cvj nr 545, miercuri, 5 februarie

Blocul lui Becali -scos la licitaþie definanþele localedin Petroºani>>> PAGINA A 3-A

Previziuni sumbreîn cazul închideriinecorespunzãtoare

a minelor>>> PAGINA A 5-A

Oierii s-ar întoarcela „colectivizare”

>>> PAGINILE 8-9

Jumãtate de milion de euro,

aruncaþi la gunoi,la propriu

>>> PAGINA A 6-A

Parteneriat public-privat pentru

cazurile sociale>>> PAGINA A 7-A

Un an bogat“electoral”

>>> PAGINA A 15-A

Peste 450 de cereri

pentru locuinþe, la Petroºani

>>> PAGINA A 13-A

Energeticienii ºiminerii, la masa

negocierilor>>> PAGINA A 10-A

Societate nouãpentru funcþionare

normalã>>> PAGINA A 4-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 545

Miercuri, 5 Februarie 2014

S indicatele din cadrul Complexului Energetic Hunedoara se luptã îninstanþã pentru reprezentare sindicalã. În timp ce Sindicatul „Muntele”

vrea sã fie cel care negociazã în numele minerilor ºi energeticienilor, alte 6 sindicate au intervenit ca pãrþi în acest proces. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Un nou proces

Sindicatele îºi ascut sãbiileîn instanþã

pentru reprezentativitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Februarie 2014 Actualitate 3

Mai este doar unpas pânã când un blocde locuinþe dinPetroºani, reabilitatîn întregime depatronul echipei de fotbal SteauaBucureºti, va fivândut prin licitaþiepublicã de cãtreBiroul Taxe ºiImpozite LocalePetroºani. Bloculsituat în cartierulAeroport este

nelocuit, iar Fundaþia„George Becali”patronul de drept al

imobilului a adunatrestanþe la impozitulpe clãdiri de 320 demii de lei. Inspectoriilocali de la Petroºaniau pus sechestruasigurãtor pe sumadatoratã de fundaþia luiBecali, dupã zeci de

somaþii de platãneonorate, iar urmã-torul pas, dacã latifun-diarul nu va plãti dato-ria, este executareasilitã. Practic, estefoarte probabil cablocul sã fie scos la licitaþie publicã în

aceastã primãvarã.„Avea sechestru pe osumã mai micã, acumse pune noul sechestrupe suma de 320 demii de lei ºi apoi seîncepe procedura deexecutare silitã.Procedurã care, proba-

bil, va duce la vânzareablocului prin licitaþiepublicã dacã datoria nuva fi plãtitã”, a explicatpurtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani,Nicu Taºcã. GeorgeBecali a investit în anul2007, în reabilitareaimobilului, care a fostun cãmin denefamiliºti, peste 600de mii de euro.

Rãmas nelocuit, în2012 Fundaþia GeorgeBecali a transmis cãtrePrimãria municipiuluiPetroºani o adresãprin care îºi declarãdisponibilitatea de avinde acel bloc pentrusuma de 825.000 deeuro. Suma este preamare, iar edilii aurefuzat propunereapentru cã nu dispun debanii necesari.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A dministraþia localã dinAninoasa rãsuflã

uºuratã pentru o perioadãde timp dupã ce a primitaproape un milion ºi jumãtate de lei, bani care nuse vor duce cãtre platadatoriilor ci pentru serviciiîn localitate ºi funcþionareainstituþiilor subordonate.

Anul 2013 a fost unul dintrecei mai buni pentru PrimãriaAninoasa în privinþa colectãriitaxelor ºi impozitelor locale, iaredilii localitãþii au reuºit sãdoboare un record, aproape 97la sutã din dãrile locale fiindachitate de firme ºi persoanefizice. „Ce ne-a dat ConsiliulJudeþean Hunedoara, 5 miliarde(n.r. lei vechi) ne ajutã preapuþin la achitarea datoriilor, de53 de miliarde de lei vechi.Noroc cã am încasat noi taxe ºiimpozite de peste 97 la sutã ºi

am primit de la Finanþe, dupãformula de calcul, 9 miliarde delei vechi. Dacã nu atingeamprocentul de colectare laimpozite, nu luam mai nimicnici de la Finanþe. Anul trecutam luat 2, 7 miliarde de leivechi. Cu aceºti bani încercãmsã asigurãm iluminatul public,utilitãþile în general, serviciisociale, ºcoli etc. Mare lucru nune ajutã nici aceastã sumã ºifãrã o infuzie de la Guvern nuºtiu cum scãpãm noi de datoriauriaºã”, a declarat NicolaeDunca, primarul localitãþiiAninoasa. Norocul edililor estecã nu a fost finalizat „tabloul”de eºalonare ºi platã a cre-anþelor pe care le are PrimãriaAninoasa, iar edilii au rãmas cusumele alocate în conturi.Administraþia localã dinAninoasa este sub administrarespecialã dupã ce, anul trecut, s-a declarat insolvenþa.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P rimãriaPetroºani

scoate la licitaþiepublicã mai multede licenþe de transport în comunîn regim de taxi.

Administraþia publicãde la Petroºani a decis sã mãreascã numãrulautorizaþiilor de taxi, dar ºi sã stabileascã unnou regulament defuncþionare a acestui ser-viciu. Modificãrile adusede noua „lege” aflatã îndezbatere publicã ºi careurmeazã a fi aprobatã deConsiliul Local Petroºani,prevede un numãr de 12 amplasamente pentrustaþiile taxi cu 78 delocuri de staþionare,dar ºi tarifele minime ºimaxime pe caretaximetriºtii au voie sã le

practice. În prezent suntemise 140 de autorizaþiide taxi, iar dupã apariþianoului regulament vor ficu zece mai multe,respectiv 150. Licitaþiapentru licenþele libere vaavea loc în iulie-augusta.c., însã în aceastãprimãvarã are loc o

evaluare a taximetrelorexistente ºi prelungireasau nu a autorizaþiei celorcare deja opereazã înPetroºani.

CompartimentulTransport Public Local vaelibera ºi viza autorizaþiilede transport, autorizaþiiletaxi, autorizaþiile RENTCAR ºi autorizaþiile dedispecerat. Totodatã noulregulament prevede ºitaxele pe care trebuie sãle achite taximetriºtiipentru obþinereadiferitelor autorizaþii orivize, sume care suntrotunjite la 100 de lei.Doar în cazul folosiriilocurilor de aºteptareclienþi taxele sunt de 24euro/an/autoturism.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

D acã fundaþia latifundiarului nu vaachita datoria de peste 300 de mii

de lei pe care o are cãtre bugetul local almunicipiului Petroºani, imobilul deþinutde George Becali în „capitala” Vãii Jiuluiva fi vândut prin licitaþie publicã.

Blocul lui Becali- scos la licitaþie de finanþelelocale din Petroºani

1,4 milioane de lei au intratîn bugetul Aninoasei

Licitaþie pentruautorizaþiile de taxi

Un târg cuvânzãri

“de crizã”

Î n România deastãzi, cultura

ºi arta mergînainte, dar foartepuþini mai suntamatorii de aachiziþiona o cartesau o picturã.

De exemplu, târgulde iarnã organizat înPetroºani la finele anului trecut s-aîncheiat cu rezultatemai mult decât modes-te, lucrãrile vâduteputând fi numãrate pedegetele unei singuremâini. De câteva zile,artiºtii care au avutlucrãri expuse auînceput sã le strângãpentru a le duce acasã.Sorin Oprea a avutexpuse 4 lucrãri: o

picturã ºi 3 “grafice”.“Târgul s-a încheiat,lucrãrile au rãmas, aºacã am venit ºi eu sã leduc acasã. Asta dupãce zilele trecute le-amexpediat lucrãrileartiºtilor plastici dinDeva, Haþeg ºiHunedoara. Cert esteun lucru ºi anume: artanu se mai vinde.Oricum, noi organizãmîn fiecare iarnã acesttârg mai mult pentru a-i bucura din punct de vedere vizual pelocuitorii municipiuluidecât pentru a câºtigaceva pe plan material.Pentru noi, parteabãneascã trece în urmacelei artistice, abucuriei de a neprezenta ultimele reali-zãri”, a spus artistulplastic Sorin Oprea.

Dupã cum a pre-cizat acesta, la ediþia

de anul acesta a târgu-lui de iarnã va veni cuo serie de noi lucrãri.“Pe astea 4 le ducacasã ºi nu mai revincu ele ºi în decembrie2014. Pânã atunci amtot timpul sã realizez ºialte picturi sau lucrãrigrafice. Glumind,poate viitoarele mele“opere” vor avea o trecere mai maredin punct de vederefinanciar”, a maispus Sorin Oprea.

La ultima ediþiea târgului au venitcu lucrãri artiºtiplastici din ValeaJiului, Deva, Haþegºi Hunedoara.Aceºtia au “scos lavânzare” fotografii,picturi, sculpturisau lucrãri de artãgraficã.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Februarie 20144 Actualitate

S ocietate nouãîn locul celei

aflate în insolvenþã.Consilierii locali dela Petroºani auaprobat în cadrulºedinþei de lunatrecutã înfiinþareaunui nou serviciude termoficare.

Vechea societate,respectiv SCTermoficare SA se aflãîn insolvenþã , aceastafiind administratã deun administrator judi-

ciar ºi a ”cãrei activi-tate nu se va maiputea desfãºura încondiþii normale”. Dinacest motiv, consilieriilocali au aprobat înfi-

inþarea noii societãþi,care potrivit primaruluiTiberiu Iacob Ridzi vaaduce ºi lucruri pozi-tive.

