cvj, nr. 125 miercuri 16 mai

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 125

Miercuri, 16 mai 2012

MinisterulEconomieiamânã din

nou procesulcu minerii

M inisterulEconomiei ºi

Comerþului a cerut unnou termen de judecatã în procesulintentat de Sindicatul„Muntele”.>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Off - roadpe „Drumullui Bãsescu”

printreexploatãrileforestiere

Z eci de oameni,pasionaþi de

aventurã ºi adrenalinãpe patru roþi, aleg sãp-tãmânã de sãptãmânãDN 66A , cunoscut subnumele de „Drumul luiBãsescu”.>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Pensionariiminieri vor sãdea CNH în

judecatãC ei 11.000 de

pensionari minieridin Valea Jiului plãtescilegal impozit pe gratuitãþile primite laenergia electricã dinpartea CompanieiNaþionale a Huilei (CNH).

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

DNA a gãsit nereguli grave

Judecãtoare cercetatepentru abuz în serviciu ºi

fals intelectualD ouã judecãtoare

de la Petroºani sunt cercetate penal deprocurorii de la Parchetulde pe lângã Curtea de ApelAlba Iulia pentru abuz înserviciu ºi fals intelectual.Dosarul a fost trimis dereprezentanþii DNA AlbaIulia, care au constatatnegru pe alb cum se fac îninstanþã afacerile cuterenurile.

PAGINA A 3-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 mai 201222 Actualitate

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

C ei care terminã clasa

a XII-a sepregãtesc de finalºi pentru ei vinreprezentanþiiUniversitãþilor cuofertele educaþionale.

În plus, ºcoala leorganizeazã serbãri ºiîntreceri la care participãatât absolvenþii, cât ºiprofesorii lor. „Este otradiþie la noi, ca în ulti-ma sãptãmânã deºcoalã, sã le aducemabsolvenþilor oferte de ladiferite facultãþi, din þarã

ºi de la noi. În plus, vinºi cei cu oferte de ºcolipost liceale, pentru cã eivor fi absolvenþi de liceu,cu sau fãrã bacalaureat”,spune AtenaVlãduceanu, director alColegiului TehnicDimitrie Leonida dinPetroºani.

Mai mult, pentru cãnu toþi au certitudinea cãvor lua bacalaureatul,Universitatea dinPetroºani a venit cu oofertã ºi pentru cei carear putea sã rateze acestexamen. „Au venit de laUniversitatea dinPetroºani, profesori carespun cã, în afarã de ºcoli

post liceale, vin cu oofertã de cursuri de for-mare, calificare ºiiniþiere, chiar ºi în dome-niul economic, turism,ori de ghizi turistici, ceeace reprezintã un avantajpentru ei”, a completatAtena Vlãduceanu.

Elevii de clasa a XII-aterminã cursurile în 1iunie, iar dupã aceeaurmeazã sã intre în foculexamenelor. Totuºi, nutoþi sunt pregãtiþi, chiardacã profesorii lor spuncã au început orele depregãtire încã din 1octombrie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

ÎÎnncceeppee ssããppttããmmâânnaaaabbssoollvveennþþiilloorr

A împuºcatcâinii de la

stânã

U n bãrbat de 46de ani este cer-

cetat penal de poliþiºti,dupã ce a împuºcat doicâini de la o stânã ºi i-a ameninþat peciobani cu arma.

Poliþiºtii hunedoreni au fostalertaþi chiar de ciobanii careau sesizat cã, în comunaRibiþa, în zona Murgaºu dinlocalitatea Dumbrava de Sus,un bãrbat a împuºcat doi

câini ciobãneºti de la o stânã.Echipa operativã deplasatã lafaþa locului a constatat cã celesesizate se confirmã ºi au stabilit cã prezumtivul autor alfaptei este Silviu J., de 46 deani, din comuna Ribiþa.Bãrbatul, a folosit fãrã dreptarma letalã de vãnatoare, pecare o deþinea legal, a ucis uncâine ºi a rãnit un altul, toto-datã, ameninþând cu arma pecei doi ciobani ai stânii. “Încauzã s-a dispus ridicarea, pebazã de dovadã, a armei cuglonþ, calibrul 12/1 mm, învederea efectuãrii raportuluide constatare tehnico-ºtiinþi-fic, iar câinele împuºcat a fostridicat pentru efectuarea con-statãrii medico-veterinare, în

vederea stabilirii cauzelormorþii. Faþã de persoana încauzã se efectueazã cercetãrisub aspectul sãvârºirii infrac-þiunilor de ameninþare, uzfãrã drept de arma letalã ºisupunerea unui animal la reletratamente”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 mai 2012 Investigatii 3

D ouã judecãtoarede la Petroºani

sunt cercetate penal deprocurorii de laParchetul de pe lângãCurtea de Apel AlbaIulia pentru abuz înserviciu ºi fals intelectual.

Dosarul a fost trimis dereprezentanþii DNA Alba Iulia,care au constatat negru pe albcum se fac în instanþã afacerile

cu terenurile.Potrivit reprezentanþilor

DNA, care au trimis dosarul laParchetul de pe lângã Curteade Apel Alba Iulia, faptele suntincredibile. Judecãtoareaªerban Gherghina a luat, cu dela sine putere, terenul societãþiBitu Impex ºi l-a dat altcuiva,folosindu-se de acte ireale.„Urmare a cererii depuse decãtre ªtef Viorel ºi în bazaSentinþei Civile 542/1999 dindosarul 205/ 1996 alJudecãtoriei Hunedoara, fãptu-

itoarea ªerban Gherghina adispus, prin Încheierea 6401/2000 din 9.06.2000 întabu-larea în Cartea Funciarã a unuiteren în suprafaþã de 9460mp, în favoarea lui PavelNicolae, cu titlu de drept uzu-capiune, afectând astfel intere-sele legale ale persoanei vãtã-mate SC Bitu Impex SRL, caredobândise deja dreptul de pro-prietate asupra terenului încauzã, în baza unui contract devânzare cumpãrare neviciat”,aratã procurorii anticorupþie.

Iar de la acest capitol începmânãriile.

D osare scoase din…joben

Mai întâi, cererea deînscriere în Cartea Funciarã nua fost depusã de ªtef, ci dePavel Nicolae, iar documen-taþia topograficã anexatãcererii este datatã 30.10.2000, adicã mai târziu cupatru luni de la emitereaîncheierii. În plus, procuroriiDNA au descoperit cã dosarulpe baza cãruia ºi-a susþinutjudecãtoarea Gherghinaªerban decizia de atribuire aterenului are ca obiect majo-rare pensie ºi nicidecum litigiifunciare, în timp ce sentinþacivilã invocatã are ca obiectcererea de înfiinþare ºi validarea popririi de cãtre AvicolaOradea împotriva SC DiscobarHunedoara ºi nicidecum acþi-une de constatare a uzucapiu-nii în favoarea lui PavelNicolae. Ulterior, judecãtoareaa fãcut „rectificãrile” din pix,dar nici aºa nu i-a ieºit maibine. A invocat dosarul6092/1996 al JudecãtorieiHunedoara, care , în realitate,nu existã, iar la JudecãtoriaPetroºani a avut drept obiectpãrãsirea locului accidentului.

