteanul,respectiv suprastructura de la cota0 la cota +6,10”, se aratã în notade fundamentare.

Preotul Gabriel Bulf, susþine cãrealizarea aceste catedrale estevoia lui Dumnezeu. “Ceea deDumnezeu a rânduit prin noi sãfacem la bisericã, se regãseºte înaceastã investiþie. Unii oamenidoresc sã meargã la Bucureºti sãne susþinã aceste proiecte pentrucã în felul acesta vor deveni ctitoriºi binefãcãtori ai Casei lui

Dumnezeu ºi mã rog BunuluiDumnezeu sã Îi rãsplãteascã petoþi ºi cã Sfânta Patriarhie sãincludã cu timpul ºi aceastã bisericã mare în rândul celor carese organizeazã pelerinaje. Am avut ºi anul acesta o expe-rienþã frumoasã cu aducerea racleicu Sfintele moaºte ale SfântuluiNectarie ºi au fost câteva mii deoameni foarte disciplinaþi ºi care s-au închinat arãtând mare râvnãla acest tãmãduitor. Cred din totsufletul cã vom reuºi ca pânã înanul 2016 când avem autorizaþiade construcþie valabilã sã putem sãfinalizãm biserica la roºu, ca apoisã începem finisãrile ºi cele caretrebuie pentru desfãºurarea cultului în biserica noastrã creºtinortodoxã”, ne spune preotulGabriel Bulf.

Catedrala "Sfântul Prooroc IlieTesviteanul" se va ridica în centrulmunicipiului Petroºani, lângãParcul "Carol Schreter".

Monika BACIUMonika BACIU

Campaniei pentrustrângere de fonduri,aflatã în plinãdesfãºurare, în organi-zarea Asociaþiei SanMontan, condusã deErika Santa, i s-au alãturat firme, PrimãriaPetrila ºi alte fundaþii ºiorganizaþii, pentru sal-varea lui Edi - AndreiEduard Bãlan, de 5 aniºi jumãtate, din Petrila –care suferã de o formãrarã de leucemie.

Pentru a putea fi sal-vat, Edi are nevoie de o

operaþie costisitoare, detransplant de mãduvã.Este vorba de circa100.000 euro în cazulîn care nu existã nimenidin familie care sã fiecompatibil pentrudonare, iar dacã se vaconstata cã existã, dupãchinuitoare analize,cos-turile se reduc la vreo40-50.000 euro, ceeace este oricum foartemult pentru familiabãiatului. De precizat cãtrupul copilului se aflã lalimita rezistenþei trata-

mentului administrat…Crucea Roºie

Petroºani a participat cuvoluntarii sãi la celedouã concursuri de caritate ale San Montan,cu taxe de înscriere –alergare ºi montain-bike,pe traseul Cheile Tãii –Cabana Auºelu, unuldintre voluntari chiarocupând un loc pepodim.

Dar pentru cã timpulnu este prea generos cumicul Edi, Crucea Roºiea iniþiat la rândul sãu,

cu acelaºi scop, cu spri-jinul Primãriei Petroºani,o acþiune de vânzare deobiecte confecþionate devoluntarii de la Petroºani.Cortul ”Sã-l salvãm peEdi!” va fi amplasatlângã Primãria Petroºani,iar cei ce doresc sã contribuie pentru caintervenþia medicalã sãpoatã fi efectuatã, inter-venþie absolut necesarãpentru ca bãieþelul sãtrãiascã, o pot face mier-curi - 27 mai ºi joi - 28mai, începând de la ora13,00. ”Nu mai preaeste timp pentru Andreiºi trebuie sã facem ceva,cât mai repede, pentruca familia sã poatã sã-ºisalveze copilul. Suntemcu toþii oameni ºi putemsã ”renaºtem” un copil alVãii Jiului” – a declaratFelicia Vitan, directorCrucea Roºie Petroºani.

Sunt aºteptaþi, pentruo mânã de ajutor, de laoamul simplu pânã laedili locali, directori,oameni de afaceri, politicieni…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

De la costum, la trening

Tiberiu Iacob Ridzi va pedala de Ziua Mondialã a Mediului

Green-line Valea Jiului, douã studii, nimic concret

Un strop de bucurie în cuiburi de cuci – bãtrânii singuri

C rucea Roºie Petroºani, cu sprijinul Primãriei, va

amplasa un cort pentru vânzarede obiecte confecþionate de voluntari, pentru a sprijini finan-ciar o grea ºi costisitoare operaþiepentru salvarea unui copil de 5ani – Andrei, care suferã de oformã rarã de leucemie. Suntaºteptaþi, pentru o mânã de ajutor, de la omul simplu pânã la edili locali, directori, oameni de afaceri, politicieni…

Crucea Roºie ºi Primãria Petroºanisar în ajutorul lui Edi

Page 5: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

T iberiu Iacob Ridzi,pe bicicletã.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi va lãsa costumul ºiva îmbrãca echipamentulsportiv.

