cvj nr 728, miercuri, 29 octombrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 728 Miercuri, 29 Octombrie 2014 Minerii lucreazã ºi sâmbãta, scad costurile de producþie Cardurile de sãnãtate, mai aºteaptã P acienþii mai au de aºteptat ca sã îºi activeze cardurile de sãnãtate. Cei mai mulþi au trecut mãcar o datã pe la medicul de familie, însã, tocmai de aceea, aceºtia ne spun sã mai aºteptãm pânã anul viitor. Distribuirea cardurilor de sãnãtate a început, dar nu e nici pe departe gata, iar pacienþii care le-au primit trebuie sã mai aºtepte. Medicii nu au încã logistica necesarã, iar acestea vor putea fi activate anul viitor în orice unitate medicalã în care ajunge pacientul cu prima ocazie. „Aceste carduri, probabil, dupã 1 ianuarie, vor fi activate. Dar nu toate odatã. Deci, sã nu se prezinte toþi, dupã 1 ianuarie, cu cardurile în mânã, sã le activeze. Nu. Când se prezintã la consultaþii. Atunci. Nu numai medicii pot activa acest card, ci îl poate activa în spital, în policlinicã, atunci când pacientul are nevoie de îngrijire medicalã. Nu este nicio grabã!”, a spus dr. Costantin Gheorghiu, medic de familie. Poºta a început distribuirea cardurilor. Vor exista persoane care nu vor fi gãsite acasã, fie cã nu locuiesc în þarã, ºi-au schimbat domiciliul sau au decedat, dar mai figureazã în documente. Cardurile nedistribuite se vor întoarce la Ministerul Sãnãtãþii ºi pânã la finele anului 2014 aceastã procedurã ar putea sã fie finalizatã. Diana Diana MITRACHE MITRACHE U n tânãr de 27 de ani din Hunedoara a luat o þeapã de 500 de euro, dupã ce, sub pretextul cã a câºtigat un televizor la un concurs cu premii, a depus banii în contul unei persoane care a dispãrut. Tânãrul, când ºi-a dat seama cã a fost înºelat s-a prezentat la poliþie, iar acum anchetatorii îl cautã pe escroc. “În data de 27 octombrie, la ora 17:10, la Poliþia Municipiului Hunedoara s-a prezentat un tânãr în vârstã de 27 de ani, din municipiul Hunedoara, care a reclamat faptul cã în cursul zilei, în jurul orei 13:00, a primit un mesaj pe telefonul mobil în care i s-a solicitat sã depunã 300 de euro, printr-un serviciu de transfer monetar pe numele unei persoane, suma respectivã reprezentând impozitul pentru un câºtig la un concurs televizat cu premii. Dupã depunerea celor 300 de euro, reclamantul a fost apelat de pe acelaºi numãr de telefon ºi i s-a solicitat sã mai depunã încã 200 de euro. Dupã depunerea celor 200 euro, la numãrul de telefon de la care a primit mesajul ºi apelul, nu a mai rãspuns nimeni, situaþie în care tânãrul ºi-a dat seama cã a fost înºelat, motiv pentru care s-a prezentat la Poliþie, unde a depus reclamaþie scrisã”, declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. În baza sesizãrii, poliþiºtii au întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracþiunii de înºelãciune ºi efectueazã cercetãri în vederea identificãrii suspectului ºi a recuperãrii prejudiciului. Poliþiºtii hunedoreni recomandã sã nu trimiteþi bani pentru încãr- carea unor cartele prepay de telefonie mobilã ºi sã nu daþi curs unor solicitãri de a depune diferite sume de bani pentru a intra în posesia unor câºtiguri la concursuri la care nici nu aþi participat, nu luaþi în considerare eventualele mesaje în care sunteþi desemnat câºtigãtor, fãrã temei, al vreunui concurs/sondaj organizat de o firmã de renume ºi cu o puternicã reputaþie; nu trimiteþi date perso- nale sau copii dupã buletin, cãrþi credit/debit, etc. pe mail/fax; nu acceptaþi în nici un caz sã trimiteþi persoanelor necunoscute bani în avans pentru aducerea unui auto- turism sau alt bun, la care aþi fost „desemnat câºtigãtor”; adresaþi-vã celei mai apropiate unitãþi de poliþie sau sã apelaþi numãrul unic de urgenþã 112 ori de câte ori aveþi suspiciuni cu privire la faptul cã aþi putea fi urmãtoarea victimã a unei infracþiuni de înºelãciune. Marius MITRACHE Marius MITRACHE M inerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara vor lucra ºi sâmbetele pentru a produce mai mult cãrbune, evitându-se astfel pe cât posibil un import. Sindicatul Muntele a semnat un protocol cu Complexul Energetic Hunedoara pentru ca ortacii sã lucreze ºi sâmbãta, aceºtia fiind plãtiþi dublu pentru aceastã zi. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Þeapã de 500 de euro la un concurs cu premii

Upload: geza-szedlacsek

Post on 06-Apr-2016

227 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 728

Miercuri, 29 Octombrie 2014

Minerii lucreazã ºi sâmbãta,scad costurile de producþie

Cardurile de sãnãtate,mai aºteaptãP acienþii mai au de aºteptat ca sã

îºi activeze cardurile de sãnãtate.Cei mai mulþi au trecut mãcar o datãpe la medicul de familie, însã, tocmaide aceea, aceºtia ne spun sã maiaºteptãm pânã anul viitor.

Distribuirea cardurilor de sãnãtatea început, dar nu enici pe departe gata,iar pacienþii care le-auprimit trebuie sã maiaºtepte. Medicii nu auîncã logistica necesarã, iar acestea vor putea fi activate anul viitor în orice unitate medicalã în careajunge pacientul cu prima ocazie. „Aceste carduri,probabil, dupã 1 ianuarie, vor fi activate. Dar nutoate odatã. Deci, sã nu se prezinte toþi, dupã 1 ianuarie, cu cardurile în mânã, sã le activeze. Nu.Când se prezintã la consultaþii. Atunci. Nu numaimedicii pot activa acest card, ci îl poate activa înspital, în policlinicã, atunci când pacientul arenevoie de îngrijire medicalã. Nu este nicio grabã!”,a spus dr. Costantin Gheorghiu, medic de familie.

Poºta a început distribuirea cardurilor. Vor existapersoane care nu vor fi gãsite acasã, fie cã nulocuiesc în þarã, ºi-au schimbat domiciliul sau audecedat, dar mai figureazã în documente. Cardurilenedistribuite se vor întoarce la Ministerul Sãnãtãþii ºipânã la finele anului 2014 aceastã procedurã arputea sã fie finalizatã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

U n tânãr de 27 de anidin Hunedoara a luat

o þeapã de 500 de euro, dupãce, sub pretextul cã acâºtigat un televizor la unconcurs cu premii, a depusbanii în contul unei persoane care a dispãrut.

Tânãrul, când ºi-a dat seama cãa fost înºelat s-a prezentat lapoliþie, iar acum anchetatorii îlcautã pe escroc.

“În data de 27 octombrie, laora 17:10, la Poliþia MunicipiuluiHunedoara s-a prezentat un tânãrîn vârstã de 27 de ani, dinmunicipiul Hunedoara, care areclamat faptul cã în cursul zilei,în jurul orei 13:00, a primit un

mesaj pe telefonul mobil în care i s-a solicitat sã depunã 300 deeuro, printr-un serviciu de transfer monetar pe numele uneipersoane, suma respectivãreprezentând impozitul pentru uncâºtig la un concurs televizat cupremii. Dupã depunerea celor300 de euro, reclamantul a fostapelat de pe acelaºi numãr detelefon ºi i s-a solicitat sã maidepunã încã 200 de euro.

