cvj nr. 899 miercuri 15iulie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 899

Miercuri, 15 Iulie 2015

D oi oameni auajuns la spital,

iar o fetiþã de 10 ani s-aales cu o ranã deschisãla un picior, dupã cemaºina în care ei eraus-a ciocnit în apropierede Bãniþa pe DN 66.

Totul s-a petrecut dincauza carosabilului umed,iar în una din maºinileimplicate în accident aufost doi oameni, o femeie

ºi un bãrbat, dar ºi copilulgrav rãnit. Doi dintre ei auavut nevoie de echipajulde la descarcerare ca sã

fie scoºi dintre fiarele contorsionate. „Am derapat pe urmele de uleide pe carosabil ºi nu

am putut sã redresezmaºina”, a fost declaraþiaºoferului din maºina deVâlcea, un Volkwagen,care a s-a

izbit de Dacia 1310 acelor 3 rãniþi grav.

Salvãrile au ajuns imediatla faþa locului ºi a fost

nevoie de echipajul de ladescarcerare ca sã îiscoatã pe cei doi adulþidin Dacie. Nici fetiþa de10 ani nu a rãmas fãrãurmãri ºi toþi au fosttransportaþi la Spitalul deUrgenþã din Petroºanipentru investigaþii amã-nunþite. Cu siguranþã,vor rãmâne în spital înurmãtoarele zile.Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Turism înloc deminerit laUricaniP rimãria Uricani

vrea sã acceseze ofinanþare din fondurieuropene pentru dezvoltarea turisticã azonei, în condiþiile încare rãmâne fãrã cel mai mare agenteconomic, respectivmina Uricani.

Administraþia localã din Uricani are în plan unmega proiect turistic ce arcuprinde un mic sat devacanþã la fosta carierãCâmpu lui Neag, de undeturiºtii sã poatã pleca spreRetezat. Pentru a puteacuprinde ºi masivul în acest proiect are nevoie decolaborarea ParculuiNaþional Retezat, a unorministere ºi agenþii, însãprimele discuþii au fost purtate în acest sens.

„Deocamdatã este doar o idee de proiect, noi am zis sã-l legãm astfelîncât sã punem în valoareParcul Naþional Retezat.Trebuie sã implicãm în acestproiect, în mod obligatoriu,Administraþia ParculuiNaþional Retezat, AcademiaRomânã, un minister de

resort. Spre exemplu,Ministerul Dezvoltãri, pentrucã situaþia este mai com-plexã, nu prea ai voie sãfaci orice în Parc. Trebuiesã fie un centru, un punctde plecare ºi ar putea fi înjurul lacului (n.r. lacul pecare a fost cariera de cãrbune). Am vrea sã facemun sat de vacanþã, undeomul sã vinã ºi sã gãseascãmai multe oportunitãþi dedistracþie dar de unde sã ºipoatã pleca în ParculNaþional Retezat. Unasemenea tip de proiectpresupune un pic degândire, în Parcul NaþionalRetezat nu poþi sã faci oriceºi din acest motiv nudepinde doar de adminis-traþia localã”, a declarat primarul localitãþii Uricani,Dãnuþ Buhãescu.

Acesta spune cã discuþiide principiu au fost purtateºi cu cei care administreazãparcul. „În trecut am purtatdiscuþii pe aceastã temã cuParcul, am încercat sã sensi-bilizez ºi sã sugerez cã suntanumite tipuri de proiectecare trebuie gestionate deministere, faptul cã pentruValea Jiului acest obiectivtrebuie pus în valoare. Esteun brand puternic ºi estepãcat sã nu-l punem în valoare, cred cã un proiectîn genul celui din DeltaDunãrii se poate gândi ºirealiza ºi pentru ParculNaþional Retezat”, maispune primarul din Uricani.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

1993 – liderul minerilor a angajat doi ”ofiþeri” ai serviciilor

secrete? Aceºtia activeazã ºi astãzi, dar pe alte planuri...

Î n acelaºi an, 1993, în echipa Luceafãrului Huilei, Miron Cozma,sunt angajaþi doi oameni – Gabriel Oprea, devenit general din

locotenent de intendenþã, cu o traiectorie politicã fulminantã ºi actual vicepremier, ºi Florin Ioan Penciuc, din antrenor adjunct alserviciului de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero devenit urmãrit inter-naþional pentru 17 capete de acuzare pe care nu le-a vãzut nimeni,azilant politic în Marea Britanie... >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Trei oameni prinºi între fiare pe DN 66

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Geamgiii nuau dispãrut!V ã mai amintiþi geamgi-

ii? Sunt acei oameni,care, parcã în altã viaþã,ieºeau pe stradã ºi strigau cã pungeamuri. În epoca geamurilortermopan, cine mai arenevoie de geamuri? ªi totuºi,noi i-am gãsit pe geamgii.

Geamgiii, pantofarii, ori pãlãrierii parcã au intrat înpãmânt ºi au apus odatã cu erahipermarketurilor. Dar noi amgãsit geamgii la Petroºani. Au oafacere de familie, cu un micatelier încropit, iar clienþii nu lelipsesc, semn cã geamurile de sti-clã nu trebuie sã disparã definitiv.ªi asta în era termopanelor, cândsticla rar o vezi în rame la geam.

La atelier l-am gãsit ºi peLeontin Ienulesc, un tânãr carevrea sã renascã arta tãierii cu dia-mant. Cu aparatul în mânã a ºitãiat o sticlã. Venise o clientã cevoia un geam mai mic, dintr-obucatã oarecum diformã. Douãminute i-a luat ºi de la el am aflatcã mai este nevoie de geamgii.

“Da, mai avem de lucru ºi încãmai existãm ºi mergem în conti-nuare. Avem clienþi din toatãValea Jiului. Mai punem o ramã,lucrãril la tablouri, averm gea-muri de toate nuanþele, oglinzi ºiaºa mai departe ”, ne spuneLeontin Ienulesc, geamgiu deprofesie, proprietar al unui ateliermic ºi plin cu bucãþi de sticlã,oglinzi, ori mostre de rame.

În micul atelier, aflat în zonade Nord a Petroºaniului, vin zilnicoamenii care au nevoie degeamgiu. Fie cã vor o sticlã tãiatãcorespunzãtor, ca suport, ori etajerã, fie cã vor un geam la

mobilã, o oglindã, fiecare aflã dinvorbã în vorbã ºi astfel micaafacere rezistã timpului. Leontinspune cã nu câºtigã mult ºi cã s-arextinde dacã ar avea mai mulþibani, darn u renunþã la idea cãoamenii au nevoie de el. Ce îicer oamenii? “În special oglinzi,le mai dau gãuri în sticlã, gea-muri la mobilier ºi rame pentrutablouri. Nu a dispãrut aceastãmeserie ºi cred cã nu va muri. Sevor întoarce oamenii ºi la geamulclasic!”, ne-a avertiyat geamgiul.

