cvj nr 775, miercuri 14 ianuarie

of 8/8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 775 Miercuri, 14 Ianuarie 2015 S fârºitul de an 2014 a adus o veste “ bombã” pentru Valea Jiului ºi, de ce nu, pentru întreg judeþul Hunedoara. Dacã aþi pierdut-o cumva v-o reamintim noi: “Gabriel Lungu, singurul hunedorean din Consiliul Naþional de Integritate”, informaþie publicatã de un cotidian local în data de 8 decembrie. Ne-a luat o lunã sã ne dezmeticim, cunoscându-i “anteceden- tele” personajului despre care fãcea referire coti- dianul local cu pricina, dar ne-am spus cã fiecare “pãdure” trebuie sã aibã uscãturile sale. Informaþia „bombã” s-a dovedit a fi însã un fâs! Ieri la redacþie ne-a ajuns un plic în care un cititor al Cronicii Vãii Jiului a dorit sã facã o micã corecturã a informaþiei apãrute la finele anului trecut. “Gabriel Lungu este doar membru supleant al Consiliului Naþional de Integritate, poziþie din care nu va ajunge NICIODATÃ sã ia decizii în cadrul Consiliului, acest lucru în ciuda faptului cã a informat opinia publicã din Valea Jiului cã este membru plin al acestui organism!”, ne-a transmis cititorul spre corecta informare a opiniei publice. ªi ca sã dovedeascã cele afirmate, cititorul nostru ne-a ataºat ºi Hotãrârea nr. 59 din 8 decembrie 2014 privind numirea unor mem- bri ai Consiliului Naþional de Integritate, unde într- adevãr apare negru pe alb faptul cã hunedoreanul Gabriel Lungu este un simplu membru supleant la poziþia 4. În rest doar vorbe... Marius Marius MITRACHE MITRACHE Dupã 34 de ani Crima care a zguduit Petroºaniul în 1981, studiatã de magistraþii hunedoreni Exact 682 de gropi, la Lupeni! Artera rutierã din Lupeni este practic înþesatã de gropi, iar pri- marul municipiu- lui, Cornel Resmeriþã le-a ºi contabilizat. ªi explicã chiar, mai în glumã, mai în serios, cã în oraº sunt multe ºi chiar le-a numãrat. Toate formate dupã ploi, zãpadã ºi asfaltãri care nu au mai avut loc din anii 90. „Dacã vã duceþi acum pe drumul principal, vã spun, ieri (n.r luni), am numãrat gropile. Sunt 682 de gropi în oraº ºi sper ca în martie sã reuºesc sã fac ceva. Unele nu mai sunt gropi, sunt cratere, dar asta pãþim în fiecare an ºi în Bãrbãteni, de exemplu, gropile sunt din cauza canalizãrii. Aºa este canalizarea pe mijlocul dru- mului ºi cum ninge, plouã ºi este mai multã apã, îmi umflã asfaltul ºi mi-l sparge, iar eu repar tot timpul”, a recunoscut cu umor Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Asfaltul va fi astupat în porþiunile cu cratere dar mai la primãvarã cu o mix- turã care nu va þine nici ea prea mult. Din pãcate, însã, asta se va întâmpla pânã ce Apa Serv va începe ºi apoi pânã ce va finaliza lucrãrile ºi în acest oraº al Vãii Jiului. Altfel, munca de asfaltare ar fi în zadar. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Gabriel Lungu, este doar un simplu supleant al Consiliului Naþional de Integritate 682 . Acesta este numãrul aproape exact al craterelor din asfaltul municipiului Lupeni. ªi cine le-a numãrat, este nimeni altul decât edilul localitãþii, Cornel Resmeriþã, care recunoaºte cã, pânã la primãvarã, numãrul lor va creºte, ca ºi adâncimea acestora. J udecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au cerut timp pentru a studia dosarul în care un hunedorean a fost trimis în închisoare pentru o crimã comisã în 1981, la Petroºani. >>> >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A

Post on 07-Apr-2016

219 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 775, miercuri 14 ianuarie

TRANSCRIPT

  • Cotidian regional zz Apare de luni pn vineri n toate localitile Vii Jiului zz Redacia i administraia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroani (Casa de Cultur)

    www.cronicavj.ro z E-mail: [email protected] z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

    Cronica Vii JiuluiFondat 2011 z Anul IV z Nr. 775

    Miercuri, 14 Ianuarie 2015

    S fritul de an2014 a adus oveste bomb pentruValea Jiului i, de cenu, pentru ntregjudeul Hunedoara.

    Dac ai pierdut-ocumva v-o reamintim noi:Gabriel Lungu, singurulhunedorean din ConsiliulNaional de Integritate,informaie publicat de un

    cotidian local n data de 8decembrie. Ne-a luat olun s ne dezmeticim,cunoscndu-i anteceden-tele personajului desprecare fcea referire coti-dianul local cu pricina, dar ne-am spus c fiecarepdure trebuie s aibuscturile sale.

    Informaia bomb s-adovedit a fi ns un fs!Ieri la redacie ne-a ajunsun plic n care un cititor al

    Cronicii Vii Jiului a dorits fac o mic corectur ainformaiei aprute lafinele anului trecut.

    Gabriel Lungu estedoar membru supleant alConsiliului Naional deIntegritate, poziie dincare nu va ajungeNICIODAT s ia deciziin cadrul Consiliului, acestlucru n ciuda faptului ca informat opinia publicdin Valea Jiului c este

    membru plin al acestuiorganism!, ne-a transmiscititorul spre corecta informare a opiniei publice.

    i ca s dovedeasc celeafirmate, cititorul nostrune-a ataat i Hotrrea nr.59 din 8 decembrie 2014privind numirea unor mem-bri ai Consiliului Naionalde Integritate, unde ntr-adevr apare negru pe albfaptul c hunedoreanulGabriel Lungu este un simplu membru supleant la poziia 4.

    n rest doar vorbe...Marius Marius MITRACHEMITRACHE

    Dup 34 de ani

    Crima care a zguduitPetroaniul n 1981, studiat

    de magistraii hunedoreni

    Exact 682 de gropi, la Lupeni!

    Artera rutierdin Lupeni estepractic nesatde gropi, iar pri-marul municipiu-lui, CornelResmeri le-a icontabilizat. iexplic chiar,mai n glum,mai n serios, cn ora suntmulte i chiar le-a numrat.Toate formate dup ploi,zpad i asfaltri care nuau mai avut loc din anii 90.

    Dac v ducei acum pedrumul principal, v spun,ieri (n.r luni), am numratgropile. Sunt 682 de gropin ora i sper ca n marties reuesc s fac ceva.Unele nu mai sunt gropi,sunt cratere, dar asta pim n fiecare an i n

    Brbteni, de exemplu,gropile sunt din cauzacanalizrii. Aa estecanalizarea pe mijlocul dru-mului i cum ninge, plou ieste mai mult ap, miumfl asfaltul i mi-l sparge,iar eu repar tot timpul, arecunoscut cu umorCornel Resmeri, primarulmunicipiului Lupeni.

    Asfaltul va fi astupat nporiunile cu cratere darmai la primvar cu o mix-tur care nu va ine nici eaprea mult. Din pcate, ns,asta se va ntmpla pn ceApa Serv va ncepe i apoipn ce va finaliza lucrrilei n acest ora al Vii Jiului.Altfel, munca de asfaltarear fi n zadar.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Gabriel Lungu, este doar un simplu supleantal Consiliului Naional de Integritate

    682. Acesta este numrul aproape exact al craterelor din asfaltul municipiuluiLupeni. i cine le-a numrat, este nimeni altuldect edilul localitii, Cornel Resmeri, carerecunoate c, pn la primvar, numrul lorva crete, ca i adncimea acestora.