Z eteº intrã în cauzã

Când s-a vãzut cu terenulluat cu japca, persoana vãtã-

matã, Bitu Impex, a fãcut plân-gere la Judecãtoria Petroºanipentru radierea întabulãrii dinCartea Funciarã. Cauza a fostsoluþionatã de Maria Zeteº –soþia preºedintelui JudecãtorieiPetroºani – care a respins ac-þiunea. Halucinant, în soluþiadatã, aceasta se referã la altpârât, Pavel Ioan ºi nicidecumPavel Nicolae, aºa cum era defapt.

DNA nu a putut soluþionaaceastã cauzã întrucât, spunprocurorii anticorupþie, fapteleau fost comise înainte deincriminarea abuzului în servi-ciu contra intereselor per-soanelor, în forma specialãprevãzutã de Legea 78/ 2000ºi pentru cã nu existã înscrisuridin care sã rezulte valoareaestimatã sau constantã a preju-diciului. Pentru faptele lor,însã, cele douã judecãtoaresunt cercetate de cãtreParchetul de pe lângã Curteade Apel Alba Iulia, unde a fosttrimis dosarul de la DNS.Astfel, Maria Zeteº este cer-cetatã penal pentru abuz înserviciu contra intereselor per-soanelor, iar ªerban Gherghinapentru abuz în serviciu contraintereselor persoanelor ºi falsintelectual. De asemenea, ºidouã angajate de la CarteaFunciarã sunt cercetate pentrucomplicitate la abuz în serviciucontra intereselor persoanelorºi fals intelectual.


DDNNAA aa ggããssiitt nneerreegguullii ggrraavvee

JJuuddeeccããttooaarreecceerrcceettaattee ppeennttrruuaabbuuzz îînn sseerrvviicciiuu

ººii ffaallss iinntteelleeccttuuaall

S-a aruncatpe geam

O femeie din Deva a vrut sã-ºipunã capãt zilelor ieri

dimineaþa, aruncându-se în gol de laetajul VIII al blocului în care locuia.

Femeia de 40 de ani locuia singurã ºi a decismarþi dimineaþã sã se sinucidã. Cei care au aler-tat poliþia au fost vecinii, care au vãzut inciden-tul. Nimeni nu-ºi explicã acum gestul femeii, darpoliþiºtii spun cã exclud orice suspiciune de

comitere a vreunei fapte penale.“Marþi dimineaþã, în jurul orei 9.00, o femeie

în vârstã de 40 de ani, din Deva s-a aruncat dela fereastra apartamentului sãu, de la etajul8 dintr-un bloc din Cartierul Progresul din Devaunde locuia singurã. Nu sunt suspiciuni decomiterea vreunei infracþiuni. Femeia este înstare gravã, la spitalul municipal Deva. A lãsatun bilet în care îºi cerea iertare de la fratelesãu”, spune purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara, Bogdan Niþu.

Oamenii legii continuã cercetãrile pentru astabili care au fost cauzele care au determinatfemeia sã recurgã la acest gest.

În ciuda intervenþiilor medicilor, femeia adecedat la spital.



S e spune cã viaþa este ciudatã, iar oamenii sunt

supuºi celor mai ale dracu testepe care le trec sau nu atunci cândeste vorba de viaþã ºi de moarte,chiar dacã viaþa li s-a consumatca ”duºmani”. Un asemenea test afost trecut de primarulLupeniului, Cornel Resmeriþã.

Este verificat cã în situaþii limitã secunosc adevãratele caractere. Aºa s-aîntâmplat ºi la nãucitoarea veste cãjurnalista ºi preºedinte al ClubuluiPro Democraþia Lupeni, MihaelaGhiuca, a pãrãsit prea devreme aceastã lume.

În trãirea sa clocotitoare a dus oluptã acerbã pentru drepturile omului, pentru dreptate ºi adevãr aºacum credea ºi simþea – cu toatã fiinþaei, derapând uneori. De campania eide ani ºi ani de zile împotriva primarului Lupeniului, CornelResmeriþã, se ºtia ºi mulþi au înþeles-o ca fiind obsesia sa, Lupeniulfiind locul care constituia durerea darºi iubirea Mihaelei. Supãrarea, maimult sau mai puþin subiectivã, a fãcutca Primãria sã-i ofere un post deconsilier, post pe care l-a refunzatpentru cã… primarul Resmeriþã nu-i

dãdea suficient de lucru, astfelMihaela considerând cã mãnâncãbanii degeaba. Ca urmare criticile,rãzboiul ei cu administraþia s-au acutizat pe fapte reale sau imaginare.

A venit cumplita zi când Mihaelas-a stins ºi când apropiaþii ºi colegide-ai sãi au cerut ajutorul celor cucare a colaborat, chiar politicienicunoscuþi ºi potenþi, pentru a fiînmormântatã creºtineºte… Unii auridicat din umeri, alþii ºi-au exprimatregretul, regret care nu aducea celenecesare înhumãrii.

La aflarea situaþiei, ”duºmanul”Mihaelei Ghiuca, primarul CornelResmeriþã a reacþionat prompt. Fãrãezitare, acesta ºi-a oferit sprijinultotal: va fi înmormântatã de PrimãriaLupeni…

”S-au luat cele necesare în aseme-nea situaþie, la cimitir totul este aran-jat. Ca oameni, nu se poate sã nu-þipese în asemenea situaþii tragice” – adeclarat consilierul primarului, citymanagerul Gabriel Lungu.

Se spune cã viaþa este ciudatã, iaroamenii sunt supuºi celor mai aledracu teste pe care le trec sau nu. Peacesta, Resmeriþã l-a trecut.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

M inisterulEconomiei ºi

Comerþului a cerut unnou termen de judecatã în procesulintentat de Sindicatul„Muntele”.

Avocaþii MinisteruluiEconomiei au cerut, ieri, unnou termen magistraþilorTribunalului Hunedoara, pentru a-ºi pregãti apãrareaîn dosarul în care în procesulintentat de Sindicatul„Muntele” prin care sindi-caliºtii au solicitat aplicareaactului adiþional la contractulcolectiv de muncã.

Reprezentanþii sindicatelorspun cã aceastã amânare nueste decât un mod al guvernanþilor de a tergiversalucrurile.

”Este o tergiversare.Odatã ce ai semnat un con-tract ºi un act adiþional, aces-ta trebuia pus în aplicare.Acum se dau termene pânãîn iunie, dupã aceea vinevacanþa judecãtorilor,termenele se mai dau prinseptembrie ºi uite aºa se ter-giverseazã procesul. Acest

lucru nu trebuia sã se întâm-ple, contractul trebuia pus înaplicare de la data semnãriilui. Aºa este legal”, a declaratZoltan Lacataº, preºedinteleLigii Sindicatelor MiniereValea Jiului (LSMVJ).

