cvj nr 1053, miercuri 2 martie

7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1053 Miercuri, 2 Martie 2016 D irectorul Pregoterm Vulcan, Marius Danci ºi adjunc- tul sãu, Cezar Conceriu au fost reþinuþi luni seara de procurori, fiind acuzaþi de delapidare. Cei doi responsabili ai firmei aflate în subordinea primãriei Vulcan sunt acum cercetaþi pentru cã ºi-ar fi însuºit sume de bani din casieria Pregoterm. Suma estimatã cã ar fi dispãrut din vistieria societãþii ar ajunge la 800 de mii de lei ºi, atât Marius Danci, cât ºi adjunctul sãu Cezar Conceriu au fost anchetaþi de procurorii care i-au reþinut pentru 24 de ore, luni seara. „Confirm faptul cã, în cursul serii au fost reþinuþi cei doi directori de la Pregoterm Vulcan. Faþã de aceºtia se desfãºoarã cercetãri sub aspec- tul sãvârºirii unor infracþiuni de naturã economicã. Sunt deru- late audieri de cãtre procurorul de caz de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, iar la finalul audierilor, se va lua o decizie, adicã, dacã se va formula propunere de arestare preventivã la instanþa compe- tentã, respectiv judecãtorul de drepturi ºi libertãþi, sau nu se va dispune nicio mãsurã, dar acest lucru se va întâmpla la finalul audierilor”, a declarat Ionela Draia, purtãtor de cuv. Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara. Marius Danci ºi Cezar Conceriu aveau mandate de reþinere care expirau marþi seara, iar în urma achetei au fost cercetaþi sub control judi- ciar Directorul Pregoterm este cercetat pentru delapidare ºi abuz în serviciu, iar adjunctul sãu pentru complicitate. Procurorii au decis sã punã sechestrul pe averea lui Marius Danci, iar bunurile sechestrate are fi un apartament situat în zona Cocosvar, o garsonierã pe strada Nicolae Titulescu, o maºinã Toyota hibrid ºi una Audi. Procurorii au mai pus sechestrul ºi pe o casã ºi douã terenuri din Vulcan. Diana Diana MITRACHE MITRACHE O rganigrama CEH trebuie construitã de jos în sus. În aceastã perioadã administratorul judiciar ºi cel special împreunã cu admi- nistraþia Complexului Energetic Hunedoara lucreazã la noua organi- gramã a societãþii, astfel încât sã se reducã cheltuielile. Administratorul judiciar al CEH, Florin Sãftoiu, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI cã este nevoie de disponibilizãri, dar ºi de pensionãri. Însã nici aºa cheltuielile societãþii nu vor fi reduse suficient pentru ca aceasta sã devinã rentabilã. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Tânãra de 27 de ani din municipiul Lupeni a ajuns de urgenþã la Spitalul din Petroºani, cu hemoragie puternicã. Atunci medicii au realizat cã ea este mama copilului gãsit în albia Jiului de Vest la Lupeni. Femeia este internatã pe secþia unde ar fi trebuit sã vinã, dacã nãºtea copilul în siguranþã. „Pacienta în cauzã este internatã pe secþia gine- cologie. La ora actualã este sub tratament. Este stabilã ºi starea ei de sãnã- tate este bunã, nefiind în mãsurã sã îi punã în pericol viaþa”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager al Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Medicii legiºti care au autopsiat cadavrul bebeluºului spun cã fetiþa s-a nãscut la termen, iar mai apoi a fost ucisã. Potrivit doctorului Dan Mãrculescu, ºeful Serviciului de Medicinã Legalã din judeþul Hunedoara, în urma autopsiei a rezultat faptul cã moartea copilei a survenit prin asfixie mecanicã. „Copilul a murit pentru cã a fost asfixiat. Putem spune cã i s-au obturat cãile respiratorii ºi aºa a survenit decesul fãtului, care s-a nãs- cut la termen”, a menþionat dr. Dan Mãrculescu. Procurorii au preluat cercetãrile ºi, dacã va fi gãsitã vinovatã, mama poate fi cercetatã pentru pruncucidere. Acesta este cel de al doilea caz de pruncucidere din Valea Jiului, dupã cel din noaptea dintre ani, când o tânãrã asistentã ºi-a aruncat copilul la gunoi, la o temperaturã de minus 18 o C. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Reþineri la Pregoterm Vulcan Or ganigrama CEH, raport de 1 la 2 Un angajat TESA flancat de doi muncitori direct productivi A asfixiat-o cu perna ºi a aruncat-o în Jiu B ebeluºul gãsit mort în albia Jiului de Vest s-a nãscut viu, dar a fost asfixiat cu o pernã, cel mai probabil, de cea care i-a dat viaþã. Fetiþa s-a nãscut la termen, iar mama a ajuns cu hemoragie în spital. Procurorii o cerceteazã acum pentru fapta sa.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 26-Jul-2016

228 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1053

Miercuri, 2 Martie 2016

D irectorulPregoterm Vulcan,

Marius Danci ºi adjunc-tul sãu, Cezar Conceriuau fost reþinuþi luniseara de procurori, fiindacuzaþi de delapidare.

Cei doi responsabili aifirmei aflate în subordineaprimãriei Vulcan sunt acumcercetaþi pentru cã ºi-ar fiînsuºit sume de bani dincasieria Pregoterm. Suma estimatã cã ar fi dispãrut dinvistieria societãþii ar ajunge la800 de mii de lei ºi, atâtMarius Danci, cât ºi adjunctulsãu Cezar Conceriu au fostanchetaþi de procurorii care i-au reþinut pentru 24 de ore,luni seara.

„Confirm faptul cã, în cursul serii au fost reþinuþi ceidoi directori de la PregotermVulcan. Faþã de aceºtia sedesfãºoarã cercetãri sub aspec-tul sãvârºirii unor infracþiuni denaturã economicã. Sunt deru-late audieri de cãtre procurorulde caz de la Parchetul de pelângã Tribunalul Hunedoara,iar la finalul audierilor, se valua o decizie, adicã, dacã se vaformula propunere de arestarepreventivã la instanþa compe-tentã, respectiv judecãtorul dedrepturi ºi libertãþi, sau nu seva dispune nicio mãsurã, dar

acest lucru se va întâmpla lafinalul audierilor”, a declaratIonela Draia, purtãtor de cuv.Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.

Marius Danci ºi CezarConceriu aveau mandate dereþinere care expirau marþiseara, iar în urma achetei aufost cercetaþi sub control judi-ciar Directorul Pregoterm estecercetat pentru delapidare ºiabuz în serviciu, iar adjunctulsãu pentru complicitate.

Procurorii au decis sã punãsechestrul pe averea lui MariusDanci, iar bunurile sechestrateare fi un apartament situat înzona Cocosvar, o garsonierãpe strada Nicolae Titulescu, omaºinã Toyota hibrid ºi unaAudi. Procurorii au mai pussechestrul ºi pe o casã ºi douãterenuri din Vulcan.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O rganigrama CEH trebuie construitã de jos în sus. În aceastãperioadã administratorul judiciar ºi cel special împreunã cu admi-

nistraþia Complexului Energetic Hunedoara lucreazã la noua organi-gramã a societãþii, astfel încât sã se reducã cheltuielile. Administratoruljudiciar al CEH, Florin Sãftoiu, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI cã este nevoie de disponibilizãri, dar ºi de pensionãri. Însã niciaºa cheltuielile societãþii nu vor fi reduse suficient pentru ca aceasta sãdevinã rentabilã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Tânãra de 27 de ani dinmunicipiul Lupeni a ajunsde urgenþã la Spitalul dinPetroºani, cu hemoragieputernicã. Atunci mediciiau realizat cã ea estemama copilului gãsit în albia Jiului de Vest laLupeni. Femeia este internatã pe secþia unde arfi trebuit sã vinã, dacãnãºtea copilul în siguranþã.