    J udectorii de la Tribunalul Hunedoara au cerut timp pentru astudia dosarul n care un hunedorean a fost trimis n nchisoarepentru o crim comis n 1981, la Petroani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

  • S scumpim,sau s nuscumpim apa nValea Jiului?Aceasta estentrebarea la careprimarul dinLupeni, CornelResmeri vreas i rspundpopulaiaoraului.

    Singur nu poate luao decizie i, tocmai deaceea, le cerereprezentanilor dinfiecare cartier, s vinla primrie ca s leexplice cum staulucrurile. Altfel, oraulva rmne tot cu

    canalizarea defect.Sunt prins ntre

    ciocan i nicoval.Asta a recunoscut primarul CornelResmeri, dup ce aaflat c oraul su arrmne cu sistemulnvechit, i carerefuleaz mereu, de lacanalizare. Dacaccept scumpirea

    apei, i pune n capoamenii i aa sraci,iar dac nu, populaiadin Petroani, Petrila iVulcan va plti napoibanii pe proiectul demodernizare. i sumanu e mic i unde maipui c Lupeniul vaavea i mai mult depierdut. Banii sunt nmomentul de fa

    venii la Apa Serv. S-au fcut msurtoritopo n ora pentrureabilitarea canalizrii,dar dac primarulCornel Resmeri nueste de acord cucreterea preului, iarn acest moment nupot s fiu de acord,dar dac populaiarealizeaz c esteobligatoriu s facemcanalizarea i noi nora, voi fi de acord.Dac populaia spune

    c nu le trebuiecanalizare, atunci nuvoi fi de acord. Darapoi s nu mai msune s le rezolv c le-a ieit rahatul n faablocului, a spusCornel Resmeri, primarul din Lupeni.

    Cornel Resmerisusine c va chema lael pe toi cei interesaide acest subiect, ca sle cear prereadespre scumpirea apei,pentru c nu are banide referendum. Nu sepoate face un referen-dum. Discuiile respec-tive cu cetenii le voiavea ori n sala deedin, ori unde voiputea n ora, cureprezentani din ficarecartier. Nu pot s vintoi, a maispus

    Resmeri.Aadar, populaia

    din Lupeni estechemat s i deagirul pentru scumpireaapei. n Valea Jiuluipreul apei trebuie screasc pentru calucrrile de moderni-zare s fie continuate.La Lupeni i la Uricaninu s-au fcut astfel delucrri pn acum, darsunt n plan, iar dacrefuz atunci toatValea Jiului va avea depeirdut. Asta pentru cfiecare primrie va trebui s returnezefondurile europeneinvestite la Petroani,Vulcan, Petrila iAninoasa.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20152 Actualitate

    Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroaniTiprit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

    Responsabilitatea materialelor aparine nexclusivitate autorilor

    Materialele marcate Promovarereprezint PUBLICITATE

    Cronica Vii JiuluiWebsite:

    www.cronicavj.ro

    E-mail:[email protected]

    Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

    Redactor sef: Ileana FIRULESCUIleana [email protected]

    Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GNJUNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUUGenu TUU

    Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

    Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

    COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

    TRADUCTORAUTORIZAT

    Limbile ENGLEZ/ ITALIANStr. AVRAM IANCU 13/38

    Telefon 0728890014

    I storia mineiPetrila varmne npicioare. Maimulte cldiri aleminei Petrila vor rmne n picioare, dup ce oficialiiMinisteruluiCulturii au datun aviz favorabiln acest sens.

    Un pu minierunic n Europa, de laMina Petrila, arputea fi salvat de lademolare, alturi deo alt cldire de valoare istoric.Puul Centru are o istorie absolutfascinant i a fostdat n funciune n1946. De atuncifuncioneaz continuu, fr schim-barea vreunei piese.

    Istoria MineiPetrila, care anceput sfuncioneze n anul1867, ar putea fislavat.

    Anul trecut amdepus o documen-taie pentru clasareaa ctorva cldiri dinperimetrul MineiPetrila. Este vorbade atelierul mecanic,

    cldirea compre-soarelor, termocen-trala, courile de fumi cele dou puuri,puul schip i puulcentru. Am primit dela Ministerul Culturii,prin DireciaJudeean de CulturHunedoara o adresprin care ne spun cam primit aviz favo-rabil ca aceste obiec-tive s fie cuprinse npatrimoniul naional,iar proceduraurmeaz a fi stabilitde comisia naionala monumenteloristorice din cadrulMinisterului Culturii,a declarat VasileJurca, viceprimaruloraului Petrila.

    Edilii locali au nvedere accesarea defonduri europene astfel nct acestecldiri s rmn npicioare, iar utilitatealor s fie una turis-

    tic, istoric i cultural.

    O s gndim unproiect pe fondurieuropene prin cares le reabilitm, s leamenajm pentru c ele s poat fi vizitate. Vom colabo-ra cu cei de laSocietatea Naionalde nchideri Minepentru a primi unistoric, de cnd eleau fost construite,amd. Ele au o isto-rie frumoas, maiales puul centru tiuc a fost asamblat nperioada celui de-alDoilea RzboiMondial, un inginergerman a lucrat aicicare a fost arestatdup ce s-a ncheiatrzboiul, iar apoi afost eliberat pentru aputea finalizalucrarea.

    Fiecare dintrecldiri are o istorie aei pe care noi o vompune n valoarea, ovom prezenta i ovom pregti pentruturitii care vor doris viziteze perimetrulminier, a mai pre-cizat sursa citat.

    Un astfel deproiect de transfor-mare n punct turis-tic a unei unitiminiere a existat noraul Aninoasa.

    Fosta unitate minierdin localitate ar fitrebuit s devin omin muzeu, nsacest obiectiv nu s-aconcretizat. Ediliipetrileni nu se temde eec.

    i dac ne eteam mergemnainte i cel puinavem satisfacia cncercm s facemceva i nu lsm catotul s se drme is se distrug. Varmne istoria npicioare, e laintrarea n ora ireprezint un punctde reper pentruoraul Petrila.Reprezint un punctde nceput al orauluiPetrila pentru codat cu deschidereaminei Petrila s-a dezvoltat i oraul,a conchis vicepri-marul urbei.

    Mina Petrila estecuprins n progra-mul de nchidere aunitilor neviabile.Conform notificriiUniunii Europene,toate cldirile acesteiuniti miniere artrebui rase de pe faa pmntului, iarntreg perimetruecologizat.

    Monika BACIU Monika BACIU

    S zic populaia de-i bine!

    Patrimoniul naional salveaz mina Petrila

  • Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015 Actualitate 3

    V ictor Ponta nu nemai zmbete depe toi stlpii dinPetroani graie unuisingur om, care a neles c lucrurile tre-buie readuse la stareainiial dup ce tefoloseti de ele. i demnde menionat este c celcare a curat toistlpii de afiele elec-torale ale lui Ponta estechiar un consilier PSD.

    Cel care a luat probleman propriile mni este unconsilier local PSD de laPetroani, Viorel Pascu,stul i el s vad c, deicampania electoral s-asfrit de mult, alegerilepentru funcia de Preedinteau trecut de asemenea, dar

    Victor Ponta este de neclin-titi. De pe stlpi. Aa c aluat fiecare stlp n parte il-a curat, chiar dac asta ansemnat o munc titanic.n total fix 180! V spunsincer c aveam contiinancrcat. Sunt iniiatorulproiectului i mi era ruine demine s nu fac gestul aces-ta, a declarat Viorel Pascu.

