cvj nr. 989 miercuri 18 noiembrie 2015
DESCRIPTION
CVJ NR. 989 MIERCURI 18 NOIEMBRIE 2015TRANSCRIPT
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 989
Miercuri, 18 Noiembrie 2015
P roblemã gravã, rãspuns evaziv. Faptul cã elevii dinjudeþ primesc corn ºi lapte expirat nu este un motiv de
îngrijorare pentru autoritãþi care ar trebui sã vegheze lasãnãtatea celor mici. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A
P rogramul deguvernare al
lui Dacian Cioloºvrea dezvoltareasectorului minier.În douãzeci depagini, DacianCioloº face oscurtã prezentarea programului sãude guvernare.
Deºi au fost“remanieri” înaintede jurãmântulminiºtrilor, guvernulCioloº îºi propune sãdezvolte sectorulenergetic ºi sã asigure
aprovizionarea cuenergie în iarna2015-2016.
“Încurajarea pro-gramelor de eficienþãenergeticã, cuprecãdere în sectorulrezidenþial care areun potenþial semni-ficativ de economisirea energiei. În acestsens, vor fi lansatecât mai rapid, pro-gramele operaþionaledin fonduri structuralecare vizeazã sectorulenergetic. Realizareaunei evaluãri urgentea stadiului îndepliniriiobligaþiilor aferente
programului privind siguranþaaprovizionãrii cuenergie pentru iarnã2015-2016”, searatã în programul deGuvernare al luiDacian Cioloº.
Poate cel mai
important punct pen-tru Valea Jiului estecel în care noul pre-mier subliniazã faptulcã intenþioneazã sãîncurajeze producþiade resurse indigene.
“Încurajarea producþiei de resurse
energetice primaredin surse indigeneatât convenþionale(cãrbune, þiþei, gaznatural, uraniu), cât ºi regenerabile”,mai puncteazã Cioloº în planul sãu de guvernare.
Totodatã sevorbeºte ºi de redu-cerea emisiilor dedioxid de carbon prin“monitorizareaîndeplinirii tuturorangajamentelor asu-mate ca stat membrual UE în domeniulreducerii emisiilor degaze ce produc efectde serã. De aseme-nea, se va urmãri
promovarea energi-ilor regenerabile astfel încât acestea sãatingã o pondere de24% din consumulaferent anului 2020.În acest sens, se vainiþia un dialog cutoate pãrþile intere-sate ºi autoritãþile cucompetenþã înmaterie (ConsiliulConcurenþei ºiANRE) pentru identificarea uneisoluþii de echilibru înceea ce priveºtemecanismul de promovare a producþiei de energieregenerabilã”
Monika BACIUMonika BACIU
E ste pus în funcþie,încaseazã un
salariu colosal, iar altulîncaseazã castanele.Cam aºa stã situaþia înComplexul EnergeticHunedoara, de cândorãdeanul scump lavedere, Emil Floruþ are frâiele colosuluiindustrial.
Au trecut deja douã lunide când acest director, “taie ºi spânzurã”, pentru a redresa situaþia societãþiipe care o conduce, ºi totatâtea luni de când Floruþnu a ieºit nici mãcar o datãpublic pentru a spune ceva.
Mai mult, ºedinþele,întrevederile sau dezbaterilelegate de CEH par sã nu îlpasioneze, pe generalulFloruþ care 7 zile din 7 este prins cu deplasãridecontate din bani publici laPrefecturã sau Minister.
Lucrul cel mai grav estecã Floruþ doar promite ºi îilasã pe alþii sã fie traºi larãspundere. Aºa s-a întâmplat ºi zilele trecute laPetroºani când sãracu`Jujan a încasat castaneleautoritãþilor din Valea Jiului,pentru cã Floruþ a promisstoc de cãrbune, iar astãzi
nu îl avem.Relaþia dintre Floruþ ºi
partenerii sãi de dialog, spreexemplu sindicatele, existãdoar prin mesaje sau tele-fonic deoarece GeneralulFloruþ este mult prea ocupat pentru a vorbi cureprezentanþii minerilor faþãîn faþã. Dacã punem în calcul relaþia dintre Floruþ ºipresã, constatãm ca eapractic nu existã, deoarecede când e Floruþ la CEH,totul este “lapte ºi miere”,deci ce ar avea de spus…Norocul nostru este cãavem o pozã cu cel careconduce ComplexulEnergetic Hunedoara, cãaltfel, nici nu am ºti cumaratã. În aceste condiþii, îl întrebãm pe directorulgeneral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara, EmilFloruþ, de ce a fost numit înaceastã funcþie, doar pentrua face promisiuni?
Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU
Copiii, cobaii unuisistem ignorant
Floruþ cu mapa, Jujan cu sapa
Cioloº vrea încurajarea producþiei de huilã
M ai mulþilocuitori ai
municipiului Vulcannu beneficiazã de cãldurã ºi apãcaldã asta deºi sunt abonaþi aiServiciului deTermoficare.
Pentru unii situaþiase va remedia cât decurând ºi asta pentrucã încã nu s-a finalizatracordarea la magis-trala de termoficare,iar pentru alþii situaþiaeste incertã. Unii dintre locuitori nu auplãtit facturile de anide zile, iar municipali-tatea a decis ca aici sã nu furnizeze agenttermic.
“S-a pornitîncãlzirea mai puþinj îndouã puncte termice,unul în Cocoºvar pen-tru cã nu este finalizatã
conducat de agent primar pânã la punctultermic, iar al doileaeste un punct termic încare majoritateaabonaþilor sunt datoriºi nu au venit cu niciunleu cãtre termoficare”,a declarat GheorgheIle, primarul municipiului Vulcan.
Potrivit reprezen-tanþilor TermocentraleiParoºeni, doar laPetroºani alimentareacu energie termicãfuncþioneazã la parametri normali.
“Oraºul Petroºanieste alimentat lacapacitatea nominalãºi consumã conformcu cerinþa pe care oare administraþia localãºi este asiguratã întrea-ga cantitate de energietermicã. Factura aferentã luniioctombrie a fost plãtitãîn integralitate, facturalunii noiembrie a fostemisã pe cantitateasolicitatã de primãrie.La Vulcan s-a pornitsistemul de termoficarepe o capacitate mult
redusã generatã deneplata facturilor ºiatunci decizia adminis-traþiei locale a fost dea alimenta numai acelepuncte termice care auun anumit numãr deabonaþi ºi care auplãtit. La Lupeni situaþia este ºi mai dramaticã întrucâtsocietatea ºi acolo esteîn lichidare iar disponi-bilitãþile financiare suntfoarte reduse, au luatdecizia sã dea drumulnumai la trei punctetermice, puncte termice pe care sepot baza din punct devedere financiar cã pot plãti facturile”, a declarat Doru Viºan, directorulTermocentraleiParoºeni.
Societãþile de termoficare din ValeaJiului au acumulat, de-a lungul anilor,
datorii imense cãtrefurnizorul de agent termic. Pânã acum, înfiecare localitate existacâte o societate desine stãtãtoare, dar,din cauza datoriilor, auintrat pe rând în insol-venþã sau în faliment.Cei mai mulþi abonaþisunt la Petroºani, darºi aici SC TermoficareSÃ are mari problemefinanciare ºi este, deasemenea, în insol-venþã. CEH ar aveade recuperat de lasocietatea de termofi-care din Petroºani nu
mai puþin de 56 demilioane de lei.
În timp ceComplexul EnergeticHunedoara se zbateîntre insolvenþã ºi continuarea activitãþii,societãþile de termofi-care sunt datoare vândute entitãþii energetice. Doar de lasocietatea de termofi-care din Petroºani,Complexul EnergeticHunedoara ar avea derecuperat undeva la 56de milioane de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 20152 Actualitate
Materialele marcate“Promovare” reprezintã
PUBLICITATE
Cronica Vãii Jiului
www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])
0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])
Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU
([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Potrivit lui Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele, alternativele la sistemul de încãlzire sunt oarmã cu douã lame.
“Nu trebuie sã fugim cãtre o alternativã a sistemului deîncãlzire pentru cã în momentul în care va sucombaîncãlzirea centralizatã datã decãtre Deva sau de cãtreParoºeni, în sistemul energeticnaþional, Mintia ºi Paroºeni nusunt foarte importante, însã
din punct de vedere social ºi din punct de vedere al asigurãrii confortului termic înaceste zone, acestea suntbãgate în seamã. Dacã se va trece pe un alt sistem deîncãlzire ºi se va consuma gazsau vom merge pe energieregenerabilã, lucru care nu trebuie sã fie neglijat, se vorînchide ºi minele ºi termocen-tralele, iar pentru primãriile dinjudeþ care au astfel de unitãþieocnomice va fi mult mai
dezastruos”, a declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.
Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani, susþinecã încrederea populaþiei în sis-temul de termoficare va fi ºtir-bitã dacã nu existã seriozitate.
“E o mare problemã pentrudumneavoastrã pe viitor dacãîncrederea în acest sistem deîncãlzire centralizatã vascãdea”, a spus Tiberiu IacobRidzi. În opinia celor de laComplexul EnergeticHunedoara toate problemelepleacã de la preþul de vânzareal energiei electrice, iarfurnizarea agentului termiceste o ramurã a acestei societãþi.
“Sistemul funcþioneazã încogenerare. Aºa au fost cons-truite termocentralele de laMintia ºi Paroºeni sã dea agenttermic pentru populaþia dinzonã ºi sã furnizeze energieelectricã. Totul pleacã de lalipsa resurselor din preþul devânzare a MWh. Nu e prepon-derentã gigacaloria termicã, cipiaþa de electricitate”, a spusConstantin Jujan.
Monika BACIUMonika BACIU
P artidul NaþionalLiberal, organi-
zaþia judeþeanãHunedoara a fostsancþionat deAutoritateaElectoralãPermanentã.
În urma unui controlrealizat la partidelepolitice, AEP a decissancþionarea PNLHunedoara pentruîncãlcarea unor preve-deri privind finanþareaactivitãþii partidelorpolitice. Totodatã cei dela AEP au recomandat
PNL Hunedoara“respectarea prevederi-lor legii nr. 334/2006,republicatã, precum ºiinformarea cu privire laadoptarea unor noi actenormative aplicabilepartidelor politice”.
În perioada 24august – 2 septembrie2015 s-a efectuat con-trolul pentru anul tre-cut. Astfel, potrivitraportului AEP, PNLHunedoara a avut venituri în sumã de554.956,36 lei ºi aufost obþinute din cotiza-þiile membrilor de par-tid, donaþii, dar ºi altesurse. Astfel, membriiPNL Hunedoara aucontribuit cu329.322,00 lei, donaþiile au fost de210.600,00 lei, iarbanii proveniþi din altesurse au fost de15.034,36 lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Valea Jiului conteazã doar cândvoteazã sau urlã în stradã
PNL Hunedoara, donaþii depeste 200 de mii de lei
V alea Jiului conteazã doar când se revoltã lumea.Energia produsã din resurse regenerabile nu face
altceva decât sã îngroape, la propriu, Valea Jiului, iaracest lucru va duce, în timp, la închiderea minelor ºi atermocentralelor.
Facturile neachitate i-au lãsat fãrã cãldurã
T ânãrul care ladoar 17 ani a
devenit un „expert”în tâlhãrii, fiinddeja condamnatatât pentru acesttip de faptã cât ºifurt, nu se maibucurã declemenþã.
Individul rãmâneîn arest preventivdupã ce judecãtoriiTribunaluluiHunedoara audecis cãdeciziacolegilor dinPetroºani esteuna justã ºi ado-lescentul este unreal pericol.
Individul a ajunsîn celula de arestdupã ce a tâlhãrito pensionarã dinmunicipiul Vulcan,imediat dupã cefemeia a retras dela un bancomatdin centrul locali-tãþii suma de 150de lei. Tânãrul, A.
Wilmuº a fost prinsde poliþiºti la câtevaore distanþã chiardacã victima, aflatãîn stare de ºoc, nule-a putut da preamulte amãnunte, iar procuroriiParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani au cerut sã
fie arestat
preventiv pe durata cercetãrilor.
Solicitarea a fostadmisã ºi individul afãcut contestaþiesperând la o mãsurã mai blândã,dar TribunalulHunedoara i-arespins acþiunea.Tânãrul a mai tâlhãritºi alte persoane înacest an ºi a scãpatde celulã dupã ce s-aîmpãcat cu victimele,
iar magistraþii audecis o con-damnare blândãsub supraveghe-rea pãrinþilor.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Mai puþini disponibilizaþi de laSNÎMVJ ºi în 2016N u sunt 695, câþi erau pre-
vãzuþi iniþial, dar nici foartepuþini nu sunt. De la Societateade Închideri de Mine au plecat înacest an 487 de angajaþi ºi ultimiisunt acum în preavize pânã înluna decembrie.
Comisia Europeanã a avizatfavorabil ºi scãderea numãrului celorcare vor pleca din sistem ºi anul viitor.
Responsabilii de la Societatea deÎnchideri de Mine din Valea Jiului nu au agreat cifra iniþialã adisponibilizãrilor, din motive ce þin decadrul organizatoric, aºa încât în2015 nu vor pleca de la minele ce seînchid decât 487 de angajaþi.
Iniþial, Comisia Europeanã a cerutca cifra celor ce pleacã sã fie deaproape 700 de angajaþi, însã, acum
a venit avizul favorabil. „Numãrul disponibilizaþilor din
notificare l-am modificat. Chiar dacãanul acesta sunt mai mulþi disponibi-lizaþi, decât am preconizat noi în notificare, asta ne va ajuta pentru anul viitor, când va fin un numãr multmai mic de disponibilizaþi faþã de anul2015. În 2016 era vorba despreaproximati 200 de persoane de laSNÎMVJ, dar noi estimãm cã aproximativ 120 de persoane vorpãrãsi sistemul anul viitor”, a declaratAurel Anghel, director generalSNÎMVJ.
Suma cu care pleacã fiecare angajat din sistemul minier este în jurde 32.000 de lei net.. Banii suntprinºi în bugetul de venituri ºi cheltu-ieli ai societãþii ºi disponibilizaþii îiprimesc într-o singurã tranºã. Pânãacum, aceasta pare sã fie cea maiavantajoasã mãsurã de disponibilizarede pânã acum, pentru cã sumeleoferite ca recomensã pentru cei carepãrãsesc sistemul sunt cele mai maridin 1997 ºi pânã acum.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015 Actualitate 3
Foºtii mineri, ori vãduvele acestora, careau ieºit la pensie primescgratuitãþile pentru anul2015, aºa încât facturilela energie electricã ºi termicã vor fi decontate.Comisia Europeanã aavizat favorabil notificareape care SocietateaNaþionalã de Închideri deMine a trimis-o spreBruxelles ºi acumurmeazã sã treacã doarde procedurile birocraticedin þarã. „Va fi operioadã cu o rectificarebugetarã, cu un calendarfoarte bine stabilit decãtre conducerea soci-etãþii în care vom anunþa
prin mujloacele mediaexact paºii care trebuieurmaþi. Depinde foartemult de acest buget recti-ficativ, când va fi el apro-bat. În mãsura în care vafi aprobat foarte repede,atunci procedura vamerge foarte repede. Noiestimãm cã undeva laînceputul anului viitor,pensionarii mineri vorprimi banii ºi se vor acor-da ºi retroactiv pentruanul 2015”, a declaratAurel Anghel, directorgeneral al SNÎMVJ.
Gratuitãþile le-au fostsistate pensionarilor dinminerit din ianuarie2015, iar ultima lunã
când li s-a decontat con-sumul de enrgie electricãºi termicã a fost decem-brie 2014. Pensionariicare îndeplinesc condiþiilede ieºire din sistem la 45 de ani, cu 20 de anivechime în subteran,primeau pânã anul trecutdreptul la decontareaunui consum de 3000kW anual energie elec-tricã, respectiv 3 raþii de850 kg de cãrbune (pen-tru cei cãsãtoriþi) ºi 2 raþiide 850 kg de cãrbune(pentru cei necãsãtoriþi).
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Mãsuri dupã tragedie
ªi pânã la Colectivse funcþiona ilegal,dar nu s-au luatmãsuri
A menzile de la ISUcurg zilnic. A fost
nevoie de o tragedie pentruca autoritãþile sã se dez-morþeascã ºi sã ia mãsuri.
Pânã acum, zeci de unitãþi dinjudeþul Hunedoara au funcþionatfãrã a avea avize de la ISU, sausisteme de stingere a incendiilorºi nimeni nu a luat nicio mãsurã.Cu toþii au închis ochii lailegalitãþi, iar acum, din exces dezel, ISU face verificãri, închidecluburi, restaurante, sãli de culturã ºi aplicã amenzi.