La atelierul din nordulPetroºaniului am gãsit clienþi ºipoate cã nu o datã v-aþi gândit sãînrãmaþi un obiect ºi ca ºi ei, nuºtiaþi unde puteþi face asta. Aicigãseºti rame pentru orice gust,iar cele mai multe cliente suntdoamne care lucreazã goblenuriºi apoi cautã sã le vândã ca manufacturi. “Vreau sã schimbrama unui goblen fãcut de mine.Doar aici se poate ºi îmi convineºi preþul”, a spus o clientã.

Nu este uºor ºi, odatã ce auapãrut geamurile ce nu transpirãºi prin care nu rãzate vântul nicisunetul din exterior, epoca gea-murilor clasice apune cu fiecarezi. Dar geamgiii nu ºi, dacã numai ies cu geamurile în spate pestrãzi, ei vã aºteptã în atelier.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Reabilitare totalãpentru Parcul central din Petroºani, A utorizaþie de construcþie pentru

Parcul Carol Schreter. Ediliilocali din Petroºani vor sã accesezefonduri europene pentru modernizareaparcului central din localitate.

În acest sens a fost emisã ºi o autorizaþiede construcþie. “Parcul Carol Schretter va fireamenajat, vrem sã facem un proiectfinanþare europeanã pentru reamenajareaintegralã a parcului ºi în momentul în carevom depune ºi vom fi ºi eligibili atunci intrãm

în linie dreaptã cu parcul. Suntem la faza destudii pentru parc”, a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani. TiberiuIacob Ridzi susþine cã imaginea parcului va fischimbatã în totalitate. Vor fi amenajate noialei ºi montat mobilier. “Urmeazã sã îlmenþinem în mare parte, însã va fi modern-izat în totalitate, inclusiv sistemul de iluminat,locurile de joacã pentru copii, aleile vor fi ºialte alei, mobilier”, a mai spus sursa citatã.

La ora ctualã, parcul lasã mult de dorit. Oreabilitare totalã nu s-a mai fãcut de ani dezile. Acest lucru se va schimba, însã, odatã cuamplul program de reabilitare ce prevede ºimodificarea aspectului peisagistic, dar ºischimbarea destinaþiei unor ornamente exis-tente acum în parc. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

A .D.I. Dezvoltare ValeaJiului aºteaptã accep-

tul Ministerului Justiþieipentru rezervarea numelui.Actul constitutiv pentru ADIDezvoltare a fost finalizat dereprezentanþii PrimãrieiPetroºani ºi a fost transmistuturor autoritãþilor localedin Valea Jiului.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi aavut iniþiativa de a realiza o aso-ciaþia de dezvoltare intercomuni-tarã la nivelul Vãii Jiului pentruatragerea de investitori. Actulconstitutiv ºi statutul au fostfinalizate, iar acum mai sunt deîndeplinit câþiva paºi. MinisterulJustiþiei, trebuie sã îºi dea accep-tul pentru numele asociaþiei.

“În ceea ce priveºte asociaþiade dezvoltare comunitarã Poli deCreºtere Valea Jiului, Primãriamunicipiului Petroºani a realizat

actul constitutiv ºi statutul aso-ciaþiei care a fost transmis celor-lalte primãrii din Valea Jiuluipentru a fi studiate ºi pentru ane transmite urmãtoarele obser-vaþii. Termenul pentru trans-miterea observaþiilor a expirat,presupun cã atare cã nu existãobservaþii sau obiecþiuni în ceeace priveºte obiectul ºi celelateelemente ale actului constitutiv ºiale statutului. S-a transmis dedouã sãptãmâni la MinisterulJustiþiei o solicitare pentru rezer-varea denumirii asociaþiei, aºtep-tãm sã primim rezervarea denumire ºi sper sã o primim pânãla ºedinþa ordinarã din 30 iulieca sã putem sã intrãm înConsiliul Local cu aprobareaactului constitutiv ºi a ststutului”,a declarat Adrian Negoe, secre-tarul Primãriei Petroºani. Dupãacest pas, fiecare consiliu localdin Valea Jiului va trebui sãadopte actul constitutiv, iar apoise va trece la activitatea pentru

care asociaþia a fost creatã ºianume atragerea de investitori înzonã. Singura problemã constãîn atragerea investitorilor prinoferirea de facilitãþi. Oricât ardori municipalitatea sã acordefacilitãþi potenþialilor investitori,acest lucru nu este posibil dincauza legilor în vigoare.

Cei din Asociaþia deDezvoltare IntercomunitarãValea Jiului vor avea misiuneade a cãuta investitori oriunde.Aceºtia vor putea participa ºi latârguri de profil din strãinãtatea.

Odatã realizatã aceastã aso-ciaþie, edilii din Valea Jiului vorvorbi într-un singur glas cândvine vorba de atragerea de firmeprivate.

Monika BACIUMonika BACIU

A.D.I. Dezvoltare aºteaptãOK-ul Ministerului Justiþiei

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 iulie 2015 Actualitate 3

B olnavii din mineritsunt nedreptãþiþi

atunci când vine vorbadespre salariu. Astaspun liderii de sindicatdin Valea Jiului caremarþi dimineaþã protestau în faþa CEHîmpotriva faptului cã nule sunt plãtite bolnavilorcronic foile de boalã.

Aceºtia au cerut sã discutecu directorul general al CEH,care se pare cã a luat deciziadiminuãrii salariilor celor înfoaie de boalã din cauzanumãrului mare de cazurinejustificate.

Nu mai au cu ce lucra ºiaccidente în minã sunt dese,iar minerii primesc pentruasta mai puþini bani. Estestrigãtor la cer, spun lideriide sindicat, care au protestatmarþi dimineaþã spontan înfaþa CEH. Nemulþumirea loreste cu atât mai mare cu câtîn foi de boalã sunt oamenibolnavi de cancer, ori alteboli cumplite dobândite înanii grei de subteran. Tocmaide aceea au ºi protestat.

„Aºteptãm directorii de latoate sucursalele sã vinã sãne explice modul abuziv princare practicã în teritoriuabuzuri asupra oamenilorcare sunt accidentaþi, pentrua li se reþine la platã foile deboalã neplãtite. În teritoriu,directorul general a dat o dis-poziþie sã se facã o analizãcu personalul care are foaie

de boalã. Sunt oameni careau sufierit accidente demuncã ºi numãrul foilor deboalã a crescut. Au operaþiiºi diverse diagnostice, dincauza lispurilor de materialeºi e ºi normal, cã în minã selucreazã brut. Plus, în ultimaperioadã sunt afectaþi psihic,azi se dau banii, mâine nu”,a spus Ioan Ciubotaru, lidersindical la EM Vulcan.