    Colegii lui de partid auaflat repede de gestul frprecedent al alesului local,dar atitudinea unora dintreei nu a fost deloc cea maipotrivit. De ce s transpireei pentru a cura n urmalor, cnd pe lumea astaexist beneficiarii ajutoruluisocial? Nu dau nume, dar unii dintre colegi mi-auspus c asta este treabaPrimriei. S i pun s

    curee pe cei de la ajutor social, recunoateViorel Pascu.

    N icula, adus cu picioarele pe pmnt

    i, ca treaba s fie fcutpn la capt, dup Pontai ex-senatorul CosminNicula va fi adus cu picioarele pe pmnt. Astapentru c, de mai bine dedoi ani, Cosmin Nicula nezmbete de pe stlpii decurent, de pe nite tablebine ancorate. Nici ploaia,nici frigul, dar nici soarelenu au reuit s-l doboare,semn c nu s-a fcut treabde mntuial. Din pcate,ns, n timp ce Nicula ne

    ndeamn nc s-l votmalegerile parlamentare autrecut, iar acesta nici mcarnu mai este senator, reuindntre timp un transfer laCurtea de Conturi aRomniei.

    Colegii lui Pascu i-aupromis un butoi cu beredac l coboar i pe Niculade pe stlpi, iar acestaspune c oricum este deciss o fac, pentru clucrurile nu pot continuaaa la infinit dac ne dorimun ora civilizat.

    CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

    La Petroani, ConsiliulJudeean construiete primastaie de sortare adeeurilor, care vor plecaspre Brcea. Aici, ns,totul este n grafic ilucrrile se desfoar chiari acum, iarna, dar proble-ma este legat de termenullimit care este impus pen-tru construcia deponeuluide la Brcea. Asta pentruc o firm s-a gsit acum sconteste licitaia.

    Deponeul ecologic ca i

    celelalte lucrri aferente, fac parte dintr-un programeuropean de 70 de mili-oane de euro, implementatde CJ Hunedoara i ADI deColectare a Deeurilor. Amneles c este un ONGcare contest, nu mi dauseama exact din ce motiv,dar ne-am mai confruntatcu asemenea situaii i le-am depit. La Petroanieste n curs de execuie ostaie de sortare i transfer,pentru selectarea, sortarea

    i transportul deeurilor dintoat Valea Jiului, ctreBrcea, a spus AdrianDavid, consilier judeeandin Valea Jiului.

    Singura groap de gunoice poate fi folosit acumeste cea de la Vulcan, iar primarul spune c aextins-o ca s mai aib loctoate deeurile. Vom maiputea duce gunoi cam unan, un an i jumtate laVulcan, iar apoi vom finevoii s l transportmsortat. Asta, dac lucrurilestau bine i din punct devedere al birocraiei.

    Termenul este mijloculanului 2016, lucrrile denchidere a gropilor de lanoi i de construcie astaiei de sortare se afl ngrafic, chiar sunt n avans,aa cum am nels, singurulaspect, este deponeul de laBrcea, dar am ncredre cnu se vor depi termenelei nu vom pierde acestproiect, a mai adugatAdrian David.

    Peste 70 de milioane deeuro vor fi investii njudeul Hunedoara pentrugestionarea deeurilormenajere, iar gropile degunoi din Valea Jiului vor finchise i predate primri-ilor. Pn atunci, ns, tre-buie s nvm s colectmselectiv gunoiul nc dincas, nainte de a-l duce laghen.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Viceprimaruldecis mpreun cuIacob Ridzi

    M ai multe numede consilieri dincadrul PSD Petroaniau fost vechiculate depresa din Valea Jiuluica posibili nlocuitoriai fostului viceprimaral localitii.

    Conducerea PSDPetroani n-a luat o deciziecu privire la propunerepentru c n-a discutat i cuprimarul UNPR.

    PSD Petroani nu poatedecide fr consultri i cualiaii din CL Petroani, ce consilier va propunepentru a ocupa postul deviceprimar, loc vacantatnc din luna octombrie2014. PreedinteleOrganizaiei PSDPetroani, Ioan Rus spunec o decizie cu privire laconsilierul desemnat va filuat abia dup ce se va

    discuta i cu primarul. La sfritul lunii, n

    sptmna de dinainte deedina consiliului local os discutm. Oricare dintrecolegi poate ndeplini rolulacesta. E firesc ns s-lntrebm i pe primar cu cine vrea s lucreze,pentru c vicele trebuie sfie n echip cu primarul.Pn la urm, aceastmajoritate e fragil i enormal s discutm i cuprimarul. Apoi nici nu amvrut s creez o animozitatentre colegi, fiecare aremeritele lui i n sptmnacnd vom stabili i cu domnul primar care va fipropunerea, atunci vomti. Dac aveam majori-tatea n mna mea, atuncipoate hotram singuriomul. C-l vroia sau nuprimarul, aveam majori-tatea, a declarat preedin-tele PSD Petroani, IoanRus. Exist ns o certitu-dine pn acum, respectiv,PSD va avea acest post,lucru convenit i cu pri-marul dar i restul partide-lor care alctuiesc majori-tatea n CL Petroani.

    Maximilian Maximilian GNJUGNJU

    Omul macara care a scpat Petroaniul de Victor Ponta

    Centrul de sortare - n grafic,deponeul - contestat

    C onstrucia centrului de sortare al deeuriloreste n grafic i avanseaz cu pai repezi laPetroani. Parctic, dup cum spun specialitii, nzona Dlja, lucrrile chiar au fost fcute nainte determen i se apropie de jumtate construcia. Totuldepinde, ns, de deponeul de la Brcea, pentru co firm a contestat lucrrile i nu mai putem ducegunoiul n alt loc ntr-un an i jumtte.

  • D in nou a fostoprit sistemulde termoficare laPetroani. Ctevablocuri situate lnstadionul Jiul dinlocalitate, au rmasfr cldur, dup ceo eav de la magistral a pucat.Imediat echipeleoperative au remediat defeciunea,iar cei de la termofi-care recunosc cvechimea instalaiiloreste de vin.

    eava spart a fcutca angajaii de laTermocentrala Paroenis ajung din nou nteren. Defeciunea afost sesizat nc de lanceputul acestei sp-tmni, dar a fost reme-diat abia n cursul zileide mari, cnd a i fostoprit alimentareaunoei zone cu agenttermic timp de ctevaore. Luni, Paroeniul(n.r TermocentralaParoeni) a constatat pereeaua principal, carealimenteaz PT 23, o

    sprtur. Au depistat-odestul de exact, iarmari diminea au opritfurnizarea. A fost opritpunctul termic care alimenteaz stradaViinilor i PT 24 de lablocul social, a precizatEugen Briciu, reprezen-tat relaii cu publicul de

    la Societatea deTermofucare Petroani,care a mai menionatc defeciunea a duratdoar cteva ore.

    Defeciunile apar dincauza vechimii i uzuriireelelor, iar cei de laTermoficare spun cacestea sunt destul de

    dese, pentru c la acestfapt contribuie i fluctu-aiile mari de tempera-turi externe.

    Am avut o cderedestul de semnificativde debit la nceput dean, dar n ultimul timp,iar aici m refer laultimele zile, debitul s-arestabilit. Temperaturilesunt acum mai bune icred c sistemul estestabilizat la ora actual,

    a mai susinut respon-sabilul de la societateade termoficare.

    n prima zi a acestuian o defeciune aprutla Paroeni a inutoamenii din ValeaJiului, care sunt abonaila sistemul de termofi-care centralizat n frig,la o temperatur exterioar de -25 C.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    E dilii locali dela Lupenisper la un bugetpozitiv. Autoritilelocale ntocmesc naceast perioadproieciile de buget.La Lupeni, ediliisper ca anul 2015s vin cu un bugetpozitiv.

    Sperm ca bugetuls fie unul bun, s neputem descurca.Sperm s putem faceceva pentru ceteni,a declarat CornelResmeri, primarulmunicipiului Lupeni.

