cvj nr 1138, miercuri 6 iulie

8
I ndividul care a lovit cu maºina un pieton ºi apoi a fugit de la locul accidentului ar putea fi arestat preven- tiv. Victima individului, o femeie în vârstã de 39 de ani, a ajuns pe patul de spital iar starea i s-a agravat ºi a intrat în comã. Tânãra a fost lovitã de un autoturism condus de un bãrbat care nu avea permis. Poliþiºtii din Uricani au decis sã-l reþinã de inconºtient în baza unei ordonaþe de reþinere ºi au înaintat dosarul Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani, totodatã propunând arestarea preventivã a ºoferului fugar. Teribilul accident a avut loc la sfârºitul sãptãmânii trecute. ”Poliþiºtii rutieri din cadrul Poliþiei Oraºului Uricani au fost sesizaþi despre faptul cã, pe strada Pompierilor, din oraºul Uricani, s-a produs un accident rutier din care a rezultat rãnirea unei per- soane. La faþa locului s-a deplasat un echipaj de poliþie rutierã care a cons- tatat cã în evenimentul rutier a fost implicat auto- turismul condus de un bãr- bat în vârstã de 52 de ani, din oraºul Uricani, care nu se mai afla la faþa locului. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea unei femeie în vârstã de 39 de ani, din oraºul Uricani, care în momentul producerii accidentului se deplasa pe jos, pe partea stânga a sensului de mers Lupeni - Uricani, fiind acroºatã de autoturism”, a declarat subcomisarul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. ªoferul s-a ales cu dosar penal ºi pentru vãtãmare corporalã din culpã, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã a poseda permis de conducere ºi pãrãsirea locului acciden- tului fãrã încuviinþarea organelor de poliþie. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1138 Miercuri, 6 Iulie 2016 D acã vreun ales local, respectiv consilier municipal la Petroºani, doreºte cu adevãrat sã-ºi facã datoria, nu-i este uºor. Dacã îi trece cumva prin cap sã urmãreascã hotãrârile pe care le voteazã în Consiliul Local ºi cere o situaþie detaliatã a aplicãrii unora dintre ele, trebuie sã exercite adevãrate presiuni asupra primarului sau al aparatului primãriei. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Primãria Petroºani spune „Doamne-ajutã!” pentru cã a scãpat de consilieri zeloºi „Doamne-ajutã!” A ceºtia au bãtut, jefuit ºi violat o femeie de 40 de ani chiar în centrul localitãþii, victima decedând dupã mai multe zile de chin pe patul de spital. Cei trei criminali au vârste cuprinse între 14 ºi 15 ani. Toþi au fost acuzaþi de omor ºi complici- tate iar Tribunalul Hunedoara i-a condamnat la pedepse cuprinse între 7 ºi 13 ani de închisoare. Curtea de Apel Alba Iulia a constatat cã sentinþele trebuie majo- rate pentru grozãviile comise de indivizi ºi le-a majorat în urma judecãrii apelului fãcut de procurori. Astfel, completul a majorat perioada mãsuri educa- tive a internãrii într-un centru de detenþie pen- tru Vasile S. la 15 ani, iar pentru Daniel S., la 13 ani. Al treilea minor implicat în omor. Raul Cristian A., a primit o pedeapsã cu 3 ani mai mare, respectiv de 10 ani. Grozãvia s-a petrecut în noaptea de 8 spre 9 august 2015, în jurul orei 4.00, în apropierea clãdirii Institutului de Proiectare Hunedoara (IPH) din centrul municipiului Deva. Femeia fãrã adãpost a fost lovitã puternic în cap ºi apoi buzunãritã. Criminalii au gãsit un leu ºi 50 de bani pe care victima îi avea în buzunar ºi i-au luat ºi o parte din lucrurile personale. Apoi, unul dintre cei trei agresori minori a violat-o, iar victima a murit câteva zile mai târziu pe patul de spital. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Minori pedepsiþi pentru cã au violat ºi omorât o femeie fãrã adãpost Riscã sã ajungã în arest

Upload: geza-szedlacsek

Post on 04-Aug-2016

236 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

I ndividul care alovit cu maºina un

pieton ºi apoi a fugit dela locul accidentului arputea fi arestat preven-tiv. Victima individului,o femeie în vârstã de39 de ani, a ajuns pepatul de spital iarstarea i s-a agravat ºia intrat în comã.

Tânãra a fost lovitã deun autoturism condus deun bãrbat care nu aveapermis. Poliþiºtii din

Uricani au decis sã-l reþinãde inconºtient în baza uneiordonaþe de reþinere ºi auînaintat dosarulParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani,totodatã propunândarestarea preventivã aºoferului fugar. Teribilulaccident a avut loc lasfârºitul sãptãmânii trecute. ”Poliþiºtii rutieridin cadrul Poliþiei OraºuluiUricani au fost sesizaþidespre faptul cã, pe stradaPompierilor, din oraºulUricani, s-a produs un

accident rutier din care arezultat rãnirea unei per-soane. La faþa locului s-adeplasat un echipaj depoliþie rutierã care a cons-tatat cã în evenimentulrutier a fost implicat auto-turismul condus de un bãr-

bat în vârstã de 52 de ani,din oraºul Uricani, care nuse mai afla la faþa locului.În urma evenimentuluirutier a rezultat rãnireaunei femeie în vârstã de39 de ani, din oraºulUricani, care în momentul

producerii accidentului sedeplasa pe jos, pe parteastânga a sensului de mersLupeni - Uricani, fiindacroºatã de autoturism”, adeclarat subcomisarulBogdan Niþu, purtãtorulde cuvânt al IPJHunedoara. ªoferul s-aales cu dosar penal ºi pentru vãtãmare corporalãdin culpã, conducerea pedrumurile publice a unuiautovehicul fãrã a posedapermis de conducere ºipãrãsirea locului acciden-tului fãrã încuviinþareaorganelor de poliþie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1138

Miercuri, 6 Iulie 2016

D acã vreun ales local, respectiv consilier municipal laPetroºani, doreºte cu adevãrat sã-ºi facã datoria, nu-i este

uºor. Dacã îi trece cumva prin cap sã urmãreascã hotãrârile pe carele voteazã în Consiliul Local ºi cere o situaþie detaliatã a aplicãriiunora dintre ele, trebuie sã exercite adevãrate presiuni asupra primarului sau al aparatului primãriei. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Primãria Petroºani spune„Doamne-ajutã!” pentru cã a

scãpat de consilieri zeloºi„Doamne-ajutã!”

A ceºtia aubãtut, jefuit ºi

violat o femeie de40 de ani chiar încentrul localitãþii,victima decedânddupã mai multezile de chin pepatul de spital. Ceitrei criminali auvârste cuprinseîntre 14 ºi 15 ani.

Toþi au fost acuzaþide omor ºi complici-tate iar TribunalulHunedoara i-a condamnat la pedepsecuprinse între 7 ºi 13ani de închisoare.Curtea de Apel AlbaIulia a constatat cãsentinþele trebuie majo-rate pentru grozãviilecomise de indivizi ºi le-a majorat în urmajudecãrii apelului fãcutde procurori. Astfel,completul a majoratperioada mãsuri educa-tive a internãrii într-uncentru de detenþie pen-

tru Vasile S. la 15 ani,iar pentru Daniel S., la13 ani. Al treileaminor implicat înomor. Raul Cristian A.,a primit o pedeapsã cu3 ani mai mare,respectiv de 10 ani.Grozãvia s-a petrecutîn noaptea de 8 spre 9august 2015, în jurulorei 4.00, înapropierea clãdiriiInstitutului deProiectare Hunedoara(IPH) din centrulmunicipiului Deva.

Femeia fãrã adãposta fost lovitã puternic încap ºi apoi buzunãritã.Criminalii au gãsit unleu ºi 50 de bani pecare victima îi avea înbuzunar ºi i-au luat ºi o parte din lucrurilepersonale. Apoi, unuldintre cei trei agresoriminori a violat-o, iarvictima a murit câtevazile mai târziu pe patulde spital.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Minori pedepsiþi pentru cã au violat ºi omorât o femeiefãrã adãpost

Riscã sã ajungã în arest

Page 2: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.70 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 14.00 lei- Cotlet porc fãrã os -17.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrietonalã & vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str.

Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

P este o jumãtate demilion de români

sunt fãrã liceul absolvit,iar un sfert de milionanalfabeþi.