„Pacienta în cauzã esteinternatã pe secþia gine-cologie. La ora actualãeste sub tratament. Estestabilã ºi starea ei de sãnã-tate este bunã, nefiind înmãsurã sã îi punã în pericol viaþa”, a declaratdr. Alin Vasilescu, manager al Spitalului deUrgenþã din Petroºani.

Medicii legiºti care au

autopsiat cadavrulbebeluºului spun cã fetiþas-a nãscut la termen, iar mai apoi a fost ucisã.

Potrivit doctorului Dan Mãrculescu, ºefulServiciului de MedicinãLegalã din judeþulHunedoara, în urmaautopsiei a rezultat faptulcã moartea copilei a survenit prin asfixie

mecanicã. „Copilul a murit pentru

cã a fost asfixiat. Putemspune cã i s-au obturat cãilerespiratorii ºi aºa a survenitdecesul fãtului, care s-a nãs-cut la termen”, a menþionatdr. Dan Mãrculescu.

Procurorii au preluatcercetãrile ºi, dacã va figãsitã vinovatã, mama

poate fi cercetatã pentrupruncucidere.

Acesta este cel de aldoilea caz de pruncucideredin Valea Jiului, dupã celdin noaptea dintre ani,când o tânãrã asistentã ºi-a aruncat copilul lagunoi, la o temperaturã deminus 18oC.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Reþineri la Pregoterm Vulcan Organigrama CEH, raport de 1 la 2

Un angajat TESAflancat de doi muncitori

direct productivi

A asfixiat-o cu perna ºi a aruncat-o în JiuB ebeluºul gãsit mort în albia Jiului de Vest s-a nãscut viu, dar a fost

asfixiat cu o pernã, cel mai probabil, de cea care i-a dat viaþã.Fetiþa s-a nãscut la termen, iar mama a ajuns cu hemoragie în spital.Procurorii o cerceteazã acum pentru fapta sa.

Page 2: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

“Prin aceastãasociere, ConsiliulJudeþean Hunedoaradoreºte sã contribuie la recunoaºterea veteranilor de rãzboidin judeþul Hunedoaraºi a contribuþiei acestora la lupteleduse pentru apãrareaindependenþei ºisuveranitãþii patriei.Titlul de „veteran derãzboi” a fost recunos-cut pentru prima datãîn ziua de 29 aprilie aanului 1902.

Pentru desfãºurareaîn bune condiþii a

acþiunii, sunt necesareresurse financiare, pe care AsociaþiaVeteranilor de Rãzboifiliala judeþuluiHunedoara nu le poatesusþine în totalitate,solicitând suma de80.000 lei, urmând cadecontarea acþiunii sãse facã în condiþiilelegii, pe baza docu-mentelor justificative.Suma menþionatãanterior va fi utilizatãpentru realizarea acþiunii „Ziua veteranului de rãzboi”în 29 aprilie 2016,

restul cheltuielilorurmând a fi suportatede cãtre asociaþie”, searatã în nota de funda-mentare a proiectuluide hotãrâre.

Prin Decretul Regaldin anul 1902, partici-panþii la Rãzboiul deIndependenþã (1877-1878) au fost declaraþiveterani, asigurându-li-se, pe lângã acestbinemeritat ºi onorantstatut, mijloace pentru

un trai decent ºiînlesniri pe mãsuracurajului ºi a sacrifici-ilor probate pe câmpulde luptã.

Dupã Primul RãzboiMondial, prin diferitelegi s-a instituit titlul deveteran de rãzboi, par-ticipanþilor la campaniiºi urmaºilor lor fiindu-le acordate diferitedrepturi ºi avantajereparatorii.

Monika BACIUMonika BACIU

Este vorba J&RCAR, SUPERTRANS COM,DEVATRANS ºi deComexim R Lupeni.Consiliul JudeþeanHunedoara a atribuitlicenþele pentru societãþile care aucontract cuComplexul EnergeticHunedoara, dar ºi cuSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului. Astfel,minerii de la închiderisunt transportaþi desocietatea J&R CARºi SUPER TRANSCOM, iar angajaþiiCEH din Valea Jiuluimerg la locul demuncã cu autobuzeleComexim R Lupeni.În ceea ce îi priveºtepe energeticienii dela Mintia transportulacestora este realizatde firma DEVA-TRANS. Este consi-

derat serviciu detransport public localde persoane princurse regulate speciale transportulpublic efectuat tur-retur, pe rute ºi cuprograme de trans-port prestabilite decãtre beneficiarul ser-viciului de transportsau de cãtre cel carea angajat serviciulprivind transportulunor persoane sau alunor grupuri de persoane, ºi anume:transportul copiilor,elevilor ºi studenþilorla ºi de la instituþiilede învãþãmânt, trans-portul salariaþilor la ºide la instituþiile lacare sunt salariaþi sautransportul angajaþilorunui operator eco-nomic la ºi de la loculde muncã.

Monika BACIUMonika BACIU

“Am primit un singur rãspunsoficial de la Sindicatul LiberIndependent de la Lupeni dinpartea lui Vasile Vamoº, însã ºiacesta are anumite condiþii.Termenul pentru trimiterearãspunsurilor a fost ieri, darideea rãmâne în continuare”, adeclarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Cei de la Muntele au creioanºi un cod de integritate, dardeocamdatã acesta este înaºteptare având în vedere cã nuexistã deschidere din parteacelorlalte organizaþii sindicale.

“Am realizat ºi un cod de

integritate al candidaþilor, astfel încât sã punem în frunteaoamenilor candidaþi integrii”, amai spus sursa citatã.

Faptul cã existã zeci de sindicate este un aspect semnalat ºi de ministrulEnergiei, Victor Grigorescu.

Minerii ºi energeticienii suntdivizaþi în nenumãrate sindicate,fiecare cu liderii lor. MinistrulEnergiei susþine cã la prima vizitã în Valea Jiului a întâlnit nu mai puþin de 40 de lideri desindicat.

“Prima datã am întâlnit 40 delideri de sindicat ºi am strâns

mâna fiecãruia dintre ei”, asubliniat ministrul EnergieiVictor Grigorescu.

Preºedintele SindicatuluiMuntele, Petre Nica, este dispussã îºi depunã mandatul dacã se va dori o unitate în rândulsindicaliºtilor. Petre Nica estepreºedintele SindicatuluiMuntele din anul 2013, iar înanul 2013 acesta a fost alespreºedinte prin vot uninominal.Mandatul acestuia ar urma sã seîncheie în anul 2017 asta dacãnu se ajunge la un numitorcomun cu celelalte sindicate.

Monika BACIUMonika BACIU

Fiecare vrea puterea

Uniunea sindicalã a rãmasla stadiul de propunereU niunea sindicalã din Valea Jiului rãmâne doar la nivel

declarativ. La începutul lunii trecute, preºedinteleSindicatului Muntele Petre Nica a lansat o propunere pentrutoþi sindicaliºtii. Acesta este dispus sã îºi depunã mandatuldacã se doreºte o uniune sindicalã în Valea Jiului. Termenulpentru trimiterea rãspunsurilor a expirat ºi doar o singurãorganizaþie sindicalã a rãspuns apelului.

