cvj nr 1013 miercuri 6 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1013

Miercuri, 6 Ianuarie 2016

D eºi a fost privitã cu suspiciune, insolvenþa pare a fi acumsalvarea Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii,

s-au întors acum ºi dupã ce iniþial au criticat insolvenþa, acumspun cã doar aºa serviciile îºi vor relua activitatea ºi minerii nu vor mai rãmâne fãrã transport, hranã caldã, spãlãtorie ºi pazã la unitãþile miniere. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

În zilele noastrecând mediul virtual ialocul interacþiuniidirecte, oameniipolitici apeleazã laaceastã reþetã carepare a fi una de

succes, mai ales dacã ne ghidãm dupã alegerile prezindenþiale cândpreºedinteleRomâniei, KlausIohannis a fost

denumit preºedinteleFacebook.

Ilie Pãducel este de

ieri internaut. “Mi-am fãcut cont

de Facebook pentru

cã încerc sã intru înrând cu lumea. Astfelvoi þine legãtura ºi peinternet cu cetãþeniioraºului Petrila ºi îivoi informa asupraproiectelor pe care lederulãm”, a declarat

Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Prima postare a luiIlie Pãducel pe contulsãu de socializare afost cea legatã de programul audienþelor.

Anul 2016 esteunul important pen-tru oamenii politici.Douã alegeri vor caracteriza anul, iarfiecare încearcã sã îºifacã campanie prinorice modalitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Radu Sorin, profesor în cadrul Universitãþii din Petroºani, dar ºi unmembru PSD de seamã dinValea Jiului, a fost implicat,anul trecut, într-un accidentrutier ce a avut loc în zonade centru a celui mai maremunicipiu din Valea Jiului.

Profesorul Radu Sorin a sãrit cu maºina direct înclãdirea noului Centru de Informare Turisticã dinPiaþa Victoria-Petroºani, iar dupã accident ieºit singur din autoturism ºi a fostdus la spital pentrustabilireaalcoolemiei.

Pagubele produsela clãdirea care nicinu fuse-se inaugu-ratã s-au ridicat lacirca 17 mii de lei.Dupã aproape jumãtate de an de laaccident, rezultateleprivind alcoolemiaprofesorului universitar au ajuns

la anchetatori. Specialiºtii au stabilit

cã Radu Sorin avut oalcoolemie de 2,10 la mieîn sânge în momentul încare a intrat cu maºina în centrul de informare turisticã.

Acesta este cercetatpenal de procurori pentruconducere în stare de ebrietate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

INSOLVENÞA, din sperietoare,

SALVARE

Legiºtii au stabilit cã Radu Sorin a avut oalcoolemie de peste 2 la mie

P oliticianul care este ºi profesor laUniversitatea din Petroºani este cercetat

penal pentru conducerea sub influenþa bãuturiloralcoolice. Acesta a fost protagonistul unui accidentspectaculos de circulaþie, iar rezultatele sosite de laMedicina Legalã aratã cã avea o alcoolemie de 2,10.

I lie Pãducel vrea sã fie în rând cu lumea.Acesta a decis sã îºi creeze un cont

pe o reþea de socializare, alãturându-se astfel altor edili ºi autoritãþi publice.

Pe principiul “Nu ai Facebook, nu exiºti”,

Ilie Pãducel a devenit internaut

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Este incredibil cumfemeia de 30 de ani anãscut singurã ºi, cusânge rece, în noapteadintre ani, a aruncatbebeluºul la containeruldin faþa blocului.Anchetatorii spun cã,dupã ce a adus pelume fetiþa, perfect

sãnãtoasã, de 3 kg, adus-o într-o pungã lacontainer ºi cum afarãerau -15C, pruncul adegerat ºi a murit.

Arabela Sãran, asistentã la Spitalul deUrgenþã din Petroºaniva rãspunde acum înfaþa legii, dacã

emoþional nu a fostafectatã de faptacomisã.