Conform unei statisticiidatã publicitãþii de un parlamentar liberal, cel maimare numãr de persoanefãrã ºcoalã absolvitã seînregistreazã în judeþele Iaºi(21.319 persoane), Bacãu(19.306) ºi Dolj (19.204).Judeþul Hunedoara are printre cei mai puþin elevicare abandoneazã ºcoala,însã cifra este îngrijorãtoareîn condiþiile în care suntpeste 7.200 de cazuri, datelefiind înregistrate de InstitutulNaþional de Statisticã.

”Trebuie schimbatã mentalitatea celor care vorsã renunþe sau nu vor sã semai întoarcã la ºcoalã, dar ºimentalitatea ºcolilor care

trebuie sã trateze cu foartemare atenþie cazurile spe-ciale. Cu orice preþ trebuieca aceºti români sã termineºcoala sau sã o continuedacã au abandonat-o”,susþine Andreea Paul.

Pe de altã parte, judeþulHunedoara are 3324 de persoane analfabete conformstatisticii INSSE.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A proape 150 depetroºãneni vor

beneficia de ajutoarede urgenþã dinpartea Guvernului.Petroºãnenii care aufost într-un fel saualtul afectaþi deinundaþii, dar ºi degrindinã au solicitatajutoare de laprimãrie.

Pânã acum au fostdepuse peste 1000 decereri, iar cei de laDirecþia de AsistenþãSocialã încã sunt peteren sã evaluezepagubele. Între timpau fost ºi cei de laAgenþia Judeþeanãpentru Plãþi ºiInspecþie Socialã careau triat o parte dindosare ºi au ajuns laconcluzia cã undeva la150 de persoane ar

trebui sã beneficiezede fonduri de laGuvern.

“La ora actualã suntpeste 1000 de cereri.Urmeazã sã punemacele cereri alãturi deanchetele fãcute ºiprocesele verbaleîntocmite la locuinþeleafectate de inundaþii,s-au constituit comisiiatât din cadrul serviciu-lui nostru cât ºi dinprimãrie, comisii caremerg în teren sã cons-tate aceste pagube înbaza cererilor pe careoamenii le-au depus.Inundaþiile au fãcutpagube mari înAeroport ºi în câtevazone din Colonie, aufost ºi în Funicularului.Ca o evaluare generalãs-a fãcut la nivelulprimãriei de cãtre ser-viciul de urgenþã, s-auacordat niºte ajutoare

materiale conform legii416/2001, în specialfamiliilor din zonaAeroport, blocurileacelea care sunt într-ozonã de risc. Acolo aufost deja acordateacele ajutoare deurgenþã. Au mai fostacordate niºte ajutoarede urgenþã în zonaColonie. Situaþiile aufost evaluate ºi decãtre Comisia pentruEvaluarea ºi ValidareaPagubelor produse înurma fenomenelorhidrometeorologicepericuloase la nivelulmunicipiului Petroºani,este constituitã dinanul 2015, o comisiecare a analizat toatecererile ºi proceseleverbale ºi ancheteleîntocmite la acea datã(21-22 iunie-n.r). ºi înprezent se fac evaluãriîn teren. Toate aceste

solicitãri vor fi din nousupuse comisiei deevaluare a pagubelor,urmând sã dea un ver-dict. Trebuie sã dãmrãspuns oamenilor. Aufost cei de la AgenþiaJudeþeanã pentru Plãþiºi Inspecþie Socialã, auevaluat la data respec-tivã în jur de peste400 de cereri, s-auselectat 125 de cazuricare au fost trimise cupropunere pentruacordarea unor ajutoare din parteaGuvernului”, adeclarat Cristina Mraz,director executivDirecþia de AsistenþãSocialã ºi Protecþia

Copilului Petroºani. Cele mai multe

solicitãri au fost pentruacoperiºuri. Grindina adistrus mai multeacoperiºuri ale unorimobile, astfel cã proprietarii acestoraau venit sã cearã ajutor. Existã însã oproblemã. Cei caresunt proprietari ar tre-bui sã aibã asigurãripentru locuinþe.

“Majoritatea solici-tãrilor au fost pentruacoperiºuri, pentrudaunele acoperiºului.Legea 260/2008prevede ca proprietariisã îºi asigure imobilelepentru cutremure ºi

inundaþii. Ar trebui caºi proprietarii sã fieconºtienþi cã trebuie sãaibã aceastã responsa-bilitate de a-ºi asiguralocuinþa. Legea aju-torului social prevedeca beneficiarii de venitminim garantat sã îºifacã aceastã asigurarepe locuinþã. Cei caresunt proprietari, li s-areþinut de cãtre AJPSdin ajutorul social ºi ºi-au fãcut aceastãasigurare, cei carelocuiesc în fondul loca-tiv de stat trebuiau sãfie asiguraþi de cãtreinstituþia care are înadministrare acestelocuinþe. Cei care suntasiguraþi vor primidespãgubiri”, a maisubliniat sursa citatã.

Cea mai afectatãzonã a municipiuluiPetroºani a fost cartierulAeroport. Aici au fostinundate zeci de locuin-þe. Pentru cei afectaþi defenomenele extremedeja s-au fãcut plãþile.

Monika BACIUMonika BACIU

Ajutoare de urgenþã pentrucei afectaþi de inundaþii

Abandonul ºcolar reprezintã oproblemã ºi pentru Hunedoara

Page 3: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Ultimii turiºti care trecuserã pragul Centrul de InformareTuristicã de la Petroºaniau fost niºte gãlãþeni,care au vrut sã vadãRetezatul luni dimineaþã.Au primit îndrumãri ºiau plecat pe drumulsigur, pe care l-a indicat

Adrian Mraz, directorulcentrului din Petroºani,un om al munþilor, carea urcat ºi a strãbãtutaproape traseele dinzona noastrã, la picior.

Ce cautã, însã, turiºtiine spune chiar cel careîi îndrumã.

„Vin cei de afarã,care nu sunt nici mulþi,nici puþini. Am avut din:Suedia, Israel, Islanda,Germania, Polonia,Olanda, majoritateadorind strict informaþiilegate de accesul înMunþii Retezat ºiParâng”, a spus AdrianMraz, director la Centrulde Informare Turisticãdin Petroºani.

ªi dacã unii ajung lagarã ºi de acolo, dau

direct de Centrul deInformare Turisticã, pealþii îi lasã autobuzul înapropierea lui, dar auvenit ºi cu autostopul ºiasta este chiar cevainedit.

„Cu excepþia uneiperechi de domniºoaredin Olanda, care auvenit cu autostopul, cuautobuzul ºi trenul ºi un turist din Spania cubicicleta, restul au fostcu mijloace auto. Toþivin cu maºinile, deaceea, eu ºi îi întreb cuce mijloc de transportau venit, ca sã ºtiu cum sã le recomandabordarea obiectivelorsolicitate”, a mai adãugat Adrian Mraz.

Cei de peste graniþeleþãrii au venit sã vadãmunþii noºtri ºi, dacãunii ºtiau exact ce vor ºidoar au cerut ºi au fostajutaþi sã gãseascã maiuºoar cazare, alþii auvenit sã se plimbe fãrãsã ºtie ce îi aºteaptã.Fiecare a primit harta ºiinformaþiile necesare,iar o bunã parte dintre

cei ce au trecut pe lacentrul din Petroºani s-au interesat de traseelespre Transalpina, maiales cã aici au aflat dacãdrumul este practicabilsau nu, în funcþie deanotimp.

În plus, nici cetãþile

dacice din zonã nu aufost neglijate ºi mulþi au vrut sã ajungã ºi laaceste obiective, ori lapeºterile din apropiere ºi chiar s-au cazat înPetroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

O parte din primariiVãii Jiului s-au aflat

la Bucureºti la ForumuluiAdministraþiei PubliceLocale. Aceºtia au avut oîntrevedere cu premierulDacian Cioloº, dar ºi cu ceidoi vicepremieri, CostinBorc ºi Vasile Dâncu.Urmeazã ca sãptãmânileviitoare, în Valea Jiului sãvinã un secretar de stat, cuajutorul cãruia sã fie elabo-rat un plan de dezvoltareintegratã a Vãii Jiului.

“Am discutat cu premierulDacian Cioloº, dar ºi cuvicepremierii. Astfel, urmeazãsã vinã un secretar de statîmpreunã cu care vom elaborao strategie integratã pentrudezvoltarea Vãii Jiului. Apoi,va veni premierul cu cei doivicepremieri cãrora le vomprezenta acest plan. ValeaJiului este prioritatea numãrul1 în ceea ce priveºte acestaspect de dezvoltare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani, s-a aflat ºi el laBucureºti. Acesta considerã cã dezvoltarea Vãii Jiului artrebui sã se facã unitar.

