cvj, nr. 448, miercuri, 11 septembrie

Locuitorii dinSaºa, nemulþumiþide condiþiile de traiÎ ºi croiesc drum prin

noroaie. Este vorba delocuitorii din cartierul Saºa almunicipiului Petroºani carespun cã ori de câte ori plouãuliþele lor se transformã înadevãrate zone cu nãmol.Oamenii sunt nemulþumiþi defaptul cã nu sunt ajutaþi.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

”Raiul” din Strajacreionat de

municipalitate,întrerupt

de lipsa banilor

A dministraþia localã de laLupeni a demarat un

amplu proiect de modernizarea staþiunii însã lucrãrile s-auîmpotmolit, ca peste tot, dinlipsã de fonduri.


Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 448

Miercuri, 11 Septembrie 2013

Roua cerului -misterul

„carnivor” din inima Þãrii

Haþegului

O plantã carnivorã carecreºte în inima Þãrii

Haþegului îºi dezvãluie misterele doar celor care aurãbdarea ºi pasiunea sã ogãseascã.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

ªi-au fãcut propriile mine de

cãrbune

A u furat pentru a seîntreþine, unii au fost

prinºi ºi ºi-au fãcut pedeapsa,alþii au scãpat cu condamnãricu suspendare. Nu au avutniciodatã un loc de muncãstabil ºi nici nu vor avea.


P rofanare de morminte în Cimitirul Evreiesc din Petroºani, cu girulautoritãþilor locale. Asta susþin rudele celor îngropaþi acolo, dar ºi localnicii

din zonã. Totul pentru o antenã GSM ce se va monta cu avizul primãriei, dar fãrãaprobarea localnicilor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

PROFANARE în Cimitrul Evreiesc

din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

S-au trezit cu ogroapã ºi cumormintele rãscolite încimitirul evreilor de laPetroºani. Oameniicare au rudeleîngropate în acest locspun cã nimeni nu le-acerut acordul ºi cãceea ce se întâmplãacum în cimitir e oadevãratã profanare demorminte. Asta cu atâtmai mult cu cât nimenidin comunitateaevreiascã nu a fostconsultat. Mai mult,aparþinãtorii cred cãtotul s-a fãcut la micaînþelegere cu oamenicare nu au consultatvreodatã comunitateabine închegatã aevreilor de laPetroºani. „Din câteºtiu eu, în comunitateaevreilor din Petroºaninu s-a discutat nicio-datã acest aspect ºidacã cineva a dat acor-dul, comunitatea trebuia sã fie consul-tatã. Toatã familiasoþiei mele e îngropatãacolo ºi ºtiu exact cãnimeni nu a discutatdespre acest subiect,nici Rabinul nu arevoie sã dea o apro-bare, fãrã consultareacomunitãþii. Tot ce e

acolo e ilegal ºi nu ºtiucine ºi-a permis sã facãasemena abuzuri ºi, înmod cert, moºtenitoriide drept a celor deacolo vor începe niºtedemersuri de a pune lapunct lucrurile ºi, dacãs-a încãlcat legea, vomurma calea juridicã,pentru cã e un gestregretabil ºi jignitor”,spune OctavianPopescu, aparþinãtor.

În acest loc esteîngropat ºi fostul pri-mar al municipiuluiPetroºani, CarolSchretar, iar stâlpulGSM va fi montat la

câþiva paºi de monumentul funerar.

Nici cei care locui-esc în zonã nu sunt de

acord ºi nici ei nu aufost consultaþi.Oamenii susþin chiarcã au probleme desãnãtate ce nu le permit expunerea laradiaþii ºi sunt deciºi sã opreascã montareaantenei. „Am aflatduminicã. Eu am fostplecatã ºi sunt chiar

nemulþumitã. Nu suntde acord ºi nici unvecin nu e de acord.Nu ne-a întrebatnimeni dacã suntem deacord sã fie montatãpe strada noastrã oantenã. Eu chiar am oproblemã medicalã pecare o urmãresc din2003 ºi cred cã m-arafecta. Sunt defaptsigurã, pentru cãtocmai de aceeaacasã nu folosesc nicimãcar cuptorcu miroundeºi am 3 copiiºi nu vreau ºinici nu amfost întrebaþi.Noi credeamcã se repara gar-dul la cimitir, dar ei

monteazã fãrã acordulnostru o antenã ce neva afecta sãnãtatea”,spune Irina Grigoraº,locatar al strãzii pecare se monteazã antena.

Mai mult, la doarcâteva sute de metri seaflã o grãdiniþã, iar ceide acolo spun cã vorstrânge semnãturi de lapãrinþi pentru ca acestlucru sã nu se întâm-ple, iar copiii sã nu fieafectaþi de montareaunei antene GSM înzonã.

În tot acest timp,construcþia a demarat,în cimitir a fost sãpatão groapã, iar respon-sabilii din PrimãriaPetroºani susþin cãtotul e legal constituit.„Firma de telefoniemobilã a cerut o auto-rizaþie pentru aceazonã, i s-a dat ºi esteautorizaþia de constru-ire nr. 44 din 7.062013. Autorizaþia estedatã în mod legal,terenul e închiriat de laFederaþia Evreiascã dinRomânia ºi cam astaeste.

În ce priveºte Grãdiniþala caree faceþi referire,aceasta e cam pe la500- 600 de metri ºioricum e departe”, a

precizat MarianPopescu, directorultehnic al PrimãrieiPetroºani.

Toþi cei care se simtnedreptãþiþi acum vorsã caute calea legalãprin care sã împiediceconstruirea antenei înacel cimitor, la câþivametri de locuinþeleoamenilor.

Potrivit Legii, dis-tanþa minimã necesarãpentru amplasareaunei antene GSM estede 150 m faþã de ºcoli,de spitale, ºi nu seamplaseazã pe blocuride locuinþe, decât cuacordul a 51% dintotalul locatarilor.

DianaDianaMMITRACHEITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 2013 Actualitate 3

Profanare în Cimitrul Evreiesc din PetroºaniP rofanare de morminte în Cimitirul

Evreiesc din Petroºani, cu girulautoritãþilor locale. Asta susþin rudelecelor îngropaþi acolo, dar ºi localniciidin zonã. Totul pentru o antenã GSMce se va monta cu avizul primãriei, darfãrã aprobarea localnicilor.

P otrivit unui sondajrealizat la nivelul

întregii þãri de InscopResearch, aproximativ70 % dintre români aucea mai mare încredereîn armatã ºi în bisericãîn timp ce doar 31 %dintre aceºtia audeclarat cã mai cred înGuvern.

Deºi mulþi sunt deza-mãgiþi de clasa politicã, ºiîn judeþul Hunedoara maiexistã perosane care încãnu ºi-au pierdut încredereaîn Guvern ºi trãiesc cu sper-anþa cã acesta va reuºipânã la urmã sã rezolveproblemele cu care se con-fruntã þara.

La fel ca ºi la nivelnaþional, ºi armata prezintão încredere destul de ridi-catã în rândul hunedore-nilor, la fel ca ºi biserica. “

Cred încã în Guvern, casunt oameni capabili sã nescoatã din incertitudineaasta din ultimii ani în caretrãim cu toþii”, a spus unhunedorean. “ Eu cred cãarmata este cea mai impor-tantã instituþie a statului. Eaasigurã legea ºi ordinea,atât pe timp de pace, câtmai ales în vremuri mai tul-buri”, a spus un altul. “Indiferent de orice, Bisericaeste adevãrata valoare a

unui popor. Dacã nu poþicrede în Dumnezeu, în cesã mai crezi atunci?!”, adeclarat un alt cetãþean.

Totuºi, pe de altã parte,prea puþini oameni dinjudeþul nostru mai auîncredere în poliþie ºijustiþie, în timp ce alþii numai cred în nicio instituþie astatului. “În Justiþia dinRomânia nu mai creddeloc.Am vãzut atâtea condamnãri degeaba, dar ºi

atâþia infractori eliberaþi,încât nu mai pot aveaîncredere”, a spus un bãr-bat. “Sincer sã vã spun, numai vreau sã mã încred înnimic. Eu cred în mine ºi înceea ce sunt capabil sã fac,dacã sunt lãsat. În rest, þaraasta nu te ajutã cu nimic”, a

precizat un altul.Aceste pãreri aparþin

în cea mai mare parte persoanelor mature, astapentru cã tinerilor nu audorit sã rãspundã la acesteîntrebãri.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 20134 Actualitate

”Foarte greu ne descur-cãm, drumurile sunt rele, emizerie, sunt þevi de apãsparte. Vai ºi amar de dealulãsta. Nu a venit nimeni sã iamãsuri. Nu sunt containerecã le-au furat ºi atuncioamenii când fac curat încurte le pun aici”, spune olocalnicã.