Liderii de sindicat nuneagã cã ar fi ºi bolnaviînchipuiþi, dar nu îi pun înaceeaºi oalã ºi pe cei gravbolnavi. În plus, ei spun cãnu este treaba lor sã facãanalize pe fiecare caz înparte. „La mina Lupeni suntamânaþi la platã aproximativ90 de oameni, însã, suntniºte situaþii deosebite, însensul în care am om operatcare a venit azi ºi mi-a arãtatmâna pansatã ºi scrisoareade ieºire din spital ºi arereþinere la platã. Am un cazcare face dializã, amânat ºi elde la platã. Deci sunt lucruriacum, când vedem ce grea e

viaþa. Reþinerile sunt mari”, aadãugat ºi Darius Câmpean,lider la E M Lupeni.

Liderii minerilor au cerutaudienþã la Constantin Jujan,directorul general al CEH,mai ales cã sunt întrebaþidacã miercuri le intrã salariilepe cared, pentru cã este zide platã. Ei sunt dispuºi sãintre în sãlile de apel ºi sãdiscute punctual cu fiecareminer în parte, pentru cã dinnou situaþia este extrem detensionatã la minele dinValea Jiului.

Pe de altã parte, însã, laCEH este cunoscut faptul cãminerii îºi iau foi de boalã înperioada în care se coseºtefânul, sau sunt lucrãri îngospodãrie ºi este deja foartecunoscutã situaþia în careîntr-o lunã, minerii îºi luaufoi de boalã ce însumau anide zile, iar asta se reflectã înproductivitatea ºi aºa scãzutãdin cauza lipsurilor din sub-teran.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Salarii nesimþiteîn mineritul falimentarD irectorul CEH

Constantin Jujancâºtigã peste o jumãtatede miliard lunar ºi astaîn condiþiile în caremanagemenul este unulce duce complexul sprefalimentul sigur.

Asta a susþinut marþi laPetroºani deputatul CristianResmeriþã care a fãcut publiceveniturile celor din minerit ºi le-a dat douã sãptãmâni sãajungã la o sumã de 10 orimai micã.

De ani buni, cei care aucondus destinele minerilor ºi,mai nou, ale energeticienilorîncaseazã sume ce pot fioricând denumite nesimþite.Asta în condiþiile în care mana-gementul lor nu a dus nicãireicolosul ce se prãbuºeºte cufiecare zi, iar deputatul PSDCristian Resmeriþã a recunos-cut public cã aºa nu se maipoate. „În luna martie 2015directorul general al CEH afost remunerat în conformitatecu prevederile CCM, dupãcum urmeazã: venit brut24.300 de lei. Domnul director general, care acumeste Constantin Jujan, dar careînainte a purtat alt nume, aresporuri de 130 %. Veniturilelui se duc la peste 500 de milioane de lei vechi, din care400 de milioane de lei vechi îi

intrã pe card înfiecare lunã” , aspus în cadrul uneiconferinþe de presãla Petroºani,Cristian Resmeriþã.

CristianResmeriþã a susþi-nut cã nu a aflatîncã ºi cât câºtigãdirectorii de mine,dar nici membriiCA de la CEH ºi,dacã nu ºtie câtcâºtigã directorulgeneral al societãþii

de închideri de mine, care îieste ºi cumnat, ne-a spus câtcâºtigã membrii Consiliului deAdministraþie de la societateape care o conduce.

„M-am cãsãtorit cu soradomnului Anghel (n.r AurelAnghel este directorul generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine Valea Jiului),nu cu dânsul ºi îl laud când tre-buie ºi îl critic când trebuie. Nuam, în momentul de faþã, daro sã fac cerere ºi în acest sens.Nu am un salariu al dânsului,dar o sã îl am ºi o sã vi-l comu-nic. În anul 2014, membrii CAau încasat fiecare fix 4.684 delei pe lunã. În 2014 au fostmembrii: Radu Sorin, BobarGheorghe, Chiurtu NicolaeRadu, Cârlan Dan, DarieMihai, care avut 3.233, proba-bil a venit mai târziu, iar în2015 media salarialã a fost de4.570 de lei”, a mai adãugatCristian Resmeriþã.

Cu astfel de sume încasate,cei care conduc minerii ºi energeticienii câºtigã mai multdecât preºedintele României,iar Cristian Resmeriþã cere sã lise diminueze drastic veniturile.„Vom lua decizii foarte dure.Au termen douã sãptãmâni sãreducã salariile la 50 de mili-oane de lei vechi pentru ceicare conduc, iar salariile dinConsiliile de Administraþie sãscadã corespunzãtor”, a con-chis deputatul din Valea Jiului.

Cristian Resmeriþã a spus cãnu ºtie nimic despre even-tualele bonusuri pe care le-arîncasa directorii de la cele douãentitãþi, dar promite cã vareveni cu noi informaþii, atuncicând se vor lua ºi mãsuriîmpotriva lor.


M inerii ºi ener-geticienii ar

putea pierde dindrepturi la noulcontract colectiv demuncã.

Sindicatul reprezenta-tiv de la nivelul CEH,respectiv SindicatulMuntele a demaratnegocierile pentru noulcontract colectiv demuncã, iar acesta nueste unul care va aducela fel de multe beneficiiangajaþilor. “Este onegociere extrem deanevoioasã. Dacã anultrecut am întâmpinatprobleme în unirea celordouã activitãþi într-unsingur CCM, de acestadata întâmpinãm oproblemã ºi mai gravãcare þine de resursele

financiare aleComplexului extrem dediminuate. Promisiunileguvernanþilor prin careveniturile ComplexuluiEnergetic Hunedoara arfi urmat sã creascã aurãmas doar promisiuni.Este mai rãu decât lunatrecutã”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.Sindicaliºtii spun cãîncearcã sã menþinã câtmai multe drepturi alesalariaþilor, însãrecunosc cã existã posi-bilitatea sã se piardã dindrepturi. “Încercam sãpãstrãm cât mai multdin drepturile celor pecare îi reprezentãm, însã exista din parteaadminstratiei tendinþa dereducere a cheltuielilorcu munca vie. Grijanoastrã trebuie sã fie

aceea de a pãstra câtmai mult din ceea ce ausalariaþii. Este posibil sãse ºi piardã din drep-turi”, a mai spus Nica.Conform contractuluicolectiv de muncã valabil pânã în lunaaugust a acestui an,salariaþii CEH ar trebuisã beneficieze de primade vacanþã, prime jubi-liare, adaos salarial pen-tru Ziua Femeii, primade Ziua Minerului ºi aEnergeticianului, primecu ocazia Paºtelui ºiCrãciunului, prima deZiua Copilului, tichetede masã, facilitãþi laenergia electricã, primade pensionare, aju-toarele de deces, trans-port, sporul de vechimeºi cel de fidelitate, sporulpentru condiþii pericu-loase, sporul de radiaþii,

zilele libere plãtite, zilelede concediu, sporul denoapte ºi salarii de platãpentru disponibilizãri,decontarea biletelor deodihnã, acþiuni cultural-sportive, spor de pericu-lozitate ºi cel de front,spor de conducere ºi celpentru cei cu doctorat,tichete cadou pentru ceicare lucreazã în subte-ran, ºi sporul pentrucondiþii periculoase ºiindemnizaþia pentru salvarea minierã.