Sãptãmâna viitoare, acesta vaparticipa la activitãþile dedicateZilei Mediului.

“Voi merge ºi eu pe bicicletãpentru a încuraja acest lucru ºipentru a trage un semnal dealarmã în ceea ce priveºte protejarea mediului înconjurãtor”,a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Asociaþia Pro Parâng organizeazã mai multe activitãþidedicate Zilei Mediului. Printreacestea se numãrã ºi pedalatulpe bicicletã. Ziua Mondialã aMediului se sãrbãtoreºte înfiecare an pe data de 5 iunie ºireprezintã o ocazie de a reflectaasupra protecþiei mediului încon-jurãtor, dar ºi un îndemn de aacþiona unitar pentru salvareapatrimoniului natural al planetei.

Monika BACIUMonika BACIU

Ia priviþi-i cum se duc,Ia priviþi-i cum se sting,Lumânãri în cuib de cuc,Parcã tac, ºi parcã ning.

Un fenomen care seconsumã tacit, dureros,este acela al per-soanelor în vârstãrãmase singure dindiverse motive, care potmuri umilitor din cauzadegradãrii accentuate avieþii pentru cã puterileîi pãrãsesc. Statul nu aavut nici o strategie înacest sens, iar ONG-urilor, în general, deci ºicele cu profil de îngrijirea bãtrânilor li s-au redusresursele. Mai mult, s-autaiat ºi din finantarilealtor organizatii careofereau servicii pe carestatul român n-a fost înstare sã le ofere pânãacum. 21 de fundaþii seplâng cã au primit maipuþini bani pentru 40de servicii sociale, iar încazul a 28 de activitãþi

s-a sistat finanþarea. 150 de ONG-uri au

trimis o scrisoare minis-trului muncii, în carereclamau felul în care aînþeles sã ajute per-soanele în dificultate.

Oficial sunt un milionde persoane care aravea nevoie de asistenþãla domiciliu. Nu e clarcum s-a ajuns însã laaceasatã cifrã. Edilii ºiasistenþii sociali, n-aufost niciodatã întrebaþi.

Primarii se plâng cãn-au o lege care sã-ilase sã aloce fonduri dinbuget pentru bãtrâni ºimulþi folosesc tot felulde tertipuri pentru a-iajuta sau pentru a leaduce câte o bucurie.

Dar nu este suficient.Asistenþi sociali iau act de condiþiile în caretrãiesc ºi cel mult le potface dosare pentru azil.Doar cã puþini sunt deacord sã-ºi lase casele.Existã însã bãtrâni caren-au nici rude ºi nicivecini dispuºi sã-i ajute,alþii ºi dacã au rude,acestea au vieþile lorpeste mãri ºi þãri, iarbãtrânii tot singuri ºibolnavi îºi trãiesc apusul vieþii…

Crucea RoºiePetroºani a identificatîncã trei bãtrâni bolnaviºi singuri, dar ºi o familie cu 7 copii, înColonia Petroºani,

drept pentru care apregãtit pachete cuîmbrãcãminte, lenjerii,iar Asociaþia ”Grupul deprieteni” a contribuit cu plase consistente dealimente…

Pe cãile de accesîntortocheate, ca unlabirint, ale ColonieiPetroºani, pe o strãduþãîngustã ºi înnãmolitã, cu nume sugestiv –Mioriþa, la nr. 5, în fundul unei curþi în care mai locuia o familie, am gãsit-o peIolanda Pinczes, de 71de ani, care abia sedeplasa cu ajutorul unuibaston. Pe dinafarã,casa pãrea un acaret…Cum nu ºtia mai deloc,

am avut noroc cu asistenta medicalã de laUrgenþa SpitaluluiPetroºani, care s-a alã-turat ”Grupului de pri-eteni” ºi Crucii Roºii ºicare a tradus necazurilespuse de doamnaIolanda. Aºa am aflat cãeste singurã, deºi a avutdoi copii. Unul a murit,iar celãlalt nu o cautã ºiacest lucru se întâmplãpentru cã fraþii nu s-auînþeles între ei, ºi s-aprodus ruptura ºi cumama… A povestitîndelung, despre ce odoare, despre ce simte,cum ºi cât de greu sedescurcã ºi cã o maiviziteazã din când încând nepoþii.