”Existã douã dis-

cuþii. Una sã mergemîn continuare cu soci-etatea de termoficarefiecare localitate înparte ºi cea de-a douadiscuþie care estedestul de avansatã ºianume de a face oasociaþie intercomuni-tarã pe Valea Jiului cuun operator inclus înaceastã asociaþie astfelîncât sã fie accesatefonduri europene pen-tru reabilitarea, mod-ernizarea ºi extindereareþelei de termoficarecentralizatã în Valea

Jiului. Aceastã asoci-aþie ne ajutã în sensulîn care dorim sãaccesãm fondurieuropene pentru dez-voltarea acestei acti-vitãþi pe modelul pecare îl avem ºi la ape”,a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Vechea societate determoficare dinPetroºani s-a confrun-tat cu probleme financiare deosebite.Practic, problemele auplecat de la abonaþi,care nu ºi-au achitatdãrile pentru serviciilede care au beneficiat.Dacã se va ajunge laaceeaºi situaþie...

”În momentul încare aceeaºi societateface ºi producþia,livrarea ºi transportulde energie nu vor dis-pãrea problemelelegate de paltã, dar

costurile vor fi maimici”, a mai precizatedilul.

Noua societate determoficare, respectivTermoficare Serv SRLare ca asociat unicmunicipiul Petroºani.necesitatea înfiinþãriiacestei societãþi co-merciale pentru parti-ciparea la licitaþiaorganizatã pentru dele-garea gestiunii serviciu-lui de producþie, transport, distribuþie ºi furnizare de energietermicã are motive de ordin economic ºi social.

Monika BACIUMonika BACIU

2 ,5 milioane alocaþispre Asociaþia pentru

Ocrotirea Animalelor fãrãStãpân. ConsiliulJudeþean Hunedoara s-aachitat de contribuþiilecãtre diferite asociaþii.

În acest caz intrã ºiAsociaþia pentru OcrotireaAnimalelor fãrã Stãpân, asoci-aþie care funcþioneazã în sub-ordinea Consiliului JudeþeanHunedoara. 2,5 milioane delei a achitat instituþia judeþeanãcãtre aceastã asociaþie.Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã „ServiciulJudeþean pentru Ocrotirea

Animalelor fãrã Stãpân”, s-aconstituit în anul 2012 înurma asocierii JudeþuluiHunedoara cu unele unitãþiadministrativ teritoriale dinjudeþ, asociere aprobatã prinHotãrârea Consiliului JudeþeanHunedoara nr.52/2012.

Asociaþia pentru Ocrotirea

Animalelor fãrã Stãpânfuncþioneazã în majoritateazonelor judeþului. În ValeaJiului, serviciul ete funcþionalla Petroºani ºi la Uricani acolounde la finele anului trecut s-ainaugurat cel mai mare adã-post din zonã.


Societate nouã pentru funcþionare normalã

Consiliul Judeþean Hunedoara, contribuþie cãtre AsociaþiaJudeþeanã pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân


”Lucrãrile de sub-teran ale mineloractive le observãm ºiîn momentul de faþãdacã ne deplasãm înzonele se exploateazã.Dacã la mina Petrilaurcãm dealul care e înimediata vecinãtate seobservã cum este afec-tatã suprafaþa ºi chiarse observã pasul deprãbuºire a rocilor înurma exploatãrii. Încazul minelor caresunt închise, pot sãafecteze suprafaþa, darmai puþin pentru cãnoi ºtim cã efectul sur-pãrii rocilor încpnjurã-toare se transmite cuaproximativ 100 demetri pe an, deciexploatarea în ValeaJiului se face în aprixi-mativ 300 de metri,efectul exploatãrii setransmite în urmãtoriitrei ani. dacã amexploatat acum abiadupã trei ani simþimefectul la suprafaþã. Laminele închise nu semai pune atât de multproblema asupraefectelor suprafeþei, cise pune problemadacã minele suntînchise corect, serespectã toatenormele în ceea cepriveºte închidereaminelor respective, sãaibã grijã sã nu se sta-bileascã circuite de aerîntre zona exploatatãcu cãrbune ºisuprafaþã astfel încâtcãrbunele sã ia foc, iargazele sã migreze spresuprafaþã. Noi fiindîntr-o depresiune, aiciîn Valea Jiului efectele

autoaprinderii cãr-bunelui într-o minãînchisã ar fi dezas-truoase. ºtim cã diox-idul de carbon rãmâneîn vale, în depresiuneºi înseamnã cã întrea-ga populaþie ar trebuisã iasã la înãlþimi, ast-fel încât sã iasã dinzona de poluare”, adeclarat profesoruluniversitar doctoringiner, EugenCozma, profesor încadrul Facultãþii deMine.

Închiderea minelorse face dupã anumiþipaºi concreþi. De aces-te lucruri se ocupã înprezent mai multesocietãþi comerciale,care au realizatproiecte tehnice pen-tru închiderea minelorPetrila, Paroºeni ºiUricani.

”S-au lansatproiecte pentruînchiderea minelor ºidacã respectã acesteproiecte atunci nucred cã sunt prob-leme. Proiectelerespective le-aucâºtigat diferite soci-etãþi economice.Lucrãrile de închiderea minelor trebuiefãcute dupã un proiectºi dacã s-au respectatproiectele deînchidere, s-au fãcutpentru fiecare minã înparte, atunci nu vor fiprobleme. Închidereas-a fãcut pe etape. Înprimul rând se închidunitãþile de producþie,adicã abatajele ºi peurmã din aproape înaproape se vine pânã

în jurul puþurilor, apoise închid puþurile ºi seconstruiesc diguri pen-tru închidereapuþurilor, se construi-esc dopuri ºi suntlucrãri care suntproiectate”, a maispus sursa citatã.

42 de kilometrilungime ºi 9 kilometrilãþime. Aceasta estesuprafaþa minierã azãcãmântului de huilãdin bazinul Vãii Jiului.când s-au începutprimele exploatãri decãrbune s-au luat înconsiderare ma multeaspecte. S-au realizatpilieri de siguranþã înzonele populate, toc-mai pentru ca aceste

suprafeþe sã nu fieafectate de lucrãrile deexploatare din subter-an.

”În Valea Jiului,toatã Valea Jiuluiinclusiv Petroºaniul, seaflã pe zãcãmântul dinbazinul minier ValeaJiului care se întindepe 42 de kilometri dela est al vest între 9 ºidoi kilometri lãþimea

zãcãmântului.Zãcãmântul are formãde ghiuvetã, înmomentul când s-auproiectat minele s-auproiectat ºi pilieri desiguranþã în zonele

unde existã centreumane, unde existãconstrucþii industriale,cursuri de apã, cãi fer-ate. Acolo s-au lãsatpilieri de siguranþã.Adicã cãrbunele însubteran nu seexploateazã, rezervadin pilierii de siguranþãintrã în rezerva dinafara bilanþului, nu seia în calcul. Unde s-auproiectat minele, s-auproiectat perimetreminiere în zone undechiar dacã este afec-tatã suprafaþa în urmaexploatãrii nu are

efecte asupra zonelorumane. Acolo e zonãde pãdure, pãºune,unde efectele pot fi cutimpul, unde zonarespectivã se stabi-lizeazã, pot sã disparãcu timpul aceste

efecte”, mai spuneEugen Cozma.

În urma exploatãriisubterane a unuizãcãmânt se producedeplasarea rocilor dinacoperiº, afectândintegritatea terenuluide la suprafaþã.Efectele scufundãrilordiscontinue pot fi dra-matice. Dat fiind car-acterul lor dinamic,adesea au condus lapierderi de vieþiomeneºti, închidereaparþialã a unor mine ºidistrugerea de con-strucþii, instalaþii ºi

echipamentesituate lasuprafaþã.

Începereaexploatãrilor lasuprafaþãdateazã abiadin deceniul alVI –lea al sec-olului XIX –lea, datoritãamplasamentu-lui marginal alacestei regiuni,a lipsei totalede infrastruc-

turã rutierã care sãfacã posibil accesulcãtre regiunile maidezvoltate ºi a nivelu-lui scãzut al industrial-izãrii faþã de cel albazinelor carboniferesimilare.

V alea Jiului ar putea fi ”înghiþitã” gaze dacãlucrãrile de închidere a unitãþilor miniere nu sunt

executate corespunzãtor. Efectele exploatãriizãcãmintelor de cãrbune sunt vizibile pretutindeni. Îndecursul anilor, mai multe zone ºi-au modificatgeografia din cauza lucrãrilor subterane. Efectele nusunt vizibile imediat, ci în cursul anilor. Specialiºtii îndomeniul minier spun cã dacã lucrãrile de închidere nusunt executate corespunzãtor existã riscul ca zãcãmântul de huilã sã se aprindã, iar la suprafaþã arputea ieºi gaze nocive, chiar mortale.

Monika BACIU

”Ca în fiecare an laînceputul perioadeireci informãmabonaþii cã existãacest risc de a îngheþaanumite componentea instalaþiilor cu apã,mã refer la reþeleleinterioare unde dincauza uºilor deschisesau a lipsei acestoracu desãvârºire poateafecta reþelele de ali-

mentare cu apã.Informãm ºi atragematenþia cã reþeleleinterioare sunt alelocatarilor ºi reco-mandãm izolareainstalaþiilor interioare,închiderea uºilor,închiderea geamurilorla casa scãrilor cã numai avem încãlzire pecasa scãrii ºi acumsuntem vulnerabili sãpãþim aºa ceva dacãnu avem grijã de

instalaþii”, au declaratresponsabilii SCApaServ Valea Jiului.

