cvj nr 590, miercuri, 9 aprilie

Manuale greºite în ºcoli

>>> PAGINAA4-A

Avioane doar de hârtie

Judeþul Hunedoaranu va avea aeroport

>>> PAGINAA7-A

Parc(ã) aruncat>>> PAGINAA10-A

Oameni lãsaþi pedrumuri sau lãsaþi

sã moarã pentru cãangajatorii nu auplãtit contribuþiile

>>> PAGINAA12-A

Berbeceanurepus în drepturi

de TribunalulHunedoara>>> PAGINAA11-A

Romii, serbaþi la Petroºani

>>> PAGINAA13-A

Cabane în Strajafãrã autorizaþii de

la pompieri>>> PAGINAA16-A

Strãzi cu piatrã,în secolul XXI

>>> PAGINAA6-A

Fãrã sã mai aloce bani

Ministerul Dezvoltãriisprijinã dezvoltarea

turismului>>> PAGINILE 8-9

Lumea teatrului,la ªcoala altfel

>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 590

Miercuri, 9 Aprilie 2014

C riminalul din Vulcan mai are un om pe conºtiinþã. Patronul barului în cares-a produs tragedia, Robert Otescu a murit puþin dupã miezul nopþii de luni

spre marþi. Cosmin Bãrbuþi, criminalul cu sânge rece din municipiul Vulcan arede dat socotealã ºi pentru un al doilea mort, dupã ce tânãrul care deþinea barul încare s-a produs altercaþia a decedat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Vulcanul zguduit de încã o crimã

ªI PATRONULBARULUI A MURIT

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN76 Baia de Criº -Târnava de Criº DN7 Mintia –Veþel DN7 Veþel– Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7

Gurasada – BurjucDN7 Burjuc-

Zam Deva, CaleaZarand;

Sântuhalm; DN 76ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A,Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

C riminaluldin Vulcan

mai are un om pe conºtiinþã.Patronul baruluiîn care s-a produstragedia, RobertOtescu a muritpuþin dupãmiezul nopþii deluni spre marþi.

Cosmin Bãrbuþi,criminalul cu sângerece din municipiulVulcan are de datsocotealã ºi pentru unal doilea mort, dupã cetânãrul care deþineabarul în care s-a produs altercaþia adecedat. Medicii de laSpitalul de Urgenþã din Petroºani l-au trimis luni searã cu unelicopter la spitalul dinTimiºoara, deoarecestarea sa de sãnãtatese agravase simþitor.„În jurul orei 19.30 a fost trimis cu un elicopter la SpitalulMunicipal dinTimiºoara”, a declaratdr. Alin Vasilescu,

managerul SUP. Ajuns acolo, însã,

tânãrul de numai 24de ani a murit lamiezul nopþii, în ciudaefortului medicilortimiºoreni. „Fiindvorba de respectareaprocedurii privind confidenþialitatea, euvã pot confirma doarcã, din pãcate, pacien-

tul a decedat la noi înspital în urma unuitablou lezional com-plex”, ne-a declarat dr.Octavian Mazilu, managerul SpitaluluiMunicipal Timiºoara.

În consecinþã, ºiîncadrarea juridicã afaptei comise deBãrbuþi se va schimbadin omor ºi tentativã la

omor, acesta având peconºtiinþã douã crime!

Cei care ancheteazãcazul spun cã moarteaacestuia a survenit dincauza loviturii în ficat.„Putem confirma cãpatronul barului,Robert Otescu a muritla ora 1 în noaptea demarþi spre miercuri laspitalul din Timiºoaraunde a fost transferat.Procurorii continuãaudierile ºi cercetareaîn acest caz. Putemspune cã decesul a survenit în urma agresiunii care s-a produs în bar”, a pre-cizat Mirela Negruþiu,purtãtor de cuvânt alParchetului de pelângã TribunalulHunedoara.

Marþi dupã amiazã,în timp ce Claudiu Blajera condus pe ultimuldrum de toþi cei care l-aucunoscut, criminalul aaflat de pe patul de laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, cã mai areun mort pe conºtiinþã.În cursul dupã-amieziide marþi, CosminBãrbuþi a fost externatdin spital ºi dus înarest.

Trei familii suntacum distruse, pentrucã, atât criminalulCosmin Bãrbuþi, cât ºiClaudiu Blaj, care amurit, înjunghiaþi deacesta au familii ºifiecare este tatã. Soþialui Otescu a aflatcumplita veste pe patulde spital, acolo undefãcea un tratament din

cauzã cã femeia esteþintuitã într-un scauncu rotile, în urma unuiaccident rutier pe carel-a suferit în Germania.

Claudiu Blaj a muritpe loc, dupã ce i-a fost secþionatã arterafemuralã de cuþitul pecare Bãrbuþi i l-a înfiptcu sânge rece în picior,iar patronul barului amurit din cauza compli-caþiilor pe care le-asuferit la ficat, dupã ceagresorul i-a înfipt ºi luicuþitul în abdomen.

Ambii au ieºit înnoaptea fatidicã afarãdin bar pentru a-i cerecriminalului sã renunþela gândul rãzbunãrii,dupã ce Bãrbuþi veniseînarmat cu un cuþit ºio rangã sã-ºi facãdreptate în bar.

B lestemulfamiliei Blaj

Familia tânãruluibodyguard pare a fiurmãritã de un cumplitblestem. Cu doar câteva zile înainte deincidentul în careClaudiu a fost ucis, ºitatãl acestuia a pieritîntr-un mod cutremurã-tor în data de 26 mar-tie în comuna Butea

din judeþul Iaºi. Potrivitpresei din zonã, bãrbatul, ªtefan Blaj, afost ucis în somn debunicul tânãrului dinVulcan. „Bãrbatullucrase în strãinãtate ºiîn luna februarie s-areîntors la locuinþatatãlui sãu, Petria Blaj,de 85 de ani. Cuocazia primelor decla-raþii, bãtrânul a pre-cizat poliþiºtilor cã fiulsãu a fost plecat de ladomiciliu câteva zile ºinu ºtie când ºi în cecondiþii s-a reîntorsacasã. În urma investi-gaþiilor s-a stabilit cãbãtrânul era în conflictcu fiul sãu din cauzaunei moºteniri, ceea cel-a fãcut suspect pebãtrân. Datoritã vârsteiînaintate bãtrânul afost internat la spitalulde Psihiatrie Socola ºiulterior a revenitasupra declaraþieirecunoscând cã îndimineaþa sus-preciza-tã, fiul sãu a venitacasã în stare de ebrietate ºi din motivulprecizat între cei doi aavut loc o ceartã, dupãcare victima s-a culcat.Profitând de starea desomn, octogenarul, cuun topor a aplicat maimulte lovituri în capfiului sãu, cât ºi altorzone ale corpului, careau dus la decesulinstantaneu. Comisiade medici psihiatrici i-astabilit criminalului otulburare cronicã cerebralã, ceea ce adus la diminuarea discernãmântului comiterii acesteifapte”, scrie Expres.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 2014 Actualitate 3

Vulcanul zguduit de încã o crimã

ªI PATRONUL BARULUI A MURIT

Pe lângã faptul cãunele cãrþi au un limbaj greoi sau preaacademic pentrunivelul ºcolarilor dinclasele mai mici, erori-le descoperite de cãtredascãli ºi uneori depãrinþi, nu sunt puþine.ªi totuºi, aceleaºi ma-

nuale sunt tipãrite ande an, cu aceleaºigreºeli. Spre exemplu,manualul de matema-ticã pentru clasa a III-a,editura Corint. “Amîncercat sã rezolvãmîmpreunã cu copiii unexerciþiu, care întrade-vãr are o greºealã de

tipar.I-am lãsat pe copii sãîncerce sã rezolve acelexerciþiu, iar rãspunsula fost “nu iese, doam-nã”. Greºeala nu este aautorilor, zic eu, ci dela tipografie sau atehnoredactorului. Noiîntotdeauna cândgãsim o greºealã,încercãm sã oînþelegem, pentru cãdin greºeli învãþãm ºimai ales dacã încercãmsã le reparãm”, adeclarat MãrioaraCernescu, o învãþã-toare de clasa a III-a.Cu toate acestea, demulte ori copiii, maiales cei de vârste mici,nu realizeazã cã oinformaþie sau un

exerciþiu sunt eronate.“Am încercat sã rezolvun exerciþiu din carteade matematicã ºi nu

am reuºit, pentru cãera greºit”, a spus unelev. “Îmi place foartemult matemaica, darunele exerciþii sunt

puþin cam greºite”, aspus ºi o elevã.

Deºi admite cãmanualele ºcolare suntvechi ºi doldora degreºeli, Inspectoratulªcolar JudeþeanHunedoara spune cãeste de datoria profe-sorului sã observe ero-rile ºi sã le semnalezeelevilor. ªi, greºeli suntnu doar în manualelede matematicã, ci ºi înaltele, cum ar fi celede chimie, fizicã ºichiar de limbaromânã.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 20144 Actualitate

C um avem apãpotabilã la robinet.

Aceasta a fost temaabordatã de elevii dinPetrila, care marþidimineaþã au luat dru-mul muntelui ºi de lacaptare pânã la tratareau aflat cã apa de bãutface un drum interesant.

Ca sã înveþe ceva despreviaþã, mai mulþi elevi aiªcolii Generale nr 5 dinPetrila au venit la Taia, lacaptarea de apã de aici ºi,

dupã o scurtã vizitã lacaptare, au aflat cumajunge apa la robinet.