    Autoritile locale aun vedere finalizareaproiectului de introdu-cere a gazului metan n localitate.

    Prioritatea mea estes introduc gazul metann localitate. Mai tre-

    buie n partea de jos aoraului, a mai sublini-at sursa citat.

    Anul trecut,autoritile locale de laLupeni au avut unbuget structurat pepierderi. Administraialocal de la Lupeni ncse confrunt cu proble-me financiare. n con-tinuare, administraialocal din vestul ViiJiului figureaz cu arie-rate mai mari de 90 dezile la bugetul consolidat.Primria Lupeni ocuppoziia a treia n topulautoritilor locale dator-nice. Datoria unitiiadministrative este de23.940.000 de lei.

    Acum dou luni, arieratele PrimrieiLupeni au sczut cupeste 17 milioane delei. RaportrileMinisterului de Finanearat c arierateleadministraiei locale dinLupeni s-au redus cupeste 17 milioane de

    lei n luna septembrie,fa de luna august.Astfel, municipalitateadin vestul Vii Jiului nuse mai afl pe primulloc n ar n ceea ceprivete datoriile.

    Astfel, Primria de laLupeni ocup poziia atreia n rndul locali-tilor care figureaz cupli restante mai maride 90 de zile nregis-trate la nivelul bugetuluigeneral. PrimriaLupeni a primit,

    printr-o Hotrre aGuvernului, suma de3,8 milioane de lei dinfondul de rezerv aGuvernului. Podiumuldatornicilor la bugetulconsolidat al statuluieste ocupat de primriaNalbant cu 41,02 mili-oane de lei, urmat deprimria Voineasa cu 35,59 de milioanede lei i de primriaLupeni cu 23,94 demilioane de lei.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

    U n nou potenial troc.Autoritile localede la Petrila au identificatun nou teren pe care s lpun la dispoziiaRomsilva n vederea con-tinurii lucrrilor la dome-niul schiabil din ureanu.

    Pentru domeniul schiabilde la Sureanu am fcut pai

    importani. Am gsit teren la schimb, am aprobat nconsiliul local, am modificati suprafaa n ultima edinde sptmna trecut.Documentaia este depus laDirecia Silvic sin e-am pusde accord i cu investitorul iinclusiv cu partea de preluarea drumului spre domeniul

    schiabil. Avem avizul favorabil de la Regia naio-nal a Pdurilor care a aprobat prin transfer ctreprimria oraului Petrila.Documentaia personal amdus-o la Consiliul Judeean cunota de fundamentare cuprivire la hotrrea deGuvern pentru transferul

    pmntului ctre noi, adeclarat Ilie Pducel, primaruloraului Petrila.

    Autoritile petrileneateapt ca Guvernul semit o hotrre pentru preluarea terenului de ctreRomsilva

    Dup ce se aprobhotrrea de Guvern

    urmeaz protocolul depredare-primire pentru drum,iar pentru partea de terendupa ce se aprob i schim-bul de teren urmeaz parteade scoatere la licitaie apdurii, partea de defriare ipunerea la dispoziia investi-torilor a terenului respectivpentru amenajarea prilor imontarea telescaunului nlocaia respectiv. Sperm cn toamna acestui an sau lanceputul iernii s fie totul nregul i telescaunul montat,a mai precizat sursa citat.

    De mai bine de doi aniautoritile petrilene ncearcs dezvolte o staiune montan n zona ureanu.Acum totul depinde derezolvarea problemei cuterenul pentru c telescaunuleste deja achiziionat.

    Monika BACIUMonika BACIU

    A u pus barierca s nu maiurce toi cu mainilen staiunea turis-tic Straja, dar nscurt timp mainilevor putea fi parcatelng telegondol.

    Acolo, cteva sute delocuri de parcare suntacum amenajate, iar primarul Lupeniului,Cornel Resmeri spunec turitii vor avea spaiusufucient la mbarcarean telegondol.

    Afluxul mare deturiti n perioada ierniila Straja i-a determinatpe edilii din Lupeni scaute soluii. i ca s

    vin n sprijinul celor ce ajung cu maina,primarul CornelResmeri face acumcteva sute de noilocuri de parcare nimediata vecintate astaiei de mbarcare dela telegondol. Am inceput, nc de sp-tmna trecut, n

    ciuda faptului c a fostzpad mare i chiarmai este. Avem utilajeperformante. Am aduslocaia la stadiul normalde parcare i, probabil,n zilele urmtoare,vom pune i piatr pelocul respectiv, cacum este multumezeal. Sunt sigur c

    n zilele de 23, 24 i25 ianuarie, parcareava fi funcional. Va fio parcare de 5-600 demaini, a spus CornelResmeri, primarulmunicipiului Lupeni.

    Autoritile locale aumontat acolo, nmunte, o barier, pentru c mainile erauparcate pn sus nstaiune, iar acum astanu va mai fi posibil. nplus, aa mpac icapra i varza. Adic ituritii care voiau surce pn sus cumaina, dar i oferii dela deszpezire, careriscau mereu s leloveasc mainile nghesuite pe un drumngust. Vrem s fluidi-zm drumul n staiu-

    nea Straja i la staia dentpoarcere am montato barier. Am ajuns lao nelegere cu CJH,care este prorpietaruldrumului, dar i cupoliia rutier, i amdecis s punem o barier pentru bineleturitilor. n partea dela biseric, se par-cheaz n stnga i ndreapta maini i nu sepoate cura drumulcorect, a mai adugat

    Cornel Resmeri. Sute de turiti ajung

    n fiecare week-end nstaiunea Straja i, ceimai mult urc cumainile. n dou sp-tmni, ns, oameniivor avea posibilitateas parcheze la staia dembarcare a telegondo-lei, iar n staiune surce cu instalaia detransport pe cablu.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    165de ani de la naterea poetuluinaional, Mihai Eminescu.Autoritile locale de laPetroani vor marca aceastzi important pentru culturanaional aa cum se cuvine.

    Ca n fiecare an administraiapublic local de la Petroanimarcheaz naterea poetuluinaional Mihai Eminescu, de faptaceast zi este denumit ZiuaCulturii Romne.

    Vom marca aceast zi printr-oserie de momente artistice cuelevii de la liceele de pe raza

    municipiului Petroani. Vor fipoezii, vor fi cntece toateavnd la baza versurile poetuluiMihai Eminescu, a declaratNicu Tac, purttorul de cuvntal Primriei Petroani.

    n fiecare an, pe data de 15ianuarie, Mihai Eminescu,Luceafrul poeziei romneiajunge la inimile celor care l omagiaz. Anul acesta se mplinesc 165 de ani de la naterea celui mai marepoet romn, care, chiar dac ltrecem cu vederea de-a lungulanului, se face simit prinpoemele cunoscute.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cu gardul la fier vechiL e-au dus gardul la fier vechi. AngajaiiSC Termoficare din Petroani s-autrezit c nu mai trebuie s ncuie poarta.Hoii le-au furat gardul, aa c poarta esteacum ca i inutil. Din pcate, de vin estecartierul ru famat n care funcioneazaceast firm.

    Azi o bucat de fier, mine o bucat ntreag degard i, poate, n curnd, chiar poarta. ncet, ncet,societatea de termoficare rmne fr gardulmprejmuitor care a fost dus la fier vechi. i totuls-a petrecut n cteva luni, iar angajaii n-au maifost nevoii s mchid poarta. Acum intrarea seface de peste tot i gardul are mai puine panouridect lipsuri. Noi stm, ca i locaie, ntr-o zonmai ru famat i posibilitile financiare ale noas-tre sunt limitate. Defapt noi nici nu suntem propri-etarii acestei cldiri. Au disprut bucat cu bucat,mai ales n zona de la calea ferat i e metal i vdai seama c dac fur guri de canal i ne las npericol, ce e pentru ei s ia un panou de gard?,se ntreab retoric cei de la Termoficare SAPetroani.

