cvj nr 775, miercuri 14 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 775

Miercuri, 14 Ianuarie 2015

S fârºitul de an2014 a adus o

veste “ bombã” pentruValea Jiului ºi, de cenu, pentru întregjudeþul Hunedoara.

Dacã aþi pierdut-ocumva v-o reamintim noi:“Gabriel Lungu, singurulhunedorean din ConsiliulNaþional de Integritate”,informaþie publicatã de un

cotidian local în data de 8decembrie. Ne-a luat olunã sã ne dezmeticim,cunoscându-i “anteceden-tele” personajului desprecare fãcea referire coti-dianul local cu pricina, dar ne-am spus cã fiecare“pãdure” trebuie sã aibãuscãturile sale.

Informaþia „bombã” s-adovedit a fi însã un fâs!Ieri la redacþie ne-a ajunsun plic în care un cititor al

Cronicii Vãii Jiului a doritsã facã o micã corecturã ainformaþiei apãrute lafinele anului trecut.

“Gabriel Lungu estedoar membru supleant alConsiliului Naþional deIntegritate, poziþie dincare nu va ajungeNICIODATÃ sã ia deciziiîn cadrul Consiliului, acestlucru în ciuda faptului cãa informat opinia publicãdin Valea Jiului cã este

membru plin al acestuiorganism!”, ne-a transmiscititorul spre corecta informare a opiniei publice.

ªi ca sã dovedeascã celeafirmate, cititorul nostrune-a ataºat ºi Hotãrârea nr.59 din 8 decembrie 2014privind numirea unor mem-bri ai Consiliului Naþionalde Integritate, unde într-adevãr apare negru pe albfaptul cã hunedoreanulGabriel Lungu este un simplu membru supleant la poziþia 4.

În rest doar vorbe...Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Dupã 34 de ani

Crima care a zguduitPetroºaniul în 1981, studiatã

de magistraþii hunedoreni

Exact 682 de gropi, la Lupeni!

Artera rutierãdin Lupeni estepractic înþesatãde gropi, iar pri-marul municipiu-lui, CornelResmeriþã le-a ºicontabilizat. ªiexplicã chiar,mai în glumã,mai în serios, cãîn oraº suntmulte ºi chiar le-a numãrat.Toate formate dupã ploi,zãpadã ºi asfaltãri care nuau mai avut loc din anii 90.

„Dacã vã duceþi acum pedrumul principal, vã spun,ieri (n.r luni), am numãratgropile. Sunt 682 de gropiîn oraº ºi sper ca în martiesã reuºesc sã fac ceva.Unele nu mai sunt gropi,sunt cratere, dar asta pãþim în fiecare an ºi în

Bãrbãteni, de exemplu,gropile sunt din cauzacanalizãrii. Aºa estecanalizarea pe mijlocul dru-mului ºi cum ninge, plouã ºieste mai multã apã, îmiumflã asfaltul ºi mi-l sparge,iar eu repar tot timpul”, arecunoscut cu umorCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Asfaltul va fi astupat înporþiunile cu cratere darmai la primãvarã cu o mix-turã care nu va þine nici eaprea mult. Din pãcate, însã,asta se va întâmpla pânã ceApa Serv va începe ºi apoipânã ce va finaliza lucrãrileºi în acest oraº al Vãii Jiului.Altfel, munca de asfaltarear fi în zadar.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Gabriel Lungu, este doar un simplu supleantal Consiliului Naþional de Integritate

682. Acesta este numãrul aproape exact al craterelor din asfaltul municipiului

Lupeni. ªi cine le-a numãrat, este nimeni altuldecât edilul localitãþii, Cornel Resmeriþã, carerecunoaºte cã, pânã la primãvarã, numãrul lorva creºte, ca ºi adâncimea acestora.

J udecãtorii de la Tribunalul Hunedoara au cerut timp pentru astudia dosarul în care un hunedorean a fost trimis în închisoare

pentru o crimã comisã în 1981, la Petroºani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

S ã scumpim,sau sã nu

scumpim apa înValea Jiului?Aceasta esteîntrebarea la careprimarul dinLupeni, CornelResmeriþã vreasã îi rãspundãpopulaþiaoraºului.

Singur nu poate luao decizie ºi, tocmai deaceea, le cerereprezentanþilor dinfiecare cartier, sã vinãla primãrie ca sã leexplice cum staulucrurile. Altfel, oraºulva rãmâne tot cu

canalizarea defectã.„Sunt prins între

ciocan ºi nicovalã”.Asta a recunoscut primarul CornelResmeriþã, dupã ce aaflat cã oraºul sãu arrãmâne cu sistemulînvechit, ºi carerefuleazã mereu, de lacanalizare. Dacãacceptã scumpirea

apei, îºi pune în capoamenii ºi aºa sãraci,iar dacã nu, populaþiadin Petroºani, Petrila ºiVulcan va plãti înapoibanii pe proiectul demodernizare. ªi sumanu e micã ºi unde maipui cã Lupeniul vaavea ºi mai mult depierdut. „Banii sunt înmomentul de faþã

veniþi la Apa Serv. S-au fãcut mãsurãtoritopo în oraº pentrureabilitarea canalizãrii,dar dacã primarulCornel Resmeriþã nueste de acord cucreºterea preþului, iarîn acest moment nupot sã fiu de acord,dar dacã populaþiarealizeazã cã esteobligatoriu sã facemcanalizarea ºi noi înoraº, voi fi de acord.Dacã populaþia spune

cã nu le trebuiecanalizare, atunci nuvoi fi de acord. Darapoi sã nu mai mãsune sã le rezolv cã le-a ieºit rahatul în faþablocului”, a spusCornel Resmeriþã, primarul din Lupeni.