Dupã depunerea celor 200euro, la numãrul de telefon de lacare a primit mesajul ºi apelul, nua mai rãspuns nimeni, situaþie încare tânãrul ºi-a dat seama cã afost înºelat, motiv pentru care s-aprezentat la Poliþie, unde a depusreclamaþie scrisã”, declarã

Bogdan Niþu, purtãtor de cuvântal IPJ Hunedoara.

În baza sesizãrii, poliþiºtii au întocmit dosar penal subaspectul comiterii infracþiunii deînºelãciune ºi efectueazã cercetãriîn vederea identificãrii suspectuluiºi a recuperãrii prejudiciului.

Poliþiºtii hunedoreni recomandãsã nu trimiteþi bani pentru încãr-carea unor cartele prepay de telefonie mobilã ºi sã nu daþi curs

unor solicitãri de a depune diferitesume de bani pentru a intra înposesia unor câºtiguri la concursurila care nici nu aþi participat, nuluaþi în considerare eventualelemesaje în care sunteþi desemnatcâºtigãtor, fãrã temei, al vreunuiconcurs/sondaj organizat de ofirmã de renume ºi cu o puternicãreputaþie; nu trimiteþi date perso-nale sau copii dupã buletin, cãrþicredit/debit, etc. pe mail/fax; nuacceptaþi în nici un caz sã trimiteþipersoanelor necunoscute bani înavans pentru aducerea unui auto-turism sau alt bun, la care aþi fost„desemnat câºtigãtor”; adresaþi-vãcelei mai apropiate unitãþi depoliþie sau sã apelaþi numãrul unicde urgenþã 112 ori de câte oriaveþi suspiciuni cu privire la faptulcã aþi putea fi urmãtoarea victimãa unei infracþiuni de înºelãciune.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

M inerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoaravor lucra ºi sâmbetele pentru a produce mai mult cãrbune, evitându-se

astfel pe cât posibil un import. Sindicatul Muntele a semnat un protocol cuComplexul Energetic Hunedoara pentru ca ortacii sã lucreze ºi sâmbãta, aceºtiafiind plãtiþi dublu pentru aceastã zi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Þeapã de 500 de euro la un concurs cu premii

Page 2: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

M ai sunt câtevazile ºi bazinul

construit pentru ºcolariidin Petroºani este gatade inaugurare. Acum sefinalizeazã ultimelecontracte cu utilitãþileºi la mijlocul luniinoiembrie va fi gata,dupã 4 ani în care, din lipsa banilor ºi dincauza crizei economice,lucrãrile au fost între-rupte de mai multe ori.

Bazinul ºcolar de lângãºcoala gimnazialã nr. 5 dinCartierul Aeroport va fiinaugurat curând ºi acum selucreazã la finisãri.Construcþia este destinatã înspecial copiilor dinPetroºani de la ºcoli, iarmodul în care a fost con-struitã este inspirat din con-strucþiile similare cefuncþioneazã acum înGermania. „Sper ca pânãpe 15 noiembrie sã îi dãmdrumul. Acum suntem înultima fazã, atât cu util-

itãþile, cât ºi cu finisajulclãdirii. Deocamdatã nu amfãcut o programare a activ-itãþilor care se vor desfãºuraîn bazin, dar prioritate voravea copiii care îºi vordesfãºura activitatea acolo”,a declarat MarianPopoescu, city managerulmunicipiului Petroºani.

Construcþia a început înanul 2011 ºi trebuia final-izatã un an mai târziu, însã,lucrurile nu au stat tocmaiaºa ºi au durat ceva maimult. City managerulPetroºaniului ne spune cât.„În linie dreaptã, cred cãvreo 4 ani. A fost un con-structor care a dat falimentºi a trebuit sã facem o nouãlicitaþie ºi din cauza aceastaa durat atât”, a mai precizatPopescu.

Bazinul ºcolar dinPetroºani este conceput înbaza unui proiect realizat cufonduri guvernamentale.Petroºaniul este unul dincele 12 oraºe în care a fostimplementat acest program.Investiþia costã peste 30 demiliarde de lei vechi,lucrarea fiind realizatã prinfonduri de la bugetul destat, prin MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Actul normativ aintrat în vigoare, s-austabilit ºi noi benefi-ciari faþã de ani ante-riori ºi anume au maiapãrut noi familiibeneficiare de alocaþi-ile pentru susþinereafamiliei. Ca o noutatear fi aceste cupoaneindividuale pe careposta le va distribuifiecãrui beneficiar.Noi aºteptam sã vinãalimentele, nu ºtimsub ce formã vorveni, dacã vor venipachete cu toate pro-dusele pe care noi artrebui sã le distribuim.La data la care noivom primi alimentelear trebui sã reþinemacele cupoane indi-

viduale, oamenii artrebui sã semnezepentru primirea alimentelor ºi datã lacare au primit alimentele. Nu ºtimdacã vor venipachetele cu toatecategoriile de ali-mente sau vor venitot în transe ca ºipânã acum. Nu ºtim

data exactã la care levom primi dar cândvom afla o data exactã atunci o sã ofacem publicã”, adeclarat CristinaMraz, director execu-tiv DLAS Petroºani.

Cantitãþile încã nuau fost stabilite, darcoºul va arãta altfel.Vor fi mai puþine

pachete de fãinã ºimãlai. Dispar roºiile înbulion, mierea ºi zacus-ca. În schimb, oameniivor primi mult maimulte conserve decarne. Vor mai avea înpachet ulei, zahãr ºipaste fãinoase.

“În mare vor fiaceleaºi produse darcantitãþile s-ar puteasã fie mai mici. Amvãzut cã va fi totzahãr, fainã, mãlai,ulei, conserve decarne darn u avem o adresã exactã cucantitãþile”, a maispus sursa citatã.

De anul acesta dealimente europenevor beneficia ºi per-soanele care primescalocaþie pentrususþinerea familiei,lucru care va duce lacreºterea numãruluibeneficiarilor de alimente.

“Va creºte numãrulalimentelor dar nuºtiu câþi beneficiarivor fi la Petroºani

pentru cã pânã anianteriori primeamadrese prin care noile comunicãm benefi-ciari de ajutor social,beneficiarii noºtri, daranul acesta nu ne-asolicitat nimeni niciosituaþie statisticã. Maimult primesc de lainstitutile abilitate, dela Direcþia pentruProtecþia Copilului,situaþii pentru persoa-nele cu handicapaccentuat ºi grav, de la AJOFM primimsituaþie cu ºomerii.Încã nu ºtim numãrulacestora”, a mai precizat CristinaMraz.

Au dreptul laajutoare europenecei care au venitminim garantat,persoanele cuhandicap, pensio-narii ºi ºomerii cuvenituri sub 400de lei ºi revoluþionarii.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã &desert:

LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi

• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei

OCTOMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060

www.3daqua.ro

Prima piscinã ºcolarã, gata de inaugurare

Mai mulþi beneficiari ai alimentelor europene

A limentele europene, pe bazã de cupon. De anul acestaajutoarele alimentare de la Uniunea Europeanã se vor da

pe cupoane individuale. Tichetele, fãrã valoare financiarã, artrebui sã ajungã la cei sãraci pânã la sfârºitul lui octombrie.

Page 3: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014 Actualitate 3

M inerii de laDivizia

Minierã din cadrulComplexuluiEnergetic Hunedoaravor lucra ºi sâm-betele pentru a produce mai multcãrbune, evitându-seastfel pe cât posibilun import.Sindicatul Muntelea semnat un protocol cuComplexul EnergeticHunedoara pentruca ortacii sã lucrezeºi sâmbãta, aceºtiafiind plãtiþi dublupentru aceastã zi.