Toþi spun cã au vãzut cuochii lor cum apa ce curgede la munte, intrã în totfelul de sisteme complicateîncã pentru ei, dar acumsunt siguri cã beau apãpotabilã. „Azi am aflat cã eapa potabilã când ajunge lanoi acasã. Am aflat cã sefiltreazã, cã se curãþã ºi cãaºa ajunge la noi”, a spusun bãieþel din clasa a V-a,

iar un altul a venit cu ocompletare: „Înainte sãajungã apa la noi sepurificã pentru cã are multemizerii. Prin staþiile de apãpe aici trece apa de lamunte ºi apoi, curãþatã,ajunge la noi potabilã”, aspus el. .

Ideea de a vizita staþiilede tratare este ca unparteneriat pentru cei de laApa Serv, iar vizitele copi-ilor vor continua ºi în altestaþii, unde cei mici vor aflaunde ajunge apa carepleacã din instalaþiile deacasã. „Marþi au fost lastaþia de la Taia, iar ace-

leaºi ºcoli vor veni ºi joi lastaþia de la Jieþ. Nebucurãm cã îi avem pecopii aici în jurul nostru ºisper cã au reuºit sã înveþecâte ceva”, a declaratDaniel Preda, purtãtor decuvânt SC Apa Serv.

Copiii au fost încântaþide aparaturã, de echipa-mente ºi de modul decaptare al unui pârâu. Aºaau înþeles cã apa nu vinedirect din munte, iar pro-gramul „ºcoala altfel” îi vaface poate sã preþuiascãmai mult apa.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cum ajunge apa la robinet?

D eºi specialiºtii atrag atenþia de anide zile asupra acestui fapt, elevii

continuã sã înveþe din aceleaºi manualegreºite. Multe manualele ºcolare ºiculegeri dupã care studiazã elevii suntpline de greºeli. De acest lucru se totvorbeºte ºi scrie de câþiva ani, dar problema nu a fost însã remediatã.

Manuale greºite în ºcoli


Diana MITRACHE

Au ales sã vinã lateatru ºi au pãtruns înculise. Vorbim despremai mulþi copii de lacei mai mici, pânã lacei mai mari, care auajuns în locuri în carepuþini dintre noiajung. Astfel, ei aufost primiþi la recuzitã,acolo unde sunt mii decostume, create spe-cial pentru teatrul de

la Petroºani, iar ghidîn lumea scenei le-afost Nicoleta Bolcã,directorul TeatruluiDramatic I.D Sîrbu.„Aici sunt peste 2.000de costume, createspecial pentru fiecarespectacol. Nu se potfolosi costume de laun spectacol la a altul,decât cu acordulscenografului ºi alcelui care le-a creat.Sunt reguli bine ºtiuteîn teatru ºi la fel seîntâmplã ºi cudecorurile”, le-a expli-cat printre multe altesecrete, NicoletaBolcã, directorulTeatrului Dramatic I.D. Sîrbu de laPetroºani. Cei mici au

fost extrem de încân-taþi, iar unii au arãtatcã ºtiu juca în piese,mai ales cã asistent le-a fost un regizor ade-vãrat, dar au recunos-cut cã au venit lateatrul pentru cã sesimt atraºi ºi lumeaactorilor este pentru eiîncã nedescoperitã.„Eu ºtiu despre teatrucã este foarte frumosºi ne bucurã pe toþi.

E minunat cã existãactorii. Am fost aici de

câteva ori ºi desigur,voi reveni cu plãcere”,a spus un copil.

„Eu ºtiu despreactori cã sunt foarteserioºi ºi uneori foarteamuzanþi în alte piesede teatru”, ne fãcut oscurtã descriere ºi unalt copil, în timp ce unalt coleg a venit cuconcluzia: „Teatruleste o lume frumoasã,în care personajeleprind viaþã ºi totul estemagic. Am vrut sã vãdcum se monteazã o

piesã de teatru ºi eramfoarte curios sã vãdcum e la televizor ºimi se pare foarte fru-mos”, a explicat elexperienþa din culise.

Ideea a pornit de ladascãlii lor care audecis cã ªcoala altfelpoate fi chiar o lecþieadevãratã pentrucopii. „Considerãm cãei pot învãþa aici olecþie de viaþã ºi con-siderãm cã ei potînþelege pentru ce

învaþã ºi la ce le folos-esc cunoºtinþele dinºcoalã”, a spus ºi LigiaKameniczki, profe-sorul coordonator,care marþi a ales sãfacã o orã altfel lateatru cu douã clase.

Toþi au fost încân-taþi sã facã poze înculise, sã se simtã micipersonaje printreactori ºi, poate cã vorreveni vreodatã canume celebre pe afiºulteatrului de laPetroºani.

CarmenCOSMAN - PREDA

Acþiunea se înscrieîn cadrul Programului„ªcoala altfel: Sã ºtiimai multe, sã fii maibun!”, care sederuleazã pânã îndata de 11 aprilie.

IPJ Hunedoarasprijinã acest proiect,iar poliþiºtiiCompartimentuluiProtejareaPatrimoniului CulturalNaþional din cadrulServiciului deInvestigaþii CriminaleHunedoara se vordeplasa în fiecare zi la3 unitãþi deînvãþãmânt din judeþulHunedoara, unde vordesfãºura mai multeactivitãþi. Potrivit IPJ,aceste acþiuni au caprincipale obiectiveeducarea elevilor înspiritul cunoaºterii ºiprotejãrii valorilor cefac parte din patrimo-niul cultural naþional ºiuniversal; oferirea de

informaþii privindtezaurul culturalnaþional, drepturile ºiobligaþiile care le revinîn ceea ce priveºteprotejarea acestuia,importanþa cooperãriidintre membrii soci-etãþii civile ºiautoritãþile/instituþiilestatului competente învederea diminuãriifenomenuluiinfracþional în acestdomeniu; prezentareade cazuri instrumen-tate de ofiþerii dincadrul Serviciului deInvestigaþii CriminaleHunedoara în dome-niul combateriifaptelor care aducatingere patrimoniului

cultural naþional mobilºi al recuperãriibunurilor mobile sus-trase; prezentareabunurilor care facparte din tezaurul cul-tural naþional ºi/saubunuri recuperate deofiþerii din cadrulServiciului deInvestigaþii CriminaleHunedoara în misiu-nile pe care le-auavut.

B rãþãriledacice,

posibil studiu de caz

Cel mai rãsunãtordosar instrumentat de

oamenii legii dinHunedoara este cel albrãþãrilor dacicedescoperite de bra-conierii arheologiciîn siturile istorice dinincinta cetãþilor daci-ce din Munþii Orãºtiei,care au fost ulteriortraficate pestegraniþã. Existã, însã,multe alte obiecte depatrimoniu – monede,tablouri sau icoane -care au fost sustrasede cei care au încer-cat sã seîmbogãþeascã din vân-zarea ilegalã a arte-factelor ºi au fostgãsite peste graniþã,ori sunt date ºi acumîn urmãrire.

Lumea teatrului, la ªcoala altfel

C ine sunt actorii, cum sunt ei, de unde se îmbracãsau cine face decorul unei piese de teatru? La

aceste întrebãri au cãutat rãspunsul elevii din maimulte ºcoli ale Vãii Jiului, iar vizita în lumea mãºtilortriste sau vesele a fost o lecþie de viaþã pentru fiecare.

Poliþiºtii le predau elevilor lecþii despreimportanþa patrimoniului cultural

M ai mulþi elevi din judeþul Hunedoara vor învãþadespre ce înseamnã patrimoniul cultural naþion-

al ºi cum poate fi protejat acesta. „Lectori” sunt chiarpoliþiºtii hunedoreni, care au instrumentat mai multedosare privind traficul cu obiecte de patrimoniu, ºicare le vor împãrtãºi elevilor din experienþa lor.


Monika BACIU

Pe Sãlãtruc proble-ma e diferitã. Selucreazã la introduc-erea sistemului de apãºi canal, iar abia dupãfinalizarea acestorlucrãri constructoruleste obligat sã aducãdrumul la stareainiþialã. ResponsabiliiPrimãriei Petroºanispun cã pe Slãtinioarase va pune piatrã pen-tru a remedia proble-ma.

“Pe stradaSlãtinioara urmeazã cala sfãrºitul sãptãmâniiºi începutul sãptãmâniiviitoare sã intervenimcu utilajele din dotareºi sã ducem piatrãacolo unde estenevoie, iar în ceea cepriveºte stradaSãlãtruc momentan nuputem sã intervenimpentru cã se executãlucrãrile de introduc-ere a canalizãrii ºi apeipotabile de cãtreApaServ, strada încãnu este predatã cãtremunicipiul Petroºani ºi

acolo va fi readusã laforma iniþialã de cãtreconstructor ºi benefi-ciar, în speþãApaServ”, a declaratDaniel Viºan, directorSPADPP Petroºani.

Asfalt nu a fostniciodatã pe acestestrãzi ºi nici preacurând nu va fi, însãreprezentanþii munici-palitãþii spun cãlucreazã la un proiectprin care doresc sãacceseze fondurieuropene pentru aturna asfalt pe toatestrãzile pietruite dinlocalitate.