„Procurorul de cazdin cadrul Parchetuluide pe lângã TribunalulHunedoara a dispusschimbarea încadrãriijuridice ºi stabilireafaptei de omor calificat,iar faþã de inculpatã s-aluat mãsura reþineriipentru 24 de ore,urmând a fi prezentatãTribunalului Hunedoaracu propunere dearestare preventivã”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Procurorii auanchetat-o pânã marþi

dimineaþa la ora 7,00 ºi, împreunã cu criminaliºtii au ºireconstituit fapta dinnoaptea dintre ani.

Femeia le-a arãtatdetaºatã poliþiºtilor cum a procedat ºi apoile-a povestit totulanchetatorilor. Pentrufapta sa ea riscã acumani buni de puºcãrie.Potrivit noului codpenal, omorul calificat“se pedepseºte cudetenþiune pe viaþã sau închisoare de la 15 la 25 de ani ºiinterzicerea exercitãriiunor drepturi”.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Mama ucigaºã – crimã cu premeditareC riminalã cu sânge rece. Aºa o numesc

anchetatorii pe Arabela Sãran, femeia care a recunoscut cã ºi-a aruncatfetiþa la gunoi în noaptea dintre ani.Poliþiºtii au identificat-o ºi, mai mult, aceasta a ºi recunoscut ce a fãcut înnoaptea de Revelion. Acum riscã sã stea ani buni dupã gratii pentru cã ºi-a lãsatpruncul nou-nãscut sã degere, la gunoiuldin faþa blocului.

Metodaaccidentula mai fãcuto victimãO femeie de 67 de

ani a rãmas fãrã10 mii de lei ºi 500 deeuro dupã ce a fostpãcãlitã de þepari.

Hunedoreanca ºi-a datseama cã a fost înºelatãabia dupã ce a dat baniipentru ca unul dintre copiii ei, care ar fi comis un accident, sã scape basmacuratã.

„În data de 04.01.2016,în jurul orei 14:00, la sediulPoliþiei MunicipiuluiHunedoara s-a prezentat ohunedoreancã în vârstã de67 de ani, care a sesizatfaptul cã în cursul aceleiaºizile, în jurul orei 12:45, afost apelatã telefonic decãtre o persoanã de sexmasculin, care s-a prezentatca fiind „de la poliþiarutierã” ºi care a anunþat-ocã unul dintre fiii sãi a fostimplicat într-un accidentrutier soldat cu victime.

Potrivit apelantului, acesta ar fi accidentat o

minorã în vârstã de 13 anipe trecerea de pietoni ºi,pentru a scãpa de con-secinþele juridice ºi pentru ase împãca cu pãrinþii fetei,trebuie sã achite 10.000 deeuro unui curier care se vaprezenta la locuinþa sa.

Victima a acceptat sãachite 10.000 de lei ºi 500de euro, bani pe care îiavea în momentul acela înlocuinþã. La scurt timp, la locuinþa victimei s-aprezentat o persoanã de sex masculin ºi a ridicatbanii, care erau puºi într-unplic”, a declarat subcomis-arul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara.

Când ºi-a dat seama deînºelãciune, femeia a cerutajutor poliþiºtilor iar aceºtiaau demarat o anchetã pen-tru a-i prinde pe escroci.Potrivit poliþiºtilor, un altbãrbat a fost ºi el înºelat cuo sumã mai micã, în aceeaºizi. Acesta a fost sunat de unindivid care s-a dat dreptnepotul lui ºi i-a cerut sãcumpere mai multe carteletelefonice ºi sã îi comunicecodul de reîncãrcare.

Omul s-a conformat ºi aluat cartele de 163 de lei,iar apoi a realizat cã a fostvictima unei înºelãciuni.


Gerul Bobotezeiºi în caseA varii la -10 grade. Reþeaua

de termoficare din ValeaJiului este ciuruitã, iar iarna tocmai ºi-a arãtat colþii.