Douã societãþi minereºti,patru firme de transport

C onsiliul Judeþean Hunedoara aatribuit licenþele de traseu pentru

efectuarea transportului public judeþeande persoane prin curse regulate speciale.Minerii ºi energeticienii sunt transportaþila ºi de la locul de muncã cu autobuzele adouã societãþi.

Pregãtiri pentru Ziua veteranilor de rãzboiZ iua veteranului de rãzboi, marcatã

la nivel judeþean, dar ºi local. Aproape douã luni mai sunt pânã când sesãrbãtoreºte Ziua Veteranului de rãzboi,însã consilierii judeþeni au aprobat alocareasumei pentru marcarea acestei zile.Instituþia judeþeanã s-a asociat cu o organi-zaþie de profil pentru a marca aceastã zi.

Page 3: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

“Personalul este ceamai mare problemã anoastrã. Cheltuielile cumunca vie sunt celemai mari. PersonalulTESA de la centru ºi de la termocentrale aintrat în concediu deaºteptare, dar nici aºanu se reduc suficientcheltuielile. De perso-nalul direct productivnu ne atingem pentrucã pe ei se bazeazãveniturile noastre”, adeclarat Florin Sãftoiu,reprezentantul Casei de Insolvenþã GMCCraiova.

Administratorii CEHpoartã discuþii la nivelulMinisterul Energiei

pentru a identificasoluþii în vedere plãþiipersonalului ceurmeazã a fi disponibi-lizat. Aici existã însã oproblemã majorã. CEHnu are bani pentru arespecta prevederilecontractului colectiv demuncã în ceea cepriveºte pensionãrilesau disponibilizãrile.

“Trebuie fie renego-ciat contractul colectivde muncã, fie denunþat,iar acest lucru ar arunca din nou în aerValea Jiului, iar noi nune dorim acest lucru.Contractul colectiv demuncã prevede în cazulpensionãrilor plata a

13 salarii, iar în cazuldisponibilizãrilor 24 desalarii, iar societatea nu are aceºti bani. Din pãcate aceastãprevedere s-a extins dela mineri ºi energeti-cieni ºi la personaluladministrativ. Dinpunctul meu de vederedoar minerii ºi ener-geticienii trebuiau sãbeneficieze de acesteprevederi. Sunt discuþiila Ministerul Energiei,iar CEH este prinsãîntr-o ordonanþã capânã în anul 2020 sãplãteascã salarii com-pensatorii pentru ceicare pãrãsesc sistemul,iar acestea sã fie plãtitede cãtre stat ºi nu desocietate”, a mai spussursa citatã.

G reu de pensionat

Deºi la nivelul societãþii sunt aproape1000 de persoane careîndeplinesc condiþiile depensionare, mãsura nupoate fi aplicatã, iaradministratorii nici nudoresc sã o aplice în

cazul tuturor. “E foarte greu sã îi

pensionãm. Spreexemplu, în minerit artrebui pensionaþi foartemulþi, dar nu ne per-mitem acest lucru pen-tru cã nu avem alþiicare sã îi înlocuiascã.Nu ne dorim ca mineriiºi energeticienii sã fieafectaþi de aceastãmãsurã”, a mai sublini-at Florin Sãftoiu.

R estructuraremasivã

Complexul EnergeticHunedoara nu maipoate funcþiona în actuala formulã, iar astfel se are în vedere restructurareasocietãþii“.

“Nici cu trimitereapersonalului în con-cediu de aºtepare, darnici alte mãsuri nu suntsuficiente pentruredresarea activitãþii.Trebuie o reorganizareamplã. Guvernul are ostrategie prin care ºi-apropus minele, dar trebuie identificate caresunt cele rentabile ºi

acelea sã fie pãstrate.Pentru acest lucruexistã specialiºti”, amai spus Sãftoiu.

Administratorul judi-ciar al CEH a mai pre-cizat cã minerii ºi ener-geticienii sunt cei careþin societatea la limitafuncþionãrii, ei fiindstâlpul de susþinere.

Deja au început sãaparã informaþii con-form cãrora ar urma sãîºi înceteze activitateasute de persoane.

“Luni, 29. 02. 2016la Mintia, a avut loc oºedinþã, la care au participat conducereaSucursaleiElectrocentrale Deva siconsiliul S.L.I.E.D.M.Directorul sucursaleiing. Nicolae Codreanu,a prezentat o propu-nere de organigramã în care sunt propusepentru disponibilizare321 posturi de la termocentrala Mintia.Directorul de sucursala,ne-a informat cã vatransmite aceastãorganigramã la admi-nistratorul special.Consiliul SLIEDM l-ainformat cã nu este deacord cu propunerile ºia invocat faptul cãsindicatul nu a fost con-sultat ºi nu a participatla întocmirea ei”, susþincei de la SindicatulLiber IndependentElectrocentraleParoºeni.

Energeticienii suntnemulþumiþi de faptulcã nu le sunt comuni-cate anumite decizii,drept pentru care l-au înºtiinþat pe administratorul special,Dan Agriºan.

"Având în vedere cã,un numãr de 64 depersoane din cadrulstructurii executive aCEH îºi desfãºoarãactivitatea în sediulSucursaleiElectrocentrale Mintiaºi datoritã faptului cãSLIEDM nu a fost con-sultat ºi nu a participatla întocmirea organi-gramei în care suntpropuse disponibi-lizãrile personalului dincadrul structurii execu-tive a CEH, vã rugãmsã ne comunicaþiURGENT aceastãorganigramã, pentru aputea lua mãsurilenecesare în cazul încare sunt lezate intere-sele acestor persoane",se aratã în solicitareatransmisã lui DanAgirºan de cãtrepresedintele SLIEDM,Mircea Emil Crisovan.

Reprezentanþii organizaþiei sindicalereprezentative la nivelulComplexului EnergeticHunedoara susþin cã nuau fost informaþi deanumite modificãriaduse organigramei, iardacã acestea vor avealoc trebuie sã se þinãcont de personaluldirect productiv, aceasta fiind categoriape care se bazeazãsocietatea.

“Organigrama tre-buie sã fie construitã dejos în sus. Nu putem sãavem o schemã cu 200de angajaþi TESA ºi100 de mineri ºi ener-geticieni. Pânã la urmãcei de jos susþin socie-tatea”, a declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

La 31 decembrie2014, numãrul salari-aþilor de la CEH era de6.672 din care 4.474erau angajaþi produc-tivi, iar diferenþa de2.198 era de personaladministrativ.

Monika BACIU Monika BACIU

C EH presteazã serviciipentru Societatea

Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Contractul al cãrui valoareeste de 1.080.000 de lei are caobiect “spãlare cãrbune brut ºisortat refuzat, provenit de laMinele Paroºeni ºi Uricani”, iar Complexul EnergeticHunedoara este prestatorul serviciilor. Adicã, CEH prinstructurile sale aduce cãrbuneleextras de la minele neviabiledin cadrul Societãþii Naþionalede Închideri Mine Valea Jiului lao calitate superioarã. Maiexact, CEH îºi “preparã” cãrbunele de la societatea de

închideri care mai apoi este ars în termocentralele Mintia ºiParoºeni. Contractul dintre celedouã pãrþi este încã în vigoare,acesta desfãºurându-se înperioada 04.01.2016 –31.12.2016. Pentru cele 12luni de prestãri servicii, CEHtrebuie sã încaseze de la societatea de închideri suma de238.547,51 de euro, adicã1.080.000 lei. Societatea

Naþionalã de Închideri MineValea Jiului a atribuit contractulîn data de 14 decembrie 2015în urma unei negocieri fãrãpublicarea prealabilã a unuianunþ de participare.