“Momentan nu sepoate asfalta, daravem în planîntocmirea unor docu-mentaþii cu privirecare vor sta la bazaaccesãrii unor fondurieuropene pentruasfaltarea tuturorstrãzilor din Petroºanicare au rãmas neasfal-tate. Se lucreazã ladocumentaþii ºi înviitorul apropiatsperãm sã poatã fifinalizatã ºi asfaltarea

acestor strãzi”, a maispus Viºan.

Încã nu se ºtie la cesumã se va ridicaproiectul care vizeazãasfaltarea tuturor

strãzilor din localitate.“Nu pot sã vã dau

valoarea acum pentrucã actualmente selucreazã la documen-taþiile tehnice ºi înurma documentaþiilorse va stabili ºi valoareacare sunt necesarepentru reabilitareaîntregilor strãzi”, amai precizat Viºan.

Mai multe strãzi dinmunicipiul Petroºanisunt la fel ca ºi celedouã, ºi anume

Sãlãtruc ºi Slãtinioara.Conducãtorii trebuiesã îºi testeze suspensi-

ile pentru a putea cir-cula în zonele respec-tive.

Adriana PAVEL

“UniversitateaPetroºani continuãtradiþia în acest sensºi astfel vom acordatichete angajaþiinoºtri, ca un micsemn de recunoºtinþãºi ajutor pentru sãr-bãtorilor pascale.

Vom da bonuri în

valoare de 200 de leide persoanã înperioada urmãtore”,a declarat DacianCiodaru, directorgeneral administrativla UniversitateaPetroºani.

Aºa se face cã deacest Paºte, cei carelucreazã laUniversitate se pot

considera norocoºicã vor primi un astfelde adaos, fie ºi subforma unor tichete,

în condiþiile în careceilalþi bugetari nuvor beneficia denimic.

Strãzi cu piatrã, în secolul XXI

S trãzile Sãlãtruc ºi Slãtinioara aratã ca dupãrãzboi. Accesul în zonã este foarte dificil, pe

alocuri imposibil. Pe Slãtinioara s-au format adevãrateºanþuri dupã trecerea sezonului rece, iar conducãtoriiauto sunt nevoiþi sã circule prudent pentru a nu-ºiavaria autoturismele.

Angajaþii Universitãþii Petroºani iau tichete de Paºte

C onducerea UniversitãþiiPetroºani, deºi a avut puþine

fonduri alocate de minister anul aces-ta, iar veniturile proprii au fost ºi maipuþine, va face totuºi o bucurie anga-jaþilor în prag de sãrbãtoare.

Monika BACIU

“Este normal sa semareasca, imi parerau pentru ca eu amtinut tot timpul capreturile sa fiescazute. Se spune caa tinut primarul pre-turile mici si de aceeaau intrat societatile ininsolventa. Nu auintrat din aceastacauza ci din pricinafaptului ca cetateniinu si-au platit con-tributile. Nu putem davina pe absolute

nimic, trebuie sa tre-cem peste tot iar pre-tul gunoiului s-ascumpit datorita fap-tului ca gunoiul ilducem la groapa de laVulcan unde trebuiesa se plateasca lafiecare masina gunoiulla fata locului,crescam pretul a tre-buit ca si UniversalEdil sa creasca pre-tul”, a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Deºi chiar edilul aprecizat cã oamenii

nu plãtesc dãrilelocale, primarul tragesperanþa cã fiecarecontribuabil îºi vaachita texele, în cazcontrar se vor luaanumite mãsuri.

“Mai mult ca sigurvor plati, vom veni sicu niste masuri,Universal Edil areobligatia sa faca latoata lumea contracteca fara acestea nu sepoate mentineordinea si pot sa tra-iasca. Avand con-tracte oamenii auinteles deja ca trebuiesa-si plateasca utili-tatile pe care le au,gunoi, gaz, current.Daca nu facemplatile respective,ramanem faraele”, a mai spusedilul.

Majorarea preþuluigunoiului este de 0,35de lei. Astfel, dupã cenoile tarife vor intra învigoare petrnudeºeurile menajere alepopulaþiei se va plãti45,25 lei/lunã/per-soanã, iar în ceea ceîi priveºte agenþii eco-nomici, aceºtia vorplãti lunar 37,83lei/metru cub/lunã.

Gunoi mai scump la Lupeni

C onsilierii locali de la Lupeniau aprobat majorarea preþului

la gunoi. Edilul spune cã noile taxese datoreaza faptului cã deºeurilemenajere trebuie transportate lagroapa de gunoi de la Vulcan.

Monika BACIU

“Master Planul Generalde Transport prevedecondiþiile de realizare aunui system eficient detransporturi la nivel naþion-al care sã fie durabil, flexibilºi sigur, fiind recunoscutdrept premisã esenþialãpentru succesul dezvoltãriieconomice în România ºicuprinde proiecte ºi politicipentru domeniul transpor-turilor la nivel naþional. În

cadrul Master PLanului suntluate în considerarepotenþialele proiecte lanivel naþional, toate mod-urile de transport, proiecteaflate în diverse stadii dematuritate, indifferent desursa de finanþare. Selecþiaproiectelor þine cont de sta-bilirea principalelor cori-doare de transport la nivelUE, respective reþeauaTEN-T, definitã pe celedouã nivele: reþeaua cen-tralã pentru care este oblig-aþia statului membru de a orealize pânã în 2030 ºireþeaua globalã unde existãangajamentul de a o realizepânã în 2050. în ceea cepriveºte judeþul Hunedoara,reþeaua TEN-T centralã ºireþeaua TEN-T globalã, sta-bilite de UniuneaEuropeanã nu cuprind con-

strucþia unui aeroport. Celami apropia aeroport seaflã la Sibiu, situate pereþeaua TEN-T globalã, iarconexiunea cu judeþulHunedoara este prevãzutãatât pe reþeaua centralã lanivel de autostradã, aflatãîn curs de execuþie, cât ºipe calea feratã pe reþeauacentralã aflatã în curs demodernizarea la vitezamaximã de 160 km/h pen-tru transportul de cãlãtoripe secþiunea Deva-Vinþu de

Jos ºi în continuare pereþeaua globalã pe secþi-unea Vinþu de Jos-Sibiu”,se aratã în documenteleMinisterului Transporturilor.

În urmã cu câteva luni,responsabilii de laTransporturi spuneau cãrealizarea unui aeroport laSãuleºti este un proiectposibil. Aeroportul de laSãuleºti, tranºat deautoritãþile locale ºi minis-terul transporturilor.ResponsabiliiDepartamentului pentruproiecte ºi investiþii strãineafirmã cã prioritatea insti-tuþiei este atragerea de fon-duri private pentru diferiteproiecte, iar în aceastã cat-egorie se încadreazã ºiposibilitatea realizãrii unuiaeroport la Sãuleºti înjudeþul Hunedoara.

”În contexul de pregãtirea proiectelor de infrastruc-turã de interes naþional,precum ºi a dinamicilorpieþelor financiare inter-naþionale, asigurarea unuiinteres din parteainvestitorilor pentrufurnizarea definanþare pri-vatãreprez-

intã o pre-ocupare majorã a

Departamentului pentruproiecte de infrastructurã ºiinvestiþii strãine. Totodatãîn ceea ce priveºterealizarea de proiecte deinfrastructurã în regim departeneriat public-privat/concesiune, vãaducem la cunoºtinþã cãatenþia Departamentuluipentru proiecte de infra-structurã ºi investiþii strãine

se îndreaptã cãtrepregãtirea, atribuirea ºiimplementarea cu succes aproiectelor PPP/conce-siune, conform prevederilorlegale în vigoare, care sãrespecte urmãtoarele carac-teristici: proiecte fezabileeconomic ºi financiar, clasi-ficabile de cãtre Eurostat înafara bilanþului guverna-mental (ceea ce înseamnãimpact financiar asuprabugetului consolidat ºi dato-riei publice extins pe întrea-ga perioadã de operareaferentã duratei de viaþã acontractului), cu un mecan-ism de platã bine structurat,cu o alocare optimã deriscuri, rezultatul final vizatfiind acela al evitãrii mobi-lizãrii unui volum mare decapital la momentul sem-nãrii contractului”, se aratã

în documenteleDepartamentului.

În cazul unui ast-fel de parteneri-at trebuiecunoscuþimai

mulþipaºi. impor-

tanþa realizãrii unuiaeroport este decisã deautoritãþile locale ºi demInisterul Transporturilor.