Protest mineresc pentru foile de boalã

Salariaþii CEH ar putea pierde din drepturi

În 1993, Gabriel Oprea ºiFlorin Ioan Penciuc au fost”plasaþi” în preajma lui MironCozma ºi a minerilor... Cinesunt cei doi ºi ce hram aupurtat ºi încã mai poartã?

U nul - antrenoradjunct al serviciului

de Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero

Când a poposit în ValeaJiului, în 1988, Florin IoanPenciuc era deja cunoscut în lumea artelor marþiale.Câºtigase câteva turneenaþionale. Dupã 1990 adevenit multiplu vicecampion,campion naþional ºi campioninternaþional al României,apoi antrenor licenþiat alFederaþiei Române de ArteMarþiale. Ca antrenor licenþiata promovat ºi pregãtit tinericu care a scos Valea Jiului dinanonimat. A obþinut cuaceºtia, la competiþii deanvergurã naþionale ºi inter-naþionale, 36 locuri I, 24

locuri II ºi 41 locuri III, rezul-tate pentru care i s-a acordatdiploma Honoris Causa pentru dezvoltarea sportului.

În 1992-1993, când a trebuit sã-ºi satisfacã stagiulmilitar, Florin Ioan Penciuc afost repartizat datoritãpregãtirii sale la o unitate deelitã din Bucureºti, timp încare a avut ca misiuniapãrarea ºi protecþia unorpersonalitãþi politice precumNicolae Vãcãroiu, gen.Niculae Spiroiu, Ion Iliescuetc. Ulterior devine antrenoradjunct al serviciului deProtecþie ºi Pazã – SPP anti-tero, apoi antrenor coordona-tor al gãrzilor de corp ale liderului Miron Cozma. Acontinuat sã se perfecþionezeparticipând la stagii depregãrire cu mari maeºtrii ºiantrenori ai lumii dinJaponia, Elveþia, Anglia,Austria, Belgia etc, dupã careF.I.Penciuc obþine centuraneagrã 2 Dan Shotokan, cen-tura neagrã 1 Dan Wado-Ryu

ºi centura neagrã 1 Dan Jiu-Jitsu. Din 1996, Penciucînfiinþeazã Asociaþia SportivãShogun România, afiliatãFederaþiei Române de ArteMarþiale, cu 5 baze sportive,din care 3 recunoscute deFRAM, respectiv la Vulcan,Aninoasa, Petroºani, Lupeniºi Uricani. Un an mai târziu,acesta înfiinþeazã prima firmãprofesionistã în domeniul pro-tecþiei de bunuri ºi persoanedin Valea Jiului, alãturi deantrenorul lui Mihai Leu,Alexandru Pescar. Aceºtiasusþin primele cursuri debodyguard în industria civilãsub egida Ministerului Muncii(era a doua societate din þarã care fãcea acest lucru),semnând practic actul denaºtere a acestei meserii.

În 1999, Florin Penciucintrã în conflict cu autoritãþileºi pleacã din þarã. Justiþiaromânã îl judecã în lipsã, îlcondamnã ºi îl dã în urmãrireprin Interpol. Douã tribunale

din Anglia au stabilit cã s-aucomis grave abuzuri în cazulPenciuc în rãzboiul dintredouã servicii secrete, SRI ºifosta ”doi ºi un sfert”, servi-ciul secret al Ministerului deInterne, ºi au cerut statuluiromân acuzaþiile acestuia lamomentul când se puneaproblema extrãdãrii, darrãspunsul României nu avenit niciodatã, drept pentrucare Anglia a hotãrât sã-lpãstreze. De precizat cã, înacea perioadã Gabriel Oprea”conrola” ca parlamentarSRI, apoi a devenit ministrude Interne.

În cazul lui Penciuc, Miron Cozma a susþinut, lamomentul ultimei mineriade,cã acesta l-a trãdat, iarPenciuc susþine cã nu a fãcut-oºi de aceea a avut problememajore. Este greu de crezutcã plasarea celor doi în preajma lui Cozma nu a avutnici o legãturã, doar cã încazul lui Penciuc ceva s-ascurtcircuitat...

În înregistrarea video -https://www.youtube.com/watch?v=MeZnN5d4E0I - carecirculã în media on line, încare apare Gabriel Oprea alãturi de Miron Cozma, lapetrecerea de la restaurantulVegas din Petroºani cu ocaziacalificãrii echipei Jiul în primaLigã, apare ºi Florin IoanPenciuc...

Deºi era specialist în informaþii în calitate de înaltcalificat SPP-ist, Penciuc adeclarat cã nu-ºi aduceaminte de Gabriel Oprea ºi cãcel mai probabil ”Cineva seocupã de el ºi îl spijinã înmod constant. Doar serviciileºi masonii pot sã facã asta, la

acest nivel… Numele îmi esteFOARTE, FOARTE cunoscutînsã când mã uit la persoanacare este acum, nu îlrecunosc…”, spune Penciuc, precizând cã estedoar pãrerea lui... ºi noi ne-am nãscut ieri!

A l doilea – ofiþeractiv în justiþia

militarã

Dupã absolvirea ªcoliiMilitare de Ofiþeri din Sibiu, laarma Intendenþã, specialitateLogisticã, în urma cãreia aobþinut gradul de locotenent,Gabriel Oprea a activat pânãîn 1990 ca ofiþer economistºi apoi ca ofiþer de justiþie militarã, cu grad de cãpitan.În 1993, de unde intervinegolul de 7 ani din cv-ul sãu,Gabriel Oprea a fost ”plasat”de vestitul avocat ºi profesorîn drept Ion Neagu în echipalui Miron Cozma, cavicepreºedinte la Clubul Jiul.Ba mai mult, din declaraþiilefostilor vicepreºedinþi aiConfederaþiei SindicatelorMiniere, acesta ar fi fost ºivicepreºedinte al CSMN, peperioada cât a fost ºi Aurelian

Serafinceanu (parþial) ºiMarcel Macarovschi.

De precizat cã Ion Neagu l-a reprezentat pe Cozma încâteva dintre procesele salepenale, avocatul ºi profesorulîn drept cunoscându-l peOprea pe când preda laªcoala Militarã. L-a reîntalnitla Universitatea din Bucuresti,unde a fost student între1985 ºi 1990. Apoi, prinanii ’90, Ion Neagu le-a fãcutcunoºtinta celor doi pentru a-lintroduce pe viitorul premierinterimar în lumea oamenilorinfluenþi. “L-am angajat peOprea, care era copilul desuflet al profesorului Neagu,la Clubul Jiul Petroºani,vicepreºedinte la momentulãla, ºi uite-aºa, din aproape înaproape, cu mine s-a lansatba la un fotbal, ba la o petrecere” – a declarat Miron Cozma.