Costurile reparaþi-ilor se pot ridica lasume mari, însã celmai neplãcut aspecteste cel al sistãriifurnizãrii apei pota-bile.

”Nu pot sã spuncât poate costa, diferãde la o situaþie la alta,existã niºte costuri,

existã pericolul de anu avea apã, ceea ceeste foarte grav, pânãcând reþelele sereparã sau sedezgheaþã”, au maispus cei de la soci-etatea de apã.

Locatarii sunt sfãtu-iþi sã protejeze con-ductele de apã cumateriale ter-moizolante pentru caacestea sã nu îngheþe.

Previziuni sumbre în cazul închideriinecorespunzãtoare a minelor

Conductele de apã trebuie protejate pe timp de ger

R esponsabilii SC ApaServValea Jiului atrag atenþia

abonaþilor asupra faptului cã odatãcu scãderea temperaturilor foartemult existã riscul ca reþelele de ali-mentare cu apã potabilã sãîngheþe. Acest lucru poate duce laavarierea serioasã a reþelei ºiîntreruperea cu alimentare cu apã.

Maria Opreareprezintã un exemplu,mai ales în zilele noas-tre, acum când pare sãne îndepãrtãm de regu-lile de bazã ale limbiiromâne, pentru noi toþisã veghem ºi sãapãrãm de denaturarecomoara noastrã lexi-calã, care reprezintãunul dintre elementelede identitate naþionalã.Mergem mai departe ºi

în aceastã sãptãmânãpentru a mulþumi încãunui om valoros cãface cinste României,apãrând chiar esenþaacestui popor, limbaprin care el comunicã.Armele, dacã putemspune aºa, au fost, ºiîncã mai sunt, pixul,caietul ºi slova, pe careMaria Oprea le-a trans-format în ambrozie,hrãnindu-i ca pe zei pe

cei care au ales sã-iciteascã emoþiile aºternute pe hârtie. A publicat ºi i-a fostpublicatã creaþia....

De data aceasta estevorba despre o doam-nã, din satul Zdrapþi,cãtunul Putini, comunaCriºcior, poet popular,îndrãgostitã de tradiþieºi de modernism, prinpoezie. Maria Oprea,la cei aproape 80 deani vine sâmbãtã alãturi de noi pentru ase prezenta în faþadumneavostrã.

„De vrei s-ajungi în astã lume,Sã vezi întregul

univers,Sã fugi de-a

valurilor spume,

Pe aripile dulci de vers.”MARIA OPREA

(Inþiatorii proiec-tului Premianþii

fãrã premii)

Acest lucru nu s-aîntâmplat, iar acummunicipalitatea are învedere modernizareaacestui sistem pentrua-i responsabiliza pecetãþeni.

”În ºedinþa ordinarãa Consiliului Local desãptãmâna trecutã s-aaprobat bugetulmunicipiului Petroºaniºi dupã ce va veni ºiconfirmarea de la insti-tuþia Prefectului, în celmai scurt timp posibil,zic eu în douã sãp-tãmâni, vom da

comandã pentru con-tainere tip clopot pen-tru a se putea colectaselectiv. În aceste con-tainere vor fi depusede cãtre cetãþeniimunicipiului ºi de cãtreinstituþiile publcie pet-uri ºi carton, ca ulteri-or noi prin serviciul pecare îl avem ºi cu utila-jele pe care le avem sãle balotãm ºi sã le val-orificãm. Consider ºicred cã într-o lunã, olunã ºi jumãtate vomputea colecta selectivºi la nivelul municipiu-

lui Petroºani. Se vaface o selecþie deoferte ºi preþul cel maibun va fi dat câºtigã-tor, nu avem date con-crete în acest sens.Ulterior vom putea ºtiisuma care s-a cheltuitpentru achiziþionareaacestor containere detip clopot”, a declaratDaniel Viºan, directorexecutiv SPADPPPetroºani.

În anul 2009,municipalitatea a alo-cat aproape 600 demii de euro pentruproiectul denumitModernizarea sistemu-lui de colectare adeseurilor de pe razamunicipiuluiPetrosani". PotrivitreprezentanþilorSPADPP, colectareaselectivã...”Se puteaface, dar aici trebuie sã

fie conºtienþi ºicetãþenii municipiului,sã depunsã în con-tainere selectiv.Containerele suntdeteriorate, se faceconfuzie între gunoiulmenajer ºi containerultip în care se depunpet-urile ºi hârtia ºi nuse face aºa cum ar tre-bui colectarea selec-tivã. Eu zic cã datoritãnoilor containerecolectarea se va faceselectiv, nu sutã la sutãîn prima perioadã, cãe greu, dar cu sigu-ranþã în câteva lunioamenii vor conºtienti-za cã trebuie fãcutãcolectare selectivã ºieu zic cã vafuncþiona”, a mai pre-cizat Viºan.

Vor fi achiziþionateîn jur de 100-120 de

tomberoane tip clopot,acestea urmând a fipoziþionate în circa50-60 de locaþii.Programul de colectareselectivã a deºeurilor,implementat dePrimãria Petroºani,este un esec total ºiasta din cauza cetãþe-nilor care încã nu auînvãþat sã selectezedeºeurile menajere pecare le aruncã lagunoi. Pentru achiz-iþionarea pubelelor ºipentru staþia de sortares-a cheltuit jumãtate demilion de euro, însãcampaniile de educarea populaþiei nu au datnici un rezultat.Oamenii au continuatsã arunce gunoiul de-avalma.



Jumãtate de milion de euro, aruncaþi la gunoi, la propriuJ umãtate de milion de euro, aruncaþi

la gunoi. În urmã cu câþiva aniadministraþia localã de la Petroºani adorit implementarea unui program decolectare selectivã. Au fost achiziþionatepubele ºi containere pentru a-i determinape cetãþeni sã colecteze selectiv.

O doamnã îndrãgostitã de tradiþie, protagonistãa campaniei PREMIANÞII FÃRÃ PREMII

A re aproape 80 de ani, iar dragosteafaþã de limba românã i se citeºte pe

faþã. Mai mult decât atât, dragostea faþãde frumos izvorãºte din adâncul sufletu-lui. Este vorba, desigur, despre urmãtoareprotagonistã a campaniei PREMIANÞIIFÃRÃ PREMII.

Monika BACIU

”Au fost aprobateprograme de contractare a servici-ilor sociale din privatpe anul 2014 lanivelul municipiuluiPetroºani dupã careau fost încheiate con-tracte pentrufurnizarea de serviciisociale cu centrele pecare noi le avem. Lanivel local este consti-tuitã o comisie pentruaprobarea subvenþiei,pe Legea 34/1998care prevede acor-darea unor subvenþiipentru fundaþii ºi aso-ciaþii care desfãºoarãservicii de asistenþãsocialã ºi care suntacreditate în acestsens. Toate centrelecu care lucrãm noisunt acreditate altfelnu am avea voie sãcontractãm serviciisociale de la ei. Înacest an se vor con-tracta servicii cu orga-nizaþia Caritas, avemdouã centre, centrul

de zi Maria Stein ºicentrul de îngrijire ladomiciliu a per-soanelor vârstnice. Caºi în anii anteriori vomcontracta serviciisociale de la acestedouã centre, dupãcare s-a aprobat con-tractul de serviciisociale cu asociaþiaumanitarã ºi etno-graficã SfântaVarvara, aceºtiafurnizeazã masã caldãpentru persoaneledefavorizate, în specialdin parteaAeroportului. Noi maiavem o cantinã socialãîn subordineaConsiliului Local careacoperã zona deColonie ºi în acest felse acoperã ºi aceastã

zonã. Am mai primito cerere de la Centrulde zi Cor Iesu. Dinpãcate aceste centrenu au mai primitaceastã subvenþie pelegea 34/1998 de lastat, ei având activitãþidesfãºurate în maimulte judeþe eiprimeau de la bugetulde stat. Începând cuacest an nu au maiprimit ºi atunci a tre-buit ca ºi contribuþianoastrã de la bugetullocal sã fie mai maredecât pânã înprezent”, a declaratCristina Mraz, directorexecutiv DASPCPetroºani.

Potrivit respons-abililor DLASPCPetroºani, parteneri-

atele de tip public-pri-vat sunt benefice deambele pãrþi.

”Acest parteneriateste foarte bundeoarece noi nu avemdirect în subordineaConsiliului Localaceste centre de asis-tenþã socialã de careavem foarte marenevoie ºi pentru cã nusunt ale consiliuluilocal atunci legeaprevede în cazul încare nu le avem noi sã

încheiem acesteparteneriate public-pri-vat. Mai toþi copiiicare sunt în centresunt cazurile pe carenoi le instrumentãm ºiavem cunoºtinþã deaceste cazuri. În situ-aþia în care apare unnou caz luãm legãturacu unul din centre ºiacestea ne ajutã cuserviciile sociale.

Este un lucru foartebun la nivel local pen-tru cã avem patru cen-

tre de zi, nu sunt alenoastre, sunt private,dar care acoperã ser-viciile de asistenþãsocialã pentru totmunicipiul”, a maiprecizat sursa citatã.