Aceasta este o operaþiuneabsolut necesarã pentrucreºterea parametrilor huilei,aºa încât cãrbunele sã poatã fivândut cãtre beneficiari,Termocentralele Mintia ºiParoºeni. Practic, cãrbuneleextras, refuzat de termocen-trale, se supune spãlãrii ºipreparãrii în vederea creºteriiindicatorilor de calitate.

Altfel spus, CEH spalã cãrbunele de la minele neviabilepe care ulterior tot entitateaenergeticã îl cumpãrã, altfel cão parte din costuri se întorc laCEH pe aceastã cale.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 2 Martie 2016 Actualitate 3Organigrama CEH, raport de 1 la 2

Un angajat TESA flancat de doi muncitori direct productivi

CEH ia bani de la SNÎMVJpentru spãlarea cãrbunelui

O rganigrama CEH trebuie construitã de jos în sus. În aceastã perioadã administratoruljudiciar ºi cel special împreunã cu administraþia Complexului Energetic

Hunedoara lucreazã la noua organigramã a societãþii, astfel încât sã se reducã cheltuielile.Administratorul judiciar al CEH, Florin Sãftoiu, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUIcã este nevoie de disponibilizãri, dar ºi de pensionãri. Însã nici aºa cheltuielile societãþii nu vor fi reduse suficient pentru ca aceasta sã devinã rentabilã.

Page 4: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

C urcubeulurban. În mai

toate localitãþile dinValea Jiului ºi nunumai este întâlnitefectul de curcubeu.Dar nu ne referimla fenomenul opticºi meteorologic alnaturii, ci la curcubeul de pe faþada imobilelor.

Clãdirile care suntanvelopate în regimpropriu se “fãlesc” cutoate culorile. Nu depuþine ori s-a constatatcã pe acelaºi bloc suntdouã, trei sau chiar maimulte culori. Aspectul a fost sesizat ºi decetãþenii din localitate,care cer lãmuriri celordin administraþia localãde la Petroºani.

“Vreau sã vã întrebdacã este posibil caautorizaþiile emise decãtre Primãria Petroºaninu ar trebui sã impunãºi culoarea la faþadeleblocurilor? Dacã aþi fostprin oraº cu siguranþãaþi observat ce mizeriede culori sunt peblocuri… Eu ce amvãzut în zona în carelocuiesc este ceva de

speriat”, a spus Viorica Macavei încadrul ºedinþei deConsiliu Local.

Reprezentanþiimunicipalitãþii susþin cãde cele mai multe ori,cei care îºi anvelopeazãfaþada blocurilor nici nudeþin autorizaþie de laprimãrie.

“Existã un regula-ment, dar din pãcate…

sunt autorizaþii lablocurile care s-auanvelopat prin programele primãriei ºila care s-a stabilitculoarea, în rest s-audat autorizaþii izolatesau în cea mai mareparte sunt ilegale”, asubliniat Aurora Puiu,ºef Serviciu urbanism siamenajarea teritoriului.

De precizat este faptul cã pentru oriceintervenþie, fie aceastachiar ºi în interiorulapartamentului estenevoie de autorizaþieeliberatã de adminis-traþia localã. În caz contrar, cei care aducmodificãri atât inte-rioare cât ºi exterioarepot fi sancþionaþi.

“Pentru construcþiileexecutate fãrã autorizaþiide construire, sau cu

nerespectarea acestora,s-au încheiat 10 pro-cese verbale de cons-tatare ºi sancþionare acontravenþiilor, în valoa-re totalã de 16.000RON”, se aratã în docu-mentele municipalitãþii.

În cursul anului2015, s-au emis unnumãr de 94 autorizaþiide construire ºi 7 auto-rizaþii de desfiinþare;

valoarea totalã a taxelorîncasate pentru elibera-rea autorizaþiilor de construire este de55.560,7 RON, iar acelor pentru autorizaþiilede desfiinþare este de318,76 RON. S-au eliberat un numãrde 246 certificate deurbanism, valoareatotalã a taxelor încasatepentru emiterea acesto-ra fiind de 1642 RON.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016 Actualitate 5

„Într-o zi, îmidoresc sã

muncesc doarpentru mine”

ªtie cã trebuie sãmunceascã doar ca sãmãnânce, iar la ºcoalãar merge, dar nu poatedeocamdatã, din cauzaunor legi strâmbe, careîl mai þin un an acasã.ªi cât de rãu îi pare!.

Pe L. F l-am gãsitla începerea anuluiºcolar pentru clasa de remedial, la 1octombrie, la ºcoalã.Coborâse de la munte,acolo unde îl þine ceacare i-a devenit tutore,naºa de botez, femeiacare ar fi trebuit sã îi fiea doua mamã, dar nu areuºit nici mãcar sã îlîmpiedice pe bãrbatulcu care trãieºte, atuncicând l-a siluit pe micuþulL.F. ªi nu îl apãrã niciacum, deºi, atunci cândam încercat sã port undialog cu ea, pãreainteresatã de copil, darprea beatã ca sã fie ºicoerentã.

L.F. este, însã, uncopil cum rar îþi estedat sã vezi. Seamãnã cuPistruiatul, are un pãrblond, ochi albaºtri,mâini muncite ºi unextraordinar bun-simþ.Mi-a povestit cã de la

10 ani a ajuns în casanaºei sale de botez,Maria. Femeia beaenorm ºi când l-amîntrebat cum e viaþa lui,a oftat. „De pe la 10ani, bãrbatul ei a profi-tat de mine. M-a violatde multe ori ºi, când nuam mai rezistat, i-am zisei. M-a dus la Poliþie(n.r face o pauzã ºi mãîntreabã dacã ºtiunumele poliþistului, pecare nu are cum sã îluite), dar a venit ºi el(n.r. bãrbatul care l-aviolat). Nu ºtiu ce au zisei, ce am zis eu nu acontat ºi tot eu amajuns la ªcoala deCorecþie din Deva, cã a depus ºi sora ei mãrturie. ªi când auvenit cei de la ProtecþiaCopilului m-au luat dela vaci, cã mulgeam”,îºi aminteºte copilul.

Nu este trist, dim-potrivã! El spune cã aîndurat multe ºi nuînþelege de ce ºcoala decorecþie se numeºteaºa. „Nimeni nu secorecteazã acolo! Acoloam luat bãtaie ºi amvãzut atâta bãtaie, cãdupã 8 luni am sunat-ope Mãrie ºi i-am zis cãmã omor. ªi credeþi-mãcã mã omoram, dacãnu venea sã mã ia.Atunci trãia ºi mama eiºi au plãtit 30 de mili-oane (n.r. lei vechi), casã mã scoatã de acolo”,

spune L.F.Copilul are mamã,

dar nu poate locui cuea, cã stã într-o garso-nierã ºi cu un alt bãrbat,care nu îl suportã.

„Am fost duminicã la ea ºi mi-a dat sãmãnânc, dar a aflat bãrbatul ei ºi, când amajuns la Mãrie, o sunasemama ºi i-a spus cã obãtuse, cã mi-a dat sãmãnânc din mâncarealor”, susþine copilul.

Femeia care îl are încustodie îl trimite la vaciîn munte ºi acolo fugeºi el, sãracul, atuncicând este ameninþat deviolatorul cu caretrãieºte încã sub acelaºiacoperiº. Îi numeºte„oameni murdari” ºibeþivi notorii ºi spunecã, uneori fuge sus lamunte, cã acolo e maibine. „Urc 4 sau 5 ore,sus la munte la o colibã.Stau singur, dar e mailiniºte. Acolo am grijãde animale ºi le mulg,rânesc la grajd ºi ofemeie de acolo îmi dãsã mãnânc”, spunecopilul, care face astade câte ori acasã nu îieste bine.

