cvj nr 585, miercuri, 2 aprilie

Aurul negru al Vãii Jiului mai

ajunge pentru maipuþin de 30 de ani

>>> PAGINAA3-A

Final de proiecteuropean, dedicat

inteligenþelor>>> PAGINAA4-A

Strada Alpinadin Parâng>>> PAGINAA16-A

Noua metodologiede finanþare

a universitãþilor>>> PAGINAA6-A

Minerii cooptaþipentru strategia

energeticã>>> PAGINILE 8-9

Bunuri furategãsite în Saºa

>>> PAGINAA10-A

Consilierii locali rãmâncu indemnizaþiile întregi

Bursele elevilormãrite din baniibugetului local, nu din veniturile

aleºilor>>> PAGINAA11-A

Ca la meteo… în Marea Britanie

Condiþiile meteoi-au dat bãtãi decap lui Marius Rad

>>> PAGINAA5-A

Sunt bani pentrudrumul spre Parâng

>>> PAGINAA7-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 585

Miercuri, 2 Aprilie 2014

R evoltã în rândul pacienþilor de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, care au aflatcã nu vor mai avea unde sã iasã la aer curat. Parcul unde mai puteau schimba o

vorbã, la umbra copacilor, urmeazã sã fie distrus, pentru a face loc unei noi clãdiri.Conducerea instituþiei medicale confirmã informaþia, dar spune cã s-a mers pe aceastãvariantã pentru cã nu a fost identificat alt spaþiu. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Maºinile mai importante decât pacienþii?!

Parcul de la Spitalul de UrgenþãPetroºani va fi ras pentru a

face loc unei noi clãdiri

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel

DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Meircuri, 2 Aprilie 2014 Actualitate 3

“Pe tot bazinul nos-tru, mã refer la mineleviabile avem undeva la54 de milioane detone de huilã pefiecare exploatare înparte, am avea laLonea undeva la 14milioane, la Livezeni18 milioane, la Vulcan7 ºi Lupeni 16 mili-oane de tone. Undevala 20 de ani putem sãstãm liniºtiþi. Noifacem o strategie înmomentul acesta pânãîn anul 2027. Facem ostrategie pe care ovom finaliza în scurttimp. Strategia noastrãe pe urmãtorii 23 de

ani”, a declaratGabriel Petrescu,directorul DivizieiMiniere din cadrulCEH.

Cei de la Complexîncearcã sã elaborezeo strategie pânã înanul 2027. În cadrulacetei strategii sedoreºte mãrirea pro-ducþiei undeva la douãmilioane de tone decãrbune pe an.

“Ne gândim sãajungem la o producþiede douã milioane detone în urma investi-þiilor pe care pre-conizãm sã le facem, omedie de personal la

4100-4200 de persoane, total DivizieMinierã. Numãrulmediu de personal s-arreduce, dar în condiþi-ile în care va trebui sãfacem angajãri înfiecare an ca sãmenþinem numãrulacesta de personal”, a mai precizat sursacitatã.

Potrivit conducerii

CEH, rezerva de huilãar mai ajunge câþivazeci de ani. Dupãaceastã perioadã arputea fi identificate noifronturi de lucru.

“Probabil dupã cese va termina rezervade 54 de milioane detone de huilã, probabils-ar mai putea identifi-ca ºi altele, dar noi aºane-am fixat un termen

de 23 de ani”, a con-chis Petrescu.

În momentul defaþã, de la minele viabile de la CEH seextrag aproximativ 1,5milioane de tone dehuilã pe an.

Rezerva exploatabilade cãrbune din ValeaJiului mai ajunge doarpentru 30 de ani,chiar dacã cea realãeste mult mai mare.Din pãcate însã, straturile nu se potexploata, mai ales cutehnologia folositã înacest moment. ÎnValea Jiului extracþiade cãrbune are un trecut istoric îndelun-gat. În anul 1840,fraþii Hoffmann ºiKarol Maderspach auînceput exploatarea lasuprafaþã a zãcãmîntu-lui de cãrbune de laVulcan, Petroºani ºiPetrila, iar 14 ani maitîrziu iniþiatoriiexploatãrii miniere dinValea Jiului s-au unit în"Societatea de minedin Transilvania –Vest". În 1857 mineleau fost cumpãrate de

"Societatea anonimãde mine ºi furnale" dinBraºov, iar în 1865statul austriac a fãcutprimele achiziþii deperimetre miniere dinValea Jiului. Dupã oistorie zbuciumatã, cumai multe schimbãride proprietari, unitãþileminiere au ajuns înproprietatea statului,iar în 1956, prinOrdinul MinisteruluiMinelor, s-a înfiinþatCombinatul carboniferValea Jiului, devenitulterior CombinatulMinier Valea Jiului. În1991 a apãrut RegiaAutonomã a Huilei ºimai apoi CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani, care a avutpînã acum doi ani înadministrare cele ºapteexploatãri miniere.

În prezent, mineledin Valea Jiului facparte din douã soci-etãþi distinte, ºi anumeSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului ºiComplexul EnergeticHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Atât în ceea ce priveºtesumele oferite ca „rãsplatã”pentru pierderea vieþilorcelor dragi, în fapt, uniciisusþinãtori financiari aifamiliilor respective sausumele promise celor rãniþi,pentru tratarea rãnilor, câtºi în ceea ce priveºte

„identificarea” celor vinovaþipentru producerea tragedi-ilor minereºti.

T ragedia de laLupeni

În urmã cu 94 de ani, îndata de 27 aprilie 1922, laMina Aurelia din Lupeni s-a

produs cel mai cumplitaccident colectiv de muncãdin Valea Jiului. Din cauzaunei explozii de metan, 82de mineri au decedat, înurma lor rãmânând 62 devãduve ºi 124 de copiiorfani. "Explozia s-a produsîn stratul 13, blocul V, undeexploatarea se fãcea cufronturi scurte. În stratul 13,blocul V se înainta cu ogalerie direcþionalã la ori-zontul 600 m. S-a puºcatîntr-o zonã cu metan ºi prafde cãrbune iar explozia aavut o forþã dinamicã foartemare, îndoind ºinele de linieferatã ºi rupând ghidajele dela Puþul Aurelia", se precizaîn ziarele epocii. Mineriidecedaþi în subteran au fostînmormântaþi în ziua de 30aprilie în Cimitirul Eroilordin Lupeni.

U na pe hârtie,realitatea, alta

Dupã ce vãduvele cata-strofei miniere de la Lupeni

s-au plâns de starea desuferinþã prin care treceau,acestea au primit ajutoarecuprinse între 15.000 ºi90.000 de lei, bani strânºiprin subscripþie publicã.

În plus, SocietateaMinelor de Cãrbuni "Uricani- Valea Jiului" le-a acordatlocuinþã, încãlzit, iluminat ºialimente gratuite, în timp ceunele vãduve au fost anga-jate ca lucrãtoare.

În afara banilor repartiza-þi direct vãduvelor, sumeleacordate, enorme pentruacele timpuri, au fostdepuse în bancã pe numeleorfanilor, mamele putândscoate lunar câte 100 de leipentru fiecare copil.

Ce-i drept, pânã la urmã banii acordaþi au fost mult mai puþini,locuinþa gratuitã erareprezentatã de o singurãcamerã în care se locuiaclaie peste grãmadã, doarcâteva articole alimentareau fost gratuite,

iar despre iluminat ºi încãlzitnu are rost sã mai vorbim...

D oar doi vinovaþipentru câteva

sute de victimeÎn timp, ajutoarele s-au

epuizat iar unele dintre soþi-ile minerilor decedaþi auajuns chiar sã cerºeascã, pestradã. Prin urmare, vãdu-vele care ºi-au pierdut soþiidin neglijenþa SocietãþiiMinelor de Cãrbuni "Uricani- Valea Jiului" i-au intentatproces acesteia, solicitânddespãgubiri. Procesul, deru-lat la Tribunalul Deva, aconstatat vinovãþiaSocietãþii, condamnând uninginer la o amendã de9.000 de lei ºi pe ºeful delucrãri la 3 luni deînchisoare. Doar atât, pen-tru 82 de morþi, 62 devãduve, 124 de orfani ºi 37de pãrinþi bãtrâni, rãmaºifãrã niciun sprijin...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Aurul negru al Vãii Jiului mai ajungepentru mai puþin de 30 de aniA siguraþi câþiva ani. Minele viabile de

la Divizia Minierã din cadrulComplexului Energetic Hunedoara dispunde 54 de milioane de tone de huilã.Potrivit celor de la CEH, aceastã cantitateajunge câþiva zeci de ani. Cea mai marecantitate de cãrbune este disponibilã laMina Livezeni ºi anume 18 milioane detone de huilã.

Au trecut 94 de ani dar, mai, nimic nu s-a schimbat...

A tunci, la fel ca ºi acum… Între cel mai gravaccident din istoria mineritului din Valea

Jiului, înregistrat în urmã cu 9 decenii, ºi celeproduse în ultimii ani existã numeroase similitu-dini. ªi atunci, la fel ca ºi în prezent, urmaºiicelor decedaþi în subteran au fost minþiþi ºiamãgiþi de cãtre guvernanþii aflaþi la putere.

Copiii dinPortugalia, Germania,Bulgaria, Turcia,Estonia, Olanda ºiGrecia, plus copiii dinPetroºani au fostparteneri într-unproiect european ce ascos în evidenþã teoriainteligenþelor multiple.Potrivit celor care auluat parte la acestproiect, fiecare avem ointeligenþã ce poate fidezvoltatã, iar copiii dela ªcoala nr. 7 dinPetroºani, care au fostºi gazde ale finalului deproiect, nu sunt laprimul proiect multi-naþional. „Se înplinescacum 15 ani de lacrearea primul proiect

internaþional de cãtreo instituþie deînvãþãmânt. Acum 15ani ºcoala noastrã adebutat cu proiectulAternativa, proiectcare a constat îninstalarea în ºcoalã aunui post de radio cucircuit închis.„Academiainteligenþelor multiple”care astãzi se finali-zeazã, doreºte sãdovedeascã cã toþicopiii sunt inteligenþi,dar nu întotdeauna noicei mari, cadrele didac-tice, avem rãgazul de ane apleca asupra lorspre a le descoperiaceastã inteligenþã.Fiecare persoanã are

câte douã sau 3inteligenþe, din rândulcelor 8, care dominã.Unii sunt mai talentaþiartistic, alþii la mate-maticã, alþii ºtiu sãdanseze, alþii la oactivitate practicã, dar,cu siguranþã, fiecarecopil este talentat laceva, iar noi cadascãli, asta trebuie sãdescoperim”, a spusVasile Ioan Pop,inspector ºcolar IªJHunedoara, prezent laacest eveniment într-otriplã calitate, cea deinspector ºcolar, dedascãl al acestei ºcoli

partenere din Româniaºi de membru al comunitãþii locale.

Finalul a avut loc laPetroºani ºi fiecarecopil a primit simbolico medalie ºi o pãlãriede absolvent alAcademieiinteligenþelor. „Amîncercat sã þinem contde dorinþele copiilor,sã ne mulãm pe ele,pentru a face ca actuldidactic sã fie mult maiatractiv, iar ei sã vinãla ºcoalã cu mai multãbucurie”, a menþionatºi Monteola Gherlan,director ªcxoala nr. 7.