Cornel Resmeriþãsusþine cã va chema lael pe toþi cei interesaþide acest subiect, ca sãle cearã pãrereadespre scumpirea apei,pentru cã nu are banide referendum. „Nu sepoate face un referen-dum. Discuþiile respec-tive cu cetãþenii le voiavea ori în sala deºedinþã, ori unde voiputea în oraº, cureprezentanþi din ficarecartier. Nu pot sã vinãtoþi”, a maispus

Resmeriþã.Aºadar, populaþia

din Lupeni estechematã sã îºi deagirul pentru scumpireaapei. În Valea Jiuluipreþul apei trebuie sãcreascã pentru calucrãrile de moderni-zare sã fie continuate.La Lupeni ºi la Uricaninu s-au fãcut astfel delucrãri pânã acum, darsunt în plan, iar dacãrefuzã atunci toatãValea Jiului va avea depeirdut. Asta pentru cãfiecare primãrie va trebui sã returnezefondurile europeneinvestite la Petroºani,Vulcan, Petrila ºiAninoasa.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

I storia mineiPetrila va

rãmâne înpicioare. Maimulte clãdiri aleminei Petrila vor rãmâne în picioare, dupã ce oficialiiMinisteruluiCulturii au datun aviz favorabilîn acest sens.

Un puþ minierunic în Europa, de laMina Petrila, arputea fi salvat de lademolare, alãturi deo altã clãdire de valoare istoricã.Puþul Centru are o istorie absolutfascinantã ºi a fostdat în funcþiune în1946. De atuncifuncþioneazã continuu, fãrã schim-barea vreunei piese.

Istoria MineiPetrila, care aînceput sãfuncþioneze în anul1867, ar putea fislavatã.

“Anul trecut amdepus o documen-taþie pentru clasareaa câtorva clãdiri dinperimetrul MineiPetrila. Este vorbade atelierul mecanic,

clãdirea compre-soarelor, termocen-trala, coºurile de fumºi cele douã puþuri,puþul schip ºi puþulcentru. Am primit dela Ministerul Culturii,prin DirecþiaJudeþeanã de CulturãHunedoara o adresãprin care ne spun cãam primit aviz favo-rabil ca aceste obiec-tive sã fie cuprinse înpatrimoniul naþional,iar proceduraurmeazã a fi stabilitãde comisia naþionalãa monumenteloristorice din cadrulMinisterului Culturii”,a declarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Edilii locali au învedere accesarea defonduri europene astfel încât acesteclãdiri sã rãmânã înpicioare, iar utilitatealor sã fie una turis-

ticã, istoricã ºi culturalã.

“O sã gândim unproiect pe fondurieuropene prin caresã le reabilitãm, sã leamenajãm pentru cã ele sã poatã fi vizitate. Vom colabo-ra cu cei de laSocietatea Naþionalãde Închideri Minepentru a primi unistoric, de când eleau fost construite,ºamd. Ele au o isto-rie frumoasã, maiales puþul centru ºtiucã a fost asamblat înperioada celui de-alDoilea RãzboiMondial, un inginergerman a lucrat aicicare a fost arestatdupã ce s-a încheiatrãzboiul, iar apoi afost eliberat pentru aputea finalizalucrarea.

Fiecare dintreclãdiri are o istorie aei pe care noi o vompune în valoarea, ovom prezenta ºi ovom pregãti pentruturiºtii care vor dorisã viziteze perimetrulminier”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Un astfel deproiect de transfor-mare în punct turis-tic a unei unitãþiminiere a existat înoraºul Aninoasa.

Fosta unitate minierãdin localitate ar fitrebuit sã devinã ominã muzeu, însãacest obiectiv nu s-aconcretizat. Ediliipetrileni nu se temde eºec.

“ªi dacã ne eteamã mergemînainte ºi cel puþinavem satisfacþia cãîncercãm sã facemceva ºi nu lãsãm catotul sã se dãrâme ºisã se distrugã. Varãmâne istoria înpicioare, e laintrarea în oraº ºireprezintã un punctde reper pentruoraºul Petrila.Reprezintã un punctde început al oraºuluiPetrila pentru cãodatã cu deschidereaminei Petrila s-a dezvoltat ºi oraºul”,a conchis vicepri-marul urbei.

Mina Petrila estecuprinsã în progra-mul de închidere aunitãþilor neviabile.Conform notificãriiUniunii Europene,toate clãdirile acesteiunitãþi miniere artrebui rase de pe faþa pãmântului, iarîntreg perimetruecologizat.

Monika BACIU Monika BACIU

Sã zicã populaþia de-i bine!

Patrimoniul naþional salveazã mina Petrila

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015 Actualitate 3

V ictor Ponta nu nemai zâmbeºte de

pe toþi stâlpii dinPetroºani graþie unuisingur om, care a înþeles cã lucrurile tre-buie readuse la stareainiþialã dupã ce tefoloseºti de ele. ªi demnde menþionat este cã celcare a curãþat toþistâlpii de afiºele elec-torale ale lui Ponta estechiar un consilier PSD.

Cel care a luat problemaîn propriile mâni este unconsilier local PSD de laPetroºani, Viorel Pascu,sãtul ºi el sã vadã cã, deºicampania electoralã s-asfârºit de mult, alegerilepentru funcþia de Preºedinteau trecut de asemenea, dar

Victor Ponta este de neclin-titi. De pe stâlpi. Aºa cã aluat fiecare stâlp în parte ºil-a curãþat, chiar dacã asta aînsemnat o muncã titanicã.În total fix 180! „Vã spunsincer cã aveam conºtiinþaîncãrcatã. Sunt iniþiatorulproiectului <<Grijã, atitu-dine ºi respect pentru oraºultãu>> ºi îmi era ruºine demine sã nu fac gestul aces-ta”, a declarat Viorel Pascu.

Colegii lui de partid auaflat repede de gestul fãrãprecedent al alesului local,dar atitudinea unora dintreei nu a fost deloc cea maipotrivitã. De ce sã transpireei pentru a curãþa în urmalor, când pe lumea astaexistã beneficiarii ajutoruluisocial? „Nu dau nume, dar unii dintre colegi mi-auspus cã asta este treabaPrimãriei. Sã îi punã sã

cureþe pe cei de la ajutor social”, recunoaºteViorel Pascu.

N icula, adus cu picioarele

pe pãmântªi, ca treaba sã fie fãcutã

pânã la capãt, dupã Pontaºi ex-senatorul CosminNicula va fi adus cu …picioarele pe pãmânt. Astapentru cã, de mai bine dedoi ani, Cosmin Nicula nezâmbeºte de pe stâlpii decurent, de pe niºte tablebine ancorate. Nici ploaia,nici frigul, dar nici soarelenu au reuºit sã-l doboare,semn cã nu s-a fãcut treabãde mântuialã. Din pãcate,însã, în timp ce Nicula ne

îndeamnã încã sã-l votãmalegerile parlamentare autrecut, iar acesta nici mãcarnu mai este senator, reuºindîntre timp un transfer laCurtea de Conturi aRomâniei.