”Calendarul de atribuireºi implementare apotenþialelor proiectePPP/concesiune pe careDepartamentul pentruproiecte de infrastructurã ºiinvestiþii strãine le va lansaîn perioada urmãtoare esteconturat în funcþie deperioada necesarã pregãtiriiproiectelor ºi finalizãrii doc-umentaþiilor de atribuire, acontractelor de conce-siune/ PPP ºi modelelorfinanciare aferente, devolumul de finanþare pri-vatã disponibil ºi de colabo-rarea cu alte instituþii finan-ciare interesate înfinanþarea proiectelor, ele-mente de impact asupradepunerii de cãtre opera-torii economici interesaºide oferte angajante, pre-cum ºi de perioada deînchidere financiarã. Nu înultimul rând, este necesarãclasificarea poziþionãriiaeroportului din perspectivainteresului strategic localsau naþional faþã de careapreciem cã Departamentulpentru proiecte de infra-structurã ºi investiþii strãinenu se poate pronunþa,aceastã problematicãintrând în sfera de activitatea MinisteruluiTransporturilor ºi aautoritãþilor locale cu

responsabilitãþi înimplementarea

unui ast-fel de

proiect”, semai aratã în docu-

ment. În ceea ce priveºte

realizarea acestui tip deproiect în regim departeneriat public-privat,proiectul de lege a fostadoptat în luna noiembriede cãtre senat

Responsabilii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, ceicare doresc sã realizezeaeroportul de la Sãuleºti,au rezolvatb problematerenului. În anul 2005,prin hotãrâre de Guvern,Executivul a aprobat tre-cerea a 30 de hectare deteren din domeniul public alstatului ºi administrareaAeroclubului României îndomeniul public al judeþuluiHunedoara ºi administrareaConsiliului Judeþean. LaSãuleºti se intenþiona con-struirea unui aeroport civil,ale cãror costuri ar fi supor-tate de firma care câºtigalicitaþia, conform înþelegeriide la vremea respectivã.A fost elaborat ºi studiul defezabilitate pentru aceastãinvestiþie, comandat de CJHunedoara ºi realizat de ungrup de firme din Italia,care a costat peste100.000 de euro. Costurilelucrãrii erau estimate la 15milioane de euro, ºi, con-form studiului de fezabili-tate, traficul de pasageri peaeroport ar depãºi100.000 de persoaneanual doar în primii cinciani de funcþionare, dar sepreconizeazã cã dupã încãcinci ani ar putea depãºi500.000 de persoane.


Avioane doar de hârtie

Judeþul Hunedoara nu va avea aeroport

J udeþul Hunedoara nu corespunde rea-lizãrii unui aeroport. Responsabilii

Consiliului Judeþean Hunedoara încearcãde ceva timp sã realizeze un aeroport laSãuleºti. Planurile acestora sunt date pestecap de cei de la Ministerul Transporturilorcare spun cã zona nu este pretabilã pentrurealizarea unei astfel de investiþii.

P rocesiunireligioase,

slujbã de Învierela înãlþime, ouã încondeiate ºi bucatetradiþionale. De asta vor aveaparte cei care aleg sã petreacãsãrbãtorilePascale la munte,în StaþiuneaStraja.

Pentru 400 de lei, un sejur de 5 zile ºi 4nopþi, ori 250 de leipentru douã nopþi ºi 3zile, cei care vor sãpetreacã Paºtele altfeldecât doar cu bucatetradiþionale pot sãaleagã staþiunea Straja.Cabanierii se întrec înoferte, care de care maiatractive, iar omul deafaceri Emil Pãrãu –iniþiatorul procesiuniidenumite simbolic„Drumul Crucii” –îmbinã sãrbãtoarea reli-gioasã cu cea laicã.Astfel, cei care vor sãvinã de Paºti la CabanaMontana pot participala procesiunea religioasãdenumitã simbolic„Drumul Crucii”, organizatã în VinereaMare, care este unicã înEuropa prin particulari-tãþile ei. În noaptea înÎnviere, la Schitul dinStraja se oficiazã slujbareligioasã, iar turiºtii vor

avea parte de o masãcu bucate tradiþionale,de pe care nu vor lipsiouã roºi, miel ºicozonac.

D e 14 ani peDrumul

Crucii

Din anul 2000,credincioºii refac sim-

bolic drumul parcurs decãtre Mântuitorul IsusHristos, cu cele 14popasuri. La fiecaredintre acestea existãcâte un basorelief caresimbolizeazã scenarespectivei opriri fãcutede Mântuitor în drumulcãtre muntele Golgota,iar la fiecare oprire,soborul de preoþi careparticipã la procesiune

citeºte din CarteaSfântã cele 12Evanghelii. An de an,mii de oameni participãla aceastã procesiune,pe distanþa dintreCimitirul Eroilor dinLupeni ºi Schitul Strajaºi duc cu rândul pe

umeri o cruce înmãrime naturalã, sculptatã cu imaginireprezentând cele 14popasuri, având încas-tratã în ea o bucatã dinlemnul sfânt al cruciipurtate de Hristos.Crucea are o greutatede 100 de kilograme,4,40 m lungime ºi 2,20m lãþime. Timp de unan de zile cruceastrãjuieºte altarulSchitului, pentru ca înVinerea mare sã fiecoborâtã la CimitirulEroilor pentru a fi apoireadusã la Straja.

C rucea dinbecuri ºi

schitul din munte

Lumina Învierii va filuatã de credincioºi ºi înacest an, dupã slujba deÎnviere, de la Schitul dinStraja, un lãcaº de cult

cu o frumuseþe ºi o istorie aparte. Povesteaacestuia este impresio-nantã: „La CabanaMontana, în anul 1996,s-a aprins într-o searãlumina într-o încãpere,becul s-a ars, iar flamafãcutã de filament aimprimat pe sticla becului o cruce. Becul afost spart de unul dintreturiºti, însã la ceva timpal doilea incident de

acest fel a avut loc, oalta cruce apãrând peun alt bec. Acest becpoate fi vãzut la schitulStraja. Becul a fost dusla Stareþul MãnãstiriiLainici, care a spus cãîn acele locuri suntoameni care au murit în primul rãzboi mondialºi nu sunt îngropaþicreºtineºte. Aºa s-ahotãrât ridicarea CruciiEroilor din Straja, în

memoria eroilor neamu-lui. În anul 1999 s-aridicat Schitul Straja,pentru a aduce pioºenielocului. Schitul poartãHramurile ÎnãlþareaSfintei Cruci ºi SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºiElena. Din anul 2006intrarea în Schitul Strajase face printr-un tunellung de 50 de metri pepereþii cãruia este pictatîn întregime Calendarul

Bisericesc ºi scene dinVechiul ºi NoulTestament”. Iar alComplexul Montana,cei care vin de Paºti lamunte pot pãtrundetaina încondeieriiouãlor, un obiceistrãvechi în tradiþiaromâneascã. Practic,ouãle încondeiate sunt omãrturie a datinilor,credinþelor ºi obi-ceiurilor pascale,reprezentând un ele-ment de culturã spiritu-alã specific româneascã.„Deoarece oul roºu estepurtãtorul unor semnifi-

caþii profunde legate deînvierea lui Hristos ºi dereînnoirea naturii,creºtinii s-au ostenit sã-lîncondeieze, desenândcu cearã motive decora-tive ancestrale, de orarã frumuseþe. Oulvãzut ca un simbol pri-mordial, sãmânþa vieþii,potrivit tradiþiei, estevopsit ºi încondeiat înzilele de joi ºi sâmbãtãdin Sãptãmâna Mare,îndeletnicirea înroºiriiouãlor fiind rezervatãaproape în exclusivitatefemeilor. Oul încondeiatne transmite bucurie,uimire, smerenie, împã-care, pentru cã în orna-mentaþia lui, de fapt, seopereazã cu simboluri(soare, lunã, cruce,etc.), cu modele dinnaturã (plante, animale,obiecte casnice) ºi cumodele de þesãturi po-pulare, cu tot reperto-riul lor de semne sacre”,spun organizatoriivacanþei de Paºti.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 20148 Turism Turism 9

“Aceastã axã priori-tarã vizeazã în principaldiversificarea economi-ilor locale, prin valorifi-carea ºi promovareadurabilã a patrimoniuluicultural ºi a resurselornaturale cu potenþialturistic, precum ºiîmbunãtãþirea calitãþiiinfrastructurii turisticede agrement, în vede-rea creºterii atractivitãþiiregiunilor, dezvoltãriieconomiilor locale ºicreãrii de noi locuri demuncã.

Strategia Europa2020, precum ºi docu-mente elaborate anteri-or la nivelul ComisieiEuropene, poziþioneazãcreºterea competitivi-tãþii turismului la niveleuropean ca fiind una

dintre acþiunile priori-tare, care sã contribuiela crearea unui cadru

propice pentru opoliticã industrialã modernã, de susþinere a

antreprenoriatului, caresã sprijine economia ºisã promoveze competi-tivitatea acesteia ºi aserviciilor conexe, prinvalorificarea oportu-nitãþilor oferite de procesul de globalizare.

Turismul reprezintã oactivitate economicãimportantã, legatã depatrimoniul cultural ºinatural, precum ºi detradiþiile ºi cultura contemporanã, cu unimpact pozitiv asupracreºterii economice ºiocupãrii forþei demuncã, ocupând o pon-dere tot mai semnifica-tivã în viaþa cetãþenilor,numãrul celor care cãlã-toresc în scop profe-sional sau personal fiindtot mai ridicat. Turismulreprezintã o alternativãviabilã pentru stimula-rea dezvoltãrii în zonelerurale ºi cele sãrace, acãror economie se bazaexclusiv pe activitãþiagricole sau exploatarearesurselor naturale,furnizând avantajeambivalente, reprezen-

tate de creºterealocurilor de muncã ºi aveniturilor, concomitent

cu promovarea tradiþi-ilor ºi patrimoniului cultural”, se aratã înstrategia ministerului.