Locuitorii zonei se plângºi de faptul cã nu au banipentru medicamente. Colacpeste pupãzã, oamenii seconfruntã cu multe alte difi-

cultãþi într-un cartier al unuimunicipiu european.

”Foarte greu, suntem bolnavi, suntem prãpãdiþi.Nu ne descurcãm, bani demedicamente nu avem.Plãtim mult la apã la curent.A adus niºte piatrã acumcâþiva ani pentru poteci. Ejale. Iarna când coborâm nuse poate, eu nu pot doardacã mã ajutã cineva”,spune o altã localnicã.

Oamenii au rãmas ºi fãrãcontainere, iar mizeria care

este aruncatã pretutindeniemanã un miros greu desuportat ºi creioneazã opriveliºte de groazã. Vinaeste însã ºi a locuitorilor,care au furat containerele ºile-au valorificat.

”Ne-am obiºinuit, ce sãfacem. Nu avem drumuri,mai umblã cu maºinile ºi letrebuie drum bun, le rup pedrumul astea. Gunoiul nu seia la timp, nu ºtiu ce s-aîntâmplat cu containerele.Le-au luat cei care nu auavut bani”, spune o altãlocalnicã.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Petroºanicunosc problema locuitorilordin Saºa ºi deocamdatã nuexistã o rezolvare. Existãdoar un lanþ de evenimentecare trebuie sã se înºiruiascãcorespunzãtor pentru caproblemele de aici sã fie

remediate.”Vizavi de drum am mai

discutat la începutul anului,când au fost inundaþii ºi surpãri de maluri, ºi amspus lucru care rãmâne valabil ºi în ziua de azi cãpânã nu se realizeazã ºifinalizeazã lucrãrile execu-tate de cei de la ApaServprin care urmeazã sã intro-ducã furnizarea de apã ºicanal, nu intervenim sã rea-lizãm infrastructura pentrucã am lucra practic degea-ba. Dupã ce ei finalizeazã ºifac recepþia lucrãrilor, vominterveni ºi noi ºi vomreface infrastructura rutierãpe cele douã strãzi, respec-tiv ªoimilor ºi Saºa”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiuluiPetroºani.

În ceea ce priveºtetomberoanele acestea au

fost furate de localnici.”Existã douã zone unde

erau montate containere ºiunde puteau sã depozitezedeºeurile menajere, într-ade-vãr într-una din zone con-tainerele au fost furate, ei armai avea posibilitatea de adepozita deºeurile în cealaltãlocaþie, însã din obiºnuinþãmerg în locaþia ºtiutã ºi learuncã pe jos. Noi suntemdeficitari la capitolul con-tainere”, a mai precizatviceprimarul municipiuluiPetroºani.

Cartierul Saºa dinPetroºani este format înmarea majoritate de per-soane de etnie romã.Majoritatea dintre acesteanu au loc de muncã, iarviaþa în cartier este unagrea, de pe o zi pe alta.

Monika BACIUMonika BACIU

Î ºi croiesc drum prin noroaie. Este vorba delocuitorii din cartierul Saºa al municipiului

Petroºani care spun cã ori de câte ori plouã uliþelelor se transformã în adevãrate zone cu nãmol.Oamenii sunt nemulþumiþi de faptul cã nu suntajutaþi.

Locuitorii din Saºa, nemulþumiþi de condiþiile de trai

Armata ºi Biserica, cele mai credibile instituþii


Deasupra poligonu-lui militar din munici-piul Petroºani s-a dezvoltat o adevãratãindustrie minierã, iarcãrbunele de aici,extras din galerii desuprafaþã, este vândutpe bani frumoºi.Afacerea este oarecumilegalã, însã este trecutã cu vederea deautoritãþi.

Mai bine sã sape pedealuri decât sã fure,sã jefuiascã ori sãomoare, cam aºa îºispun mai toþi poliþiºtii,la fel ca ºi în cazulfructelor de pãdure.Mai mulþi bãrbaþi,majoritatea recidiviºti,trec dealul din cartierullor, Bosnia, cãtrepoligonul militar, înzona releelor de telecomunicaþii.

Au descoperit unfilon de cãrbune chiarla suprafaþã, au sãpatgalerii ºi zilnic scotproducþie.

Cel puþin 20 de sacide cãrbune, huilã decalitate - bulgãri cumcer cei care cumpãrã

pentru sobe ºi centrale.

M ina secretã

„Eu am fost închispentru furt, de douãori. Nu mai vreau înpuºcãrie, dar trebuiesã mãnânc ceva. Toatãvara am fost la afine ºibureþi, acum e sezonulcãrbunelui. Dacã-l furdin vagoane mã întorcîn penitenciar, cã afost eliberat pentrubunã purtare. Am cãu-tat pe deal, în zonaminei Petrila ºi am datde cãrbune”, spuneMarcel (38 de ani).Alãturi de el sunt alþitrei bãrbaþi care sapãcât este ziua de lungãprintr-o galerie decirca un metrudiametru, de unde scothuila. Chiar dacã stra-tul este la suprafaþã, în realitate minerii deocazie trebuie sãcoboare cam doi metrisub pãmânt pentru aextrage cãrbune bun.„Acum primim 9 leipe sacul de huilã, este

de calitate, toatãlumea ºtie cã Petrilaare strat cu cãrbunebun.

Avem comenzi ºi de50 de saci pe zi dar nuputem scoate noiatât”, mai spune bãr-batul. Nici el ºi niciceilalþi care sapã îngalerie nu vor sã fie

fotografiaþi. Nu le esteruºine de faptul cãsunt puºcãriaºi sau cãmuncesc. „Nu vrem sãne vadã lumea dincartier, vin toþi sã-iluãm ºi pe ei la cãrbune. E mai bine sã nu se ºtie, s creadãcã tot la furat de fiermergem ”.

S unt în permanent

pericol

Oricând ar putea sã-ºipiardã viaþa într-o galeriedeschisã de ei pentru cãnu au nici cele mai ele-mentare mãsuri de sigu-ranþã. „Înainte sã intrãm

ne uitãm dacã s-aprãbuºit ceva din tavan,nu intrãm chiar aºa. Depericulos este foarte periculos, dar ce putemface. Aºa ºtiu mãcar cãnu mã mai aleargã ceide la „gardã”, nu maiavem de-a face cu ei”,spune Vasile, un alminer de ocazie. Nu esteo premierã în ValeaJiului ca pe fosteleperimetre miniere sau înapropierea lor, cei fãrãvenituri sã deschidã„exploatãri” pentru avinde cãrbunele. În zonaUricani sunt cele maimulte galerii improvizateºi chiar dacã „minerii”au fost alungaþi de maimulte ori pentru cã erauîn pericol, în fiecaretoamnã se întorc îngropile din care-ºi scotpâinea zilnicã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

ªi-au fãcut propriile mine de cãrbuneA u furat pentru a se întreþine, uniiau fost prinºi ºi ºi-au fãcut pedeap-

sa, alþii au scãpat cu condamnãri cu sus-pendare. Nu au avut niciodatã un loc demuncã stabil ºi nici nu vor avea. Suntproprii ºefi, nu le convine sã lucreze peun salariu de cele mai multe ori minim.Pentru a scãpa de puºcãrie s-au lãsat defãrãdelegi, însã trebuie cumva sãtrãiascã. Aºa cã s-au fãcut mineri, nu devoie ci de nevoie.

Hoþul carespãrgea

parbrize- prinsde poliþiºti

U n bãrbat de 44 deani din municipiul

Vulcan este autorul maimultor furturi din auto-turisme, iar poliþiºtii dinlocalitate au reuºit sã-lprindã în flagrant.

Într-o singurã noapte, bãrbatul a spart cinci maºini ºile-a golit de bunuri. Hoþul aveao metodã simplã ºi eficientã,pur ºi simplu spãrgea parbrizulmaºinilor parcate ºi apoi luatot ce era de valoare ºi putea fi vândut repede.

„În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii Biroului deInvestigaþii Criminale Vulcan,în au stabilit faptul cã, înnoaptea de 08/09.09.2013,suspectul a spart parbrizul acinci autoturisme parcate peraza municipiului Vulcan, sustrãgând mai multe bunuri,

care ulterior au fost recuperate”, a declarat inspectorul principal BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara. De asemenea,s-a stabilit cã bãrbatul a maidat lovituri asemãnãtoare ºi înluna decembrie 2012.