Gazde pentrustrãinii care s-au arãtatextrem de încântaþi deValea Jiului, au fost ceidin primãria Petroºani,care au aflat astfel câtde mult conteazã într-oºcoalã un astfel deschimb de experienþe.

„Trebuie sãrecunoaºtem meritulcelor care se implicã îna da viaþã unor astfel

de proiecte. Mã bucurcã acest proiect nueste un proiect singular. Este meritullor, al celor care auîncercat sã arate cã sepoate sã reuºeºti sãaduci laolaltã copii ºicadre didactice din þãridiferite, sã le dai posibilitatea de a

cunoaºte modul deviaþã al fiecãruie,modul în care înþelegei cã educaþia contribuie la viitorulsocietãþii în care eitrãiesc”, a declaratDorina Niþã, viceprimar al munici-piului Petroºani.

Proiectul inter-naþional Comeniusintitulat „AcademiaInteligenþelor Multiple”a luat fiinþã de ZiuaNaþionalã a Românieiîn 2012, iar la final,toþi participanþii auspus cã a fost un realsucces. Finanþarea afost una europeanã,iar copiii de la aceastãºcoalã vor mai avea ºialte ocazii sã participela astfel de proiectemultinaþionale.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 20144 Actualitate

Secþia de laBaru aUniversitãþiiBabeºBolyai,funcþionalãdin toamnã?

S ecþia univer-sitãþii Babeº

Bolyai dinComuna Baru,dupã toateestimãrile, ar tre-bui sã funcþionezepe deplin din toam-na acestui an.

Este bine ºtiut fap-tul cã în Comuna Barudin judeþul nostru, decâþiva ani s-a deschiso secþie a UniversitãþiiBabeº Bolyai din Cluj,iar studenþii care studi-azã Geografia vin aicisã facã practicã.Proiectul a fost privitca unul foarteîndrãzneþ încã de la

început, mai ales pen-tru o comunã. Înmomentul de faþã, stu-denþii fac practicã ºicercetare pe perioadaverii, însã pentru casecþia sã funcþionezepe deplin, mai trebui-esc îndeplinite câtevaformalitãþi. În primafazã s-a decis ca aicisã se facã doar cursuripost universitare, astapentru ca în privinþacelor la zi, demersurilesunt puþin mai compli-cate. Parteneriatul cuUniversitatea BabeºBolyai a fost începutpentru a aduce edu-

caþia aproape detinerii Comunei Baru,ai Þãrii Haþegului ºi aijudeþului Hunedoara.

Este un proiect greu,la care se lucreazã decâþiva ani.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Final de proiect european, dedicat inteligenþelorT ineri din 7 þãri europene ºi din

Petroºani au aflat despre culturilefiecãrei þãri ºi despre faptul cã fiecare se naºte cu o inteligenþã ce meritã sã fiedezvoltatã. Acesta a fost scopul unuiproiect european, derulat prin interme-diul celor de la ªcoala nr.7 din Petroºani,iar finalul a avut loc în Capitala VãiiJiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014 Actualitate 5

Limba luiShakespeare nu a fosto problemã pentruconsilierul local deetnie romã laPetroºani. Noroc cutranslatorii de laAmbasadã… cã limbaenglezã învãþatã înºcoalã diferã de ceavorbitã în regat.

“Nu e o problemãlimba strãinã. Vorbescºi un pic de englezã,dar am avut asistenþãdin partea AmbasadeiMarii Britanii pentrutraducere deoareceengleza britanicã ediferitã faþã de ceea ce învãþãm noi ºi vorbim”, a declaratMarius Rad, consilierlocal la Petroºani.

Consilierul local avãzut cum sunt trataþiemigranþii de etnieromã în Regatul Unit.

Ba mai mult, acesta adescoperit “TurnulBabel” în unele ºcoli.

“Deplasarea înAnglia a avut ca scopdezvoltarea de abilitãþiîn comunitãþile deromi ºi în special pentru comunitãþile deemigranþi, integrarealor socialã ºi educaþiepe plan local. În cadruldeplasãrii s-au vizitatcomunitãþile de emi-granþi ºi s-a pus accentpe educaþia pe care ooferã comunitatea dinManchester ºi Leedscomunitãþilor de emigranþi sub forma cãdeºi nu pot acorda ajutoarele sociale, tre-buie sã gãseascã loc demuncã pentru familiilede emigranþi care auobligativitatea de a-ºitrimite copiii la ºcoalã.În cazul în care nu îi

trimit ei pot fi amen-daþi. S-au vizitat maimulte ºcoli ºi spresurpinderea mea amgãsit ºcoli în care sevorbeau 64 de limbistrãine, Consiliul Localdin Manchester prinintermediul a angajatmentori pentru copiiiemigranþilor. Am întâl-nit profesori de limbaromânã care predauengleza în acele ºcoli ºimentorii de etnie romãcare sã facã interfaþa

între comunitate ºiºcoalã”, a mai precizatconsilierul.

Întors acasã, MariusRad spune cã în þaranoastrã ar trebuischimbat sistemul educaþional, pentru cãcel din Anglia este performant în ceea ceîi priveºte pe romi.

“În primul rând artrebui schimbat sis-temul legislativ peparte de învãþãmânt,deoarece þinând cont

de faptul cã vârstaemigranþilor este dife-ritã ºcolile sunt foartepermisive acolo. Nucer încadrarea ºcolarãîn clasele efectuateacolo de cãtre copii, eiaproximeazã dupãvârstã ºi dupã oevaluare a compe-tenþelor dobândite înacel moment ºi prinsuport personal mentor-profesor de specialitate

prin abordare individua-lã reuºesc sã înscriecopiii în sistemul edu-caþional ºi sã participela examenele de evalua-re”, mai spus Rad.

Singura problemã aconsilierului a fost vre-mea, specificã Angliei.

Ambasada MariiBritanii la Bucureºti asuportat cheltuielileprivind deplasarea, întimp ce municipali-tatea de la Petroºani aplãtit doar contravaloa-rea drumului.


Liber labuletinelebiometriceC etãþenii romani pot

opta, începînd de la1 aprilie, pentru noilebuletine biometrice, carevor conþine mai multedate particulare.

Astfel, pe lîngãdatele care sunt acum prezent pe buletin în formatactual, noile cãrþi deidentitate vor conþine ºidatele din formatultipãrit, cu excepþia semnãturii olografe atitularului, prenumelepãrinþilor titularului, datebiometrice ale titularuluiconstînd în imaginea facialã ºiimaginile impresiunilor papilare a douã degete.

"Cartea de identitate vaavea încorporat un cip cuinterfaþa contact, iar Cartea

electronicã de identitate (CEI)ºi Cartea electronicã provizorievor avea încorporate un cip cudublã interfaþã, cu contact ºicontact less.

Cip-urile includ microcon-trolere integrate, cu capabilitãþide procesare criptograficã,memorie internã ºi au implementate mãsuri de protecþie avansatã împotrivaaccesului neautorizat ºi a

copierii sau alterãrii informaþi-ilor conþinute (...) Asigurareaconfidenþialitãþii datelor transmise/primite întreCEI/CER ºi cititor se face prin utilizarea metodelor criptografice ºi/sau a unei

infrastructuri de chei publice",informeazã autoritãþile.

Preluarea datelor biometricenecesare eliberãrii nouluibuletin se va face doar înprezenþa titularului la sediulinstituþiilor statului.

Cipul care se va afla pe noul buletin va avea trei zonede memorie:zona de date cucaracter personal, protejatã

în fata modificãrilor, totul pentru cã pe aceastasã se afle doar datelepermise de lege, zona de date biometriceºi zona de certificate digitale.

Prezenþa certificatelordigitale va oferi posesorului posibilitateade a folosi semnãturadigitalã, semnãturacare, odatã folositã, nu poate fi negatã de

utilizator.Introducerea buletinelor bio-

metrice este o mãsurã contro-versatã, contestatã în principalde cei religioºi, totul din cauzaprezenþei cifrelor "666" de peacestea.


Prime de Iepuraº pentru angajaþiiApaServ Valea Jiului

A ngajaþii de la operatorul de apã ºicanal din Valea Jiului vor avea o

masã de Paºte mai îmbelºugatã.Conducerea societãþii ApaServ ValeaJiului SA le pregãteºte prime de Iepuraº.

La fel ca ºi de Crãciun, angajaþii societãþii deapã ºi canal din Valea Jiului, SC ApaServ ValeaJiului SA, vor beneficia de prime de Paºte.Drectorul general al firmei, Costel Avram, spunecã salariile angajaþilor sunt destul de mici, aºa cãvrea sã vinã în ajutorul lor. „Cu ocazia SfintelorSãrbãtori de Paºte, angajaþii vor primi tichetecadou în valoare de 150 de lei fiecare. La salari-ile mici care sunt aici, mãcar atât putem face ºinoi în preajma sãrbãtorilor pascale”, a declaratCostel Avram. Dar, în funcþie de buget, sur-prizele s-ar putea sã nu se opreascã aici. Ca ºide Crãciun, conducerea ApaServ Valea Jiului segândeºte sã aducã bucurie ºi pe chipurile copiilorangajaþilor societãþii. Astfel, în decembrie,oamenii au beneficiat de bonuri cadou de 200de lei, iar copiii lor au primit ºi pachete cu dulciuri, de Moº Crãciun. ApaServ Valea Jiuluiare aproximativ 540 de angajaþi.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Ca la meteo… în Marea Britanie

Condiþiile meteo i-au dat bãtãi de cap lui Marius RadC onsilierul local de la Petroºani

Marius Rad tocmai s-a întors dinRegatul Unit al Marii Britanii. Acesta afost în þara în care romii au fost adoptaþi.Consilierul a fost sã vadã care sunt pro-blemele ºi necesitãþile romilor emigranþi,în vederea gãsirii unor soluþii.

Ministrul delegatpentru ÎnvãþãmântSuperior, MihneaCostoiu, a declarat, cãuniversitãþile nu vor fifinanþate în baza uneiclasificãri fãcute "înbiroul ministrului", ci„pe criterii de calitateextrem de clar cuantifi-cate”. Anual, rectoriidin þarã se întâlnesc încadrul unei reuniuni.