Cauza, care se aflã perolul Tribunalului Hunedoara,fost disjunsã dintr-un dosarmai complex, în careCompania Naþionalã a HuileiPetroºani a dat în judecatãSindicatul „Muntele”, ca fiindreprezentativ, dupã grevaminerilor din luna martie.

CNH a pierdut procesul,însã, la rândul lor, sindicaliºtiiau formulat în instanþã ocerere de chemare în jude-catã a reprezentanþilorCompaniei ºi pe cei aiMinisterului Economiei ºiComerþului. Dosarul a ajunspe rolul judecãtorilor de laTribunalul Hunedoara în datade 27 martie, dar pînã acumprocesul a suferit doaramânãri.

Petre Nica, liderulSindicatului Muntele, pre-cizeazã cã odatã ajunºi laputere, actualii guvernanþi auuitat ce au promis în urmã cutrei luni. Potrivit preºedintelui

Sindicatului „Muntele” acþi-unea a fost formulatã pentrunepunerea în aplicare a actu-lui adiþional la ContractulColectiv de Muncã privindmajorarea sporului de peri-col, în condiþiile în care acestact a fost semnat inclusiv deministrul Economiei de laacea vreme, Ion Ariton.

”Într-un fel se vãd lucruriledin opoziþie ºi în alt fel cândajungi la putere. Dacã înurmã cu trei luni cei dinopoziþie promiteau cã dacãajung la guvernare, minerituldin Valea Jiului va fi una din-tre prioritãþile lor, acumlucrurile s-au schimbat. Mãaºteptam la o asemenea situ-aþie, pentru cã îi cunosc peguvernanþi de 20 de ani.Mineritul a ajuns în aceastãsituaþie din cauza guver-nanþilor, fiindcã ei au pasatproblema minerilor de la unguvern la altul”, a declaratPetre Nica.

Constantin Jujan, direc-torul general al CompanieiNaþionale a Huilei, a precizatcã nu are niciun comentariude fãcut referitor la aceastãsituaþie.

CarCarmen COSMANmen COSMANAnamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Ministerul Economiei amânãdin nou procesul cu minerii

Ciudãþeniile vieþii

Când lacãpãtâi îþi stã”duºmanul”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 mai 2012 Actualitate 5

M arianBuhãescu, fiul

primarului DãnuþBuhãescu, s-a ales cuo plângere penalãpentru ameninþare ºiinsultã la adresa can-didatului PartiduluiPoporului – LegeaCojocaru (PP-LC),Sorin Sanda.

Acesta din urmã susþinecã, în timp ce împãrþeamateriale electorale prinUricani, a fost abordat, jig-nit ºi ameninþat de fiul primarului din localitate.

”Eu eram în Uricani, înzona chioºcului Rodipet,vorbeam cu oamenii,împãrþeam materiale elec-torale ºi a venit la mine unindivid care a început sãurle cã de ce scriu eu în ziar

despre tac`su. Eu habar nuam avut pânã în acelmoment cã acel individ estefiul lui Buhãescu. A începutsã-mi vorbeascã urât, sã mãjigneascã pe mine, sã îmijigneascã familia ºi m-aameninþat cã ”o sã vedeþivoi”. Acum eu mã întreb lacare ”voi” se referã: lafamilia mea, la membrii departid? Vãd cã el calcã peurmele tatãlui sãu, careameninþã într-una pe toþicare intrã în contact cumine”, a declarat, pentruCronica Vãii Jiului, SorinSanda.

Acesta spune cã nu alãsat lucrurile aºa, întrucâtnu este normal ca în timpulunei campanii electorale sãfii ameninþat ºi bruscat înplinã zi.

”Eu am depus azi dedimineaþã, la ora 9:00 (ieri– n.r.), o plângere la Poliþia

oraºului Uricani la adresa luiMarian Buhãescu, pentruameninþare ºi jigniri. Din ceam vorbit cu oamenii, acestMarian Buhãescu se credeun mic interlop prin Uricaniºi profereazã ameninþãri laadresa tuturor. Eu nu am degând sã mã las intimidat,aºa cã las legea sã îºi spunãcuvântul. Martori la ceea ces-a întâmplat suntConstantin Lungu ºiGheorghe Toma”, maispune Sorin Sanda.

Constantin Lungu, unuldintre martori, povesteºte ºiel despre firul eveni-mentelor. ”Eram lângãchioºcul de la Rodipet, cunea Tomiþã ºi Sorin ºi vor-beam. La un moment dat seapropie un tânãr careîncepe sã þipe la Sorin, sã-lameninþe ºi sã-i vorbeascãurât. A ajuns sã-l ameninþe,sã-l jigneascã ºi sã-l facã pe

Sorin Sanda în toate felurileºi în timp ce þipa a spus cãel este bãiatul primarului.Nu mi se pare normalã oasemenea atitudine”, adeclarat Constantin Lungu.

Surse din Poliþia Uricaniau precizat cã într-adevãr afost depusã, ieri, o plângereîmpotriva lui MarianBuhãescu: ”A fost depusã oplângere pentru ameninþãriºi jigniri împotriva luiMarian Buhãescu, noi vomanaliza lucrurile ºi vom luamãsurile necesare”.

”Da, s-a primit o plân-gere la Poliþia oraºuluiUricani ºi se fac cercetãri înacest sens. Detalii din plân-gere nu vã pot spune, nuavem voie sã facem aºaceva”, a declarat BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt alInspectoratului de PoliþieJudeþean (IPJ) Hunedoara.

Luana NÃSTLuana NÃSTASEASE

Plângere penalã în familia lui Dãnuþ Buhãescu

Sanda Sorin

Au suplimentatpanourile electorale

P entru cã au fost preamici ºi prea puþine,

panourile electorale au fostsuplimentate. Asta s-aîntâmplat la Petroºani, întimp ce în alte oraºe curgsesizãrile cã afiºele suntlipite peste tot.

La Petroºani, administraþia publicã a decis sã mai punã ºi altepanouri în fiecare din zonele desti-nate acestei activitãþi, tocmai pentru cã reprezentanþii partidelorpolitice au sesizat cã nu au loctoate afiºele. Primii care nu au fostde acord sunt cei de la PPDD, daracum situaþia a fost restabilitã.“Administraþia de la Petroºani aluat decizia de a suplimenta cu încã5 panouri pe cele existente deja.Patru dintre ele au fost deja mon-tate ºi mai este unul singur, pentrucã au fost sesizãri cã spaþiile suntinsuficiente”, a spus Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt PrimãrieiPetroºani.

În municipiul Petroºani suntdoar câteva locuri în care este permis afiºajul electoral ºi în afaraacestora este interzisã afiºarea candidaþilor. În plus, poliþiºtii hune-doreni au tras un semnal de alarmãcu privire la locurile de afiºaj ºispun cã cine nu respectã legea vafi amendat.


D oi bãrbaþi din ValeaJiului au fost prinºi

în flagrant când furat 13tone de cãrbune.Incidentul a avut loc înapropierea minei Lonea ºicei doi sunt acum cercetaþiîn stare de libertate.