Bãrbatul a fost reþinut pen-tru 24 de ore urmând sã fieprezentat Parchetului de pelângã Judecãtoria Petroºani cupropunere de arestare preven-tivã sub aspectul comiteriiinfracþiunii de furt calificat.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Monika BACIU

”Am ridicatrechizitele de laAsistenþa Socialã,existã ghizdane pentrucopiii din grupapregãtitoare ºirechizite, caiete,creioane pentru toþielevii ºcolii”, a spusMonteola Gherlan,

directorul ªcolii generale numãrul 7Petroºani.

Pe lângã rechizite,elevii vor fi întâm-pinaþi cu clase curate,aerisite ºi mobiliernou. La ºcoli deja aufost finalizate lucrãrilede igienizare.

”Am finalizatlucrãrile de igienã, clasele sunt aranjate ºi

aºteptãm sã vinã copi-

ii sã ne reîn-tâlnim cuei”, a maispus sursacitatã.

Elevii dela claselepregãtitoare

vor primi atât ghioz-

dane cât ºi rechizite. La ºcoala 7 din

Petroºani numãrulelevilor care vorîncepe clasa pregãti-toare este mai mare

faþã de aºteptãriledascãlilor.

”Anul acesta amdepãºit aºteptãrile,avem 60 de eleviînscriºi la grupapregãtitoare, noi ne-am propus douãclase, am recenzat, înjur de 40 de copii, darspre bucuria noastrã s-au înscris mai mulþi”,a mai spus MonteolaGherlan.

Anul acesta, ºcolariise vor întâlni cucadrele didactice launitãþile de învãþãmântpentru cã festivitateade deschidere a nouluian ºcolar nu va maiavea loc în parcul central.


DianaMITRACHE

Toate ºcolile ºi grã-diniþele din Petroºanisunt gata. Igienizãrileau fost aproape fina-lizate, iar lucrãrile suntpe ultima sutã demetri.

În acest momentmai sunt doar câtevadetalii de pus la punctºi ºcoala poate sãînceapã. „Suntem pefazã terminalã, mai

avem doar miciretuºuri de fãcut. Pânãvineri sperãm sã ter-minãm cu toate.Lucrãri mai mari s-auexecutat la grãdiniþadin Colonie.

Acolo a fost nevoiesã înlocuim parchetul,lambriurile, cã intraseigrasia în ele ºi sesimþea mirosul. Ammai fãcut la liceulindustriual, am înjghe-bat o salã de sport.Acolo liceul nu are

nicio salã, este acum osalã unde se va puteadesfãºura activitateasportivã.

În rest, am fãcutnumai igienizãri ºi micimodificãri ce sunt dejagata”, aprecizatMarian Popescu,director tehnic în

Primãria Petroºani.ªi dacã ºcolile sunt

pregãtite de start,copiii vorprimirechizite la Petroºani.Aici, administraþiaoferã ghiozdane curechizite la toþipreºcolarii ºi rechizitela restul.

Monika BACIU

Zilele trecute untomberon de pe stradaIndependenþei a fostfurat, iar administraþia

localã nu îl poateînlocui pentru cã numai are pe stoc.

”Suntem deficitarila capitolul containerepentru cã în ultima

perioadãau existat

furturi de containere.Momentan pânãreuºim sã facem unnou stoc ºi sã le

repunem acolo undeau dispãrut suntemfãrã containere”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarulmunicipiuluiPetroºani.

În mai multe zoneale municipiului aufost furate con-tainerele.

Acestea au fostduse la fier vechi catoate celelalte bunuripublice.

Primãria Petroºani nu mai are tomberoane

D eficienþã de tomberoane laPetroºani. În capitala Vãii

Jiului se furã orice se poate valori-fica. De la capace de canal, la gar-duri de fier sau mai nou latomberoane, toate dispar pestenoapte de pe strãzile localitãþii.

Clase curate ºi rechizite pe bãnci

Pregãtiri pe ultima sutã de metri pentru noul an ºcolar

R echizitele achiziþionate de municipalitatea de laPetroºani au ajuns la unitãþile de învãþãmânt de

pe raza localitãþii. Cu ghiozdane ºi rechizite vor fiîntâmpinaþi elevii din Petroºani în prima zi de ºcoalã decãtre cadrele didactice. La fiecare unitate deînvãþãmânt au ajuns cele necesare elevilor.

ªcolile din Petroºani, gata de noul an

P regãtiri pe ultima sutã ºi avizela final. Asta e siztuaþia la ºco-

lile din municipiul Petroºani, iar ceidin administraþia localã spun cã anulîncepe în cele mai bune condiþii.

Luiza ANDRONACHE

“Deocamdatã am fostanunþaþi cã va veni untransport cu fãinã pe datade 12 septembrie, iar sãp-tãmâna viiroare, lunã saumarþi, zahãrul ºi uleiul”, adeclarat Cristina Mraz,director executiv SPLAS-primãria Petroºani.

De altfel, distribuireaefectivã cãtre populaþie seva face dupã ce vor venitoate alimentele. La

Petroºani, pe liste suntînscriºi peste 3000 de ben-eficiari, dar numãrul poatevaria.

“Pe listele iniþiale pecare le avem, avem pânãacum în jur de 3200 depersoane. Ne aºteptãm,însã, la mai mulþi ºomerineindemnizaþi”, a mai spusCristina Mraz.

Consiliul JudeþeanHunedoara asigurã dis-tribuþia acestor produse dindepozitul propriu cãtre

primãriile din judeþ, con-form unor grafice sãptãmâ-nale, pe mãsurarecepþionãrii lor, iarprimãriile trebuie sãîmpartã alimentele cãtrebeneficiari în funcþie de ter-menul de valabilitate alacestora, dar nu mai târziude 31 martie 2014.

În alte localitãþi din judeþ,distribuirea cãtre populaþies-a început deja, ºi aºa cumera de aºteptat, oameniiaproape s-au cãlcat înpicioare la coadã.


Monika BACIU

”Conform programuluipe care îl întocmim odatãla fiecare trimestru, insti-tuþia noastrã deruleazã acþi-uni cu privire la activitateatuturor agenþilor economicicare îºi desfãºoarã activi-tatea pe raza Vãii Jiului. Înspeþã vorbesc de aria meade competentã, controalelese axeazã pe produsele decarne, produsele de lapte,brânzã, ouã, patiserii, car-mangerii ºi tot ceea ce þinede un comerþ civilizat. Înperioada urmãtoareanticipãm o colaborare cu

celelalte instituþii”, adeclarat medicul OcativanPopescu, medic coordona-tor CSVSA Petroºani.

În urma verificãrilor efec-tuate pânã acum s-au iden-tificat ºi nereguli.

Punctele de lucru suntsupraagle-merate, iarde multe orimarfa estedepozitatã încondiþiiimproprii.

”În acestmomentcontroaleleau scos în

evidenþã faptul cã agenþiieconomici încearcã sã îºidesfãºoare activitatea înconformitate cu legile ºinormele în vigoare, micileprobleme care apar suntdate de supraaglomerareapunctelor de lucru, în resttot ceea ce se poate facepe loc sau în scurt timp noivom lua mãsurile legalecare se impun.

Au fost mici probleme launitãþile care îºi desfãºoarãacum activitatea în prag detoamnã la fructe ºi legume

pentru cã la aceste produsecãutãm sã nu depãºeascãcadrul legal, acestea sã fievândute ca ºi celelalte pro-duse alimentare ºi sperãmcã agenþii economici sã nule mai expunã pe jos pen-tru ca poluarea este destulde mare ºi cetãþenii trebuiesã cumpere un produs câtmai puþin poluat

Deocamdatã nu, sperãmcã agenþii economici vorînþelege cã acþiunea lor de

comercializare este un actcivic ºi pe aceastã cale rogcetãþenii care au problemesau sunt nemulþumiþi deceea de cumpãra sã nesesizeze pentru a luamãsurile care se impun”, amai spus medicul

În goana dupã cumpãrã-turile de sezon, gospodinelecare cumpãrã cele necesarepentru murãturi nu þin contde multe ori de undecumpãrã marfa.

Medicii recomdandã caprodusele sã nu fie depozi-tate pe jos, pentru cã existãriscul îmbolnãvirii.