Colegii lui Pascu i-aupromis un butoi cu beredacã îl coboarã ºi pe Niculade pe stâlpi, iar acestaspune cã oricum este decissã o facã, pentru cãlucrurile nu pot continuaaºa la infinit dacã ne dorimun oraº civilizat.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

La Petroºani, ConsiliulJudeþean construieºte primastaþie de sortare adeºeurilor, care vor plecaspre Bârcea. Aici, însã,totul este în grafic ºilucrãrile se desfãºoarã chiarºi acum, iarna, dar proble-ma este legatã de termenullimitã care este impus pen-tru construcþia deponeuluide la Bârcea. Asta pentrucã o firmã s-a gãsit acum sãconteste licitaþia.

„Deponeul ecologic ca ºi

celelalte lucrãri aferente, fac parte dintr-un programeuropean de 70 de mili-oane de euro, implementatde CJ Hunedoara ºi ADI deColectare a Deºeurilor. Amînþeles cã este un ONGcare contestã, nu îmi dauseama exact din ce motiv,dar ne-am mai confruntatcu asemenea situaþii ºi le-am depãºit. La Petroºanieste în curs de execuþie ostaþie de sortare ºi transfer,pentru selectarea, sortarea

ºi transportul deºeurilor dintoatã Valea Jiului, cãtreBârcea”, a spus AdrianDavid, consilier judeþeandin Valea Jiului.

Singura groapã de gunoice poate fi folositã acumeste cea de la Vulcan, iar primarul spune cã aextins-o ca sã mai aibã loctoate deºeurile. Vom maiputea duce gunoi cam unan, un an ºi jumãtate laVulcan, iar apoi vom finevoiþi sã îl transportãmsortat. Asta, dacã lucrurilestau bine ºi din punct devedere al birocraþiei.

„Termenul este mijloculanului 2016, lucrãrile deînchidere a gropilor de lanoi ºi de construcþie astaþiei de sortare se aflã îngrafic, chiar sunt în avans,aºa cum am înþels, singurulaspect, este deponeul de laBîrcea, dar am încredre cãnu se vor depãºi termeneleºi nu vom pierde acestproiect”, a mai adãugatAdrian David.

Peste 70 de milioane deeuro vor fi investiþi înjudeþul Hunedoara pentrugestionarea deºeurilormenajere, iar gropile degunoi din Valea Jiului vor fiînchise ºi predate primãri-ilor. Pânã atunci, însã, tre-buie sã învãþãm sã colectãmselectiv gunoiul încã dincasã, înainte de a-l duce laghenã.


Viceprimaruldecis împreunã cuIacob Ridzi

M ai multe numede consilieri din

cadrul PSD Petroºaniau fost vechiculate depresa din Valea Jiuluica posibili înlocuitoriai fostului viceprimaral localitãþii.

Conducerea PSDPetroºani n-a luat o deciziecu privire la propunerepentru cã n-a discutat ºi cuprimarul UNPR.

PSD Petroºani nu poatedecide fãrã consultãri ºi cualiaþii din CL Petroºani, ce consilier va propunepentru a ocupa postul deviceprimar, loc vacantatîncã din luna octombrie2014. PreºedinteleOrganizaþiei PSDPetroºani, Ioan Rus spunecã o decizie cu privire laconsilierul desemnat va filuatã abia dupã ce se va

discuta ºi cu primarul. ”La sfârºitul lunii, în

sãptãmâna de dinainte deºedinþa consiliului local osã discutãm. Oricare dintrecolegi poate îndeplini rolulacesta. E firesc însã sã-lîntrebãm ºi pe primar cu cine vrea sã lucreze,pentru cã vicele trebuie sãfie în echipã cu primarul.Pânã la urmã, aceastãmajoritate e fragilã ºi enormal sã discutãm ºi cuprimarul. Apoi nici nu amvrut sã creez o animozitateîntre colegi, fiecare aremeritele lui ºi în sãptãmânacând vom stabili ºi cu domnul primar care va fipropunerea, atunci vomºti. Dacã aveam majori-tatea în mâna mea, atuncipoate hotãram singuriomul. Cã-l vroia sau nuprimarul, aveam majori-tatea”, a declarat preºedin-tele PSD Petroºani, IoanRus. Existã însã o certitu-dine pânã acum, respectiv,PSD va avea acest post,lucru convenit ºi cu pri-marul dar ºi restul partide-lor care alcãtuiesc majori-tatea în CL Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

„Omul – macara” care a scãpat Petroºaniul de Victor Ponta

Centrul de sortare - în grafic,deponeul - contestat

C onstrucþia centrului de sortare al deºeuriloreste în grafic ºi avanseazã cu paºi repezi la

Petroºani. Parctic, dupã cum spun specialiºtii, înzona Dâlja, lucrãrile chiar au fost fãcute înainte determen ºi se apropie de jumãtate construcþia. Totuldepinde, însã, de deponeul de la Bârcea, pentru cão firmã a contestat lucrãrile ºi nu mai putem ducegunoiul în alt loc într-un an ºi jumãtãte.

D in nou a fostoprit sistemul

de termoficare laPetroºani. Câtevablocuri situate lânãstadionul Jiul dinlocalitate, au rãmasfãrã cãldurã, dupã ceo þeavã de la magistralã a puºcat.Imediat echipeleoperative au remediat defecþiunea,iar cei de la termofi-care recunosc cãvechimea instalaþiiloreste de vinã.

Þeava spartã a fãcutca angajaþii de laTermocentrala Paroºenisã ajungã din nou înteren. Defecþiunea afost sesizatã încã de laînceputul acestei sãp-tãmâni, dar a fost reme-diatã abia în cursul zileide marþi, când a ºi fostopritã alimentareaunoei zone cu agenttermic timp de câtevaore. „Luni, Paroºeniul(n.r TermocentralaParoºeni) a constatat pereþeaua principalã, carealimenteazã PT 23, o

spãrturã. Au depistat-odestul de exact, iarmarþi dimineaþã au opritfurnizarea. A fost opritpunctul termic care alimenteazã stradaViºinilor ºi PT 24 de lablocul social”, a precizatEugen Briciu, reprezen-tat relaþii cu publicul de

la Societatea deTermofucare Petroºani,care a mai menþionatcã defecþiunea a duratdoar câteva ore.