Potrivit poliþiºtilor, care i-au prins în flagrant pe ceidoi bãrbaþi, aceºtia tocmaiîncãrcau într-un camionmarfa, când au fost vãzuþi.Cei doi au 22 ºi 41 de aniºi unul locuieºte la Petrila,în timp ce celãlat laPetroºani. “În data de14.05.2012, în jurul orei23:35, o patrulã de ordine

publicã din cadrul PoliþieiOraºului Petrila, în timp ceexecuta serviciul de patru-lare pe stradaMesteacãnului din Petrila, i-a depistat pe cei doi bãr-baþi, în timp ce încãrcauîntr-un autocamion 261 sacicu cãrbune, sustras dintr-untren care transporta cãr-bune de la E.M. Lonea lapunctul de încãrcare dinincinta E.M. Petrila”, spunepurtãtorul de cuvânt al IPJ

Hunedoara, Bogdan Niþu.. Cei 261 de saci cu cãr-

bune (aproximativ 13.050kg.) au fost predaþi pe bazãde dovadã la E.M. Lonea,prejudiciul fiind recuperat întotalitate.

Astfel de cazuri au locfrecvent în Valea Jiului, iarhoþii dau atacul la garni-turile de tren ce vin încãr-cate de la unitãþile miniere,în fiecare zi.


Hoþi de cãrbuni prinºiîn flagrant la Petrila

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 mai 2012 Social 76 Social

Z eci de oameni,pasionaþi de aven-

turã ºi adrenalinã pepatru roþi, aleg sãp-tãmânã de sãptãmânãDN 66A , cunoscut subnumele de „Drumul luiBãsescu”. pentru o porþiesãnãtoasã de off-road.Un drum pe careautoritãþile þin morþiºsã-l asfalteze, în ciudaprotestelor iubitorilor denaturã sau a faptului cãoricum asfaltul va ducenicãieri.

În ciuda protestelor ºi a pro-ceselor, autoritãþile nu par dor-nice sã renunþe la proiectul deasfaltare a DN 66A. Zeci deoameni cautã, în fiecare sfârºitde sãptãmânã, tocmai sãlbãticiazonei, iar mulþi s-au reorientatpe acest drum dupã asfaltareamult mai cunoscutului drumTransalpina. „Venim aici de câteori timpul ne permite, tocmaipentru cã drumul nu este asfal-tat, chiar dacã este catalogatdrept drum naþional. Ne placeaventura, ne place peisajul ºichiar am vrea sã nu se schimbe

nimic. Înainte mergeam peTransalpina, dar au stricatpeisajul cu asfaltul. PET-uri, mizerii peste tot. ªi-au bãtut jocde naturã”, spune unul dintrecei care aleg sã-ºi petreacã timpul liber în naturã, la volanulunei maºini 4X4. Un altul,adaugã cã sperã ca drumul sãnus e asfalteze niciodatã. „E frumos ºi e pãcat sã distrugemnatura. Nu asfaltul e problemaîn sine, ci faptul cã mulþi dintreromâni nu au învãþat, încã, sãrespecte locurile pe unde trec.Probabil mai avem nevoie devreo 50 de ani”.

Oricum, dacã ar fi asfaltat,DN 66A ar servi probabil celmai mult celor care exploateazãpãdurea la scarã industrialã, cusau fãrã avizele legale, ºi pe carenu-i sperie nici ariile protejate ºinici cei puºi sã apere natura. Înzona unde asfaltul a fost turnat,pãdurea a început sã cheleascãiar lemnele au început sã ia drumul gaterelor, încãrcate înperidocuri. În tot acest timp,nimeni nu vede jaful din pãdurilenoastre iar descoperirea ilega-litãþilor rãmâne doar în sarcinaactiviºtilor de mediu, care s-ausãturat sã semnaleze cãrãmânem fãrã pãduri fãrã cacineva sã miºte un deget.

U n tronson spectac-ulos, ferit de

„invazia” civilizaþieiDN66 A Câmpu lui Neag-

Herculane, este mai cunoscutsub denumirea “Drumul luiBãsescu” pentru cã lucrãrile audemarat pe vremea când ºefulstatului era ministru alTransporturilor. Construcþia lui afost sistatã deocamdatã, dincauzã cã nu existã fondurilenecesare, dar avizele de mediupentru ultimul tronson a fostdeja emise. Lucrãrile au ajuns lakm 47+ 700, la un kilometrumai sus de cabana vânãtoreascãde la Câmpuºel. DN66 A seconstruieºte pe amplasamentulunui drum forestier vechi, ridicatla rangul de drum naþional în1999, de cãtre GuvernulRomâniei. Iniþial, lucrãrile pen-tru drumul care are o lungimede 110 kilometri trebuiau sã fiegata în 2010, dar execuþia afost stopatã o bunã perioadã detimp de cãtre Garda de Mediu,dupã ce s-a descoperit cã nuexistau toate avizele necesare. Înplus, banii alocaþi nu au avutcontinuitatea scontatã, aºa cãexecuþia a trenat. Pânã acum afost finalizat tronsonul I ºi cel deal II-lea. Al treilea tronson are o

lungime de aproximativ19 kilometri ºi seîntinde de la Câmpuºelpânã la coada laculuiCerna sau Iovanu cumeste cunoscut, traver-sând Parcul NaþionalDomogled – ValeaCernei. Acesta este ºicel mai spectaculos dinpunct de vedere turis-tic. Cu peisaje de o fru-museþe sãlbaticã, cuvârfuri ce se ascund înnori ºi cu drumul careºerpuieºte printre stân-cile abrupte, traseuleste extrem de atractiv,dar ºi dificil. Fostuldrum forestier este pealocuri acoperit debucãþile de stâncãdesprinse din versant.

În cãlãtorie te însoþeºte doaruliul sau foºnetul vântului cesuflã prin pãdurea de foioase.

L ungul drum spreasfalt

Dacã proiectul ar fi finalizat,ar trebui sã fie urmat, probabil,de un altul, pentru cã lungã estecalea spre civilizaþie sau asfalt.

De la Lacul Iovanu ºi pânã înCerna Sat, prima ºi singuralocalitate pânã la Herculane,drumul este mai prost decât celde la Câmpuºel la lac. Astapoate ºi pentru cã se vãd urmelemaºinilor care coboarã încãrcatecu lemne din inima codrului. IarCerna Sat este un sat sãrac,unde civilizaþia pare sã fi rãmasun vis îndepãrtat ºiunde nu existã nicimãcar un magazinsãtesc. Poate pen-tru aceºti oamenicare trãiesc dinmunca pãmântuluiºi creºterea ani-malelor exactfinalizarea lucrãrilorla „Drumul luiBãsescu” ar însem-na dezvoltarea prinrevigorarea turismu-lui, pentru cã zonaa fost binecuvântatãde Dumnezeu.Doar, oare, meritãinvestiþia, pusã înbalanþã cu impactulpe care îl va aveaasupra mediului?