“Da, am fost la Bucureºti,unde am participat la Forumul

Administraþiei Publice Locale.A fost prezentatã strategianaþionalã pentru þarã pânã înanul 2035. E foarte importantcã s-a vorbit ºi de dezvoltareaVãii Jiului. Aceastã dezvoltarear trebui sã fie unitarã, ºi nupentru fiecare administraþielocalã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Premierul României,Dacian Cioloº, vrea ca pânã lafinalul mandatului sã prezinteo strategie integratã pentrudezvoltarea Vãii Jiului.Declaraþia a fost fãcutã încadrul ForumuluiAdministraþiei Publice Locale,de la Palatul Parlamentului.

"Pe baza experienþei proiectului de dezvoltare inte-gratã teritorialã, ITI, în DeltaDunãrii, vrem sã ne gândim laastfel de programe specificeintegrate, chiar dacã n-o sã

reuºim probabil pânã lasfârºitul anului sã construimnoi (...) instrumente teritorialeintegrate de dezvoltare, aºacum avem în Delta Dunãrii,dar cel puþin sã venim cu oabordare integratã a unorghiduri de mãsuri la care sãputeþi depune proiecte. Negândim în primul rând pentrucâteva regiuni prioritare. Vrem sã venim cu o astfel deabordare integratã pentru dezvoltarea Vãii Jiului, aºacum am promis ºi înainte dealegerile locale, dar ºi pentruRoºia Montanã, care a suscitatmulte discuþii. Vrem sã venimnu doar cu reguli ºi cu con-strângeri, dar ºi cu proiecte dedezvoltare acolo. Am avut,totodatã, o discuþie cu aleºiilocali din regiunea Moldovei,pentru o dezvoltare integratãpentru aceastã zonã. Decipentru aceste trei zone, teri-

torii — Valea Jiului, zonaMoldovei, Roºia Montanã —intenþia noastrã este ca pânãla sfârºitul mandatului sã vãpropunem (...) abordãri inte-grate de dezvoltare teritorialã,care sã punã împreunã atâtfonduri europene, cât ºiresurse de la bugetul de statpentru a vã putea finanþaproiectele. ªi sperãm ca de la aceste exemple în aniiurmãtori sã se poatã merge pe o astfel de abordare integratã ºi în alte regiuni aleþãrii", le-a spus premierulCioloº participanþilor laForumul Administraþiei PubliceLocale, potrivit Agerpress.

Potrivit lui Cioloº, fondurileeuropene ar trebui sã stea labaza dezvoltãrii comunitãþilor.

"În primul rând o mai bunãutilizare a fondurilor europene.Aici miniºtrii care au înresponsabilitate fondurileeuropene o sã vã prezinte stadiul în care ne aflãm culansarea unor programe ºi cupregãtirea ghidurilor pe care leaºteptaþi pentru a puteapregãti proiecte. Avem aicicinci apeluri de proiecte undeautoritãþile locale pot fi beneficiar, care au fost lansatedeja de Ministerul FondurilorEuropene, dar ºi de MDRAPpe programul operaþionalregional. Pe programul naþio-nal de dezvoltare ruralã sunttrei apeluri lansate, iar pânã înluna iulie vor mai fi lansate

încã trei apeluri pe mãsuri pe care puteþi depune ºi dumneavoastrã proiecte. Nedorim, totodatã, sã avem omai bunã coordonare a programelor cu finanþare europeanã ºi a programelor cu finanþare de la bugetul destat, astfel încât (...) sã avemproiecte cu finanþare integratã,care sã aducã mai multã claritate ºi mai multã simplifi-care pentru dumneavoastrã", aprecizat Cioloº.

Orice zonã geograficã careare caracteristici teritorialespecifice poate face obiectulunei ITI, de la anumite cartiereurbane cu multiple condiþiidefavorabile, pânã la nivel urban,metropolitan, urbanrural, sub-regional sau interregional. Deasemenea, o ITI poate deter-mina realizarea de acþiuni integrate în unitãþi geograficeindependente, având caracte-ristici similare în cadrul uneiregiuni, de exemplu, o reþeade oraºe de dimensiuni micisau medii. Nu este obligatoriuca o ITI sã acopere întregulteritoriu al unei unitãþi adminis-trative. În plus, o ITI estepotrivitã pentru realizarea deacþiuni în contextul unei coo-perãri teritoriale europene.Acþiunile adaptate necesitãþilorteritoriale specifice pot fi spriji-nite prin intermediul instru-mentului ITI. Totuºi, contextulcooperãrii trebuie sã fie încontinuare respectat.

Monika BACIUMonika BACIU

Dacian Cioloº vine în Valea Jiului

Cine sunt cei care ajung la Centrul de informare turisticã?C el puþin 200 de turiºti din þarã ºi din strãinãtate au trecut deja

pragul Centrului de Informare Turisticã de la Petroºani, situat peDN 66, la intrarea în Capitala Vãii Jiului. Ce cautã ei? Trasee în Retezatsau Parâng ºi cazare, iar dacã unii au venit cu maºinile, trenul, orimotoarele, trebuie sã vã spunem cã douã tinere au ajuns cu autostopultocmai din Vestul Europei, semn cã traseele de aici le-au atras.

Page 4: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Cãile de acces distruse de inun-

daþii au fost refãcute.Inundaþiile din urmãcu douã sãptãmâni auafectat mai multegospodãrii, dar ºi cãide acces din munici-piul Lupeni. Acesteanu au mai fost accesi-bile dupã calamitãþilecare au lovit din plin.

Autoritãþile locale s-aumobilizat pentru a veni însprijinul celor care au fostafectaþi de intemperii.Astfel au fost mobilizatetoþi cei responsabili, cu utilaje ºi forþa de muncãpentru refacerea cailor deacces ºi îndepãrtarea mormanelor de mal, pietreºi lemne aduse de ape.

Ploile care au cãzut înurmã cu aproape trei sãptãmâni în municipiulLupeni, au fãcut maripagube materiale, afectândîn mod serios un numãr

mare de gospodarii dar ºiinfrastructura rutierã ºicãile de acces în diferitepãrþi ale oraºului.

Dupã retragerea apeloracestea au lãsat în urmalor un adevãrat dezastru,subsoluri ºi strãzi pline demal, cai de acces impracti-cabile, în care apele ausãpat ºanþuri adânci fãcândimposibil accesul în zonacu mijloace de transport.

“ªi în aceste zile ne-amdeplasat cu oameni ºi utilaje de la Primãriamunicipiului Lupeni înzonele grav afectate deinundaþii, pentru a veni însprijinul cetãþenilor, acolounde a fost necesarãdeblocarea cailor de accesºi refacerea infrastructurii ºiamenajarea unor ºanþuride scurgere a apelor. Aufost efectuate operaþiuni dedecolmatare a cursuluipârâurilor care în urmaploilor au ieºit din matca ºiau produs inundaþii, reface-rea drumurilor devenite

impracticabile ca urmare acraterelor pe care le-aulãsat în urma lor apele ºidegajarea cailor de accesde malul ºi aluviunile adusede ape. ªi în zilele urmã-toare vor continua opera-

þiunile de refacere a infrastructurii în toatezonele afectate, astfel încâtîn cel mai scurt timp sãintrãm într-o normalitate”,a declarat CristianResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Monika BACIUMonika BACIU

Cele câteva mii depensionari din

municipiul Petroºanivor avea, în scurt timp,un loc de recreere special pentru ei.

Cei din LigaPensionarilor Mineri dinValea Jiului au fãcutdemersurile necesarepentru a realiza un clubal pensionarilor. Locaþiava fi undeva în incintaCasei de Culturã IonDulãmiþã din Petroºani,iar dupã amenajãrile derigoare, aici vor puteaveni pensionarii pentru ajuca ºah ºi nu numai.

“Am fãcut o cerere ºivom primi o locaþie undesã facem un fel de club alpensionarilor, sã joacepensionarii table, ºah,cãrþi, remi. Trebuie sãpunem la punct spaþiulrespectiv pentru a fi

propice desfãºurãrii unorastfel de activitãþi”, adeclarat Ioan Hortopan,preºedintele LigiiSindicatelor PensionarilorMineri din Valea Jiului.