A proape 100 de deficienþeºi amenzi de peste
300 de mii de leiÎn douã sãptãmâni de control,
reprezentanþii ISU au constatatnumeroase deficienþe la unitãþilede alimentaþie publicã, cluburi ºialte locaþiii ºi au aplicat amenzide peste 300 de mii de lei.
“Începând cu data de 5noiembrie, în urma celor 38controale, efectuate de inspec-torii de prevenire din cadrulI.S.U., au fost constatate unnumãr de 99 deficienþe îndomeniul apãrãrii împotrivaincendiilor, fiind aplicate 42avertismente ºi 29 amenzi contravenþionale, în cuantum de 308.000 lei, iar în cazul apatru operatori economici a fostdispusã mãsura complementarãde oprire a funcþionãrii”, spunreprezentanþii ISU.
În fiecare zi inspectorii ISUcalcã pragurile unor unitãþi economice din judeþ ºi tot la felde des aplicã ºi sancþiuni pentrunerespectarea normelor de stingere a incendiilor.
Monika BACIU Monika BACIU
Judecãtori transferaþila parchete
D oi judecãtori hunedoreniprintre care ºi un preºedinte
de judecãtorie au solicitat sãlucreze în parchete ca procurori.
Primul caz este cel al unui magistratde la Judecãtoria Deva, acesta ºi-a
dorit numirea în funcþia de procuror laParchetul de pe lângã JudecãtoriaDeva. Al doilea caz este cel al unuijudecãtor cu grad profesional de tribunal, care a ºi ocupat funcþia depreºedinte al Judecãtoriei Orãºtie.Acesta din urmã a cerut sã fie numit înfuncþia de procuror la Parchetul de pelângã Tribunalul Gorj. Ambii magistraþiau primit avizul prin decrete semnatede preºedinte. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))
Pensionarii mineri primescdin nou gratuitãþileC omisia Europeanã a dat unda verde pen-
tru plata gratuitãþilor de care beneficiazãminerii care au ieºit la pensie din sistemulromânesc. Mãsura va intra în vigoare într-osãptãmânã, dar plãþile efectiv ale facturilor seva face, cel mai probabil, din luna ianuarie.
Rãmâne în arest preventiv
Numit secretar de statla Ministerul Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice,în februarie 2015,Gabriel Lungu este singurul din Valea Jiuluicare activeazã, încã, înGuvernul României.Dacã va mai rãmâne pepost în noul GuvernCioloº, nimeni nu ºtiepentru cã noul premiera declarat cã lucrãtoriiministerelor vor fireevaluþi profesional, darnimeni nu ºtie care suntcriteriile de testare ºicine o va face.
Testul capabilitãþiipetroºãneanului GabrielLungu a fost susþinut
chiar din prima zi deserviciu la acest minister.I s-au pus documenteleîn braþe ºi a doua zi atrebuit sã se prezinte înplenul Senatului pentrua susþine ºi convingesenatorii - cu argumentetehnice, juridice, pestudii de caz - cã un
proiect de lege trebuievotat rãspunzând tiruluide întrebãri din comisiilede specialitate.
De atunci, Lungupare sã fi devenit unpion de bazã în cel maimare ºi mai greu minis-ter având în vedere cãse ocupã de întreagapaletã a societãþii. Maimult, la cinci luni de lavenirea sa, în lunaaugust, ministrul RovanaPlumb l-a desemnat caînlocuitor al sãu peperioada concediuluiîntr-o perioadã aºa-zisgrea, cu proiecte, lucrãrila legea salarizãrii pen-tru a repara inechitãþilecare s-au ivit în timp.Apoi, trebuiau obþinuteavizele ministerelor,dezbãtut proiectul cusindicatele, dupã care sã poatã trece deParlament pentru aputea fi cuprinsã înbugetul pentru anul2016, cu aplicabilitate
de la 1 ianuarie 2016,dar ºi multe altele.Secretarul de stat a fostfrecvent vãzut înParlament susþinândtehnic argumente pentruo lege sau alta.
Contactat, marþi 17 noiembrie, pentru a-iafla pãrerea în situaþiadatã, Gabriel Lungu sepregãtea sã susþinã înComisia pentru muncã,familie ºi protecþiesocialã a SenatuluiRomâniei, soluþii pentrufoºtii lucrãtorii dinarmatã care practic nuse pot pensiona pentrucã în cazul lor nu s-auplãtit contribuþii în acestsens, pentru cã legislaþiavremii nu prevedeaacest lucru. Practic secretarul de stat îºivedea de treabã.
”Nu-mi fac problemeîn ce priveºte noulGuvern. Sigur, dacã seva hotãrî sã rãmân, aºaccepta pentru cã,tehnic vorbind, selucreazã cu oameni binepregãtiþi în domeniu, iarsatisfacþia muncii estepe mãsurã”- a declaratGabriel Lungu, secretarde stat la MinisterulMuncii.
Reamintim cã GabrielLungu este consideratun jurist cu experienþã înadministraþia publicã dinteritoriu, respectiv laPrefectura Hunedoara,citymanager la Lupeni,preºedinte al Consiliuluide Administraþie aSpitalului Lupeni, secretar ºi consilier înbirouri parlamentare,dar ºi membrusupleant în ConsiliulNaþional de Integritate,cu un mandat de 4 ani,validat de Senat.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015 Actualitate 5
P asionaþii sporturilor deiarnã care aveau speranþa
cã în aceasta iarnã vor schia încea mai nouã staþiune montanã,din Masivul ªureanu, îºi potpune liniºtiþi clãparii în cui pen-tru cã asta nu se va întâmpla.
Cu regret o spune ºi viceprimaruloraºului Petrila, Vasilicã Jurca carerecunoaºte cã Staþiunea Turisticã dinªureanu este un vis mult prea mãreþchiar ºi pentru administraþie.
“Din pãcate nu vom reuºi sã schiemîn acest an în ªureanu. Suntem blocaþidin nou de Regia Naþionalã a Pãdurilor. Purtãm acum o corespondenþã, vis a visde finanþarea acestui proiect. Dumnealorprintr-o adresã ne-au comunicat cã încondiþiile în care investiþia se face cu ofirmã privatã, se considerã cã beneficiarar fi acea firmã ºi nu putem primi scutirile de la taxe pentru scoaterea dinfondul forestier. La momentul acesta am fost în audienþã atât eu cât ºi domnul primar Ilie Pãducel,la Ministerul Mediului ladirecþia juridicã sã clarificãmacest lucru, pentru ca terenulcare urmeazã sa fie preluatde cãtre Primãria OraºuluiPetrila, va trece în domeniulpublic al oraºului, nici decum nu va ajunge la firmacare va administra domeniulschiabil.” a spus viceprimaruloraºului Petrila, VasilicãJurca
Administraþia publicãpetrileanã se chinuie de ani
buni sã obþinã avizele pentru acestdomeniu, însã în fiecare an a intervenitceva care a dat peste cap toate planurileconstruite pânã atunci.
“Sistematic cei de la Regia Naþionalãne-au blocat, punct cu punct, pe toateam reuºit sã le depãsim, sper sã trecemºi peste situaþia în care suntem acum,oricum noi vom merge înainte cuproiectul domeniului schiabil ªureanu ºinu vreau sa renunþãm la el”, a mai spus Vasilicã Jurca
Edilii petrileni nu concep pierdereaacestui proiect care va aduce locuri demuncã petrilenilor, câtu-si de puþine
Adina Adina PPÃDURARU ÃDURARU
ªcoala 3 se leapãdã de vina cornurilorexpirateL a ei totul este în regulã,
cornurile sunt verificate,laptele pe care îl primesc copiii lafel, însã nu se poate explica cumde acel corn expirat a ajuns laIonuþ. Vorbim despre conducereaªcolii Gimnaziale Numãrul 3 dinLupeni care a þinut sã vinã cuclarificãri în urma materialuluide sãptãmâna trecutã.
“Am verificat dacã întradevãr în ziuarespectivã s-a întâmplat aºa, cu toate cãreclamaþia pe care domnul Gonciulea afãcut-o s-a întâmplat la o sãptãmânã dela eveniment. Adicã dânsul a venit la noi cu un corn pe care erau urme demucegai, dar cornul era din data de 31 octombrie. Greºeala este undeva,însã, la noi, cu siguranþã nu, pentru cãnoi toate cornurile le verificãm”, a spusVictor Mãlãgeanu, directorul ªcoliiGimnaziale Numãrul 3 din Lupeni.