Pe o altã stradã aColoniei – MihailKogãlniceanu, 24, ceidoi soþi Farkaº cu greuau reuºit sã ajungã lapoarta casei. Doamnaare 79 de ani, iar soþul– 81. Au patru copii –unul pe la Timiºoara,alþi doi sunt plecaþi înAustria ºi vin o datã pean câte douã zile, unaltul este în Vale, darfiecare are viaþa ºigreutãþile lui. Îi maiajutã cu ce pot, darmarea lor durere estesingurãtatea în situaþiaîn care puterile i-au

pãrãsit ºi se pot îngrijisinguri mult prea puþin.

În zonã, am vizitat ºi o familie cu 7 copii,care locuieºte pe stradaGriviþa Roºie, 5.Cristina Cojocaru, ofemeie de 45 de ani,care pãrea uimitã demâna de ajutor întinsã.

”Ne descurcãm taregreu, e adevãrat, deºisoþul ºi fiul cel marelucreazã la montaj gaz.Eu, având atâþia copii,nu am putut sã mãangajez. Fiul cel mareare 22 de ani, iar celmai mic are 7 ani” – aspus Cristina Cojocaru.

În toatã þara, doar6500 de bãtrâni suntîngrijiþi la domiciliu, cufinanþare de la stat.

Alte câteva mii suntajutaþi de voluntari pebanii fundaþiilor sau purºi simplu de grupuriconstituite cu scop deajutorare, pe bani proprii.

Bãtrânii singuri cusuferinþa lor nu rezistãºi ajung depresivi, iarbolile li se accentueazã.Vindecarea suntem noi,cu toþii, ºi depinde defiecare ce facem pentruei în cercul nostru deinfluenþã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

R ezerve vizavi delinia verde din

Valea Jiului. În ValeaJiului se doreºte a seimplementa ungreen-line pentrutransportul în comunpe ruta Petrila-Uricani. De-a lungulanilor au fost efectuate mai multestudii de fezabilitate,iar acum totul estearuncat în aer.

“Iniþial s-a început cu olinie de troleibus. Au fostdouã studii de fezabilitateîn Valea Jiului, pentrudouã rute diferite. La unmoment dat s-a trecut laautobus electric ºi atuncieste nevoie de comasareacelor douã studii. Laautobusul electric nu maipoþi sã dai vina pe obsta-cole, ca la troleibus, ºi cãnu pot sã subtraversezi culiniile un astfel de obsta-col. Sã sperãm cã penoul program operaþionalacest investiþii vor puteafi finanþate. Deocamdatã- ºi aici am o rezervã – înRomânia autobuse electrice nu existã. Astape de o parte. Pe decealaltã, planul de mobilitate ar fi extrem deimportant ºi de acolo

trebuie sã generãm stu-diul de fezabilitate. Dar eîntr-o fazã înaintatã, pro-gramul operaþional batela uºã ºi le vom analizaresponsabil în acest fel.Insã douã studii de feza-bilitate nu mai puteau sãrãmânã vizavi de circu-laþia din Valea Jiului întrecele douã extremitãþi:Petrila ºi Uricani”, spuneDorin Gligor, preºedinteinterimar al CJH.

Consilierii judeþeni aupãreri împãrþite vizavi deacest proiect al cãruiviitor este încã incert.

“Consider cã înmomentul de faþã,întrucât nu avem preamulþi bani la consiliuljudeþean, ar trebui sã neoprim ºi sã nu mai chel-tuim bani pentru acestedocumentaþii. De aceeaaº vrea sã se consemnezeîn procesul verbal cã euvoi vota împotriva acestuiproiect de hotãrâre doarîn ce priveºte aceastãdocumentaþie”, a precizatIoan Dumitru ªtaier, consilier judeþean.

Conform proiecteloriniþiale, transportul încomun pe traseele„Green Line” ar urma sãse desfãºoare la tarifecare acoperã doar costurile de funcþionare.

Monika BACIUMonika BACIU

Bani de labugetullocal pentru catedralã C atedrala de la Petroºani,

o nouã etapã. Catedraladin Petroºani a ajuns lanivelul zero, adicã pânã înprezent s-a realizat fundaþia.

Pentru ca lucrãrile sã continue,municipalitatea din Petroºani areîn vedere alocarea unei sume debani. Mai exact, consilierii locali dela Petroºani trebuie sã decidã dacãvor aloca 75.000 de lei pentrucontinuarea lucrãrilor.