Iar de aici încolo drumul, asfaltatprobabil în urmã cu zeci de ani,nu este mai bun, deºi chiar laieºirea din Cerna Sat a apãrut osalbã de case de vacanþã saumai bine spus vile, de stai ºi teîntrebi cum au fost transportatematerialele de construcþie.Asfaltul apare pe ultimii kilo-metri pânã la Herculane ºi asta

numai pentru cã se iese îndtumnul principal, care facelegãtura cu Baia de Aramã.

Execuþia drumului a fost con-testatã în instanþã de reprezen-tanþii Agent Green, iar deciziamagistraþilor este ºi aºteptatã cuinteres de cei care ºi-ar dori cafostul drum forestier sã rãmânãaºa.


OOffff -- rrooaaddppee „„DDrruummuull lluuii

BBããsseessccuu”” pprriinnttrreeeexxppllooaattããrriillee ffoorreessttiieerree

M omârlanii dinSohodol -

Paroºeni, au mãsuratoile pentru prima datãla stânã, anul acesta.Dupã Paºte, localniciidin Valea Jiului sãrbã-toresc cu mare dãruiremãsuratul oilor,tradiþie care sepãstreazã de sute de ani.

La aceastã sãrbãtoare,crescãtorii de animale se adunãºi îºi mulg oile, pentru a vedeacâtã brânzã vor lua vara astade la stânã. La primul mãsurat,la Paroºeni au participat maibine de 20 de crescãtori deanimale din zonã, care ºi-auadus cam 200 de oi. Mioareleau fost trecute prin strungã ºipe rând, ciobanii le-au muls.Aici, dupã cum spun bãtrânii,este nevoie de pricepere, expe-rienþã, dar mai ales iuþealã,pentru cã o vorbã a loculuispune cã altfel, toatã turma vafi flãmândã.“ Cam de 2, 3 oripe an ne adunãm cu toþii aici ºimulgem oile, apoi mãsurãmlaptele ca sã vedem câtãbrânzã luãm de la cioban. Aºaeste de când lumea, din moºstrãmoº ”, ne-a declarat uncrescãtor din zonã.

Dupã ce toþi crescãtorii auterminat de muls oile s-a trecutla mãsuratul propriu-zis, adicã

la cântãritul laptelui cu instru-

mente speciale, folosite desãteni de sute de ani. LaParoºeni, acest lucru s-a fãcutcu mare precizie în faþa uneicomisii formatã din trei localni-ci, dar ºi cu asistenþa celorlalþiparticipanþi. De altfel,socoteala este þinutã la caietpânã la urmãtoarea mãsurã-toare, unde se trece cu exacti-tate cantitatea de lapteprovenitã de la oile fiecãruicioban în parte. Câºtigãtorulacestui prim mãsurat, care aobþinut cantitatea cea maimare de lapte, a fost o bãciþã,Lenica Hamz, care a ºi avutcele mai multe oi.

Tradiþia spune ca din primullapte al oilor de dupã mãsurã-toare, crescãtorul care va luacea mai multã brânzã, trebuiesã cinsteascã participanþii, pen-tru ca oile sã dea în continuarelapte mult, iar brânza sã fiegustoasã. Printre cei care aufãcut asta, au fost ºi ediliimunicipalitãþii, respectiv pri-marul Gheorghe Ile ºi vicepri-marul Angela Stoica. Edilul ºefa gustat atât din lapte, care i-afost pe plac, dar ºi din pãlincaoferitã de gazde. Mai apoi, cubinecuvântarea preotului, s-auîntins mese, iar invitaþii, înainteºi dupã ce au gustat dinpreparatele specifice precummiel la proþap, tocana de oaiesau caº proaspãt, s-au pus pejoc. Nici cei doi edili nu s-audat în lãturi ºi au fãcut câte o

învârtitã. Acest eveniment careîmbinã puritatea tradiþiei, dar ºiprilejul de a se întâlni ºi a sedistra al localnicilor, a adunat laun loc zeci de participanþi ºiinvitaþi de peste tot din ValeaJiului. Cei care provin dinzonã, au rãmas plãcut surprinºisã vadã cât de bine s-a pãstratacest obicei. “Îmi aduc amintede mine, când eram copil ºiparticipal la mãsuratul oilor, lamine în sat. Vãd cã ºi acum seface la fel ºi mã bucur extraor-dinar de mult”, ne-a declaratAlin, un invitat. De asemenea,la mãsurat a fost invitat ºi uncrescãtor important din ValeaJiului, care de altfel esterecunoscut drept un pãstrãtoral tradiilor.

Emil Pãrãu vrea ca acestobicei sã fie promovat pe plannaþional. “Sunt încântat sã fiuºi eu aici, iar din acest an voiparticipa ºi cu oi la mãsurat,dar în Straja. Este un eveni-ment deosebit ºi mã bucur alã-turi de momârlani. Este unlucru care încet-încet va prindechiar ºi la turiºti. Pentru astatrebuie sã facem un evemni-ment, poate chiar naþional dinacest mãsurat al oilor, careniciunde nu se pãstreazã atâtde bie ca în Valea Jiului”, ne-adeclarat Emil Pãrãu. În zilelecare urmeazã, ciobanii de lacelelalte stâne din Valea Jiului,de asemenea, vor organizamãsuratul oilor.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Mãsuratul oilor la Paroºeni

A sociaþia PetroAqua Petroºani

organizeazã ºi înacest an concertul demuzicã ”a capella”,la Peºtera Bolii,sâmbãtã, 19 mai2012, ora 11,00.

Prin voluntariatul deexcepþional alAsociaþiei Petro AquaPetroºani, preºedinteImre Szuhanek, con-tinuã seria acþiunilorculturale de înaltã þinutã din Valea Jiului,pentru locuitorii ei, înparteneriat cu SCComexim-R Lupeni ºiCompania Naþionalã aHuilei ºi cu sprijinulPrimãriei Petroºani.

În data de 19 mai2012, de la ora11,00, la Peºtera Boliiva avea loc concertulanual de muzicã ”acapella” susþinut de

coruri ale bisericilorconfesionale creºtinedin þarã ºi dinUngaria.

Au confirmat parti-ciparea Corul Reunital Forumului Germandin Reºiþa, CorulArhanghelii dinOrãºtie ºi Corul Gizella

din Varpalota,Ungaria, oraºul înfrãþitcu Petroºaniul.

”Anticamera”Peºterii Bolii, care adevenit galerie de artãîn cadru natural, vagãzdui o expoziþie depicturã naivã ºi deicoane.

La evenimentul dela Peºtera Bolii suntaºteptaþi toþi iubitoriide muzicã ºi artã, darºi cei care,descoperind acesteminuni, pot devenifani înfocaþi.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Peºtera Bolii, gazdaconcertului anual ”a capella”

D-le Vochiþoiu, aînceput campaniaelectoralã. Care suntobiectivele Dvs. ºi alePP-DD pentrualegerile locale?