Centrele sociale dinPetroºani, patru lanumãr, vor presta, lasolicitarea Direcþiei deAsistenþã Socialãdiferite servicii.

Este vorba de ser-vicii de educare, con-siliere sau servicii deîngrijiri medicale ladomiciliu.


LuizaANDRONACHE

„Frigul producevasoconstricþie ºi astfelse înregistreazã undeficit de flux sanguin.

Fãrã discuþie suntpacienþi cu risc, careîºi pot agrava stãrilerespective de boalã”, adeclarat dr. Ioan Ienea,medic UPU SMURD.Nu mai departe de

sãptãmâna trecutã, unbãrbat de 55 de anidin Uricani, aflat pestradã la Petroºani, s-amanifestat violent cutrecãtorii pe fondulunei afecþiuni deschizofrenie para-noidã. Poliþiºtii au tre-buit sã-l imobilizezepentru ca apoi sã ajutepersonalul de speciali-tate sã-l transporte laSpitalul de PsihiatrieZam.

CarmenCOSMAN - PREDA

Pe principiul zãpa-da trece, gheaþarãmâne, porþiuniîntregi de trotuare dinmunicipiul Petroºanisunt ºi acum pericolpentru trecãtori. Peunele acþioneazãangajaþii de alSPADPP, pe altele artrebui sã intervinãproprietarii spaþiilorcomerciale, care auobligaþia sã cureþetrotuarele din faþamagazinelor. „De lacãderea zãpezii,poliþiºtii locali au fãcutdoar înºtiinþãri aleproprietarilor despaþii comerciale cuprivire la prevederilehotãrârii de ConsiliuLocal care regle-menteazã aceastã

chestiune”, a declaratNicolae Taºcã, purtã-tor de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani.

Altfel spus, pentrunerespectarea HCLnu s-a dat nici osancþiune ºi nicimãcar un avertis-ment, chiar dacã nutoatã lumea a înþelesobligativitateacurãþãrii trotuarelor îndreptul spaþiilor com-erciale.

Pe de altã parte,reprezentanþiiServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din cadrulPrimãriei Petroºaniîncearcã sã degajezetrotuarele din toatezonele municipiuluiPetroºani de gheaþaformatã. Dacã zona

centralã este curãþatã,în cartierelemãrginaºe gheaþareprezintã însã o capcanã pentru trecã-tori ºi nu puþini suntcei care au avutnevoie de îngrijirimedicale dupã ce aualunecat. DanielViºan, directorulîSPADPP, spune însãcã, pânã sãptãmânaviitoare, problema seva rezolva.

„Mai sunt prob-leme pe strãzile mailãturalnice, cum suntcele din cartierulaeroport, ori anumitelegãturi între strãziledin Zona Coloniei.Pânã sãptãmânaviitoare, însã, cuoamenii pe care îiavem, vom rezolvaaceste deficienþe”, aspus Viºan.

Trotuarele îngheþate, capcanepentru trecãtori

P roprietarii de spaþii comerciale din municipiulPetroºani sunt atenþionaþi sã-ºi cureþe zãpada ºi

gheaþa din faþa magazinelor, altfel riscã amenzi. Dar,chiar dacã nu toþi s-au conformat, deocamdatã nimeninu a pãþit nimic.

Frigul ne afecteazã psihicul

D octorii atrag atenþia cã temperaturile scãzute pot sta

la baza declanºãrii unor afecþiunineurologice sau de naturã psihicã,între acestea existând o legãturã decauzalitate.

Parteneriat public-privat pentru cazurile socialeC entrele sociale, toate private. La nivelul

municipiului Petroºani funcþioneazã mai multecentre sociale. Niciunul dintre acestea nu este în subordinea directã a Consiliului Local, motiv pentru careDirecþia Localã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Petroºani a încheiat mai multe parteneriate detip public-privat cu organizaþiile sociale din localitate. Mai exact, prin aceastã mãsurã s-au contractat serviciile sociale de la furnizorii privaþi. Adicãaceºti furnizori, respectiv centrele socialeprivate îºi vor oferi serviciile contra unorsume de bani oferite de la bugetul local.

T andemul EmilPãrãu – Ioan

Dan Bãlan a maifãcut o minune. Au scos o carte,”Ciobanul – legendãvie” - autor Ioan DanBãlan, ca urmare aideii ºi finanþãrii luiEmil Pãrãu - despreesenþa tuturorciobanilor, ªtefanGrosu, cel care a fostprima datã angajatcu carte de muncã lavârsta 90 de ani, apoireangajat la 96.Cartea este un ade-vãrat poem în prozãdedicat celui careeste ”purtãtor al spi-ritului strãmoºesc”,dar ºi o zestre aciobãnitului lãsatãcelor care vor urma.

Ciobanul care a fostangajat, de omul deafaceri Emil Pãrãu, lavârsta de 90 de ani ºireangajat la 96 de ani,dupã ce a renunþat laºomaj pentru cã nu-ºigãsea liniºtea ºi-lcopleºea dorul de munteºi de mioare, a fãcutînconjurul þãrii ca exem-plu de vigoare a minþii ºitrupului. Televiziunile ºiziarele transmiteauinformaþii despreciobanul ªtefan Grosuconsiderat legendã vie...

Impresionat de ”acest

purtãtor al spiritului strãmoºesc”, Emil Pãrãua vrut ca el sã rãmânãpildã ºi model de abor-dare a viaþii pentru ceicare vor veni... Aºa seface cã scriitorul IoanDan Bãlan a stat lângãbaciul ªtefan Grosutimp de o sãptãmânã,vreme în care aupovestit, au mâncat ºi dormit împreunã, scriitorul iscodindu-l,

provocându-l la a vorbidespre sine ºi desprealþii, despre viaþã ºimodul sãu de a o trãi,despre mioare ºi femei,despre familie ºi copii,despre oameni ºilocuri...

Aºa s-a nãscut cartea”Ciobanul – legendãvie”, Editura Confluenþe2013, o carte care îþicurãþã gândul, care teumple de bucurie dupãce afli cât de simplu estesã fii fericit, cã în fiecareom, plantã, copac, animal existã un izvorde ºtiinþã, totul este sãvezi, sã vrei...

Cartea a vãzut luminatiparului în 2013, iarautorul Ioan Dan Bãlanspune printre altele înProlog: ”cele relatatemai departe poartã, înproporþie covârºitoare,dovezi ºi criterii dupãcare pot fi consideraþiciobani crescãtorii, îngri-jitorii de animale dinmunþii noºtri, din toatãÞara, cei care sunt pecale de dispariþie dinmotive care nu secunosc. E bine ºi frumossã vorbim de omulpotrivit la locul potrivit,sã credem cu putere cãuna dintre cele maivechi ocupaþii ale strãmoºilor, aflatã laîndemânã, pãtrunsãchiar în sufletul nostru,poate fi o cale prin careomul actual sã uite depropria alienare, deacea durere pe care osimte de mai multedecenii ºi nu ºi-o poateexplica , durere de carese întreabã cine o maipoate suporta”.

”Ciobanul - legendãvie” este un poem înprozã dedicat dacului,”purtãtor de stigmã strãmoºeascã”, baciulªtefan Grosu, esenþatuturor ciobanilor.Povestirile din viaþaciobanului ”care seîndârjeºte sã treacã printimp, peste orice opre-liºti” sunt savuroase,pline de spirit ºi voioºie,

”de o

locvacitate care l-ar faceinvidios ºi pe actorulnostru naþional, FlorinPiersic”.

Informaþiile despreviaþa de cioban, cum ºicare sunt obiectelenecesare unui oier,reþete de brânzã, jintiþã,urdã – numitã ºi brânzasãracului -, de brânzã deburduf ºi caº, de sloi deoaie ºi balmoº, cu dife-renþe de gust etc. Apoilocurile de care vorbeºteªtefan Grosu suntdescrise exact de autor,bun cunoscãtor allocurilor ºi obiceiurilordin jurul Vãii Jiului.Povestirile baciului sunpresãrate de cinituri,adicã strigãturi ca lamomârlanii din Vale,care sunt ba pline desensibilitate, ba de duri-tatea muntelui ce unorale-ar pãrea deocheate,

ba pline de haz...Omu-n lume cât

trãieºteEl douã muieri

iubeºte:Una-i mamã la copii,Alta-i gustul inimii!

Capitolul V al volu-mului vorbeºte desprebaciul vraci ºi doctor.”Oierii aveau încredereºi ºtiau cã le feream animalele nu numai denãpârstoci, ci ºi de boli,le tratam ºi le videcamdupã cele învãþate de lamoºul meu, de la alþibãtrâni ºi înþelepþi:Dragele mele de oi/mult m-am îngrijit devoi/ de la munte lacâmpie/ numai bine sã vã fie!”

ªi ciobanul Grosuvorbeºte concret despreboli ale animalelor ºi

cum le-a tratat. Dinmulþimea de plantefolosite de oieri, multepoartã nume legate deciobãnit: limba oii, limbamielului,traista ciobanu-lui etc. Apoi urmeazãreþete cu care se tratauciobanii.

Un capitol întreg estededicat ciniturii, strigã-turilor de o frumuseþeasprã, despre muncã ºimioare, despre mândreºi vreme bunã sau rea,de jale ºi dor, de iubireºi drãgostealã etc.