“Trebuie sã ajungãun ministru în ValeaJiului ca sã trezeascãconducerea administra-tivã la realitate ºi sãînþeleagã cã pe primulloc trebuie sã stea cãr-bunele din România ºisã devenim mult maiinteresaþi de veniturileminerilor din ValeaJiului decât de

veniturile altor mineridin altã parte. Amsemnat în acest sensun protocol cu condu-cerea administrativã aDiviziei Miniere aproba-tã de directorul generalAurel Niculescu princare pentru lunanoiembrie ºi lunadecembrie vom lucraîn zilele de sâmbãtãmuncã suplimentarãcare va fi retribuitã aºacum ne-am înþeles, cuplata dublã, conform

contractului colectiv demuncã ºi a coduluimunii, pentru o partedin zilele pe caresalariaþii le vor presta,iar pe de altã parte cuzile libere. Este con-semnat în protocolmodul în care se vaacorda repaosul, se vaface plata dublã, iarminerii au luat deja lacunoºtinþã”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.

Potrivit liderilor desindicat, structuraenergeticã nu estesupusã la un efortfinanciar, ba mai multîn zilele de sâmbãtãcostul produceriigigacaloriei seînjumãtãþeºte, acestafiind estimat undeva la50 de lei.

“Nu este un efortfinanciar pentruComplex pentru cã înzilele de sâmbãtãminele din Valea Jiuluiscot cãrbune mai ieftindecât cel de import. Înziua de sâmbãtã se

lucreazã cu efectiveminime la activitateade producþie ºi trans-port, cheltuielile mate-riale nu cresc extraor-dinar pentru cã în gene-ral o minã consumã înzilele de sâmbãtã 70-75% din energia elec-tricã pe care o con-sumã într-o zi normalãde producþie pentru cãmarii consumatori aiunei mine funcþioneazãºi în zilele de sâmbãtã,nu se întâmplã nimicsuplimentar. În acestecondiþii se ajunge la unpreþ de producþie algigacaloriei de 45-50de lei la uneleexploatãri miniere”, amai declarat Nica.

Ministrul delegat peprobleme de energie,Rãzvan Nicolescu, i-aîndemnat pe mineriidin Valea Jiului sã producã mai mult cãrbune pentru casocietatea sã nu fienevoitã sã importehuilã. Demnitarul asubliniat cã societatea,

în speþã ComplexulEnergetic Hunedoara,trebuie sã identificesoluþiile pentru plataminerilor pe perioadacând aceºtia lucreazãpeste program.

La începutulsezonului rece,Guvernul a aprobatprogramul pentruperioada octombrie2014-martie 2015. Înacest program,Complexul EnergeticHunedoara ar trebui sãîºi asigure peste unmilion de tone dehuilã.

ComplexulEnergetic Hunedoara alansat procedurile deachiziþie publicã pentruimportul a 150.000 de tone de cãrbunecombustibil con-venþional, în condiþiileîn care minele de huilãdin Valea Jiului nu vorputea asigura canti-tatea necesarã stabilitãca rezervã legalã pen-tru sezonul rece.

Monika BACIUMonika BACIU

P oliticieni în locul profesioniºtilor.

Companiile de stat se aflãîn plin proces de implementare a manage-mentului profesionist.

Numirile politice nu îºi aulocul în companiile de stat, însãministrul delegat pe problemede Energie Rãzvan Nicolescuspune cã nu are nimic împotriva celor care facpoliticã în timpul liber.

“Ideea pe care am transmis-o cãtre consiliile deadministraþie a fost sã se facã oanalizã a numirilor numai pecriterii politice adicã pânã laurmã este dreptul fiecãruiadacã decide în timpul liber sãaibã ºi activitate politicã. Nueste nimic rãu în asta, însã dinpunct de vedere al politizãriideciziilor nu încurajez acestlucru ºi am cerut fiecãrei societãþi, fiecãrui consiliu de

administraþie sã prezinte oanalizã în legãturã cu acestenumiri fãcute numai pe criteriipolitice. E adevãrat cã nu amprimit decât de la câteva dinele rãspuns, este un termenpânã la sfârºitul anului”, adeclarat la Petroºani, RãzvanNicolescu, ministrul delegat peprobleme de energie.

Spre exemplu, la Complexul EnergeticHunedoara, Adunarea

Generalã a Acþionarilor esteformatã din Ionescu ConstantinSergiu, Liliana Miron ºi GavrilBaican. În fruntea ComplexuluiEnergetic Hunedoara se aflãAurel Niculescu, membru PSD.În ceea ce priveºte SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului aceasta este condusã tot de un membru PSDºi anume Aurel Anghel.

Monika BACIUMonika BACIU

Minerii lucreazã ºi sâmbãta,scad costurile de producþie

Numirile politice, analizate de Nicolescu

Page 4: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

V alea Jiului adevenit,

începând cu cea de-adoua jumãtate a secolului al XIX-lea,o zonã cosmopolitã,în special, datoritãimportului de forþãde muncã. Forþã demuncã necesarãpunerii pe picioare aindustriei miniere.

Printre muncitorii dediverse etnii, veniþi dintoate colþurile ImperiuluiAustro – Ungar, s-aunumãrat ºi italienii careau lucrat la construireacãii ferate care legaSimeria de Petroºani.Aceºtia au reuºit sã-ºiconserve identitateatimp de douã secole,dovada acestui lucrufiind existenþa AsociaþieiEmigranþilor dinBellunesi „Jiu – Piave”,alcãtuitã din descendenþiiitalienilor sosiþi înRomânia în cãutareaunei vieþi mai bune.

Dupã aproape 150de ani, de la sosirea italienilor în „ValeaPlângerii”, la iniþiativaurmaºilor acestora dinBelluno, în colaborarecu reprezentanþiiAsociaþiei „Bellunesi nellMundo – Jiu – Piave”,au fost parafate actelede înfrãþire dintre localitãþile Ponte nelleAlpi ºi Petroºani.Asociaþia etnicã volun-tarã din Valea Jiului afost constituitã în 1991ºi are în componenþã,mai ales, descendenþi ai

italienilor proveniþi dinregiunea Veneto.Importanþa acesteia con-stã, în principal, în mãr-turiile istorice referitoarela evoluþia zonei, dinpunct de vedere etnic.Afiliatã Asociaþiei„Emigrati Bellunesi” dinItalia, „FamiliaEmigranþilor BellunesiJiu – Piave” are ca þel„întãrirea raporturilor

dintre descendenþii italie-nilor, recuperarea limbiiitaliene ºi a dialectuluioriginar, deschidereaunui canal pemanent dedialog între bellunesii dinjudeþul Hunedoara ºi ceidin regiunea din care auvenit, gãsirea ºi reinte-grarea tuturor descenen-denþilor italieni de origine bellunesã actualmente rezidenþi în România”.

Istoria emigranþiloritalieni în Valea Jiuluiîncepe în urmã cuaproape douã secole,atunci când, împinºi desãrãcie, aceºtia ºi-aupãrãsit locurile natale,ajungând ºi în România.Aici, erau la marecãutare dulgherii, tâm-plarii, zidarii sau munci-

torii specializaþi în con-struirea de poduri saualte edificii. În ValeaJiului tocmai începuseexploatarea cãrbuneluiiar mâna de lucru erainsuficientã pentru inten-sa activitate industrialãpreconizatã a luaamploare aici. Nu dealta, dar, bãºtinaºii dinzonã (momârlanii)refuzau sã se angajeze la

minã. Din acest motiv, adevenit imperios nece-sarã aducerea de munci-tori din alte zone aleImperiului. Aºa au ajunsaici ºi italienii (cei mainumeroºi fiind cei dinprovincia Belluno) atraºide câºtigurile ce puteaufi obþinute din mineritdar ºi din activitãþileconexe. Adicãexploatarea lemnului ºidezvoltarea infrastructurii(italienii au luat parteactivã la construireaDefileului Vãii Jiului darºi a cãii ferate ce legaPetroºaniul de Simeria).Conform unui recen-sãmânt din anul 1870,efectuat imediat dupãdemararea exploatãriicãrbunelui, în ValeaJiului, din 12.671 delocuitori, 994 erau

italieni. Adicã aproape10%...