Directorul instituþiei de învãþãmântrecunoaºte cã în trecut au mai existatprobleme cu firma care distribuie cornul
ºi laptele celor mici, însã nu îºi poateexplica cum de acel corn a ajuns lacopil.
”La începutul anului ºcolar am fãcuto sesizare. Am spus firmei care seocupã de distribuþia produselor cã sun-tem multumiþi de ele, însã ceva nu esteîn regulã la ambalajul de lapte. Adicã,este foarte fragil ºi deseori se sparge,dar nu s-a luat nici o mãsurã. Legat decornuri, cei de la Ted mi-au spus cã nuau avut probleme, iar posibilitatea cadoar la un singur corn sã aibã ceva, esteexclusã”, a mai spus directorul ºcolii,Victor Mãlãgeanu.
Adevãrul este undeva la mijloc. Astao recunoaºte ºi conducerea ºcolii, însãcine este vinovatul, este greu de spus.
”Greºeala mare este undeva, dar nueste a noastrã ºi nici nu ºtiu cine sãspun cã ar trebui tras la rãspundere”.
Astfel, conducerea ºcolii se leapãdãde orice fel de vinã, însã nu poate spuneconcret cine va rãspunde pentru celeîntâmplate, pãrintele sau distribuitorul.
Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU
ReprezentanþiimunicipalitãþiiPetroºani au fãcut oevaluare provizorie apagubelor rezultate înurma spargerii de lafinele lunii octombriea.c., iar prejudiciul seridicã la peste 3000 delei. Suma reprezintãdoar paguba fãcutã dehoþi dupã ce au furatcablurile electrice ce alimenteazã o un punct detransformare caredeservea pompele de apã ce alimenteazã bazinul din staþiune ºi din care sunt alimentateinstalaþiile de producere a zãpezii artificiale.
„Paguba este estimatãla vreo 3000 de lei, iar cutot cu reparaþii suma ar fiundeva la 4000 de lei. Mai
mult au vandalizat decât aufurat. Acum aºteptãm sã-i prindã Poliþia, noi amfãcut plângere ºi imediat s-au fãcut cercetãri la faþalocului, s-au luat probe.Dacã eram în sezon,pagubele erau cu mult maimari pentru cã nu seputea produce zãpadãpentru pârti, nu aveamschiori ºi nici încasãri”, adeclarat Daniel Viºan,director SPADPP dincadrul Primãriei Petroºani.
Ancheta în acest caz defurt este îngreunatã ºi defaptul cã nu existã nici unsingur martor care sãpoatã da indicii desprepersoanele care au fost înmasiv la momentul spar-gerii. Angajaþii adminis-traþiei locale au sperat camai mulþi muncitori carelucreazã la o exploatareforestierã în zonã sã fi vãzutceva, însã aceºtia nu aufost de ajutor. Spargerea aavut loc ziua în amiazamare, cred reprezentanþiimunicipalitãþii, pentru cãinvestiþiile au pazã perma-nentã pe timp de noapte.ªi ziua sunt verificate, însã,din cauza personaluluiinsuficient, este o patrulãmobila ºi edilii cred ca hoþiiau urmãrit momentul cândpaznicul a plecat de laobiectiv.
"Magneþii" au secþionatpe o distanta de circa doi-trei metri conductoriide cupru care alimentaucu energie electricãpompele de apã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Hoþii care au devastat o investiþie din domeniul schiabil, cãutaþi de poliþiºtiA nchetatorii au întocmit un dosar penal pentru
furt calificat ºi distrugere ºi fac cercetãri pen-tru a da de urma autorilor spargerii care a avut locîn Staþiunea Parâng, la una dintre investiþiilemunicipalitãþii cuprinse în proiectul de dezvoltare adomeniului schiabil.
Schiatul în ªureanu rãmâne doar un vis
La UniversitateaPetroºani, s-a alesconducereaDepartamentui IMITP rin vot secret, cele 23 de cadre
didactice universitare din cadrulDepartamentului Inginerie Mecanicã,Industrialã ºi Transporturi - UniversitateaPetroºani, au ales: director departament –prof. univ. dr. ing. Radu Sorin; directoradjunct - conf. univ. dr. ing. Sorin Vãtavu;secretar - ºef lucrãri Vlad Florea.
Marþi, 17 noiembrie 2015, la UniversitateaPetroºani a avut loc alegerea directorului deDepartament Inginerie Mecanicã, Industrialã ºiTransporturi.Prof. univ. dr.ing. Radu Sorina fost reales înaceastã funcþiecu unanimitatede voturi, 23 din 23 demembriiprezenþi. Deprecizat cã lacandidaturaacestei funcþiinu s-a maiînscris nimeni.Votul a fostsecret, deci ceinemulþumiþi se puteau exprima fãrã reþinere, maiales cã votanþii, membrii titulari din cadrulDepartamentului sunt cadre didactice universitareintegere, care spun ce au de spus. Acest votunanim poate exprima încredere ºi speranþa demai bine.
Radu Sorin este ºi membru în SenatulUniversitãþii, dar ºi în Biroul Senatului, membruîn Consiliul Facultãþii Inginerie Mecanicã ºiElectricã, conducãtor ºtiinþific de doctorat ºimembru în Consiliul ªcolii Doctorale aUniversitãþii Petroºani.
De precizat cã directorul DepartamentuluiIMIT, a predat ºi la École Nationale Supérieuredes Mines de Nancy, la invitaþia francezilor
În cadrul aceleeaºi ºedinþe, director adjunct alrespectivului department a fost ales conf. univ.dr. ing. Sorin Vãtavu, iar secretar al departamen-tului - ºef lucrãri Vlad Florea.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Centru de promovareturisticã ºi la StrajaU n centru de informare turisticã nou va fi
inaugurat în sezonul de iarnã, cel maiprobabil, pânã la finele acestui an, ºi la Straja.
Administraþia a dat undã verde unei astfel deconstrucþii, care se aflã la baza de îmbarcare atelescaunului, un loc din care turiºtii care vin laStraja pot afla informaþii despre locul pe care îlviziteazã, dar ºi despre obiectivele turistice din
Valea Jiului. Construcþia a început în 27 iulie ºi areca termen final de execuþie luna noimebrie, la final.„Construcþia a fost ridicatã. Sigur cã mai suntdetalii de execuþie ºi suntem siguri cã vom inauguraCentrul de Informare Turisticã în acest sezon carestã sã înceapã”, a spus Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului.
Un Centru de Informare Turisticã a fostinaugurat recent ºi la Petroºani, iar acela esteamplasat pe DN 66, la intrarea în Petroºani.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
”Sigur, dacã se va hotãrî de noulGuvern sã rãmân, aº accepta”
O datã cu instalarea Guvernului Cioloº, se va face o reevaluarea personalului din ministere conform declaraþiilor noului
premier. Singurul om din Valea Jiului care activeazã ca secretar de stat în cadrul Ministerului Familiei, Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice, petroºãneanul Gabriel Lungu, spune cã dacãva fi pãstrat, nu va avea nici o problemã în a accepta pentru cã,tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi într-un minister mare ºi complex precum cel al Muncii.
Numit secretar de statla Ministerul Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice,în februarie 2015,Gabriel Lungu este singurul din Valea Jiuluicare activeazã, încã, înGuvernul României.Dacã va mai rãmâne pepost în noul GuvernCioloº, nimeni nu ºtiepentru cã noul premiera declarat cã lucrãtoriiministerelor vor fireevaluþi profesional, darnimeni nu ºtie care suntcriteriile de testare ºicine o va face.
Testul capabilitãþiipetroºãneanului GabrielLungu a fost susþinut
chiar din prima zi deserviciu la acest minister.I s-au pus documenteleîn braþe ºi a doua zi atrebuit sã se prezinte înplenul Senatului pentrua susþine ºi convingesenatorii - cu argumentetehnice, juridice, pestudii de caz - cã un
proiect de lege trebuievotat rãspunzând tiruluide întrebãri din comisiilede specialitate.
De atunci, Lungupare sã fi devenit unpion de bazã în cel maimare ºi mai greu minis-ter având în vedere cãse ocupã de întreagapaletã a societãþii. Maimult, la cinci luni de lavenirea sa, în lunaaugust, ministrul RovanaPlumb l-a desemnat caînlocuitor al sãu peperioada concediuluiîntr-o perioadã aºa-zisgrea, cu proiecte, lucrãrila legea salarizãrii pen-tru a repara inechitãþilecare s-au ivit în timp.Apoi, trebuiau obþinuteavizele ministerelor,dezbãtut proiectul cusindicatele, dupã care sã poatã trece deParlament pentru aputea fi cuprinsã înbugetul pentru anul2016, cu aplicabilitate
de la 1 ianuarie 2016,dar ºi multe altele.Secretarul de stat a fostfrecvent vãzut înParlament susþinândtehnic argumente pentruo lege sau alta.