Defecþiunile apar dincauza vechimii ºi uzuriireþelelor, iar cei de laTermoficare spun cãacestea sunt destul de

dese, pentru cã la acestfapt contribuie ºi fluctu-aþiile mari de tempera-turi externe.

„Am avut o cãderedestul de semnificativãde debit la început dean, dar în ultimul timp,iar aici mã refer laultimele zile, debitul s-arestabilit. Temperaturilesunt acum mai bune ºicred cã sistemul estestabilizat la ora actualã”,

a mai susþinut respon-sabilul de la societateade termoficare.

În prima zi a acestuian o defecþiune apãrutãla Paroºeni a þinutoamenii din ValeaJiului, care sunt abonaþila sistemul de termofi-care centralizat în frig,la o temperaturã exterioarã de -25 C.


E dilii locali dela Lupeni

sperã la un bugetpozitiv. Autoritãþilelocale întocmesc înaceastã perioadãproiecþiile de buget.La Lupeni, ediliisperã ca anul 2015sã vinã cu un bugetpozitiv.

“Sperãm ca bugetulsã fie unul bun, sã neputem descurca.Sperãm sã putem faceceva pentru cetãþeni”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Autoritãþile locale auîn vedere finalizareaproiectului de introdu-cere a gazului metan în localitate.

“Prioritatea mea estesã introduc gazul metanîn localitate. Mai tre-

buie în partea de jos aoraºului”, a mai sublini-at sursa citatã.

Anul trecut,autoritãþile locale de laLupeni au avut unbuget structurat pepierderi. Administraþialocalã de la Lupeni încãse confruntã cu proble-me financiare. În con-tinuare, administraþialocalã din vestul VãiiJiului figureazã cu arie-rate mai mari de 90 dezile la bugetul consolidat.Primãria Lupeni ocupãpoziþia a treia în topulautoritãþilor locale dator-nice. Datoria unitãþiiadministrative este de23.940.000 de lei.

Acum douã luni, arieratele PrimãrieiLupeni au scãzut cupeste 17 milioane delei. RaportãrileMinisterului de Finanþearatã cã arierateleadministraþiei locale dinLupeni s-au redus cupeste 17 milioane de

lei în luna septembrie,faþã de luna august.Astfel, municipalitateadin vestul Vãii Jiului nuse mai aflã pe primulloc în þarã în ceea cepriveºte datoriile.

Astfel, Primãria de laLupeni ocupã poziþia atreia în rândul locali-tãþilor care figureazã cuplãþi restante mai maride 90 de zile înregis-trate la nivelul bugetuluigeneral. PrimãriaLupeni a primit,

printr-o Hotãrâre aGuvernului, suma de3,8 milioane de lei dinfondul de rezervã aGuvernului. Podiumuldatornicilor la bugetulconsolidat al statuluieste ocupat de primãriaNalbant cu 41,02 mili-oane de lei, urmat deprimãria Voineasa cu 35,59 de milioanede lei ºi de primãriaLupeni cu 23,94 demilioane de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

U n nou potenþial troc.Autoritãþile locale

de la Petrila au identificatun nou teren pe care sã îlpunã la dispoziþiaRomsilva în vederea con-tinuãrii lucrãrilor la dome-niul schiabil din ªureanu.

“Pentru domeniul schiabilde la Sureanu am fãcut paºi

importanþi. Am gãsit teren la schimb, am aprobat înconsiliul local, am modificatºi suprafaþa în ultima ºedinþãde sãptãmâna trecutã.Documentaþia este depusã laDirecþia Silvicã sin e-am pusde accord ºi cu investitorul ºiinclusiv cu partea de preluarea drumului spre domeniul

schiabil. Avem avizul favorabil de la Regia naþio-nalã a Pãdurilor care a aprobat prin transfer cãtreprimãria oraºului Petrila.Documentaþia personal amdus-o la Consiliul Judeþean cunota de fundamentare cuprivire la hotãrârea deGuvern pentru transferul

pãmântului cãtre noi”, adeclarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Autoritãþile petrileneaºteaptã ca Guvernul sãemitã o hotãrâre pentru preluarea terenului de cãtreRomsilva

“Dupã ce se aprobãhotãrârea de Guvern

urmeazã protocolul depredare-primire pentru drum,iar pentru partea de terendupa ce se aprobã ºi schim-bul de teren urmeazã parteade scoatere la licitaþie apãdurii, partea de defriºare ºipunerea la dispoziþia investi-torilor a terenului respectivpentru amenajarea pãrþilor ºimontarea telescaunului înlocaþia respectivã. Sperãm cãîn toamna acestui an sau laînceputul iernii sã fie totul înregulã ºi telescaunul montat”,a mai precizat sursa citatã.

De mai bine de doi aniautoritãþile petrilene încearcãsã dezvolte o staþiune montanã în zona ªureanu.Acum totul depinde derezolvarea problemei cuterenul pentru cã telescaunuleste deja achiziþionat.


A u pus barierãca sã nu mai

urce toþi cu maºinileîn staþiunea turis-ticã Straja, dar înscurt timp maºinilevor putea fi parcatelângã telegondolã.

Acolo, câteva sute delocuri de parcare suntacum amenajate, iar primarul Lupeniului,Cornel Resmeriþã spunecã turiºtii vor avea spaþiusufucient la îmbarcareaîn telegondolã.