O bunã parte a italie-nilor „transferaþi” înValea Jiului, în perioada1868 – 1896, a lucratla calea feratã Simeria –Petroºani. Construireaacesteia a demarat înprimãvara anului 1868,inclusiv cu pietre dinzidul cetãþii dacice de laBãniþa, fiind datã (provizoriu) în exploatarepe data de 18 august1870. Pentru realizarealucrãrilor a fost nevoiede zidari ºi cioplitori înpiatrã calificaþi,specialiºti în aceastãactivitate fiind tot italienii.Din acest motiv lucrãrileau fost luate în antre-prizã de MartinaGiovanni care a adus dinItalia încã 3.000 deoameni. Aceºtia s-auinstalat, în special, înBãniþa ºi Meriºor. Mulþidintre ei nu au mairevenit acasã, alegând sãrãmânã în Valea Jiului,unde au avut o contribuþie importantã ºi la realizarea altor construcþii reprezentativepentru Petroºani(în special).

Venirea masivã amuncitorilor strãini, nudoar a italienilor, aschimbat, pentru tot-deauna, componenþaetnicã a populaþiei dinValea Jiului. În prezent,însã, numãrul italienilora scãzut simþitor, cei maimulþi dintre ei devenindromâni. Mai exact, s-auîntors ºi au rãmas acolode unde au plecat cu miide ani în urmã, pe vremea când latinii senumeau indo –europeni.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Valea Jiului este, dinnou, gãzduitã de”Observatorul Cultural”,revistã naþionalã deinformaþie ºi analizã cul-turalã, prin acelaºi tânãrscriitor îndrãgostit deaceastã zonã ºi oameniiei, Alexandru Dumitriu.De aceastã datã estevorba de ”Istoria unuiinterviu”, realizat în1974 de Bujor Bogdan,pe atunci ziarist la cotid-ianul ”Steagul Roºu”, cuscriitorul Ion DezideriuSîrbu, sub titlul ”ValeaJiului, o cetate desuflete tari”.

Alexandru Dumitriu arealizat, la rândul sãu,un interviu cu fostulziarist care l-a cunoscutpersonal pe scriitorulpetrilean Ion D. Sîrbu.”Relaþia mea cu Ion D.Sîrbu a pornit mai întâide la faptul cã familiilenostre, pãrinþii noºtri secunoaºteau...”, spuneBujor Bogdan.

De ce s-a oprit AlexDumitriu la acest inter-viu, o spune chiar el în”expunerea de motive”a hotãrârii sale de a stade vorbã cu ziaristulminer din ”cetateasufletelor tari”...

” ...acea Vale aJiului curajoasã,

demnã ºi, înainte detoate, umanã”

”De ce gãsesc remar-cabil interviul acesta?Sunt mai multe motive.Dar primul se datoreazãfaptului cã scriitorul esteacompaniat de sora sa,Irina Sîrbu, pe atuncifuncþionarã la CentralaCãrbunelui, care seînscrie discret în discuþii.La întrebãrile ziaristului,Sîrbu a rãspuns în scris,oferindu-i ºi surorii salecuvântul. Este un gestsuperb al scriitorului,care a þinut sã lase posteritãþii o mãrturiealãturi de sora sa. ªi,totodatã, o dovadã publicã de dragoste (...)

Materialul din SteagulRoºu nu este deloc protocolar. Spuneam cã

sunt mai multe motivelepentru care în considerremarcabil. Al doilea arfi cã, aºa cum antici-peazã ºi titlul, interviulreflectã devotamentulscriitorului faþã de ValeaJiului ºi mineri.

Sîrbu nu ºi-a ascunsniciodatã origineapetrileanã. ªi ar trebuica aceastã idelebilã legã-turã a lui cu Valea Jiuluisã fie mai bine avutã învedere. Pentru cãreprezintã legãtura deconºtiinþã. El nu a fostdoar autorul unei bene-dictine literaturi antito-talitare, discipolul luiBlaga sau intelectualulcaptiv într-un sistemtenebros, ci un expo-nent al Vãii Jiului auten-tice. Adicã acea Vale aJiului curajoasã, demnãºi, înainte de toate,umanã.

Interviul atinge otentã revendicativã,

Sîrbu mãrturisindu-ºiconcret anumite insatis-facþii. Mai întâi frus-trarea – perfect legitimã– de a nu-i fi difuzatemulþumitor în þinutulnatal volumele care le-aconsacrat tocmai oame-nilor acelor locuri (...)

Sîrbu îºi exprimã, înacelaºi interviu, ºidragostea pe care i-o poartã mamei lui.Întrebat fiind ce destindoreºte cãrþii ”Povestiripetrilene” scriitoruldeclarã: ”Sã fie cititã ºiînþeleasã. ªi mai dorescca acei domni care ocunosc ºi o salutã pemama mea sã acordepãlãriei lor un plus derespect”.

Pe lângã aspectelemenþionate, materialuldisimuleazã ºi unelealuzii politice.

Despre toate acesteaam stat de vorbã, pe 8septembrie, laPetroºani, cu semnatarulinterviului, domnul BujorBogdan, astãzi septua-genar, fost director, între1986 ºi 1989, al mineiPetrila, unde a lucratcândva ºi Ion D. Sîrbu,o minã emblematicã aRomâniei, care, dupãînchidere, programatãanul viitor, riscã sã fiedistrusã complet. Arînsemna o pierdereuriaºã pentruValea Jiuluiºi inclusivpentrumemoriascriitorului.Deoarece oparte sub-

staþialã din literatura luise leagã de aceastãminã. Precum ºi destinulsãu” – subliniazãAlexandru Dumitriu.

În interviul realizat cuBujor Bogdan,Alexandru Dumitriu(http://cronicavj.ro/wp/?p=1831 ) încearcã ºireuºeºte ”sã smulgã”situaþii ºi stãri nespuse,neºtiute pânã acum,despre omul Ion D.Sîrbu, despre sistemulde atunci, despre cum afost primit interviul ºtiin-du-se faptul cã scriitorulse afla sub supraveghe-rea Securitãþii, dspreacea energie specificãminerilor pe care oimprimã ºi descedenþilor,despre participarea lafuneraliile scriitorului adoi mineri de la Petrila,despre ce însemnãmoartea minei, o minã,la fel ca aceea de laLupeni, plinã de încãrcãturã istoricã ºiculturalã....

Interviul poate fi cititintegral pe internethttp://www.observator-cultural.ro/Valea-Jiului-o-cetate-de-suflete-tari.-Istoria-unui-interviu*articleID_30762-articles_details.html

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

P rimirea oficialã, în

Petroºani, a dele-gaþiei vânãtorilor demunte italieni careºi-au deschis unsediu la CasaPollicino a avut locîn cursul serii devineri, 24 octombrie.

Cu aceastã ocazie, ladeschiderea mani-festãrilor prilejuite deacest eveniment, aufost interpretateimnurile naþionale ale

celor douã þãri. Deacestã datã însã,românii (din corul

Rapsodia din Vãlenii deMunte) au cântat imnulItaliei iar italienii (din

corul venit dinCodissago - Belluno) pecel al României.

„Pentru cã estevorba despre douãlimbi înrudite nu ne-afost prea greu sã interpretãm „Deºteaptã-te române”chiar în limba românã.Aveþi un imn frumos, lafel de frumos ca ºi „Il Canto degli Italiani”,imnul nostru naþional.Ne bucurãm cã amputut fi prezenþi aici, lainaugurarea sediuluivânãtorilor de muntedin Italia, în Petroºani.

În rest, ne-am simþitfoarte bine la voi ºi pot

sã spun cã, în afarã deo zonã extraordinar defrumoasã, aveþi ºi niºteoameni deosebiþi care olocuiesc. Sper sãrevenim cât maicurând, aici, la voi”, adeclarat Doriana deVettore, preºedintelecorului din Codissago.