Contactat, marþi 17 noiembrie, pentru a-iafla pãrerea în situaþiadatã, Gabriel Lungu sepregãtea sã susþinã înComisia pentru muncã,familie ºi protecþiesocialã a SenatuluiRomâniei, soluþii pentrufoºtii lucrãtorii dinarmatã care practic nuse pot pensiona pentrucã în cazul lor nu s-auplãtit contribuþii în acestsens, pentru cã legislaþiavremii nu prevedeaacest lucru. Practic secretarul de stat îºivedea de treabã.
”Nu-mi fac problemeîn ce priveºte noulGuvern. Sigur, dacã seva hotãrî sã rãmân, aºaccepta pentru cã,tehnic vorbind, selucreazã cu oameni binepregãtiþi în domeniu, iarsatisfacþia muncii estepe mãsurã”- a declaratGabriel Lungu, secretarde stat la MinisterulMuncii.
Reamintim cã GabrielLungu este consideratun jurist cu experienþã înadministraþia publicã dinteritoriu, respectiv laPrefectura Hunedoara,citymanager la Lupeni,preºedinte al Consiliuluide Administraþie aSpitalului Lupeni, secretar ºi consilier înbirouri parlamentare,dar ºi membrusupleant în ConsiliulNaþional de Integritate,cu un mandat de 4 ani,validat de Senat.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015 Actualitate 5
P asionaþii sporturilor deiarnã care aveau speranþa
cã în aceasta iarnã vor schia încea mai nouã staþiune montanã,din Masivul ªureanu, îºi potpune liniºtiþi clãparii în cui pen-tru cã asta nu se va întâmpla.
Cu regret o spune ºi viceprimaruloraºului Petrila, Vasilicã Jurca carerecunoaºte cã Staþiunea Turisticã dinªureanu este un vis mult prea mãreþchiar ºi pentru administraþie.
“Din pãcate nu vom reuºi sã schiemîn acest an în ªureanu. Suntem blocaþidin nou de Regia Naþionalã a Pãdurilor. Purtãm acum o corespondenþã, vis a visde finanþarea acestui proiect. Dumnealorprintr-o adresã ne-au comunicat cã încondiþiile în care investiþia se face cu ofirmã privatã, se considerã cã beneficiarar fi acea firmã ºi nu putem primi scutirile de la taxe pentru scoaterea dinfondul forestier. La momentul acesta am fost în audienþã atât eu cât ºi domnul primar Ilie Pãducel,la Ministerul Mediului ladirecþia juridicã sã clarificãmacest lucru, pentru ca terenulcare urmeazã sa fie preluatde cãtre Primãria OraºuluiPetrila, va trece în domeniulpublic al oraºului, nici decum nu va ajunge la firmacare va administra domeniulschiabil.” a spus viceprimaruloraºului Petrila, VasilicãJurca
Administraþia publicãpetrileanã se chinuie de ani
buni sã obþinã avizele pentru acestdomeniu, însã în fiecare an a intervenitceva care a dat peste cap toate planurileconstruite pânã atunci.
“Sistematic cei de la Regia Naþionalãne-au blocat, punct cu punct, pe toateam reuºit sã le depãsim, sper sã trecemºi peste situaþia în care suntem acum,oricum noi vom merge înainte cuproiectul domeniului schiabil ªureanu ºinu vreau sa renunþãm la el”, a mai spus Vasilicã Jurca
Edilii petrileni nu concep pierdereaacestui proiect care va aduce locuri demuncã petrilenilor, câtu-si de puþine
Adina Adina PPÃDURARU ÃDURARU
ªcoala 3 se leapãdã de vina cornurilorexpirateL a ei totul este în regulã,
cornurile sunt verificate,laptele pe care îl primesc copiii lafel, însã nu se poate explica cumde acel corn expirat a ajuns laIonuþ. Vorbim despre conducereaªcolii Gimnaziale Numãrul 3 dinLupeni care a þinut sã vinã cuclarificãri în urma materialuluide sãptãmâna trecutã.
“Am verificat dacã întradevãr în ziuarespectivã s-a întâmplat aºa, cu toate cãreclamaþia pe care domnul Gonciulea afãcut-o s-a întâmplat la o sãptãmânã dela eveniment. Adicã dânsul a venit la noi cu un corn pe care erau urme demucegai, dar cornul era din data de 31 octombrie. Greºeala este undeva,însã, la noi, cu siguranþã nu, pentru cãnoi toate cornurile le verificãm”, a spusVictor Mãlãgeanu, directorul ªcoliiGimnaziale Numãrul 3 din Lupeni.
Directorul instituþiei de învãþãmântrecunoaºte cã în trecut au mai existatprobleme cu firma care distribuie cornul
ºi laptele celor mici, însã nu îºi poateexplica cum de acel corn a ajuns lacopil.
”La începutul anului ºcolar am fãcuto sesizare. Am spus firmei care seocupã de distribuþia produselor cã sun-tem multumiþi de ele, însã ceva nu esteîn regulã la ambalajul de lapte. Adicã,este foarte fragil ºi deseori se sparge,dar nu s-a luat nici o mãsurã. Legat decornuri, cei de la Ted mi-au spus cã nuau avut probleme, iar posibilitatea cadoar la un singur corn sã aibã ceva, esteexclusã”, a mai spus directorul ºcolii,Victor Mãlãgeanu.
Adevãrul este undeva la mijloc. Astao recunoaºte ºi conducerea ºcolii, însãcine este vinovatul, este greu de spus.
”Greºeala mare este undeva, dar nueste a noastrã ºi nici nu ºtiu cine sãspun cã ar trebui tras la rãspundere”.
Astfel, conducerea ºcolii se leapãdãde orice fel de vinã, însã nu poate spuneconcret cine va rãspunde pentru celeîntâmplate, pãrintele sau distribuitorul.
Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU
ReprezentanþiimunicipalitãþiiPetroºani au fãcut oevaluare provizorie apagubelor rezultate înurma spargerii de lafinele lunii octombriea.c., iar prejudiciul seridicã la peste 3000 delei. Suma reprezintãdoar paguba fãcutã dehoþi dupã ce au furatcablurile electrice ce alimenteazã o un punct detransformare caredeservea pompele de apã ce alimenteazã bazinul din staþiune ºi din care sunt alimentateinstalaþiile de producere a zãpezii artificiale.
„Paguba este estimatãla vreo 3000 de lei, iar cutot cu reparaþii suma ar fiundeva la 4000 de lei. Mai
mult au vandalizat decât aufurat. Acum aºteptãm sã-i prindã Poliþia, noi amfãcut plângere ºi imediat s-au fãcut cercetãri la faþalocului, s-au luat probe.Dacã eram în sezon,pagubele erau cu mult maimari pentru cã nu seputea produce zãpadãpentru pârti, nu aveamschiori ºi nici încasãri”, adeclarat Daniel Viºan,director SPADPP dincadrul Primãriei Petroºani.
Ancheta în acest caz defurt este îngreunatã ºi defaptul cã nu existã nici unsingur martor care sãpoatã da indicii desprepersoanele care au fost înmasiv la momentul spar-gerii. Angajaþii adminis-traþiei locale au sperat camai mulþi muncitori carelucreazã la o exploatareforestierã în zonã sã fi vãzutceva, însã aceºtia nu aufost de ajutor. Spargerea aavut loc ziua în amiazamare, cred reprezentanþiimunicipalitãþii, pentru cãinvestiþiile au pazã perma-nentã pe timp de noapte.ªi ziua sunt verificate, însã,din cauza personaluluiinsuficient, este o patrulãmobila ºi edilii cred ca hoþiiau urmãrit momentul cândpaznicul a plecat de laobiectiv.
"Magneþii" au secþionatpe o distanta de circa doi-trei metri conductoriide cupru care alimentaucu energie electricãpompele de apã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Hoþii care au devastat o investiþie din domeniul schiabil, cãutaþi de poliþiºtiA nchetatorii au întocmit un dosar penal pentru
furt calificat ºi distrugere ºi fac cercetãri pen-tru a da de urma autorilor spargerii care a avut locîn Staþiunea Parâng, la una dintre investiþiilemunicipalitãþii cuprinse în proiectul de dezvoltare adomeniului schiabil.