Cum temperaturile din zilele trecuteau scãzut chiar ºi la -15 grade, reþeauade termoficare a cedat, din nou. Astfel,vulcãnenii rãmân fãrã cãldurã chiar deBoboteazã când se spune cã e ger.

“Ca urmare a pierderilor masive deapã apãrute pe reþeaua de termoficaredin zona Municipiului Vulcan, în cursulzilei de 06.01.2016, între orele 07:00-21:00, se întrerupe livrarea agentuluitermic urmând a fi afectaþi consumatoriide pe raza Municipiului Vulcan”, searatã într-un comunicat al CEH.

Ultima avarie la reþeaua de termofi-care a avut loc în data de 15 decembrie2015 tot pe raza municipiului Vulcan.Atunci vulcãnenii au rãmas fãrã cãldurãdouã zile.


Val de cazuri laOrtopedia din Petroºani

G heþuºul de pe trotuarele ºi aleilepietonale din Valea Jiului reprezin-

tã acum un pericol pentru trecãtori.

Mulþi dintre ei, fie fãrãîncãlþãminte adecvatã,sau din purã neatenþie,au ajuns la Spitalul deUrgenþã din Petroºanicu fracturi sau entorsea membrelor inferioaresau superioare. Astfel,acum secþia de ortopedieeste neîncãpãtoare.

”Adresabilitatea pacienþilor în aceastãperioadã, raportatã la condiþiile meteo este unamare. Cele mai multe cazuri sunt de fracturiuºoare ºi entorse. Din fericire, pânã acum nu ne-am confuntat cu cazuri excepþionale, cu formesevere de fracturi de genul celor deschise”, aspus Ioan Ienea, medic primar UPU SMURD.

Cei mai predispuºi sunt copii si persoanele învârstã, însã chiar ºi aºa, existã ºi foarte mulþitineri care vin la urgenþã pentru a cere ajutorul.

”Categoriile de pacienþi sunt mixte, însã celemai multe cazuri sunt la cele douã limite, bãtrâniiºi copii”, a mai adãugat, medicul Ioan Ienea.

Gheaþa ºi poleiul sunt inamicii principali înaceste zile geroase. Astfel, înainte de a ieºi dincasã trebuie sã fiþi cu bãgare de seamã ºi sãîncercaþi sã evitaþi zonele cu gheaþã de pe trotu-are.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Pânã în 15 ianuarie,toþi cei care au o ideecare poate fi pusã înpracticã sunt aºteptaþi laprimãria din Lupeni.Cornel Resmeriþã spunecã aºteaptã pânã în 100de oameni ca sã discutecu ei ºi sã gãseascã ideipentru a dezvolta acestoraº din Vestul VãiiJiului. „Îmi doresc cacetãþenii din Lupeni sãia cu toatã seriozitateacuvântul meu de a formaun consiliu al cetãþenilor

din Lupeni. Prin consiliulrespectiv ºi primarulpoate afla ce e nevoie. Îiinvit sã vinã pânã în datade 15 ianuarie ºi vreauca acest consiliu sã fieformat din cel puþin 100 de oameni din totoraºul, pe cartiere, strãziºi aºa mai departe. Astafiindcã în 2016 putemsã facem reparaþii destrãzi sã schimbãm faþaoraºului ºi o vom face”,a spus CornelResmeriþã, primarul

municipiului Lupeni. Oamenii agreazã

ideea, unii sunt reticenþi,alþii spun cã vor mergesã facã parte din acestconsiliu ºi mai toþi ºi-ardori sã fie mai bine înLupeni.

„Trebuie multe aici.Cel puþin strãzile asteade prin cartiere, trebuieasfaltate, sau mai ºtiu eu ce altceva. O sã mãduc la întâlnirea de laprimãrie, cã acolo vor fimai multe propuneri ºi

le vom alege pe cele mai bune”, a spus unuldintre localnicii care ºi-apropus chiar sã vinã cuidei la acest consiliu.