Ce este viaþa pentruªtefan Grosu? ”... Eu

trebuie sã mã arãturmaº vrednic, sã arãtcã ºtiu sã preþuiesc câtmai mult timp acest darpe care ni l-a datDumnezeu. De aceeaspun cu mulþumire cãsunt bine sãnãtos ºi bunde muncã, vreau sãmuncesc pânã peste100 de ani, sã-mi asigurpensie ºi sã ajut în jurcât pot cu câte amînvãþat, adicã sã fiu bunla ceva...

Viaþa este ºi rugãciu-ne, prietene al meu,mama mea s-a rugatmult pentru mine, acummã rog eu pentru ai meiºi cei din jur. Altfel, îmiplace mult sp povestescºi sã-mi amintesc întâmplãri ºi uit ºi-mipare rãu, atunci plec pela copii ºi nepoþi, sã ledea Dumnezeu sãnãtateºi Doamne-ajutã latoate...”

Ca o concluzie, dupãce citeºti cartea”Ciobanul –

legendãvie”, nu poþi sã spui maimult decât a spus chiarautorul Ioan Dan Bãlan– ” ... baciul nostru edeosebit ºi pentru cã îþiplace, te onoreazã, teimplicã ºi te obligãresponsabil sã stai devorbã cu el; cumva,acest purtãtor al spiritu-lui strãmãºesc teîndeamnã tãcut sã nu tegrãbeºti niciodatã fãrãscop, tocmai pentru a-þiprinde curcubeu de ideiºi iniþiative sub frunte,stele în ochi ºi luminã însuflet...”

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

N u fac faþãsinguri, nu

pot lua bani, sub-venþii ºi abia dacãse descurcã cu ani-malele pe care leau. Vorbim desprecrescãtorii de oi,capre sau vaci dinValea Jiului, carevãd pe zi ce trececã singura lorºansã este sã seuneascã. Altfel, audoar de pierdut.

Au maxim 100 deoi, le cresc cum pot,dar recunosc cã ar vreamai mult. Acum cautãsã se descurce, dar cucât cheltuiesc, abiadacã ajung pe zero.Asta spun acumciobanii din ValeaJiului, care s-ar visa cumulte oi, dar nu auresursele necesare ºiatunci mai cresc vitepentru consumul pro-priu. „E foarte greu, cãsunt condiþii grele aiciîn Vale. La noi nu suntpãºuni aºa de bune caîn Banat, sau în altepãrþi. Noi tot le þinempe oi din muncã, apoicoasa ne costã vara,porumb cumpãrat pebani, nutreþ ºi când sãdai ceva, nu preamerge”, spune CornelCiulea, un crescãtor deoi din Cimpa.

Oieritul nu mairenteazã, dacã nu suntoi multe ºi asta îi duceacum pe ciobani cugândul la ceea ce eraodatã „colectivizarea”,tot un fel de asociaþie,dar care le-ar aduceprofit. Nea Cornel s-arbaza pe subvenþii, dar afost dezamãgit ºi sperãcã acum, în 2014 sã îifie mai bine, aºa cum

era pe vremea când îlcãutau la stâne, mine-rii, de Paºti. „E treabacã, la noi s-au fãcutmulte. APIA le-a datbani la unii, nu la cinetrebuia. Degeaba a datla unul care a fãcut mainimic ;i acum nejudecãm cu el. Nouãtrebuia sã ne deanutreþuri, pormumb, sã ne ajute. O transhu-manþã când facem, ofacem cu bani de labuzunar. Deci nimic!Erau mineri în Vale,care câºtigau bani,veneau pe aici, întrebau din poartã înpoartã. Acum, iei mieiiºi nu ai unde sã îi duci,dacã nu ai vorbit dintimp”, mai spune neaCornel.

Sã se asocieze ar fio soluþie, sã îºi uneascãturmele, sã ia subvenþiiºi sã intre pe piaþa deproduse bio. Asta ar fisoluþia, dar oameniisunt retincenþi ºi mitulMioriþei încã îi facesceptici. „La noi în VJnu existã asociaþii alecrescãtorilor de ani-male ºi atunci e foartedificil sã se alipeascã de

o asociaþie un cioban,pentru cã e greoaieprocedura, ca sã îiconvingi pe oameni sãfacã lucrul acesta. Dartrebuie sã înþeleagã cãnu existã altã soluþie ºi, ca sã îþi poþi vindeprodusele animaliere,trebuie sã fii asociat”,mai spune ºi DorinCurtean, crescãtor deanimale, dar care aretangenþe cu APIA ºi leexplicã mereu oame-nilor cum ar fi bine.

Creºterea animalelorimplicã ºi costuri pecare oierii le suportãmai greu, iar asociereale-ar da chiar ºi posibili-tatea de a vinde pepiaþã, dar ºi de a accesa proiecte ce suntvalabile din acest an.„Avantajul pentrucrescãtorii de animale,începând cu 2014, esteºi faptul cã de acumîncep multe proiecte definanþare, pe care lepot accesa, dar, dacãnu ne asociem ºi nusuntem într-o asociaþie,ºi fondurile europenesunt foarte greu accesi-bile. Probabil cã vor fioameni interesaþi ºi noisperãm asta”, a maispus Dorin Curtean.

Pânã când oierii vorfi convinºi cã e maibine sã fie împreunã,pânã se vor uni ºi vordeveni competitivi,oameni ca nea Cornel,sau ca Dorin vor maista singuri, vor facebani puþini ºi vor creºteanimale doar pentruconsumul lor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

”Ciobanul – legendã vie”, o carte desprebaciul care s-a reangajat la 96 de ani

Oierii s-ar întoarcela „colectivizare”


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

DianaMITRACHE

Minerii ºisindicaliºtii din energiese întâlnesc de douãzile la sediul CEH dinPetroºani, unde dis-cutã puncxtelecomune ale viitoruluiContract Colectiv deMuncã pe ramurã. Vafi primul contractcomun, iar respons-abilii de la Divizia

Minierã spun cã factot posibilul sã sepunã de acord cusindicaliºtii. „Estefãcutã o comisie lanivel de Complex,pentru identificareaelementelor care vorfi introduse în viitorulcontract colectiv demuncã. Va fi unic peCEH. Este o comisie,s-a întrunit luni ºimarþi ºi cãutãm sãidentificãm elementele

comune astfel încât sãarmonizeze cele douãcontracte. Finalitatevor avea pânã înaprilie, când expirãCCM pentru energeti-cieni, pentru cã cel alminerilor expirã pe10 iunie 2014”, adeclarat GabrielPetrescu, director laDivizia Minierã CEH.

Administraþia cautãsã le aratesindicaliºtilor cum potfi acceptate avanta-jele, în condiþiile unuibuget creionat pe oproducþie de energiece va putea fi vân-dutã. Pe de altã parte,însã, sindicaliºtii cautãºi ei sã aducã bani înplus ºi anumite facil-itãþi comune.Negocierile sunt, însã,abia la început.


Potrivit reprezen-tanþilor DirecþieiJudeþene de StatisticãHunedoara, în lunanoiembrie 2013 s-aueliberat 21 de autor-izaþii de construirepentru clãdiri rezi-denþiale, cu 12 maipuþine decât înoctombrie ºi cu 2 maipuþine decât în noiem-brie 2012. Iar con-form datelor opera-

tive, în trimestrul III alanului trecut au fostterminate 131 delocuinþe, din care 105în mediul urban ºi 26în mediu rural.

T ot mai puþi-ni angajaþi

ªi cu ce sã îºi maifacã locuinþe, dacã nuau unde lucra?!Buletinul oficial de sta-tisticã indicã faptul cãefectivul de salariaþi lasfârºitul lunii noiem-

brie 2013 a fost de111.337 persoane, cu330 persoane maimic decât în lunaoctombrie 2013 ºi cu1060 persoane maimare decât în lunanoiembrie 2012. pede altã parte, câºtig-urile au rãmas la ace-leaºi niveluri, chiardacã preþurile au cres-cut în general. Astfel,câºtigul salarial nomi-nal mediu brut în lunanoiembrie 2013 a fostde 1891 lei, mai marecu 0.2% decât în lunaanterioarã ºi cu 6.0%mai mare decât înnoiembrie 2012,judeþul ocupând locul15 la nivel naþional,raportat la câºtigulsalarial.

LuizaANDRONACHE

Numãrul pacienþilorcare ajung la Spital cuafecþiuni respiratorii înultima perioadastârneºte îngrijorare înrândul medicilor.Tratamentele, câteo-datã nu rãspundfoarte bine în cazulunor bolnavi, tocmaipentru cã înainte de aajunge la Spital,oamenii încearcã sã selecuiascã singuri.Medicii spun cã înniciun caz nu trebuiesã cumpãrãm antibiot-ic pentru orice afecþi-une.

“Când omul esterãcit ºtie cã gata,merge la farmacie ºi

ia un antibiotic. Nueste chiar aºa, pentrucã sunt boli care mergpoate cu un paraceta-mol sau un algocalmindacã este vorba de ovirozã uºoarã. Suntafecþiuni unde dacã seiau antibiotoce chiar ºi5 – 7 zile, nu trec. ªi,dupã un asemeneatratament, pacientul

constatã cã nu a fostdeloc ajutat, ba chiarorganismul îi devinerezistent la medicaþiaadministratã de noi ”,ne-au declarat mediciidin UPU SMURDPetrosani

Foarte mulþioameni se trateazãmai întâi acasã ºimerg la medic abiacând sunt în stare maigravã. Din pãcate,acesta nu este uncomportament corect,ci mai degrabã poatedãuna sãnãtãþii.