“Aceste întâlniri aConsiliului Naþional alrectorilor se fac peri-odic ºi de fiecare datãprobabil la altã instituþie din þarã, înfuncþie de disponibili-tatea universitãþiirespective de a organi-za astfel de întâlniri.Scopul întâlnirii care afost la Alba Iulia aufost douã elementeimportante, aspecteprivind finanþareaînvãþãmântului superior din Româniaºi anume analizametodologiei definanþare care a fostelaboratã de CNFIS,adicã de ConsiliulNaþional de Finanþarea ÎnvãþãmântuluiSuperior ºi Ministerul.Acest prim punct aavut cea mai lungãdezbatere pentru cãdacã ierarhiile care

s-au fãcut artificial au fost anulate s-aîncercat revenirea pebaza ºi crearea uneimetodologii pentrufinanþarea învãþãmân-tului superior care arela bazã niºte criterii.Sigur cã aici au fostsuficient de multe dez-bateri privind ponde-rarea acestor criterii,uneori sunt ºi niºte for-mule destul de stufoasepentru calcul. Existãtrei finanþãri de bazã,standard, suplimentarãºi pe granturi pentrustudiile doctorale. Pelângã aspectele legatede finanþarea de bazãcare se referã la studenþii echivalenþi ºiraportul acestora estediferit în funcþie deprogramul de studiu,exitã ºi aspectelelegate de finanþareasuplimentarã care þinecont de alþi indicatori.Discuþiile au fost destulde bine conturate ºi s-au reþinut acestepropuneri urmând osintezã a lor, corelatãcu metodologia pro-pusã ºi urmând sã sestabileascã o nouãîntâlnire pentru a sepune de acord aceastãmetodologie în toatearticolele. Un al doilea

aspect care a fost analizat, aici lucrurileerau clare, pentru cãhotãrârea de Guvernprivind titlurile cali-ficãrilor ºi dobânditede absolvenþi au fosttrimise în teritoriu ºidupã aceea a fost formulat de cãtre universitãþi punctul devedere. Aici lucrurileau fost clare”, adeclarat Aron Poantã,rectorul UniversitãþiiPetroºani.

Multe lucruri nu sevor schimba în urmanoii metodologii definanþare a instituþiilorde învãþãmânt superior.

“Nu va schimbaprea multe pentru cãîn baza metodologieise face contractul insti-tuþional în care suntconsideraþi toþi indica-torii care sunt stipulaþiîn metodologie.Aceastã metodologiecu indicatori a fost ºiînainte, înainte deacea ierarhizare carese ºtie clar cum a fostfãcutã. Dacã se va þinecont de toate conside-raþiile care au fost formulate ºi de toateamendãrile care aufost formulate vizavi demetolodologie,lucrurile se vor aºeza.Când se vorbeºte deadmitere este vorba defonduri proprii caretrebuie sã le gestioneziºi pe care le foloseºtipentru cã numai dinfinanþarea de bazã nuse pot plãti toate utilitãþile, încãlzire,apã. Fondurile propriivin sã completezefinanþarea care este de

la minister ºi dupãaceea trebuie fãcutãdin aceasta întreþineride spaþii, pentru cã dinfinanþarea de bazã nuexistã. Este oarecumtrist cã în ultimul timpavând în vederescãderea numãrului deabsolvenþi care pot sãaceadã în învãþãmântulsuperior a scãzut ºinumãrul de studenþi ºiîn consecinþã ºinumãrul de stundeþi cutaxã. Problema nu estenumai la Universitateadin Petroºani, este ºi laalte universitãþi. Laconferinþa rectorilorunii au spus cãreducem numãrullocurilor la buget ºimai bine mãrim alo-caþia pe student. Afost o ingurã voce carea ridicat aceastã pro-blemã, dar dupã ce aifost obiºnuit cu mii sauzeci de mii dupã cevezi cã nu mai ai can-didaþi zici cã pentru cesunt atâtea locuri cãnu mai pot fi ocupate.Aceasta nu este o

problemã generalã. Eudacã nu le pot ocupa eproblema mea, dar nuînseamnã cã ceea cesusþin eu este cel maibine. Acea idee nu afost susþinutã de restulrectorilor”, a mai precizat sursa citatã.

Nici pentru cercetare nu vor fi alocaþi bani în cadrulnoii metodologii definanþare.

„Formula definanþare nu dã banipentru cercetare.Cercetarea este oproblemã propriefiecãrei universitãþicare nu au decât sãaceadã la proiecte princompetiþie sau cupotenþiali agenþi economici. Partea decercetare este cuantifi-catã doar prin aportul

pe care îl aduce laveniturile proprii prindindicatori, dar nu sealocã bani specialipentru cercetare”, aconchis rectorul UPET.

Mihnea Costoiu asusþinut cã, dacãînainte finanþarea uni-versitãþilor se stabileaîn biroul ministrului,fãrã consultarea uni-versitãþilor, a sindi-catelor, studenþilor ºi aconsiliilor de speciali-tate din minister, acumse discutã cu toþiactorii importanþi dinsistem. Ministrul aspus cã, dupã discuþiilecu rectorii, urmeazãcele cu angajatorii -companii, IMM-uri,multinaþionale, cu stu-denþii ºi cu sindicatele.



Noua metodologie de finanþare a universitãþilorN oua metodologie de finanþare a uni-

versitãþilor, dar ºi felul în care vor fiorganizate ºi structurate acestea în perioa-da urmãtoare sunt douã dintre subiecteledezbãtute de rectorii universitãþilor dinþarã cadrul unei întâlniri avute cu membriiConsiliului Naþional al Rectorilor cu ministrul delegat pentru ÎnvãþãmântSuperior, Cercetare ªtiinþificã ºi DezvoltareTehnologicã, Mihnea Costoiu.


D rumul spreParâng ar

putea fi asfaltat înscurt timp.Consiliul JudeþeanHunedoara, a apro-bat sumele nece-sare construcþiei ºiurmeazã sã aibãloc licitaþia.

Drumul forestierspre staþiunea Parângar putea fi asfaltat cubani de la ConsiliulJudeþean. Sumele aufost practic deja apro-bate, iar în cel maiscurt timp va începeprocedura de lictaþie alucrãrilor. Asta spuneacum iniþiatorulproiectului, care estebucuros cã s-au gãsit

fondurile necesare. „În momentul

actual, proiectul esteîn faza de proiectare,apoi va fi introdus peSEAP, pentru licitaþie.Sunt alocaþi pentruacest an, 4 milioanede lei. În faza deproiectare, valoarea

este 7 milioane de lei,probabil cã va fi unproiect multianual.Aºteptãm cu nerãbda-re sã aibã loc licitaþiaºi sperãm ca anulacesta sã se întâmpleceva”, a declaratAdrian Zvâncã, consilier judeþean.

Proiectul de moder-nizare a drumuluivizeazã porþiunea dedrum pânã în centrulstaþiunii, iar restul drumului ar putea fiamenajat pe un altproiect. Consilieriijudeþeni s-au gândit ºila acest aspect, ca ºi

la ideea cã acest drumnu este funþional imediat ce dã zãpada.

„Se va putea urcapânã sub vila Parâng,deoarece, dupãaceastã zonã suntprobleme juridice.Sunt cabane care s-au

construit peste drum ºica sã evitãm proceseleºi reglementãrile, amluat decizia ca drumulsã fie modernizatpânã în acel punct.De acolo vom încercaprintr-un alt proiect,împreunã cu AsociaþiaMândra”, a mai adãu-gat Adrian Zvâncã.

Drumul de la Rususpre zona de muntedin Parâng nu poate fiurcat decât vara, saucu maºini 4x4. Arteraa fost dintotdeaunaînchisã circulaþiei dintoamnã pânã înprimãvarã ºi nici varanu se poate urca cuorice fel de maºinã,aºa încât singura alternativã este doartelescaunul în acestmoment.


V eºti bune pentru cei care

au treabã în sudulþãrii ºi se temeau cãºi traficul feroviar peDefileul Jiului va ficomplet blocat.

În ciuda alertelorapãrute, oficialii Staþiei CFRPetroºani dau asigurãri cãlucrãrile pe linia de cale feratã nu vor afecta în

niciun fel circulaþiatrenurilor de cãlãtori.

Dupã ce CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale a institu-it restricþii pe Defileul Jiului,pe ruta Livezeni – BumbeºtiJiu, timp de 6 zile pe sãptãmânã, ºi CompaniaNaþionalã de Cãi FerateCFR SA a anunþat cã înluna aprilie, pe anumitesecþii de circulaþie de peraza Regionalelor CF

Craiova ºi Timiºoara, se vorexecuta lucrãri de reparaþiicurente la infrastructurã fe-roviarã, graficul de circulaþieal trenurilor urmând a fimodificat temporar pe planlocal. Pentru Valea Jiului,anunþul CFR SA a fost totalbulversant, în sensul cã oficialii companiei au pre-cizat cã, pânã la finele luniiaprilie, “se vor executalucrãri de înlocuire a tra-verselor între staþiile Târgu

Jiu — Livezeni (RegionalaCF Craiova), intervenþiecare presupune închiderealiniei curente, cu excepþiazilelor de sâmbãtã,duminicã ºi a sãrbãtorilorlegale. În acest interval,trenurile 1827 ºi 1828 vorcircula pe relaþia Caracal -Craiova — Târgu Jiu ºiretur”. ReprezentanþiiStaþiei CFR Petroºani îiliniºtesc, însã, pe cei careau ca singurã alternativãtransportul pe calea feratãºi spun cã traficul de cãlãtori nu va fi afectat înniciun fel de aceste lucrãri.“Aceste lucrãri nu afecteazãtrenurile de cãlãtori.Singurele trenuri care ar fifost afectate sunt 1827 –1828 Caracal – Petroºani,dar pe relaþia aceasta cir-culã doar în week-end”, adeclarat Ioan Aonofriesei,

responsabil cu traficul decãlãtori în staþia CFRPetroºani. ResponsabilulCFR spune, însã, cãperechea de trenurimenþionate nu sunt singu-rele care tranziteazã GaraPetroºani, cu care cãlãtoriipot ajunge în judeþele dinsudul þãrii. “În total sunt 7perechi de trenuri de cãlã-tori care tranziteazã StaþiaCFR Petroºani. Primulpleacã la 4 dimineaþa, iarultimul la 23.25”, a maispus Ioan Aonofriesei. Deprecizat cã, de la intrarea în vigoare a restricþiilor decirculaþie pe DN 66, peDefileul Jiului, încasãrileCRFR au crescut cu peste20% pentru rutele caremerg de la Petroºani spreBucureºti.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

La muncã înschimbul banilorL a Petroºani, cetãþenii care nu

îºi plãtesc amenzile ºi suntdaþi în judecatã, ajung sã lucreze înfolosul comunitãþii preþ de câtevazeci de ore, în funcþie de cum decidjudecãtorii.

„Pe perioada anului trecut am avut unnumãr de 71 de persoane care au efectuat

muncã în folosul comunitãþii. Orele suntstabilite de cãtre instanþã ºi cei care le-auefectuat, au fãcut muncã în folosul comu-nitãþii în special la cimitir, pentru curãþenieºi întreþinere, iar în cazul celor care nu auputut fi contactaþi, am returnat instanþeidosarele ”, ne-au declarat reprezentanþiiprimãriei Petroºani

În aceastã localitate, în fiecare lunã sunt zeci de astfel de persoane care suntobligate sã munceascã pe domeniul publicpentru cã nu ºi-au achitat amenzile latimp.


Sunt bani pentru drumul spre Parâng

Lucrãrile la calea feratã nu închid Valea Jiului

Trenurile de cãlãtori circulã fãrã restricþii pe Defileul Jiului

T oate exploatãrileforestiere sunt

verificate acum deinspectorii de muncã.Asta pentru cã acestdomeniu este unul încare accidentele demuncã grave le depã-ºesc de mult timp pecele din minerit, datãfiind munca grea din munþi.