Alþii cred cã investiþi-ile ar trebui gândite aºaîncât sã le dea de lucrutinerilor ca sã nu maiplece din þarã. „Pentrulocuri de muncã trebuiefãcute investiþii, locuri demuncã pentru tineri. Cã

pe timpul lui Ceauºescuerau locuri de muncã”,ne-a spus un alt localnic,în timp ce un altul avenit cu o propunereconcretã: „La ºcoala nr2, i-am spus din aldoilea mandat sã punãbordurile care sunt de petimpul lui Ceauºescu. Nuîi fãcut nici acum, poateface dacã îi mai spun.Iar mai jos, la Bucura,tot de atunci nu e asfalt.Sã vorbeascã cu oameniicã e bunã ideea!”.

Primarul CornelResmeriþã spune cã îiaºteaptã pe toþi laprimãrie ºi cã îi va ascul-ta pe fiecare în parte.Asta ºi pentru cã nu maisunt datorii neachitate ºiîntreg bugetul va fifolosit pentru investiþii

gândite cu cetãþenii. „Primãria municipiului

Lupeni, în momentul de faþã, nu are niciun leu datorie spre niciunom care a fãcut lucrãri.Suntem pe zero cudatoriile ºi de aceea amºi solicitat sã se facã unconsiliu al municipiuluiLupeni, pentru a facelucrãri noi”, a mai adãu-gat Cornel Resmeriþã.

Ultimele investiþii pe care le-a suportatbugetul local au fostlegate de turismul dinStraja, dar ºi de PalatulCultural, ori câtevaartere rutiere care aufost asfaltate. Acum estemomentul ca ºi oameniisã îºi spunã pãsurile ºi eisunt aºteptaþi la primãrieîn zilele care urmeazã.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016 Actualitate 3

Ziua de miercuri 6 ianuarie este privitã cumult optimism de sindicateledin minerit, pentru cã mineriiîºi pun acum mari speranþeca instanþa sã decretezeinsolvenþa CEH. Deºi setemeau de acest deznodã-mânt, aceasta pare a fi singura cale pe care se maipoate merge ca societatea sãfuncþioneze normal.

„Imediat dupã ziua de 6 ianuarie, zi în care probabilinstanþa va da accept intrãriiîn insolveþã pentru CEH,adminsitratorul judiciar vaavea conturile deblocate ºilucrurile vor reintra într-unnormal, chiar dacã nu estecea mai normalã situaþie”, aspus Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

De douã zile, minerii nu mai iau masa caldã ºi nici spãlãtoriile nu maifuncþioneazã, iar de miercurila prânz paza ºi transportulminerilor la ºi de la lucru vor fi sistate.

Totuºi, sindicaliºtii spun cãnu se va ajunge pânã acolo.„Paza þine de legile din

România, iar masa caldã lacare s-a renunþat pentrudouã zile, în condiþiile în carefirma care va primi asigurãriºi o parte din creanþele pecare le are, va relua aceastãactivitate. Marþi la ora

10,00 urma sã primim unrãspuns de la una dintre societãþile care asigurã transportul. Pânã miercuri,transportul la ºi de la locul demuncã va fi asigurat de cãtre firmele care sunt acumsub contract. Probabil cãaºteaptã sã poarte dicuþii cucel care va veni pe poziþia de administrator judiciar”, amai precizat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Nu mai puþin de 19 firmeau solicitat intrarea în insol-venþã a CEH, iar miercuriinstanþa va decide soartaCEH. Intrarea în insolvenþã,însã, este iminentã ºi acumpare fi vãzutã ca o barcã de salvare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

D eºi era vorba sãplece angajaþii

Complexului EnergeticHunedoara ºi s-au totvehiculat cifre, acest lucrunu mai pare verosimil.Concret, acum cã vorbim de insolvenþã, nici nu se mai pune problema disponibilizãrilorde personal.