La momentul de faþãexistã un astfel de club înzona Aeroport amunicipiului Petroºani,însã reprezentanþii LigiiSindicatelor PensionarilorMineri vor un astfel deloc ºi în zona centralã.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016 Actualitate 5

Universitatea dinPetroºani din

Petroºani este renumitãpentru cursurile ºcoliidoctorale. Dacã la studiile de licenþã ºi lamasterat numãrullocurilor bugetate estede ordinul sutelor, ladoctorat, doar opt locurisunt fãrã taxã.

“Urmeazã ca în septem-brie sã avem admiterea lastudiile de doctorat, studiila care din pãcate avemfoarte puþine locuri buge-tate, însã mai multe locuricu taxã. În anii ce au trecutam avut foarte multecereri. Avem 8 locuri labuget, la doctorat, patru cubursã, patru fãrã. Aicibursele depãºesc 1000 delei pe lunã, cel puþin înprimul an. Am primit unnumãr mare de locuri ladoctorat pentru studenþiibasarabeni. Avem circa 10absolvenþi de master ºi 5locuri de doctorat oferite.Momentan oferim, pentrusesiunea din toamnã, locuri

în domeniul Mine, Petrol ºiGaze, în domeniul Ingine-ria Sistemelor, InginerieIndustrialã ºi sperãmInginerie ºi Management”,a declarat prof.univ.habil.dr.ing. Eduard Edelhauser,prorectorul UniversitãþiiPetroºani.

În aceste sãptãmâni auloc examenele de final destudii, la licenþã ºi masterat.Cei peste 400 de studenþicare susþin acum exame-nele de licenþã se vor duelapentru circa 200 de locuri bugetate la studiileuniversitare de master.

“Sãptãmâna trecutã s-aderulat examenul de licenþã

ºi disertaþie pentruFacultatea de Mine. Înaceastã sãptãmânãderulãm examenele ºi pen-tru Facultatea de ªtiinþe,iar sãptãmâna viitoare vomîncheia examenele delicenþã ale Facultãþii deInginerie Mecanicã ºiElectricã. E un momentfestiv pentru cã studenþii îºidefinitiveazã studiile. Înprincipiu, mediile pe careei le obþin la licenþã con-teazã pentru admiterea lamaster. Dacã în fiecare anavem 600 de locuri buge-tate, în acest avem circa400 de absolvenþi care îºisusþin lucrãrile de licenþã,

aceºti 400 vor concura pecele 200 de locuri bugetatela locurile de la masterat.Aici avem doar 200 delocuri oferite. Sperãm caacest numãr de locuri sãcreascã, sperãm ca întoamnã sã mai obþinemniºte locuri de la ministerpentru cã existã undezechilibru între univer-sitãþi care a apãrut dupãanul 2011, respectivnumãrul de licenþã a rãmasacelaºi la noi, dar am pier-dut foarte multe locuri dela masterat comparativ cuuniversitãþile puternice aleRomâniei.

Acele universitãþi nureuºesc sã îºi ocupe locurilela master pentru cã tineriidin centre nu doresc toþi sãcontinue studiile de master,ci se angajeazã ºi nu maipot continua la master, deaceea sperãm sã maiobþinem locuri la masterat,care unele sunt foarte cãutate, avem de 3 ori mai mulþi candidaþi decâtlocurile bugetate”, a maispus sursa citatã.

Monika BACIUMonika BACIU

Organizaþia adeschis 37 de

grãdiniþe estivale, încadrul unui programunic, însã extrem denecesar, dedicat copi-ilor din comunitãþidefavorizate, iar celedouã din judeþulHunedoara se aflã laLupeni ºi Petrila.

În cadrul programuluicopiii din comunitãþidefavorizate vor beneficiade educaþie preºcolarã,în contextul în care doar52% dintre copiiiromâni frecventeazã grãdiniþa, una dintrecauzele principale aleneparticipãrii fiind sãrãcia.

Grãdiniþele vorfuncþiona pe perioadaverii, între 4 iulie ºi 2

septembrie, pentru afacilita creºterea niveluluide pregãtire pentruºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºipentru a preveni aban-donul ºcolar pe termenlung al copiilor proveniþidin medii defavorizate.36 de cadre didacticecare vor lucra direct cucei mici au fost pregãtitespecial pentru acest pro-gram. Pânã în prezent,Salvaþi Copiii a integratpeste 5.500 de copii devârstã preºcolarã ºi ainstruit peste 1.370 deeducatori care lucreazãcu copii din comunitãþidefavorizate.

”Salvaþi Copiii îºidoreºte sã ofere sprijintuturor copiilor, pentruca aceºtia sã poatãporni cu ºanse egale înviaþã. În acest sens,accesul la educaþie,începând cu integrareacopiilor în grãdiniþe, estecrucial. Pentru a reducedecalajul la învãþãturãpentru copiii aflaþi înpragul excluziuniisociale, Salvaþi CopiiiRomânia este singuraorganizaþie caredesfãºoarã, de cinci ani,iniþiativa Grãdiniþeleestivale, parte din programul ªanse egalepentru toþi copiii, într-osocietate fãrã discrimina-re”, a precizat GabrielaAlexandrescu, preºedinteSalvaþi Copiii România.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Zeci de competitori dinîntreaga þarã vin, la

sfârºitul acestei sãptã-mâni, la Baru, ca sãalerge. Este cea de atreia ediþie a competiþieidenumitã generic „Aleargãcu San Montan”, iar lafinal, dupã ce parcurgtraseele, sunt aºteptaþicu premii, o tombolã, dis-tracþie ºi gulaº la ceaun.

Competiþia adunã atleþi consacraþi, sau doardoritori de adrenalinã dintoatã þara, iar sâmbãtãstartul se dã la Baru.

„Este o competiþiesprotivã care are ca scoppromovarea miºcãrii,

promovarea alergãriimontane ºi a peisajuluisuperb pe care îl avem înzonã. Pe data de 9 iulieavem invitaþi sportivi ºi deperformanþã ºi amatori.Aºteptãm aproximativ250 de sportivi care sãvinã sã alerge pe zona

montanã din comunaBaru. Îi invitãm sã vinã ladistracþie, sã ne ia premi-ile, sã vinã la distracþie, laun gulaº tradiþional ºi sãne simþim bine împre-unã”, a declarat Erikaªanta, organizatoareacompetiþiei de la Baru

Mare. Competiþia este orga-

nizatã pe 4 categorii devârste ºi pe douã trasee,primul având 40 de km ºio diferenþã de nivel de1.800 m, iar cel de aldoilea 23 de km ºi sedesfãºoarã pe o diferenþãde nivel de 1.000 m.

La alergare sunt aºteptaþi atleþi de toatevârstele ºi va fi chiar ºi ocompetiþie pentru copii.

Înscrierea costã între50 ºi 90 de lei, în funcþiede traeu, iar la final, premiile vor fi înmânatechiar de Toma Coconea,cel care vine sã ºi participe la maratonul dealergare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Centrale pegaz pentru altedouã ºcoliMunicipalitatea Petroºani

va instala reþea propriede încãlzire pentru alte douãunitãþi ºcolare, respectivªcoala Generalã ”AvramStanca” ºi ªcoala Generalã”Spiru Haret”.

Investiþiile realizate din bugetullocalitãþii vor trebui finalizate pânãla debutul sezonului rece astfel

încât ºcolarii sã nu mai îngheþe în sãlile de curs.

Potrivit reprezentanþilor munici-palitãþii Petroºani, investiþia pentruªcoala Generalã ”Avram Stanca”se ridicã la puþin peste 192 de miide lei iar pentru ”Spiru Haret”costurile sunt de aproape 180 demii de lei.

Administraþia localã a decis încãde anul trecut sã utileze unitãþileºcolare de pe raza municipiului cu centrale termice pe gaz încondiþiile în care sistemul centralizat de termoficare este subsemnul întrebãrii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ultima cerere adresatãconducerii PrimãrieiPetroºani a fost cea a fostului consilier ViorelPascu. Cererea a fostdepusã de douã ori, pentrucã nici dupã douã luni nu is-au oferit datele cerute.Consilierul cerearapoartele detaliate aleDirecþiei de Administrare aDomeniului Public ºi Privatprivind Domeniul SchiabilParâng în perioada 2012-2014 – resurse umane,resurse financiare ºi venituri; Raportul Corpuluide Control al PrimuluiMinistru pe acest tronson;Strategia pe termen scurtºi mediu a acestui proiect.