“Preotul Ioan Gabriel Bulf de la Parohia Sfântul Prooroc IlieTesviteanul din municipiulPetroºani solicitã acordarea unuisprijin financiar pentru continuarealucrãrilor de investiþii la catedralaSfântul Prooroc Ilie Tesviteanul,respectiv suprastructura de la cota0 la cota +6,10”, se aratã în notade fundamentare.

Preotul Gabriel Bulf, susþine cãrealizarea aceste catedrale estevoia lui Dumnezeu. “Ceea deDumnezeu a rânduit prin noi sãfacem la bisericã, se regãseºte înaceastã investiþie. Unii oamenidoresc sã meargã la Bucureºti sãne susþinã aceste proiecte pentrucã în felul acesta vor deveni ctitoriºi binefãcãtori ai Casei lui

Dumnezeu ºi mã rog BunuluiDumnezeu sã Îi rãsplãteascã petoþi ºi cã Sfânta Patriarhie sãincludã cu timpul ºi aceastã bisericã mare în rândul celor carese organizeazã pelerinaje. Am avut ºi anul acesta o expe-rienþã frumoasã cu aducerea racleicu Sfintele moaºte ale SfântuluiNectarie ºi au fost câteva mii deoameni foarte disciplinaþi ºi care s-au închinat arãtând mare râvnãla acest tãmãduitor. Cred din totsufletul cã vom reuºi ca pânã înanul 2016 când avem autorizaþiade construcþie valabilã sã putem sãfinalizãm biserica la roºu, ca apoisã începem finisãrile ºi cele caretrebuie pentru desfãºurarea cultului în biserica noastrã creºtinortodoxã”, ne spune preotulGabriel Bulf.

Catedrala "Sfântul Prooroc IlieTesviteanul" se va ridica în centrulmunicipiului Petroºani, lângãParcul "Carol Schreter".

Monika BACIUMonika BACIU

Campaniei pentrustrângere de fonduri,aflatã în plinãdesfãºurare, în organi-zarea Asociaþiei SanMontan, condusã deErika Santa, i s-au alãturat firme, PrimãriaPetrila ºi alte fundaþii ºiorganizaþii, pentru sal-varea lui Edi - AndreiEduard Bãlan, de 5 aniºi jumãtate, din Petrila –care suferã de o formãrarã de leucemie.

Pentru a putea fi sal-vat, Edi are nevoie de o

operaþie costisitoare, detransplant de mãduvã.Este vorba de circa100.000 euro în cazulîn care nu existã nimenidin familie care sã fiecompatibil pentrudonare, iar dacã se vaconstata cã existã, dupãchinuitoare analize,cos-turile se reduc la vreo40-50.000 euro, ceeace este oricum foartemult pentru familiabãiatului. De precizat cãtrupul copilului se aflã lalimita rezistenþei trata-

mentului administrat…Crucea Roºie

Petroºani a participat cuvoluntarii sãi la celedouã concursuri de caritate ale San Montan,cu taxe de înscriere –alergare ºi montain-bike,pe traseul Cheile Tãii –Cabana Auºelu, unuldintre voluntari chiarocupând un loc pepodim.

Dar pentru cã timpulnu este prea generos cumicul Edi, Crucea Roºiea iniþiat la rândul sãu,

cu acelaºi scop, cu spri-jinul Primãriei Petroºani,o acþiune de vânzare deobiecte confecþionate devoluntarii de la Petroºani.Cortul ”Sã-l salvãm peEdi!” va fi amplasatlângã Primãria Petroºani,iar cei ce doresc sã contribuie pentru caintervenþia medicalã sãpoatã fi efectuatã, inter-venþie absolut necesarãpentru ca bãieþelul sãtrãiascã, o pot face mier-curi - 27 mai ºi joi - 28mai, începând de la ora13,00. ”Nu mai preaeste timp pentru Andreiºi trebuie sã facem ceva,cât mai repede, pentruca familia sã poatã sã-ºisalveze copilul. Suntemcu toþii oameni ºi putemsã ”renaºtem” un copil alVãii Jiului” – a declaratFelicia Vitan, directorCrucea Roºie Petroºani.