Tot sub îndrumarea lui IonNeagu, Gabriel Oprea ºi-aobþinut controversatul titlul dedoctor în drept. Coincidenþamerge mai departe, astfelîncât, chiar în 1996 – anuldin care dateazã celebreleînregistrari cu Oprea la

dreapta lui Miron Cozma –viitorul vicepremier era admisla doctorat. Dar cum IonNeagu nu e doar o importan-tã figurã universitarã, ci ºi unavocat renumit, printre clienþiisãi cunoscuþi s-au numãratIon Iliescu (în dosarul mineri-adei din 1990), Dan IoanPopescu, Corneliu Iacubov,Gabriel Bivolaru, VictorAtanasie Stãnculescu, LiviuValentin Viclea, VladimirDragoman, Dan Tartaga ºiturcul Husayn Saral.

„În 1994 s-a fãcut LigaProfesionistã de Fotbal Tenis.Sãndulescu era preºedinte, eueram vicepreºedinte ºi jucamîntr-un campionat împreunãcu Cozma, care era secretargeneral”, a explicat scurt ºineconvingãtor, GabrielOprea, la B1 TV, prezenþa saîn preajma lui Miron Cozma.

”Confederaþia aveareprezentanþi puternici înacea perioadã la Bucureºti,când erau în echipã GabrielOprea, AurelianSerafinceanu, MarcelMacarovschi ºi alþii. S-au realizat multe pe linie sindicalã atunci, inclusiv introducerea programului

TVR2 în Valea Jiului ºi urmasã se deschidã ºi o televiziunelocalã, exista chiar aparaturanecesarã...” – a declaratVictor Bãdârcã, fostvicepreºedinte CSMR.

Imediat dupã plecarea luiOprea, Miron Cozma a fostprima oarã arestat, apoi aurmat marea disponibilizaredin 1997…

Acesta a fost activat în2001 drept colonel deJustiþie. În decembrie 2001 afost promovat la gradul degeneral maior activ de justiþiemilitarã. În 2003 primeºte a doua stea la gradul de general, în urma activitãþiidesfãºurate la RezerveleStatului într-o funcþie degeneral cu trei stele. Este tre-cut în rezervã. Primeºte a treiastea la 1 decembrie 2008.

Dar ºi pe alt plan, Oprea este ”accelerat” deMasonerie. În perioada 2000– 2002, Gabriel Oprea a fostdirector adjunct al ColegiuluiNaþional de Apãrare, ºcoalã fãcutã de majoritateamembrilor din teritoriu aMasoneriei. Apoi,vicepreºedinte al FundaþieiColegiului Naþional deApãrare ºi profesor asociat lacatedra de SecuritateNaþionalã. ªi mai precis, în2001 Gabriel Oprea adevenit profesor la ColegiulNaþional de Apãrare, iar din2002 conducãtor de doctoratla Academia de Poliþie„Alexandru Ioan Cuza”. Întreanii 2003 – 2005, GabrielOprea a fost membru înComisiile de Specialitate aleConsiliului Naþional deAtestare a Titlurilor,Diplomelor ºi Certificatelor

Universitare - Comisia deªtiinþe Militare, OrdinePublicã ºi SiguranþãNaþionalã. Din 2008 esteprofesor ºi conducãtor dedoctorat la AcademiaNaþionalã de Informaþii.

În plan politic, GabrielOprea a fost ales de douã orideputat de Ilfov, prima oarãîn 2004 ºi apoi în 2008,perioadã în care a fost mem-bru al Comisiei ParlamentarePermanente a CamereiDeputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea ControlulParlamentar asupra ActivitãþiiSRI. Imediat dupã alegeriledin 2008, partidul sãu l-apropus pentru funcþia de ministru de interne. În ianua-rie 2009, în urma numirii înfuncþia de director general al DGIPI din MinisterulAdministraþiei ºi Internelor achestorului de poliþie VirgilArdelean, au apãrut nemulþu-miri în cadrul partiduluiprivind numirile secretarilorde stat, pe care ministrul lefãcea fãrã a consulta partidul,considerând cã aceasta este exclusiv prerogativa ministrului.

Prin decizia biroului exe-cutiv naþional al PSD îi esteretras sprijinul politic ºi este

propus pentru excluderea dinpartid. Ca urmare a acestuifapt îºi prezintã demisiaprimului-ministru Emil Boc,care o acceptã, încheindu-ºiactivitatea de ministru alAdministraþiei ºi Internelor. Înacelaºi timp, ºi-a prezentatdemisia din funcþia depreºedinte al organizaþieijudeþene Ilfov a PSD.

A pãrãsit partidul, activândca deputat independent înParlament. La sfârºitul lui2009, a fost propus din nouca ministru de interne înguvernul Negoiþã care însã nua fost validat. În perioada 23decembrie 2009 – 7 mai2012 a fost ministru alApãrãrii Naþionale, mai întâiîn guvernul Boc 2 ºi apoi încabinetul Ungureanu.

Grupul independenþilor dinParlament, condus de GabrielOprea, a fondat în 2010 partidul Uniunea Naþionalãpentru Progresul României,iar acum este vicepremier.

Oprea ºi Penciuc se parecã ”lucreazã” încã, paralel saunu, pentru aceleaºi scopuri.Apropiaþii susþin cã FlorinIoan Penciuc a fost reactivatla rândul lui, fiind reevaluat,dovadã stând munca asiduã ºifoarte eficientã în diaspora,din campania electoralã pentru alegerea preºedinteluiRomâniei. ªi nu doar a luiKlaus Iohannis...

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

1993 – liderul minerilor a angajat doi ”ofiþeri” ai serviciilorsecrete? Aceºtia activeazã ºi astãzi, dar pe alte planuri...

Î n acelaºi an, 1993, în echipa Luceafãrului Huilei,Miron Cozma, sunt angajaþi doi oameni – Gabriel

Oprea, devenit general din locotenent de intendenþã, cuo traiectorie politicã fulminantã ºi actual vicepremier, ºiFlorin Ioan Penciuc, din antrenor adjunct al serviciuluide Protecþie ºi Pazã – SPP anti-tero devenit urmãritinternaþional pentru 17 capete de acuzare pe care nu le-a vãzut nimeni, azilant politic în Marea Britanie ºiactual specialist în medicina sportivã. Amândoi au activat paralel în preajma lui MironCozma, drumurile lor despãrþindu-se, aparent sprelumi diametral opuse, amândoi având tangenþã cu serviciile secrete. Unul – Gabriel Oprea – o iubeºtedorindu-ºi din suflet sã devinã ºef al unui serviciu deprofil la cel mai înalt nivel – celãlalt o urãºte, refuzândla un moment dat colaborarea, nu se ºtie din ce motive,lucru care l-a costat scump, dupã cum au constatatdouã tribunale din Anglia. Doar cã acum, amândoi”activeazã”, în paralel sau nu...