L. F. este credinciosºi îºi doreºte cel maimult sã munceascã, darpentru el, cã toatã varaa strâns o sumã modi-cã, pe care a cheltuit-ope rechizite, sperând cãva putea sã meargã la

ºcoalã. Are doar 4 claseºi voia sã intre în anul I,respectiv în clasa a V-a,dar a aflat cã doar cândface 14 ani va putea.

„Fac 14 ani pe 20 iunie anul viitor. Dar am venit acum laºcoalã, cã am strâns dela femeia pe care amajutat-o toatã vara 60de lei ºi cu ei mi-amluat caiete pentruºcoalã”, spune copilulde 13 ani, care îºiascunde mâinilemuncite sub banca pecare are deschis unabecedar. Vine la doamna Lucia, profe-soara lui de la ºcoala

din Petroºani, ca lamama lui. Ea este confidenta lui ºi tot ea îialinã suferinþa. „Este ominune de copil, darprea exploatat. Îl þinefamilia în care stã, doarca sã îl foloseascã. Elmunceºte ºi ei beau. ªia mai fost ºi abuzat,sãracul ºi eu caut defiecare datã sã îi tem-perez furia, pentru cãdevine violent ºi, une-ori, ameninþã cã iar îlbate pe cãlãul acela. Dealtfel, mi-a mãrturisit cãl-a ºi potolit recent cu obâtã, de teamã cã iar arfi putut sã îl violeze”, neexplicã Lucia Teleleu

Huþanu, profesoara sa. L. F. mai are un frate

mai mare, dar acela e laun alt unchi ºi pare cã oduce mai bine. „O, la ele mai bine acasã, daracolo eu nu am loc”,spune copilul.

Aºa cum îl vezi, micde staturã, are pasuliute ºi îmi spune cãmerge duminica la bisericã, unde îºigãseºte alinarea ºi, pentru cã niciodatã nua fost obiºnuit cu bunãtatea oamenilor, sebucurã când preotul îimai dã câte un bãnuþ cucare îºi ia de mâncare.

„Cred în Dumnezeuºi mã rog Lui ca într-ozi sã ajung sã muncescdoar pentru mine.Pãrintele îmi dã bani ºii-am povestit ce ampãþit ºi mi-a zis sã maiîndur puþin, cã poateîmi lasã mie casa”,spune copilul, iarrãspunsul sãu esteuluitor în condiþiile încare duhovnicul sãu arfi trebuit sã îl ajute,poate altfel. Copilul,însã, sperã ca naºa lui, mereu beatã ºiniciodatã coerentã, sã îlînfieze ºi apoi sã îi laselui pãmântul ºi casa.Vrea sã munceascã ºinu se dã înlãturi sã ajutepe oricine, dar vrea são facã numai pentru el,nu pentru acei oamenicare beau tot ce strânge el.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

În zbaterea pentru combaterea muncii la negru,au apãrut ºi situaþii aberanteprecum cea în care un vecinal bunicii Lucreþia îi reparasoba sau un gard, bunica era amendatã usturãtor deinspectorii teritoriali ai muncii– ITM, încât nu doar bunicaar fi plãtit toatã viaþa, atâtacâtã i-a mai rãmas, ci ºiurmaºii acesteia. Respectivalege, cu referire la zilieri, afuncþionat o perioadã deter-minatã, 2013-2014, dupãcare a fost modificatã sesizându-se ridicolul în cazulpersoanelor fizice, dar ºiîncãlcarea Constituþiei în sensul cã inspectorii munciinu puteau viola domiciliul persoanei controlate.

Doar cã în cazul socie-tãþilor comerciale este belea!De exemplu, unui mini-atelierde croitorie, cu 5-10 per-soane, i se stricã o clanþã aunei uºi ºi un prieten sauamic al celor din respectivul

colectiv se oferã s-o repare ºiîn acel moment apare uncontrol al ITM, atelierul poatesã-ºi închidã definitiv respecti-va uºã ºi sã lichideze aface-rea. Amenda ajunge ºi la 200milioane lei vechi, situaþiaconsiderându-se muncã lanegru, chiar dacã amicului îiia o jumãtate de orã sãmeºtereascã respectiva clanþã.

O asemenea situaþie s-aconsumat la Lupeni, la ofirmã de alimentaþie publicã,unde salariaþii sunt ospãtari,bucãtari ºi barmani.

O porþiune a gardului orna-mental care împrejmuieºteclãdirea s-a degradat, iarþãruºii metalici reprezentau unpericol pentru copiii dinblocurile învecinate. Un clinetvechi al localului s-a oferit sãsudeze douã plase de sârmã ºiastfel pericolul sã fie îndepãr-tat. În timp ce omul sudarespectiva plasã, a picat con-trolul ITM - un inspector de lajudeþ. Rezultatul – muncã lanegru, 200 milioane amendãºi întrebarea: ce faceþi acum,închideþi afacerea?

Deºi i s-a explicat inspectorului cã nu poate fivorba de muncã la negru pentru cã societatea nu estefirmã de construcþii pentru aangaja sudori, cã e vorba deo simplã remediere la ungard, degeaba! Legea e oarbãconform literii ei, fãrã pic despirit în acest caz.

Conform secretarului destat în cadrul MinisteruluiMuncii, Gabriel Lungu, existãlegea zilierilor, respectivLegea nr. 52/2011 privindexercitarea unor activitãþi cucaracter ocazional desfãºuratede zilieri. Zilierii trebuie trecuþiîntr-un registru special ºicomunicat ITM-ului.

Doar cã la Art. 4. (1) sespune cã ”Durata activitãþiiocazionale care poate fiexercitatã în temeiul prevede-rilor prezentei legi este deminimum o zi, corespunzãtorcu 8 ore de muncã”. Atuncide ce se sancþioneazã cuamenzi usturãtoare pentruaºa-ziºi zilieri care îþi reparã

gardul o orã?Ni s-a explicat ºi acest

lucru. Existã angajatori la carezilierul lucreazã câte 8 ºi chiar10 ore, dar apare cã a lucratdoar douã ore, ceea ce estemuncã la negru. Angajatoriide bunã credinþã pot evitaamenzile pe aceastã laturãcomunicând ITM-ului orarulde lucru al zilierului, de exemplu între orele 9,00 –11,00. Dacã inspectorul ITM vrea sã verifice acest orarºi apare la 11,15 ºi a gãsitzilierul muncind, vine ºiamenda! O poate face pentrucã legea îi permite.

Ca urmare, persoanelejuridice, cele fizice autorizatepot fi ”omorâte” de inspec-torii ITM pentru un fleac, subpretextul muncii la negru.Pentru a nu se ajunge înasemenea situaþii, e bine sã se comunice orice activitate,chiar cu riscul de a le scoateperi albi inspectorilor muncii!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Munceºte ca un sclav la numai 13 aniA re 13 ani, dar viaþa l-a fãcut sã gîndeascã precum un adult,

pentru cã a muncit mai mult decât orice copil de vârsta lui. Niciºcoalã nu a fãcut, deºi îºi doreºte enorm acest lucru ºi toate din vinacelor care i-au devenit tutori, în lipsa unui pãrinte care sã îi fie sprijin.

Zeci de copii sunt în România condamnaþi la muncã, bãtãi cu minoriîn cuºti ºi copii care fac bani în meserii cu risc, toate acestea suntsubiecte sensibile ce au fost dezbãtute de jurnaliºti din România, împreunã cu reprezentanþii ONG-urilor.