Muncitorii dinexploatãrile forestiereintrã în atenþia inspec-torilor de muncã.Aceºtia sunt într-o

campanie de verificareîn munþi ºi sunt vizateaspecte ce þin de cali-ficãrile oamenilor, saude echipamentele cucare lucreazã aceºtia.Asta pentru cã numãrulaccidentelor mortalechiar este foarte mareºi angajatorii neglijeazãmulte aspecte în acestdomeniu. „Aºa cum seºtie, sunt deficienþedestul de grave ºi acestdomeniu este unul careconduce la foarte multe

accidente mortale.Continuãm ºi în aceastãsãptãmânã campania

de verificare ºi avemmulte exploatãriforestiere în zona noas-trã, dar mai ales laHaþeg. Sunt deficienþe,mai ales legate de neîn-

treþinerea echipa-mentelor de muncã, decalificãri, instruiri alepersonalului. Asta pentru cã sunt mulþinecalificaþi ºi sunt greude controlat, cã suntparchete care îºidesfãºoarã activitatea la30 -35 de km în vârfulmuntelui ºi sunt greu deverificat. Totuºi, sperãmca în urma campanieica angajatorii sãconºtientizeze riscurilela care expun oamenii,pentru cã în ultimaperioadã, mai multeaccidente mortale amavut în acest domeniusau în construcþii, decâtîn minerit’, a spusIleana Bodea, ºefa ITMPetroºani.

Þapinarii lucreazã încondiþii grele de muncãºi de multe ori nu suntcalificaþi pentru muncace o presteazã. Celemai multe accidente sepetrec în acest dome-niu, fie din lipsa de calificare a personaluluicare mânuieºte utilajegrele ºi buºtenii volumi-noºi, fie din neglijenþã.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Spitalul de Urgenþãdin Petroºani urmeazãsã intre într-un ampluprogram de reabilitare,cu fonduri de laMinisterul Sãnãtãþii, iarproiectul implicã ºiextinderea unitãþii sani-tare. Practic, în curteaSUP ar urma sã mai fie

construitã încã o clãdire,care, însã, va fiamplasatã fix pe actua-lul amplasament al parcului unde pacienþiipot sã mai iasã la aercurat, pe bãncile situatela umbra copacilor.Informaþia a stârnitnemulþumiri în rândul

oamenilor, care s-ausãturat sã vadã cumverdeaþa este înlocuitãde betoane, ºi asta deºioricum, ca þarã, suntemdeficitari la capitolulspaþii verzi în compara-þie cu normele UniuniiEuropene. Pacienþii suntde pãrere cã ar fi putut

fi identificatã o altãlocaþie, de exempluunde este actuala par-care, mai ales cã existãsuficient spaþiu ºi pentruautoturisme ºi existã ºio parcare amplasatã înafara curþii spitalului.Conducerea SUP confir-mã informaþia, dar

spune cã era cea maibunã locaþie. “Au existatdouã proiecte, iarcomisia de licitaþie aales acest proiect.Proiectul este aprobat,iar contractul este sem-nat. Într-adevãr urmeazãsã fie construitã o altãclãdire a spitalului. Careeste problema? Cãdireaeste tot pentru pacienþi,nu facem o crâºmã. (...)Pacienþii pot sã iasãafarã. Am mai spus-o ºio repet: nu estepuºcãrie sã îi þinemîntre patrupereþi”, adeclarat managerulSpitalului de UrgenþãPetroºani, AlinVasilescu. Acesta a pre-cizat cã nu a fãcut partedin comisia de licitaþie ºinici nu ºtie dacãviitoarea clãdire vaocupa tot amplasamen-tul actualului parc, orimai rãmân în picioare

vreo 2- 3 copaci. Câtpriveºte posibilitateaschimbãrii amplasamen-tului clãdirii de exempluacolo unde acumfuncþioneazã parcareainterioarã, Vasilescususþine cã este exclus ºiasta pentru cã nu ar

mai fi loc pentru autoturisme!

U n contract cususpiciuni

Potrivit portalului delicitaþii electronice, contractul pentru reabi-litarea Spitalului deUrgenþã Petroºani a fostatribuit, în vara anuluitrecut, cãtre SC ValnelConstruct SRL, o socie-tate care a câºtigat, decâþiva ani, cam toatecontractele din sistemulsanitar în judeþulHunedoara. Pentrusuma de 131.085.472lei, fãrã TVA, societateaar urma sã se ocupe deproiectare, execuþielucrãri ºi furnizare-dotãriºi aparaturã medicalã încadrul proiectului“Reparaþii capitaleSpitalul de UrgenþãPetroºani, jud.Hunedoara, conformcaietului de sarcini ºi

documentaþiei”. De precizat, însã, cã licitaþiade la SUP a provocat unimens scandal generatde condiþiile impuse participanþilor la licitaþie,reclamate de unelefirme ca fiind mulate pe o anumitã societate.Licitaþia a fost ºi contestatã la ConsiliulNaþional de Soluþionarea Contestaþiilor, care adecis reluarea proce-durii. De precizat cã suspiciunile au apãrutdupã ce ValnelConstruct SRL a „prins”cam toate lucrãrilebãnoase finanþate prinDSP Hunedoara înultimii ani. De menþio-nat cã, deºi contractul afost semnat lucrãrile dereparaþii capitale la SUPnu au demarat din cauzãcã nu existã încãfinanþarea propriu –zisã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Î n 6 luni avem ostrategie ener-

geticã naþionalã, iarresponsabilii mineridin Valea Jiului aufost cooptaþi pentrua veni cu idei.

Asta spune acumAurel Anghel, care s-aîntâlnit la Bucureºti cuministrul de resort ºi apunctat aspectelelegate de huilã, care s-ar putea regãsi înstrategia energeticã.

Noul ministru alenergiei a cerut pãrerea specialiºtilordin mai multe domeniide activitate pentru aelabora o strategie lanivel naþional. La întâl-nirea a participat ºiAurel Anghel, careprezentant al mineri-tului de huilã ºi acoloau fost expuse pro-blemele ºi strategiilelegate de huilã în contextul naþional. „La Bucureºti am fostchemaþi toþi directoriigenerali din structura

Departamentului pentruEnergie. A fost o vizitãde lucru foarte impor-tantã legatã de strategiaenergeticã a Românieiîn urmãtoarea perioadãºi fiecare ºi-a exprimatpunctul de vedere ºiproblemele principalecu care se confruntã laacest moment socie-tatea pe care o conduce”, a declaratAurel Anghel, directorul SocietãþiiNaþionale de Închideride Mine Valea Jiului.

O astfel de strategiear putea fi elaboratãîntr-o jumãtate de an ºimineritul de huilã arputea avea în sfârºitlocul potrivit.

„A reieºit cã se valucra la un program întermen de 5 luni dezile, iar din echipa delucru vor face parteinclusiv persoane abili-tate ale companiilormari producãtoare deenergie electricã, aºacum este ComplexulEnergetic Hunedoara.Nu s-a discutat în par-ticular de huilã, ci doarde elaborarea uneistrategii, dar sunt con-vins cã noi, CEH, vomfi în aceastã strategie,pentru cã avem unpunct de vedere legatde energia produsã înRomânia”, a mai adãu-gat Aurel Anghel,director SNÎMVJ

Un astfel de proiectare mari ºanse sã fieimplementat, mai alescã BERD va oferi sprijin tehnic Românieipentru elaborareastrategiei energeticenaþionale.

Munca efectivã vaîncepe în cel mai scurttimp ºi strategia arputea fi finalizatã în adoua parte a acestuian.


Totul se furã...Î n Valea Jiului, tot ceea ce este manufac-

turat din metal reprezintã o atracþiepentru hoþi. Fie cã este vorba despre garduri, bãnci, capace de canal sauhidranþi, cu toatele ajung, pânã la urmã, încentrele de fier vechi.

”Avem o realã problemã cu hoþii care ne furãtot ceea ce poate fi dezansamblat ºi cãrat. Aicieste vorba despre capacele de canal dar chiar ºide hidranþi. Încercãm sã îi înlocuim în timp utildar nu putem þine pasul cu hoþii”, a declaratCostel Avram, director SC Apa Serv SA ValeaJiului.

Deºi angajaþii centrelor de fier vechi nu ar avea(legal) voie sã primeascã capace de canal sauhidranþi aceºtia nu þin cont de legile în vigoare.Chiar dacã angajaþiiApa Serv sau organelede poliþie efectueazãcontroale în respec-tivele centre decolectare ale fieruluivechi... „Am efectuatîmpreunã cu organelede poliþie mai multecontroale la centrele deachiziþionare a fieruluivechi dar nu am gãsitcapace de canal sauhidranþi iar oamenii deacolo ne-au spus cã nuprimesc astfel deobiecte. Totuºi, acesteacontinuã sã disparã”, amai spus CostelAvram.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Maºinile mai importante decât pacienþii?!

Parcul de la Spitalul de Urgenþã Petroºani va fi ras pentru a face loc unei noi clãdiriR evoltã în rândul pacienþilor de la

Spitalul de Urgenþã din Petroºani,care au aflat cã nu vor mai avea unde sãiasã la aer curat. Parcul unde mai puteauschimba o vorbã, la umbra copacilor,urmeazã sã fie distrus, pentru a face locunei noi clãdiri. Conducerea instituþiei medicale confirmã informaþia, dar spune cãs-a mers pe aceastã variantã pentru cã nu afost identificat alt spaþiu.

Þapinarii în atenþia ITM Minerii cooptaþi pentrustrategia energeticã

Din cele 600.000 decompanii româneºti activela ora actualã, doar 20.000conteazã cu adevãrat pen-tru economie, iar mai multde 10% dintre ele sunt îninsolvenþã inevitabilã.

Cele mai importantecompaniile autohtone, „decare depinde relansareaeconomicã în România,reprezintã mai puþin de 3%din totalul firmelor active.Intrarea acestora în insol-

venþã ar genera un efect dedomino cu consecinþemajore asupra întreguluisistem”, se spune în analizaCITR.

La Registrul Comerþuluisunt înregistrate peste600.000 de firme active,care nu se aflã în insol-venþã, dar numai 19.800dintre acestea au un roldeterminant în economie,potrivit analiºtilor de laCITR. Acestea sunt com-

panii care au avut o cifrãde afaceri cumulatã depeste 156 miliarde euro în2012, cu 18,8% mai maredecât PIB-ul României.

„Aceste companii au ofoarte mare influenþãasupra sistemului econom-ic” ºi de evoluþia lor depind„perspectivele de creºtere ºidepãºire a crizei. Ceea ce

va determina înclinareabalanþei într-o direcþiesau alta este modul încare vor ºti ºi vor puteasã rezolve principaleleprobleme: supraînda-torarea ºi accesul lalichiditate”, a declaratRudolf Vizental, asociatal CITR.