Sunt aºteptaþi, pentruo mânã de ajutor, de laoamul simplu pânã laedili locali, directori,oameni de afaceri, politicieni…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

De la costum, la trening

Tiberiu Iacob Ridzi va pedala de Ziua Mondialã a Mediului

Green-line Valea Jiului, douã studii, nimic concret

Un strop de bucurie în cuiburi de cuci – bãtrânii singuri

C rucea Roºie Petroºani, cu sprijinul Primãriei, va

amplasa un cort pentru vânzarede obiecte confecþionate de voluntari, pentru a sprijini finan-ciar o grea ºi costisitoare operaþiepentru salvarea unui copil de 5ani – Andrei, care suferã de oformã rarã de leucemie. Suntaºteptaþi, pentru o mânã de ajutor, de la omul simplu pânã la edili locali, directori, oameni de afaceri, politicieni…

Crucea Roºie ºi Primãria Petroºanisar în ajutorul lui Edi

Page 6: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

O firmã din Mediaºcontestã un

contract al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

SC FORTZA.RO dinMediaº judeþul Sibiu, a solicitat Consiliului Naþionalpentru SoluþionareaContestaþiilor anulareadeciziei prin care oferta sa afost consideratã neconfor-mã ºi oferta asocierii SCTRIPLAST SRL & SCEUROPLAST ROMANIASRL a fost declaratã accep-tabilã ºi conformã, admisi-bilã ºi câºtigãtoare ºi anu-larea raportului procedurii ºia comunicãrii rezultatuluiprocedurii, precum ºi atuturor actelor subsecventeºi continuarea procedurii în

ceea ce priveºte contractulde furnizare de „echipa-mente de colectare adeºeurilor în cadrul proiec-tului «Sistem de manage-ment integrat al deºeurilorîn judeþul Hunedoara»

O altã societate aînregistrat o

solicitare de intervenþie “Prin cererea de

intervenþie înregistratã laConsiliu formulatã de SC

TRIPLAST SRL, cu sediulîn Bucureºti în calitate delider al asocierii formatã dinSC TRIPLAST SRL - SCEUROPLAST ROMANIASRL, în calitate de asocieredeclaratã câºtigãtoare în cadrul procedurii, a solicitat admiterea cererii de intervenþie, admitereaexcepþiei tardivitãþii formulãrii contestaþiei, iar pe fond, respingereacontestaþiei”, se aratã îndocumentele CNSC.

Consiliul a respins solicitarea firmei dinMediaº, însã a admis-o pecea a firmei din Bucureºti.

“În temeiul art. 278 alin.(5) ºi (6) din Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr.34/2006 privind atribuireacontractelor de achiziþiepublicã, a contractelor deconcesiune de lucrãri publice ºi a contractelor deconcesiune de servicii, cu

modificãrile ºi completãrileulterioare, pentru conside-rentele evocate în motivareaprezentei, respinge canefondatã contestaþia for-mulatã de SC FORTZA.ROSRL, în contradictoriu cuJUDEÞUL HUNEDOARA,ºi dispune continuarea procedurii de atribuire.Admite cererea de intervenþie formulatã de SC TRIPLAST SRL”, semai aratã în documente.

Valoarea estimatã a contractului este de3,628,190 euro fãrã TVAºi urmau a fi achiziþionate24.620 buc.pubelecolectare deºeuri; 12.900buc. containere pentrucompost individuale cucapacitatea de 220 l; 16buc. containere deºeuri cucapacitatea de 6 m3; 10buc. containere deºeuri cucapacitatea de 15 m3.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 20156 Actualitate

Hoþul dinmaxi-taxi cereclemenþã

I ndividul de 32 de ani,care împreunã cu o

minorã de 17 ani, a spartîntr-o singurã noaptemai multe autovehiculede transport persoanedin care a furatmãrunþiºul pregãtit deºofer pentru rest cereiertare pãgubiþilor.

Armeanu Alin vrea sã-iconvingã pe cei cãrora le-aspart maºinile sã-l ierte ºieste gata chiar sã acoperepagubele, deºi nu are cuce. Bãrbatul a cerutinstanþei de judecatã sã-iacorde douã sãptãmâni încare sã obþinã iertarea, iarastfel pãgubiþii sã-ºi retragãpretenþiile ºi el sã scape decondamnare.

Printre cei a cãrormaºinã a fost spartã deArmeanu, se aflã ºi soþulconsilierei judeþene DorinaPleºcan. Magistraþii i-aupermis individului sã ajungãla împãcare cu persoanelevãtãmate, iar cei care vor fi convinºi vor trebui sãajungã în faþa judecãtoruluipentru a confirma cãrenunþã la acuzaþii.

Constantin Armeanu afost prins în flagrant la

începutul lunii ianuariea.c., dupã ce a spart maimulte autovehicule într-osingurã noapte, iar complice îi era o adoles-centã de 17 ani din locali-tatea Petrila.