Ceremonia oficialãde inaugurare a sediuluidin Petroºani al vânãto-rilor de munte italieni aavut loc zilele trecute,la Casa Pollicino.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

”Valea Jiului, o cetate de suflete tari” Istoria unui interviu

S criitorul Alexandru Dumitriu a real-izat un interviu cu fostul ziarist ºi

director de minã, Bujor Bogdan, care înanul 1974 a publicat în ”Steagul Roºu” oconvorbire/interviu remarcabil cu scriitorulIon D. Sîrbu – ”Valea Jiului, o cetate desuflete tari”. ”Istoria unui interviu” aapãrut în ”Oservatorul cultural”, publicaþienaþionalã de informaþie ºi analizã cultur-alã, ºi scoate la luminã lucruri nespuseîncã despre scriitorul petrilean, despre limitele cenzurii de la acea vreme, desprepersonalitatea lui Sîrbu, care este posibilsã fi moºtenit acea energie specificã minerilor pe care o transmit copiilor...

Schimb de imnuri româno - italian

Italienii, prezenþi în Valea Jiului odatãcu începerea exploatãrii cãrbunelui

Page 5: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

V alea Jiului adevenit,

începând cu cea de-adoua jumãtate a secolului al XIX-lea,o zonã cosmopolitã,în special, datoritãimportului de forþãde muncã. Forþã demuncã necesarãpunerii pe picioare aindustriei miniere.

Printre muncitorii dediverse etnii, veniþi dintoate colþurile ImperiuluiAustro – Ungar, s-aunumãrat ºi italienii careau lucrat la construireacãii ferate care legaSimeria de Petroºani.Aceºtia au reuºit sã-ºiconserve identitateatimp de douã secole,dovada acestui lucrufiind existenþa AsociaþieiEmigranþilor dinBellunesi „Jiu – Piave”,alcãtuitã din descendenþiiitalienilor sosiþi înRomânia în cãutareaunei vieþi mai bune.

Dupã aproape 150de ani, de la sosirea italienilor în „ValeaPlângerii”, la iniþiativaurmaºilor acestora dinBelluno, în colaborarecu reprezentanþiiAsociaþiei „Bellunesi nellMundo – Jiu – Piave”,au fost parafate actelede înfrãþire dintre localitãþile Ponte nelleAlpi ºi Petroºani.Asociaþia etnicã volun-tarã din Valea Jiului afost constituitã în 1991ºi are în componenþã,mai ales, descendenþi ai

italienilor proveniþi dinregiunea Veneto.Importanþa acesteia con-stã, în principal, în mãr-turiile istorice referitoarela evoluþia zonei, dinpunct de vedere etnic.Afiliatã Asociaþiei„Emigrati Bellunesi” dinItalia, „FamiliaEmigranþilor BellunesiJiu – Piave” are ca þel„întãrirea raporturilor

dintre descendenþii italie-nilor, recuperarea limbiiitaliene ºi a dialectuluioriginar, deschidereaunui canal pemanent dedialog între bellunesii dinjudeþul Hunedoara ºi ceidin regiunea din care auvenit, gãsirea ºi reinte-grarea tuturor descenen-denþilor italieni de origine bellunesã actualmente rezidenþi în România”.

Istoria emigranþiloritalieni în Valea Jiuluiîncepe în urmã cuaproape douã secole,atunci când, împinºi desãrãcie, aceºtia ºi-aupãrãsit locurile natale,ajungând ºi în România.Aici, erau la marecãutare dulgherii, tâm-plarii, zidarii sau munci-

torii specializaþi în con-struirea de poduri saualte edificii. În ValeaJiului tocmai începuseexploatarea cãrbuneluiiar mâna de lucru erainsuficientã pentru inten-sa activitate industrialãpreconizatã a luaamploare aici. Nu dealta, dar, bãºtinaºii dinzonã (momârlanii)refuzau sã se angajeze la

minã. Din acest motiv, adevenit imperios nece-sarã aducerea de munci-tori din alte zone aleImperiului. Aºa au ajunsaici ºi italienii (cei mainumeroºi fiind cei dinprovincia Belluno) atraºide câºtigurile ce puteaufi obþinute din mineritdar ºi din activitãþileconexe. Adicãexploatarea lemnului ºidezvoltarea infrastructurii(italienii au luat parteactivã la construireaDefileului Vãii Jiului darºi a cãii ferate ce legaPetroºaniul de Simeria).Conform unui recen-sãmânt din anul 1870,efectuat imediat dupãdemararea exploatãriicãrbunelui, în ValeaJiului, din 12.671 delocuitori, 994 erau

italieni. Adicã aproape10%...

O bunã parte a italie-nilor „transferaþi” înValea Jiului, în perioada1868 – 1896, a lucratla calea feratã Simeria –Petroºani. Construireaacesteia a demarat înprimãvara anului 1868,inclusiv cu pietre dinzidul cetãþii dacice de laBãniþa, fiind datã (provizoriu) în exploatarepe data de 18 august1870. Pentru realizarealucrãrilor a fost nevoiede zidari ºi cioplitori înpiatrã calificaþi,specialiºti în aceastãactivitate fiind tot italienii.Din acest motiv lucrãrileau fost luate în antre-prizã de MartinaGiovanni care a adus dinItalia încã 3.000 deoameni. Aceºtia s-auinstalat, în special, înBãniþa ºi Meriºor. Mulþidintre ei nu au mairevenit acasã, alegând sãrãmânã în Valea Jiului,unde au avut o contribuþie importantã ºi la realizarea altor construcþii reprezentativepentru Petroºani(în special).

Venirea masivã amuncitorilor strãini, nudoar a italienilor, aschimbat, pentru tot-deauna, componenþaetnicã a populaþiei dinValea Jiului. În prezent,însã, numãrul italienilora scãzut simþitor, cei maimulþi dintre ei devenindromâni. Mai exact, s-auîntors ºi au rãmas acolode unde au plecat cu miide ani în urmã, pe vremea când latinii senumeau indo –europeni.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Valea Jiului este, dinnou, gãzduitã de”Observatorul Cultural”,revistã naþionalã deinformaþie ºi analizã cul-turalã, prin acelaºi tânãrscriitor îndrãgostit deaceastã zonã ºi oameniiei, Alexandru Dumitriu.De aceastã datã estevorba de ”Istoria unuiinterviu”, realizat în1974 de Bujor Bogdan,pe atunci ziarist la cotid-ianul ”Steagul Roºu”, cuscriitorul Ion DezideriuSîrbu, sub titlul ”ValeaJiului, o cetate desuflete tari”.

Alexandru Dumitriu arealizat, la rândul sãu,un interviu cu fostulziarist care l-a cunoscutpersonal pe scriitorulpetrilean Ion D. Sîrbu.”Relaþia mea cu Ion D.Sîrbu a pornit mai întâide la faptul cã familiilenostre, pãrinþii noºtri secunoaºteau...”, spuneBujor Bogdan.

De ce s-a oprit AlexDumitriu la acest inter-viu, o spune chiar el în”expunerea de motive”a hotãrârii sale de a stade vorbã cu ziaristulminer din ”cetateasufletelor tari”...

” ...acea Vale aJiului curajoasã,

demnã ºi, înainte detoate, umanã”

”De ce gãsesc remar-cabil interviul acesta?Sunt mai multe motive.Dar primul se datoreazãfaptului cã scriitorul esteacompaniat de sora sa,Irina Sîrbu, pe atuncifuncþionarã la CentralaCãrbunelui, care seînscrie discret în discuþii.La întrebãrile ziaristului,Sîrbu a rãspuns în scris,oferindu-i ºi surorii salecuvântul. Este un gestsuperb al scriitorului,care a þinut sã lase posteritãþii o mãrturiealãturi de sora sa. ªi,totodatã, o dovadã publicã de dragoste (...)