    Gardul a disprut ncet ncet, aa cum spun ceide la Termoficare, mai ales c centrele de fiervechi sunt foarte aproape n aceast zon, iarcapacele de canal lipsesc de peste tot. Asta dupce hoii au furat tot ce au gsit n cldirea de pestedrum, care s-a i prbuit n parte din acest motiv.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Domeniul schiabil ureanu, la mna Guvernului

    Eminescu, marcat la Petroani

    Termoficarea ciuruit de vechime

    Efectul barierei: Parcare nou la Straja

    Sper la un buget pozitiv

  • D in nou a fostoprit sistemulde termoficare laPetroani. Ctevablocuri situate lnstadionul Jiul dinlocalitate, au rmasfr cldur, dup ceo eav de la magistral a pucat.Imediat echipeleoperative au remediat defeciunea,iar cei de la termofi-care recunosc cvechimea instalaiiloreste de vin.

    eava spart a fcutca angajaii de laTermocentrala Paroenis ajung din nou nteren. Defeciunea afost sesizat nc de lanceputul acestei sp-tmni, dar a fost reme-diat abia n cursul zileide mari, cnd a i fostoprit alimentareaunoei zone cu agenttermic timp de ctevaore. Luni, Paroeniul(n.r TermocentralaParoeni) a constatat pereeaua principal, carealimenteaz PT 23, o

    sprtur. Au depistat-odestul de exact, iarmari diminea au opritfurnizarea. A fost opritpunctul termic care alimenteaz stradaViinilor i PT 24 de lablocul social, a precizatEugen Briciu, reprezen-tat relaii cu publicul de

    la Societatea deTermofucare Petroani,care a mai menionatc defeciunea a duratdoar cteva ore.

    Defeciunile apar dincauza vechimii i uzuriireelelor, iar cei de laTermoficare spun cacestea sunt destul de

    dese, pentru c la acestfapt contribuie i fluctu-aiile mari de tempera-turi externe.

    Am avut o cderedestul de semnificativde debit la nceput dean, dar n ultimul timp,iar aici m refer laultimele zile, debitul s-arestabilit. Temperaturilesunt acum mai bune icred c sistemul estestabilizat la ora actual,

    a mai susinut respon-sabilul de la societateade termoficare.

    n prima zi a acestuian o defeciune aprutla Paroeni a inutoamenii din ValeaJiului, care sunt abonaila sistemul de termofi-care centralizat n frig,la o temperatur exterioar de -25 C.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    E dilii locali dela Lupenisper la un bugetpozitiv. Autoritilelocale ntocmesc naceast perioadproieciile de buget.La Lupeni, ediliisper ca anul 2015s vin cu un bugetpozitiv.

    Sperm ca bugetuls fie unul bun, s neputem descurca.Sperm s putem faceceva pentru ceteni,a declarat CornelResmeri, primarulmunicipiului Lupeni.

    Autoritile locale aun vedere finalizareaproiectului de introdu-cere a gazului metan n localitate.

    Prioritatea mea estes introduc gazul metann localitate. Mai tre-

    buie n partea de jos aoraului, a mai sublini-at sursa citat.

    Anul trecut,autoritile locale de laLupeni au avut unbuget structurat pepierderi. Administraialocal de la Lupeni ncse confrunt cu proble-me financiare. n con-tinuare, administraialocal din vestul ViiJiului figureaz cu arie-rate mai mari de 90 dezile la bugetul consolidat.Primria Lupeni ocuppoziia a treia n topulautoritilor locale dator-nice. Datoria unitiiadministrative este de23.940.000 de lei.

    Acum dou luni, arieratele PrimrieiLupeni au sczut cupeste 17 milioane delei. RaportrileMinisterului de Finanearat c arierateleadministraiei locale dinLupeni s-au redus cupeste 17 milioane de

    lei n luna septembrie,fa de luna august.Astfel, municipalitateadin vestul Vii Jiului nuse mai afl pe primulloc n ar n ceea ceprivete datoriile.

    Astfel, Primria de laLupeni ocup poziia atreia n rndul locali-tilor care figureaz cupli restante mai maride 90 de zile nregis-trate la nivelul bugetuluigeneral. PrimriaLupeni a primit,

    printr-o Hotrre aGuvernului, suma de3,8 milioane de lei dinfondul de rezerv aGuvernului. Podiumuldatornicilor la bugetulconsolidat al statuluieste ocupat de primriaNalbant cu 41,02 mili-oane de lei, urmat deprimria Voineasa cu 35,59 de milioanede lei i de primriaLupeni cu 23,94 demilioane de lei.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

    U n nou potenial troc.Autoritile localede la Petrila au identificatun nou teren pe care s lpun la dispoziiaRomsilva n vederea con-tinurii lucrrilor la dome-niul schiabil din ureanu.

    Pentru domeniul schiabilde la Sureanu am fcut pai

    importani. Am gsit teren la schimb, am aprobat nconsiliul local, am modificati suprafaa n ultima edinde sptmna trecut.Documentaia este depus laDirecia Silvic sin e-am pusde accord i cu investitorul iinclusiv cu partea de preluarea drumului spre domeniul

    schiabil. Avem avizul favorabil de la Regia naio-nal a Pdurilor care a aprobat prin transfer ctreprimria oraului Petrila.Documentaia personal amdus-o la Consiliul Judeean cunota de fundamentare cuprivire la hotrrea deGuvern pentru transferul

    pmntului ctre noi, adeclarat Ilie Pducel, primaruloraului Petrila.

    Autoritile petrileneateapt ca Guvernul semit o hotrre pentru preluarea terenului de ctreRomsilva

    Dup ce se aprobhotrrea de Guvern

    urmeaz protocolul depredare-primire pentru drum,iar pentru partea de terendupa ce se aprob i schim-bul de teren urmeaz parteade scoatere la licitaie apdurii, partea de defriare ipunerea la dispoziia investi-torilor a terenului respectivpentru amenajarea prilor imontarea telescaunului nlocaia respectiv. Sperm cn toamna acestui an sau lanceputul iernii s fie totul nregul i telescaunul montat,a mai precizat sursa citat.

    De mai bine de doi aniautoritile petrilene ncearcs dezvolte o staiune montan n zona ureanu.Acum totul depinde derezolvarea problemei cuterenul pentru c telescaunuleste deja achiziionat.

    Monika BACIUMonika BACIU

    A u pus barierca s nu maiurce toi cu mainilen staiunea turis-tic Straja, dar nscurt timp mainilevor putea fi parcatelng telegondol.

    Acolo, cteva sute delocuri de parcare suntacum amenajate, iar primarul Lupeniului,Cornel Resmeri spunec turitii vor avea spaiusufucient la mbarcarean telegondol.

    Afluxul mare deturiti n perioada ierniila Straja i-a determinatpe edilii din Lupeni scaute soluii. i ca s

    vin n sprijinul celor ce ajung cu maina,primarul CornelResmeri face acumcteva sute de noilocuri de parcare nimediata vecintate astaiei de mbarcare dela telegondol. Am inceput, nc de sp-tmna trecut, n

    ciuda faptului c a fostzpad mare i chiarmai este. Avem utilajeperformante. Am aduslocaia la stadiul normalde parcare i, probabil,n zilele urmtoare,vom pune i piatr pelocul respectiv, cacum este multumezeal. Sunt sigur c

    n zilele de 23, 24 i25 ianuarie, parcareava fi funcional. Va fio parcare de 5-600 demaini, a spus CornelResmeri, primarulmunicipiului Lupeni.