Prima cerere a fostdepusã în 28 martie, adoua în data de 30 mai2016 ºi, în sfârºit, a primitun rãspuns incomplet îndata de 29 iunie 2016.Respectivul rãspuns alPrimãriei Petroºani a fostastfel întocmit încât a ridi-cat alte câteva întrebãri:

care este (dacã este) profitul primãriei? De cenu s-au oferit date despreRaportul Corpului deControl? A înþeles aparatulPrimãriei Petroºani ce i s-acerut? De ce numeºteprimãria cheltuielile pentruinvestiþiile din Parâng sub-venþii? Cât din încasãrilegenerale pe transportul pecablu revine administraþieilocale avându-se în vedere cã dupã achitareacheltuielilor banii rãmaºi se împart cu asociatulKranz Eurocenter SRLPiteºti? Ce lucrãri s-auefectuat de banii plãtiþi dinbugetul local?

Practic ce interesa con-

silierul ºi implicit cetãþeniiera cât a cheltuit primãria,pe ce, cât a câºtigat ºidacã a greºit pe undeva,unde anume, lucru cereieºea din documenteleCorpului de Control alpremierului. Atât. Dar,specific administraþieilocale, de câteva mandate,rãspunsurile se dau deformã ºi mai este ºi persiflat cel care a îndrãznitsã cearã socotealã...

Rãspusul PrimãrieiPetroºani la cererea for-mulatã de fostul consilierPascu Viorel cuprinde dateminimale din anii 2013 ºi2014, respectiv cheltuieli(resurse umane implicate ºi

serviciile prestate de SCKranz Eurocenter SRL cf.Contract), încasãri proveni-te din transportul pe cabluºi subvenþia de la bugetul

local. De exemplu pentru

anul 2014, cheltuielile aufost de 588.683 lei,încasãrile provenite dintransportul pe cablu –318.243 lei ºi subvenþiade la bugetul local279.606 lei. Dacã vrei sãafli, în calitate de consilierlocal, dacã PrimãriaPetroºani a ieºit pe plussau pe minus, n-ai decâtsã pui mâna pe calculatorºi sã socoteºti.

Doar cã trebuie sã maiºtii ce spune contractul deasociere cu KranzEurocenter, cum cã participarea la profit ºipierdere a fost stabilitã la88,76% PrimãriaPetroºani, reprezentândprocentul lucrãrilor achitate cãtre KranzEurocenter, respectiv11,24% societatea privatã,reprezentând procentul

lucrãrilor neachitate decãtre municipalitate.

„Am intrat în aceastãasociere în participaþiuneºi câºtigurile le vom vedeaîn funcþie de veniturileîncasate din instalaþiile deteleschi ºi telescaun. Vomface o analizã la sfârºitulfiecãrei luni ºi vom vedeaexact care sunt benefici-ile”, a explicat pentruCronica VJ primarulTiberiu Iacob – Ridzi, înianuarie 2013.

Ca urmare, primãriaPetroºani spune“Doamne-ajutã!” cã a scãpat de consilierul zelosViorel Pascu dupã alegerilelocale, pentru cã acesta afost poziþionat abia pelocul 8 pe lista PSD, probabil pentru faptul cãle-a deranjat prea mult primarul comun PNL-PSD, campania electoralãfiind una de formã dincare au câºtigat doar 5 consilieri, plus 2 dinredistrubuire de voturi.

Va fi liniºte ºi pace deacum încolo, doar dacãcelor de la ALDE ºi consilierului independentDorina Niþã nu le treceprin cap sã facã opoziþie ºi sã vegheze la banul public ºi la felul cum seimplementeazã hotãrârileConsiliului Local.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCUªcoala doctoralã îi aºteaptã pe viitorii doctoranzi

Grãdiniþe de varã laLupeni ºi Petrila

Alergãm cu San Montan la Baru Primãria Petroºani spune „Doamne-ajutã!”pentru cã a scãpat de consilieri zeloºiDacã vreun ales local, respectiv consilier municipal la Petroºani, doreºte cu adevãrat sã-ºi facã

datoria, nu-i este uºor. Dacã îi trece cumva prin cap sã urmãreascã hotãrârile pe care levoteazã în Consiliul Local ºi cere o situaþie detaliatã a aplicãrii unora dintre ele, trebuie sãexercite adevãrate presiuni asupra primarului sau al aparatului primãriei. Nu au fost multeasemenea pretenþii din partea consilierilor. În vreo trei mandate, dacã au existat un consilier saudoi care au pretins, în scris, asemenea date, dar invariabil au fost trataþi cu „sictir”, sau au fostnevoiþi sã insiste, dupã care au primit... praf în ochi, aºa cum a fost în 29 iunie 2016.

Pensionarii dinPetroºani vor avea club

Desfãºurare de forþe, la Lupeni

Page 5: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Cãile de acces distruse de inun-

daþii au fost refãcute.Inundaþiile din urmãcu douã sãptãmâni auafectat mai multegospodãrii, dar ºi cãide acces din munici-piul Lupeni. Acesteanu au mai fost accesi-bile dupã calamitãþilecare au lovit din plin.

Autoritãþile locale s-aumobilizat pentru a veni însprijinul celor care au fostafectaþi de intemperii.Astfel au fost mobilizatetoþi cei responsabili, cu utilaje ºi forþa de muncãpentru refacerea cailor deacces ºi îndepãrtarea mormanelor de mal, pietreºi lemne aduse de ape.

Ploile care au cãzut înurmã cu aproape trei sãptãmâni în municipiulLupeni, au fãcut maripagube materiale, afectândîn mod serios un numãr

mare de gospodarii dar ºiinfrastructura rutierã ºicãile de acces în diferitepãrþi ale oraºului.

Dupã retragerea apeloracestea au lãsat în urmalor un adevãrat dezastru,subsoluri ºi strãzi pline demal, cai de acces impracti-cabile, în care apele ausãpat ºanþuri adânci fãcândimposibil accesul în zonacu mijloace de transport.

“ªi în aceste zile ne-amdeplasat cu oameni ºi utilaje de la Primãriamunicipiului Lupeni înzonele grav afectate deinundaþii, pentru a veni însprijinul cetãþenilor, acolounde a fost necesarãdeblocarea cailor de accesºi refacerea infrastructurii ºiamenajarea unor ºanþuride scurgere a apelor. Aufost efectuate operaþiuni dedecolmatare a cursuluipârâurilor care în urmaploilor au ieºit din matca ºiau produs inundaþii, reface-rea drumurilor devenite

impracticabile ca urmare acraterelor pe care le-aulãsat în urma lor apele ºidegajarea cailor de accesde malul ºi aluviunile adusede ape. ªi în zilele urmã-toare vor continua opera-

þiunile de refacere a infrastructurii în toatezonele afectate, astfel încâtîn cel mai scurt timp sãintrãm într-o normalitate”,a declarat CristianResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Monika BACIUMonika BACIU

Adunarea Generalã aAcþionarilor de la

Complexul EnergeticHunedoara a aprobatplanul de disponibilizare.Acesta prevede disponibi-lizarea a 841 de angajaþiai societãþii începând cudata de 1 octombrie 2016.Înainte de intrarea îninsolvenþã a CEH, planula fost avizat de Consiliulde Administraþie.

“Planul a fost avizat deConsiliul de Administraþieºi urma ca în termen de30 de zile sã fie aprobat

de AGA. Având învedere cã am reintrat îninsolvenþã, AGA va fi con-vocatã pentru desemnareaadministratorului special,ºi probabil pentru aproba-rea planului”, a declaratsãptãmâna trecutã,Cosmin Chiuzan, direc-torul general al CEH.

Potrivit planuluiîntocmit de conducereasocietãþii circa 840 depersoane ar trebui sãpãrãseascã complexulîncepând cu data de01.10.2016.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016 Actualitate 5

Universitatea dinPetroºani din

Petroºani este renumitãpentru cursurile ºcoliidoctorale. Dacã la studiile de licenþã ºi lamasterat numãrullocurilor bugetate estede ordinul sutelor, ladoctorat, doar opt locurisunt fãrã taxã.

“Urmeazã ca în septem-brie sã avem admiterea lastudiile de doctorat, studiila care din pãcate avemfoarte puþine locuri buge-tate, însã mai multe locuricu taxã. În anii ce au trecutam avut foarte multecereri. Avem 8 locuri labuget, la doctorat, patru cubursã, patru fãrã. Aicibursele depãºesc 1000 delei pe lunã, cel puþin înprimul an. Am primit unnumãr mare de locuri ladoctorat pentru studenþiibasarabeni. Avem circa 10absolvenþi de master ºi 5locuri de doctorat oferite.Momentan oferim, pentrusesiunea din toamnã, locuri

în domeniul Mine, Petrol ºiGaze, în domeniul Ingine-ria Sistemelor, InginerieIndustrialã ºi sperãmInginerie ºi Management”,a declarat prof.univ.habil.dr.ing. Eduard Edelhauser,prorectorul UniversitãþiiPetroºani.