Materialul din SteagulRoºu nu este deloc protocolar. Spuneam cã

sunt mai multe motivelepentru care în considerremarcabil. Al doilea arfi cã, aºa cum antici-peazã ºi titlul, interviulreflectã devotamentulscriitorului faþã de ValeaJiului ºi mineri.

Sîrbu nu ºi-a ascunsniciodatã origineapetrileanã. ªi ar trebuica aceastã idelebilã legã-turã a lui cu Valea Jiuluisã fie mai bine avutã învedere. Pentru cãreprezintã legãtura deconºtiinþã. El nu a fostdoar autorul unei bene-dictine literaturi antito-talitare, discipolul luiBlaga sau intelectualulcaptiv într-un sistemtenebros, ci un expo-nent al Vãii Jiului auten-tice. Adicã acea Vale aJiului curajoasã, demnãºi, înainte de toate,umanã.

Interviul atinge otentã revendicativã,

Sîrbu mãrturisindu-ºiconcret anumite insatis-facþii. Mai întâi frus-trarea – perfect legitimã– de a nu-i fi difuzatemulþumitor în þinutulnatal volumele care le-aconsacrat tocmai oame-nilor acelor locuri (...)

Sîrbu îºi exprimã, înacelaºi interviu, ºidragostea pe care i-o poartã mamei lui.Întrebat fiind ce destindoreºte cãrþii ”Povestiripetrilene” scriitoruldeclarã: ”Sã fie cititã ºiînþeleasã. ªi mai dorescca acei domni care ocunosc ºi o salutã pemama mea sã acordepãlãriei lor un plus derespect”.

Pe lângã aspectelemenþionate, materialuldisimuleazã ºi unelealuzii politice.

Despre toate acesteaam stat de vorbã, pe 8septembrie, laPetroºani, cu semnatarulinterviului, domnul BujorBogdan, astãzi septua-genar, fost director, între1986 ºi 1989, al mineiPetrila, unde a lucratcândva ºi Ion D. Sîrbu,o minã emblematicã aRomâniei, care, dupãînchidere, programatãanul viitor, riscã sã fiedistrusã complet. Arînsemna o pierdereuriaºã pentruValea Jiuluiºi inclusivpentrumemoriascriitorului.Deoarece oparte sub-

staþialã din literatura luise leagã de aceastãminã. Precum ºi destinulsãu” – subliniazãAlexandru Dumitriu.

În interviul realizat cuBujor Bogdan,Alexandru Dumitriu(http://cronicavj.ro/wp/?p=1831 ) încearcã ºireuºeºte ”sã smulgã”situaþii ºi stãri nespuse,neºtiute pânã acum,despre omul Ion D.Sîrbu, despre sistemulde atunci, despre cum afost primit interviul ºtiin-du-se faptul cã scriitorulse afla sub supraveghe-rea Securitãþii, dspreacea energie specificãminerilor pe care oimprimã ºi descedenþilor,despre participarea lafuneraliile scriitorului adoi mineri de la Petrila,despre ce însemnãmoartea minei, o minã,la fel ca aceea de laLupeni, plinã de încãrcãturã istoricã ºiculturalã....

Interviul poate fi cititintegral pe internethttp://www.observator-cultural.ro/Valea-Jiului-o-cetate-de-suflete-tari.-Istoria-unui-interviu*articleID_30762-articles_details.html

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

P rimirea oficialã, în

Petroºani, a dele-gaþiei vânãtorilor demunte italieni careºi-au deschis unsediu la CasaPollicino a avut locîn cursul serii devineri, 24 octombrie.

Cu aceastã ocazie, ladeschiderea mani-festãrilor prilejuite deacest eveniment, aufost interpretateimnurile naþionale ale

celor douã þãri. Deacestã datã însã,românii (din corul

Rapsodia din Vãlenii deMunte) au cântat imnulItaliei iar italienii (din

corul venit dinCodissago - Belluno) pecel al României.

„Pentru cã estevorba despre douãlimbi înrudite nu ne-afost prea greu sã interpretãm „Deºteaptã-te române”chiar în limba românã.Aveþi un imn frumos, lafel de frumos ca ºi „Il Canto degli Italiani”,imnul nostru naþional.Ne bucurãm cã amputut fi prezenþi aici, lainaugurarea sediuluivânãtorilor de muntedin Italia, în Petroºani.

În rest, ne-am simþitfoarte bine la voi ºi pot

sã spun cã, în afarã deo zonã extraordinar defrumoasã, aveþi ºi niºteoameni deosebiþi care olocuiesc. Sper sãrevenim cât maicurând, aici, la voi”, adeclarat Doriana deVettore, preºedintelecorului din Codissago.

Ceremonia oficialãde inaugurare a sediuluidin Petroºani al vânãto-rilor de munte italieni aavut loc zilele trecute,la Casa Pollicino.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

”Valea Jiului, o cetate de suflete tari” Istoria unui interviu

S criitorul Alexandru Dumitriu a real-izat un interviu cu fostul ziarist ºi

director de minã, Bujor Bogdan, care înanul 1974 a publicat în ”Steagul Roºu” oconvorbire/interviu remarcabil cu scriitorulIon D. Sîrbu – ”Valea Jiului, o cetate desuflete tari”. ”Istoria unui interviu” aapãrut în ”Oservatorul cultural”, publicaþienaþionalã de informaþie ºi analizã cultur-alã, ºi scoate la luminã lucruri nespuseîncã despre scriitorul petrilean, despre limitele cenzurii de la acea vreme, desprepersonalitatea lui Sîrbu, care este posibilsã fi moºtenit acea energie specificã minerilor pe care o transmit copiilor...

Schimb de imnuri româno - italian

Italienii, prezenþi în Valea Jiului odatãcu începerea exploatãrii cãrbunelui

Page 6: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 20146 Actualitate

În instanþãpentru navetaprofesorilor

Î n ultima perioadãs-a vorbit despre

decontarea naveteielevilor, însã sunt ºidascãli care nu ºi-auprimit banii pentrutransport.

Astfel, multe cadre didactice se duc la serviciu pe banii lor, deºi legea obligã administraþiile locale sã deconteze navetaprofesorilor.

“Din informaþiile pe carele am eu, primãriile asigurãdecontarea navetei. Dacã

sunt primari care nu rezolvãaceast lucru în termen deºase luni de zile, dascãlii suntpregãtiþi cu dosarele, iar noiîi vom da în judecatã pentruobþinerea banilor pentrunavetã”, a declarat VasileFãgaº, lider de SindicatÎnvãþãmântul PreuniversitarValea Jiului.

În Valea Jiului existã probleme la Lupeni în ceeace priveºte decontarea naveteicadrelor didactice. În rest,

toate celelalte administraþiilocale suportã contravaloareatransportului profesorilor.

“ªtiu cã sunt probleme laLupeni, la Petroºani deocam-datã nu ºtiu. Procesele secâºtigã pentru cã existã legepentru decontarea navetei”,a mai subliniat sursa citatã.

Se pot deconta dineconomiile ºcolilor “cheltuielicu naveta cadrelor didactice,pe perioada cursurilor, înlimita distanþei de 50 kilo-metri, ºi în limita sumei de26 lei/cadru didactic/lunãpentru distanþa de 3 kilo-metri”, iar “pentru distanþelece depãºesc 3 kilometri,pânã la 50 kilometri, sumade 26 lei/cadru didactic/lunãse suplimenteazã cu 2 leipentru fiecare kilometru”, dinaceste resurse.

Monika BACIUMonika BACIU

“Este o bucurie pentruºcoala noastrã cã am reuºitsã fim parteneri într-unproiect internaþional, unproiect Erasmus, care facebucurie ºcoli ºi cadrelordidactice ºi un schimb debune practice cu 8 þãri dinîntreaga lume”, a declaratNicoleta Demeter, directorªcoala Generalã IG DucaPetroºani.

Coordonatorii proiectuluisunt dascãlii din Anglia, iar

celelalte þãri participante aucalitatea de parteneri.