Antibioticele ne pot dãuna!N u trebuie sã ne tratãm dupã

ureche ºi mai ales nu întotdeauna cu antibiotice. Mediciine atrag atenþia cã aºa, doar nefacem rãu.

Hunedorenii nu-ºi mai construiesc case

H unedorenii sunt tot mai sãraciºi asta se vede ºi numãrul con-

strucþiilor. Cu salariile diminuate saudeveniþi ºomeri peste noapte,omaneii nu mai au cu ce sã-ºi facã o casã chiar dacã ºi-ar dori.

Energeticienii ºi minerii, la masanegocierilor

M inerii ºi energeticienii, prinreprezentanþii lor, negociazã

noul ºi primul Contract Colectiv deMuncã. Pânã acum, cele douãramuri au mers separat, dar acum,spun cei din administraþie, toþicautã sã contureze unul comun caresã le fie avantajos, dar bazat pebugetul prognozat.


TribunalulHunedoara are o misi-une grea pentru cãtrebuie sã constatereprezentativitateaunui sindicat sal altulla nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.La JudecãtoriaPetroºani, Sindicatul„Muntele”, dezvoltatpe scheletul LingiiSindicatelor MiniereValea Jiului, a obþinutreprezentativitateaîncã din lunaoctombrie,, însãdecizia a fost atacatãcu apel de Sindicatul

Liber Independent„Electrocentrale” DevaMintia.

Iar în acest procesau mai intervenit, înnume propriu alte 6sindicate din domeniulmineritului sauenergiei. În acestecondiþii, magistraþii dela TribunalulHunedoara au decis sãamâne cauza pânã lafinele acestei luni ºi aucerut oficialilor CEH„o situaþie a numãruluitotal de salariaþi ºi, înmod punctual, pentrufiecare divizie componentã, precumºi numãrul de membride sindicat”.

U n proces laDeva, unul

la Petroºani

De precizat cãmajoritatea pe care oaveau cei de la„Muntele” este destulde fragilã dupã ce lid-erul minerilor de laLivezeni, AdrianJurca, s-a retras dinSindicatul „Muntele”împreunã cu vreo300 de membri desindicat, însã lideriide la „Muntele”susþin cã au reuºit sãatragã alþi 200 deangajaþi ai CEH aºaîncât sã-ºi asiguremajoritatea.

Pe de altã parte,lupta este departe dea se fi încheiat, încondiþiile în care ,independent de acestproces, laJudecãtoria Petroºania mai fost înregistratun dosar în care

Sindicatul MinierLibertatea 2008Livezeni contestãtocmai reprezentativi-tatea obþinutã anultrecut de cei de la„Muntele” la aceeaºi

instanþã de judecatã.Practic, lupta se

duce pentru partici-parea la negocieri cupatronatul. Sindicatzlcare obþine aceastãreprezentativitate

este cel care vareprezenta intereseleminerilor ºi ale ener-geticienilor care facparte din ComplexulEnergeticHunedoara.

DianaMITRACHE

Minerii de la cele 4unitãþi miniere carerãmân sã scoatã cãr-buni pentruComplexul EnergeticHunedoara aflîã înaceste zile cine suntinvestitorii care aducbani. Chinezii sunt ceicare au amânatdeschiderea ofertelor,dar luna februarie este

unadeci-sivã.Imediatce se

vor face investiþiile,putem vorbi ºi deangajãri la minã. „Ceide la exploatãrivorbesc de angajãri depersonal, dar noi con-siderãm cã în urmainvestiþiei pe care ovom face sã ajungemla o situaþie econom-icã, care sã ne poatãpermitã sã facemangajãri. ªtiu cã înluna februarie o sã fieprocedura”, a declaratGabriel Petrescu,director DiviziaMinierã CEH.

Chinezii sunt primiipe lista de potenþiali

investitori, însã, nusunt excluse ºi alteoferte. ResponsabiliiDiviziei Miniere spuncã va câºtiga cel carevine cu cea mai avan-tajoasã ofertã, iarapoi banii vor fiinvestiþi în subteran,în uºurarea munciiortacilor. „Sunt vizatetoate unitãþileminiere. Complexemecanizate laLivezeni, la Lupeni,combine de înaintare,benzi transportoare,micã mecanizare latoate exploatãrile. LaLonea combine deabataj. Avem învedere toate unitãþileminiere”, a mai adãu-gat Petrescu.

Chinezii suntdispuºi sã investeascãîn retehnologizareaminelor de cãrbunedin Valea Jiului, darau amânat selecþia deoferte pânã în lunafebruarie, când suntaºteptaþi la ComplexulEnergetic Hunedoara.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Monika BACIU

”Producþia estebunã. În luna ian-uarie am livrat cãtretermocentralele dela Mintia ºiParoºeni 380 demii de Gcal, aproxi-mativ 107.000 detone de cãrbune.Pe stoc în momen-tul acesta sunt 172

de mii de tone laMintia ºi 19 mii detone la Paroºeni.Consider cã avândîn vedere faptul cãla Lupeni am repusîn funcþie un abatajcu banc subminat lasubterajul 3 înblocul 2 va creºteproducþia de cãr-bune cu aproxima-tiv 5000 de tone

luna aceasta com-parativ cu luna trecutã. Este cererede cãrbune”, adeclarat GabrielPetresc, directorulDiviziei Miniere dincadrul CEH.

În condiþiile defaþã, cãrbunele arsde cele douã termocentrale esteîn continuã

creºtere, însã nu secunoaºte dacã va fisau nu nevoie de unimport pentru aasigura cantitateanecesarã pentru trecerea sezonuluide iarnã. Laînceputul sezonuluirece, ministerul de resorta publicat lista cunecesarul de cãrbune pentruentitãþile energet-ice. În ceea cepriveºte ComplexulEnergeticHunedoara, pentruperioada 1octombrie 2013-31martie 2014 eraunecesare peste 620de mii de tone dehuilã.

Producþie maximã pentru asigurareacãrbunelui de la CEH

S tocul de cãrbune al celor douã termocentraledin cadrul Complexului Energetic Hunedoara a

scãzut. Datoritã temperaturilor scãzute, ComplexulEnergetic Hunedoara trebuie sã livreze mai multãenergie termicã. Astfel, stocul de cãrbune scade înfiecare zi. Dacã în luna decembrie pe stoc erauundeva la peste 300 de mii de tone de cãrbune,acum cantitatea înmagazinatã este la jumãtate.

Angajãrile la minã, condiþionate deinvestiþiile chinezilor

L una februarie este decisivãpentru Divizia minerã de la

Complexul Energetic Hunedoara.Investitorii chinezi sunt aºteptaþisã vinã cu oferta ºi apoi putemvorbi de retehnologizare ºi noiangajãri de personal. Sigur, nu esteexclusã ºi posibilitatea ca ofertachinezilor sã fie bãtutã de alþipotenþiali investitori.

Un nou proces

Sindicatele îºi ascut sãbiile în instanþã pentru reprezentativitate

S indicatele din cadrul Complexului EnergeticHunedoara se luptã în instanþã pentru reprezentare

sindicalã. În timp ce Sindicatul „Muntele” vrea sã fie celcare negociazã în numele minerilor ºi energeticienilor,alte 6 sindicate au intervenit ca pãrþi în acest proces.

LuizaANDRONACHE

Cu o producþiemedie de 3.600 dekilograme la hectar,recolta de grâu dinanul trecut din judeþulHunedoara, a înregis-trat creºteri cu 30%faþã de cea a anului2012.

“Spre deosebire deanul 2012, am statmult mai bine.Producþia medie decereale a crescut cuaproximativ 900 dekg la hectar”, adeclarat Ioan Furcã,director executivDirecþia pentruAgriculturãHunedoara

Acest lucru s-adatorat în primul rândcondiþiilor meteofavorabile, dar ºi aspecialiºtilor care aurespectat tehnologiileexact ca la carte, aºacã mulþi dintre ei auobþinut recoltã ºi de5.000 de kilogramela hectar.

“Marea dificultate afost preluarea pro-ducþiei. În judeþ ºi înþarã lipsesc centrelede preluare, producã-torii fiind nevoiþi sãvândã producþia lapreþul la care au ofertã ºi care nu dedepãºeºte 60-65 debani pe kg ”, a mai

afirmat Ioan Furcã.ªi producþia de orz

a fost bunã anul tre-cut. În medie au fost3.120 de kilogramela hectar de pe cele349 de hectare culti-vate, iar producþiamedie la orzoaicã deprimãvarã a fost de2.350 de kilogramela hectar, de pe cele1.049 de hectare cultivate. De aseme-nea, au fost recoltate468 de hectare deovãz cu o producþiemedie de 2.213 dekilograme la hectar.

LuizaANDRONACHE

Numãrul hunedore-nilor care au accesatfonduri europene afost mai mic în 2013cu aproape 800 faþãde anul 2012. Cutoate acestea,suprafaþa pentru carefermierii hunedoreniau solicitat bani a fostmai mare, ceea ceînseamnã cã este unînceput timid decomasare a parcelelor.„ În anul 2013, unnumãr de 21.600 defermieri au depus

cereri la APIA. Aceºtiaau primit un avans încursul lunii noiembrie

reprezentând aproape50 % din suma care lise cuvenea, iar aici

mã refer la cereridepuse pentru plãþidirecte pe suprafaþã:teren arabil, pajiºti saupãºuni. De asemenea,s-a plãtit pentru fer-mierii care au accesat

pachetele deagromediu, respectiv75 % avans în toam-

na anului trecut, iar înaceste zile s-a plãtit ºidiferenþa de 25 %”, adeclarat Marcel Socol,director executivA.P.I.A Hunedoara. Fermierii au posibili-tatea de a solicita sub-venþii pentru orice tipde culturi, iar UniuneaEuropeanã le oferãaceastã ºansã.“Culturile pot fidiverse, ei nefiindcondiþionaþi. Suntscheme de sprijinfinanciar stabilite deU.E. pentru întreagaEuropã, deci ºi pentruRomânia, care dãposibilitatea fermier-

ilor sã cultive pesuprafeþele lor deteren arabil culturi decare doresc ei ”, a maiafirmat directorulAPIA.