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 20156 Actualitate

Zilnic, o mânã de oamenibãtrâni, prea sãraci sã îºi permitã o canã cu apã, vin lapiaþa din Petroºani ºi îºi umplucâte un bidon de apã. Ei aufost observaþi de camerele desupraveghere ale pieþei, darnimeni nu s-a putut opune la

un aºa scenariu trist. Cei dinpiaþã îi lasã ºi chiar ºi-ar dorisã îi ajute cumva. „Din pãcate,în ultimul timp, câteva per-soane nevoiaºe vin zilnic ºiumplu bidoane cu apã potabilãºi o carã, sãracii, spre casalor. Mi-a fost jenã sã îi opresc

sau sã le interzic, cã suntbãtrâni ºi totuºi este doar apãpotabilã”, a spus Sorin Creþu,administratorul de la piaþã.

Factura la apã în hala pieþei agroalimentare ajunge la3.000 de lei, dar nu intrã lasocotealã ºi aceºti sãraci.

Pentru ei, însã, directorul dela Apa Serv, Costel Avram,cãruia i-am sesizat acestfenomen incredibil, are ºisoluþii. „Mi-aþi sesizat aceastãproblemã ºi mã gândesc seriossã gãsim o soluþie, sã vedemunde am putea amplasa una- douã ciºmele pentruaceºti oameni, fiindcã nici eu nu voi sãrãci ca societate,dacã voi pune douã ciºmelepentru aceºti oameni sãraci ai Vãii Jiului”, a spus ºi Costel Avram, directorGeneral SC Apa Serv.

Costel Avram mai spune ºicã îi va cãuta special pe aceºtioameni care au fost surprinºide camerele de supraveghereºi le oferi gratuit apã, dacã se constatã cã ei nu ºi-o potpermite.


UniversitateaPetroºani, centre deadmitere laDeva ºi Tg. Jiu

I nstituþia deînvãþãmânt

superior a scos la concurs nu mai puþinde 1719 de locuri îndiferite specializãri,iar admiterea se facepe bazã de concurs de dosare.

Rata bunã de promova-bilitate la examenul debacalaureat din sesiunea devarã îi face încrezãtori peresponsabilii Universitãþiidin Petroºani, cã locurilevor fi ocupate, mai ales cãare deschise centre deînscriere ºi în Deva oriTârgu Jiu.

Înscrierea candidaþilor a demarat pe 13 iulie, iarbãtaia cea mare se dã

pentru locurile fãrã taxã dela cele trei facultãþi, adicãpeste 600.

Pentru masterat, ofertaUniversitãþii Petroºanicuprinde 700 de locuri, dincare 200 sunt finanþate de la bugetul de stat, iarcelelalte sunt cu taxã.Locuri au fost garantate ºipentru românii de pretutin-deni, iar în comparaþie cuanul universitar2014/2015, cifrele deºcolarizare au suferit micimodificãri. Cele mai multelocuri scoase la concurs deUniversitatea Petroºani,pentru studiile de licenþã,sunt la specializãri cu profileconomic dar ºi la sociolo-gie. Universitatea dinPetroºani a fost evaluatã în acest an de cãtreAgenþia Românã deAsigurare a Calitãþii înÎnvãþãmântul Superior(ARACIS) ºi a obþinut ceamai înaltã certificare,respectiv calificativul deinstituþie de învãþãmântsuperior cu „grad deîncredere ridicat”.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

S taþiunea dinvestul Vãii

Jiului gãzduieºte înacest sfârºit desãptãmânã CupaVTM Straja, adoua etapã dincadrul campionatu-lui naþional devitezã pe traseumontan organizatde ACR Hunedoara.

Cei mai buni piloþide raliu se vor întrecepe ºoseaua care leagãmunicipiul Lupeni destaþiunea Straja, undrum perfect pentrupasionaþii de automobi-lism ºi care le pune lagrea încercare atâtexperienþa cât ºi bolizii.Cupa VTM Straja areloc pe parcursul a douãzile, concurenþii fiind

înscriºi ºi bolizii verificaþitehnic iar în a doua ziau loc manºeleconcursului. Competiþiaare trei categorii,respectiv Clasa Juniorila care pot participapiloþii ce nu au împlinitvârsta de 18 ani ºi carenu posedã permis deconducere. Totuºi,piloþii juniori trebuie sãaibã un certificat deabsolvire al unui curs depilotaj sportiv sau un

palmares la Karting,Rally Sprint sau pal-mares VTM organizatîn anii anteriori deACR. Urmãtoareleclase sunt pentruavansaþi, dar ºi pentrudebutanþi. Pe parcursulcompetiþiei DJ 664A,drumul de acces în staþi-unea Straja, va fi închiscirculaþiei publicului iarla final, câºtigãtorii vorprimi cupe ºi medalii.

M. M. GÂNJUGÂNJU

- Domnule Avram, se totspune cã v-aþi ameninþatcolegii din PNL cu demisiaCe se întâmplã de fapt?

- Cei care mã cunosc ºtiucã sunt o fire vulcanicã dar, înacelaºi timp, ºtiu ºi cã nu suntun om care pune armele jos.Nu am de gând sã demisionezdin PNL. Am desigur nemulþu-miri, cred eu justificate, faþã demodul în care decurge activi-tatea politicã. De multe ori,trãiesc impresia cã nu tragemcu toþii la “cãruþã” aºa cum neobligã încrederea de care nebucurãm în rândul electoratuluidin judeþul Hunedoara. Credcã trebuie sã mãrim puþintempo-ul, sã aducem ceva maimultã acþiune în noua noastrã

organizaþie a PNL Hunedoara,sã fim prezenþi în viaþa comunitãþilor pe care lereprezentãm ºi în rânduloamenilor care ne gireazã dinpunct de vedere politic.

Sunt tulburi apele în PNLHunedoara ?

- În politicã puþine suntmomentele în care apele suntliniºtite. Asta este, pânã laurmã, însãºi esenþa vieþiipolitice: dezbaterea permanen-tã, lupta de idei ºi dreptul de aavea un punct de vedere.

- Cine e mai absent înviaþa politicã a noului PNLîn Hunedoara: vechiul PNLsau fostul PDL ?

- Construcþia liberalã încãnu este pe deplin finalizatã ºi

acest lucru mai lasã urme înviaþa de partid. Dar lucrurilemerg între bine ºi foarte bineîn judeþul nostru. În PNL avem lideri politici maturi,responsabili, care sunt capabilisã tragã la aceeaºi cãruþã.Vreau sã vã spun cã în ceea cepriveºte Valea Jiului, acolounde se aflã aria mea deresponsabilitate în calitate devicepreºedinte al PNLHunedoara, deja se vãd roadele unei activitãþi politicecapabile sã le prezinte oamenilor din aceastã regiunecã noi, liberalii, avem soluþiipentru cele mai multe probleme ale comunitãþii.