Ba mai mult, sindicaliºtii credcã va fi nevoie de forþã demuncã. „Nu cred cã se va maimerge pe acea semi-strategie,pe care au tot târât-o directoriigenerali de la Niculescu (n.rAurel Niculescu ) încoace, cu cei

541 de disponibilizaþi, care ulterior au scãzut la 300. Era odisponibilizare numericã, care nuse aplica pe realitãþile complexu-

lui”, a spus Petre Nica, preºedin-tele Sindicatului Muntele dinCEH, care a ºi fãcut un calculdin care a rezultat scriptic cã laMintia ar trebui sã fie jumãtatedin personalul de acum, pentrucantitatea de enrgie pe care oproduc.

Insolvenþa pe care o aºteaptãastãzi angajaþii CEH le va aduceacestora chiar ºi utilaje ºi scule.Cel puþin aºa cred sindicaliºtii.

„Prima mãsurã pe care suntconvins cã o va aplica adminis-tratorul judiciar este aceea decreºtere a veniturilor. Primullucru care se va face, însã, va ficreºterea veniturilor, care sãasigure, pe lângã prevederilecontractului colectiv de muncã,sau cele cu terþii, acestea vor fiprioritare. Apoi se va trece lareducerea cheltuielilor, care arputea fi reduse destul de mult”,a mai adãugat Nica.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Insolvenþa, din sperietoare, salvareD eºi a fost privitã cu suspiciune, insolvenþa

pare a fi acum salvarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Sindicaliºtii, s-au întorsacum ºi dupã ce iniþial au criticat insolvenþa, acumspun cã doar aºa serviciile îºi vor relua activitateaºi minerii nu vor mai rãmâne fãrã transport, hranãcaldã, spãlãtorie ºi pazã la unitãþile miniere.

Referendum pentru LupeniS ã spunã localnicii din Lupeni ce îi lipseºte oraºului.

Primarul Cornel Resmeriþã a lansat o astfel de invitaþiecãtre toþi cei din Lupeni, pentru cã, spune el, municipiul numai are nicio datorie ºi banii vor fi investiþi pentru a realizacât mai multe investiþii. Oamenii par interesaþi de idee ºispun cã vor merge la consultãri.

Nu vor fi disponiblizãri, deºi organigrama e încãrcatã

“Prin rezoluþia dindata de 8 septembrie2015 referitoare la acþiunile realizate caurmare a iniþiativeicetãþeneºti europeneDreptul la apã(Right2Water),Parlamentul European asolicitat ComisieiEuropene sã prezintepropuneri legislativepentru revizuireaintegralã a directiveicadru privind apa, într-un nou conceptcare sã nu trateze apaca pe o marfã, iar accesul la apã sã fieconsiderat ca drept fundamental al omului,ºi ivitã statele membresã adopte mãsuri înacest sens, respectiv sã introducã pentrufurnizorii de apã obligaþia de a indica caracteristicile fizico-chimice ale apei în factura pentru consumulde apã”, susþine Vasile

Dâncu, ministrulDezvoltãrii Regionale.

Clarificarea minis-terului de resort vine lasolicitarea senatoruluiHaralambie Vochiþoiu

care considerã cãabonaþii trebuie sãprimeascã informaþiilegate de calitatea apeipotabile.


“România ºi-aasumat implementareacu prioritate de mãsurifocalizate cãtregrupurile cele mai deza-vantajate. În acest sens,România ºi-a propus sãreconfigureze un noumodel de acordare aunui numãr de trei beneficii de asistenþãsocialã într-un singurbeneficiu de asistenþãsocialã – venitul minimde inserþie, ce are dreptscop prevenirea ºi combaterea sãrãciei ºiriscului de excluzinesocialã. Aceste trei beneficii sunt venitulminim garantat, alo-caþia pentru susþinereafamiliei ºi ajutor pentruîncãlzirea locuinþei”, searatã în documenteleMinisterului Muncii.