Rapoartele elaboratede cãtre WTTC pentruRomânia indicã faptulcã efectele negative alecrizei economice asupraturismului s-au manifes-tat începând cu anul

2009, când principaliiindicatori au cunoscutun trend descendent.Dupã vârful de crizã,din 2012, se constatãun reviriment al industriei turistice (orezilienþã ridicatã faþã

de crizã), aceasta avândo cotã de 1,5% de contribuþie directã laformarea PIB (ocreºtere realã de 9,4%),în timp ce contribuþiatotalã a turismului laformarea PIB este de5,1% (respectiv ocreºtere realã de 9,1%).Turismul a avut o con-

tribuþie directã semni-ficativã ºi în ceea cepriveºte ocuparealocurilor de muncã, princrearea ºi menþinerea,în 2012, a aproximativ193.000 locuri demuncã (2,3% dinnumãrul total de anga-jaþi), iar contribuþia lacrearea ºi menþinereade locuri de muncã însectoare conexe a fostdublã (494.000 locuride muncã, respectiv5,7% din numãrul totalal angajaþilor).

La aceste aspectepozitive a contribuit ºiimplementarea unorproiecte de dezvoltare aturismului, din 2007,ceea ce justificã o continuare a investiþiilorîn acest domeniu, cuatât mai mult cu câtestimãrile WTTC pen-tru anul 2013 plaseazãRomânia în primele 5þãri, dupã contribuþiadirectã a turismului laformarea PIB, cu ocreºtere de 10,6% ºi pelocul 4, în ceea cepriveºte cheltuieliletotale efectuate deturiºtii strãini, cu ocreºtere de 13,2%.

Monika BACIU Monika BACIU

Paºti la munte cu procesiuni religioase ºi ouã încondeiate

Fãrã sã mai aloce baniMinisterul Dezvoltãrii sprijinã dezvoltarea turismuluiM inisterul Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale marºeazã

pe dezvoltarea turismului ºi în perioada 2014-2020. doarla nivelul Vãii Jiului au fost începute lucrãrile de dezvoltare adomeniilor turistice din Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan însãlucrãrile au fost stopate din cauza lipsei banilor alocaþi deGuvern pentru aceste proiecte. Chiar ºi în aceste condiþii, cei dela ministerul de resort spun cã dezvoltarea turismului este ceamai bunã soluþie pentru creºterea economicã.

Cronica Vãii Jiului | Miecruri, 9 Aprilie 201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Maximilian GÂNJU

Din anul 2008 ºi pânãîn prezent nu s-a mai con-struit un kilometru la con-troversatul drum naþionalcare ar urma sã lege ValeaJiului de Herculane ºi sãdevinã o legãturã rutierãimportantã. Primarul local-itãþii Uricani, DãnuþBuhãescu, este optimistînsã ºi crede cã lucrãrile vorfi reluate dupã ce drumul afost prins într-un programfinanþare externã. ”Noi

suntem acum în faza încare aºteptãm sã se deaHG pentru fiecare compo-nentã în parte ºi se dã dru-mul la licitaþii. Importanteste cã existã toate acor-durile ºi mai important estecã a fost introdus pefinanþare europeanã. Aratãcã se respectã toate proce-durile ºi îmi aduc aminte cutristeþe de toate ONG/urilecare veneau ºi protestau, ofãceau la comandã politicã.(…) Drumul este foarteimportant pentru toatãValea Jiului, nu doar pentru

Uricani, deoarece acestculoar permite accesulturiºtilor spre staþiunile din

zona Vãii. Sârbii vor intra ºiei în Uniunea Europeanã,iar pentru ei staþiunile dinzona noastrã ar fi atractive.Trebuie însã sã profitãm de

potenþiaulul acestei zone

ºi sã facem turism în toateanotimpurile”, ne-a declaratprimarul localitãþii Uricani,

Dãnuþ Buhãescu. Lucrãrilela DN 66 A sau „drumul luiBãsescu” ar urma sãdemareze din acestã varãdupã declaraþia senatoruluiCosmin Nicula. Banii vor

veni de la Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã,iar 15 la sutã din bugetulde stat. În total este vorbade 59,4 milioane de euro,

bani necesari pentrufinalizarea drumului.Construcþia drumului aînceput în anul 1999 pevremea când actualulpreºedinte era ministru alTransporturilor.

”Drumul lui Bãsescu„ - finalizat cu bani europeni

D e o hotãrâre de guvern iar mai apoi deorganizarea licitaþiei pentru exe-

cutarea lucrãrilor, ar mai fi nevoie pentru ase putea relua construcþia DN 66 A „Câmpului Neag-Herculane”.

Monika BACIU

Tone întregi de pãmântau fost depozitate în ime-diata vecinãtate a parcu-lui, iar pãrinþii spun cã nuîºi pot lãsa odraslele într-un astfel de loc de joacã.Cei de la Primãrie spuncã în scurt timp vordemara lucrãrile de reabil-itarea a parcurilor.

“Actualmente s-auinventariat toate locurilede joacã din municipiulPetroºani ºi acolo undeeste necesar sã intervenimcu reabilitarea acestorasau înlocuirea anumitorlocuri de joacã vom faceîn cel mai scurt timp posi-bil. Parcul din Colonie

urmeazã a fi reparat, vop-sit, în funcþie de fiecarecaz vom interveni pentrua face locul de joacã”, adeclarat Daniel Viºan,director SPADPPPetroºani. Nu se ºtie cinea depozitat tonele depãmânt chiar în zona des-tinatã copiilor, însã locul

va fi nivelat. “Nu am cunoºtinþe

despre cine a depozitatpãmântul, dar urmeazãprobabil. Am discutat cuinspectorii de la ServiciulSalubrizare ºi de laProtecþia Mediului ºiurmeazã sã fie nivelatãacea zonã ºi pusãsãmânþã de iarbã pentru aschimba imaginea zoneirespective”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Municipalitatea de laPetroºani va reabilitatoate locurile de joacãpentru ca atunci când vre-mea se va mai încãlzipãrinþii sã îºi poatã ducecopiii în locuri amenajateºi curate.

Parc(ã) aruncat

P arc(ã) “aruncat”. În cartierul Coloniedin municipiul Petroºani se gãseºte

un loc de joacã destinat copiilor, însã acestapare a fi aruncat deasupra unui maldãr depãmânt. Sau mai bine zis tone întregi depãmânt vor înghiþi în scurt timp locul dejoacã al copiilor din Colonie.

MaximilianGÂNJU

Decizia nu este însãuna definitivã ºi poatefi contestatã, însãinstanþa hunedoreanãa decis, luni, cã solic-itarea fostului comisarºef de la Brigada deCombatere aCriminalitãþiiOrganizate AlbaTraian Berbeceanu derevocare a mãsurilorpreventive este înte-meiatã. Judecãtorul aridicat toate restricþiileimpuse fostului ºef alBCCO Alba. DNA aarãtat cã dosarul încare berbeceanu estecercetat ar fi fost fabri-cat, iar arestarea sa

preventivã ilegalã. Înnoiembrie 2013, dupão lunã de arest pre-ventiv, Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie adecis cã TraianBerbeceanu poate ficercetat în libertate îndosarul în care esteacuzat cã ar fi sprijinito grupare suspectatãde evaziune fiscalã,dispunând ca mãsurãpreventivã interdicþiade a pãrãsi þara.Fostul ºef al Brigãziide Combatere aCriminalitãþiiOrganizate (BCCO)Alba TraianBerbeceanu a stat înarest din 24octombrie pânã în 26noiembrie 2013, fiind

acuzat de procuroriiDIICOT cã a sprijinito grupare suspectatãde evaziune fiscalã cuproduse petroliere, cuun prejudiciu de peste3,5 milioane de lei. Înacelaºi dosar suntcercetaþi soþii Titus ºiRamona Biriescu, con-

sideraþi liderii grupãriiinfracþionale special-izate în comerþ ilegalcu petrol, arestaþi deasemenea în 24octombrie 2013.

DNA Structura

Centralã, în 19 mar-tie, arãta cã dosarul luiBerbeceanu ar fi unulfabricat ºi a început oanchetã penalãîmpotriva ºefuluiDIICOT Alba, Ioan

Mureºan. Totodatã, Alin

Muntean, ofiþer depoliþie judiciarã încadrul BCCO Alba, ºiNicolaie Cean, fostprocuror DIICOT, înprezent procuror laParchetul de pe lângãTribunalul Alba, sunturmãriþi penal în acestdosar pentru abuz înserviciu, respectivcomplicitate la aceastãinfracþiune, în legãturãcu instrumentareadosarului Berbeceanu,în care acesta ar fifost reþinut fãrã probe.


Diana MITRACHE

Sârbii au fost primii care ausosit la noi în judeþ ºi laPetroºani au vorbit desprefelul în care se petrec lucrurile

în þara lor, înceea ce priveºteºomajul. Pe viitor,sprijiniþi ºi de alteþãri partenere,vor scrie proiecteºi ar putea sãprimeascã bani cucare sã asigureconversia oame-nilor dupã cer-inþele pe piaþamuncii.

„Este o colabo-rare între agenþianaþionalã dinSerbia, cea dinSuedia, cea dinFranþa ºiMinisterul Munciidin þara noastrã,prin departamen-tul de relaþiiexterne, pe unproiect iniþiat deMinisterul Munciiîn colaborare înprincipal cuSerbia, pentru cãdelegaþia care avenit acum înRomânia este dinaceastã þarã. Le-am prezentat cen-trul de calificaredin Petroºani ºisunt interesaþi ºide alte colaborãri,

dar acum sunt interesaþi deproiecte realizate pe o calebãtutã dacã pot sã spun aºa,în aºa fel încât sã putem dez-volta proiecte cu agenþia dinSerbia, într-o legãturã directãde promovare a proiectelorpe care noi le-am implemen-tat la Hunedoara”, a declaratla Petroºani Vasile IorgovanVelichi, director generalAJOFM Hunedoara.