“Coordonatori acestuiproiect sunt din Anglia, înparteneriat cu noi mai esteo ºcoalã din Irlanda, dinPolonia, din Estonia, dinTurcia ºi Spania care separe cã va veni cu douãºcoli pânã la urmã. Aºtep-tãm sã ne întâlnim în lunadecembrie pentru a stabiliactivitãþile comune, activitãþilegate de copii la nivel de

gimnaziu. Sunt tot felul depropuneri de ale noastrefãcute, sã vedem dacã ºiparteneri noºtri vor fi decomun acord cu noi “, amai spus sursa citatã.

Proiectul se va derula peo perioadã de doi ani, iar întot acest timp vor avea locschimburi de experienþãîntre parteneri, dar ºi multealte activitãþi care îi implicãºi pe elevi.

Monika BACIU Monika BACIU

“În acest momentlucrãm dupã manualele vechi deanul trecut, dar leaºteptãm pe celenoi care sunt conform programei.Nu corespund programei, sunt înaltã ordine, deci nucorespund programei ºcolare”,a declarat Nicoleta

Demeter, directorªcoala Generalã IGDuca Petroºani.

Potrivit unuicomunicat transmisde MinisterulEducaþiei în parteaa doua a acesteisãptãmâni vor fisemnate contractelecu editurile câºtigãtoare.

“Rãspunsul este

pe drum pentru cã ni s-au cerut editurile, numãrulde manuale lafiecare clasã ºi încurând vor veni ºi înºcoalã. Semestrul Isigur îl vom terminacu manuale noi”, amai spus sursacitatã.

Acum, ministerulcentralizeazã solicitãrile inspec-

toratelor ºcolare dinîntreaga þarã. Onouã contestaþie afost depusã pentruabecedar, fapt carea blocat din nouprocedura. Consiliulpentru SoluþionareaContestaþiilorurmeazã sã dea odecizie sãptãmânaaceasta.

Monika BACIUMonika BACIU

Niciun medic legistS pitalul de

Urgenþã dinPetroºani se confrun-tã de câþiva ani culipsa medicilorlegiºti. Singura uni-tate din judeþ cumedic legist esteSpitalul Judeþean deUrgenþã Deva.

Consiliul JudeþeanHunedoara ºi Direcþiade Sãnãtate Publicã ar trebui sã facã demersurile necesare pentru a angaja un medic legist ºi la Spitalul deUrgenþã Petroºani.

“A fost doctorul Jula care a decedat. Oricum acest serviciu de medicinã legalã nu se aflã în subordineaSpitalului de Urgenþã Petroºani, este în subordineaDirecþiei de Sãnãtate Publicã ºi a Consiliului Judeþean, ca atare posibilitatea de a angaja un medic pentru ValeaJiuluui rãmâne la latitudinea acestora. Pentru cazurileunde este nevoie de medicinã legalã existã medici de laDeva care vin pentru a rezolva problemele. Atunci cândsunt urgenþe în cel mai scurt timp posibil, vin”, a declaratmanagerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Oficialii IML Hunedoara spun cã de la 1 ianuarie2015 ºi la Petroºani va fi un medic legist. Intervenþiamedicului legist este necesarã în cazurile în care deceselesunt suspecte. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

ªcoala IG Duca, parte a unui proiect iiiinnnntttteeeerrrrnnnnaaaaþþþþ iiiioooonnnnaaaallllU n proiect internaþional se va derula la ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani.

Opt þãri participã la aceest proiect ERASMUS care are rolul de a îmbunãtãþicalitatea actului educaþional prin schimbul de experienþã dintre parteneri.

Lipsa manualelor, o situaþie care treneazã

N ici dupã douã luni ºi jumãtatede la începutul noului an

ºcolar, manualele noi nu au ajunspe bãncile elevilor de clasa I ºi clasaa II. Astfel, la clasã se lucreazãdupã vechile manuale care nu corespund noii programe de studiu.

Page 7: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

D uminicã, cei care nu pot veni

la vot în Petroºani, potcere urna mobilã. Fiecã vorbim despre bol-navii din spital, ori decei care nu se potdeplasa de la domiciliuºi chiar de arestaþii ladomiciliu, toþi trebuiesã depunã cereri încãde sâmbãtã.

„Cererea de urnã mobilã se depune, ca ºi laeuroparlamentare, la sediulsecþiei de votare de careaparþin votanþii, în data de1 noiembrie, între orele18,00 ºi 20,00.

Bolnavii din spital, conform Hotãrârii nr. 7 aBEJ, pot sã depunã cereriscrise personal ºi înaintateapoi de cãtre Spitalul deUrgenþã, la LiceulEconomic, la Liceul de

Informaticã ºi la grãdiniþa dinDimitrov. Asta pentrucã, altã datã, urnamobilã ce a plecat de

la Liceul Economic a statde dimineaþã pânã searã înspital ºi abia au reuºit sãvoteze toþi bolnavii care audorit.

Aºa fiind 3 secþii, ne vomorganiza ºi noi mai bine”, aprecizat jr. Adrian Negoe,secretarul PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

Dacã nu sunt în spital,bolnavii neplasabili, potcere urna tot sâmbãtã, în acelaºi interval orar.

„În cazul perosoanelorneinternate în spital,cererile pentru urna mobilãtrebuie însoþite de un certificat medical, al handicapului locomotor ori de altã naturã.

De asemenea, potdepune cerere de urnãmobilã persoanele arestatela domiciliu, care vor anexacopia sentinþei prin care li

s-a transmis aceastãmãsurã”, a mai spus Adrian Negoe.

În total, în Valea Jiuluisunt 174 de secþii de vot,de la Petrila la Uricani.

În Petroºani, ca ºi laeuroparlamentare, sunt 26de secþii de votare. Nu s-aschimbat nimic nici în cepriveºte sediul secþiilor devotare, aºa încât mergem lavot cu buletinul în acelaºiloc cu care ne-am obiºnuit.

Totuºi, spre desebire decelelalte scrutine, la orelestabilite de BEC, la toatesecþiile de vot, va fi afiºatãprezenþa la vot.

În Petroºani sunt aproxi-mat 36.806 alegãtori, maipuþini faþã de ultimelealegeri, dar pânã duminicãcirfa s-ar putea modifica.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014 Actualitate 7

COMUNICAT DE PRESÃConsiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului intere-

sat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” afost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilorjudeþene, dupã cum urmeazã:

De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de per-manenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din oricereþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

I. Sector Deva-Brad-PãuliºBaza Brad: 0785 202 531 –

ing. Neagoe Daniel, 0727 549888 – Suciu Mircea

Baza Pãuliº: 0788 135 513 –ing. Buble Simion ºi 0731 504161 – ing. Corciu Florin

II. Sector Orãºtie1. Baza Simeria: 0756 024

937 – ing. Muste Gheorghe ºi0752 161 610 – GrecuAlexandru

III: Sector Haþeg – HunedoaraBaza Cãlan: 0723 243 321 –

ing. Brate Valentin, 0734 779455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779440 – Bogdan Daniel

Baza Hunedoara: 0761 883283 – ing. Filimon Mihai, 0745328 752 – Vintilã Raul ºi 0734779 433 – Secarã Mihai

Baza Peºteana: 0722 509077 – ing. Negulescu Lucian,0730 582 734 – Greu Romicã ºi0734 779 427 – Tivadar Florin

IV. Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248

– Viºki Ianoº

La termenul dindata de 17 octombrie,judecãtorul de caz adeclinat soluþionareacauzei în favoareaTribunaluluiHunedoara. Adicãdosarul va fi trimis fixacolo de unde a ple-cat.

“Declinã

soluþionarea cauzei.Admite excepþianecompetenþei materi-ale a JudecãtorieiPetroºani. Declinãcompetenþa desoluþionare în favoareaTribunaluluiHunedoara. Cu dreptde apel în termen 5zile de la comunicare”,

se aratã în soluþiainstanþei de laPetroºani.