Observ cã majoritateapoliticienilor îºi fac calcule

privind funcþiile pe care levor obþine în urmaalegerilor. Pe noi, cei de laPartidul Poporului, neintereseazã sã demon-strãm ca politica poatã fifãcutã în interesul ºi înbeneficiul oamenilor. Vãpot spune cã PP-DD estefoarte iubit în rânduloamenilor din toatã þara.Aþi vãzut de ce primire aavut parte DanDiaconescu la vizita dinValea Jiului ºi din judeþulHunedoara. Mii de românientuziaºti care îºi punsperanþa în DanDiaconescu ºi în PP-DD.Veþi vedea cã nu-i vomdezamãgi. Câºtigãmalegerila în Hunedoara ºiîn toatã þara.

Cum staþi în sonda-je ºi ce ºanse aveþi sãobþineþi ºefiaConsiliului JudeþeanHunedoara?

PP-DD este pe locul doiîn þarã în toate sondajeleserioase. Suntem pe loculdoi ºi în judeþulHunedoara, dar cel maiimportant este cã într-ozonã cu probleme socialemajore precum ValeaJiului, Partidul Poporului adepãºit deja celelalte for-

maþiuni politice ºi suntempe primul loc. Ne batempentru ºefia ConsiliuluiJudeþean. În ultimul son-daj, sunt cotat la 30,5%,în creºtere. Pânã la finalulcampaniei vom urca peprimul loc.

Dacã veþi ajungepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, care vorfi primele mãsuri pecare le veþi lua?

Vom ieftini apa în ValeaJiului, vom salva mineritul,vom face din turism maimult decât o telegondolã,vom crea locuri de muncãºi vom spijini repornirea înforþã a agriculturii. Suntprincipalele mele pre-ocupãri ºi veþi vedea cãmã voi þine de cuvânt deîndatã ce voi ajunge laConsiliul Judeþean.

Înþeleg cã sunteþibine contat în sonda-je. Cum sunt cotaþiceilalþi candidaþi aiPP-DD în judeþ ºi cerezultate speraþi sãobþineþi?

Avem de partea noastrãun numãr mare de simpa-tizanþi. Oameni care vinalãturi de noi din convin-

gere ºi pentru cã îºi punsperanþa într-o viaþã maibunã. Este un fenomenreal. Zilnic suntem asaltaþide sute de oameni caredoresc sã se înscrie în par-tid, care doresc sã ne fiealãturi. Am depãºit10.000 de membri înPartidul Poporului. Prinurmare, sunt convins cãvom obþine rezultate bune

ºi în Valea Jiului, ºi înDeva, ºi în Hunedoara, ºiîn celelalte oraºe. Dar veþivedea cã oamenii vor fialãturi de PP-DD mai alesîn mediul rural. „Talpa”þãrii ne susþine, vomcâºtiga la sate ºi comunepentru a oferi acestoroameni o viaþã mai bunã,aºa cum meritã dupã anide trudã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 16 mai 201288 Politic

Haralambie Vochiþoiu (PP-DD): Ieftinim apa ºi salvãm mineritul

T rei familii dinPetroºani au primit

titlul de “familia anului2012”, pentru muncadepusã în slujba acesteiinstituþii. Alte 18 familii au fost felicitate ºi premiate pentru un secolde convieþuire, în cadrulZilei Familiei, în capitalaVãii Jiului.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzis-a arãtat încântat sã îi aibã alãturi pe aceºti oameni cãrorale-a urat o viaþã frumoasã.

“Nu cred cã e uºor sã ajungisã trãieºti atât de mult împre-unã. E greu, pentru unii sãnumere pânã la 50, dar sã trãiascã atât de mulþi ani împre-

unã. În plus, familiile cãrora leacordãm diplome astãzi, suntdeosebite ºi meritã întreaganoastrã recunoºtinþã”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primaruldin Petroºani

Familia Iulian ºi AniºoaraIordache au crescut 6 copii, doidintre ei ajungând sã-i înfieze.Nu e o muncã uºoarã, iar pentru asta au primit titlulde “familia anului”.

„A fost greu, dar ne-amdorit mereu copii. E o muncã,altfel decât oricare alta ºi nemândrim cu copiii crescuþi denoi”, spune Iulian, care are ºistudii superioare în domeniulasistenþei sociale. ªi el e com-pletat de soþia sa: “Noi am înfi-at douã fetiþe cu care acum nemândrim. Restul copiilor i-amcrescut cu tot ce am avut noimai bun. I-am învãþat sã se

roage pentru mamele lor ºipentru sãnãtatea lor ºi i-am ajutat sã-ºi caute familiile. Aici la noi au gãsit sprijinul decare au avut nevoie ºi ne placeceea ce facem”, spune ºiAniºoara Iordache.

O altã doamnã din Petroºania primit un astfel de titlu, dupãce,prin mâna ei au trecut zecide copii, care i-au spus„mamã”. „Am crescut 61 decopii. Unii chiar de la o lunã.Nu e uºor, dar e atât de frumos

când cineva îþi spunemamã”, a declarat ºiMaria Elsasser, asistentmaternal.

Astfel de familii suntun exemplu pentru comu-nitatea noastrã, iar asta orecunosc toþi cei care au

avut ocazia sã-i cunoascã.„Fiecare putem lua exemplu dela aceºti oameni. Lumea ar fimai bunã, dacã am proceda lafel ca ei ºi le urez tuturor multãsãnãtate ºi bucurii ºi sã nuajungã niciodatã sã fie singuri”,a adãugat ºi Monica Iacob Ridzi,deputat de Valea Jiului, care afost prezentã la Ziua Familiei ºii-a amintit soþului sãu cã suntcãsãtoriþi de 11 ani.

Fiecare familie a fost premiatã pentru performanþa dea trãi o viaþã împreunã.

De Ziua Familiei nu a fostuitat nici cel mai tânãr cuplu.Cei doi au 4 zile de cãsnicie ºispun cã vor sã ajungã sã-ºi serbeze mãcar nunta de argintla Petroºani.



C ei 11.000 depensionari

minieri din ValeaJiului plãtesc ilegalimpozit pe gratu-itãþile primite laenergia electricã dinpartea CompanieiNaþionale a Huilei(CNH).

Asta susþin lideriiFederaþiei Naþionale aMuncii (FNM), care, înfuncþie de rãspunsulprimit de la MinisterulFinanþelor, se vor hotãrîdacã sã acþioneze sau nuCNH în judecatã.

”Gratuitãþile laenergie electricã, acor-date de CNH, nu pot fiimpozitate, pentru cãacele gratuitãþi suntacordate din ajutorul destat. Ori, conform

Codului Fiscal, ajutoarelede stat nu seimpoziteazã. Ele nu potfi considerate venit, cisunt ajutor. Am fãcut oadresã cãtre ministerulFinanþelor, ca sã fim ºinoi lãmuriþi, iar înmomentul în care minis-terul va transmite cã gra-tuitãþile acestea nu seimpoziteazã, vom daCompania Naþionalã aHuilei în judecatã”, adeclarat Valter Cojman,preºedinte executiv alFNM.

În replicã, ConstantinJujan, directorul generalal CNH, susþine cãimpozitarea gratuitãþiloracordate pensionarilorminieri este perfectlegalã.