Firmele pe care sebazeazã relansareaeconomiei româneºtiaveau peste 1.870.000de anjajaþi, adicã maimult de o treime din„populaþia salariatã” lanivel naþional. Firmelerespective au active maimari de un milion de

euro fiecare.Analiza CITR aratã cã,

„în momentul de faþã,3.200 de firme, dintre cele18.800 vitale pentrucreºterea economicã se aflãîn categoria „insolvenþãinevitabilã” sau „nede-claratã încã”.

Potrivit analizei CITR,soluþia salvatoare ar fifinanþarea venitã de la fon-durile de investiþii, de pri-vate equity, dublatã de spe-cialiºti în managementul decrizã. În acelaºi timp,restructurãrile în afara pro-cedurii insolvenþei devin ovariantã acceptatã de unnumãr mai mare de com-panii”.

Analiºtii CITR au stabilitun eºantion de companii cuimpact în economie înperioada 2010-2012 ºi „auobservat o diferenþiere clarãîntre companiile cu evoluþiepozitivã ºi cele aflate în difi-cultate. Astfel, în timp ceindicatorii companiilorsãnãtoase se îmbunãtãþesc,problemele celor cu difi-cultãþi se acutizeazã.Aproximativ jumãtate dinele realizeazã un profit încreºtere de la an la an, întimp ce pierderile altora seadâncesc”.

Datele prezentate facparte dintr-un amplu raportCITR privind starea com-paniilor active care nu seaflã în prezent în insol-venþã, ce va fi publicat înluna aprilie 2014.

Casa de InsolvenþãTransilvania (CITR) este o„societate corespondentã”a casei de avocaturãNestor Nestor DiculescuKingston Peterson(NNDKP), una dintre celemai mari din România.CITR a gestionat procedurainsolvenþei la peste 750 desocietãþi comerciale.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Maximilian GÂNJU

Cinci bãrbaþi cu vârstecuprinse între 25 ºi 44de ani, trei din Petroºanicare locuiesc în zonaSaºa, iar doi din Vulcan,au fost reþinuþi depoliþiºtii din judeþul Gorj,în urma unei descinderila locuinþele lor.

Anchetatorii aveauindicii cã sunt autorii uneitâlhãrii comise la finelelunii martie a.c., pe unºantier din Defileul Jiului.

Cei cinci au intrat înmiezul nopþii peste unpaznic, l-au bãtut ºi legatfedeleº ºi au furat un cal-culator dintr-un birou,dar ºi materiale din incin-ta ºantierului care puteaufi valorificate la centrelede fier vechi.

Poliþiºtii din cadrulI.P.J. Gorj au descoperitbunurile furate de hoþidupã ce, luni, le-aupercheziþionat locuinþeleîn urma unei descinderifãcutã la Petroºani ºiVulcan.

„În urma percheziþiilor,au fost depistate compo-nente p.c., respectivunitãþi de calculator,monitoare.

Cei cinci bãrbaþi cuvârste cuprinse între 25ºi 44 de ani, s-ar fideplasat la data de 20martie a.c. pe razajudeþului Gorj, unde ar fiagresat un angajat al uneisocietãþi de pazã, ce seafla în serviciu, sus-trãgând o unitate de cal-culator ºi alte compo-nente p.c.” , aratãanchetatorii din Gorj.Indivizii sunt cercetaþiacum pentru furt calificatºi tâlhãrie, iar poliþiºtii îisuspecteazã ºi de alteinfracþiuni comise peraza judeþului învecinat.

Bunuri furate gãsite în Saºa

C ei cinci hoþi din Valea Jiului care aufost ridicaþi, luni, cu mascaþii din

Gorj, aveau în locuinþe bunurile furate dela un paznic pe care l-au tâlhãrit în urmãcu circa douã sãptãmâni.

Avertisment: 3.000 dintre cele mai importante companiiromâneºti nu mai pot evita insolvenþa

O mare parte din companiile româneºti, decare depinde relansarea economiei, sunt

în pragul falimentului, potrivit unei analize aCasei de Insolvenþã Transilvania (CITR),citate de ziariºtii de la site-ul economica.net.

Monika BACIU

“L-am depus pentru cãam încercat de trei ori într-un an ºi jumãtate ca sãmãresc cuantumul burselorºcolare. Dacã acum treisãptãmâni nu s-au gãsit subnicio formã fonduri pentrumajorarea burselor ºcolare,astãzi, am constatat cu sur-prizã cã am gãsit destul demulþi bani ca sã suplimen-tãm burselor ºcolare lacuantumul pe care mi l-amdorit eu, iar la cele de per-formanþã la o valoare multmai optimistã decât amputut eu sã sper vreodatã ºiastfel votat acest proiectulde hotãrâre proiectul iniþiatde mine nu ºi-a mai gãsitobiectul pe ordinea de zi.

Am propus diminuarea ind-emnizaþiilor consilierilorlocali ca sã suplimentãmcuantumul burselor ºcolare,nedorind sã afectãm contin-uarea marilor proiecte”, adeclarat Daniel Stepan,consilier local PP-DD.

Suma cu care au fostmajorate bursele elevilor nueste foarte mare, însã efor-tul bugetar se va resimþiabia la finele anului.

“Efotul bugetar esteundeva la 4500 de lei pelunã, ceea ce înseamnã

aproximativ 50 de mil-ioane. Este o sumã

mare, pentru cã aceastãsumã trebuie datã lunar ºianual, dar propunerea ºicalculele pe buget au fost înacest cont. A fost fãcutã opropunere de cãtre noicare a fost votatã anul tre-cut, însã dacã stãm sã neuitãm în stuctura burselorcea mai mare sumã se ducecãtre bursele sociale”, adeclarat primarul municipi-ului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Bursele de performanþãau fost mãrite de la 75 delei învãþãmânt gimnazial ºi

liceal la 150 de lei, burselede merit de la 50 de lei dinînvãþãmântul gimnazial ºide 70 de lei de laînvãþãmântul liceal la 70de lei pentru toþi elevii. ªibursele de studiu au crescutde la suma de 40 de leiînvãþãmântul gimnazial ºi50 de lei învãþãmântulliceal la 60 de lei. Burselepentru ajutor social nu ausuferit nicio modificare ºiau rãmas la suma de 50 delei. 886 de elevi dinPetroºani vor beneficia deburse.


Monika BACIU

Evaluarea proiectelorse va face în baza preved-erilor emise de ministruleducaþiei în funcþie deregimul manualelorºcolare ºi a specificaþiilortehnice aprobate. Potrivitliderilor de sindicat dinînvãþãmânt, anual, se real-izeazã aceastã selecþie.

“In fiecare an sunt maimulti specialisti care seocupa de aceste manualescolare iar intr-un final seajung la anumite concluziicare sunt bune si acelease pun in aplicare. Selucreaza dupa manualelepe care le fac specialistii”,a declarat Vasile Fãgaº,lider de SindicatÎnvãþãmântul

Preuniversitar Valea Jiului. Dacã este beneficã sau

nu aceastã procedurã nuºtiu liderii de sindicat.Cert ete cã baza rãmâneaceeaºi indiferent de mod-ificãrile care sunt aduse înnoile manuale.

“Nu stiu daca pe timpulnostru se actualizau man-ualele. Aveam acele carticare chiar daca le

primeam noi sau vechierau ani de zile tot ace-leasi sip e undeva e binepentru ca si parintii sicopiii stiu la ce sa seastepte pe viitor. Daca infiecare an schimbi sis-temul si manualele ajungila un moment dat de numai sti dup ace sa teghidezi. Informatia debaza este aceeasi”, a maispus sursa citatã.

Profesorii care vor eval-ua manualele, trebuie sãfie cadre didactice din sis-temul de învãþãmânt pre-universitar care activeazãla catedrã.

Manualele ºcolare, la puricat

M inisterul Educaþiei Naþionaledemarat procedura pentru selecþia

cadrelor didactice care vor evalua pri-oectele de manual ºcolare noi pentru clase-le I ºi a II-a pentru anul ºcolar urmãtor.

Consilierii locali rãmân cu indemnizaþiile întregi

Bursele elevilor mãrite din banii bugetului local nu din veniturile aleºilor

C onsilierii locali de la Petroºani vor rãmâne cu aceleaºi indem-nizaþii pe care le-au avut ºi pânã acum, asta deºi Daniel

Stepan a iniþiat un proiect de hotãrâre pentru diminuarea acestorvenituri ºi alocarea banilor cãtre bursele elevilor. În cadrul ºedinþeide consiliu local, iniþiatorul a renunþat la proiectul de hotãrâredupã ce aleºii locali au majorat bursele ºcolare.

Monika BACIU

Cei mai mulþi baniau fost alocaþi biseri-cilor de toate confesiu-nile.

Potrivit hotãrâriiadoptatã vineri,comisia de evaluareconstituitã la nivelulCJ Hunedoara a eval-uat, în perioada 12 –25 martie anul acesta,„în sistem competitivacþiunile, programelesau proiectele îndomeniul cultural,sportiv, al tineretului ºial cultelor religioase,iniþiate ºi propuse a fiorganizate de asociaþi-ile, fundaþiile ºiunitãþile de cult dinjudeþul Hunedoara”.Membrii comisiei auavut la dispoziþie 258de proiecte, din care

au fost selecþionatespre finanþare neram-bursabilã un numãr de235 solicitãri.

B isericile peprimul loc

Ca ºi anul trecut,cei mai mulþi bani aufost alocaþi bisericilordin judeþ. Cea maimare sumã, în valoarede douã milioane delei a ajuns la EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei.

„În perioadacomunistã bisericile aufost lãsate în paraginã,iar noi avem obligaþiasã lãsãm generaþiilorviitoare biserici deorice cult de care sãnu ne fie ruºine. Sãnu ne bârfeascã ºi pe

noi generaþiile care vincã n-am pus preþ peele. Apoi, ele sunt oatracþie turisticã.Bisericile – cum estecea de la Densuº sauMãnãstirea Prislop –atrag turiºti din toatãEuropa”, a spusMircea Ioan Moloþ lafinalul ºedinþei de con-siliu.

200 de mii de lei aprimit ParohiaOrtodoxã RomânãDeva IV „NaºtereaMaicii Domnului”,Parohia OrtodoxãRomânã Brad III. ªipentru continuarealucrãrilor la catedralaSfântului Prooroc Iliedin Petroºani au fostalocaþi bani. Mai exact40 de mii de lei.

Î n 2013, totbisericile pe

locul I

În cursul anului tre-cut Consiliul JudeþeanHunedoara a alocatdiferite sume de banicãtre mai multe asoci-aþii din judeþ. Banii aufost alocaþi ca“finanþare neram-bursabilã”. Pentru celesfinte, instituþiajudeþeanã a contribuitcu 3.259.243 de lei.Nu mai puþin de 116lãcaºe de cult din judeþau beneficiat de fon-duri nerambursabile dela Consiliul JudeþeanHunedoara. Cea maimare sumã a fost alo-catã pentru EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei,în valoare de douãmilioane de lei.Conform datelor puli-cate de instituþiajudeþeanã, cele douãmilioane de lei au fostnecesare pentru ame-najarea sediuluiadministrativ alEpiscopiei Devei ºiHunedoarei.