În luna decembrie aanului trecut, BiroulTeritorial al PNLHunedoara a validat înºedinþã decizia Biroului

Politic Local alorganizaþiei dinPetrila de excluderedin partid a consilieru-lui local Daniela ªtefa-nia Viºãnescu.Excludererea acesteiaa avut loc la prop-

unerea liberalilorpetrileni, care ºi-auacuzat fosta colegã departid cã nu participãla acþiuni alãturi de ei,cã îi trateazã cu superi-

oritate ºi desconsiderãmunca ºi pregãtireacolegilor mai tineri ºinici nu a promovatniciun proiect comun

cu ceilalþi consilierilocali ai PNL. Având învedere decizia BirouluiPolitic, DanielaViºãnescu ar fi trebuisã îºi piardã ºi mandat-ul de consilier local,însã acest lucru nu s-aîntâmplat nici pânãacum. Consilieriipetrileni fie nu au par-ticipat la ºedinþele deconsiliu, fie nu au votatacest proiect. Potrivitedililor, decizia deexcludere din cadrulconsiliului local ar tre-bui sã vinã abia dupãce instanþa se pro-nunþã în acest caz.

Monika BACIUMonika BACIU

Alba-neagra cu dosarele de excludere din partidA lba-neagra cu dosarul Danielei

Viºãnescu. Dupã ce TribunalulHunedoara ºi-a declinat competenþa înfavoarea Judecãtoriei Petroºani în dosarulîn care consilierul local de la Petrila,Daniela Viºãnescu, se judecã cu PartidulNaþional Liberal pentru excludere, acuminstanþa de la Petroºani face acelaºi lucru.

Cum ceri urna mobilã?

Page 8: CVJ Nr 728, miercuri, 29 octombrie

Scapã cine poate!Nici vorbã de vaccin!

P entru prima datã în ultimii aninu avem vaccin, iar gripa bate

la uºã. Medicii de familie dau vinape lispa importurilor, pentru cã înRomânia nu se mai fabricã, darrecunosc cã este primul an în carenu vine nicio veste despre posibili-tatea de a vaccina pacienþii cu risc.

Vaccinul antigripal nu existã ºi nici unmedic de familie nu ºtie dacã va primi.Deocamdatã, chiar dacã deja existã risculapariþiei unor epidemii, vaccinul nu afost importat ºi nici nu se ºtie când va fi imunizatã populaþia. Asta pentruvaccinarea trebuia sã înceapã de o lunã.„Nu am fost anunþaþi cã am primi

vaccinul antigripalºi, în mod normal, ar fi trebuit ca, dinoctombrie, sãînceapã acþiunea.Iatã suntem înnoiembrie, dar deobicei primeamîn noiembrie,decembrie, uneori ºi în februarie, fãrã

nicio eficienþã”, a declarat dr. ConstantinGheorghiu, vicepreºedintele AsociaþieiProfesionale a medicilor de Familie dinjudeþul HD, membru în Senatul Societãþiila nivel Naþional.

Pacienþii, însã, vin ºi sunt grupe de risc mai ales aici în Valea Jiului, undepopulaþia, prin obiectul muncii ºi climã,este mai expusã pericolului de a dezvolta

astfel de boli. „În primul rând suntcei cu afecþiuni cronice, cum suntcele pulmonare ºi aici în zonã suntfoarte mulþi pacienþi cu aceste afec-þiuni, din cauzã mediului în care aulucrat sau a climei. Sunt mulþi minericare au silicoze, sau diverse afecþiunipulmonare, deci bronhopneumopatiiºi atunci ei ar trebui primii imunizaþi.Apoi cei cu diabet, cu afecþiuni onco-logice, cardiace, cu astmã bronºic,sau copiii”, mai spune dr. Gheorghiu.

Institutul Cantacuzino nu mai pro-duce ºi ministerul ar trebui sã alocefonduri în euro pentru achiziþionareadin import a dozelor necesare. Nueste pentru prima datã când apelãmla importuri, dar asiguraþii trebuie sãºtie cã nu pot fi imunizaþi.Afecþiunile gripale, virozele ºigripele se manifestã în aceastãperioadã, iar dacã dozele vor sosiprea târziu, ele nici nu vor mai puteafi folosite.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

R ezervaþia de zimbri de la Haþeg

a pierdut în acest anºase exemplare, patru dintre ele dincauza bolii limbii albastre, însã efectivulpoate fi refãcut în scurttimp.

În anul 2008 laHaþeg erau doi pui unmascul ºi trei femele,iar pânã în toamnaacestui an rezervaþiaajunse-se la 13 exem-plare. Direcþia SilvicãHunedoara a mai trecutprintr-o situaþie similarãîn urmã cu mai mulþiani, când în rezervaþiade zimbri din pãdureaHaþegului mai eraudoar câteva exemplare.Începând cu anul 2008,în rezervaþie apar doi

pui ºi se înregistreazã o pre-mierã. Apoi numãrul exem-plarelor nãscute în captivitatea început sã creascã de la unan la altul, iar stabilimentulde la Haþeg a prosperatpânã în aceastã toamnã cânda fost înregistrat focarul deboala limbii albastre, iarpatru din cei ºase zimbri aumurit din cauza acestui virus.Situaþia exemplarelor rãmaseeste însã una bunã ºi pare cãau scãpat de pericol.

„Problema este pierdereaexemplarelor, ca efectiv, ca

frumuseþe. Selecþia naturalãnoi nu avem cum sã ooprim. Ei se înmulþesc ºidacã lucrurile merg bine sereface efectivul. Noi avemgrijã de ei, sunt furajaþi bineºi chiar pot spune cã aveamprintre cei mai frumoºi zimbridin þarã. Indiferent ce va fi,pot sã dau asigurãri cã nu vadispãrea zimbrul din rezer-vaþia de la Haþeg ºi sper sã-ºirevinã ºi sã ne lãudãm cu ei”,a declarat pentru CronicaVãii Jiului, Radu Criºan directorul Direcþiei SilviceHunedoara în subordineacãruia se aflã ºi Rezervaþia deZimbri Haþeg. Zimbrãria dinpãdurea Slivuþ fost închisãpublicului în urmã cu aproxi-mativ o lunã, dupã ce maimulþi zimbri au murit, atunciexistând suspiciuni de boalalimbii albastre, iar mai apoi afost confirmat un focar alacestei boli.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Octombrie 2014

Vulpile turbatebagã regiuniale judeþului încarantinãD SVSA Hunedoara a

pus în aplicare planulde prevenire a rabiei, dupãconfirmarea a trei cazuri deturbare la vulpi în câtevaregiuni ale judeþului. Pânã acum, în Valea Jiuluin-a fost descoperit nici uncaz în zona este monitorizatã atent.

"Avem confirmate treifocâare de rabie, la vulpe, înlocalitãþile Gurasada, RudaBrad ºi Turdaº. S-au luatmãsuri de restricþie sanitar-veterinarã ºi s-au introdus însupraveghere unitãþile

administrativ-teritoriale respective", a declarat directorul DSVSA Hunedoara,Mihai Jula.

Potrivit acestuia, în cele treilocalitãþi nu a fost instituitãstarea de carantinã, mãsurileluate fiind unele de suprave-ghere, ce constau în inventari-erea tuturor câinilor ºi pisi-cilor, în paralel cu vaccinareaîmpotriva rabiei a celor carenu au fost imunizate în cam-paniile normale, derulate pânãacum de medicii veterinari.

Supravegherea zonelor cufocare de rabie va fi efectuatãde medicii veterinari împreunãcu colegii lor din cadrulDSVSA Hunedoara. Anulacesta au fost efectuate maimulte vaccinãri împotriva rabieila vulpi sãlbatice prin dis-tribuirea de doze sub formã dealiment care au fost plasate înzonele tranzitate de animale.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Rezervaþia de zimbri din Haþeg nu este în pericol