În þara noastrã, exploatarea copilului este un fenomen greu de monitorizat ºi controlat, iar sportul ºi televiziunea contribuie cu o formãmodernã de abuz.

Cronica Vãii Jiului vã prezintã o serie de articole, care fac parte dintr-un amplu proiect ce vizeazã un model de colaborare-prototip întrejurnaliºti ºi experþii din ONG-uri prin realizarea de materiale jurnalisticeºi a unei baze de date utile care sã punã în valoare expertiza societãþiicivile.

Diana Mitrache, redactorul Cronicii Vãii Jiului face parte din acestproiect amplu realizat împreunã cu o echipã de jurnaliºti din þarã, coordonaþi de Cãtãlin Tolontan ºi Mirela Neag.

Are 13 ani, dar viaþa l-a fãcut sã gîndeascã ca un adult ori Fata carenu s-a pierdut în jungla modelling-ului, sunt cateva cazuri pe care leputeþi citi aici http://mediaresource.openpolitics.ro/

Articolele fac parte din proiectul Media Resource: Jurnaliºtii lucreazãcu ONG-iºtii implementat de Fundaþia Median Research Centre. Proiectfinanþat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG înRomânia.

Dacã un amic îþi reparã poarta,riºti amenzi de sute de milioaneP ânã în 2014, orice reparaþie fãcutã în casã de un vecin al unei persoane

fizice, se lãsa cu amenzi usturãtoare din partea ITM. Prevederea a fostscoasã invocându-se inviolabilitatea domiciliului, dar a rãmas în cazul persoanelor fizice autorizate ºi al firmelor. Dacã inspectorii ITM gãsesc o personãcare reparã o poartã vreo jumãtate de orã, deºi firma este una de panificaþie, esteconsideratã muncã la negru ºi amenda aplicatã este una astronomicã – de la 100 milioane, la 200 milioane lei vechi. În Valea Jiului s-a ºi întâmplat…

Curcubeul urban, sancþiuni de zeci de mii de lei

Page 5: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

S.C APA SERVVALEA JIULUI S.A

PETROªANI anunþa restricþie în furnizarea apei potabile pentru:

Marþi, 2.03.2016 în:

- PETROªANI - între orele09:00 - 14:00. Zona afectatã: str. Constantin Mille,Gen. Vasile Milea, Zorilor.Motivul restricþiei: executare cuplare la reþea alimentare cu apã sc. 1 dinbl. A, str. Constructorul.

Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presã S.C Apa ServValea Jiului S.A Petroºani

"Mã bucur cã Dumnezeu a þinut cunoi în aceastã zi de început deprimãvarã ºi ne-a dat o zi frumoasãºi însoritã. Am putut astfel sã oferimun mãrþiºor ºi sã felicitãm doamneleºi domniºoarele din municipiulLupeni cu ocazia zilei de 1 Martie.Doresc ºi pe aceastã cale sã ureztuturor doamnelor ºi domniºoarelor

din municipiul Lupeni ºi din ValeaJiului multã sãnãtate ºi o Primãvarãfericitã alãturi de cei dragi!", adeclarat deputatul Cristian Resmeriþã.

Deputatului Cristian Resmeriþã a þinut sã le transmitã cã sunt importante ºi cã lumea se învârte înjurul lor, iar femeile care au primitmãrþiºoare au apreciat gestul.

Prevenirea esteprimul pas spre elimi-narea pericolului, iarpompierii ne aver-tizeazã prin interme-diul unor pliante, cãacum se înregistreazãcele mai multe incediide pãºuni. Dar dacãtot au pornit campania

în stradã, nu au lãsatdeoparte mãrþiºoareleºi, o datã cu pliantelede prevenire, auîmpãrþit ºi hornari. Ungest ce are legãturãpânã ºi cu cei carestau la case ºi trebuiesã îºi cureþe hornurile,dar ºi cu mãrþiºorul.

„Acþiunea sedesfãºoarã conformplanului anual de prevenire aprobat decãtre domnul primarIlie Pãducel. Se dis-tribuie pliante cu niºtenorme specifice deprevenire a incendiilorpentru partea de

igienizare, care sepetrece acum pemiriºti ºi pentru cã este 1 martie, distribuim doamnelor ºidomniºoarelor câte unmãrþiºor ºi, cu aceastãocazie aº dori sã vã oferºi dumneavoastrã unmãrþiºor La mulþi ani!”,mi-a spus NeculaiAlexandrescu, coman-dantul ISU Petrila, caremi-a ºi oferit un mãrþiºorcu un hornar, bun lacasa omului, ca sã nuvinã pompierii sã stingãvreun incendiu nedorit.

Cei care au primit

pliantele, însã, au aflatce riscã dacã îºi igie-nizeazã gospodãriile ºi provoacã incendii.Amenzile în acest cazsunt între 1.000 ºi

2.500 de lei, iar lunamartie este consideratãluna cu cele mai multeincidente de acest fel.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Mãrþiºoare cu avertizãri de incendiiVine primãvara ºi, din prima zi a acestui anotimp, pompierii au

pornit o campanie de prevenire a incendiilor de miriºti. Nu auuitat, însã, cã este 1 martie ºi, cu acest prilej au oferit mãrþiºoaredoamnelor ºi domniºoarelor din oraº. Nu este decât un mod a preveninecazurile, dar ºi de a aduce un zâmbet pe chipul femeilor din Petrila.

Proiectul de lege a fostiniþiat exclusiv de parlamen-tari ai PSD ºi ai minoritãþilornaþionale, lucru care poate fiuºor verificat pe site-ulCamerei Deputaþilor, laurmãtoarea adresãhttp://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=15417

Prinºi în fapt de presalocalã din judeþulHunedoara, parlamentariiPSD de proximitate încearcãsã fugã de responsabilitateca în toate cazurile similare,situaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoarafiind cel mai recent ºi maidramatic exemplu.

PSD ignorã urmãtoarelerealitãþi:

- interesul PSD legat de

cetãþile dacice este cunoscuttuturor, cel mai vizibil exem-plu fiind fosta mânã dreaptãa lui Ion Iliescu, Dan Iosif,care numai de protejareapatrimoniului nu poate fi suspectat

- cât timp au fost adminis-

trate de Guvernul României,cetãþile dacice au fost supuseunui jaf constant, brãþãrile deaur fiind cu mare dificultaterecuperate ºi rãscumpãrateulterior de statul român, deºi protejarea cetãþilor ar fievitat aceste situaþii; secunoaºte faptul cã istoriaacestor brãþãri este adeseapusã în legãturã cu guvernulPSD din perioada 2001 -2004

- deºi demersurile de atrece Sarmizegetusa Regia înpatrimoniul judeþuluiHunedoara au o vechimeconsiderabilã, acest fapt s-a putut face doar cândministrul culturii a fost liberalul Puiu Haºotti

- progresele fãcute dinacel moment nu pot finegate nici mãcar de PSD:drum de acces, pazã cupichet de jandarmi,scoaterea la luminã a unorartefacte de valoaredeosebitã, care spre deosebire de perioadaadministrãrii pesediste centralizate au rãmas în patrimoniul judeþului nostru

- faptul cã instituþia

judeþeanã poartã o faþãumanã, a omului foarteimplicat în protejarea patri-moniului – Vladimir Brilinsky– ne aratã cât de marepoate sã fie diferenþa între oadministrare centralizatã ºiuna judeþeanã

Conducerea judeþeanã aPSD a promis ºi anul trecutcã acest proiect de legeva fi retras de iniþiatorii sãisocial-democraþi. Aºa cumau încercat sã-ºi treacã ºi altelegi profitând de neatenþiapublicã, au trãit cu speranþacã ºi cetãþile dacice vor dispãrea din patrimoniuljudeþului fãrã ca nimeni sãprindã de veste.