În aceste sãptãmâni auloc examenele de final destudii, la licenþã ºi masterat.Cei peste 400 de studenþicare susþin acum exame-nele de licenþã se vor duelapentru circa 200 de locuri bugetate la studiileuniversitare de master.

“Sãptãmâna trecutã s-aderulat examenul de licenþã

ºi disertaþie pentruFacultatea de Mine. Înaceastã sãptãmânãderulãm examenele ºi pen-tru Facultatea de ªtiinþe,iar sãptãmâna viitoare vomîncheia examenele delicenþã ale Facultãþii deInginerie Mecanicã ºiElectricã. E un momentfestiv pentru cã studenþii îºidefinitiveazã studiile. Înprincipiu, mediile pe careei le obþin la licenþã con-teazã pentru admiterea lamaster. Dacã în fiecare anavem 600 de locuri buge-tate, în acest avem circa400 de absolvenþi care îºisusþin lucrãrile de licenþã,

aceºti 400 vor concura pecele 200 de locuri bugetatela locurile de la masterat.Aici avem doar 200 delocuri oferite. Sperãm caacest numãr de locuri sãcreascã, sperãm ca întoamnã sã mai obþinemniºte locuri de la ministerpentru cã existã undezechilibru între univer-sitãþi care a apãrut dupãanul 2011, respectivnumãrul de licenþã a rãmasacelaºi la noi, dar am pier-dut foarte multe locuri dela masterat comparativ cuuniversitãþile puternice aleRomâniei.

Acele universitãþi nureuºesc sã îºi ocupe locurilela master pentru cã tineriidin centre nu doresc toþi sãcontinue studiile de master,ci se angajeazã ºi nu maipot continua la master, deaceea sperãm sã maiobþinem locuri la masterat,care unele sunt foarte cãutate, avem de 3 ori mai mulþi candidaþi decâtlocurile bugetate”, a maispus sursa citatã.

Monika BACIUMonika BACIU

Organizaþia adeschis 37 de

grãdiniþe estivale, încadrul unui programunic, însã extrem denecesar, dedicat copi-ilor din comunitãþidefavorizate, iar celedouã din judeþulHunedoara se aflã laLupeni ºi Petrila.

În cadrul programuluicopiii din comunitãþidefavorizate vor beneficiade educaþie preºcolarã,în contextul în care doar52% dintre copiiiromâni frecventeazã grãdiniþa, una dintrecauzele principale aleneparticipãrii fiind sãrãcia.

Grãdiniþele vorfuncþiona pe perioadaverii, între 4 iulie ºi 2

septembrie, pentru afacilita creºterea niveluluide pregãtire pentruºcoalã ºi accesul la educaþie primarã, dar ºipentru a preveni aban-donul ºcolar pe termenlung al copiilor proveniþidin medii defavorizate.36 de cadre didacticecare vor lucra direct cucei mici au fost pregãtitespecial pentru acest pro-gram. Pânã în prezent,Salvaþi Copiii a integratpeste 5.500 de copii devârstã preºcolarã ºi ainstruit peste 1.370 deeducatori care lucreazãcu copii din comunitãþidefavorizate.

”Salvaþi Copiii îºidoreºte sã ofere sprijintuturor copiilor, pentruca aceºtia sã poatãporni cu ºanse egale înviaþã. În acest sens,accesul la educaþie,începând cu integrareacopiilor în grãdiniþe, estecrucial. Pentru a reducedecalajul la învãþãturãpentru copiii aflaþi înpragul excluziuniisociale, Salvaþi CopiiiRomânia este singuraorganizaþie caredesfãºoarã, de cinci ani,iniþiativa Grãdiniþeleestivale, parte din programul ªanse egalepentru toþi copiii, într-osocietate fãrã discrimina-re”, a precizat GabrielaAlexandrescu, preºedinteSalvaþi Copiii România.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Zeci de competitori dinîntreaga þarã vin, la

sfârºitul acestei sãptã-mâni, la Baru, ca sãalerge. Este cea de atreia ediþie a competiþieidenumitã generic „Aleargãcu San Montan”, iar lafinal, dupã ce parcurgtraseele, sunt aºteptaþicu premii, o tombolã, dis-tracþie ºi gulaº la ceaun.

Competiþia adunã atleþi consacraþi, sau doardoritori de adrenalinã dintoatã þara, iar sâmbãtãstartul se dã la Baru.

„Este o competiþiesprotivã care are ca scoppromovarea miºcãrii,

promovarea alergãriimontane ºi a peisajuluisuperb pe care îl avem înzonã. Pe data de 9 iulieavem invitaþi sportivi ºi deperformanþã ºi amatori.Aºteptãm aproximativ250 de sportivi care sãvinã sã alerge pe zona

montanã din comunaBaru. Îi invitãm sã vinã ladistracþie, sã ne ia premi-ile, sã vinã la distracþie, laun gulaº tradiþional ºi sãne simþim bine împre-unã”, a declarat Erikaªanta, organizatoareacompetiþiei de la Baru

Mare. Competiþia este orga-

nizatã pe 4 categorii devârste ºi pe douã trasee,primul având 40 de km ºio diferenþã de nivel de1.800 m, iar cel de aldoilea 23 de km ºi sedesfãºoarã pe o diferenþãde nivel de 1.000 m.

La alergare sunt aºteptaþi atleþi de toatevârstele ºi va fi chiar ºi ocompetiþie pentru copii.

Înscrierea costã între50 ºi 90 de lei, în funcþiede traeu, iar la final, premiile vor fi înmânatechiar de Toma Coconea,cel care vine sã ºi participe la maratonul dealergare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Centrale pegaz pentru altedouã ºcoliMunicipalitatea Petroºani

va instala reþea propriede încãlzire pentru alte douãunitãþi ºcolare, respectivªcoala Generalã ”AvramStanca” ºi ªcoala Generalã”Spiru Haret”.

Investiþiile realizate din bugetullocalitãþii vor trebui finalizate pânãla debutul sezonului rece astfel

încât ºcolarii sã nu mai îngheþe în sãlile de curs.

Potrivit reprezentanþilor munici-palitãþii Petroºani, investiþia pentruªcoala Generalã ”Avram Stanca”se ridicã la puþin peste 192 de miide lei iar pentru ”Spiru Haret”costurile sunt de aproape 180 demii de lei.

Administraþia localã a decis încãde anul trecut sã utileze unitãþileºcolare de pe raza municipiului cu centrale termice pe gaz încondiþiile în care sistemul centralizat de termoficare este subsemnul întrebãrii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ultima cerere adresatãconducerii PrimãrieiPetroºani a fost cea a fostului consilier ViorelPascu. Cererea a fostdepusã de douã ori, pentrucã nici dupã douã luni nu is-au oferit datele cerute.Consilierul cerearapoartele detaliate aleDirecþiei de Administrare aDomeniului Public ºi Privatprivind Domeniul SchiabilParâng în perioada 2012-2014 – resurse umane,resurse financiare ºi venituri; Raportul Corpuluide Control al PrimuluiMinistru pe acest tronson;Strategia pe termen scurtºi mediu a acestui proiect.

Prima cerere a fostdepusã în 28 martie, adoua în data de 30 mai2016 ºi, în sfârºit, a primitun rãspuns incomplet îndata de 29 iunie 2016.Respectivul rãspuns alPrimãriei Petroºani a fostastfel întocmit încât a ridi-cat alte câteva întrebãri:

care este (dacã este) profitul primãriei? De cenu s-au oferit date despreRaportul Corpului deControl? A înþeles aparatulPrimãriei Petroºani ce i s-acerut? De ce numeºteprimãria cheltuielile pentruinvestiþiile din Parâng sub-venþii? Cât din încasãrilegenerale pe transportul pecablu revine administraþieilocale avându-se în vedere cã dupã achitareacheltuielilor banii rãmaºi se împart cu asociatulKranz Eurocenter SRLPiteºti? Ce lucrãri s-auefectuat de banii plãtiþi dinbugetul local?