Sârbii au venit la Petroºanipentru cã aici au fost gestion-ate câteva proiecte cu etniarromã ºi tocmai datoritã aces-tei experienþe, au venit sã dis-cute o posibilã colaborare deviitor.

„Au ºi ei un programasemãnãtor de calificare lanivel de finanþare naþionalã,dar având în vedere cã aceleprograme de calificare se potpromova, sunt foarte intere-saþi de o colaborare cu noi. În

acest moment, vor sãcunoascã experienþa noastrã,atât pe fondurile de preader-are, pentru cã noi le-amexplicat cã ºi pe acestea sepot califica persoane, dardepinde de colaborarea pecare o au între consiliilelocale ºi forma de pro-movare a calificãrii locale”,a mai adãugat VasileIorgovan Velichi, directorgeneral AJOFM Hunedoara.

Colaborarea, pe viitor,vizeazã toate categoriilesociale ºi calificarea ºomer-ilor va fi o preocuparecomunã. Asta pentru cãºomerii cautã o calificarecare sã fie valabilã oriundeîn Uniunea Europeanã.

Practic, sârbii au venit sãtatoneze terenul, iar peviitor sunt gata sã scrie pro-grame comune cu Româniaºi alte þãri din Europa.

Berbeceanu repus în drepturi de Tribunalul Hunedoara

F ostul ºef al BCCO Alba Traian Berbeceanu poatepãrãsi oricând þara, nu mai are program de

supraveghere ºi poate purta armã, dupã ce TribunalulHunedoara a decis, luni, revocarea mãsurilor preventiveluate în cazul sãu.

Proiect multinaþional pentru ºomeri

M ai multe state europene îºi dau mâna pentru a realiza proiectecomune dedicate ºomerilor. Centrul de Formare Profesionalã de la

Petroºani a mai avut astfel de parteneriate ºi acum responsabilii dinþãrile vecine au venit sã prezinte ideea lor de colaborare.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

IleanaFIRÞULESCU

Mulþi oameni setrezesc cu surprizeneplãcute atunci cândîþi fac dosarul de pen-sionare. Ei descoperãcã le lipsesc ani întregide vechime, pentru cãpatronii nu le-au plãtitcontribuþiile sociale lafondul de pensii. Deºisunt angajaþi cu cartede muncã, unde scrienegru pe alb cât aulucrat în posturile deîncadrare, din negli-jenþã sau rea voinþãdãrile cãtre asigurãrilesociale ºi de sãnãtate

nu sunt plãtite deangajator.

Existã ºi angajaþicare ajung la spital,uneori în stãri grave,ºi aflã cã, din acelaºimotiv, nu sunt asigu-raþi ºi trebuie sã-ºiplateascã spitalizarea.Numai în pielea lor sãnu fii! Care ar fisoluþia? Avocaþii spuncã dacã patronii vãopresc banii, dar nu îivireazã, puteþi face oplângere penalã. Astase poate face înmomentul descopeririineplãþii, când estedestul de târziu, iarprocesele ar omorî

oamenii bolnavi carenu-ºi permit plata spi-talizãrilor. Pentru apreveni asemeneasituaþii, ar trebui sãverifice fiecare salariatdacã este în regulã.Doar cã ar fi o ade-vãratã bramburealã cafiecare angajat sã veri-fice dacã i s-au plãtitasigurãle, iar tele-foanele respectivelorinstituþii probabil s-arbloca.

Un electrician dinPetroºani, dupã ce alucrat cu carte demuncã a aflat lamomentul pensionãrii

cã în fiecare an, dinultimii patru demuncã, îi lipsesc opt,trei, nouã ºi cinci luni.Adicã societatea cares-a desfiinþat nu i-aplãtit dãrile deºi i s-aureþinut banii. Prindehoþul, scoate-i ochii!”Sã-i dau în judecatã?

Pe cine, cã nu maiexistã de trei ani. Decând au plecat, nici eunu m-am mai pututangaja, cã am ovârstã. Mi-au mâncatdoi ani din vechime.O sã-i pomenesc toatãviaþa, cã punctajul mi-a fost diminuat din

cauza lor” – a declaratsupãrat, Pop S.

Un alt caz, SanduC. s-a îmbolnãvit gravºi medicii i-au scosunul dintre plãmâni,dupa care i-au spus cãtrebuie sã se pen-sioneze medical. Omulnu ºi-a fãcut griji, pen-

tru cã a lucrat mereulegal, cu carte demuncã. Din pacate,socoteala de la casade pensii a fost alta.

Deºi în cartea demunca are vechimeneîntreruptã din 2004pânã în 2009, înpunctajul calculat deCasa de Pensii lipsescdoi din cei cinci ani.Cazul lui Sandu esterelatat ºi de ZiarulFinanciar.

În concluzie, dacãdescoperiþi cã firmelela care aþi fost angajatnu ºi-au fãcut datoriaplãtindu-vã contribuþiala asigurãrile sociale,vã rãmâne doar sã-idaþi în judecatã. Dacãmai aveþi pe cine.

CarmenCOSMAN - PREDA

Ofiþerii Serviciuluide Investigare aFraudelor au efectuatcercetãri subsupraveghereaParchetului de pelângã TribunalulHunedoara faþã de 5persoane, cu vârstecuprinse 26 ºi 37 deani, douã dintre aces-tea din judeþul Arad,3 din judeþul Dolj, subaspectul sãvârºiriiinfracþiunilor de evazi-une fiscalã ºi complic-itate la evaziune fis-calã.

„Aceste persoane,

în calitate de adminis-tratori la societãþicomerciale dinmunicipiul Deva, Dejºi Cluj Napoca, înperioada 2009 –2012, au înregistratîn evidenþele con-tabile cheltuieli afer-ente unor tranzacþii

cu produse cerealiere,care nu aveau la bazãoperaþiuni comercialereale, în urma cãroraau prejudiciat bugetulde stat cu peste14.000.000 lei”, a declarat LauraBradu, purtãtor decuvânt al IPJHunedoara.

Faþã de 3 per-soane implicate,procurorii din cadrulParchetului de pelângã TribunalulHunedoara au dispusmãsura obligãrii de anu pãrãsi þara.

Oameni lãsaþi pe drumuri sau lãsaþi sã moarã pentrucã angajatorii nu au plãtit contribuþiile

C etãþenii care descoperã la momentul pensionãrii cã firmele la care aulucrat nu ºi-au plãtit dãrile la fondul de pensii, deºi au lucrat cu carte

de muncã, dar ºi cei care ajung la spital în stare gravã ºi descoperã cã tre-buie sã-ºi plãteascã spitalizarea ºi tratamentul pentru cã, la fel, firma nu avirat banii reþinuþi pentru asigurãri de sãnãtate, au o singurã posibilitate:plângere penalã. Asta dacã firmele vinovate mai existã ºi dacã cetãþeniimai apucã sã vadã cã s-a fãcut dreptate. O parte dintre ei sunt grav bol-navi ºi trebuie sã se pensioneze… Adicã douã lovituri !

Evaziune fiscalã de peste 14 milioane de lei cu cereale

C inci persoane, cu vârstecuprinse între 26 ºi 37 de ani,

sunt cercetate pentru evaziune fis-calã ºi complicitate la evaziune fis-calã, valoarea prejudiciului fiindcalculatã la peste 14 milioane de lei.

Monika BACIU

“Mulþumesc Primãriei cãne-a dat posibilitatea sãfacem acest eveniment.Astãzi sãrbãtorim alãturi deromii noºtri aceastã ziInternaþionalã. Aici în þarã,noi vom sãrbãtori ºi vom

avea mai multe discuþiidespre incluziunea romilorsã vedem primii paºi caretrebuie sã îi facem împre-unã cu ceilalþi pentru inte-grarea noastrã în toatedomeniile de activitate”, adeclarat Marcel Rad,preºedintele UniuniiDemocratice Culturale aRomilor Valea Jiului.

La eveniment a luatparte ºi primarul municip-iului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi care cu spri-jinul consiliului local a aju-tat la realizarea acestuieveniment.

“Este ZiuaInternaþionalã a Romilor,comunitatea romã dintoatã lumea, în specialdin Petroºani aºa cum ne-

am obiºnuit se marcheazãaceastã zi, acest momentpentru etnia romã ºi credeu cã în aceastã perioadã ºipe plan european vizavi deromi ºi de integrarearomilor ºi incluziunea lorsocialã ar trebui tratate cumult mai multã maturitatede autoritãþi, de factorii dedecizie. Problema lor nupoate fi rezolvatã doar decãtre România sau de þãrilede unde ei provin”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Romii ar avea nevoie demai multe. Ei cer ca soci-etatea sã nu îi mai margin-alizeze ºi sã îi considereegali.

“Noi nu suntem ascultaþidecât de puþine persoanedin Primãrie, restul la anu-mite birouri puþin neascultã ca sã putem colabo-ra în anumite proiecte sauprograme. Vorbesc de anu-mite compartimente. ÎnValea Jiului, în Petroºaninoi avem o colaborare fruc-tuoasã cu Primãria”, a maispus Marcel Rad.

Primarul spune cã la

Petroºani romii sunt inte-graþi în comunitatea localã.Aceºtia deþin ºi posturi încadrul administraþiei locale.