Grupul liberal din CameraDeputaþilor ºi din Senat seva opune acestui proiect delege. Fac un apel la toþihunedorenii sã solicite parlamentarilor PSD sã laseipocrizia deoparte ºi sãobþinã o poziþie oficialã aPSD asupra acestui proiect de lege.

Bogdan Radu ÞÎMPÃU –Deputat PNL de

Hunedoara

Cristian Resmeriþã a împãrþit mãrþiºoare

P e o vreme frumoasã de primãvarã, Organizaþia PSDLupeni reprezentatã de un numãr aproximativ de 50 de

membri, conduºi de primarul Cornel Resmeriþã ºi preºedinteleorganizaþiei deputatul Cristian Resmeriþã, au strãbãtut toatecartierele, strãduþele ºi instituþiile din municipiul Lupeni, ºi auîmpãrþit mii de mãrþiºoare, felicitând doamnele ºi domniºoarelecu ocazia Zilei de 1 Martie.

Ipocrizia hoþului prins pozând în negustor cinstitC u ocazia apariþiei în presã a informaþiilor

legate de Proiectul de lege nãºit de PSD ºiminoritãþi, prin care PSD, ajutat de grupulminoritãþilor, intenþioneazã sã transfere spreBucureºti administrarea cetãþilor dacice din MunþiiOrãºtiei unei instituþii nou create (de fapt, nimicaltceva decât o nouã sinecurã politicã), avem dinnou ocazia de a fi martorii ipocriziei pesediste.

Page 6: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

Meseria de barman,aºa cum este ea per-ceputã acum, ca spec-tacol, inventivitate ºibun gust, este practi-catã de o mânã deoameni, iar printre eise aflã ºi un fost miner– Dorin ªimo. El a fostrecent în Olanda undea gândit un conceptbazat pe o tematicã purromâneascã ºi a alespentru asta un pahar alcãrui picior este chiarColoana fãrã sfârºit alui Brâncuºi. Ideea principalã era sã creezeo bãuturã ineditã, darsã gãseascã ºi un pahar care sã spunã opoveste ºi cum nu seputea mai bine, Dorin aales Brâncuºi, dar nu a

uitat nici de simbolisticaþãrii în care se afla.

„Am vrut sã ies depe linia pe care mergtoþi designerii de pahareºi am vrut sã schimbãmºi sã celebrez 140 deani de la naºterea mare-lui Constantin Brâncuºi.

Paharul meu are maimulte note, sau simboluri. Baza, pentrucã veneam dinRomânia ºi am zis sã fieromâneascã, reprezintãColoana Infinitului. Amoptat pentru asta, pen-tru cã un bartender trebuie sã aibã coloanãvertebralã, pentru a stadrept ºi a oferi serviciide calitate oaspeþilor.Partea de sus am merspe un clasic de Martiniºi elementele pe care le-am folosit sunt unomagia pentru truditoriidin Olanda, cât ºi dinLisabona”, a menþionatDorin ªimo, barmanulcare te face mereu sãrevii la cafeneaua sa.

Nu s-a oprit aici ºi

Dorin, barmanul carevã serveºte ireproºabilºi face din asta un adevãrat spectacol lacafeneaua undelucreazã, pleacã în 8martie spre Cluj. E ca ºicum ar merge la unconcurs din LigaCampionilor, concurscare îl va propulsa înierarhia naþionalã ºimondialã. Acolo ducepovestea minerilor de laPetrila, pentru cã el afost miner 21 de ani,dar ºi povestea fru-

museþii de la suprafaþamunþilor, pentru cã bãu-tura sa are în compo-ziþie un extract naturaldin bujor de munte.

„Am emoþii, nu îmi gãsesc nici acumcuvintele. Pentru mine e o onoare cã am fostacceptat sã particip.Trebuie sã ai o vechime,cã e o liga campionilora barmanilor ºi, chiaram sã mã duc cu opoveste legatã de trecu-tul meu mineresc, deprezentul ca barman ºi

viitor de proiectele pecare le am, pentru cã ºila 75 de ani mã vãd totîn spatele barului”, nepovesteºte Dorin ªimo.

Fostul miner recurgela o întreagã industrie,atunci când îþi preparão bãuturã ºi apeleazã lafum, foc, miros, gust,plãcerea de a privi unpahar frumos, dar ºi lapartea aceea din creiercare te face sã mai vreisã revii. ªi cum sã nu o faci, când nu tacedeloc, spune poveºtifrumoase ºi face bãuturidelicioase? Vom maiauzi de el, cu siguranþã,pentru cã are de gândsã creeze, sã îºi punãsemnãtura autenticã pe bãuturile pe care lecreazã ºi sã ducãPetroºaniul ºi ValeaJiului pe harta profesioniºtilor îndomeniul lui.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

F ostul primaral oraºului

Aninoasa, Ilie Botgros, dar ºicelelalte pãrþi dindosarul de delapi-dare trec prin camera preliminarã.

Judecãtorul decamerã preliminarãefectueazã verificãri cucaracter formal, ce sereferã strict larespectarea condiþiilorprevãzute de lege, atâtîn ceea ce priveºteactul de inculpare, cât ºi administrareaprobelor ºi orice acteprocesuale întocmiteîn cursul urmãririipenale.

Termenul din camera preliminarã afost fixat pentru datade 7 martie, iar totatunci instanþa va stabili ºi primul termen de judecatã îndosarul de fond încare Ilie Botgros, fos-tul primar al oraºuluiAninoasa este judecatpentru delapidare.

Ilie Botgros, a fostacuzat cã a folosit în

mod nejustificat peste1,5 miliarde de lei dinimpozitele ºi taxeleplãtite de cetãþeni.

La începutul anului2013, fostul primarIlie Botgros a fost

reclamat la Parchetulde pe lângãJudecãtoriaPetroºani. Fostul edilera acuzat cã înperoada ianuarie2011-iulie 2012 ar firidicat suma de 1,6miliarde de lei vechidin fondurile publice,bani pe care nu i-areturnat administraþieilocale ºi pentru carenici nu a depus docu-mente justificative.

În dosarul deschispe rolul JudecãtorieiPetroºani fostul primar al oraºuluiAninoasa Ilie Botgrosare calitatea de inculpat, iar PrimãriaAninoasa calitatea de parte civilã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 2016 Actualitate 7

Salvatorii montanidin judeþ au fostacreditaþiS erviciul judeþean de

salvare montanã,Salvamont Hunedoara, înurma unei evaluãri efectuatede reprezentanþii AsociaþieiNaþionale a SalvatorilorMontani din România —ANSMR, a ConsiliuluiServiciilor Publice Salvamontdin România — CSPSR, ºi aDepartamentului pentruSituaþii de Urgenþã — DSU, aprimit acreditarea pentruurmãtorii cinci ani.