Practic ce interesa con-

silierul ºi implicit cetãþeniiera cât a cheltuit primãria,pe ce, cât a câºtigat ºidacã a greºit pe undeva,unde anume, lucru cereieºea din documenteleCorpului de Control alpremierului. Atât. Dar,specific administraþieilocale, de câteva mandate,rãspunsurile se dau deformã ºi mai este ºi persiflat cel care a îndrãznitsã cearã socotealã...

Rãspusul PrimãrieiPetroºani la cererea for-mulatã de fostul consilierPascu Viorel cuprinde dateminimale din anii 2013 ºi2014, respectiv cheltuieli(resurse umane implicate ºi

serviciile prestate de SCKranz Eurocenter SRL cf.Contract), încasãri proveni-te din transportul pe cabluºi subvenþia de la bugetul

local. De exemplu pentru

anul 2014, cheltuielile aufost de 588.683 lei,încasãrile provenite dintransportul pe cablu –318.243 lei ºi subvenþiade la bugetul local279.606 lei. Dacã vrei sãafli, în calitate de consilierlocal, dacã PrimãriaPetroºani a ieºit pe plussau pe minus, n-ai decâtsã pui mâna pe calculatorºi sã socoteºti.

Doar cã trebuie sã maiºtii ce spune contractul deasociere cu KranzEurocenter, cum cã participarea la profit ºipierdere a fost stabilitã la88,76% PrimãriaPetroºani, reprezentândprocentul lucrãrilor achitate cãtre KranzEurocenter, respectiv11,24% societatea privatã,reprezentând procentul

lucrãrilor neachitate decãtre municipalitate.

„Am intrat în aceastãasociere în participaþiuneºi câºtigurile le vom vedeaîn funcþie de veniturileîncasate din instalaþiile deteleschi ºi telescaun. Vomface o analizã la sfârºitulfiecãrei luni ºi vom vedeaexact care sunt benefici-ile”, a explicat pentruCronica VJ primarulTiberiu Iacob – Ridzi, înianuarie 2013.

Ca urmare, primãriaPetroºani spune“Doamne-ajutã!” cã a scãpat de consilierul zelosViorel Pascu dupã alegerilelocale, pentru cã acesta afost poziþionat abia pelocul 8 pe lista PSD, probabil pentru faptul cãle-a deranjat prea mult primarul comun PNL-PSD, campania electoralãfiind una de formã dincare au câºtigat doar 5 consilieri, plus 2 dinredistrubuire de voturi.

Va fi liniºte ºi pace deacum încolo, doar dacãcelor de la ALDE ºi consilierului independentDorina Niþã nu le treceprin cap sã facã opoziþie ºi sã vegheze la banul public ºi la felul cum seimplementeazã hotãrârileConsiliului Local.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCUªcoala doctoralã îi aºteaptã pe viitorii doctoranzi

Grãdiniþe de varã laLupeni ºi Petrila

Alergãm cu San Montan la Baru Primãria Petroºani spune „Doamne-ajutã!”pentru cã a scãpat de consilieri zeloºiDacã vreun ales local, respectiv consilier municipal la Petroºani, doreºte cu adevãrat sã-ºi facã

datoria, nu-i este uºor. Dacã îi trece cumva prin cap sã urmãreascã hotãrârile pe care levoteazã în Consiliul Local ºi cere o situaþie detaliatã a aplicãrii unora dintre ele, trebuie sãexercite adevãrate presiuni asupra primarului sau al aparatului primãriei. Nu au fost multeasemenea pretenþii din partea consilierilor. În vreo trei mandate, dacã au existat un consilier saudoi care au pretins, în scris, asemenea date, dar invariabil au fost trataþi cu „sictir”, sau au fostnevoiþi sã insiste, dupã care au primit... praf în ochi, aºa cum a fost în 29 iunie 2016.

Planul de disponibilizarea fost aprobat de AGA

Desfãºurare de forþe, la Lupeni

Page 6: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 20166 Invatamant

Page 7: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 2016 Actualitate 7

Comisarul ºefTraian Berbeceanu,alãturi de colegii sãidin Poliþia Românã, areuºit de-a lungul timpului sã ofere unspaþiu public maisigur. Lupta împotrivacriminalitãþii organi-zate este o muncã

grea, istovitoare, carepresupune sacrificii înplan personal. O carierã în domeniupresupune, dincolo deintegritate, o dãruireputernicã, un devota-ment pentru valorimorale ºi profesionaleextraordinar. Numai

aºa se poate rezistaîntr-o activitate custres puternic.

Rezultatele dinmunca de poliþie aufost notabile, nu suntpuþine ºtirile în careacþiunile BCCOAlba-Iulia au fostmediatizate.

Acum, când judecã-torii au stabilit cãTraian Berbeceanueste nevinovat, esteoportun sã-i spunemcã-i mulþumim pentrumunca sa în folosulnostrum al tuturor.

Pentru exemplul dedãruire în plan profe-sional, pentru întreagasa carierã, vã propu-

nem sã ne întâlnim cuel ºi sã-i spunem cã-imulþumim pentru ceeace ne oferã.

Sâmbãtã, 09 iulie2016, ora 11.00,domnul TraianBerbeceanu vine sã-lîntâlnim. Aveþi ocaziasã îl priviþi în ochi, sã-i spuneþi o vorbãcaldã ºi sã fiþi parte

dintre cei care îi vormulþumi oficial printr-o diplomãºi un buchet de florivenind în faþa statuiilui Decebal din centrul Devei.

Iniþiatoriiproiectului

„Premianþii fãrãpremii”

M uzeul CivilizaþieiDacice ºi

Romane Deva cu sprijinul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºiîn colaborare cuFundaþia IANZA-ARTINTER-CULTURAL dinPetroºani, gãzduieºteîncepând de marþivernisajul expoziþieiinternaþionale de artevizuale intitulatã„Viziuni plastice 2015”.

Evenimentul, are loc înspaþiile special destinateartelor plastice din PalatulMagna Curia, va prezentapublicului lucrãrile celor 38de participaþi din ºase þãri.

„Expoziþia VIZIUNIPLASTICE 2015 reuneºteo parte dintre operele deartã concepute în timpulderulãrii celor trei tabere decreaþie plasticã organizatede fundaþia IANZA-ART

INTER-CULTURAL laPetroºani ºiMarktrodach, înGermania, încursul anului2015, la care auparticipat 38 deartiºti, cei maimult din judeþulHunedoara, cuprecãdere dinValea Jiului, darºi artiºti dinAlba-Iulia,Bistriþa,Bucureºti,Cluj-Napoca,Curtea de Argeººi Târgu Mureº, artiºti pe carefundaþia doreºtesã-i promovezeprin asemeneaexpoziþii itinerante.

Artiºtii strãini participanþila tabere amintite provin din

Bulgaria, Franþa, Germania,Serbia ºi SUA. Ca ºi întaberele anterioare, calitateacreaþiei plastice a fost de

un înalt nivel artistic, aºacum de altfel îºi propunefundaþia prin regulamentulsãu”, declarã CameliaGabor, muzeograf în cadrulMuzeului Civilizaþiei Daciceºi Romane Deva.

Cei 38 de artiºti sunturmãtorii: Mariana Apostol- România; Eugen Bencãu -România; Petru Birãu -România; Titus Blaj -România; Mana Bucur -România; Simonel Bucur -România; Dan Cârjoi -România; Adrian Cerchez -România; Radu Chinþa -România; Gilla Dressel -Germania; Ioana Duþã -România; Traian Duþã -România; Marius DanGhenescu - România; Dorel Gãinã - România;Patricia Goodrich - SUA;Devis Grebu - Franþa;Dragana Grujicic - Serbia;

Robert Hummel - România;Florin Huþium - România;Dragana Knezevic - Serbia;Noiemi Kusztos - România;Marijana DordevicObradovic - Serbia; GerdMessemann - Germania;Lubomir Mihailov -Bulgaria; Milena Mladenova- Bulgaria; MarianaMoldovan - România; Sever Moldovan - România;Gigi Nicolau - România;Tchavdar Nikolov -Bulgaria; Ioan Oratie -România; Daniela Paºca - România; Sara Pleºa Popescu -România; Adriana Popa -România; Radu Roºian -România; AlexandruTencariu - România;Leontin Þibacov - România; Ami Vasilescu -România; Cristian Sergiu Ianza -România.

Vestea vine de laprimãria Petroºani,pentru cã adminis-traþia localã a atribuitlucrãrile de mente-nanþã ºi reparaþii contra sumei deaproximativ 30.000de lei, dar tot nu areuºit sã rãcoreascãatmosfera.