Marfã depozitatã în condiþii neigienice

A tenþie de unde cumpãraþi fructele.Reprezentanþii Direcþiei Sanitar

Veterinare efectueazã în aceastã perioadãmai multe controale în pieþe pentru a-i dentifica pe comercianþii care nu respectãsiguranþa alimentelor.

Vin alimentele de la UE la Petroºani

S ãptãmâna aceasta soseºte o parte dinalimentele de la UE ºi la Petroºani.

Consiliul Judeþean Hunedoara a începutîncã de la sfârºitul sãptãmânii trecute distribuirea cãtre cele 69 de primãrii a cantitãþilor de alimente care se acordã persoanelor cu venituri mici.

Carmen COSMAN

Þara Haþegului ascundecomori nebãnuite, de caredoar cercetãtorii pasionaþide botanicã se mai ocupã.Ei sunt cei care fac caaceste bogãþii naturale sãreziste ºi sã dãinuie pestevremuri, aºa încât ºi gener-aþiile viitoare sã se poatãbucura de ele. Într-o astfelde rezervaþie naturalã, maipuþin cunoscutã, laPeºteana, trãieºte aceastãplantã carnivorã denumitã

popular Roua Cerului sauºtiinþific Drosera rotundifo-lia. O plantã veche depeste 11.000, care se dez-voltã în mlaºtina unui tãudespre care sãtenii dincomuna Densuº spun canu ar avea fund. Bãtrâniiau încercat sã-i afleadâncimea ºi au legat beþeunul de altul, dar nimeninu a reuºit sã atingã fundulstrãvechiului tãu. SilviuZapodean este dinPeºteana ºi a crescut culegenda Tãului fãrã fund.Iar planta carnivorã îl

atrage îl atrage ca un mag-net, mai ales cã nu a reuºitsã o vadã vreodatã. „Amauzit ºi eu de la bãtrâni cãîn mlaºtina asta este un tãufãrã fund, dar nu ºtimexact. Aºa spun bãtrânii.(…) Bãtrânii legau bâte decâte 4

metriuna de altaºi le tot bãgau pe ochiul

acela în jos, tot bãgau, totbãgau, legau alta… Eraucâte 6 – 7 bâte lungi. ªi,când lãsau, presiunea de laapã, probabil, le arunca însus. Niciodatã nimeni nuºi-a dat seama cât e deadânc tãul”, povesteºtelocalnicul. ªi, acolo ºi-a

gãsit habitatul perfectaceastã rarã plantã

carnivorã. „Este oplantã carnivorãcare se hrãneºtecu insecte. Amînþeles cã

insectele alea sepun pe plantã, se

strânge ºi le digerã.Eu nu am vãzut, chiar m-

am ºi uitat atent acolo, darpânã acum nu am vãzut

planta. Bine, nici nu amputut intra, cã a fost totapã acolo”, mai spuenSilviu Zapodean.

D rumulanevoios spre

Tãul fãrã fund

Mlaºtina în care creºteplanta carnivorã dinPeºteana este situatã întreculmile a trei dealuri. Pânãacolo se poate ajunge doarpe jos, drumul din sat fiindde peste o jumãtate deorã. între cele trei culmi,apa se strânge de pe urmaploilor si bãlteºte. Cel maiprobabil, spun localnicii,mlaºtina s-a format datori-ta unui strat de argilã, carenu permite apei sã sescurgã. ªi, cine vrea sãvadã îndeaproape Rouacerului - a cãrei floare dedoar 15 centimetri secretãun fel de lipici cãruia nu-imai scapã insectele ce seaºeazã pe ea - ºi se înc-umetã sã ia în piept dealul,o poate face doar la mar-ginea mlaºtinii. Maideparte e periculos. ªitotuºi turiºti mai vin, atraºide misterul ºi legendelelocului. Iar cei care o vãd odatã se întorc, chiar dacã

lafaþalocului informaþiile pe carele pot obþine sunt sãrace.

Dar, cel mai adesea, loculeste în atenþia cercetãto-rilor ºtiinþifici, care au grijãca Iar cei care o vãd o datãse întorc, chiar dacã la faþalocului informaþiile pe carele pot obþine sunt sãrace.Dar, cel mai adesea, locul

este în atenþia cercetãto-rilor ºtiinþifici, care au

grijã ca acest loc rardin România sãreziste pentru gen-eraþiile viitoare sisa fie conservatpentru generaþiile

viitoare.

O istorie de11.000 de

ani

Marcela Balasz,

cercetãtor la Muzeulde ªtiinþele Naturiidin Deva, cunoaºteistoria locului unic înRomânia. „Înmijlocul mlaºtiniieste aºa – numitulochi al lacului, o

zonã unde nu se ºtie careeste adâncimea. De zonarespectivã sunt legate oserie de legende pe carelocalnicii mai în vârstã dinPeºteana le cunosc ºiîncearcã sã le transmitã ºicelor mai tineri. (…) Plantarespectivã a apãrut acumaproximativ 11.000 de aniîn aceastã zonã carereprezintã un lac pleis-tocenic, deci un lac din EraGlaciarã. Zona este

declaratã rezervaþie botan-icã din anul 1979, tocmaipentru a ocroti aceastãspecie de plantã care estefoarte rarã”, a explicatcercetãtorul ºtiinþific.

Roua cerului este oplanta rarã nu doar înRomânia, ci chiar înEuropa ºi tocmai din acestmotiv este ocrotitã de lege.Este interzisã cudesãvârºire culegerea ei,dar pasionaþii de botanicãpot oricând sã ofotografieze, o amintirecare rãmâne pe viaþã.Misterul acestei plante nuse termina însa aici.Prezenþa acestei plantecarnivore a mai fost sem-nalatã ºi în Munþii Retezat,la o altitudine de peste1500 de metri.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Federaþia doreºte sãatragã atenþiaautoritãþilor publiceasupra responsabilitãþiipe care acestea o au înprotecþia ºi pro-movarea drepturilorcopilului. Discuþiilederulate în jurul dece-sului copilului de patruani muºcat de câiniîncalcã grav drepturilecopilului: protejareaintimitãþii, protecþiaîmpotriva oricãreiforme de abuz ºi altedrepturi extrem deimportante.

Dorim sã amintimautoritãþilor respons-abile Articolul 2 alConveþiei cu Privire laDrepturile Copiluluiconform cãruia:(1)Statele pãrþi seangajeazã sã respecteºi sã garanteze drep-turile stabilite înprezenta convenþietuturor copiilor dinjurisdicþia lor, indiferentde rasã, culoare, sex,limbã, religie, opiniepoliticã sau altã opinie,de naþionalitate,apartenenþã etnicã sau

originea socialã, desituaþia materialã, inca-pacitatea fizica, destatutul la naºtere saude statutul dobândit alcopilului ori alpãrinþilor sau alreprezentanþilor legaliai acestuia.

Acest articol alConvenþiei, dar ºilegea 272/2004 sta-

bilesc responsabilitãþilepe care autoritãþilepublice ºi pãrinþii le auîn vederea respectãriidrepturilor Copilului ºia protecþiei acestuia.Numãrul extrem demare de copii agresaþide câinii comunitarieste un semnal de alar-mã ºi credem cã înafara discuþiilor pe care

Primãria Capitalei lepoartã ºi a motivaþiilorexpuse prin domnulRãzvan Bãncescu, cor-donator de proiect laAutoritatea pentruSupravegherea ºiProtecþia Animalelor(ASPA) ºi al altorreprezentanþi aiautoritãþilor publicelocale, este necesarã o

asumare a respons-abiltãþilor ºi mai alesasumarea unor mãsuride prevenire.

'Potrivit datelorînregistrate de unitateasanitarã, din 1 ianuarieºi pânã în 31 iulie s-auprezentat la Centrulantirabic al InstitutulNaþional de BoliInfecþioase 'Matei Balº'8.610 persoane, dintrecare 6.917 adulþi ºi1.693 copii.

Dintre aceºtia,6.968 au fost vaccinaþiantirabic, 6.498 auprimit profilaxie antite-tanicã, iar 508 serantirabic �. Acestnumãr demonstreazãgravitatea situaþiei ºinevoia de mãsuriurgente la nivelul þãrii.Ataºãm acestui comu-nicat doar câteva din-

tre articolele de presãcare aratã cã în fiecarean se întâmplã astfelde accidente tragice.

Societatea civilãimplicatã în protecþia ºipromovarea drepturilorcopilului atrage atenþiacã asupra faptului cãnerezolvarea problem-aticii câinilor comuni-tari afecteazã directsiguranþa ºi protecþiacopiilor.