”Noi nu oprim impozitilegal, noi nu acþionãmîmpotriva legiu. În Codul

Fiscal, orice venit seimpoziteazã. Iar baniiaceia din gratuitãþi nu îiprimesc? Deci este unvenit. Aºteptãm sã

vedem ce spune minis-terul ºi vedem dupãaceea”, a explicat Jujan.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Pensionarii minieri vor sã dea CNH în judecatã

Familia anului 2012 la PPeettrrooººaannii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 16 mai 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Consiliul Local al municipiului Petroºani -Serviciul Public de Administrare a DomeniuluiPublic ºi Privat cu sediul în Petroºani,str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220, 0254/541221, fax0254/545903, cod fiscal RO16982459,adresa de [email protected] organizeazã:

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 2500,0 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Cãrbunelui, în vederea construirii unui depozit pentru comercializaremateriale de constructii;

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a imobilului „CabinãPoartã”, situat în municipiul Petroºani, str.Cãrbunelui ºi a terenului aferent acestuia însuprafaþã de 521,0 mp., în vederea construiriiunui depozit pentru comercializare materialede constructii;

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a terenului în suprafaþãde 115,0 mp., situat în municipiul Petroºani,str. 1 Decembrie 1918, lângã garajul nr.125,în scopul construirii unui spaþiu comercial ºibirouri.

Ofertele se depun pânã în ziua de06.06.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de 06.06.2012, orele11.00, 13.00 respectiv 15.00, în sala deºedinþe, la sediul instituþiei.

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 11,9 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Gen.V.Milea, în scopul supli-mentãrii concesiunii terenului aferent garajului;

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-

tractului de concesiune a terenului în suprafaþãde 11,7 mp., situat în municipiul Petroºani,str. Timiºoara (în spatele Poºtei), în scopulsuplimentãrii concesiunii terenului aferentgarajului nr.911;

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a terenului în suprafaþãde 5,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str.Nicolae Bãlcescu, în scopul suplimentãrii con-cesiunii terenului aferent garajului nr.912;

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a terenului în suprafaþãde 150,0 mp., situat în Masivul Parâng, învederea extinderii cãsuþei de vacanþã existentã.

Ofertele se depun pânã în ziua de07.06.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de 07.06.2012, orele11.00, 12.00, 13.00 respectiv 14.00, în salade ºedinþe, la sediul instituþiei.

- licitaþie publicã în vederea atribuirii con-tractului de concesiune a terenului însuprafaþã de 500,0 mp., situat în municipiulPetroºani, str. Dacia, în vederea construiriiunor depozite.

Ofertele se depun pânã în ziua de08.06.2012, ora 9.00 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de 08.06.2012, ora12.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei.

Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroulde registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detaliicât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþinede la Serviciul Public de Administrare aDomeniului Public ºi Privat din cadrulPrimãriei municipiului Petroºani, camera 45.

DIRECTOR EXECUTIV,Lucian-Octavian Dragomir

INSPECTOR S.P.A.D.P.P.,Mihaela Filipoiu

Consiliul Local al municipiului PetroºaniServiciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat

ANUNÞ DE LICITAÞIE


În sfârºit, dupã aniîntregi în care s-a

tot vorbit de asta, iatãcã acum se con-cretizeazã.

Piaþa Dacia din CartierulAeroport a intrat începândde ieri, 15 mai, în reabilitarecu bani de la bugetul local.Primarul Tiberiu Iacob Ridzia fost acolo ºi a vorbit ºi cuconstructorul, care a dat asig-urãri cã lucrarea va fi termi-natã mai repede decât esteprevãzut. „ Constructorul aintrat în teren ºi se apucã delucrãri. Vom avea ºi aici o

piaþã modernã, frumoasã ºicu tot ceea ce trebuie. Înafarã de acoperiº, avem înplan sã schimbãm mesele, sãfacem niºte boxe ºi tot ceeace este necesar pentru caactul de comerþ sã sedesfãºoare în condiþii bune ºicât mai igienic”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

De asemenea, pe perioadaderulãrii lucrãrilor s-a gãsit ºio soluþie pentru comercianþiicare îºi vindeau marfa aici. “Am amenajat un spaþiu vizavide piaþã, niºte mese, undecomercianþii îºi vor vinde

produsele pe perioadalucrãrilor”, a mai spus pri-marul Petroºaniului.

Acest proiect de reabilitarea Pieþei Dacia este unul maimult decât necesar, pentru cãvânzãtorii de aici ºi-au desfã-cut marfa în condiþii impro-prii pânã acum. Pe lângãasta, ei nu au avut nici mãcaro toaletã, fãrã sã mai vorbimde spaþii de depozitare.Lucrãrile sunt executate de ofirmã din Petrila, iar valoareaeste de peste 3 miliarde ºijumãtate de lei vechi.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

S-a dat startul lucrãrilorde reabilitare la Piaþa Dacia

A u începutcampaniile

electorale cu“înjunghieri”. Separe cã pe reþelelede socializare cir-culã anumite infor-maþii potrivit cãro-ra, la Lupeni se vaorganiza în primasãptãmânã a luniiiunie, zile pre-mergãtoarealegerilor locale,un spectacol deamploare.

Edilul CornelResmeriþã infirmã infor-maþia aceasta, mai multîi informeazã pe cetãþenica acest lucru nu esteadevãrat.

„Având în vedere cãpersoane necunoscute

anunþã pe reþelele desocializare cã Primãriamunicipiului Lupeni ºiMix Music Evolutionoferã un spectacol înperioada 1 - 2 ºi 3 iunie2012 de la orele 16.00în Parcul Copiilor dincartierul Bãrbãteni dinmunicipiul Lupeni, vãinformãm cã acest actreprezintã o manipularepe care o considerãm fiecã face parte dintr-ocampanie electoralãmurdarã sau într-un cazºi mai periculos, aceastãdezinformare aparþinefirmelor concurente MixMusic Evolution”, searatã pe site-ul PrimãrieiLupeni.

La Lupeni a avut locun spectacol, la finelesãptãmânii trecute.Evenimentul a avut loccu ocazia “ZileiTineretului”.

Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI

Manipulari pe reþelele de socializare


C ã iarna avemexplozie de

turiºti în ValeaJiului, ºtim deja,dar ce ne facemvara, când trebuiesã ne punem învaloare munþii înochii turiºtilor ºidin alte unghiuri?!