- Sunt ºanse ca din toamnã, PNL sã ajungã laguvernare. Este acest lucruun avantaj pentru liberaliihunedoreni, în prspectivaviitoarelor alegeri ?

- În opinia mea, forþareaintrãrii la guvernare a PNL în

acest an, este o greºealã. Eu cred cã noi, liberalii,

avem datoria de a intra laguvernare aºa cum se cuvine,validaþi de votul cetãþenilor ºinu prin alianþe politice de con-juncturã. Este cât se poate deevident pentru oricine, chiardin atitudinea adoptatã deactualul Guvern, cã soluþiile lib-erale (relaxare fiscalã, încura-jarea sectorului economic pri-vat, eficientizarea sectoruluibugetar etc.) sunt singurelecare pot dezvolta România ºicare pot aduce românilor oviaþã mai bunã. Liberalii audat, prin vot, un nouPreºedinte al Românilor ºicred cã liberalii trebuie sãobþinã, tot prin vot, dreptul dea forma un Guvern, dreptul dea conduce Consilii judeþene ºiConsilii locale.

- Ce pot face, din aceastãperspectivã, liberalii dinValea Jiului ºi liberalii din

judeþul Hunedoara ?- În primul rând, cred cã

trebuie sã fie prezenþi ceva maiactiv în rândul cetãþenilor, cãtrebuie sã le spunã oamenilorcum stau lucrurile cu adevãratºi cum pot ele evolua sãnãtos.Vreau sã vã spun cã, în ValeaJiului cel puþin, atitudinea pecare noi, liberalii, o avempeste tot în comunitate esteuna corectã faþã de oameni.Vrem sã le spunem locuitorilorVãii Jiului cum stau lucrurile înprezent, care sunt perspec-tivele ºi, mai ales, care suntdiferenþele între a merge maideparte cu o politicãpãguboasã pentru noi toþi saude a deschide calea spre politi-ca liberalã, cea care a adusbunãstare ºi în anii de glorie aidezvoltãrii Vãii Jiului, dar ºicea care a adus bunãstarepeste tot în EuropaOccidentalã.

Costel Avram, vicepreºedinte PNL Hunedoara:

Forþarea intrãrii la guvernare aPNL în acest an, este o greºealã

Straja se pregãteºte de cupa bolizilor

Prea sãraci pentru o canã de apãS unt oameni atât de sãraci în Petroºani, încât vin

în piaþa agropalimentarã ºi iau zilnic câte unbidon de apã. Nimeni nu a îndrãznit sã îi opreascã,deºi robinetul este doar pentru cei din piaþã, iarCostel Avram, directorul general al Apa Serv vrea sãîi ajute. Acesta din urmã ºi-a exprimat disponibili-tatea de a-i branºa la reþea, dar a recunoscut cã acumcautã o soluþie ºi pentru cei sãraci.

T iberiu IacobRidzi cautã

mãsurile legalepentru a-i sensibi-liza pe cei de laMinisterulTransporturilor înceea ce priveºtegara din Petroºani.

Imaginea care îiîntâmpinã pe cei careajung la Petroºani cuajutorul trenurilor decãlãtori este unadesprinsã parcã dinfilmele cu fantome.Clãdirile care mai aupuþin ºi se dãrâmãcompleteazã tabloulsumbru al acestui loc,

iar primarul munici-piului Petroºani îi vasoma pe proprietari.“Din pãcate am fãcuto serie întreagã demãsuri, nu am reuºitcu aceastã garã, darresponsabilitatea este a MinisteruluiTransporturilor,respectiv a CFR-ului ºiaºa cum am discutatîn ºedinþa de consiliu,

voi studia pro-blema la modulcel mai serios înaºa fel încât eisã fie somaþi ca

ºi proprietari ºi dacãpe legea urbanismuluinu se iau mãsuri atunci vom trece ºi laalte lucruri. Este poar-ta de intrare în ValeaJiului pe calea feratã,dar decizia nu se ia laPetroºani ºi atuncilucrurile treneazã”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani. De 15 ani,gara din Petroºani nua suferit nicio reabilitare.


Privesc spre viitor

P e modelul ITI DeltaDunãrii s-ar dori ºi ITI

Valea Jiului. ITI înseamnãInvestiþii Teritoriale Integrate,iar cei din Valea Jiului se gândescsã adere la acest instrument pemodelul celor de la Tulcea.

Acest subiect a fost adus în discuþie de reprezentanþii PrimãrieiPetroºani care spun cã acest mecanism ar putea favoriza zona.

“ITI Valea Jiului înseamnã ooportunitate destul de bunã. Nu trebuie sã ne ferim de nimic ceea ceeste nou, dimpotrivã poate rezultatulva veni tocmai de acolo ºi mai bunchiar”, a declarat Adrian Negoe,secretarul Primãriei Petroºani. ITIreprezintã un instrument de punereîn aplicare a strategiilor teritorialeîntr-o manierã integratã. Acesta nu constituie o operaþiune sau o prioritate secundarã în cadrul unuiprogram operaþional.

“Sã dea Dumnezeu cã Valea Jiuluisã fie zonã specialã. Ei pot sã facã.Dacã se vrea putem fi ajutaþi, în

primul rând sã salveze CEH-ul ºi apoicelelalte oportunitãþi. CEH-ul existã ºitrebuie salvat. Sã nu dãm pasãrea dinmânã, CEH-ul trebuie salvat ºi pelângã ºi restul oportunitãþilor care nupot înlocui CEH-ul niciodatã”, a mai spus sursa citatã. Orice zonãgeograficã care are caracteristici teri-toriale specifice poate face obiectulunei ITI, de la anumite cartiereurbane cu multiple condiþii defavora-bile, pânã la nivel urban, metropoli-tan, urban rural, subregional sauinterregional. De asemenea, o ITIpoate determina realizarea de acþiuniintegrate în unitãþi geografice inde-pendente, având caracteristici simi-lare în cadrul unei regiuni, de exem-plu, o reþea de oraºe de dimensiunimici sau medii. Nu este obligatoriu cao ITI sã acopere întregul teritoriu alunei unitãþi administrative. În plus, oITI este potrivitã pentru realizarea deacþiuni în contextul unei cooperãriteritoriale europene. Acþiunile adap-tate necesitãþilor teritoriale specificepot fi sprijinite prin intermediulinstrumentului ÎÞI. Totuºi, contextulcooperãrii trebuie sã fie în continuarerespectat.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºipregãtire profesionalã Petroºani

cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor

organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de

Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428 0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

500 de persoane seluptã pentru52 de posturititularizabile

P este 500 depersoane vor

susþine astãzi probascrisã a examenuluide titularizare,aceasta fiind probafinalã, dupã ce autrecut de inspecþiilela clasã.

La nivelul judeþuluiexistã 499 de posturi

vacanþe, dintre caredoar 52 sunt titulari-zabile.