B ani pentrureparaþii ºi

diverse amena-jãri

Mai multe bisericidin judeþul Hunedoaraau obþinut sume ner-ambursabile pentrureparaþii ºi diferite

amenajãri. Cele maimulte lucrãri au fostde reparaþii laacoperiº sau la zidurilebisericilor. Unelelãcaºe de cult au prim-it ºi sume pentrureparaþiile necesare lacasele parohiale. Dinaceastã categorie facparte parohiile de laZdrapþi, Dobra,Subcetate, ParohiaRomânã Unitã cuRoma Greco CatolicãHunedoara ºi BisericaUnitarianã Petroºani.

P icturi ºilumânãrar

Parohia OrtodoxãRomânã Deva IV „Naºterea MaiciiDomnului” a primit dela Consiliul Judeþean10 mii de lei pentrulucrãri de picturã,lumânãrar, realizareapardoselilor la bisericãºi amenajarea sistemu-lui de canalizare.Parohia OrtodoxãRomânã Deva VI –Adormirea MaiciiDomnului a primit500 de mii de lei pen-tru lucrãri de con-strucþii ºi realizarea depicturi interioare.

C onstrucþiide biserici

Ca în toate local-itãþile, în judeþulHunedoara sunt sutede biserici. Deºi mulþispun cã lumea nuprea mai calcã pragullãcaºurilor de cult în

ultima vreme, pestetot se ridicã câte o bis-ericã.

Pentru construcþiaunei biserici, în cursulanului 2013, ConsiliulJudeþean Hunedoara aalocat suma de 2500de lei. Este vorba desusþinerea contrucþieibisericii ParohiaOrtodoxã RomânãSfântul Spiridon–Hunedoara VII. Încã40 de mii de lei aprimit ºi Parohia orto-doxã IV pentru con-struirea unei biserici ºi5000 de lei a primitBiserica OrtodoxãPonor.

Nici catedrala de laPetroºani nu a fostuitatã. Pentru constru-irea catedralei SfântulProoroc Ilie dinPetroºani, ConsiliulJudeþean Hunedoara aalocat anul trecutsuma de 10 mii de lei.

Aceste ONG-uri audepus dosare cu solici-tari la CJ Hunedoarain care au prezentatdiverse initiative indomeniul cultural,social, de mediu,sportive sau de edu-catie, iar pentru ele aucerut finantare.

Cronica Vãii Jiului | Meircuri, 2 Aprilie 201412 Actualitate

Monika BACIU

“Sigur cã se mai furã apã înValea Jiului. Nu înseamnã cãacest flagel a fost terminat, cipot sã vã spun cã s-a maimicºorat. Unii oameni în con-tinuare înþeleg cã mai bine esã mai fure un pic, sã gãseascão soluþie sã treacã peste, darcei care vor fi prinºi vor plãti”,a declarat Costel Avram, direc-torul general al SC ApaServValea Jiului.

În cursul anilor trecuþi prob-leme au existat ºi în rândulsocietãþilor comerciale care audeclarat un consum de apãmult mai mic faþã de cel real.ªi aici situaþia s-a mai amelio-rat datoritã nenumãratelorcontroale efectuate de respon-

sabilii SC ApaServ.„Acum am fãcut supracon-

trol, oamenii de laDepartamentul Comercialmerg pe teren ºi apoi trimitemalþi oameni sã vedem exact. S-a fãcut prin sondaj, doaraºa pot þine preþul apeipe loc în condiþiile încare încasãm cât maimult din factura curentã.Dacã la un moment datam ajuns la 75% încasãridin factura curentã, acumne-am dus la 60%, lucrucare ne îngreuneazãactivitatea, dar sper cã afost ºi perioada mai rece,au fost alte prioritãþi, darsper cã începând cu lunaaprilie, lucrurile se vorschimba”, a mai precizat

sursa citatã. Încasãrile la facturile curente

au scãzut în ultima perioadã,însã Avram se declarã mulþu-mit de faptul cã unitatea med-icalã din Petroºani a reuºit sãîºi achite restanþele.

„ªi Spitalul din Petroºanine-a plãtit, mai au doar facturacurentã, dar cred cã în lunamartie am încheiat o lunãbunã din punctul de vedere alîncasãrilor”, a mai spusAvram.

În continuare cele mai mariprobleme în ceea ce priveºteachitarea facturilor se înreg-istreazã în rândul populaþiei.

SUP a achitat restanþele la apã

O rice ar face, furtul de apã nu poate fistopat. Conducerea societãþii de apã din

Valea Jiului a încercat prin nenumãrate feluri sãstopeze furtul de apã, lucru absolute imposibil.Încã se mai furã, dar conducerea societãþii spunecã totuºi cei care vor fi prinºi cu mâþa’n sac vorrãspunde conform legii.

ONG-urile au primit bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara

P este patru milioane de lei a împãrþit ConsiliulJudeþean Hunedoara cãtre diferite ONG-uri.

Consilierii judeþeni au alocat în cadrul ºedinþei ordinare 4,7 milioane de lei pentru 235 de asociaþii, fundaþii, cluburi sportive, ONG-uri ºi biserici dinjudeþul Hunedoara.

Maximilian GÂNJU

Fostul ºef al BCCOAlba, comisarul ºef TraianBerbeceanu a depus laTribunalul Hunedoara osolicitare de revocare amãsurilor preventive luateîmpotriva sa, aceastaurmând sã se judece în 7aprilie. În noiembrie 2013,dupã o lunã de arest pre-ventiv, Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie a decis cãTraian Berbeceanu poate ficercetat în libertate îndosarul în care este acuzatcã ar fi sprijinit o gruparesuspectatã de evaziune fis-calã, dispunând ca mãsurãpreventivã interdicþia de apãrãsi þara. Fostul ºef alBrigãzii de Combatere aCriminalitãþii Organizate(BCCO) Alba TraianBerbeceanu a stat în arestdin 24 octombrie pânã în26 noiembrie 2013, fiindacuzat de procuroriiDIICOT cã a sprijinit o gru-pare suspectatã de evazi-

une fiscalã cu produsepetroliere, cu un prejudiciude peste 3,5 milioane delei. În acelaºi dosar suntcercetaþi soþii Titus ºiRamona Biriescu, consider-aþi liderii grupãriiinfracþionale specializate încomerþ ilegal cu petrol,arestaþi de asemenea în 24octombrie 2013.

R ãsturnare desituaþie

DNA Structura Centralã,în 19 martie, arãta cãdosarul lui Berbeceanu ar fiunul fabricat ºi a început oanchetã penalã împotrivaºefului DIICOT Alba, IoanMureºan. Totodatã, AlinMuntean, ofiþer de poliþiejudiciarã în cadrul BCCOAlba, ºi Nicolaie Cean, fostprocuror DIICOT, înprezent procuror laParchetul de pe lângãTribunalul Alba, sunturmãriþi penal în acestdosar pentru abuz în servi-ciu, respectiv complicitate

la aceastãinfracþiune, înlegãturã cuinstrumentareadosaruluiBerbeceanu, încare acesta ar fifost reþinut fãrãprobe.

Dosarulpoliþistului ar fi

fost fabricat dupã ce acestaar fi refuzat solicitarea luiIoan Mureºan de a-l numiºef de serviciu pe ofiþerulAlin Muntean, reieºea dinordonanþa DNA privindurmãrirea penalã a ºefuluiDIICOT Alba, a luiMuntean ºi a unui procurorde la Parchetul TribunaluluiAlba.

Evenimentul WinterDrop in Summer, organi-zat in colaborare echipaRider Ready si AstronautKru, incepe vineri, 4aprilie si va dura panaduminica 6 aprilie. Inaceasta perioada vor avealoc: un concurs de schi sisnowboarding, o petrecerede seara, doua spectacolede magie si stand up com-edy si, cel mai important,trei sesiuni de demon-stratii si explicatii pentruschiori si snowboarderi.

În Vidra – JudetulValcea, la Ski ResortTransalpina, stratul de

omãt este de jumãtate demetru, vremea esteimpecabilã, iar pârtiileperfecte din golul alpin sit-uat intre cotele 1830 m –2000 m, îi fac pe cei care

vor alege aceasta desti-natie sa se bucure de unweekend petrecut ca întoiul iernii. Se schiaza inconditii bune chiar si pepartiile de sub

Telegondola! Bronzul si buna dispozitie vor completa

acest sfarsit de saptamanainedit!


Exponatul lunii aprilieaduce în atenþia publiculuipiesa „Pasãrea pãmântu-lui”, o sculpturã în ronde-bosse, de dimensiuni relativreduse (25 x 32 x 10 cm),realizatã în marmurã albãde cãtre sculptorul deveanIoan ªeu, în anul 1993, ºicare la ora actualã se aflãîn patrimoniul MCDRDeva.

Pictorul Ioan ªeu, nãscutla 11 septembrie 1940, însatul Nicula, judeþul Cluj,

este un artistprofesionist,membru alUniuniiArtiºtilorPlastici dinRomaniaîncepând cuanul 1980.Lucrãrile artis-tului, autor anumeroaseexpoziþii per-sonale ºi partic-ipant la expoz-

iþii colective din þarã ºistrãinãtate, se regãsescastãzi în colecþii particulareºi în muzee din þarã ºistrãinãtate (Italia, Franþa,Germania, SUA, Siria,Olanda, Ungaria etc.)

„Pasãrea pãmântului”, exponatul lunii aprilie alMuzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi RomaneDeva propune vizitatorilor, pentu

luna aprilie o nouã piesã în categoria„Exponatul lunii”, piesã ce va putea fiadmiratã în spaþiul special amenajat laintrarea în Palatul Magna Curia.

Cu un dosar fabricat, Berbeceanu cere sã-i fie redate drepturile

D NA a arãtat cã dosarul fostului ºef alBBCO Alba ar fi fost fabricat, iar

arestarea sa preventivã ilegalã. În acestecondiþii nici interdicþiilor impuse poliþistu-lui n-ar trebui sã mai fie valide. Astfel,Traian Berbeceanu a solicitat revocareamãsurilor preventive luate împotriva sa.

La Ski Resort Transalpina, week-end Winter Drop in Summer!

S ki Resort Transalpina, singurul dome-niu schiabil din Romania, care in acest

sezon a avut zapada cat n-au avut toate cele-lalte statiuni montane la un loc, va invitaacest weekend la Winter Drop in Summer!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi foarte bine dispus ºicomunicativ. Este momentul sãvã puneþi planurile în practicã,mai ales cã beneficiaþi de sprijinulfinanciar al unei rudenii. Nuneglijaþi problemele familiei!

Sunteþi preocupat de problemepersonale ºi aveþi tendinþa sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Ar fi bine sã amânaþi afacerile.Astãzi vã recomandãm sã vãdedicaþi activitãþilor casnice.

Sunteþi hotãrât sã faceþi schim-bãri în relaþiile sentimentale. S-arputea sã faceþi cunoºtinþã cu opersoanã de care vã îndrãgostiþila prima vedere. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o persoanãmai în vârstã!