Afluxul mare deturiºti în perioada ierniila Straja i-a determinatpe edilii din Lupeni sãcaute soluþii. ªi ca sã

vinã în sprijinul celor ce ajung cu maºina,primarul CornelResmeriþã face acumcâteva sute de noilocuri de parcare înimediata vecinãtate astaþiei de îmbarcare dela telegondolã. „Am ºiînceput, încã de sãp-tãmâna trecutã, în

ciuda faptului cã a fostzãpadã mare ºi chiarmai este. Avem utilajeperformante. Am aduslocaþia la stadiul normalde parcare ºi, probabil,în zilele urmãtoare,vom pune ºi piatrã pelocul respectiv, cãacum este multãumezealã. Sunt sigur cã

în zilele de 23, 24 ºi25 ianuarie, parcareava fi funcþionalã. Va fio parcare de 5-600 demaºini”, a spus CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Autoritãþile locale aumontat acolo, înmunte, o barierã, pentru cã maºinile erauparcate pânã sus înstaþiune, iar acum astanu va mai fi posibil. Înplus, aºa împacã ºicapra ºi varza. Adicã ºituriºtii care voiau sãurce pânã sus cumaºina, dar ºi ºoferii dela deszãpezire, careriscau mereu sã leloveascã maºinile înghesuite pe un drumîngust. „Vrem sã fluidi-zãm drumul în staþiu-

nea Straja ºi la staþia deîntpoarcere am montato barierã. Am ajuns lao înþelegere cu CJH,care este prorpietaruldrumului, dar ºi cupoliþia rutierã, ºi amdecis sã punem o barierã pentru bineleturiºtilor. În partea dela bisericã, se par-cheazã în stânga ºi îndreapta maºini ºi nu sepoate curãþa drumulcorect”, a mai adãugat

Cornel Resmeriþã. Sute de turiºti ajung

în fiecare week-end înstaþiunea Straja ºi, ceimai mult urcã cumaºinile. În douã sãp-tãmâni, însã, oameniivor avea posibilitateasã parcheze la staþia deîmbarcare a telegondo-lei, iar în staþiune sãurce cu instalaþia detransport pe cablu.


165de ani de la naºterea poetului

naþional, Mihai Eminescu.Autoritãþile locale de laPetroºani vor marca aceastãzi importantã pentru culturanaþionalã aºa cum se cuvine.

“Ca în fiecare an administraþiapublicã localã de la Petroºanimarcheazã naºterea poetuluinaþional Mihai Eminescu, de faptaceastã zi este denumitã ZiuaCulturii Române.

Vom marca aceastã zi printr-oserie de momente artistice cuelevii de la liceele de pe raza

municipiului Petroºani. Vor fipoezii, vor fi cântece toateavând la baza versurile poetuluiMihai Eminescu”, a declaratNicu Taºcã, purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani.

În fiecare an, pe data de 15ianuarie, Mihai Eminescu,„Luceafãrul poeziei româneºþi”ajunge la inimile celor care îl omagiazã. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la naºterea celui mai marepoet român, care, chiar dacã îltrecem cu vederea de-a lungulanului, se face simþit prinpoemele cunoscute.


Cu gardul la fier vechiL e-au dus gardul la fier vechi. Angajaþii

SC Termoficare din Petroºani s-autrezit cã nu mai trebuie sã încuie poarta.Hoþii le-au furat gardul, aºa cã poarta esteacum ca ºi inutilã. Din pãcate, de vinã estecartierul rãu famat în care funcþioneazãaceastã firmã.

Azi o bucatã de fier, mâine o bucatã întreagã degard ºi, poate, în curând, chiar poarta. Încet, încet,societatea de termoficare rãmâne fãrã gardulîmprejmuitor care a fost dus la fier vechi. ªi totuls-a petrecut în câteva luni, iar angajaþii n-au maifost nevoiþi sã îmchidã poarta. Acum intrarea seface de peste tot ºi gardul are mai puþine panouridecât lipsuri. „Noi stãm, ca ºi locaþie, într-o zonãmai rãu famatã ºi posibilitãþile financiare ale noas-tre sunt limitate. Defapt noi nici nu suntem propri-etarii acestei clãdiri. Au dispãrut bucatã cu bucatã,mai ales în zona de la calea feratã ºi e metal ºi vãdaþi seama cã dacã furã guri de canal ºi ne lasã înpericol, ce e pentru ei sã ia un panou de gard?”,se întreabã retoric cei de la Termoficare SAPetroºani.

Gardul a dispãrut încet încet, aºa cum spun ceide la Termoficare, mai ales cã centrele de fiervechi sunt foarte aproape în aceastã zonã, iarcapacele de canal lipsesc de peste tot. Asta dupãce hoþii au furat tot ce au gãsit în clãdirea de pestedrum, care s-a ºi prãbuºit în parte din acest motiv.


Domeniul schiabil ªureanu, la mâna Guvernului

Eminescu, marcat la Petroºani

Termoficarea ciuruitã de vechime

Efectul barierei: Parcare nouã la Straja

Sperã la un buget pozitiv

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20156 Actualitate

I NSEMEXPetroºani este

un pion importantpentru închidereacorespunzãtoare aunitãþilor miniere.

Lichidarea acesteiactivitãþi nu se poateface dupã ureche, iar cercetãrii de laINSEMEX au uncuvânt greu de spus înceea ce priveºteaceastã procedurã.

“Cu Societatea deÎnchideri am avut ºi înanul trecut o colabo-

rare foarte bunã. Ne-am sprijinit reci-proc, am venit întot-

deauna în întâmpinareadorinþelor ºi cerinþelordânºilor. Asigurãm

monitorizarea lucrãrilorde închidere, monito-rizarea post închidere.În general suntemprezenþi întotdeaunaacolo unde e nevoie”,a declarat ArturGãman, directorul general al INSEMEXPetroºani.

Cei care se ocupãde închiderea unitãþilorminiere au de respec-tat anumite norme.

“Au anumite normede respectat ºi dacã ne

referim la normele desecuritate a munciisunt aceleaºi ca ºi lacelelalte exploatãri.Normele sunt stricte ºitrebuie respectate detoatã lumea”, a maiprecizat sursa citatã.

Trei unitãþi minieredin Valea Jiului se aflãîn program deînchidere. Cele treiunitãþi neviabile dincadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine sunt Petrila,Paroºeni ºi Uricani.

Monika BACIU

INSEMEX pãsuieºte CEHla plata facturilorC omplexul Energetic Hunedoara are datorii

ºi cãtre INSEMEX. Cei de la InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare pentruSecuritate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã -INSEMEX Petroºani au mai multe contracte cusocietatea energeticã din judeþul Hunedoara,care însã sunt neachitate.

“Avem o colaborare foartebunã cu cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara. Dacã platacãtre noi se face mai anevoios,noi cu dânºii avem o înþelegeremai specialã mai ales cã suntemparteneri vechi ºi speciali ºiaparþinem aceleaºi zone.Colaborãm pe aceeaºi parte desecuritatea muncii”, a declaratArtur Gãman, directorul generalal INSEMEX Petroºani.