Prin acest serviciu,reprezentanþiiMinisterului Muncii vorca pânã în anul 2020sã scoatã din sãrãcie580.000 de români.

“Persoanele apte demuncã pentru care seacordã venitul minimgarantat au astfel obligaþia sã dovedeascãcu acte, din 3 în 3 luni,cã sunt în evidenþaagenþiei teritoriale pen-

tru ocuparea forþei demuncã ºi cã nu aurefuzat un loc de muncãori participarea la serviciile pentru stimula-rea ocupãrii forþei demuncã ºi de formareprofesionalã oferite deaceste agenþii. Pentrusumele acordate cavenit minim garantat,una dintre persoanelemajore apte de muncãdin familia beneficiarãare obligaþia de a prestalunar, la solicitarea primarului, acþiuni saulucrãri de interes local,fãrã a se putea depãºiregimul normal delucru”, se mai aratã îndocumente.

La Petroºani s-aîncercat o astfel deabordare a problemeicând beneficiarii canti-nei de ajutor social dinColonie au fost puºi sãfacã curãþenie în jurulblocului în care locuiesc.Cei de la Serviciul deAsistenþã Socialã auconstatat la acelmoment cã oamenii aupreferat sã renunþe lahranã pentru a nu faceorele de curãþenie.Persoanele care benefi-ciazã de ajutor social ºide serviciile cantinei deajutor social sunt trimi-

se sã cureþe zãpezile,apele sau parcurile.Beneficiarii serviciilorsociale vor avea zonede acþiune bine stabilitepe care vor trebui sã lecureþe. Aceºtia vor avea de curãþat zapadaîn cartierul Carpaþi,Strada Muncii, zonaGârii, Strada CuzaVodã, strada Lunca,Independenþei ºi nunumai.

“Persoanele apte demuncã din familiile pentru care se asigurãvenitul minim garantat,vor presta lunar, la

solicitarea primarului,acþiuni sau lucrãri deinteres local, fãrã a seputea depãºi regimulnormal de lucru ºi curespectarea normelorde securitate ºi igienã amuncii”, se aratã înnota de fundamentare aproiectului de hotãrâre.

Tot aceºtia vor avea

misiunea de a menþineºi curãþenia din zonaDimitrov, strada ªt. O. Iosif, GeneralDragalina, Oituz, Uniriisau zona de Aeroport amunicipiului Petroºani.Aceeaºi beneficiari voravea de curãþat ºanþuri,rigole, ape ºi poduri sauchiar parcuri. O altã

activitate ce trebuie sã o îndeplineascã beneficiarii ajutoruluisocial ºi a cantinei deajutor social este aceeade a curãþa panourilepublicitare de afiºe ºiînscrisurile indecente de pe clãdiri.


B ani pentruanvelopãri.

Administraþia localãdin Petrila a primitîn luna noiembrie a anului trecut osumã de bani de la MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi AdministraþieiPublice pentrucreºterea eficienþeienergetice.

Este vorba de sumade 72.657,17 de lei,iar banii au fost alocaþi

conform OUG18/2009. Programulprevede lucrãri deintervenþie la anvelopablocului de locuinþeprin izolarea termicã apereþilor exteriori,înlocuirea ferestrelor ºi auºilor exterioare exis-tente, inclusiv tâmplãriaaferenta accesului înblocul de locuinþe, cutâmplãrie performantaenergetic, termo-hidroizolarea terasei/ter-moizolarea planºeuluipeste ultimul nivel încazul existenþei ºarpan-tei, izolarea termicã aplanseuiui peste subsol,în cazul în care prinproiectarea blocului suntprevãzute apartamentela parter, lucrãri dedemontare a instalaþiilorºi a echipamentelormontate aparent pe

faþadele/terasa bloculuide locuinþe, precum ºiremontarea acestoradupã efectuarealucrãrilor de izolare termicã sau lucrãri derefacere a finisajeloranvelopei. Finanþareaexecutãrii lucrãrilor dese asigura 50% din alocaþii de la bugetul destat, în limita fonduriloraprobate anual cuaceastã destinaþie înbugetul MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei, 30% dinfonduri aprobate anualcu aceastã destinaþie înbugetele locale ºi/saudin alte surse legal constituite ºi 20% dinfondul de reparaþii alasociaþiei de proprietariºi/sau din alte surselegal constitute.