În prima parte a zilei, vã ocupaþide problemele cãminului. Familiaeste de acord cu ideile dumneav-oastrã ºi vã acordã tot sprijinul.Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sãsemnaþi documente. Nu vã prip-iþi în luarea deciziilor!

Dacã v-aþi propus sã faceþi oschimbare în casã, acum estemomentul sã treceþi la acþiune.Puteþi sã zugrãviþi, sã faceþireparaþii sau sã instalaþi unaparat pentru aer condiþionat.

Aveþi mari ºanse de reuºitã înafaceri ºi în activitãþile legate decãmin. Aveþi, însã, grijã sã termi-naþi mai întâi ce aþi început!Dupã-amiazã primiþi vizita uneirude mai în vârstã, care vã solic-itã ajutorul într-o problemã finan-ciarã.

Astãzi nu este indicat sã semnaþidocumente oficiale sau sã vã ocu-paþi de afaceri. Parcurgeþi operioadã favorabilã relaþiilor sen-timentale. De asemenea, puteþisã concretizaþi proiecte legate decãmin.

În cursul dimineþii vã întâlniþi cuo veche cunoºtinþã, care vãinvitã la o întrunire. Aveþiocazia sã rezolvaþi o problemãsentimentalã mai veche, pe careaþi tot ignorat-o. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o femeie!

Astãzi este recomandabil sã nuvã implicaþi în activitãþi impor-tante. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vãmai mult. Prietenii sunt încântaþide propunerea dumneavoastrã dea merge într-o excursie.

O zi bunã pentru întâlniri senti-mentale, dar ºi pentru afaceri.Aveþi ºanse de reuºitã pe toateplanurile. Relaþiile cu partenerulde viaþã sunt foarte bune. Evitaþispeculaþiile de orice fel!

În cursul dimineþii aveþi multeprobleme de rezolvat, dar sunteþiîn formã ºi puteþi sã duceþi totulla bun sfârºit. Acordaþi maimultã atenþie relaþiilor sentimen-tale ºi familiei.

Orice ati face, nu veþi reuºi sã vãrespectaþi programul. în cursuldimineþii, aveþi mult de alergat îninteres personal ºi pentrupartenerul de viaþã. Aveþi posibil-itatea sã rezolvaþi probleme finan-ciare.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 Mai buni, pentru oviaþã mai bunã

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Dispozitivul groazei (r)13:00 ªtirile Pro TV13:30 Tânãr ºi neliniºtit 14:30 Secretul lui Bachus17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Din Paris, cu dragoste22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r)13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Al 13-lea rãzboinic22:15 Noaptea e a noastrã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Deschide CameraComorilor21:15 Fetele lu’ dom’Profesor22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1

14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona -Atletico Madrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona -Atletico Madrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 EuroBasket17:00 Baschet Masculin: GazMetan Mediaº - U MobitelcoCluj 18:45 Sãptãmâna de handbal 19:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show

Î n data de 16.02.2014am adresat

Cancelariei PrimuluiMinistru un Memoriu încare am prezentat unelefapte, ce ar putea friza ile-galitatea ºi imoralitatea,petrecute în cadrulAJOFM Hunedoara, subconducerea d-lui IorgovanVelichi, funcþionar publicîn cadrul ANOFM.

Cele arãtate în Memoriu seaflã ºi în conþinutul unui articol cutitlul „Vasile Constantin IorgovanVelichi, faraonul din frunteaAJOFM Hunedoara”, publicat înrevista „Justiþiarul Naþional”, arti-col completat de un altul cu titltul„Scrisoare deschisã ca ºi rãspunsla „replica”domnului IorgovanVelichi, directotul AJOFMHunedoara”(II), articole ce pot filecturate pe Internet

Nemulþumirea mea constã înfaptul cã „rãspunsul” nu l-amprimit de la instituþia cãreia amadresat Memoriul, pentruanalizare ºi luarea mãsurilorlegale ce se impun, ci l-am primitde la ANOFM, instituþie undesunt salariaþi exact cei la carefãceam referire în Memoriu ºicare, în urma autoanalizãriifaptelor, mi-au trimis un aºa-zisrãspuns, înregistrat cunr.4060/19.03.2014 însoþit de o„Notã de relaþii privind aspectesesizate în petiþianr.600/21.01.2014”; practic unfel de declaraþie în carefuncþionarul public al ANOFM,Bercea Valentin, încearcã sãrãspundã la cu totul altceva decâtla aspectele prezentate într-unarticol scris în presã, în al cãruiconþinut se arãta clar despre„ocupaþiile unor funcþionari publi-ci” ai AJOFM-Hunedoara. Maimult, acesta cautã sã mãameninþe cu justiþia. „Atât poate,atâta ºtie, atât îl duce capul…”,cum zice românul, numai cã n-am sã las lucrurile aºa. Dreptdovadã vã scriu toatã ºarada maijos, sã vã convingeþi cu toþii deaceºti aºa-ziºi „domni detreabã”care conduc instituþii alestatului sau au funcþii importante.

Demonstraþia albului cã e negru, argument

fiind... zãpadaLa început, în „Rãspuns”, se

scrie cã dl.Iorgovan Velichiîndeplineºte funcþia de directorexecutiv al AJOFM Hunedoaradin anul 2005, în urma pro-movãrii „concursului de numire înfuncþie”(???), neamintind faptulcã numirea în funcþie s-a fãcutmai mult pe baza criteriilorpolitice (precum am relatat ºi înmemoriu), adevãr greu a firecunoscut de cãtre cei care s-auautoanalizat.

Tot în rãspunsul pe care l-amprimit de la ANOFM se pre-cizeazã faptul cã în 2011 s-a maiþinut un alt concurs pentru ocu-

parea aceleiaºi funcþi, deºi funcþianu devenise vacantatã, concurscare s-a finalizat prin numirea înfuncþia de director executiv aaceluiaºi Iorgovan Velichi, ºi,atenþie(!!!), „prin OrdinulPreºedintelui ANOFM din22.07.2011”. Pãi cine credeþi cãera preºedintele ANOFM laaceea vreme, nu cumva cinevacare în prezent îºi ispãºeºtepedeapsa în puºcãrie pentrudeturnare de fonduri alocate pro-gramului POSDRU?

Cu alte cuvinte, se confirmãcele arãtate de mine privindstrategia „înþeleaptã”a d-luiIorgovan V. de a se poziþionalângã persoane influente, pentrua fi menþinut în funcþia pe care odeþine de peste nouã ani.

Referitor la angajãriile fãcutela AJOFM Hunedoara de cãtredl.Iorgovan Velichi, cei de laANOFM amestecã lucrurile ºi leprezintã trunchiat, fãrã a sereferi, punctual, la cele sesizatede mine în Memoriu, unde amarãtat cã la AJOFM Hunedoaraar putea fi vorba ºi de nepotism,apelând în acest sens la întrebãricum ar fi: în ce relaþie se aflã d-na Cristina Tomeºtean cu ºefaBiroului Resurse Umane, LilianaTomeºtean?; ce criterii au stat labaza angajãrilor unor persoane,fãcute de cãtre directorul AJOFMHunedoara, cum ar fi de exem-plu d-na Cristina Tomeºtean, d-na Teodora Vladu (soþia fostuluipreºedinte PD-L Hunedoara ºi afostului director general alTermoceîntralei de la Mintia)?.

Cât despre „concursul” dispusîn vederea reorganizarii prinrestructurare de personal, nu aº ficonvins de „transparenþã” dinmoment ce comisia de exam-inare a fost compusã numai dinmembrii agenþiei unde avea locrestructurarea, iar preºedintelecomisiei a fost chiar d-naTomeºtean Liliana, despre carenu ºtim dacã s-ar afla, sau nu, înceva grad de rudenie cu CristinaTomeºtean, din moment ce aunumele la fel e normal sã bãnuimcã ar fi rude apropiate.

Printre cei care au promovatconcursul se numãrã ºi CristinaTomeºtean, Teodora Vladu ºibinenþeles cel care a venit printransfer, de la ANOFM Bucureºti,Bercea Valentin, persoane desprecare era vorba în Memoriu..

Referitor la angajarea luiBercea Valentin la AJOFMHunedoara prin transfer,ascultând gura lumii, angajarea aravea la bazã o recomandare dinpartea directorului de ResurseUmane din cadrul ANOFM,Marian Oprea. În cazul în caredl.Marian Oprea era director deResurse Umane la ANOFM, latimpul transferului, se pare cãgura lumii adevãr grãieºte…

În privinþa implicãrii d-neiIorgovan Luiza în proiectul POS-DRU, derulat de Asociaþia„Thumende”Valea Jiului înparteneriat cu AJOFMHunedoara, am precizat clar în

Memoriu, cã activitatea în cadrulproiectului a d-nei Iorgovan a fostînceputã în perioada când erasalariatã la A.P.M Hunedoarafapt ce rezultã ºi din Declaraþiade avere a soþului, IorgovanVelichi, completatã în14.03.201. ANOFM mai faceprecizãri precum cã AJOFMHunedoara, prin reprezentanþiisãi, „nu au fost implicatã înselecþia personalului angajat deasociaþie”. Pãi atunci ce cãutadl.Iorgovan Velichi lângã soþia sa,Luiza Iorgovan, la masa prezidiu-lui, cu ocazia festivitãþii dedeschidere a proiectului, de undenu lipsea nici Bercea Valentin?Iar dacã dumnealui se afla într-oacþiune de control din parteaAJOFM Hunedoara, nu ºtim pecine controla…Pozele postate pesit-ul Asociaþiei „Thumende”spun însã mai mult decât o miede cuvinte!

Dupã cum se vede, cei de laANOFM se „auto-analizeazã”prin a ne prosti în faþã, încercândsã demonstreze cã albul estenegru aducând, tot ei, argu-ment… zãpada!

Nota lui Bercea ValeantinÎn ceea ce priveºte „Nota de

relaþii privind aspectele sesizate înpetiþia nr.600/21.01.2014”,scrisã de cãtre funcþionarul publical ANOFM, Bercea V., precizezurmãtoarele: dl.Bercea V.încearcã sã demonstreze, prin felºi fel de poveºti ce pot fi crezutenumai de cei cu grad mare deinfantilism, cã este posibilobþinerea de venituri salarialelunare de la cinci locuri de muncãdin localitãþi aflate la sute de kmîntre ele, respectiv: Deva,Petroºani, Arad (chiar dacãdomiciliul sãu este în municipiulVulcan!).

Tot Bercea V. ne spune cã„nu a desfãºurat activitate desalariat în niciun proiect în careAJOFM Hunedoara a avut cali-tatea de beneficiar sau partener”.Pãi nimeni nu a spus acest lucru,ci s-a spus faptul cã Bercea V. arealizat venituri salariale de laAsociaþia „Calificare,Specializare, Perfecþionare” dinPetroºani, firmã care deruleazãproiecte prin programul POS-DRU în parteneriat cu AJOFMHunedoara, unde dumnealui arecalitatea de funcþionar public!