De fapt, de vinã

este un panou electronic ce trebuierealizat ºi care încã nua fost finalizat.

„Momentan nufuncþioneazã pentru cãîncã nu a venit opiesã, cea mai impor-tantã, panoul deautomatizare. Acelpanou dirijeazã modulcum o sã funcþioneze

fântâna ºi cum va faceacel joc de apã. Înmaxim douã sãptãmâni va veni acel panou ºi va fifuncþionalã la capacitate maximã”, aspus Daniel Viºan,director DPADPPPetroºani.

Piesa cu pricina tre-buie realizatã special

pentru capacitateafântânii ºi de aceea,spun autoritãþilelocale, mai dureazã operioadã.

„Acel panou esteun panou care va fifabricat în funcþie decaracteristicile ºi deputerea motoarelor, ca

ºi de dimensiunile fântânii care existã înparcã. Nu este o piesãSTAS ce poate fi co-mandatã ºi cumpãratã.Este o piesã care va fipractic, fabricatã de lazero, în fucnþie de caracteristicile tehniceale fântânii”, a maiadãugat directorulViºan.

An de an, fântâna a fost supusã unoroperaþiuni de mente-nanþã, dar acesta esteprimul an în care nufuncþioneazã, deºi estemijlicul verii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Fântânã nefuncþionalã din cauza unui circuit electronicA sosit vremea canicularã, însã, în parcul Carol Schreter fântâna

artezianã nu poate sã rãcoreascã atmosfera pentru cã nufuncþioneazã. Reparaþiile au fost efectuate de o firmã privatã, darlipseºte o piesã ce trebuie realizatã pe comandã, aºa încât cel puþinîn urmãtoarele douã sãptãmâni nici nu va putea sã funcþioneze.

Viziuni plastice 2015 la Palatul Magna Curia din Deva

Comisarul Traian Berbeceanul, în rândul “ Premianþilor fãrã premii”

P entru urmãtoarea ediþie a campaniei vã propunem sã neîntâlnim cu un om care a generat o polemicã puternicã în

societate, unii l-au susþinut, alþii l-au suspectat. Evoluþiaevenimentelor a demonstrat, pânã acum, cã este un om caremeritã respectul comunitãþii pe care a servit-o cu demnitate ºidevotament. Vorbim despre Traian Berbeceanu, poliþistul alcãrui nume este zilele acestea pe buzele tuturor.

Page 8: CVJ Nr 1138, Miercuri 6 iulie

Un start al Jiului în Divizia “B”

(Liga a -II-a) acum cinci decenii

În vara lui 1960, dupã 20 deani de evoluþie în Divizia “A”, JiulPetroºani retrogradeazã in “B”,provocând o mare supãrareiubitorilor de fotbal din ValeaJiului. Astfel, dupã câteva luni, întoamna lui 1980 cu un nouantrenor la cârmã, Bazil Marian(38 ani), Jiul o ia de la capãt.

Fãrã Lica Panait, “Bonþu”Deleanu sau “Trucu” Vasiuretraºi, dar cu Csutak (de laMinerul Aninoasa) Cazan de laC.F.R. Arad sau Rotaru de laUnirea Alba Iulia, Jiul porneºte ladrum. Un drum greu, terminat pelocul 2, în tur - la douã puncte înspatele celor de la C.F.R.Timiºoara -, dar cu un final incendiar, pânã în ultima etapã.

Returul a fost o luptã pe viaþãºi pe moarte cu C.S.M. BaiaMare, mereu pe primul loc alseriei a III-a. Înaintea etapei a 25-a (penultima), Jiul conducea lagolveraj, dar în etapa urmãtoare,

Jiul joacã la Baia Mare.Gazdele s-au impus categoric,câºtigând pe merit cu 2-0. Eraevident pentru toatã lumea cãC.F.R. Baia Mare va câºtiga seria:juca în ultima etapã la Ind.Sârmei Câmpia Turzii, iar Jiul la

Mureºul Tg. Mureº. ªi, bombã! Întimp ce bãimãrenii sunt surclasaþide “sârmari” cu 4-1, Jiul bate laTg. Mureº cu 3-0, echipa dinPetroºani câºtigând seria lagolaveraj, cu un avantaj de treigoluri! Aºa a fost promovarea din1961.

BAZIL MARIAN, fost fotbalist la Solvay Uioara, Victoria Cluj,

Mica Brad, Carmen ºi Rapid Bucureºti, a devenit

antrenor în 1954. Dupã ºase anipetrecuþi la Rapid, la vârsta de38 de ani ajunge la Jiul, unde va antrena doi ani, (1960-’62),promovând echipa minerilor

în primul eºalon.

T otu-i bulversat în

fotbalul românesc,începãnd cuechipa Naþionalãºi încheind cuLigile inferioare.

Liga a-II-a pare aavea cele mai mariprobleme. Conformprogramului stabiit deF.R.F., începând cuacest sezon ea va aveao singurã serie, cu 22de ecipe, urmând caturul sã înceapã pe 30iulie a.c. Este obligato-riu ca fiecare echipã sãaibã permanent în teren3 jucãtori sub 21 de ani(nãscuþi dupã 1 ianuarie1995). Vor promovaprimele douã locuri,locul 3 joacã meci debaraj împotiva locului

12 din Liga I, iar ultimele cinci locuriretrogradeazã în Liga a-III-a.

D in 22, câterãmân?

Din cele 22 depotenþiale echipe lastartul Ligii a-II-a 2016-2017, vreo 7-8 au mariprobleme în a lua star-tul. Bugetele echipelorvariazã între 350.000

de euro (C.S. Baloteºti)ºi 500-750.000 deeuro, acesta din urmaaparþinând echipeiU.T.A. Existã însãechipe cu mari datorii,cu probleme de fali-ment sau insolvenþã(Petrolul Ploieºti,F.C.M. Baia Mare,A.C.S. Berceni) care auanunþat cã nu se vorînscrie. F.C. Braºovaºteaptã ºi ea o deciziea tribulnalului pe 3 august, legat de faliment, la Bacãu oficialitãþile locale auanunþat cã-ºi retrag spri-jinul, la fel s-a anunþat la ªoimii Pâncota, iarFarul Constanþa aanunþat falimentul.

D eplasãrigrele

Comasarea Ligii a-II-a într-o singurã serieva implica mari proble-me legat de deplasãrileechipelor. Imaginaþi-vão “plimbare” a echipeiU.T.A la Brãila, cu1500 km sau cei de laLuceafãrul Oradea laCãlãraºi sau Afumaþi!

Cea mai interesantãsituaþie este la Timiºoaraurbea de pe Bega avânddouã echipe în “B”,ACS Poli (antrenorIonuþ Popa) recentretogradatã din “A” ºiASU Poli (antrenorSorin Brândescu), venitã din eºalonul trei.Aici se vorbeºte despreo fuziune, dar ºi despreposibila reînscriere aluiACS Poli în locul falimentarei RapidBucureºti, în Liga I.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 6 Iulie 20168 Sport

Veºti tot mai aiuritevin dinspre ”Casa fotbalului”, de la ”celmai premiat dintrepãmânteni”, agariciulfotbalului românesc,

pe numele lui RãzvanBurleanu (32 ani),aterizat de pe nu ºtimce planetã în funcþiade mai marele fotba-lului românesc. Cu

Naþionala ne-am fãcutde râs la cel mai înaltnivel, acolo cu oreprizã bunã cu formaþia - dar parcãne-au bãtut ºi aºa, nu?– apoi râsul curcilor cuelveþienii si albanezii.Am revenit în ogradanoastrã ºi habar nuare domnul Burleanuîn luna în care începecampionatul intern,

care, ce ºi cum sejoacã în cele trei diviziinaþionale.

Echipe în falimentsau în prag de de des-fiinþare, fotbaliºti fãrãcontracte, campionatejudeþene care rãmânfãrã echipe la greu.Dacã nu se vor face“injecþii” serioase decapital, în pepiniere ºicluburi, dacã nu se va

face o lege a sportului dupa modele europene ºiformulatã clar, nuvom mai ieºi dinmocirla asta. Never!Ne vom bucura pemai departe de calificãri… cu greu, vafi un dezastru. GicãHagi a proorocit bine.Acum se vede câtãdreptate a avut.

Henþ cu mâna

Burleanu pe undescoþi cãmaºa?

Romoºan, Tâlvescu, M. Penu, M. Crãciun, Crâsnic, N. Criºan - un sextet din lotul promovãrii în prima divizie

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL

HAOS ÎN LIGA A-II-A