    Autoritile locale aumontat acolo, nmunte, o barier, pentru c mainile erauparcate pn sus nstaiune, iar acum astanu va mai fi posibil. nplus, aa mpac icapra i varza. Adic ituritii care voiau surce pn sus cumaina, dar i oferii dela deszpezire, careriscau mereu s leloveasc mainile nghesuite pe un drumngust. Vrem s fluidi-zm drumul n staiu-

    nea Straja i la staia dentpoarcere am montato barier. Am ajuns lao nelegere cu CJH,care este prorpietaruldrumului, dar i cupoliia rutier, i amdecis s punem o barier pentru bineleturitilor. n partea dela biseric, se par-cheaz n stnga i ndreapta maini i nu sepoate cura drumulcorect, a mai adugat

    Cornel Resmeri. Sute de turiti ajung

    n fiecare week-end nstaiunea Straja i, ceimai mult urc cumainile. n dou sp-tmni, ns, oameniivor avea posibilitateas parcheze la staia dembarcare a telegondo-lei, iar n staiune surce cu instalaia detransport pe cablu.

    DianaDianaMITRACHEMITRACHE

    165de ani de la naterea poetuluinaional, Mihai Eminescu.Autoritile locale de laPetroani vor marca aceastzi important pentru culturanaional aa cum se cuvine.

    Ca n fiecare an administraiapublic local de la Petroanimarcheaz naterea poetuluinaional Mihai Eminescu, de faptaceast zi este denumit ZiuaCulturii Romne.

    Vom marca aceast zi printr-oserie de momente artistice cuelevii de la liceele de pe raza

    municipiului Petroani. Vor fipoezii, vor fi cntece toateavnd la baza versurile poetuluiMihai Eminescu, a declaratNicu Tac, purttorul de cuvntal Primriei Petroani.

    n fiecare an, pe data de 15ianuarie, Mihai Eminescu,Luceafrul poeziei romneiajunge la inimile celor care l omagiaz. Anul acesta se mplinesc 165 de ani de la naterea celui mai marepoet romn, care, chiar dac ltrecem cu vederea de-a lungulanului, se face simit prinpoemele cunoscute.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cu gardul la fier vechiL e-au dus gardul la fier vechi. AngajaiiSC Termoficare din Petroani s-autrezit c nu mai trebuie s ncuie poarta.Hoii le-au furat gardul, aa c poarta esteacum ca i inutil. Din pcate, de vin estecartierul ru famat n care funcioneazaceast firm.

    Azi o bucat de fier, mine o bucat ntreag degard i, poate, n curnd, chiar poarta. ncet, ncet,societatea de termoficare rmne fr gardulmprejmuitor care a fost dus la fier vechi. i totuls-a petrecut n cteva luni, iar angajaii n-au maifost nevoii s mchid poarta. Acum intrarea seface de peste tot i gardul are mai puine panouridect lipsuri. Noi stm, ca i locaie, ntr-o zonmai ru famat i posibilitile financiare ale noas-tre sunt limitate. Defapt noi nici nu suntem propri-etarii acestei cldiri. Au disprut bucat cu bucat,mai ales n zona de la calea ferat i e metal i vdai seama c dac fur guri de canal i ne las npericol, ce e pentru ei s ia un panou de gard?,se ntreab retoric cei de la Termoficare SAPetroani.

    Gardul a disprut ncet ncet, aa cum spun ceide la Termoficare, mai ales c centrele de fiervechi sunt foarte aproape n aceast zon, iarcapacele de canal lipsesc de peste tot. Asta dupce hoii au furat tot ce au gsit n cldirea de pestedrum, care s-a i prbuit n parte din acest motiv.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    Domeniul schiabil ureanu, la mna Guvernului

    Eminescu, marcat la Petroani

    Termoficarea ciuruit de vechime

    Efectul barierei: Parcare nou la Straja

    Sper la un buget pozitiv

  • Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20156 Actualitate

    I NSEMEXPetroani esteun pion importantpentru nchidereacorespunztoare aunitilor miniere.

    Lichidarea acesteiactiviti nu se poateface dup ureche, iar cercetrii de laINSEMEX au uncuvnt greu de spus nceea ce priveteaceast procedur.

    Cu Societatea denchideri am avut i nanul trecut o colabo-

    rare foarte bun. Ne-am sprijinit reci-proc, am venit ntot-

    deauna n ntmpinareadorinelor i cerinelordnilor. Asigurm

    monitorizarea lucrrilorde nchidere, monito-rizarea post nchidere.n general suntemprezeni ntotdeaunaacolo unde e nevoie,a declarat ArturGman, directorul general al INSEMEXPetroani.

    Cei care se ocupde nchiderea unitilorminiere au de respec-tat anumite norme.

    Au anumite normede respectat i dac ne

    referim la normele desecuritate a munciisunt aceleai ca i lacelelalte exploatri.Normele sunt stricte itrebuie respectate detoat lumea, a maiprecizat sursa citat.

    Trei uniti minieredin Valea Jiului se afln program denchidere. Cele treiuniti neviabile dincadrul SocietiiNaionale de nchideriMine sunt Petrila,Paroeni i Uricani.

    Monika BACIU

    INSEMEX psuiete CEHla plata facturilorC omplexul Energetic Hunedoara are datoriii ctre INSEMEX. Cei de la InstitutulNaional de Cercetare-Dezvoltare pentruSecuritate Minier i Protecie Antiexploziv -INSEMEX Petroani au mai multe contracte cusocietatea energetic din judeul Hunedoara,care ns sunt neachitate.

    Avem o colaborare foartebun cu cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara. Dac platactre noi se face mai anevoios,noi cu dnii avem o nelegeremai special mai ales c suntemparteneri vechi i speciali iaparinem aceleai zone.Colaborm pe aceeai parte desecuritatea muncii, a declaratArtur Gman, directorul generalal INSEMEX Petroani.

    Datoriile comerciale ale Complexului EnergeticHunedoara sunt de ordinul sutelor de milioane de lei.Managementul defectuos, dar i preul sczut la care afost vndut energia electric cumulat cu costurile deproducie ridicat a fost cheia spre destabilizarea entitiienergetice. La doi ani de la nfiinare, ComplexulEnergetic Hunedoara se afl la un pas de insolven, maiales avnd n vedere faptul c o societate cu care aceastaavea relaii comerciale a solicitat insolvena. Datoriiletotale ale Complexului Energetic Hunedoara la data de31 septembrie, 2014 sunt de 856.734.664 de milioanede lei, dintre care 364.740.570 sunt datorate instituiilorde credit, 152.478.671 sunt datorii comerciale, iar339.515.423 sunt alte datorii inclusiv datorii fiscale.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Hunedorenicercetai pentruevaziune fiscal

    T rei brbai cuvrste cuprinsentre 29 i 58 de ani auintrat n ateniaorganelor de cercetarepenal.

    Asta dup ce ar fi vndutimportante cantiti de fiervechi dar fr s depunulterior la AdministraiaFinanciar Hunedoaradeclaraiile de venit pentrua se calcula i reine impo-zitul pe venitul realizat nforma de cot unic de16% din venitul realizat.

    Poliitii au stabilit c

    unul dintre suspeci, nvrst de 29 de ani, n cursul anului 2009, a valorificat la un centru decolectare a materialelorrefolosibile din Hunedoara5677 kg. de deeuri materi-ale feroase, pentru care ancasat suma total de2395,63 lei.