Hoþul avea asupra luimai multe instrumente cucare acþiona, dar ºi bunuriºi sume de bani a cãrorprovenienþã nu o putea justifica, au explicatpoliþiºtii la momentulreþinerii. Bunurile sustrasedin autoturisme au fostrecuperate, dar prejudiciultotal, în valoare de 1.600lei, a fost recuperat în proporþie de 40 %.

Bãrbatul a fost internatîn Spitalul Penitenciar JilavaBucureºti iar judecãtorii aucerut ca în cazul în care seimpune, sã se îndeplineascãtoate condiþiile pentru aputea fi audiat fie ºi prinvideoconferinþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Se pregãteºtede primãrieF ostul edil al

micuþei localitãþidin vestul Vãii Jiuluinu ºi-a luat gândul dela a se întoarce înfotoliul de primar.

Ilie Botgros spune cã îºipregãteºte candidatura pen-tru anul viitor ºi nu se temecã va fi condamnat într-undosar penal aflat în ultimafazã de cercetare.

„Normal cã voi candida,nu mã leagã pânã atunci.Ce sã facem, intrã dosarulpe rol, probabil, se terminãrechizitoriul ºi mã duc sãîmi dovedesc nevinovãþia.O sã dovedesc ce am fãcutcu banii, eu am martori cãm-am luptat ca sãfuncþioneze serviciile pub-lice ale primãriei. (…)

Pãrerile oamenilor suntîmpãrþite, acum eu stau devorbã cu lumea mai des,aºa cã nu am probleme.Primarul nu stã de vorbã cuoamenii, salutã numai dinmaºinã”, spune IlieBotgros.

Fostul edil al Aninoaseieste cercetat într-un dosarpentru delapidare, iar plângerea i-a fost fãcutã deactualul primar al Aninoasei,Nicolae Dunca. Botgros arfi luat 160 de mii de lei dincasieria primãriei, între

ianuarie 2011-iulie 2012, ºin-a mai depus acte justifica-tive, însã spune cã a avutdocumentele ºi are martoricare sã depunã mãrturie cãnu a folosit banii în interespersonal ci pentru localitate.Ilie Botgros a candidat în2012 din partea fosteiUniuni Social Populare ºi apierdut alegerile în faþaactualului edil, NicolaeDunca (USL), cel care ocupase funcþia de secretaral primãriei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Contract de peste 3 milioane deeuro, contestat de mai multe firme

Page 7: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Cu sufletul cât unpurice de emoþie, eleviiabsolvenþi din clasa a XII-a au pãºit marþi pentru ultima datã înclasã, la ora de diri-genþie. Au gãsit totul fru-mos aranjat, iar uimirealor a fost o adevãratã rãsplatã pentru cei care aufãcut aceastã orã de diri-genþie atât de atractivã.

Ce au simþit ei? Multãemoþie ºi parcã un refuzsã plece, sã îºi ia zborul.„Ziua de azi a fost obosi-toare ºi nu aº vrea sã setermine deloc. Aº vrea sãrãmânã aºa, cã o sã îmifie dor de liceu. Am gãsitclasa foarte frumoasã.Nu mã aºteptam la aºaceva ºi cred cã e cea maifrumoasã dintotdeauna”,ne-a mãrturisit BeatriceLincã, absolventã a claseia XI-a A. „Foarte fru-mos. Nu ne-am aºteptatla aºa ceva ºi sperãm cãacum, cu terminareaacestor 4 ani, sã fim feri-ciþi, sã terminãm cu bine

bacalaureatul ºi sã avemnoroc la facultate”, aadãugat ºi colegul sãu declasã, Bogdan Stãnilã.

Cu baloane umplutecu heliu, pe care le-auscris numele, sugestivpentru a le simbolizazborul spre viaþã, cuaranjamente florale, personalizate ºi într-oambianþã pe care sã nu ouite nicicând, elevii luiConstantin Toroapã, cel care are acum clasa a XI-a, le-au uºuratoarecum absolvenþilorultima orã de dirigenþie.

„La noi în ºcoalã esteo tradiþie, ca elevii declasa a XI-a sã decorezeclasa absolvenþilor. ªi noine-am gândit sã lumãflori, am luat panglicã pecare am scris cã le urãmRãmas Bun!. Am luat ºibaloane, am fãcut ºi unfilm de prezentare”, aexplicat întreaga surpizã,Andreea Matyas, elevãclasa a XI-a A

Poate cea mai

emoþionatã a fost doamna dirigintã, ceacare ne-a mãrtusit cãacum îi pleacã o generaþie excepþionalã,cu copii buni, de care îºiva aminti mereu.