ReprezentanþiiAPIA Hunedoara aumai precizat cã fer-mierii care cutivã între1-5 hectare de terenîn 2014, primesc 175de euro/hectar, iar ceicare deþin suprafeþecuprinse între 5 ºi 30de hectare, benefici-aza de 220 deeuro/hectar. Prinacest lucru se doreºteca fermierii mici sã seasocieze, tocmai pen-tru a putea beneficiade subvenþii mai mari.


Culturi pe bani europeni pentru fermierii din judeþ

N u mai putin de 21.600 de fermieri hunedoreni audepus cereri si au beneficiat de subventii din

partea Agentiei de Plati si Interventie pentruAgricultura Hunedoara anul trecut. Desi pare unnumar destul de mare, acesta a scazut cu aproape 800fata de anul 2012.

Producþie mare de cereale înjudeþul Hunedoara

P roductia de grau de anul tre-cut din judetul Hunedoara a

fost una dintre cele mai bune obt-inute dupa anul 1990. Unii dintrefermierii hunedoreni au recoltatchiar si 5.000 de kilograme de graula hectar, astfel ca productia lacerealele a crescut semnificativ.


Peste 450 de cereripentru locuinþe,

la PetroºaniL ipsa acutã de locuinþe sociale din

toatã Valea Jiului se simte ºi maimult în ultimii ani, pentru cã la toateprimãriile, zilnic, se înregistreazã cereridin partea celor care nu au unde locui.

În ultimi ani s-au mai dat în folosinþã câtevazeci de case tinerilor ºi celor cu probleme, însãtot insuficiente. De departe, cele mai multecereri se înregistreazã la primãria Petroºani,

unde oamenii disperaþi vin în audienþe mereu sãcearã o casã. În momentul de faþã sunt înregis-tate sute de cereri, dar locuinþele disponibile dinfondul locativ lipsesc cu desãvârºire momentan.“ Pe parcursul anului 2013 am dat 11 locuinþe,în mare parte pe strada Tudor Vladimirescu dinColonie, iar în noiembrie anul trecut, am apro-bat lista de prioritãþi pentru anul acesta, carecuprinde 462 de cereri”, ne-a declarat DorinaNiþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Lipsaacutã de spaþii locative disponibile pentru cei cuprobleme sociale, care nu îºi pot permite ochirie în regim privat, este aceeaºi peste tot. LaPetrila, însã, lucrurile stau mai bine dupã ce decurând, primãria a repartizat 64 de aparta-mente ºi garsoniere în blocurile sociale constru-ite la Lonea.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Î n PiaþaCentralã din

Petroºani, nicicomercianþii ºi nicicumpãrãtorii nu seînghesuie sã ocupeun spaþiu lamezanin, respectivsã urce pânã laetaj.

În timp ce primiiconsiderã cã aruncãbanii pe închiriereaunui spaþiu unde nuprea vine nimeni,ceilalþi nu sunt încân-taþi de ideea de a suicâteva trepte. În acesttimp, cei care pierdsunt administratoriipieþei care rãmân cuspaþii neutilizate, decicu bani neîncasaþi.“Odatã cu instalarea

crizei economice, înurmã cu câþiva ani,comercianþii nu au maidorit sã închiriezespaþii la mezanin.Asta, pentru cã avan-tajele financiare eraureduse. Mai exact, nucâºtigau atâþia banipentru ca sã declareafacerea drept una

rentabilã, deºi chiriaperceputã de noi nuera una deosebit demare. Un alt motiveste legat de calea deaccess pre magazinelede sus care nu esteuna tocmai lejerã. Unadintre legile comerþuluispune cã dacã vrei sãpierzi 25% dintre

clienþi, atunci sã facicâteva trepte la magazine...”, adeclarat Ion Pristavu,administratorul pieþelor din Petroºani.

Pe de altã parte,tavanul halei se aflãîntr-o stare deplorabilã,din cauza infiltraþiilorde apã din cauza

ploilor. “Deocamdatãnu ne putem permitesã facem lucrãri deinvestiþii mai mari.Problema cuacoperiºul este unaveche ºi dateazã dinmomentul în care afost efectuatã reabili-tarea halei, în urmã cumai mulþi ani, dar s-aamplificat acum 2 aniîn urma unei furtuni.Sper ca pânã lamomentul în care nevom permite, din

punct de vedere financiar, sã reparãmacoperiºul sã nu înregistrãm niciuneveniment nedorit”, amai spus Ion Pristavu.Banii necesari pentrurepararea acoperiºuluise pare cã vor fidisponibili abia întoamnã. Adicã tot înaceeaºi perioadã încare va avea loc ºi oacþiune de igienizare a halei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

D acã pânã în vacanþaintersemestrialã

numãrul celor care renunþaula cursurile organizate laªcoala Sanitarã Postlicealã“Carol Davila” din Petroºani,de-a lungul anilor anteriori,era destul de mare, în acestan fenomenul nu s-a mairepetat.

Astfel, dintre cei 327 deelevi înscriºi la începutul anu-

lui ºcolar 2013 - 2014, doar câþiva s-au retras.

Comparativ cu anii anteri-ori, când aveam numeroasecazuri de elevi retraºi, acumnumãrul acestora este destulde mic. Probabil cã tinerii auînþeles cã au nevoie de o calificare necesarã pentru oeventualã angajare atât în þarãcât ºi în strãinãtate. Cei maimulþi dintre cei care renunþaula cursuri o fãceau pentru apleca la muncã peste hotare

sã câºtige un bansau pentru reîntre-girea familiei, tot înstrãinãtate. Alþiirenunþau pentru cãnu mai aveau banisã-ºi achite taxele”,a declarat GabrielaStanca, managerªcoala SanitarãPostlicealã “CarolDavila” Petroºani.

O bunã parte dintre ceicare îºi finalizeazã anii destudiu aleg sã plece la muncãîn strãinãtate. Acolo, un locde muncã este gãsit mai uºorºi este cu mult mai bine plãtitdecât în România. “Diplomelepe care le eliberãm noi, laabsolvire, sunt recunoscute întoate þãrile componente aleUniunii Europene. Unii dintreabsolvenþi rãmân sã lucreze înþarã dar sunt foarte mulþi ceicare vin ºi ne cer actele pentru a pleca afarã, acolounde sunt plãtiþi mai bine”, amai spus Gabriela Stanca.

La unitatea ºcolarã dinPetroºani un an de studiicostã 1.850 de lei (plãtit integral) ºi 1.900 de lei (plãtitîn rate) iar cursurile dureazã 3 ani. Pe de altã parte, laînscriere, diploma de bacalau-reat nu este necesarã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Accidentatã grav pe trecerea de pietoni

O femeie se zbate între viaþã ºimoarte la Spitalul din

petroºani, dupã ce a fost grav rãnitãpe trecerea de pietoni.

Accidentul s-a produs în Petrila din cauza unei ºoferiþe neatente. „O femeie de 46 de ani,în timp ce se deplasa cu autoturismul pe stradaRepublicii din localitate, la una din trecerile pentru pietoni de pe aceeaºi stradã, semnalizatã

ºi marcatã corespunzãtor,nu a acordat prioritate de trecere unei persoane, carese angajase regulamentar întraversarea

strãzii, accidentând-o grav. Victima a fost trans-portatã de urgenþã la Spitalul din Petroºani, învederea acordãrii de îngrijiri medicale ºi stabilireadiagnosticului”, au declarat reprezentanþii IPJHunedoara. Conducãtoarea auto este cercetatãpenal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Retraºi, mai puþini, plecaþi “afarã” mai mulþi

Nu se înghesuie la mezanin

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã fiþi indispus dincauza unui eºec în afaceri sau aunei discuþii în contradictoriu cuun prieten. Relaþiile cu persoanaiubitã pot deveni încordate dacãrefuzati sã mergeþi într-o vizitã.Fiþi mai diplomat în relaþiile cucei apropiaþi.

Amânaþi vizitele planificate pen-tru azi. S-ar prea putea sã nudecurgã întocmai cum aþi dori.Împreunã cu partenerul de viaþã,puteþi sã faceþi planuri în legã-turã cu locuinþa. Dupã-amiazã s-ar putea sã câºtigaþi o sumãimportantã.

S-ar putea sã aveþi o neînþelegerecu persoana iubitã ºi sã plecaþiîntr-o excursie cu prietenii. Nuexageraþi pozând în victimã! Nuhotãrâþi nimic astãzi în privinþarelaþiilor sentimentale, pentru cãs-ar putea sã regretaþi.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit deun partener de afaceri în care aþiavut mare încredere. Nu puneþila suflet! Sunteþi energic ºi aveþimari ºanse de reuºitã în tot cefaceþi împreunã cu persoanaiubitã.