„Susþinerea probeiscrise a examenului de titularizare înînvãþãmântul preuni-versitar va avea loc laColegiul Naþional‹Sabin Dragoi› Devaîncepând cu ora10.00. Candidaþii vorfi prezenþi în sala deconcurs, cel maidevreme la ora 8.00 ºicel mai târziu la ora9.00. Examenul vadura patru ore, timpîn care dascãlii voravea de tratat douãsubiecte din disciplina

de predare ºi unsubiect din metodicapredãrii. Rezultateleexamenului vor fiafiºate în data de 20iulie”, a precizat purtã-torul de cuvânt al IªJHunedoara, ClaudiaAnca. Cele mai multeposturi vacante sunt ladisciplinã educaþie fizi-cã ºi sport. Pentru a fi declaraþi profesorititulari, candidaþii trebuie sã obþinã celpuþin nota 7, iar pentru a fi încadraþi ca suplinitori notaminimã ce trebuieobþinutã este cinci.

Monika BACIU Monika BACIU

Înscrieripentru baculde toamnã

P regãtiri pentrua doua sesiune

a examenului debacalaureat.

Absolvenþii de liceucare nu au reuºit sãpromoveze primasesiune a examenuluimaturitãþii se potînscrie pentru cea de-adoua etapã din acestan. Pânã în data de 17iulie aceºtia îºi potdepune dosarele pentru a participa lacea de-a doua sesiunea acestui examen.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt 1126de tineri care au nu aureuºit sã obþinã mediaºase în prima sesiune aexamenului de

bacalaureat, astfel cãaceºtia vor puteasusþine în toamnãprobã la care au picat.La aceºtia se adaugãºi absolvenþii din promoþiile anterioare.

A ugust, o nouãlunã de foc

pentru absolvenþiLuna august repre-

zintã cea de-a doualunã de foc pentruabsolvenþii de liceucare nu au reuºit sãpromoveze examenulmaturitãþii. Probele dincadrul acestei etapevor începe în data de17 august, cu evalua-

rea competenþelorlingvistice ºi digitale. În24 august este progra-matã prima probãscrisã, cea la Limba ºiliteratura românã, ºi în25 august la Limbãmaternã. În 26 augustva fi proba obligatoriea profilului (Mate-maticã sau Istorie) iarîn 28 august cea laalegere a profilului ºispecializãrii. Noteleiniþiale se vor afiºa în 1 septembrie, datã lacare se pot depune ºicontestaþiile. Elevii vorafla rezultatele finaleabia în 4 septembrie.


S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apeipotabile pentru: Miercuri

15.07.2015 în oraºul: - Vulcan -între orele 08.00 - 20.00.

Zona afectatã: Oraº Vulcan. Motivulrestricþiei: Spãlare rezervor Brazi;

Mulþumim pentru înþelegere,Birou presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A

Tiberiu Iacob Ridzi îi va soma pecei de la Ministerul Transporturilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 iulie 20158 Sport

Ghilimelele de susinvocã o strigare a ceeace a mai rãmas din galeria echipei de fotbalJiul Petroºani. Din pãcate,se anunþã o toamnãcumplitã pentru nonage-nara echipã de pe Jiu...

Mergeam împreunã cuantrenorul Sorin Ghiþanieri dimineaþã pe un

drum comun. Eu la alemele, el la antrenament.„Ce antrenament?” amîntrebat eu surprins.

„Cu ce-a mai rãmasde la copii ºi juniori”,rãspunde abãtut Ghiþan.„Nu cred cã ne maiînscriem, nu mai avemdecât copii de 14-16 ani,

nu vrem sã

fim ciuca bãtãilor dinsezonul urmãtor” a pre-cizat Sorin Ghiþan.

Aºadar, aceasta pare afi soarta echipei intratã înanul 96 al existenþei sale.

Încã o datã sedovedeºte faptul cã „sãdisparã Simota” nu a fostdecât o cacealma demnãde premiul Oscar. „Venimnoi!”, urlau oamenii deafaceri (de carton) dinPetroºani, care se bãteaucu pumnul în piept cã vor sponsoriza echipa.

Dacã cei de la C.S.M.

nu-ºi vor concepe unplan concret doar pentrusecþia de fotbal, atunci prãbuºirea esteiminentã. Pãcat.

Henþ cu mâna „Jiul nu moare, Jiul numoare...” Nu, da ̀e în comã!

Fotbal, Liga I

Lider singuraticO singurã echipã a reuºit la startul

ediþiei a 98-a a Ligii I (fosta Divizie„A”) sã câºtige, Pandurii Tg. Jiu cu 1-0 la ACS Poli. Recaº Timiºoara (ce gol a dat Rãduþ!), instalându-se fãrã concurenþã pe prima poziþie aclasamentului.

Debutantele (sau revenitele) înLiga I au dat chix, FC Voluntarinereuºind sã treacã de CSMS Iaºi (1-1),timiºorenii, aºa cum am arãtat mai sus,capotând pe teren propriu.

Campioana Steaua (0-0 cuPetrolul Ploieºti) nu-ºi prea gãseºtecadenþa, urmând a avea zile grele înChampions League, unde va avea undrum lung pânã la visurile erotice alelui Gigi Becali, grupele LigiiCampionilor.

Surpriza etapei pare a fiConcordia Chiajna, cu un nesperat 2-2la Astra Giurgiu, în faþa unei echipepretendente la podiumul de clasament.

CFR Cluj ºi Petrolul Ploieºti auplecat cu un handicap de 6 puncte,dictat de FRF, pentru neîmplinirea unorcriterii financiare.

Ediþia 1966-1967,etapa 1

Debut cuscoruletapei

În ediþia1966-1967,dupã patruani deabsenþã, Jiulatacã din nouprimul eºalon.

Era pe 21august 1966,la Petroºani

venind Steagul RoºuBraºov, o echipãputernicã, avându-iîn formaþie peAdamache, Pescaru, Iuliu Jenei,Ivãncescu, Györfysau Goran. Pe unstadion arhiplin(circa 8.000 specta-tori pe vechiulstadion). Jiul vine caun uragan, cu unatac Martinovici –

Casandra – Libardi –Peronescu dezlãnþuit,reuºind un neverosimil 7-0 (4-0) cu echipa antre-natã de Silviu Ploeºteanu!

Jiul, pe locul 1, dinetapa 1 (ºi atunci erau tot 14 echipe) la toatecapitolele: clasament, golgeteri, cu Stocker ºiLibardi în echipa etapei,cu Gigi Casandra autora patru goluri!

Iatã cum descrie cronicarul vremii (NicolaeSoare) în revista „Fotbal”debutul fulminant al Jiului.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Valea Jiului a avut de-a lungul vremiidouã echipe în Liga I(Divizia „A”), JiulPetroºani ºi MinerulLupeni. În ediþiilenoastre de miercurisau joi, vã prezen-tãm un remembercu un meci al uneiadintre cele douãechipe, raportat laetapa la zi a Ligii Iactuale.

cvj nr. 899 miercuri 15iulie 2015

Documents