Schiatul în ªureanu rãmâne doar un vis
La UniversitateaPetroºani, s-a alesconducereaDepartamentului IMITP rin vot secret, cele 23 de cadre
didactice universitare din cadrulDepartamentului Inginerie Mecanicã,Industrialã ºi Transporturi - UniversitateaPetroºani, au ales: director departament –prof. univ. dr. ing. Radu Sorin; directoradjunct - conf. univ. dr. ing. Sorin Vãtavu;secretar - ºef lucrãri Vlad Florea.
Marþi, 17 noiembrie 2015, la UniversitateaPetroºani a avut loc alegerea directorului deDepartament Inginerie Mecanicã, Industrialã ºiTransporturi.Prof. univ. dr.ing. Radu Sorina fost reales înaceastã funcþiecu unanimitatede voturi, 23 din 23 demembriiprezenþi. Deprecizat cã lacandidaturaacestei funcþiinu s-a maiînscris nimeni.Votul a fostsecret, deci ceinemulþumiþi se puteau exprima fãrã reþinere, maiales cã votanþii, membrii titulari din cadrulDepartamentului sunt cadre didactice universitareintegere, care spun ce au de spus. Acest votunanim poate exprima încredere ºi speranþa demai bine.
Radu Sorin este ºi membru în SenatulUniversitãþii, dar ºi în Biroul Senatului, membruîn Consiliul Facultãþii Inginerie Mecanicã ºiElectricã, conducãtor ºtiinþific de doctorat ºimembru în Consiliul ªcolii Doctorale aUniversitãþii Petroºani.
De precizat cã directorul DepartamentuluiIMIT, a predat ºi la École Nationale Supérieuredes Mines de Nancy, la invitaþia francezilor
În cadrul aceleeaºi ºedinþe, director adjunct alrespectivului department a fost ales conf. univ.dr. ing. Sorin Vãtavu, iar secretar al departamen-tului - ºef lucrãri Vlad Florea.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Centru de promovareturisticã ºi la StrajaU n centru de informare turisticã nou va fi
inaugurat în sezonul de iarnã, cel maiprobabil, pânã la finele acestui an, ºi la Straja.
Administraþia a dat undã verde unei astfel deconstrucþii, care se aflã la baza de îmbarcare atelescaunului, un loc din care turiºtii care vin laStraja pot afla informaþii despre locul pe care îlviziteazã, dar ºi despre obiectivele turistice din
Valea Jiului. Construcþia a început în 27 iulie ºi areca termen final de execuþie luna noimebrie, la final.„Construcþia a fost ridicatã. Sigur cã mai suntdetalii de execuþie ºi suntem siguri cã vom inauguraCentrul de Informare Turisticã în acest sezon carestã sã înceapã”, a spus Cristian Resmeriþã, deputat de Valea Jiului.
Un Centru de Informare Turisticã a fostinaugurat recent ºi la Petroºani, iar acela esteamplasat pe DN 66, la intrarea în Petroºani.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
”Sigur, dacã se va hotãrî de noulGuvern sã rãmân, aº accepta”
O datã cu instalarea Guvernului Cioloº, se va face o reevaluarea personalului din ministere conform declaraþiilor noului
premier. Singurul om din Valea Jiului care activeazã ca secretar de stat în cadrul Ministerului Familiei, Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice, petroºãneanul Gabriel Lungu, spune cã dacãva fi pãstrat, nu va avea nici o problemã în a accepta pentru cã,tehnic vorbind, se lucreazã cu oameni bine pregãtiþi într-un minister mare ºi complex precum cel al Muncii.
P roblemã gravã,rãspuns evaziv.
Faptul cã elevii dinjudeþ primesc cornºi lapte expirat nueste un motiv deîngrijorare pentruautoritãþi care artrebui sã vegheze lasãnãtatea celor mici.
Cel mai recent exemplu este cel alelevilor de la ºcoala generalã numãrul 3 dinLupeni care au ajuns laspital din cauza cornuluimucegãit. Situaþia a fostadusã ºi la cunoºtinþaministerului Educaþiei,care se mulþumeºte sãciteze texte din lege fãrãa lua vreo mãsurã concretã în acest sens.
“Implementat în
România în anul 2002,programul “cornul ºilaptele” a fost iniþial conceput ca o mãsurã deprotecþie socialã, dar ºica iniþiativã pentru oeducaþie de viaþã sãnã-toasã, a cãrei orgine seregãseºte în planulnaþional anti-sãrãcie ºi depromovare a incluziuniisociale, adoptat prin HGnr. 828/2002. Acestprogram a contribuit lacreºterea participãriiºcolare în special înzonele sãrace ºi în rândulminoritãþilor rome. Deasemenea, asigurareaunei gustãri gratuite pentru copiii proveniþidin familii defavorizatesocial-economic, în special prin acordarealaptelui, a contribuit laacoperirea necesaruluide calciu atât de impor-
tant în procesul decreºtere a copilului. Înderularea oricãrui pro-gram, în scopul creºteriieficienþei, este normalãcorelarea obiectiveloracestuia cu nevoile con-crete ale beneficiarilor ºi cu alte programeadresate acestora”, searatã într-un document alMinisterului Educaþiei.
Mai exact, ministerulpreferã sã îmbolnãveascã
copiii decât sã ia mãsuripentru eliminarea acesteisituaþii de risc. Totodatã,ministerul aruncã respon-sabilitatea în ograda instituþiilor care se ocupãde procesul de achiziþie a acestor alimente.
“Conform prevede-rilor art. 4, alin. 1 dinOUG 96/2002 privindacordarea de produselactate ºi de panificaþiepentru elevii dinînvãþãmântul primar ºigimnazial de stat ºi privat, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare:“produsele lactate ºi depanificaþie, transportul ºidistribuþia acestora launitãþile de învãþãmântse contracteazã de cãtreConsiliile Judeþene (...),cu asistenþa inspec-toratelor ºcolare judeþene(...), cu respectarea dispoziþiilor legale învigoare”. Achiziþia aces-tor produse se realizeazã
în urma unor proceduride licitaþie, prevãzute înOUG nr. 34/2006privind atribuirea contractelor de achiziþiepublicã, a contractelor deconcesiune de lucrãripublice ºi a contractelorde concesiune de servicii,sumele necesare fiindsuportate din bugeteleconsiliilor judeþene”, semai aratã în document.
Reprezentanþii ministerului de resort sedeclarã mulþumiþi deevoluþia acestui programdestinat elevilor, chiardacã alimentele pe carele primesc sunt expirate.
“Deºi, iniþial, progra-mul a acut drept grupþintã copiii proveniþi dinfamiliile dezavantajatesocio-exonomic, înmomentul aplicãrii lui,acesta a fost extins latoatã populaþia ºcolarãdin învãþãmântul primarºi gimnazial pentru a nucrea o discriminare întrecopii. Menþionãm, deasemenea, cã autoritateacare coordoneazã strategia privind core-larea programului cornulºi laptele cu prevederileeuropene este MinisterulAgriculturii ºi DezvoltãriiRurale”, mai spunreprezentantiiMinisterului Educaþiei.
PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, AdrianDavid, recunoaºte cãexistã o problemã, lucrupe care l-a ºi semnalat lanivel guvernamental.
“Avem probleme degenul acesta, cu firmelecare provin din alte
judeþe ºi câºtigã licitaþiile.Existã cazuri când ali-mentele nu îºi menþinprospeþimea. Problemaeste cã aceste firmecâºtigã licitaþiile avândpreþul cel mai scãzut,însã eu ma semnalatproblema la Guvern.Existã o legislaþie foarteclarã în ceea ce priveºtecalitatea produselor ºi nutolerãm abateri”, adeclarat pentru CronicaVãii Jiului, Adrian David,preºedintele CJH.
Potrivit acestuia, contractul cu firmele încazuã poate fi reziliat,îsnã pot trece luni de zilepânã când o nouãsocietate ar putea prelua,prin licitaþie, contractul.
Cornul ºi lapteleeste un program introdusîn ºcoli de guvernulRomâniei începând cuanul 2002. Beneficiariiprogramului sunt copiiidin grãdiniþe ºi din ºcoli generale. Mediabeneficiarilor este depeste douã milioane de copii anual.
În anul 2010, guvernul României acreat un program similar,„mere în ºcoli”, prin careelevii din clasele 1-8 dinînvãþãmântul de stat ºiprivat primesc gratuitcâte un fruct proaspãtzilnic, timp de 100 zilede ºcolarizare, în inter-valul noiembrie-martie.Programul de încurajarea consumului de fructe înºcoli este parte a unuiprogram european,finanþat în proporþie de75% din fonduri UE.