Datoriile comerciale ale Complexului EnergeticHunedoara sunt de ordinul sutelor de milioane de lei.Managementul defectuos, dar ºi preþul scãzut la care afost vândutã energia electricã cumulatã cu costurile deproducþie ridicatã a fost cheia spre destabilizarea entitãþiienergetice. La doi ani de la înfiinþare, ComplexulEnergetic Hunedoara se aflã la un pas de insolvenþã, maiales având în vedere faptul cã o societate cu care aceastaavea relaþii comerciale a solicitat insolvenþa. Datoriiletotale ale Complexului Energetic Hunedoara la data de31 septembrie, 2014 sunt de 856.734.664 de milioanede lei, dintre care 364.740.570 sunt datorate instituþiilorde credit, 152.478.671 sunt datorii comerciale, iar339.515.423 sunt alte datorii inclusiv datorii fiscale.


Hunedorenicercetaþi pentruevaziune fiscalã

T rei bãrbaþi cuvârste cuprinse

între 29 ºi 58 de ani auintrat în atenþiaorganelor de cercetarepenalã.

Asta dupã ce ar fi vândutimportante cantitãþi de fiervechi dar fãrã sã depunãulterior la AdministraþiaFinanciarã Hunedoaradeclaraþiile de venit pentrua se calcula ºi reþine impo-zitul pe venitul realizat înforma de cotã unicã de16% din venitul realizat.

Poliþiºtii au stabilit cã

unul dintre suspecþi, învârstã de 29 de ani, în cursul anului 2009, a valorificat la un centru decolectare a materialelorrefolosibile din Hunedoara5677 kg. de deºeuri materi-ale feroase, pentru care aîncasat suma totalã de2395,63 lei.

Un alt suspect, în vârstãde de 50 de ani, în perioada 2009 – 2010, avalorificat la un centru decolectare a materialelorrefolosibile din Hunedoara15.520 kg. de deºeurimateriale feroase, pentrucare a încasat suma totalãde 6993,61 lei, în timp ceal treilea suspect, în vârstãde 58 de ani, tot în perioa-da 2009 – 2010, a valorifi-cat la centrul de colectare amaterialelor refolosibile

11.460 kg. de deºeurimateriale feroase, pentrucare a încasat suma totalãde 5088,79 lei. În urmacercetãrilor, poliþiºtii au maistabilit cã suspecþii, cuocazia predãrii materialelor,au declarat în fals cãdeºeurile metalice provindin gospodãria proprie,pentru a nu se reþineimpozitul direct de la sursã.

Cei trei bãrbaþi sunt cercetaþi sub aspectul comiterii infracþiunii deevaziune fiscalã.

S-a oprit cumaºina încopac

Un bãrbat în vârstã de39 de ani, din oraºulUricani, care conducea oautoutilitarã pe stradaMuncii, din oraºul Uricani,pe direcþia de deplasareUricani spre Lupeni, într-ocurbã la stânga nu a adap-tat viteza la carosabiluluiacoperit cu polei, a pierdutcontrolul asupra autoutili-tarei ºi a intrat în coliziunecu un autoturism parcat pesensul opus, dupã care s-aoprit într-un copac de pemarginea pãrþii carosabile.

În urma evenimentuluirutier ce a avut loc ieridimineaþã, în jurul orei02.20 nu au rezultat vic-time, dar conducãtorul autoa fost testat alcoolscopic, iarrezultatul a indicat o con-

centraþie de 0,61 mg/lalcool pur în aerul expirat.

Conducãtorul auto a fostcondus la Spitalul MunicipalLupeni, unde i-au fostrecoltate probe biologice desânge pentru stabilireaalcoolemiei, iar în cauzã s-aîntocmit un dosar de cercetare penalã pentrusãvârºirea infracþiunii deconducere pe drumurilepublice a unui autovehicul,sub influenþa bãuturiloralcoolice.

Poliþiºtii i-au recuperatceasulU n bãrbat din

Vulcan a tras ospaimã groaznicã luniseara în momentul încare a constatat cãmaºina i-a fost spartã ºia rãmas fãrã un ceas demânã a cãrui valoare seridicã la 3500 euro.

În urmaverificãrilorefectuate,poliþiºtii au stabilit cãsuspecþi decomiterea furtului au fostdoi bãrbaþi, unul în vârstãde 29 de ani, din munici-piul Vulcan ºi altul învârstã de 31 de ani, dinPetrila.

Ceasul a fost recuperat ºipredat pãrþii vãtãmate, iarîn urma dispoziþieiprocurorului de supraveghe-re s-a dispus cercetarea înstare de libertarte a celordosi suspecþi, sub aspectulcomiterii infracþiunilor defurt calificat ºi, respectiv,complicitate la furt calificat.

Închiderea minelor, supravegheatã de INSEMEX

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

L a bibliotecã, dar nupentru cãrþi, ci pen-

tru socializare. În secolulvitezei ºi a tehnologieitotul se învârte în jurulinternetului.

Tinerii citesc din ce în cemai puþin, aceºtia suntatraºi de reþelele desocializare. La Bibliotecamunicipalã din Petroºanioricine poate accesa inter-netul, iar în fiecare zi suntzeci de tineri care utilizeazã

calculatoarele. Mulþi vin aicipentru a socializa.

“Am venit sã fac unreferat pentru ºcoalã, suntîn clasa a XII, am atestat ºivin aici. Mai stau peFacebook, dar mai multpentru atestat vin. Vin camla douã zile, apoi de la oradouã sunt la ºcoalã. Aminternet acasã, dar este petelefon ºi pe telefon nu potsã fac nimic. Aici îmi

foloseºte, aºa mai împrumutºi câte o carte. Mã ajutãinternetul, deºi eu evoluezla fotbal ºi în primul rând aºvrea sã merg tot pe fotballa Târgu Jiu”, ne spuneClaudiu.

Tinerii recunosc în unani-mitate cã folosesc internetulpentru a intra pe reþelele desocializare ºi pentru a se juca.

“Intru pe Facebook, mãmai joc jocuri, mai împru-

mut o carte, sunt înclasa a V-a. Nu amteme. Sunt învoit

astãzi. Îmi foloseºte internetul, îmi fac temelecâteodatã. Este util”, nespune un alt tânãr.