Cerem autoritãþilorpublice ºi mass-medieidin România sã tratezecu responsabilitate ast-fel de cazuri ºi sã-ºiconcentra atenþiaasupra protecþieiDrepturilor Copiluluiaºa cum sunt eleprezente în Convenþieºi în legislaþia naþion-alã. Protejarea intim-itãþii copilului ºi aimaginii sale suntextrem de importante.

FONPC reprezen-

tatã de 75 de ONG-urimembre atrage atenþiaasupra faptului cãautoritãþile publice aumarginalizat în ultimaperioadã drepturilecopilului, neglijândmãsurile la nivel comu-nitar privind pre-venirea abuzurilorasupra copiilor ºimãsurile de protecþie.

Înfiinþatã în anul1997, FONPC existãcu ºi pentru membriisãi, aproximativ ºi esteprincipalul interlocutorspecializat al statului învederea elaborãrii ºiredefinirii politicilorpublice pentru asigu-rarea bunãstãrii copilu-lui din perspectivadrepturilor copilului,utilizând ºi dezvoltândîntr-un cadru coerent ºicomprehensiv expe-rienþa ºi expertizamembrilor sãi.

FONPC solicitã autoritãþilor publice sã asigure protecþia copiilor

F ederaþia OrganizaþiilorNeguvernamentale pentru

Copil îºi exprimã îngrijorarea înlegãturã cu evenimentele petrecuteîn ultima perioadã legate de agresiunile la care sunt supuºi copiiiîn mediul social.

Roua cerului - misterul „carnivor” din inima Þãrii Haþegului

O plantã carnivorã care creºte îninima Þãrii Haþegului îºi dezvãluie

misterele doar celor care au rãbdarea ºipasiunea sã o gãseascã. Mulþi au auzit deaceastã plantã unicã în România, dar preapuþini sunt cei care au ºi vãzut-o.

Circa 500 de per-soane s-au adunat,marþi, începînd de laora 10.00, înapropierea fostuluisediu al Primãriei dinRoºia Montanã, solic-itînd începerea proiec-tului minier. Unii din-tre participanþi s-auîmbrãca în salopete demîner, fiind angajaþi aicompaniei RoºiaMontanã GoldCorporation, iar alþiisînt localnici caresusþin proiectul minier.Pe tot parcursulprotestului au fostscandate lozinci degenul: "Vrem sãmuncim, nu sãcerºim", "Vrem locuride muncã", "Mineritulînseamnã locuri demuncã".ReprezentanþiiJandarmeriei Alba auanunþat cã acþiunea deprotest este una spon-tanã ºi nu este autor-izatã. Dar, în acelaºitimp, zilnic la RoºiaMontanã sînt autor-izate proteste aleopozanþilor proiectuluiminier, însã marþi nus-a desfãºurat o astfel

de acþiune. Din 1 sep-tembrie, în centrulCapitalei ºi în maimulte oraºe din þarãau loc zilnic protesteale celor care se opunproiectului minier dela Roºia Montanã.Protestele au fostdeclanºate dupã ceGuvernul a aprobat, în27 august, un proiectde lege care regle-menteazã exploatareaminereurilor dinperimetrul RoºiaMontanã, documentulfiind transmisParlamentului spreadoptare. Marþi,Comisia juridicã dinSenat a adoptat, înunanimitate, un aviznegativ la proiectul delege privind unelemãsuri aferenteexploatãriiminereurilor auro-argentifere dinperimetrul RoºiaMontanã ºi stimulareaºi facilitarea dezvoltãriiactivitãþilor miniere înRomânia. Acestproiect de lege va fidezbãtut ºi de Comisiapentru administraþiepublicã, organizarea

teritoriului ºi protecþiamediului, care estesesizatã în fond.

S e gîndesc lao acþiune în

instanþã

Compania GabrielResources a transmisluni, într-un comuni-cat, cã va analizatoate opþiunile posibileîn cazul respingeriipropunerii legislativeprivind dezvoltareaproiectului RoºiaMontanã, inclusivtransmiterea unei noti-ficãri formale referi-toare la intenþia de ainiþia o acþiune îninstanþã.

Acþiunile GabrielResources s-auprãbuºit luni cu pînã la70% la bursa dinToronto, dupã ce au

deschis la 1,1 dolaricanadieni pe unitate,compania reco-mandînd la începereaºedinþei tranza-cþionarea cu prudenþã.

Potrivit proiectuluide lege aprobat deGuvern în 27 august,exploatarea minierãde la Roºia Montanãpropusã de companiaroºia Montanã GoldCorporation "este deutilitate publicã ºi deinteres public naþionaldeosebit".

Exploatareaminierã ar urmasã înceapã înnoiembrie 2016,dupã ce planulurbanistic zonal vafi aprobat pînã lasfîrºitul acestui an,iar participaþiastatului ar creºtecu încã 5,69%, la25% din acþiuni,

dar condiþionat deemiterea la timp atuturor autorizaþiilor,potrivit unui draft alAcordului întreGuvern, GabrielResources ºi RoºiaMontanã GoldCorporation pentruînceperea exploatãrii.

Compania RoºiaMontanã GoldCorporation deþine laRoºia Montanã(judeþul Alba), princoncesionare în ved-

erea exploatãrii, celmai importantzãcãmînt de aur dinRomânia, evaluat laaproximativ 300 detone de aur ºi 1.600de tone de argint.

Investiþia RoºiaMontanã, blocatã demai mulþi ani dincauza disputelorprivind protecþia medi-ului, a fost inclusã înPlanul naþional deinvestiþii ºi locuri demuncã lansat, în urmãcu o lunã, de Guvernºi prezentatã caproiect de "exploatarecu noi standarde demediu" de unde statulestimeazã beneficii de78% din ceea cegenereazã proiectul.

Compania GabrielResources deþine înprezent 80,69% dinproiectul RoºiaMontanã, restul fiindîn posesia statului princompania Minvest.

(Sursã: Mediafax)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Septembrie 201310 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Schimbare de direcþie

Foºtii mineri cer reluarea exploatãrii aurifere de la Roºia Montanã

D upã ce Comisia Juridicã a senatului a avizat negativ

proiectul de la Roºia Montanã, foºtiimineri au ieºit în stradã, cerînd sãfie lãsaþi sã lucreze.

P otrivit calen-darului iniþial,

organizaþia libera-lilor din municipiulPetroºani, ar fi trebuit sã-ºi alegãconducerea înaceastã toamnã,însã alegerile aufost amânate ºi voravea loc cel maiprobabil laînceputul iernii.

Motivul este legat deo reorganizare a struc-turii, dat fiind faptul cãPNL Petroºani a avutprobleme de imaginedin cauza fostuluipreºedinte, AlinSimota, arestat pentrucã ar fi condus o gru-pare interlopã special-izatã în cãmãtãrie,ºantaj ºi bãtãi lacomandã.

Actualul viceprimaral municipiului

Petroºani, Dorina Niþã,directorul adjunct alSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine,Petru Drãgoescu, ºifostul consilier al ºefu-lui CJH, AdrianZvâncã, ar putea can-dida la preºedinþiaOrganizaþieiMunicipale Petroºani aPNL.

„Conform statutului,avem suficient timp sãorganizãm alegerile laPetroºani”, declaracoordonatorul PNLValea Jiului, CostelAvram.

În prezent conduc-erea organizaþiei dinPetroºani este asigu-ratã prin interimat deDorina Niþã, cea careocupã ºi funcþia deviceprimar al localitãþii.Liberalii din Petroºaniau rãmas fãrã conduc-ere, dupã ce afaceristulAlin Simota a demi-

sionat dinfuncþia de preºedinte alorganizaþiei invocândmotive personale. Lascurt timp, Simota a

fost arestat de cãtreprocurorii DIICOT ºi afost exclus din PNL.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


F irmelepatronate de

miliardarul AlinSimota pe vremeaîn care acesta aveaun adevãratimperiu financiarsunt împresuratede creditori. Iarluna septembrieaduce un val deprocese în care Alin Simota esteimplicat direct.

Bãncile l-au dat înjudecatã pentru recu-perarea creanþelor, iarFinanþele Publice numai au rãbdare cu societãþile controlate deAlin Simota. Cândva,patronul echipei JiulPetroºani patrona un

adevãrat imperiu financiar, care l-apropulsat în topul celormai bogaþi români.Acum are mari proble-me cu legea, fiind arestat preventiv pemotiv cã ar fi coordonat o grupareinfracþionalã specializatãîn acte comise cu violenþã. ªi, mai multdecât atât, laþul datori-ilor se strânge în jurulomul de afaceri, care ar putea pierde tot.