”Noi ca servicii judeþene saulocale, dupã caz, întocmim o documentaþie pe care o înaintãmANSMR. Documentaþia este studi-atã, conþine un maldãr întreg de hârtii ºi toate sunt puse la dispoziþiacomisiei. Apoi se vine în teren ºi înprima fazã, ei merg la formaþiile careau probleme. Acreditarea îþi dã dreptul sã practici meseria de salvator montan ºi, totodatã, pune în atenþia finanþatorului, în atenþiaConsiliului Judeþean Hunedoara încazul nostru, punctele cu minus lacare trebuie sã se lucreze. Cã estevorba de proceduri ori atestare, deechipament sau de alaramare, toate

se adunã ºi se formeazã un punctaj,iar comisia trimite consiliilor judeþenesau primãriilor o concluzie a datelorstudiate de care aparþin serviciile de salvare montanã. (…) Noi,Salvamont Hunedoara, nu vreau sãmã laud dar stãm foarte bine. Deºimi-aº dori sã pot spune cã ne maitrebuie una sau alta, nu pot minþi,deci suntem în grafic. La punctul lacare aº umbla eu ar fi deblocareaposturilor pentru salvatorii montani,ca sã putem angaja oameni.Funcþionãm cu 80 la sutã voluntari,dar ºi aici suntem cu un pas înainteîn Europa. Majoritatea serviciilor desalvare montanã cu state vechi cumar fi din Austria, Italia, Franþa, mergpe voluntariat”, a declarat OvidiuBodean, ºef Salvamont Hunedoara.

Evaluarea Salvamont Hunedoaradar ºi a altor servicii similare aurmãrit ºi modul de organizare astructurilor, partea de resurse umane,materiale ºi financiare necesaredesfãºurãrii în condiþii bune a activitãþii de salvare montanã, precum ºi a asigurãrii condiþiilornecesare interconectãrii din punct de vedere funcþional ale echipelorsalvamont cu echipajele de sprijin aleISU, SMURD, Ambulanþã ºiInspectoratului General al Aviaþiei dinRomânia. Doar zece servicii printrecare ºi Hunedoara au obþinut acre-ditarea dupã prima etapã de evaluaredin cele 34 de structuri judeþene ºilocale salvamont din România.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ilie Botgros trece princamera preliminarã

Dorin ªimo a pus Petroºaniul pe harta nouã a barmanilorB arman cu stil ºi imaginaþie, Dorin ªimo a mai punctat un

eveniment în Olanda, dar vrea sã ducã Valea Jiului pânãla Cluj, acolo unde va participa la un fel de Liga Campionilorîn ceea ce priveºte meseria de barman. La Roterdam a creatideea unui pahar autentic românesc, inspirat de Brîncuºi, iarla Cluj duce subteranul din Petrila, la suprafaþã, cu bujori demunte ºi inspiraþie cât cuprinde.

Page 7: CVJ Nr 1053, miercuri 2 martie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Martie 20168 Sport

Noul preºedinte al forului mondial fotbalistic, F.I.F.A., estede câteva zile elveþianulGianni Infantino. Dupã18 ani de dictaturã alui Sepp Blatter.

Avocatul Infantinodevine al 9-leapreºedinte din istoriaF.I.F.A. (cel mailongeviv a fost brazili-anul Joao Havelange,24 ani în fruntea

acestui for!), elcâºtigând în ambeletururi de vot în faþaunui ºeic din Bahrein.

În vârstã de 45 deani, mulþi îl acuzã detrãdare în dauna luiMichel Platini (careeste naºul de botez auneia din fiicele luiInfantino), dar ce maiconteazã? Când aijucat doar în Liga a

IV-a din Elveþia ºi aiajuns în aceastã poziþie– sã nu uitãm cãInfantino a fost ºi secre-tar general al UEFA din2009 –, eºti mare ºitare. Poate cã de-acumfotbalul mondial va fimai bogat ºi maideºtept. Iatã însã ascen-siunea unui om, care cuadevãrat poate spunecã este un norocos.

Henþ cu mâna DIN LIGA A IV-A, LA MASA BOGAÞILOR!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

O evoluþie la un maximrandament, în care pe lângãpunctajul maxim acumulat,petroºenencele au dat ºi cel mai bun portar al competiþiei, AnamariaSzolosi.

Antrenorul DanielBrânzãu a avut la dispoziþiepentru aceastã competiþieun lot de 15 jucãtoare, format din AnamariaSzolosi, Iasmina Cebuc(portari), Denisa Surd, IuliaIancu, Delia Iancu, CosminaDobrescu, Timea Farago,Raluca Vânãtoru, ArianaMatei, Bianca Bârºida,Fabiana Golgoþiu, RoxanaMoþ, Enisa Askar, AndraCucu, Jessica Grecu.

„Sunt mulþumit deevoluþia fetelor. Au dat randamentul scontat ºi sperca acest prim turneu pe2016 sã fie de bun augur”a declarat antrenorul Daniel

Brânzãu.Cealaltã echipã din Valea

Jiului, C.S. Vulcan (antrenorElvis Stan) a reuºit unpunct, câºtigând un joc,având o evoluþie mai bunãîn meciul cu CSS IIHunedoara, scor 19-3.

„Atât am putut... Încã nu ne ridicãm la niveluladversarilor noºtri. Nebucurãm totuºi cã jucãtoareaAnamaria Grigore nãscutã în2004, a fost rãsplãtitã cutrofeul de cea mai tehnicãjucãtoare” a spus Elvis Stan,antrenor la C.S. Vulcan.

Dupã încheierea etapelorjudeþene, va urma unturneu zonal la Reºiþa.

CAMP. JUD. JUN. IV (GR. 2003-2004)REZULTATE

CS Vulcan – CSS Petroºani 3-19CSU Cugir – CSS II Hunedoara 11-3CSS Petroºani – CSU Cugir 20-14CSS I Hunedoara – CS Vulcan 13-11CSU Cugir – CSS I Hunedoara 18-16CSS II Hunedoara – CSS Petroºani 1-15CSS I Hunedoara – CSS II Hunedoara 16-4CS Vulcan – CSU Cugir 4-13CSS II Hunedoara – CS Vulcan 3-19CSS Petroºani – CSS I Hunedoara 21-13

CLASAMENTCSS Petroºani 4 4 0 0 75-31 8p.

CSU Cugir 4 3 0 1 56-43 6p.

CSS I Hunedoara 4 2 0 2 58-54 4p.

CS Vulcan 4 1 0 3 37-48 2p.

CSS II Hunedoara 4 0 0 4 11-61 0p.

RUGBY

Ce-a fost ºice-a ajuns...... rugby-ul de liga

secundã: campionat cupatru echipe!? Atâta maipoate rugby-ul românesc laacest nivel.

S-au alcãtuit douã serii de câtepatru echipe, o serie de est,Moldova (RCM Galaþi, RC Bârlad,Bucovina Suceava) ºi una înTransilvania (ªtiinþa Petroºani,

RC Buzãu, CSU Arad, CSMãnãºtur Cluj).

Un campionat care va debutape 19 martie a.c., în sistemul tur-retur, unde din pãcate, totul va fi un anonimat. Iaca, un campionat, acolo sã fie la cântar...

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -Ori de câte ori vomavea ocazia, vom

publica în cotidianulnostru o fotografie

cu un moment semnificativ din

sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus

pentru a neîmprospãta memoriadespre faptul cã auexistat performanþe

sportive ºi în Valea Jiului.

HANDBAL PE... GAZON!

În anii `80, handbalul avea diferite forme de exprimare. Uneori se juca ºi pe gazon, înacest sens prezentându-vã o fotografie de acum 36 de ani, cu echipa de fete Utilajul

Petroºani, antrenatã de Nicolae Lazãr, pozând pe vechiul stadion „Jiul”.

Echipa CSS Petroºani, câºtigãtoarea turneului de la Deva

Anamaria Szolosi(CSSP),

cel mai bun portaral competiþiei

HANDBAL

C.S.ª.P., patru din 4!E chipa de junioare IV (12-13 ani) a

Clubului Sportiv ªcolar Petroºani(antrenor Daniel Brânzãu) a avut o evoluþieexcelentã în etapa de campionat judeþean dela Deva (27 febr. a.c.) reuºind sã-ºi învingãtoþi adversarii!