Monika BACIUMonika BACIU
„Y OUth Can Do It!” este titlul unui
proiect în care s-auangrenat mai multe þãrieuropene ºi nu numai.Þinta este generaþiatânãrã, care trebuie sãafle cum poate deveniactivã pe piaþa muncii,iar preotul Tetileanu, celcare l-a gândit, susþinecã a fãcut totul pentru apromova zona Vãii Jiului ºi tineriide aici, cu tot ce înseamnã ei.
Tinerii din Valea Jiului au fostincluºi în multe proiecte europene,dar parcã niciodatã nu au putut promova aºa cum se cuvine zona dincare vin ei. Tocmai de aceea, unpreot din Petrila a gândit un proiecteuropean în care sã îi aducã pe alþii lanoi. Proiectul poartã titlul „YOUthCan Do It” ºi vizeazã ocuparea forþeide muncã, problemele ce derivã dinaceasta ºi afacerile sociale. „Acestproiect este un curs de formare, iartinerii din Valea Jiului au oportuni-tatea de a cunoaºte alte persoane dinEuropa, cu culturi diferite, feluri detrai diferite, obiceiuri, îºi fac prieteni ºivãd care este nivelul lor de cunoaºtereal limbii engleze. Am pornit, cândam format aceastã asociaþie de la faptul cã noi suntem închiºi într-un locunde prea multã lume nu ne vede ºiam început sã mergem în alte þãri.Am observat cum sunt cei care trãiescacolo, le-a plãcut, dar mi s-a pãrut cãnu suntem puºi în valoare cum ar trebui. Faptul cã suntem din Româniami s-a pãrut cã este un impediment ºiatunci i-am adus pe ei aici, acasã, sã ne vadã cum suntem”, a spusOctavian Pantelimon Tetileanu,preºedintele Asociaþiei Euroeduas.
În Valea Jiului vor fi reprezentanþi
ai tinerilor din 8 þãri, plus o organizaþie din Bucureºti, careau ca scop promovarea tinerilorpe piaþa muncii.
„E un program care adunãlucrãtori de tineret ºi tineri din8 þãri din Europa, pentru a dez-bate ºi discuta problema ºoma-jului în rândul tinerilor ºi de agãsi soluþii. Rezultatul sperateste crearea unor proiecte, princare sã soluþionãm problemaºomajului în rândul tinerilor”, aadãugat ºi Diana Ioniþã, trainerîn cadrul proiectului.
În 2010, UE a lansat ostrategie pentru eradicareacrizei economice din Europa, încondiþiile în care 26,5 milioanede europeni sunt ºomeri, iaraceastã strategie vizeazã ca în2020, 75% din populaþia activãsã aibã între 20 ºi 64 de ani.
Timp de mai multe zile,pânã în 23 noiembrie, strãiniivor vizita Consiliul JudeþeanHunedoara, vor participa la sericu specific folcloric din zonanoastrã, vor merge în vizitã laPrimãria Petroºani, Universitateºi chiar vor merge la minaLivezeni, pentru a se întâlni cuminerii de acolo.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 Noiembrie 20156 Actualitate
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
Copiii, cobaii unui sistem ignorant
YOUth Can Do It!
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 2015 Actualitate 7
Acum a venit rândulslovenilor sã întâreascãacest lucru prin vizitaambasadorul Slovenieila Bucureºti care s-aaflat la ConsiliulJudeþean Hunedoaraºi s-a întâlnit cupreºedintele AdrianDavid. „ªtiu cã aþi per-format foarte bine înzonã pe liniaproiectelor cufinanþare europeanã.Sunt interesat sã aflumai multe informaþiiprivitoare la acestaspect, în ideea disem-inãrii unor soluþii desucces aplicate dedumneavoastrã înSlovenia, unde
atragerea de fondurieuropene se loveºte deanumite stavile”, adeclarat ambasadorulSloveniei la Bucureºti.
A tomizareaadministraþiei,
piedicã în calea fon-durilor europene
Excelenþa sa aexplicat cã în Sloveniadezvoltarea bazatã pefinanþare europeanãeste inegalã în terito-riu, unul din motivefiind atomizareaadministraþiei locale.„Aproape fiecarelocalitate are o
primãrie ºi nu existã,ca la dumneavoastrã,o structurã administra-tivã de tip consiliujudeþean, care sã arti-culeze, cu o viziune deansamblu, proiectezonale. Deficitul de
finanþare europeanã seface simþit acut încazul primãriilor miciºi mijlocii. La acestnivel nu existã niciknow-how laîntocmirea proiectelor,nici surse de cofinanþare. În plus, criteriile de finanþare a proiectelor pe carele aplicã BancaNaþionalã a Slovenieisunt chiar mai drasticedecât cele ale ComisieiEuropene”, spuneMihael Zupanèiè.
Preºedintele CJHunedoara a prezen-
tat oaspetelui ºi câtevadin succesele instituþieiîn materie de atragerea fondurilor europene,cum ar fi marileproiecte de alimentarecu apã din judeþ ºiproiectele de reabili-tare a drumurilorjudeþene, ultimul fiindcel spre vestigiileistorice de laSarmisegetuza Regia.„Chiar acum, vineri,vom inaugura unproiect în valoare de70 de milioane deeuro, care imple-menteazã în judeþ un
sistem integrat degestiune a deºeurilor.Avem prin urmare unportofoliu importantde proiecte cufinanþare europeanã.A fost importantã,pentru obþinerea aces-tui rezultat bun, colaborarea cuprimãriile din judeþ, cuAgenþia Regionalã deDevoltare Vest, cuautoritãþile centrale dela Bucureºti, precum ºi comunicarea cucetãþenii, cu comu-nitãþile, care au fostinformate care ne suntintenþiile ºi de ce aces-tea sunt în avantajullor. Pânã la urmã, aºa cum aþi intuit, ca sã fie un succes,atragerea de fondurieuropene trebuie sã fieo operã colectivã”, adeclarat preºedinteleCJ Hunedoara, AdrianNicolae David.
Moanika BACIUMoanika BACIU
A mbulatoriul din Petrila,nou modernizat ºi dotat
cu aparaturã de ultimã generaþie, va fi unul dintreobiectivele pe care adminis-traþia publicã petrileanã nu îlva putea bifa la sfârºit de an,pe lista cu realizãri. Motivul îlconstituie lipsa avizelor fãrãde care unitatea spitaliceascãnu poate fi datã în funcþiune.
“Am finalizat tot ceea ce însemna parte de amenajare,dotare a ambulatoriului, dar suntemdin pãcate în întârziere din cauzaautorizaþiilor pe care trebuie sã leobþinem la aparaturã mai complexãdin cadrul cabinetului de radiologie,unde este nevoie de o autorizaþiespecialã, la partea de laborator.
Avem chiar ºi o hotãrâre de consiliu prin care am dat unitateaîn administrare Spitalului deUrgenþã, însã cu siguranþã anulacesta ambulatoriul nu va putea fi pus în funcþiune din cauza autorizaþiilor pe care urmeazã sã leobþinem.” a spus Vasilicã Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.
Ambulatoriul din oraºul Petrila,are în componentã cabinete depediatrie, cardiologie, medicinãinternã, psihiatrie, chirurgie, ortopedie ºi multe altele, în carevor profesa medicii specialiºti de laSpitalul de Urgentã din Petroºani.
Când se va întâmpla acest lucrueste greu de prevãzut, asta pentrucã primirea avizelor necesaredeschiderii ambulatoriului poatedura chiar ºi câteva luni.
Adina Adina PPADURARUADURARU
A N U N ÞConsiliul Judeþean
Hunedoara organizeazãCONCURS
pentru ocuparea a douã posturivacante corespunzãtoarefuncþiilor contractuale de
execuþie de îngrijitor din cadrul Serviciului
administrativ.
Probele stabilite pentruconcurs:
- 14.12.2015, ora 1100 -proba scrisã
- 17.12.2015, ora 1100 –proba interviu.
Ambele probe se desfãºoarã lasediul Consiliului JudeþeanHunedoara.
Dosarele de înscriere la concursse pot depune pânã în data de04.12.2015, ora 1600, la sediulConsiliului Judeþean Hunedoara.Datele de contact ale secretaruluicomisiei de concurs - StepanAngela, e-mail:[email protected],
tel.0254/211350, int.183.
Candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzutede art.3 din Anexa la HGnr.286/2011 pentru aprobareaRegulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale deocupare a unui post vacant sautemporar vacant corespunzãtorfuncþiilor contractuale ºi a criteriilor de promovare în gradesau trepte profesionale imediatsuperioare a personalului contractual din sectorul bugetarplãtit din fonduri publice, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.
Condiþiile de participare la con-cursul pentru ocuparea celor douãposturi vacante corespunzãtoarefuncþiilor contractuale de execuþiede îngrijitor din cadrul Serviciuluiadministrativ sunt :
- studii gimnaziale / profesion-ale / liceale.
Informaþii suplimentare seobþin la sediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Biroulresurse umane, salarizare ºigestiunea funcþiei publice,camera 13,tel.0254/211350, int.183.
Ambasadorul Sloveniei la Bucureºti,vizitã la Consiliul Judeþean Hunedoara
S lovenia laudã Hunedoara pentru atragerea fondurilor europene. Judeþul Hunedoara a ocupat
de-a lungul anilor primele poziþii în topul judeþelor careau atras cele mai multe fonduri europene.
Ambulatoriul de la Petrila nu va fi deschis nici anul acesta
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Noiembrie 20158 Sport
Am asistatduminicã, dimineaþãrece de toamnã, la unmeci pe „ªtiinþa”,acolo unde nu preaajunge presa de laptop – cã deh, edeparte ºi frig... – laun joc interesant deLiga a IV-a fotbalis-
ticã, între douã echipemodeste ca poziþie de clasament,UniversitateaPetroºani ºi MinerulUricani. Care, fiespus, ºi-au camdepãºit condiþia depoziþie. M-am bucuratsã remarc cã în
tribune se vãd multãmaturitate ºi înþelep-ciune la câteva numedin fotbal, spectatorila acest meci, altãdatãvoci vehemente, maimult sau mai puþinavând dreptate, acumde pe cu totul altepoziþii.
Ionuþ Stelescu,preºedintele fotbalului universitarpetroºenean ºi
antrenor cu pregãtireafizicã la Pandurii Tg.Jiu, a avut un comen-tariu extrem de perti-nent la tot ceea ce sepetrecea în teren, fostul antrenor MarinPetra se înscria înaceeaºi linie, iar VasileScurtu, preºedintelede la Minerul Uricani,suspendat o etapãdupã ieºirile verbaledin jocul cu Lupeniul,aprecia ca justã victo-
ria petroºenenilor ºicalitatea arbitrajului.
Iatã, aºadar, o liniefireascã ºi un compor-tament normal la niºteoameni cu o mareexperienþã în fotbal,ceea ce demonstreazãcã odatã cu trecereaanilor ºi a vremii,înþelepciunea ºichibzuinþa lasã loc totmai mult raþionamen-tului obiectiv.
Henþ cu mâna Mai înþelepþi, mai chibzuiþi
Fãrã a fi un jocîncrâncenat, meciul dela Lupeni a fost unuldisputat, putând ficâºtigat de oricare dintre cele douãechipe. Prima mare
ocazie apare în min. 4,când Pârvulesc (C.S.Vulcan) rateazã dupã oexcelentã cursã. Apoi,gazdele se întrec înratãri, când M. Filip(min. 19) trage razant,
M. Pop (min. 32, 35)nu nimereºte poarta. O fazã contestatã degazde este cea dinmin. 38 când D.Florea are un contactîn careu cu Ciorâia,dar arbitrul SergiuStanca nu acordãnimic.
Repriza secundã stãsub semnul luãrii laþintã a celor douãtransversale, mai întâiI. Roºian (min. 54)pentru oaspeþi ºi apoiBrânduºa (min. 56)pentru gazde. Vor maifi douã ocazii de parteagazdelor, dar M. Filip(min. 59) ºi Brânduºa(min. 90+1) le rateazãcu seninãtate.
Un meci de 0-0 carenu avantajeazã niciunadin cele douã echipe.
O partidã în „DealulInstitutului” care ºi-adepãºit condiþia de jocîntre douã codaºe înclasament.
UniversitateaPetroºani este într-oevidentã revenire, astademonstrând-o ºi înjocul de duminicã, ºiasta în primul rândunei zile de excepþie alui Ionuþ Gavriluþi.
El a deschis scorulîn urma unei fazelucrate la mare artã,apoi – dupã o ocazie alui Plic în min. 55 –,tot el va puncta dupã ospectaculoasã acþiunepe cont propriu, 2-0.
La scorul de 3-1,acelaºi Ionuþ Gavriluþi(min. 90) trimite, dupão cursã de 40 m, unºut formidabil, careºterge transversalaporþii lui TraianCâmpean!
O partidã în carestudenþii petroºeneniau meritat indiscutabilvictoria, pe fondul unuijoc bine ghidonat deIonuþ Gavriluþi, care aprins o zi de excepþie.
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Toamnã cu ploaie... de goluri!Dacã precipitaþiile au fost un fenomen rar în aceastã toamnã, în
schimb a „plouat” cu 52 de goluri în penultima etapã a turului. AurulBrad a spulberat cu 7-2 (autori Miclean 2, Rostaº 2, Vurdea, L. Cristea,D. Rus) pe Victoria Cãlan, 7-4 a fost pentru Inter Petrila (autori Ad. Dolha2, Duma, D. Alexandru, Fl. Dobre, Bocu, Horvath) cu Aurul Certej,gazdele jucând fãrã Kalai ºi Adi Câmpean. Liderul ªoimul Bãiþa adevenit campioanã de toamnã cu o etapã înainte de finalul turului, 5-0 cuMetalul Criºcior (goluri Ad. Pepenar 2, Pisoiu, Stamatin, Jurj), iar scoruletapei, Retezatul Haþeg – Cetate II Deva 10-0 (autori Caia 4, Laslãu 2,Ov. Stan 2, Bg. ªtefan, Rob. Popa). Jiul Petroºani încheie în corzi, 0-3cu Gloria Geoagiu, rãmânând cu o singurã victorie.
Hercules Lupeni – C.S. Vulcan 0-0
Douã bare, zero goluri
HERCULES LUPENI – C.S. VULCAN 0-0Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu):
A. Farcaº - Ciorâia, D. Savu, Curtean (min. 34 Ifrim),Buþurcã – A. Harangozo II, Ciocârlan, M. Filip, M.Pop – Brânduºa, Al. Gârda
C.S. Vulcan (antr. Mugurel Radu):Cimporescu – Filip, Stângã, Pantilimon, D. Florea –Miclãuº, Sãvoiu, Pârvulescu (min. 66 Hiricioiu), G.Rãdulescu (min. 90+2 Stamatin) – I. Roºian, Fl. Rus(min. 86 Drãghici)
Arbitru: Sergiu Stanca – OrãºtieObs. AJF: Stan Hanzi – DevaSpectatori: 200
Universitatea Petroºani – Minerul Uricani 3-1 (1-0)
Sub geniul lui Gavriluþi
UNIVERSITATEA PETROªANI –MINERUL URICANI 3-1 (1-0)
Univ. Petroºani (antr. Gabi Niþu): Cucãilã (min.56 Fl. Negrea) – Tãmãºiloni, Raboj, Plic (min. 71Magheru), Doroftei – Chiruþã, Bulimej, Puian (min. 66D. Barbu), I. Gavriluþi – Vl. Negrea (min. 77 Grigoraº),Ov. Popesc
Minerul Uricani (antr. Neculai Baltaru): Tr.Câmpean – Nechita, G. Trestian, Proteasa, Anghelina– Irina, Vajda (min. 70 Suvac), Boroghinã, Erdos (min.78 Mihãilescu) – Dãrãbanã, Bãlãnean
Arbitru: Alexandru Bãlan – DevaObs. AJF: Petru Spãrios; Spectatori: 100Goluri: 1-0: I. Gavriluþi (min. 32), cu un ºut de la
25 m, deviat din G. Trestian; 2-0: I. Gavriluþi (min. 57),din acþiune; 3-0: Chiruþã (min. 84), cu capul din 7-8 m,la o ieºire greºitã a lui Tr. Câmpean; 3-1: Proteasa(min. 89), din 11 m, dupã ce acesta a fost faultat
Proteasa (Min. Uricani) îl învinge peportarul Fl. Negrea din penalty
I. Gavriluþifelicitat
de colegidupã
cel de-aldoilea gol
Marian Filip ºi Bogdan Brânduºa n-au gãsit„cheia lacãtului” spre poarta Vulcanului
Paginã realizatã deGenu TUÞU