    Un alt suspect, n vrstde de 50 de ani, n perioada 2009 2010, avalorificat la un centru decolectare a materialelorrefolosibile din Hunedoara15.520 kg. de deeurimateriale feroase, pentrucare a ncasat suma totalde 6993,61 lei, n timp ceal treilea suspect, n vrstde 58 de ani, tot n perioa-da 2009 2010, a valorifi-cat la centrul de colectare amaterialelor refolosibile

    11.460 kg. de deeurimateriale feroase, pentrucare a ncasat suma totalde 5088,79 lei. n urmacercetrilor, poliitii au maistabilit c suspecii, cuocazia predrii materialelor,au declarat n fals cdeeurile metalice provindin gospodria proprie,pentru a nu se reineimpozitul direct de la surs.

    Cei trei brbai sunt cercetai sub aspectul comiterii infraciunii deevaziune fiscal.

    S-a oprit cumaina ncopac

    Un brbat n vrst de39 de ani, din oraulUricani, care conducea oautoutilitar pe stradaMuncii, din oraul Uricani,pe direcia de deplasareUricani spre Lupeni, ntr-ocurb la stnga nu a adap-tat viteza la carosabiluluiacoperit cu polei, a pierdutcontrolul asupra autoutili-tarei i a intrat n coliziunecu un autoturism parcat pesensul opus, dup care s-aoprit ntr-un copac de pemarginea prii carosabile.

    n urma evenimentuluirutier ce a avut loc ieridiminea, n jurul orei02.20 nu au rezultat vic-time, dar conductorul autoa fost testat alcoolscopic, iarrezultatul a indicat o con-

    centraie de 0,61 mg/lalcool pur n aerul expirat.

    Conductorul auto a fostcondus la Spitalul MunicipalLupeni, unde i-au fostrecoltate probe biologice desnge pentru stabilireaalcoolemiei, iar n cauz s-antocmit un dosar de cercetare penal pentrusvrirea infraciunii deconducere pe drumurilepublice a unui autovehicul,sub influena buturiloralcoolice.

    Poliitii i-au recuperatceasulU n brbat dinVulcan a tras ospaim groaznic luniseara n momentul ncare a constatat cmaina i-a fost spart ia rmas fr un ceas demn a crui valoare seridic la 3500 euro.

    n urmaverificrilorefectuate,poliitii au stabilit csuspeci decomiterea furtului au fostdoi brbai, unul n vrstde 29 de ani, din munici-piul Vulcan i altul nvrst de 31 de ani, dinPetrila.

    Ceasul a fost recuperat ipredat prii vtmate, iarn urma dispoziieiprocurorului de supraveghe-re s-a dispus cercetarea nstare de libertarte a celordosi suspeci, sub aspectulcomiterii infraciunilor defurt calificat i, respectiv,complicitate la furt calificat.

    nchiderea minelor, supravegheat de INSEMEX

  • Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015 Actualitate 7

    0735.183175

    L a bibliotec, dar nupentru cri, ci pen-tru socializare. n secolulvitezei i a tehnologieitotul se nvrte n jurulinternetului.

    Tinerii citesc din ce n cemai puin, acetia suntatrai de reelele desocializare. La Bibliotecamunicipal din Petroanioricine poate accesa inter-netul, iar n fiecare zi suntzeci de tineri care utilizeaz

    calculatoarele. Muli vin aicipentru a socializa.

    Am venit s fac unreferat pentru coal, suntn clasa a XII, am atestat ivin aici. Mai stau peFacebook, dar mai multpentru atestat vin. Vin camla dou zile, apoi de la oradou sunt la coal. Aminternet acas, dar este petelefon i pe telefon nu pots fac nimic. Aici mi

    folosete, aa mai mprumuti cte o carte. M ajutinternetul, dei eu evoluezla fotbal i n primul rnd avrea s merg tot pe fotballa Trgu Jiu, ne spuneClaudiu.

    Tinerii recunosc n unani-mitate c folosesc internetulpentru a intra pe reelele desocializare i pentru a se juca.

    Intru pe Facebook, mmai joc jocuri, mai mpru-

    mut o carte, sunt nclasa a V-a. Nu amteme. Sunt nvoit

    astzi. mi folosete internetul, mi fac temelecteodat. Este util, nespune un alt tnr.

    Am venit la bibliotec siau cri, s intru peFacebook, fac referate, majut internetul. Am acasinternet, dar eu nu sunt

    aici, aici vin la coal, nespune un elev din Pui carenva la Petroani.

    Poate uneori aceti tinerimai mprumut cte ocarte, ns de cele maimulte ori vin la bibliotecdoar pentru internet.

    Monika BACIUMonika BACIUSrcia a golit pieele

    C irca 40 la sut dincomercianii care vindeau produse n pia, nurm cu 4 ani, au nchistarabele din cauza srciei.

    Piaa Central Petroani esteaproape goal din cauza lipseicomercianilor de produse agri-cole, ns la fel de salbe suntvnzrile i n arcul de produseindustriale. Astfel, n momentulde fa n pia cu greu pot finumrai ranii care s aib imarf la vnzare, iar de vineste i perioada nceputului dean, cnd multe familii au bugeteleaproape goale. Din acest motivcei care vor s-i vnd marfa latarabe, ori las din pre i semulumesc cu un mic profit, orii vnd marfa pe datorie. Ceimai muli dintre comerciani alega doua variant.

    Ce putem s facem, s-ilsm s moar de foame, sau smurim noi? Trebuie s dm i pecaiet, pentru c oamenii suntsraci. Nu dm chiar la toi, cidoar la cei de ncredere pentruc am mai pit s ne fentezecnd a venit ziua de plat. Eu amn jurul a 20 de clieni, oameniserioi care vin i cumpr de lamine pe datorie. Cnd vine ziuade salariu se prezint la mine iachit ce au luat, iar dup ctevazile vin i o iau de la capt. Estemare srcie, vai i amar denoi, spune unul dintre comer-ciani. i administratorul pieeieste de aceeai prere cu privirela lipsa clienilor. Sorin Creuspune c fa de acum 4 ani, dinPiaa Central au disprut foartemuli comerciani, ntr-o estimarefiind vorba de circa 40 la sut.Potrivit sursei citate, administraiaare n plan mai multe msuripentru a-i atrage pe comerciani,decizii cu aplicabilitate din acestprimvar.

    Maximilian Maximilian GNJUGNJU

    J udectorii dela TribunalulHunedoara aucerut timp pentru astudia dosarul ncare un hunedoreana fost trimis nnchisoare pentru ocrim comis n1981, la Petroani.

    Procesul prin carebrbatul acuzat deuciderea unui bieel denumai 6 ani a cerutrevizuirea sentinei afost amnat, luni, demagistraii hunedoreni,pn n data de 26 ianuarie, pentrustudierea dosarului.

    Nicolae Grun este celcare a cerut magis-trailor de la TribunalulHunedoara revizuireasentinei prin care aajuns dup gratii n2002, pentru o faptcomis n 1981!Potrivit datelor vremii,

    Grun, mpreun cuun tovar de-al lui,Florin Eris, au ucis unbieel de numai 6 ani,dup ce l-au supus laperversiuni sexuale.Eris, de loc dinHunedoara, i Grun,din Petroani, l-au ucis

    la data de 28 august1981 pe Iosif Glan,de numai ase ani, dupce l-au violat i l-ausupus la perversiuni sexuale. Bieelul a foststrangulat cu o cureade la pantaloni ingropat n albia unuipru din apropiereaPetrosaniului. Omorul afost descoperit cuocazia cercetrilor altuicaz cutremurtor, ncare Florin Eris a aco-stat, n 31 octombrie2001 o feti de apteani, pe care a dus-ontr-o staie dezafectatdin cadrul MineiLivezeni. Acolo adezbrcat-o i a violat-o,

    dup care a strangulat-ocu cureaua i a aruncat-ode la nlimea de patrumetri ntr-un bazin dedecantare i a plecatlinitit, creznd c estemoart. Miraculos,fetia a scpat cu via.A fost gsit aproapemoart de un localnic,care a scos-o din bazini a dus-o la spital,unde a fost salvat demedici. n timpulaudierilor, criminalul le-a mrturisit ancheta-torilor c, mpreun cuNicolae Grunta, l-a ucisi pe bieelul de numai6 ani. Florin Eris a fostcondamnat la 26 deani de inchisoare, iarNicolae Grun la 15ani de inchisoare decatre TribunalulHunedoara, pentruomor deosebit de grav.