“Ei au locuri de muncãîn instituþiile publice, au unreprezentant al romilorcare este angajat laPrimãria Petroºani ºi carese ocupã în special deproblemele etniei rome ºiau mediator social, media-tor ºcolar care este angajat-ul primãriei ºi se ocupã deºcolile unde existã copii deetnie romã. Eu cred cã artrebui mãsuri unde sãrespecte sau sã þinã cont detradiþia lor, de specificul lor,

de modul în care au fostcrescuþi ºi educaþie”, a maiprecizat edilul.

Tot în data de 8 aprilie,romii din întreaga lume îicomemoreazã pe semeniilor care au picat pe front întimpul celui de-al DoileaRãzboi Modial.

Romii ºi-au început cari-era pe plaiurile româneºtica sclavi. Acest statut îiurmãreºte, fiind un stiga-mat pentru ei care estegreu de ºters chiar ºi înzilele noastre. Stereotipulare efecte sociale ºi în zilelenoastre.

IleanaFIRÞULESCU

FederaþiaPatronatelor dinTurism ºi AsociaþiaNaþionalã a Agenþiilorde Turism vor prezen-ta în ConsiliulConsultativ alTurismului un punctde vedere comun încare se respingeproiectul pentru cãaplicarea lui duce lapierderea unui numãrde circa 10.000 delocuri de muncã încele 2.500 de agenþiilicenþiate la nivelnaþional ºi închidereamultor pensiuni ºihoteluri mici. Cele dinValea Jiului nu suntocolite, dimpotrivã!

Printr-un proiect de

act normativ propusde Romsilva, se intro-duce, printre altele, "ocontribuþie de 2% dinveniturile realizate decãtre beneficiarii ser-viciilor ecosistemelor,respectiv agenþii eco-nomici care îºidesfãºoarã activitateaîn unitãþile administra-tiv teritoriale din cate-goria zonelor curesurse turistice, zonecu resurse naturale ºiantropice mari ºifoarte".

ReprezentanþiiRomsilva considerã cãtoate hotelurile, pensi-unile ºi restaurantelede la munte, dar ºiagenþiile care trimitturiºti cãtre acestea,beneficiazã de proxim-itatea unor arii prote-

jate ºi trebuie sãplãteascã taxã demediu. Printre staþiu-nile ºi zonele careintrã în proiect senumãrã ValeaPrahovei, PoianaBraºov, zona Rucãr-Bran-Moeciu, ValeaOltului, Maramureº,Bucovina, Lacul Roºu,dar ºi staþiunile dinMunþii Apuseni,Retezat ºi Parâng.

"Intenþia noastrãeste de a gãsi unmijloc de finanþarepentru ariile protejate.Nu am reuºit, însã, sãgãsim un nucleu dereprezentanþi din tur-ism cu care sã dis-cutãm ºi sã negociemaceste lucruri. Dinacest motiv, i-amrugat pe cei de la

Ministerul Mediului sãfacã o adresã cãtrereprezentanþiiautoritãþilor din turismºi sã le solicite unrãspuns la propunereanoastrã. Aºteptãmautoritãþile din turismºi patronatele ca sãnegociem cu ele peacest proiect", au spuspentru MEDIAFAXreprezentanþiiRomsilva.

Dragoº Rãducan,vicepreºedinteleFederaþieiPatronatelor dinTurismul Românesc,spune cã a citit proiec-tul ºi cã din acestareiese cã nu este vizatdoar turismul montan,ci unitãþile de cazare ºirestaurantele din toatãþara.

"Dar ºi dacã estevizat sectorul montan,acesta are cele maimari probleme ºi ceamai slabã evoluþie dinturism în ultimii cinciani. O taxã de mediude 2%, care se adaugã

mai multor taxe, arînsemna ca puþiniiinvestitori de la muntecare mai rezistã tre-buie sã închidã ºi ei.Pentru a menþinedeschisã o unitate decazare la munte, dacãs-ar introduce nouataxã, ar însemna cãproprietarul va trebuisã vinã cu bani deacasã", a adãugatRãducan.

FPTR ºi AsociaþiaNaþionalã a Agenþiilorde Turism - ANAT vorprezenta în ConsiliulConsultativ alTurismului un punctde vedere comun încare resping proiectul,conform zf.ro

Introducerea uneicontribuþii de 2% dinvenituri pentru agenþi-ile de turism va ducela creºterea costurilor-companiilor, pânã latrecerea pe pierdere aacestora, potrivitANAT.

Asociaþia afirmã cãmarja netã medie (rata

medie a profitului netcalculatã la cifra deafaceri/vânzãri a tur-operatorului), obþinutãde primele 100 deagenþii de turism tour-operatoare dinRomânia în anul 2012(date oficiale, conformMinisterului FinanþelorPublice), a fost de1,82%, condiþii încare aplicarea uneitaxe de mediu de 2%din venituri ar duce laînchiderea activitãþiiacestor operatori eco-nomici.

Astfel, potrivitANAT, citat de zf,consecinþa ar fipierderea unui numarde peste 3.000 delocuri de muncã doarla nivelul primilor 100turoperatori dinRomânia ºi lapierderea unui numãrde circa 10.000 delocuri de muncã încele 2.500 de agenþiilicenþiate la nivelnaþional.


”Puþinii investitori de la munte, care mai rezistã, trebuie sã închidã ºi ei”

R omsilva a propus Ministerului Mediului un proiectde act normativ care vizeazã, printre altele, intro-

ducerea unei taxe de mediu de 2% din venituri pentruhotelurile, pensiunile ºi restaurantele din staþiunilemontane, iar din banii obþinuþi sã fie finanþate ariilenaturale protejate.

Romii, serbaþi la Petroºani

Z iua Internaþionalã a Romilor, serbatãla Petroºani. Zeci de persoane de etnie

romã din Petroºani s-au întâlnit la PrimãriaPetroºani unde au celebrat ZiuaInternaþionalã a Romilor. Evenimentul afost organizat de Uniunea DemocratãCulturalã a Romilor Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este o zi bunã pentru afacerisau întâlniri cu prietenii. Înschimb, relaþiile cu partenerul deviaþã merg bine. Spre searã,este posibil sã aveþi musafiri dinaltã localitate. Nu neglijaþi odih-na!

Se pare cã începeþi ziua cu odiscuþie aprinsã cu un bãrbat.Sunteþi nervos ºi este posibil sãaveþi reacþii necontrolate faþã decolegi ºi de persoana iubitã.Sfaturile unui prieten vã ajutã sãevitaþi o încurcãturã juridicã.

ªeful îºi descarcã nervii tocmaipe dumneavoastrã. Fiþi prudent ºievitaþi discuþiile în contradictoriu.Ar fi bine sã vã petreceþi dupã-amiaza în familie ºi sã nu ieºiþinicãieri. Împreunã cu partenerulde viaþã, puteþi rezolva o prob-lemã financiarã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus ºi chiar pesimist, din cauzalipsei banilor. Se va gãsi un pri-eten care sã vã întindã o mânãde ajutor. Ar fi bine sã nu vãocupaþi de afaceri, pentru cã nuaveþi prea multe ºanse dereuºitã. Evitaþi speculaþiile!

Aveþi de fãcut mai multe drumuriscurte în interes de serviciu. S-arputea sã vã loviþi de dificultãþi,probabil birocratice. Nu este o zibunã pentru a începe activitãþisau afaceri noi. Mai mult, existãriscul sã pierdeþi bani.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit ºineliniºtit din cauza unor prob-leme de familie. Doar partenerulde viaþã mai reuºeºte sã vã îmbãr-bãteze. Fiþi atent la bani. Astãziexistã riscul sã pierdeþi sumemici.

Nu este exclus sã vã enervaþiserios pentru cã nu vã iese oafacere. Ar fi mai bine sã o tre-ceþi la capitolul pierderi, decât sãvã consumaþi. Fiþi mai atent laserviciu, pentru cã riscaþi sãintraþi în gura ºefilor.

Dimineaþa nu sunteþi prea socia-bil ºi vã cam ocoleºte inspiraþia.Evitaþi o ceartã cu persoanaiubitã ºi amânaþi cãlãtoriile plani-ficate pentru azi! Nu alergaþidupã câºtiguri necuvenite.

La serviciu, nu este momentul sãvã revendicaþi drepturile. Estepuþin probabil sã aveþi succes.Neînþelegerile din familie contru-ibuie la starea de nervozitate.Amânaþi chestiunile importante.

Dimineaþa apar probleme nepre-vãzute care vã determinã sã vãschimbaþi programul. Un pri-eten vã propune o afacere carev-ar ajuta sã vã redresaþi finan-ciar. Nu luaþi decizii pripite.

S-ar putea sã nu reuºiþi sã termi-naþi la timp ce aveþi de fãcut laserviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi evi-taþi discuþiile în contradictoriu cucolegii! Relaþiile sentimentaletrec printr-o perioadã favorabilã.