“Am venit la bibliotecã sãiau cãrþi, sã intru peFacebook, fac referate, mãajutã internetul. Am acasãinternet, dar eu nu sunt

aici, aici vin la ºcoalã”, nespune un elev din Pui careînvaþã la Petroºani.

Poate uneori aceºti tinerimai împrumutã câte ocarte, însã de cele maimulte ori vin la bibliotecãdoar pentru internet.

Monika BACIUMonika BACIUSãrãcia a golit pieþele

C irca 40 la sutã dincomercianþii care

vindeau produse în piaþã, înurmã cu 4 ani, au închistarabele din cauza sãrãciei.

Piaþa Centralã Petroºani esteaproape goalã din cauza lipseicomercianþilor de produse agri-cole, însã la fel de salbe suntvânzãrile ºi în þarcul de produseindustriale. Astfel, în momentulde faþã în piaþã cu greu pot finumãraþi þãranii care sã aibã ºimarfã la vânzare, iar de vinãeste ºi perioada începutului dean, când multe familii au bugeteleaproape goale. Din acest motivcei care vor sã-ºi vândã marfa latarabe, ori lasã din preþ ºi semulþumesc cu un mic profit, oriîºi vând marfa pe datorie. Ceimai mulþi dintre comercianþi alega doua variantã.

„Ce putem sã facem, sã-ilãsãm sã moarã de foame, sau sãmurim noi? Trebuie sã dãm ºi pecaiet, pentru cã oamenii suntsãraci. Nu dãm chiar la toþi, cidoar la cei de încredere pentrucã am mai pãþit sã ne fentezecând a venit ziua de platã. Eu amîn jurul a 20 de clienþi, oameniserioºi care vin ºi cumpãrã de lamine pe datorie. Când vine ziuade salariu se prezintã la mine ºiachitã ce au luat, iar dupã câtevazile vin ºi o iau de la capãt. Estemare sãrãcie, vai ºi amar denoi”, spune unul dintre comer-cianþi. ªi administratorul pieþeieste de aceeaºi pãrere cu privirela lipsa clienþilor. Sorin Creþuspune cã faþã de acum 4 ani, dinPiaþa Centralã au dispãrut foartemulþi comercianþi, într-o estimarefiind vorba de circa 40 la sutã.Potrivit sursei citate, administraþiaare în plan mai multe mãsuripentru a-i atrage pe comercianþi,decizii cu aplicabilitate din acestãprimãvarã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

J udecãtorii dela Tribunalul

Hunedoara aucerut timp pentru astudia dosarul încare un hunedoreana fost trimis înînchisoare pentru ocrimã comisã în1981, la Petroºani.

Procesul prin carebãrbatul acuzat deuciderea unui bãieþel denumai 6 ani a cerutrevizuirea sentinþei afost amânat, luni, demagistraþii hunedoreni,pânã în data de 26 ianuarie, pentrustudierea dosarului.

Nicolae Grunþã este celcare a cerut magis-traþilor de la TribunalulHunedoara revizuireasentinþei prin care aajuns dupã gratii în2002, pentru o faptãcomisã în 1981!Potrivit datelor vremii,

Grunþã, împreunã cuun tovarãº de-al lui,Florin Eris, au ucis unbãieþel de numai 6 ani,dupã ce l-au supus laperversiuni sexuale.Eris, de loc dinHunedoara, ºi Grunþã,din Petroºani, l-au ucis

la data de 28 august1981 pe Iosif Gãlãþan,de numai ºase ani, dupãce l-au violat ºi l-ausupus la perversiuni sexuale. Bãieþelul a foststrangulat cu o cureade la pantaloni ºiîngropat în albia unuipârâu din apropiereaPetrosaniului. Omorul afost descoperit cuocazia cercetãrilor altuicaz cutremurãtor, încare Florin Eris a aco-stat, în 31 octombrie2001 o fetiþã de ºapteani, pe care a dus-oîntr-o staþie dezafectatãdin cadrul MineiLivezeni. Acolo adezbrãcat-o ºi a violat-o,

dupã care a strangulat-ocu cureaua ºi a aruncat-ode la înãlþimea de patrumetri într-un bazin dedecantare ºi a plecatliniºtit, crezând cã estemoartã. Miraculos,fetiþa a scãpat cu viaþã.A fost gãsitã aproapemoartã de un localnic,care a scos-o din bazinºi a dus-o la spital,unde a fost salvatã demedici. În timpulaudierilor, criminalul le-a mãrturisit ancheta-torilor cã, împreunã cuNicolae Grunta, l-a ucisºi pe bãieþelul de numai6 ani. Florin Eris a fostcondamnat la 26 deani de inchisoare, iarNicolae Grunþã la 15ani de inchisoare decatre TribunalulHunedoara, pentruomor deosebit de grav.

Dupã 12 ani de lacondamnare, aflat în

Penitenciarul Gherla,Grunþã cere acumrevizuirea sentinþei.

S-a adresat iniþialTribunalului Cluj, darinstanþa de aici ºi-adeclinat competenþa înfavoarea TribunaluluiHunedoara. Dupã treitermene de judecatã,magistraþii au deciszilele trecute respin-gerea „ca inadmisibilãîn principiu cererea derevizuire a sentinþeipenale nr.350/11.11.2002 pro-nunþatã de TribunalulHunedoara în dosarulpenal nr.7044/2002”.Grunþã nu se lasã, însã,ºi a depus o nouãcerere de revizuire,aflatã pe rolulTribunaluluiHunedoara.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Dupã 34 de ani

Crima care a zguduit Petroºaniul în1981, studiatã de magistraþii hunedoreni

Facebook, printre cãrþi

Patru sezoane înDivizia „A”

Jiul încheiase campionatul 1980-81pe locul 10 în Divizia„A”, Puiu Rusu, Fl.Neagu sau Vasiliu fiindfolosiþi de antrenorulPetre Libardi cafundaºi centrali.Plecarea unui grupmasiv de zece jucãtori,printre care ºi a luiVasiliu, a impus aducerea unui numãrla fel de mare printre

aceºtia ºi Dumitru(Mache) Vizitiu, unfundaº înalt de 1.95 mde la Reºiþa, în vârstãatunci de 26 ani.Antrenorul PetreLibardi îl aruncã înluptã încã din primaetapã, pe 8 august1981, într-un meci laPetroºani, Jiul-„Poli”Timiºoara 1-1, într-oformulã de apãrareVânãtoru-M. Popa-Vizitiu-Miculescu. Startgreoi, abia în etapa a