De asemenea dl.Bercea V.face o precizarea foarte impor-tantã privind activitate sa, la acelefirme, precum cã munca odesfãºoarã în afara programuluide serviciu, mai exact în zilele desâmbãtã ºi duminicã. Mãi, sã fie,oare noi chiar îl credem? Privindveniturile sale salariale obþinutede la aceste firme, venituri depeste cinci ori mai mari decâtvenitul obþinut de la AJOFMHunedoara, se pare cã ceva nuar fi în regulã, tocmai ºi prin fap-tul cã precizeazã numãrul kilo-metrilor cât ºi timpul consumatpentru parcurgerea distanþelordintre localitãþile sus amintite, ca

ºi cum ne-ar fi destãinuit vreodescoperire.

În articolul cu pricina eravorba cu totul despre altceva, darBercea V. gãseºte sã povesteascãdespre controlul efectuat, împre-unã cu Albescu Adrian, asuprasocietãþii mele, în 15-16 noiem-brie 2005, ocolind sã aminteascãdespre încheierea unui act, într-un loc încã nelãmurit, denumit„proces-verbal”, pricinã îninstanþã a unui litigiu care a duratcinci ani, finalizat cu câºtigul decauzã al subsemnatului.

Dacã cineva, în mod cinstit,din cadrul ANOFM ar fi dorit(nici acum nu e târziu!) sã afleadevãrul despre acel act fals intit-ulat „Proces-verbal încheiat astãzi16 noiembrie 2005” nu ar figreu s-o facã. Dacã BerceaValentin ar renunþa sã debitezedin nou minciuni de care ºiPinocchio din poveste ar deveniinvidios, ºi ar rãspunde punctualla câteva întrebãri, s-ar afla ime-diat adevãrul. ªi vã spun imediatºi întrebãrile, la care poate dom-nul Bercea va rãspunde imediat,cã tot îi place sã ameninþe lumea.Cam astea ar fi întrebãrile(apropo, foarte bune ºi pentrudetectorul de minciuni):1. Când afost redactat actul ºi în ce loc?; 2.Când mi s-a adus la cunostinþã ºiîn ce mod?; 3. De ce actul s-aînregistrat dupã douã sãptãmîni,respectiv în data de 29.XI.2005,la Ajofm Hunedoara acolo undeîºi avea locurile de muncã ceicare au susþinut cã au încheiatactul la 16.XI.2005?.

Rãspunsurile la întrebãri nusunt greu de aflat dacã se lec-tureazã ºi, online, pamfletul„Odiseea” unui Proces-Verbal, în conþinutulcãruia gãsim ºi pe cei careprezintã lipsã la cântar înmateria de moralitate. Totonline se mai poate citi ºiarticolul intitulat „Alba-neagra jucatã de cãtreºefa ALOFM Petroºani”unde se poate observa cãºefa Agenþiei locale dinPetrosani, Babþan Iudith,nu poate lipsi din cârdãºiadescrisã în „Odiseea”unuiProces-Verbal.

Ameninþare subantetul instituþiei stat-

ului!Cea mai interesantã

menþiune scrisã de BerceaValentin este la punctulunde îmi aduce învinuiripentru faptul cã am fãcutpublic declaraþia sa deavere (de tot râsul nu altacând se ºtie cã ea estepublicã pe internet!), faptpentru care, aºa cumaratã, i-am adus „atingereintegritãþii fizice”(v-ambãtut cumva la colþ destradã???) ºi „siguranþeipersonale”(de a pierdepostul sau ce?), solicitândîn acest sens protecþialegii, fapt pentru care va

începe demersurile de a mãacþiona în judecatã.

Consider cã atenþionarea-ameninþãtoare de inducere astãrii de fricã prin intimidarefãcutã de cãtre funcþionarul pub-lic Bercea V., sub antetul uneiinstituþii a Statului Român, laadresa mea, este dovada perfi-diei, a încercãrii de a ascundeadevãrul, aºa cum a procedat înurmã cu patru ani ºi colegul sãuAlbescu Adrian (în prezent dece-dat), când a formulat o „Plângerede denunþare calomnioasã”,având pretenþie sã-i plãtesc sumade 50.000 lei daune morale, dar,din pãcate, soluþia pentruAlbescu Adrian a fost NUP.

Concluzia este tristã…Asta se întãmplã într-un sis-

tem în care atunci când doreºti sãscoþi la ivealã unele anomalii,prin a te adresa unor instituþii aleStatului Român cu petiþii, acesteaajung sã fie analizate („autoanal-izate”) de cei pe care îi reclami,procedeu aplicat ºi în cunoscutulcaz al comisarului BerbeceanuTraian, care a fost analizat ºicercetat exact de cãtre cei pecare i-a denunþat în timp,devenind astfel victima acestora.

Nimic de spus mai mult însituaþia când sistemul funcþionazã„perfect”, pentru reducerea latãcere prin inducerea stãrii defricã ºi intimidare, mai ceva decâtîn timpul comunismului, mergân-du-se pe principiul neortodox„bãgatul pumnului în gurã” faþãde cei care doresc sã se afle ade-vãrul.

Petre LUNGOCI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Aprilie 2014 Actualitate 15Mai nou în România, pe la ANOFM mai ales,

Modul de rezolvare a unui memoriu este bãgarea pumnului în gura celui care l-a întocmit?primim la redacþie

Adriana PAVEL

Lucrarile de reabil-itare a zonei urbanedin Dealul CetatiiDeva sunt in plinadesfasurare, iar ceeace s-a facut panaacum este deja vizibilîn orasul de referintãal judeþuluiHunedoara. Unul din-tre zidurile imprej-muitoare ale cetatii afost inaltat si maimulte fatade ale fort-aretei au fost reabili-tate.

“Este vorba despreun proiect europeance presupune

finanþarea din baninerambursabili,respectiv 98 % dinvaloarea lucrarilor ºi 2% contributiaprimãriei. Acestacuprinde reabilitareaincintelor 2 si 3, pen-tru cã incinta 1, adicãcetatea propriu-zisã,trebuie sã se reparecu fonduri de labugetul local”, audeclarat reprezentanþiiprimãriei Deva.

De altfel, se doreºteca proiectul sã fiefinalizat cât maicurând.„ În prezent,în incintele 2 ºi 3,peste 50% din lucrãri

sunt finalizate ºi suntîn grafic. Suntemmulþumiþi de ritmul încare avanseazã ºisperãm sã putemmerge în continuarela fel. Acum totuldepinde de vreme.Dacã va þine cu noi,undeva la începutulverii, proiectul poatefi gata ”, au mai afir-mat responsabilii dincadrul municipalitãþii.

Proiectul deReabilitare a zoneiurbane Dealul CetãþiiDeva are o valoarede aproximativ 38 demilioane de lei, dintrecare 22 de milioaneconstituie finantareneramburabila de laUniunea Europeana.Acesta vizeazã restau-rarea celor douã inc-inte dela bazacetãþii.


DianaMITRACHE

Nu le va mai fi greuturiºtilor sã se orien-teze în munte. Fiecareom care ajunge înstaþiunea de munte

Parâng va ºti exactunde se aflã, pentrucã acum acolo a luatfiinþã prima stradã dinistoria staþiunii, iarfiecare cabanã vaprimi un numãr.

„Aceastã iniþiativã,

aflatã pe ordinea de zia ºedinþei extraor-dinare a ConsiliuluiLocal, a vizat acor-darea unei denumiridrumului care strãbatestaþiunea Parâng,dublatã de acordareaunor numele con-strucþiilor care se gãs-esc acolo. Asta pentrucã este evidentã nece-sitatea ca o parte dinproblemele care apar,fie cã este vorba deturiºti, ori de cei carelocuiesc acolo, sã fierezolvate într-un timpcât mai scurt. Dacãeste vorba despre un

apel la 112, cei dinmunte sã poatã sãspunã foarte uºorlocul unde se aflã,scurtând astfel timpulde intervenþie Deasemenea, o partedintre locuitoriiPetroºaniului, au vrutchiar sã-ºi mute domi-ciliul în Parâng. Astfelcã, pentru a puteaavea cãrþi de identi-tate, era nevoie de oadresã”, a spusDorina Niþã, vicepri-mar Petroºani

Strada se va numi

Alpina ºi în scurt timpfiecare cabanã sauconstrucþie din zonaturisticã va primi unnumãr. Toþi consilierii

de la Petroºani au fostde acord cu aceastãiniþiativã ºi au aprobatproiectul pentruaceastã zonã turisticã.

Adriana PAVEL

Proiectul de recon-strucþie a drumuluiDealul Babii din Vulcanºi Pasul Meriºor dincomuna Bãniþa,aparþine ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºieste în lucru de cevavreme. Pânã acum s-alucrat la consolidare,iar pe alocuri la lãrgire.În curând, planul deconstrucþie se va relua,iar conform conduceriijudeþului, proiectul seva ºi finaliza anul aces-ta. Odatã cu darea înfolosinþã a acestui

drum, în afarã descurtarea rutei ValeaJiului - Deva cu 30 dekilometrii, datoritãzonei mirifice, apeisajelor ºi a aºezãriigeografice, aici se vaputea dezvolta agrotur-ismul. Primãria Vulcana executat anul trecuto porþiune din drumulde la Dealul Babii, careeste în intravilanullocalitãþii. Licitaþia pen-tru întregul tronson afost câºtigatã de ofirmã din Deva, care aºi fost deja în terenpentru a vedea cumstau lucrurile.

DJ 666 se afla petraseul unuia dintredintre cele mai vechidrumuri de pe teritoriulRomaniei. In antichi-tate era una dintreprincipalele cai delegatura dintre sudultarii si zonaintracarpatica. Se pre-supune ca pe aici autrecut pana si o partedintre legiunile luiTraian, in drumul lorspre SarmizegetusaRegia. Istoricii suntinsa absolut siguri ca,in Evul Mediu, drumulconstituia o importantacale de acces din TaraRomaneasca spreTransilvania si invers.El a fost folosit intenspana la finele secoluluial XlX-lea, cand aaparut calea ferata din-spre Simeria pana laPetrosani si abandonatdupa construirea sose-lei de pe DefileulJiului.

Strada Alpina din Parâng

V om avea o stradã ºi în staþiunea turisticã Parâng. Va

fi astfel mai uºor sã identificãmfiecare cabanã, iar în caz de necesi-tate, turiºtii vor gãsi mai simplu olocaþie în munte. Ideea a fost a liberalilor din Consiliul local de laPetroºani, iar consilierii de aici auvotat proiectul.

În curând, vom circula pe Drumul Poºtalioanelor

L ucrãrile la drumul poºtalioanelor, Dealul Babii –

Meriºor, se vor relua imediat ce vre-mea va permite. Refacerea acesteicãi de legãturã dintre ÞaraRomâneascã ºi Transilvania înseam-nã ºi dezvoltarea agroturismului înValea Jiului.

La începutul verii, cetatea de laDeva va putea fi vizitatã în voie

C etatea de la Deva îºi schimbãimaginea câte puþin în fiecare

zi. În prezent, mai bine de 50 % dinlucrãrile de reabilitare sunt execu-tate, astfel cã anul acesta,autoritãtile promit ca monumentulva fi reintrodus în circuitul turistic.

cvj nr 585, miercuri, 2 aprilie

Documents