S-ar putea ca o disputã cu ofemeie mai în vârstã din familiesã vã dea de gândit. N-ar stricasã vã întrebaþi dacã aveþi o atitu-dine corectã faþã de cei din jur.Fiþi mai prudent, ca sã evitaþi unscandal sau o decepþie pe plansentimental.

S-ar putea ca o întâlnire de afac-eri sã nu decurgã conform aºtep-tãrilor ºi sã rãmâneþi cu un gustamar. Nu vã descurajaþi! Pur ºisimplu, azi nu este o zi bunã pen-tru afaceri. Aveþi ºanse sã petre-ceþi momente plãcute alãturi depersoana iubitã.

Chiar dacã aveþi multe problemede rezolvat, relaxaþi-vã.Dimineaþa aveþi de gând sã chel-tuiþi o sumã importantã. Fiþi pru-dent, nu este un moment favora-bil investiþiilor sau cheltuielilormari!

Nu este momentul sã începeþinoi activitãþi. S-ar putea sã nugãsiþi cele mai bune soluþii ºi sãaveþi parte de o dezamãgire.Dimineaþa sunteþi cam visator ºiaveþi tendinþa sã neglijaþi prob-leme importante.

S-ar putea ca cei din jur sã nu vãaprecieze ideile la adevãrata lorvaloare, dar asta nu vã descura-jeazã. Nu semnaþi acte oficiale ºiamânaþi planurile referitoare lapornirea unei afaceri.

Evenimente neprevãzute vãdeterminã sã vã schimbaþi pro-gramul. S-ar putea sã fiþi nevoitsã plecaþi într-o delegaþie, sprenemulþumirea partenerului deviaþã.

S-ar putea sã nu intraþi nici azi înposesia unor bani pe care tre-buia sã îi primiþi zilele trecute.Amânarea unei cãlãtorii planifi-cate mai demult vã poate afectarelaþiile sentimentale. Pãstraþi-vãcalmul ºi aºteptaþi zile mai bune.

Sunteþi cu capul în nori ºi s-arputea sã pierdeþi din vedere prob-leme importante. Nu începeþiproiecte noi, pentru cã aveþitendinþa sã acþionaþi superficial ºiriscaþi sã compromiteþi totul.Puteþi rezolva tot ce v-aþi propus.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Când se zideau cate-dralele 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Beneficiar România (r)12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 În pielea celuilalt (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cum sã pierzi baniiMafiei17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Misiune pe MS One22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii0:00 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Killer Karaoke

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Teoria haosului22:00 Biohazard

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European14:30 Digisport Show14:45 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Steaua - IFElfsborg Boras 19:45 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos

Mircea NISTOR

În plus, dotarea pentru acesteaexistã, la fel ca ºi experienþa acumulatã de-a lungul anilor”, adeclarat Adrian Negoe, secretarulPrimãriei municipiului Petroºani.

Tot în acest an va avea loc unreferendum pentru modificareaConstituþiei dar ºi scrutinul privindalegerea noului preºedinte alRomâniei.

Acesta este programat a sederula în luna noiembrie, mandatul

actualului preºedinte TraianBãsescu urmând a expira în datade 21 decembrie.

În ceea ce priveºte alegerileeuroparlamentare, în urma acestora vor fi desemnaþi cei 751de aleºi care vor lua loc înParlamentul Europei în urmãtorii 5ani. România va avea 32 dereprezentanþi, cu unul mai puþindecât în prezent.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei pota-bile, pentru Miercuri5 Februarie 2014,în oraºele:- Aninoasa între

orele 9:00 - 14:00.Zona afectatã: Str.Libertãþii, Republicii,

Simion Bãrnuþiu,Bucureºti,Gheorghe Lazãr.Motivulrestricþiei:Remediere pierderestr. Libertãþii bl. 33- Lupeni între

orele 12:00-16:00.Zona afectatã:Cartier Bãrbãteni.

Motivul restricþiei:Remediere pierdere labranºamentul bl. 9,sc. 4 str. Trandafirilorºi montare distribuitorsc. 1, bl. 10, str.Trandafirilor.

Azi se ia apa!

Un an bogat “electoral”

A nul 2014 va fi unul bogat din punct de vedereelectoral. Primele alegeri din acest an vor fi cele

“europarlamentare”, acestea fiind programate pentrudata de 25 mai. “Noi suntem pregãtiþi pentru a facefaþã cu bine alegerilor din acest an, þinând cont de faptul cã vom avea aceleaºi 26 de secþii de votare ca ºiîn anii anteriori.

Carmen COSMAN - PREDA

Dupã ce s-a încercatînchirierea lui, însã fãrãsucces, Complexul turistical Romtelecom de la VaþaBãi este scos la vânzarepentru suma de 2 milioanede euro, la care se adaugãºi TVA. Criza financiarã,care ºi-a pus puternicamprenta ºi în turism, apus lacãtul pe luxosul com-plex turistic care, oricum,de la darea în funcþiune, atrecut prin mâinile maimultor administratori. Dela Romtelecom a ajuns, în2008, la MinisterulApãrãrii, care intenþiona são transforme în bazã detratament pentru soldaþiiîntorºi din teatrele de oper-aþiuni din Irak sauAfganistan. Astfel, min-istrul apãrãrii de atunci,Teodor Meleºcanu, a bãtutpalma cu Romtelecom,care a permis ca noul

chiriaº sã funcþioneze, fãrãa plãti vreun ban, timp demai bine de ºase luni. În2010, însã, MinisterulApãrãrii, prin ministrulGabriel Oprea, a decis sãrenunþe la contract,motivând, într-un comuni-cat de presã, cã bugetul nuare bani pentru a plãtichiria stabilitã aproximativ 300.000 deeuro pe an, iar complexulturistic a fost închis.Ulterior, Consiliul Judeþeananunþa intenþia de a-l pre-lua, însã legal, nu a fostposibil. Aºa cã s-a gãsit uninvestitor privat, numai cãºi firma în cauzã s-a retrasdupã doar câteva luni deadministrare, pe motiv cã,în ciuda investiþiilor, profit-ul se lãsa aºteptat.

În 2011, Romtelecom acãutat un nou investitordispus sã îl închirieze, darcum ofertele nu au curs,complexul este scos acumla mezat. Complexul turis-

tic este situat în apropierede drumul european 79care face legãtura întreDeva ºi Oradea, iar aracþiaprincipalã a zonei o reprez-intã apele termale ce sunt valorificate in cadrulCentrului de Sãnãtate, pro-prietate Romtelecom.Terenul pe care esteamplasata staþiunea VaþaBãi, are o suprafaþã totalãde 57.093 mp ºi este for-mat din mai multe loturi deteren alãturate. Osuprafaþã de 47.290 mp seaflã în concesiune de laPrimãria Vaþa, iar alþi9.803 mp se afla în pro-prietatea Romtelecom.

Complexul cuprinde treihoteluri, de 2, 3 ºi 4 stele,complet mobilate, împre-unã cu 3 restaurante, spaþii

de servicii, bãi exterioare,un centru balneoclimateric,dar ºi spaþii de agrement.

De asemenea, Centrulde sãnãtate din cadrulcomplexului Vaþa Bãi oferãcondiþii de tratament ºi odi-

hnã, beneficiind de cabi-nete medicale dotate:EKG, ecograf, balneologie,salã de sport de recuperarefizicã pentru orice afecþi-une, precum ºi salã de fit-ness. Centrul SPA esteechipat cu laboratoaremedicale de fizioterapie,chinetoterapie, hidroter-apie ºi EKG.

În trecut, complexul turistic de la Vaþa a fostpreferatul multor oameni deafaceri din judeþul Hunedoarapentru petreceri private sauchiar nunþi. Printre cei care s-a cãsãtorit aici este ºi miliar-darul Alin Simota, care înanul 2003 ºi-a unit destinelecu Mirela Pintican, devenitãulterior Mirela Litera.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 5 Februarie 201416 Turism

Mircea NISTOR

“Elevii noºtri au plecatde douã sãptãmâni ºi vormai sta altele patru.

Mã bucur cã, deja, per-sonalul medical de acolo i-a lãudat pentru prestaþialor. Asta înseamnã cãavem ºi noi un merit înpregãtirea lor”, a declaratGabriela Stanca, managerul unitãþii ºcolaredin Petroºani.

La finalizarea practiciicei 15 cursanþi vor intra în

posesia calificativului“Europass” care esterecunoscut în toate þãriledin Uniunea Europeanã.Costurile cu deplasarea,cazarea ºi masa suntacoperite graþie unuiproiect finanþat de cãtreUniunea Europeanã.

2 milioane de euro, prima strigare pentru complexul turistic de la Vaþa Bãi

C onsiderat cu ani în urmã „perla”Romtelecom, complexul Vaþa Bãi este

scos la vânzare de cãtre proprietar. Sumaeste impresionantã, respectiv 2 milioane deeuro fãrã TVA, dar ºi dotãrile sunt pemãsurã.

La practicã, în Portugalia

15elevi ai ªcolii Sanitare Postliceale“Carol Davila” din Petroºani îºi

deruleazã, în aceste zile, practica în locali-tatea portughezã Montijo. Aici, elevii dinValea Jiului vor sta 6 sãptãmâni ºi vorlucra în secþiile de gerontologie, paleative ºiîngrijire la domiciliu ale unitãþii medicaleSanta Casa de Misericordia de Montijo.

cvj nr 545, miercuri, 5 februarie

Documents