5-a Jiul va reuºi primavictorie, 2-0 cu C.S.Târgoviºte... MacheVizitiu adunã 24 departide, dar încã nu îºi gãsise un post de titular sutã la sutã. Însezonul urmãtor, Jiul semutã pe noul stadion.Mache Vizitiu îºi câºtigãpostul din centrulapãrãrii jiuliste, de unde„evadeazã” în etapa a17-a, marcând primulsãu gol în meciul Jiul-Petrolul Ploieºti 2-0, ungol spectaculos, primul,marcat în minutul 14,cu capul la centrarea luiBãluþã. A fost un cam-pionat excelent pentruMache Vizitiu (Jiul ter-minase pe locul 9), lafel ºi urmãtorul, 1983-84 (antrenor ªtefanCzako, apoi GoguTonca), mai durerosacel sezon 1984-85,ultimul pentru Mache laJiul, când va retrogra-da în Divizia „B”.

Viaþa merge maideparte...

...la A.S. Paroºeni înDivizia „B”, undeMache Vizitiu este primit cu braþeledeschise. Va juca într-ocompanie de jucãtori devaloare, precum Dianu,Adi Barbu, Ghiºan,Buzduga, Baltaru,Homan, Sãlãgean,Crãciun, Dosan, Matula.

Îºi va încheia carierade jucãtor, debutând caantrenor, la RetezatulHaþeg, dar va reveni înmandatul Ion „Liþã”Dumitru ca antrenorsecund la Jiul, trãindbucuria revenirii înDivizia „A” în anul1996.

Omul cu buna dispoziþie

Dincolo de cifre ºistatistici, Mache Vizitius-a remarcat prin fap-tul cã era mereu omulcu buna dispoziþie laJiul, creând în jurul sãumereu o atmosferãdestinsã. Printre repli-cile sale memorabilerãmâne aceea vãzutã ºila televizor, în campi-onatul 1996-97, cândera antrenor secund laJiul, declarând unuireporter la finalul unuimeci de la Piteºti:„Dom`le, ãia n-au fostmai buni ca noi, ne-aubãtut cã au avutbulan!”

Ocazia era...golul!

Sorin Ghiþanpovesteºte: „Eram într-unturneu în Iordania, în`97. Batem cu 1-0 ºiMache, care eraantrenor secund, esteîntrebat de antrenorulIon Ion, câte ocazii anotat. La care elrãspunde: „Am avut osingurã ocazie, adicãun gol”. Ãsta era simpaticul Vizitiu”.

Suflet de copilÎntre 1983-84, Ioan

Velica era preºedinteal Jiului. ªi el îºiaminteºte cu plãcerede Mache Vizitiu: „Era febleþea mea!Împreunã cu „piticul”Bãluþã, formau uncuplu perfect.Diferenþa la piciorîntre ei era de vreoopt numere, veneaumereu împreunã dupã

ghete. Erau foarte simpatici”.

Un „guguºtiuc”numit Militaru

Damian Militaru afost descoperit înfinalul anilor `80 deMache Vizitiu.

„Eram soldat laBaru Mare ºi am primit un telefon sãmã prezint la RetezatulHaþeg. Am urcat întrenul care venea de laPetroºani, unde era ºiMache Vizitiu. M-a luattare din prima: Mãiguguºtiucule, tu eºtisoldatul Militaru? Eºtisoldat sau... militar?Sã te vãd cum te prezinþi la treabã, lateren. Mache avea s-o demonstreze ºi înanii urmãtori cã esteresponsabil cu bunadispoziþie, atât ladrum, în autocar, cât ºi la antrenamente”.

Dumitru Vizitiu n. 14 ian. 1953În Divizia „A” la Jiul1981-82 – 24j. -1982-83 – 33j. 3g.1983-84 – 23j. 1g.1984-85 – 13j. -

93 jocuri4 goluri

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 Ianuarie 20158 Sport

T rist începutde an, cu

atentate de totfelul, cu sãrãcieîn fotbal, curevolte din cauzafotbalului.

A fost o chestie degenul ãsta în weekend-ul trecut, când la Sibius-a organizat un turneude salã cu participareafostelor echipe A.S.U.Poli. Timiºoara, F.C.Argeº Piteºti, F.C.

Vaslui ºi Voinþa Sibiu.Azi-mâine intrãm ºi noila categoria „foste”.Adicã Jiul Petroºani,acum o secþie de fotbala C.S.M.-ului, abia îºimai trage sufletul. Dintoate pãrþile vin numaiveºti triste despreaceastã echipã. Bachiar unii suporteri auatras atenþia pe niºtesite-uri de socializare

cã vor protesta dinnou, ca în 2013. Darîmpotriva cui? Cei dela echipele sus-amintiteau spus cã au ceva cupatronii sau foºtiipatroni ai respectivelorechipe. Jiul nici mãcarnu mai are patroni. E la modã acum sãprotestezi pentru orice,dar nu ºtiu dacã astamai rezolvã ceva.

Vremurile în caretrãim limiteazãoarecum impactulacestor demons-traþii. Credeþi cã cei un milion de mãrºãluitori de pe strãzileParisului vor opriintenþiile de terorism ale altordemenþi? Greu depronosticat.

Henþ cu mâna

Paginã realizatã deGenu TUÞU

JE SUIS... JIULIST!

Mache Vizitiu ar fi împlinit 60 de ani

D umitru Vizitiu, Mache aºa cum îl ºtiau toþi apropiaþii lui, a fost unul dintre cei mai simpatizaþi jucãtori de la Jiul

Petroºani. Nãscut pe 14 ianuarie 1955 la Vânju Mare (jud. Dolj), avenit la Jiul Petroºani în urmã cu trei decenii, de la C.S.M. Reºiþa.

Mache Vizitiu(în medalion)la A.S. Paroºeni

Vulcan înDivizia “B”

Mache Vizitiu (în medalion) la Jiul Petroºani ediþia 1983-1984

În vara anului 2013 a avut loc o primã ediþie amemorialului Tonca-Vizitiu-Libardi

MACHE VIZITIU

cvj nr 775, miercuri 14 ianuarie

Documents