    Dup 12 ani de lacondamnare, aflat n

    Penitenciarul Gherla,Grun cere acumrevizuirea sentinei.

    S-a adresat iniialTribunalului Cluj, darinstana de aici i-adeclinat competena nfavoarea TribunaluluiHunedoara. Dup treitermene de judecat,magistraii au deciszilele trecute respin-gerea ca inadmisibiln principiu cererea derevizuire a sentineipenale nr.350/11.11.2002 pro-nunat de TribunalulHunedoara n dosarulpenal nr.7044/2002.Grun nu se las, ns,i a depus o noucerere de revizuire,aflat pe rolulTribunaluluiHunedoara.

    CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

    Dup 34 de ani

    Crima care a zguduit Petroaniul n1981, studiat de magistraii hunedoreni

    Facebook, printre cri

  • Patru sezoane nDivizia A

    Jiul ncheiase campionatul 1980-81pe locul 10 n DiviziaA, Puiu Rusu, Fl.Neagu sau Vasiliu fiindfolosii de antrenorulPetre Libardi cafundai centrali.Plecarea unui grupmasiv de zece juctori,printre care i a luiVasiliu, a impus aducerea unui numrla fel de mare printre

    acetia i Dumitru(Mache) Vizitiu, unfunda nalt de 1.95 mde la Reia, n vrstatunci de 26 ani.Antrenorul PetreLibardi l arunc nlupt nc din primaetap, pe 8 august1981, ntr-un meci laPetroani, Jiul-PoliTimioara 1-1, ntr-oformul de aprareVntoru-M. Popa-Vizitiu-Miculescu. Startgreoi, abia n etapa a

    5-a Jiul va reui primavictorie, 2-0 cu C.S.Trgovite... MacheVizitiu adun 24 departide, dar nc nu i gsise un post de titular sut la sut. nsezonul urmtor, Jiul semut pe noul stadion.Mache Vizitiu i ctigpostul din centrulaprrii jiuliste, de undeevadeaz n etapa a17-a, marcnd primulsu gol n meciul Jiul-Petrolul Ploieti 2-0, ungol spectaculos, primul,marcat n minutul 14,cu capul la centrarea luiBlu. A fost un cam-pionat excelent pentruMache Vizitiu (Jiul ter-minase pe locul 9), lafel i urmtorul, 1983-84 (antrenor tefanCzako, apoi GoguTonca), mai durerosacel sezon 1984-85,ultimul pentru Mache laJiul, cnd va retrogra-da n Divizia B.

    Viaa merge maideparte...

    ...la A.S. Paroeni nDivizia B, undeMache Vizitiu este primit cu braeledeschise. Va juca ntr-ocompanie de juctori devaloare, precum Dianu,Adi Barbu, Ghian,Buzduga, Baltaru,Homan, Slgean,Crciun, Dosan, Matula.

    i va ncheia carierade juctor, debutnd caantrenor, la RetezatulHaeg, dar va reveni nmandatul Ion LiDumitru ca antrenorsecund la Jiul, trindbucuria revenirii nDivizia A n anul1996.

    Omul cu buna dispoziie

    Dincolo de cifre istatistici, Mache Vizitius-a remarcat prin fap-tul c era mereu omulcu buna dispoziie laJiul, crend n jurul sumereu o atmosferdestins. Printre repli-cile sale memorabilermne aceea vzut ila televizor, n campi-onatul 1996-97, cndera antrenor secund laJiul, declarnd unuireporter la finalul unuimeci de la Piteti:Dom`le, ia n-au fostmai buni ca noi, ne-aubtut c au avutbulan!

    Ocazia era...golul!

    Sorin Ghianpovestete: Eram ntr-unturneu n Iordania, n`97. Batem cu 1-0 iMache, care eraantrenor secund, estentrebat de antrenorulIon Ion, cte ocazii anotat. La care elrspunde: Am avut osingur ocazie, adicun gol. sta era simpaticul Vizitiu.

    Suflet de copilntre 1983-84, Ioan

    Velica era preedinteal Jiului. i el iamintete cu plcerede Mache Vizitiu: Era febleea mea!mpreun cu piticulBlu, formau uncuplu perfect.Diferena la piciorntre ei era de vreoopt numere, veneaumereu mpreun dup

    ghete. Erau foarte simpatici.

    Un gugutiucnumit Militaru

    Damian Militaru afost descoperit nfinalul anilor `80 deMache Vizitiu.

    Eram soldat laBaru Mare i am primit un telefon sm prezint la RetezatulHaeg. Am urcat ntrenul care venea de laPetroani, unde era iMache Vizitiu. M-a luattare din prima: Migugutiucule, tu etisoldatul Militaru? Etisoldat sau... militar?S te vd cum te prezini la treab, lateren. Mache avea s-o demonstreze i nanii urmtori c esteresponsabil cu bunadispoziie, att ladrum, n autocar, ct i la antrenamente.

    Dumitru Vizitiu n. 14 ian. 1953n Divizia A la Jiul1981-82 24j. -1982-83 33j. 3g.1983-84 23j. 1g.1984-85 13j. -

    93 jocuri4 goluri

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20158 Sport

    T rist nceputde an, cuatentate de totfelul, cu srcien fotbal, curevolte din cauzafotbalului.

    A fost o chestie degenul sta n weekend-ul trecut, cnd la Sibius-a organizat un turneude sal cu participareafostelor echipe A.S.U.Poli. Timioara, F.C.Arge Piteti, F.C.

    Vaslui i Voina Sibiu.Azi-mine intrm i noila categoria foste.Adic Jiul Petroani,acum o secie de fotbala C.S.M.-ului, abia imai trage sufletul. Dintoate prile vin numaiveti triste despreaceast echip. Bachiar unii suporteri auatras atenia pe nitesite-uri de socializare

    c vor protesta dinnou, ca n 2013. Darmpotriva cui? Cei dela echipele sus-amintiteau spus c au ceva cupatronii sau fotiipatroni ai respectivelorechipe. Jiul nici mcarnu mai are patroni. E la mod acum sprotestezi pentru orice,dar nu tiu dac astamai rezolv ceva.

    Vremurile n caretrim limiteazoarecum impactulacestor demons-traii. Credei c cei un milion de mrluitori de pe strzileParisului vor opriinteniile de terorism ale altordemeni? Greu depronosticat.

    Hen cu mna

    Pagin realizat deGenu TUU

    JE SUIS... JIULIST!

    Mache Vizitiu ar fi mplinit 60 de ani

    D umitru Vizitiu, Mache aa cum l tiau toi apropiaii lui, a fost unul dintre cei mai simpatizai juctori de la JiulPetroani. Nscut pe 14 ianuarie 1955 la Vnju Mare (jud. Dolj), avenit la Jiul Petroani n urm cu trei decenii, de la C.S.M. Reia.

    Mache Vizitiu(n medalion)la A.S. Paroeni

    Vulcan nDivizia B

    Mache Vizitiu (n medalion) la Jiul Petroani ediia 1983-1984

    n vara anului 2013 a avut loc o prim ediie amemorialului Tonca-Vizitiu-Libardi

    MACHE VIZITIU

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName (http://www.color.org) /PDFXTrapped /Unknown

    /Description >>> setdistillerparams> setpagedevice