Sunteþi foarte bine dispus ºi opti-mist, în ciuda unei atmosfere nutocmai vesele. Nu vã detaºaþiprea mult de problemele celor dinjur, ca sã nu fiþi consideratinepãsãtor. Atenþie la orice actpe care îl semnaþi!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri16:50 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 O þarã mai bunã22:30 Biziday

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Misterul vãduvei negre 13:00 ªtirile Pro TV13:30 Tânãr ºi neliniºtit 14:30 Secretul lui Nemesis17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Nu te pune cu Zohan22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã 20:15 Judecãtorul22:15 A cincea poruncã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Deschide CameraComorilor21:15 Fetele lu’ dom’Profesor22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: BorussiaDortmund - Real Madrid14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: BorussiaDortmund - Real Madrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 EuroFotbal16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Digisport show16:45 Rezumat UEFAChampions League17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show 22:00 Mr. Bean 22:30 Un show pãcãtos


S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile pentru:Miercuri 09.04.2014 în oraºul:

- Petroºani - între orele9:00-11:00. Zona afectatã:Str. Unirii. Motivul restricþiei:Montare distribuitor la sc.1 dinbl. 14, str.Unirii.

AAzzii ssee iiaa aappaa!!

AngajareS.C. Netlog Computer S.R.L.

– Complex 3D Aqua recruteazãpersonal pentru ocuparea urmãtoarelor posturi:

bucãtarajutor bucãtar

ospãtarajutor ospãtar

barmanagent pazã (cu atestat)Cv-urile (cu foto) se depun la

sediul Complexului 3D Aqua dinPetroºani, str. Independenþei,PT5 pînã în datã de20.04.2014 (luni-sambãtã,între orele 11:00 – 16:00) ºi peadresa [email protected].

Adriana PAVEL

“Este foarte bine, fãrã a face ocomparaþie în detrimentul altorjudeþe. Pot spune cã procentual,faþã de valoarea alocatã la nivelregional, circa 35 % din totalul alocat regiunii, a revenit judeþului

Hunedoara”, au afirmat reprezen-tanþii A.D.R. Vest.

Programul Operaþional Regional(POR) propus de Agenþia deDezvoltare Regionalã Timiºoaraprevede 9 axe prioritare deinvestiþii. Spre deosebire de perioada 2007-2013, bugetul pentru urmãtorii 7 ani este dublu,

de aproape 800 de milioane deeuro, ponderea fondurilor fiind alocatã de data aceasta axei 3 dedezvoltare urbanã.

Varianta finanþãrii de tipul„primul venit, primul servit” nu semai aplicã în urmãtorii 7 ani, întâietate având proiectele cu aplicabilitate în întreaga regiune,gen autostrada.

Propunerile de investiþii ale ADRVest ºi finanþãrile alocate vordeveni oficiale abia dupã ceRomânia va fi semnat acordul departeneriat cu Uniunea Europeanã.

Adriana PAVEL

“Au scãzut foarte multdobânzile ºi vestea pecare o simt ºi din maimulte informaþii, este cãanul acesta se va opriscãdea preþurilor în imobiliarelor, iar dupã unpalier care înseamnãaºteptare fãrã scãderi, întoamnã prevãd ocreºtere.

Aºadar, acum estemomentul potrivit cândpoate fi fãcutã o achiziþiede acest fel”, a declaratFlorin Negoiþã, manageragenþie imobiliarã.

Dacã sunteþi în

cãutarea unei locuinþetrebuie sã ºtiþi cã celemai scumpe sunt celeamplasate în centrul

oraºului unde

valoarea pe metru patratajunge la 600 de euro.Preþul scade pe mãsurã

ce ne

îndepãrtãm de zona centralã, iar metrulpatrat pentru un apartament semicentraleste de aproximativ 500de euro.

În ceea ce priveºtepreþurile caselor, aces-tea diferã foarte mult ºipot varia de la 300 la1.000 de euro pemetru pãtrat. Preþulapartamentelor, atât acelor amplasate în cen-tru cât ºi celor de la

periferie variazã înfuncþie de dotãri

ºi îmbunãtãþiri.

Judeþul Hunedoara ºtie sã atragã fondurile europene

Dacã vreþi sã vã cumpãraþi o casã, acum este momentul

Preþul locuinþelor din Valea Jiului va creºte dintoamna lui 2014

P reÞul locuinþelor a scãzut foarte mult în ultimii ani dincauza crizei economice, iar în plus de asta, ºi dobînzile la

credite au înregistrat un trend descrescãtor. Specialiºtii în imo-biliare spune cã dacã dorim sã ne cumpãraþi o casã sau unapartament, încã o putem face, pentru cã din toamnã, aceºtiaprevãd din nou o creºtere a preþurilor.

J udeþul Hunedoara s-a remarcat in ultimii ani, atâtla nivel regional cat si naþional, prin atragerea de

finanþãri europene pentru proiecte de dezvoltare. Aºa seface cã pânã acum, reprezentanþii ADR Vest au avutnumai cuvinte de laudã pentru modul cum s-a reuºitaccesarea banilor ºi mai ales implementarea proiectelor.

Potrivit agendeipregãtitã deja de orga-nizatori, pe plajele dinNãvodari, Mamaia,Costineºti, Neptun,Mangalia ºi în ParculPrimãriei din EforieSud sunt programatejocuri tradiþionale înaer liber (volei, badminton, jocurimarinareºti, ºtafeteetc), urmate de spec-tacole organizate pescenele special ame-najate, în apropiereaplajelor din aceste

staþiuni. 'Ziua de 1 Mai va

debuta cu tradiþionalaparadã iniþiatã deALDD, pe întregullitoralul românesc, dela Mangalia - Eforie -Constanþa - Mamaia -Nãvodari, coloana demaºini fiind alcãtuitãdin autobuze etajate,maºini de epocã ºi deraliu, motociclete,maºini off-road etc.Seara va continua cupetreceri organizatepânã dimineaþa de

cluburile de pe litoral,special deschise pen-tru cele patru zilelibere, un spectaculosjoc de artificii ºi lasereºi lansãri de lam-pioane.

În Mamaia, peplajã, împreunã cu miide turiºti, va filansat filmul ofi-cial de promovarea staþiuniiMamaia', a pre-cizat AdrianaFomenko, consili-er în cadrulAsociaþiei Litoral-Delta Dunãrii.

Hotelierii dauasigurãri cã tar-ifele pentrupachetele devacanþã dinperioada 1-4 mainu au crescut faþã

de anul trecut. Astfel, pentru mini-

vacanþa de Paºte, înstaþiunea Mamaia unturist trebuie sãplãteascã 50 de lei penoapte, fãrã micdejun, la un hotel dedouã stele, 88 de lei la

o unitate de douã stele— cu mic dejun inclusºi pentru minimumdouã nopþi, cel maimare preþ (448 de leipe noapte) fiind la unhotel de patru stele,cu mic dejun, prânz,cinã, gustãri, acces laSPA, precum ºi excur-sii la cetãþile Enisala ºiHistria, dar ºi divertis-ment ºi animaþie pen-tru copii.

În staþiunile dinsudul litoralului, la unhotel de trei stele, tur-istul trebuie sã achite88 de lei pe noapte,cu mic dejun ºi mini-mum trei nopþi decazare, ºi 230 de leipe noapte la un hotelde cinci stele — mini-mum trei nopþi de

cazare. Oferta include

prânz tradiþional dePaºte, searã cu foc detabãrã, berbecuþ laproþap ºi degustare devinuri.

Pentru cei caredoresc sã-ºi pre-lungeascã vacanþa,începând cu data de 5mai se va desfãºuraprogramul 'Litoralulpentru toþi', cu ofertede cazare la preþuri detarife sociale.

Anul acesta, potriv-it solicitãrilor înregis-trate de agenþiile deturism, în staþiunile depe litoralul românescal Mãrii Negre vor fipeste 40.000 deturiºti, de 1 Mai.

AGERPRES


Monika BACIU

“În acest moment dehidranþi ºi de alte lucrurinu putem sã vorbim fiind-cã anul trecut s-au pusprin proiectul pe care îlavem foarte mulþihidranþi, ºi se vor comple-ta. Probabil fiecarecabanier îºi doreºte cafiecare pensiune în parte

sã aibã hidrantul lui. Nu se poate aºa ceva,

nici în oraº nu este aºaceva, dar în munte, înStraja este foarte bine.Nu ne putem bãga întoate autorizaþiile pe carele dau pompierii, pentrucã pompierii trebuie sã fiefoarte atenþi sã nu avemprobleme în Straja ºichiar nu le pot cere abso-

lut niciun rabat de la ceeace prevede legeapentru dumnealorpentru cã este sigu-

ranþa celor caresunt în masivulStraja”, a

declarat primarulmunicipiuluiLupeni, CornelResmeriþã.

Nu o datã s-a întâmplatca o cabanã sã ia foc înStraja, iar pompierii sã selupte cu flãcãrile care nuconteneau.

Construcþiile haotice ºilipsa hidranþilor le-aîngreunat munca pom-pierilor.

C abanierii din Straja nu pot intra înlegalitate din cauza faptului cã nu pot

încheia autorizaþii cu Serviciul pentruSituaþii de Urgenþã pentru cã nuîndeplinesc toate condiþiile de funcþionare.Hidranþii sunt inexistenþi în Straja, iar hao-sul din staþiune nu permite obþinerea aces-tor avize. Totuºi, autoritãþile locale dinLupeni spun cã nu existã probleme.

De 1 Mai se deschid toate plajele de pe litoral

A sociaþia Litoral-Delta Dunãrii(ALDD) a anunþat miercuri,

într-un comunicat de presã, cãsezonul turistic estival 2014 vadebuta în forþã, cu evenimente ce sevor derula pe 1 Mai simultan întoate staþiunile de pe litoral.

Cabane în Straja fãrã autorizaþii de la pompieri

cvj nr 590, miercuri, 9 aprilie

Documents