„Vreau sã lemulþumesc celor maimici, de clasa a XI-a careau pregãtit aceastã sur-prizã pentru absolvenþiimei. Suntem cu toþiifoarte emoþionaþi, neaflãm la un sfârºit dedrum, dar care înseamnãun nou început, aºa încâtaº vrea sã le doresc unzbor lin, cãtre toateþelurile pe care ºi le-aupropus”, a spus ºiCarmen Gheviza, diriginta clasei.

Gânduri au cu toþii ºi,dupã bacalaureatîncearcã sã îºi ia zborul.ªeful de promoþie de laColegiul NaþionalCarmen Sylva ne-a mãr-

turisit cum e cu viitorul. „Este o zi importanã

pentru noi, deoarece estemomentul în care neluãm la revedere ºi trebuie sã ne reamintimtoate momentele în care am fost împreunã.Personal, urmeazã sã mã pregãtesc pentru examenul de Bacalaureatºi apoi pentru admitereala Arhitecturã înBucureºti”, a adãugat ºiDragoº David, ºeful depromoþie al ColegiuluiNaþional Carmen Sylvadin Petroºani.

Pânã atunci, însã, ultima zi au petrecut-o înmica familie pe care ºi-au creat-o la liceu. Au revãzut un grupajvideo cu momenteimportante din anii deliceu ºi ºi-au luat rãmasbun de la profesori.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Vacanþã în Ungaria

T aberele destinate copiilor dinoraºele înfrãþite Petroºani –

Varpalota continuã ºi în acest an.

Aºa cum ne-am obiºnuit, an de an,copiii de la Petroºani pleacã într-o tabãrã la Varpalota în timp ce elevii dinlocalitatea înfrãþitã vin la noi pentru a luacontact cu zona ºi cu obiceiurile. Pentrudeplasãrile din acest an, Consiliul LocalPetroºani va aloca suma de 38.000 delei. Tabãra de reciprocitate va avea loc înperioada 20-25 iulie 2015.

“În baza programului comun din anul2015, stabilit între oraºele înfrãþitePetroºani ºi Varpalota propun ca ºi în acestan sã se organizeze tabãra pe bazã de reci-procitate în municipiul Petroºani în perioa-da 21-26 iulie ºi deplasarea unui grup de25 de persoane din Petroºani la Varpalotaîn vederea participãrii la tabãra organizatãîn oraºul Varpalota din Ungaria”, se aratãîn nota de fundamentare.

Selecþia elevilor care vor pleca întabãrã se va face în funcþie de rezultateleobþinute la învãþãturã. Totodatã aceºtia nutrebuie sã mai fi participat la o astfel deexcursie.

Monika BACIUMonika BACIU

Se cautã ambulanþier,la PetroºaniS erviciul Judeþean de

Ambulanþã Hunedoaraface angajãri. ServiciulJudeþean de AmbulanþãHunedoara organizeazã concurspentru ocuparea pe perioadãnedeterminatã a funcþiilor con-tractuale de execuþie, vacante.

Astfel, se cautã trei ºoferi deautosanitarã. Unul dintre posturieste la staþia de ambulanþã dela Petroºani. Potrivit anunþului,concursul se va desfãºura în douãetape ºi anume în 09 iunie 2015,va avea loc proba scrisã/practicãºi în data de 12 iunie 2015 va fiinterviul. Deºi toate posturile sunt ocupate în cadrul ServiciuluiJudeþean de AmbulanþãHunedoara, ar mai fi nevoie decadre medicale. Reprezentanþii

acestui serviciu spun cã la nivelulVãii Jiului situaþia este dramaticã.

“Noi avem toate posturile ocupat. Este deficit de personal,dar nu la fel ca în alte judeþe.Avem nevoie de medici, asistente ºi ambulanþieri”, adeclarat Valeria Filimon,directorul SJA Hunedoara.

Cei trei medici de pe ambulanþele din Valea Jiului trebuie sã asigure asistenþa medi-calã pentru un numãr de aproape35 de mii de potenþiali pacienþi.La nivelul Serviciului Judeþean deAmbulanþã Hunedoara lucreazã280 de persoane.

Monika BACIUMonika BACIU

Ultimul clopoþel, cu regrete ºi planuri de viitorP oate cã nici nu mai ºtiu cum a fost în

prima zi, dar ultima rãmâne mereu înamintirea lor. Liceenii trãiesc în aceste zileultimele ore pe bãncile ºcolilor, iar ca sã le fiemai uºor drumul în viaþã, cei ce rãmân încã laºcoalã le ureazã MULT SUCCES!. Aºa i-amgãsit marþi la prânz pe cei de la ColegiulNaþional Carmen Sylva din Petroºani.