Investitorii ºi proprietarii de pensiuniîncearcã sã facã asta, iarunora le ºi iese. O reþetãde succes este cea aomului de afaceri EmilPãrãu, care de ani de zileinvesteºte în promovareazonei dincolo de graniþelejudeþului, iar de cele maimulte ori are ºi rezultatepozitive. Însã,ce trebuiefãcut la scarã largã pen-tru ca toþi sã beneficiemde pe urma turismului ºipe timp de varã?!“ Înprimul rând trebuie sã

promovãm aceastã zonãa Vãii Jiului, iar pentruasta, cei care vin în tim-pul verii aici, trebuie sãse simtã foarte bine. Eupersonal, am încercat sãfac aceastã promovarede câþiva ani ºi a începutsã prindã. La PensiuneaRetezat avem amenajatcam tot ce-i trebuie unuiturist, adicã piscinã,terenuri, parc de aven-turã, trasee turistice ºimai nou, începând deanul acesta, chiar ºi echi-taþie. Deja au începutrezervãrile, avem solic-itãri chiar din Bucureºti,Timiºoara ºi Braºov.Deci, chiar se poate face!În Straja mergem petabere de elevi, ceea ceeste un lucru bun. Înacest an, în luna iulie vafi o tabãrã foarte marede peste 1000 de elevicare vin din toatã þaratimp de 10 zile. Va fiocupatã aproape toatã

staþiunea”, ne-a declaratEmil Pãrãu, investitor înturismul din Valea Jiului.

Un bun început pentrupromovarea Vãii Jiului larang de zonã turisticã,este punerea în evidenþãa tradiþiilor. Cele maimulte obiceiuri de aicisunt unice, iar turiºtii, înspecial strãinii, ar da banigrei pentru a trãi câtevazile, cel puþin, în modautentic, cu tot ceînseamnã viaþa într-ozonã ruralã sau cu istorie,aºa cum este a noastrã.

“Sperãm ca încet-încetsã atragem ºi alþi turiºticare sã vinã sã-ºipetreacã din concediulpe care îl au, la noi, înValea Jiului ºi, de ce nu,sã venim cu lucruri pecare nu le au alþii. Aicivorbesc de stâne fru-moase cu tot obiceiulmãsuratului oilor ºi multealte lucruri pe care lefacem doar noi”, a mai

spus Pãrãu.Un alt punct de

atracþie turisticãnemaipomenit pentrutoþi cei care mãcartranziteazã Valea Jiului,este Peºtera Bolii, un locreintrat în circuitul largde circa 6 ani, de cândecologiºtii de la PetroAqua l-au preluat ºi l-aupus la punct. De aseme-nea, cei pasionaþi despeologie ºi trasee mon-tane, în Valea Jiului cusiguranþã nu s-ar plictisi,pentru cã în MunþiiRetezat existã peste 80de peºteri mai mult saumai puþin cunoscute.Una peste alta, acesteasunt doar câteva din atu-urile pe care aceastãzonã magnificã, încãrcatãcu obiceiuri unice ºi isto-rie nepreþuitã, le are ºicare pot încânta oriceturist din lume.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

În timp ce statulromân condamnã la

închisoare un cetãþeanaustriac pentru vina dea fi salvat de la„moarte” cinci locomo-tive cu abur suscepti-bile a face parte dinpatrimoniul naþional.

Acelaºi stat român lasã înploaie ºi la mâna ruginei altelocomotive cu abur, de aseme-nea extrem de valoroase. Înplus, remiza de locomotive dela Subcetate – Hunedoara,veche de mai bine de 100 deani, este doar umbra a ceea ceera odatã.

O locomotivã cu abur, plinãde ruginã, care abia se maiþine pe roþile vechi, mâncatede timp, stârneºte interes ºimilã deopotrivã în Staþia CFRde la Subcetate. Vegetaþia acrescut peste ea, în timp cefierul a fost corodat de intem-perii, aºa cã locomotiva cuabur mai aminteºte vag deceea ce era odatã. Este închisãîn incinta fostei remize de loco-motive Subcetate, construitã ºiea în anul 1908 pentru aasigura remorcarea trenurilorpe tronsonul Subcetate-Bouþari. Era situatã în imediatavecinãtate a ramificaþiei linieiîn direcþia Haþeg-Caransebeº astaþiei Subcetate ºi, conformdatelor istorice, avea în dotaretrei linii, dintre care una eraprevãzutã cu un aparat scu-

fundãtor de osii (zencanal) spe-cial amenajat pentru procesulde întreþinere ºi reparaþie amecanismului dinþat cu careerau dotate locomotivele dinseria 40D cu aderenþã mixtã,utilizate exclusiv pe secþia deremorcare Subcetate-Bouþari.Atelierele anexe de strungãrie,de forje ºi cel mecanic, precumºi placa turnantã acþionatãmanual asigurau întregulansamblu al procesului deremizare a locomotivelor. Înplus, castelul de apã prevãzutiniþial cu o pompã cu abur

Worthington, extrãgea apadintr-un puþ forat la nivelulfreatic al râului Strei, aburulnecesar fiind produs de uncazan vertical la o presiune de8 atm. Castelul asigura debitulde apã necesar nevoilor propriiale remizei ºi a celor douãcoloane hidraulice existenteRemiza Subcetate a avut, laînceput, administraþie proprie,în aceeaºi clãdire aflându-sebirourile, ºcoala ºi dormitorulpersonalului. Ulterior ea a fostafiliatã depoului de locomotivePetroºani, iar acum aparþine

de Simeria. Din ea s-a alespraful, iar geamurile sparte secasã hidos spre privitori ºiaratã un interior golit de oricepiesã. Cei care deservesc actu-ala garã din localitatea hune-doreanã spun cã aici au fostmai multe locomotive cu abur,dar unele dintre ele au fost sal-vate, recondiþionate ºi duse înjudeþul Timiº. A mai rãmasuna, pe care cãlãtorii o privesccu uimire ºi nu înþeleg cum oastfel de bijuterie este lãsatã sãrugineascã sub cerul liber ºi nupoate fi nici mãcar vizitatã de

doritori. Conform datelor pecare am reuºit sã le obþinem,locomotiva face parte dintr-o

serie de 7 construite în anul1908 de WienerLokomotivfabriks AG,Floridsdorf, special pentru liniade cremalierã Subcetate-Bouþari. Locomotivele dinaceastã serie au circulat pânãla închiderea secþiei Subcetate-Bouþari în anul 1978. Adicãam putea vorbi exact de patrimoniul ucis de nepãsare!

L ãsate în voiahoþilor

La o distanþã de doar câþivakilometri, într-un cartier dinPetroºani se aflã ultimele loco-motive care, pe vremuri, con-duceau, cu ajutorul cãrbunelui,garniturile de tren ce traversauValea Jiului. Vorbim despre treilocomotive vechi, care ar fiputut deveni piese de muzeu,dar au fost lãsate în voiahoþilor ºi zac în depoul de laPetroºani. Locomotivele suntde provenienþã austriacã ºi,cândva, erau un mijloc detransport modern, chiar dacãazi abia se mai poate citi peuna dintre ele “iuþealã maximã40 km pe orã”. Una dintrelocomotive a fost construitã în1913, iar celelalte douã întreanii 1932 -1950. Doar acestetrei au mai rãmas dintr-unnumãr foarte mare, iar celelalte au luat drumul fieruluivechi.


VVeecchhiillee llooccoommoottiivvee ccuu aabbuurr,,condamnate la ruginã

Valea Jiului, frumoasã iarna,frumoasã ºi vara!

cvj, nr. 125 miercuri 16 mai

Documents