Alin Simota esteparte în mai multe procese aflate pe rolulJudecãtoriei Petroºanisau TribunaluluiHunedoara ºi care autermen zilele urmã-toare. Fie cã el este celcare a contestatmãsurile asigurãtorii, fie

cã dosarele au fostînaintate instanþei decãtre creditorii sãi, situ-aþia patronului de la JiulPetroºani este tulbure.Astfel, mai multe bãncicomerciale – Cum ar fiBRD Groupe SocieteGenerale – Grup Sibiu– Sucursala Sibiu, oriIntesa SanpaoloRomania S.A. Arad -Agenþia Petroºani - vorsã îºi recupereze îninstanþã sumeledatorate de firmele luiSimota - respectivSimar, SimarComimpex, CosareliCompany - ºi s-auîndreptat chiar împotri-va reprezentantului lorlegal. De precizat cãpentru majoritatea soci-etãþilor care odinioarã aduceau bani în conturile

lui Simota estedeclanºatã procedurainsolvenþei.

În consecinþã, AlinSimota va da ochii cujudecãtorii din ce în cemai des, din 12 sep-tembrie, asta fãrã sãpunem la socotealãacuzaþiile extrem degrave aduse deprocurori privind coor-donarea unui grupinfracþional specializatîn infracþiuni comise cuviolenþã. În plus, omulde afaceri a fost trimisîn judecatã în data de12 martie 2013 ºi pen-tru infracþiuni de evazi-une fiscalã în calitate dereprezentant al SCSimar SRL Petroºani.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Discuþii despre referendum la Aninoasa Î n urmãtoare ºedinþã de Consiliu

Local de la Aninoasa, aleºii de aicivor avea în vedere ºi demararea proce-durilor pentru organizarea unui referen-dum prin care localnicii vor fi întrebaþidacã vor ca oraºul sã devinã comunã.

„Se va discuta despre acest lucru pentru ane face fiecare o idee. Vom vedea cu ce neajuta sau cu ce nu”, a declarat Adrian Albescu,viceprimarul Oraºului Aninoasa. Ideea orga-nizãrii unui referendum pentru retrogradarea larangul de comunã a fost exprimatã prima datãde edilul ºef al localitãþii, Nicolae Dunca, celcare spunea cã acest lucru se va întâmpla întoamna acestui an.

“M-am gândit foarte serios, iar eu chiaragreez aceastã idée, sã trecem de la statutul deoraº la cel de comunã. La discuþiile mele pur-tate cu cetãþenii, cei mai mulþi vor pentru cã lemai scad ºi impozitele. Sunt fonduri mai multe

ºi mai uºor de accesatpe spaþiul rural

decât pe celurban. Mai multdecât atât,multe defirme mari deValea Jiului,patroniserioºi, foarte

cunoscuþi, mi-au spus cã

se vor transferacu firmele pe

Aninoasa dacã vomtrece la stadiul de comunã. Pe noi ne-ar avantaja”, a declarat Nicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa.

Oraºul Aninoasa, conform ultimelor date,are o populaþie de 4575, astfel cã, acest punctde vedere se încadreazã la rangul de comunãdin acest punct de vedere, cel puþin. Pentru cao localitate sã devinã oraº, are nevoie, totconform legii adoptatã în 2007, de cel puþin10.000 de locuitori. Aninoasa a fost declaratoraº la data de 2 mai 1989, atunci când aveao populaþie de 7800 de localnici.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Alegeri amânate la PNL Petroºani

Procese pe bandã rulantãFirmele patronate de Alin Simota, încovoiate sub povara datoriilor

”Agenþia Judeþeanãpentru OcupareaForþei de MuncãHunedoara a fostînºtiinþatã de con-cedierea care va avealoc la Societatea deÎnchideri de Mine, i-amcontactat, s-a încheiatun protocol de lucru încomun prin care noi caAgenþie vom oferi ser-vicii de preconcedierepersoanelor careurmeazã sã plece dinsistem, iar la acesteservicii de precon-cediere vor participa

persoanele care auprimit preaviz ºi laaceste servicii noi vominforma persoanele cuprivire la legislaþiabugetului asigurãrilorde stat, ºomaj ºi protecþia persoaneloraflate în ºomaj”, adeclarat Iudith Babþan,ºef ALOFM Petroºani.

Pentru disponibilizaþiau fost pregãtite oserie de cursuri de cali-ficare în diferitedomenii. Aceºtia potopta pentru meseriilede zidar sau de ce nu

pot deveni designeripagini web.

”Cursurile pe carenoi le organizãm suntcele pentru care noisuntem acreditaþi.Pentru luna viitoareavem preconizat sãîncepem un curs dezidar, montator pereþirigips, avem un curs de

inspector resurseuman, un curs dedesigner pagini web.Dacã ei doresc altecursuri, îºi exprimãopþiunea ºi noi încer-cãm sã îi ajutãm”, a

mai spus sursa citatã.489 de persoane de

la Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului vor pãrãsi sistemul în acest an.Disponibilizaþii vor

beneficia de 27.300 delei, banii fiind plãtiþiîntr-o singurã tranºã. Ladisponibilizãrile actualenu se mai þine cont devechimea în muncã.

Monika BACIUMonika BACIU


Euro revine la cursulde joia trecutã

M iºcãrile de pe pieþele internaþio-nale, unde se mai deschid noi

poziþii speculative înainte de întâlnireacomitetului de politicã monetarã aRezervei Federale americane, au per-mis leului sã se aprecieze ieri în faþaprincipalelor valute.

Cursul euro, a scãzut, în a doua ºedinþã consecutivã, de la 4,4705 la 4,4653 lei, mediecare s-a înregistrat ºi joia trecutã, mai sus cucirca 1% faþã de începutul sãptãmânii trecute.

Piaþa s-a deschis la 4,47 – 4,4720 lei, încreºtere uºoarã faþã de închiderea de luni, carea fost la 4,4670 – 4,47 lei. Volatilitatea ºi volumele de transfer au fost modeste, tranzacþi-ile realizându-se între 4,4620 ºi 4,4720 lei. Laora 14:00 cotaþiile din piaþã erau de 4,4620 –4,4650 lei.

Investitorii nu s-au arãtat de date economicepozitive anunþate ieri de INS. Astfel, producþiaindustrialã a crescut în primele ºapte luni, faþãde aceeaºi perioadã din 2012, cu 6,9%, iarexporturile au atins în iulie o valoare lunarãrecord de 4,5 miliarde euro.

Leul s-a apreciat ºi în faþa dolarului american,cursul coborând de la 3,3884 la 3,3719 lei, ºi afrancului elveþian, media anunþatã de BNRscãzând de la 3,6179 la 3,6092 lei.

Monedele din regiune aveau evoluþii compa-rativ cu euro, asemãnãtoare cu ale leului. Ceapolonezã se tranzacþiona la 4,258 – 4,272 zloþiiar cea maghiarã la 299,6 – 300,5 forinþi.

Perechea euro/dolar creºtea faþã de luni cucirca 1 cent american, la 1,3235 – 1,3276dolari. Investitorii rãmân prudenþi înainte dereuniunea Fed, dupã ce au apãrut voci caremizeazã pe o scãdere a programului de relaxarecantitativã, care are o valoare lunarã de 85 miliarde dolari, cu 10 sau, chiar, 20 miliardedolari, ceea ce ar avea ca efect scumpireadolarului. În piaþa la termen de la Sibiu, euro setranzacþiona pe decembrie la 1,3248 – 1,3266dolari, iar uncia de aur continua sã scadã peoctombrie, la 1.371 – 1.380 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþiidisponibile pânã la ora 14:00

AJOFM Hunedoara, servicii de preconcediere pentru disponibilizaþiF ront comun pentru viitoriii disponibilizaþi de la Societatea

Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. AgenþiaJudeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara a fost înºtiinþatã cu privire la concedierile colective, iar acumreprezentanþii instituþiei vor demara o serie de proceduri pentruminerii ce vor pãrãsi sistemul.

Peste 400 de locuride muncã disponibile

în HunedoaraP este 400 de locuri de muncã sunt

disponibile la nivelul judeþuluiHunedoara, conform datelor oferite deAgenþia Naþionalã pentru OcupareaForþei de Muncã (ANOFM).