Page 8: CVJ NR. 866 MIERCURI 27 MAI 2015

S-au încheiat cele opt etape de aiureli federale numite„play-off”, cu douãînvingãtoare de la distanþãfaþã de locul 2: F.C.Voluntari (2-1 în ultimaetapã la Buzãu) cu zecepuncte avans în Seria 1faþã de Academica Piteºti,A.C.S. Recaº Poli.Timiºoara (5-0 laTârlungeni) cu 14 punctemai mult decât locul 2 înSeria a 2-a, C.S. Mioveni.

Aºadar, de la toamnãvom avea un nou orãºelpe harta fotbalului în

Liga I, Voluntari, care va face „stadioane pline” cu 500-600 de

spectatori. Ca la Rãchitova!Din Seria a 2-a, „urcã” în

Liga I ACS (Recaº) Poli.Timiºoara, echipa primãriilor dinRecaº ºi Timiºoara neagreatã denimeni în oraºul de pe Bega.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 mai 20158 Sport

Când spun ãºtiamici, mã gândesc laposibili viitori buni fot-baliºti, duºi de pãrinþiilor prin alte þãri –Anglia, Olanda,Elveþia – existânddestule exemple deplecãri ºi din ValeaJiului.

Cum de ce pleacãspre alte zãri?

Pleacã în þãri undese respirã numai civi-lizaþie ºi trai decentspre bun, unde lumeacrede în justiþie, undeºcoala este o trambu-linã spre înalta soci-etate ºi nu cheremul

unor beizadele de banigata, unde oamenii sespalã ºi nu furã, undecei cu credinþã înDumnezeu se duc sãse roage, nu la pupatmoaºte ºi caftealã peblidul cu fasole ºiunde preoþii sunt adevãraþi purtãtori aicuvântului Celui deSus ºi nu agenþi electorali. ªi nu încele din urmã, unde

presa este un evaluator corect ºi nuo sorcovã ce lingespinãrile potentaþilorºi toate fãtucile cupieptul bombat secred „ziarizde”.

Acolo unde se ducaceºti puºti existã oprotecþie moralã, dela autoritãþi pânã lacolegi ºi adversari,fãrã declaraþii debufonerie ºi false

candori.Pânã nu vom

renunþa la a reducetotul la nivel debâlci, aºa se vaîntâmpla. Vom dorisã se reîntoarcãjucãtorii de 30-40de ani, sã mai avemce pune în teren,altfel va fi greu sãmai strângemunsprezece luptãtoripe gazon.

Henþ cu mâna De ce pleacã ãºtia mici?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga I

Cu mucii-n fasole...A.S.A. Tg. Mureº a fãcut cel mai slab

meci al ei, când nu era cazul, 1-3 la AstraGiurgiu, ºi cu asta s-a terminat visul frumosde-a deveni campioanã. Steaua Bucureºti,cu briciul la jugularã, învinge chiar ºi în 9 jucã-tori (2-0 cu F.C. Botoºani), ultimul ei meci dela CSMS Iaºi pãrând o formalitate. Dinamos-a trezit în ceasul (etapa) al 33-lea, (3-0 laPloieºti) „luptând” pentru locul 7. Ce ruºine!

„Lanterna roºie” vrea sã pãrãseascã Liga Icu fruntea sus, 2-1 cu Universitatea Craiova înmin. 90+1. Rapid, „U” Cluj, Oþelul Galaþiºi Ceahlãul P. Neamþ, sunt retrogradate, sãvedem cine urmeazã pe celelalte douã locurirãmase libere, dintre Gaz Metan Mediaº,Concordia Chiajna ºi FC Braºov.

Fotbal, Liga aIII-a, Seria a 4-a

Ole, ole,U.T.A. e în „B”!

Iatã cã dupã numaiun an de la câºtigareameciului de baraj de laLugoj, 2-0 cu RetezatulHaþeg, U.T.A. BDaccede în Liga a II-a,fiind matematic promovatã dupã 0-0 laBecicherecu Mic.

F.C. Hunedoara –Minerul (Mehedinþi)Valea Copcii 3-0 la„masa verde”,

oaspeþii retrãgându-sedin campionat.

Fostul liderNaþional Sebiº s-arãzbunat, 6-0 îndeplasare la Pandurii IITg. Jiu, o victorie deorgoliu, de frecþie lapiciorul de lemn, oricumU.T.A. fiind promovatã.

Fotbal, Liga a II-a

S-a tras cortina ºi în play-off