Potrivit datelor rezultate din declaraþiileagenþilor economici privind locurile de muncãvacante, cele mai multe locuri de muncã vacantesunt în judeþele Cluj - 1.848, Bucureºti - 716,Iaºi - 706, Braºov - 507, Bistriþa-Nãsãud - 444,Argeº - 416, Hunedoara - 406, Timiº - 359,Prahova - 329, Vaslui - 328, Dolj - 318, Sibiu -296, Arad - 273, Neamþ - 267, iar cele maipuþine în Ialomiþa - 96, Brãila - 94, Galaþi - 93,Gorj - 90, Sãlaj - 83, Teleorman - 78, Buzãu -73, Tulcea - 60, Suceava - 35, Mehedinþi - 33,Bacãu - 11, Caraº-Severin - 6.

Persoanele interesate sã ocupe un loc demuncã se pot adresa agenþiilor teritoriale pentruocuparea forþei de muncã de domiciliu sau dereºedinþã sau pot accesa adresa de internet aANOFM, unde pot vizualiza locurile de muncãvacante oferite în fiecare judeþ, pe meserii, precum ºi persoanele de contact cãrora le potsolicita informaþii suplimentare.


Diana MITRACHE

Cu câteva zile înainte caîn Petroºani sã soseascãgarnitura Moldoviþa, înscopul încurajãrii turismuluiîntre Hunedoara ºi Gorj,gara a fost cosmetizatã. Au

dat cu var, au pus burlaneºi scocuri ºi au îngrãditzidurile ce stau sã cadãpeste cãlãtori. Liniile decale feratã au fost delimi-tate cu o o dungã albã devar ºi totul ca locaþia sã nudea impresia unui loc

pãrãsit. Cei veniþi cu trenul,însã, au declarat cã pla-nurile de modernizare astaþiei existã ºi cã ele tre-buie puse doar în aplicare.Nimeni, însã, nu a precizatºi când se va întâmpla asta.„Nu pot sã vã dau detalii.

Aceasta poate sã o spunãCompania Naþionalã deCale Feratã. Se are învedere din câte ºtiu eu,conducerea Ministerului oare în vedere, inclusivreparaþia acestei clãdiripentru cãlãtori a staþiei

CFR din Petroºani, caredateazã undeva din anii1870. E obiect de patrimo-niu”, a declarat la PetroºaniDionisie Ardelean, ºefCNAFER.

Staþia CFR din Petroºania fãcut obiectul mai multorinterpelãri în Parlament ºipe la ministere, din parteapoliticienilor de aici, dar ºiadminsitraþia localã a cerutsprijin. Pânã acum, însã,nimeni nu a fãcut nimic, iaracum, cã tot vine garniturade epocã Moldoviþa în

vizitã la noi, administraþiastaþiei a cosmetizat clãdirilecât a putut.

Mai mult, pentru a evitaun incident neplãcut, casa

de bilete a fost mutatã într-un loc mai sigur, iarclãdirea dãrãpãnatã a fostacoperitã cu plasã de protecþie.

40,7% dinromani au WC-urile în curte,faþã de doar25% din popu-laþia Bulgaria.Pe locul altreilea se aflaLetonia, cu15,8%. Lapolul opus seafla Danemarca, Spania,Olanda ºi Suedia, unde pro-centul este zero, se aratã înraport.

România conduce ºi înclasamentul mortalitãþiiinfantile, cu 9,4% în 2011,chiar dacã situaþia s-aîmbunãtãþit faþã de 2001,cînd nivelul era de 18,4%.Pe poziþia a doua se aflaBulgaria, cu 8,5%. Mediaeuropeanã este de 3,9% lao mie de naºteri.

29% dintre români seconfruntã cu privaþiuni

materiale severe, fiinddevansaþi doar de bulgari(44%) ºi letoni (31%),potrivit celor mai recentedate ale ComisieiEuropene, din 2011.Romanii sînt depãºiþi doarde letoni în privinþagreutãþilor întîmpinate atun-ci cînd apeleazã la serviciilemedicale.

În 2011, 9,8% dinfemeile din România ºi14% din bãrbaþi au recla-mat limitarea accesului laserviciile medicale, dindiverse motive: preþul prea

ridicat, distanþã mare întredomiciliu ºi unitatea spita-liceascã sau timpul îndelun-gat pentru cei înscriºi pe listele de aºteptare.

În ceea ce priveºtenumãrul persoanelor careating vîrsta de 65 de ani,România se afla pe locul alpatrulea, dupã Lituania,Letonia ºi Ungaria. Treiregiuni din România apar înclasamentul privind speranþa scãzutã de viaþã labãrbaþi: sud-est (69,5%),nord-est (69,6%) ºiMuntenia (69,7%).

Cel mai mult trãiesc bãr-baþii din regiunea italianãEmilia-Romagna - 80,4%.Femeile din vestul României(76,9), din nord-est (77,2),nord-vest (77,2%) ºi Oltenia(77,3%) sunt ºi ele la coadaclasamentului privind speranþa de viaþã.

Comisia Europeanã aver-tizeazã asupra faptului cãactuala crizã economicãpoate avea o influenþã negativã importanta asuprasãnãtãþii ºi bunãstãrii cetãþenilor europeni.

România, pe primul loc în topul þãrilor cugospodarii care au WC-urile în curte

R omânia se afla pe primul loc în topulþãrilor cu gospodarii care au WC-uri în

curte, potrivit unui raport prezentat luni deComisia Europeanã.

Cosmetizatã la acþiuni ºi cu promisiuni

A u dat cu var au vopsit bãncile ºi auacoperit dezastrul. Asta s-a întâmplat

în staþia CFR din Petroºani la vizita garniturii Moldoviþa, iar responsabilii vincu promisiuni.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este o zi potrivitã pentruîntâlniri cu prietenii sau pentruafaceri. Sunteþi mofturos ºi nuprea aveþi chef de vorbã.Amânaþi cumpãrãturile ºiinvestiþiile! Existã riscul sã luaþidecizii neinspirate. Pe plan senti-mental, totul este în regulã.

Încercaþi sã nu vã asumaþi preamulte responsabilitãþi! Riscaþi sãnu vã iasã mare lucru. Primiþi omânã de ajutor de unde nici nuvã aºteptaþi. Spre searã,mergeþi la prieteni ºi uitaþi detoate problemele de peste zi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã aveþi dificultãþi de comu-nicare. Nici intuiþia nu vã ajutãdin cale afarã, aºa cã ar fi bine sãnu mergeþi la risc. Nu neglijaþiodihna. Chiar trebuie sã vãreîncãrcaþi bateriile.

Nu este o zi favorabila pentruinvestitii si planuri de viitor. Inschimb, relatiile sentimentale vaofera mari satisfactii. Evitatiafacerile la marginea legii, pen-tru ca riscati sa aveti probleme!

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi dificile, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Ar fi binesã nu luaþi nici o iniþiativã la ser-viciu sau în afaceri. S-ar putea sãnu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz,motiv pentru care s-ar putea sãnu vã faceþi înþeles prea uºor.Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþisã cumpãraþi ceva de valoare, nuîncercaþi sã-i faceþi parteneruluide viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vãînainte de a da banii!

Deºi vã simþiþi în formã, s-arputea sã descoperiþi cã nu preaaveþi spor ºi cã nu vã reuºeºtemai nimic. Astãzi nu prea sunteþirealist. Nu forþaþi lucrurile, pen-tru cã riscaþi sã provocaþi discuþiiaprinse.

Primiþi o sumã importantã de lao persoanã mai în vârstã dinfamilie ºi începeþi sã vã faceþiplanuri. Ar fi bine sã nu vã prip-iþi, pentru cã vã lipseºte simþulpractic ºi s-ar putea sã suferiþi uneºec.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu dacã nureuºiþi sã vã concentraþi. Nu vãamestecaþi în bârfele celor dinjur, pentru cã mai târziu riscaþi sãaveþi discuþii.

În prima parte a zilei sunteþiconfuz ºi indispus. Nu vãasumaþi riscuri, pentru cã ºanselede reuºitã sunt minime. Dacãaveþi ocazia sã vã relaxaþi nustaþi pe gânduri!

Aveþi planuri mari, în special îndomeniul financiar, dar încã nureuºiþi sã vedeþi semne încuraja-toare. Aveþi mai multã rãbdare ºimunciþi mai ordonat. Ar fi binesã acceptaþi sugestiile unei femeimai în vârstã.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 SCENART (r)17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Arta spaþiului 19:30 Oameni care au schim-bat Lumea (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Capcanã în lumeamodei (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mamã de profesie17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Patru nunþi ºi o provo-care22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus

9:30 Prinþ ºi cerºetor (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti sã mori de râs13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Þi-l prezint pe Dave22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Cuscrele16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Autobuzul lui Vârciu22:00 WOWbiz0:15 ªtirile Kanal D

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 ChelseaSettles0:00 Îngeripierduþi (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal Club15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Franþa

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 6 gloanþe22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

În luna iulie s-a înregis-trat naºterea a 18.959copii, cu 4.514 mai mulþidecât în luna iunie, iarnumãrul persoanelor alecãror decese au fost înreg-istrate în luna iulie a fost de19.498, cu 178 mai multedecât în luna iunie. Sporul

natural provizoriu a fostnegativ în luna iulie, de539 persoane (decedaþiiavând un excedent faþã denãscuþii-vii), la fel ca în lunaiunie când a fost de 4.875persoane.

Numãrul deceselor copi-ilor cu vârstã sub un an,

înregistrate în luna iulie afost de 155 (8,2 copii subun an la 1000 nãscuþi-vii),rata fiind în scãdere faþã deluna iunie, când a fost de8,8 copii sub un an la

1000 nãscuþi-vii.Conform INS, la oficiile

de stare civilã s-au înregis-trat în luna iulie 13.908cãsãtorii, cu 1.754 maimulte decât în luna iunie,iar numãrul divorþurilorpronunþate prin hotãrâri

judecãtoreºti definitive ºiconform Legii nr.202/2010 a fost de1.692, cu 630 mai puþinedecât în luna iunie.

Raportat la luna iulie

2012, numãrul nãscuþilor-vii în luna iulie 2013 a fostmai mare cu 99, în timp cenumãrul persoanelor careau decedat a fost cu 1.498mai mic faþã de cel con-semnat în luna iulie a anu-lui trecut. Sporul natural a fost negativ

în luna iulie 2013, de 539persoane, la fel ca în lunaiulie 2012 (2.136 persoane).

Numãrul copiilor cuvârstã sub un an care audecedat a fost cu 23 maimare decât în luna iulie2012.

În ceea ce priveºtenumãrul cãsãtoriilor, acestaa fost, în luna iulie 2013,cu 933 mai mic decât înaceeaºi lunã din anul prece-dent. Prin hotãrâri judecã-toreºti definitive ºi conformLegii nr. 202/2010 s-aupronunþat cu 29 mai multedivorþuri în luna iulie 2013decât în luna iulie 2012.

Datele INS privindfenomenele demografice s-au obþinut prin prelu-crarea informaþiilorcuprinse în buletinele statis-tice de nãscuþi-vii, decese,cãsãtorii ºi divorþuriîntocmite de primãriilemunicipale, orãºeneºti ºicomunale, odatã cu înregis-trarea fenomenelor înactele de stare civilã.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona

Poarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

Legea care prevedeeutanasierea maidanezilor,

adoptatã de Parlament

L egea care prevede eutansierea cîinilorfãrã stãpîn a fost adoptatã marþi de

Camerã Deputaþilor, camera decizionalã.

266 de deputaþi au votat "pentru", 20 de deputaþi s-auabþinut ºi 23 de deputaþi au votat împotrivã.

Legea prevede, printre altele, ca un cîine fãrã stãpîncare nu este revendicat sau adoptat în termen de 14 zilelucrãtoare va fi eutanasiat de primãrii. Acestea sunt obli-gate sã îi informeze pe cetãþeni cu privire la cîinii fãrãstãpîn care pot fi adoptaþi. De asemenea, eutanasiereanu este obligatorie, cîinii putînd sã fie þinuþi în adãposturidacã primãria are banii necesari.

Legea va merge la promulgare, cãtre preºedinteleTraian Bãsescu, dupã care va fi publicatã în MonitorulOficial ºi va intra în vigoare.

Aflã câþi am mai rãmas! Din ce în ce mai puþiniP opulaþia României a scãzut în luna

iulie 2013 cu 539 persoane, comparativcu luna anterioarã. Aceasta vine dupã oscãdere cu 4.875 persoane în luna iunie,potrivit datelor ce au fost fãcute publice deInstitutul Naþional de Statisticã (INS).

Monika BACIU

Administraþia localãde la Lupeni ademarat un ampluproiect de moder-nizare a staþiunii însãlucrãrile s-au împot-molit, ca peste tot, dinlipsã de fonduri.

Municipalitatea adorit sã realizeze asi-gurarea utilitãþilor(apã, canalizare,energie electricã, gazenaturale), asigurareatransportului, moder-nizarea staþiunii (con-struire copertinã pen-tru prelungirea pârtieiSlalom, defriºare,nivelare ºi recultivarea suprafeþei schiabiledin staþiune, protecþie,balizare securitateschiori, sisteme desemnalizare pe pârtii,creºterea capacitãþii detransport pe cablu înStaþiunea TuristicãStraja – telegondolãLupeni – Straja,telegondolã Cabanaveche Straja – VârfulStraja). Pânã aicimunicipalitatea prinproiectul implementat

a reuºit sã finalizezetelegondola, care însãstã pe loc în momentul de faþã.

P oºtã ºibãnci

comerciale

În cadrul strategieide dezvoltare a staþiu-nii Straja s-a doritconstruirea de spaþiipentru cabinet me-dical, farmacie, bancã,poºtã, telefon, inter-net - cafe, cosmeticã,masaj, frizerie, centrufitness, construiresediu jandarmerie; sis-tematizarea pe verti-calã a StaþiuniiTuristice Straja, achi-ziþionat ratracuri ºipunct service pentruacestea, construirecentru Salvamont, sis-tematizare ºi sem-nalizare trasee turis-tice, sistem de taxarede tip AXESS, amena-jare ºi marcare traseude mountain bike – 70km, lac de acumularepentru instalaþiile dezãpadã artificialã,staþie de pompe,

maºini cu presiunescãzutã pentru produszãpadã ºi punct deservice. ªi la acestcapitol realizãri suntînsã nu la fel de multeprecum propuneri.Totul se datoreazã lipsei fondurilor alo-cate de la Guvernpentru proiectul Schiîn România.

T urism ºi vara

ºi iarna

Municipalitatea aavut în vedererealizarea unui fun -park iarna, agrementde varã fun – park,suprafeþe artificialepentru practicareaschiului vara, tobogan

pentru sãniuº în tim-pul verii, instalaþiepentru jocuri ºi gokart,garaj pentru tunurilede zãpadã, cositoarepentru teren acciden-tat pentru întreþinereapârtiilor. Faþã de cele-lalte staþiuni montanedin Valea JiuluI Strajaare turism ºi vara, nu

la dorinþele edililor ºi ainvestitorilor, însãexistã un interes pen-tru aceatsã staþiune ºipe timpul verii. Iarnaînsã situaþia se schim-bã total, pentru cã aiciîn weekend-uri suntmii de turiºti care par-ticipã la diferite com-petiþii.

Complexul turisticeste amplasat la o alti-tudine de 1380 m,vârful Straja având oînãlþime de 1445 m.Suprafaþa schiabilãeste de 40 hectare.Zona Straja se înscrieca o mare complexi-tate ºi atractivitatepeisagisticã în struc-tura ºi valoareapotenþialului turistic,întrunind toate

calitãþile unei exce-lente staþiuni de iarnã,este situatã în inimaMasivului Vâlcan, lacirca 20 km dePetroºani.

Resursele turistice ºipoziþia în teritoriu aVãii Jiului permit dez-voltarea, complemen-tar posibilitãþilor prac-

ticãrii sporturilor deiarnã, a unei oferteturistice diversificate,care sã conducã laamplificarea turismu-lui, cum ar fi: ecoturis-mul, ciclismul montan,speologia ºi alpinismulmontan. Masivele

montane dispun depeisaje de mareatracþie turisticã ºi deobiective naturale(peºteri, avene, chei,abrupturi, circuri ºilacuri glaciare) demare interes pentruturismul montan.


”Raiul” din Straja creionat de municipalitate, întrerupt de lipsa banilor

Z ona Straja se înscrie ca o marecomplexitate ºi atractivitate

peisagisticã în structura ºi valoareapotenþialului turistic, întrunindtoate calitãþile unei excelente staþiuni de iarnã, este situatã îninima Masivului Vâlcan, la circa 20 km de Petroºani.

cvj, nr. 448, miercuri, 11 septembrie

Documents