Monika BACIU Monika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016 Actualitate 5

PRIMA PREMIERÃ A ANULUI 2016!Sâmbãtã 9 ianuarie 2016, de la ora 18:00.

Vã aºteptãm cu drag!

Investiþiile au rãmas lastadiul de intenþie ºi camatât. Anul 2016 îi prindepe nepregãtite pe cei dela Complexul EnergeticHunedoara care nu aufãcut niciun demers pen-tru a deschide noi capaci-tãþi de producþie. Maigrav este faptul cã dincauza problemelor cucare se confruntã societatea, statul românnu este de acord cu anumite investiþii ce artrebui realizate aici.

“Luând în considerarecondiþiile de la fiecareexploatare minierã,condiþii care trebuiau

integrate în activitatea debazã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara,respectiv producerea deenergie electricã, avândca deziderat în viitorulapropiat creºterea semnificativã a producþieide huilã, coroboratã cuscãderea costului pe Gcal produsã, seimpunea actualizareastudiilor de fezabilitatecare stau la bazaProiectelor tehnice înbaza cãrora se desfãºoarãactivitatea de extracþie acãrbunelui la sucursaleleminiere”, se aratã într-un rãspuns al CEH.

Necesitatea actualizãrii acestor studiise datoreazã condiþiilorde exploatare care de-alungul anilor s-au modificat, respectivreþeaua de lucrãri minieres-a restrâns, adâncimeade exploatare a crescut,metodele de exploatares-au schimbat. La fel s-aschimbat structura orga-nizatoricã ºi s-a diminuatnumãrul de personal.

“Prin actualizareastudiilor de fezabilitate seare în vedere stabilireaindicatorilor tehnico-eco-nomici, care prin apro-bare constituie funda-

mentarea lucrãrilor de investiþii privind dezvoltarea capacitãþilorde producþie aferentecelor 4 exploatãriminiere”, mai susþinreprezentanþii CEH.

S-au realizat studii de fezabilitate pentru dezvoltarea capacitãþilorde producþie de la EMLonea, EM Livezeni, EMVulcan ºi EM Lupeni,însã ministerul de resorta considerat neoportunãavizarea acestora.

“Studiile de fezabilitateau fost avizate în CTE-ulfiecãrei sucursale, înCTE-ul Direcþiei Miniereºi C.T.E.-ul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,

urmând a fi avizate înC.T.E.–ul MinisteruluiEnergiei, ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºi Mediuluide Afaceri, respectivAgenþia Naþionalã deResurse Minerale ºi ulterior aprobate în C.A.-ul Complexului EnergeticHunedoara. La acestmoment existã unrãspuns al MinisteruluiEnergiei, ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºi Mediuluide Afaceri în sensul cã„documentaþiile aferente

studiilor de fezabilitatesunt întocmite cerespectarea prevederilorlegale în vigoare, avizareafiind neoportunã în raportcu situaþia economico-financiarã a C.E.H.Hunedoara””, se maiaratã în rãspunsul CEH.

Ministrul Energiei,Victor Grigorescu, a subliniat, însã, importanþa securitãþiilocurilor de muncã dar ºi ale minerilor.


D oar optunitãþi de

învãþãmânt dinjudeþul Hunedoaranu au autorizaþiede securitate laincendiu.

Tragedia din Clubul Colectiv a dus la controale amplepe toate palierele.Senatorul hunedoreanHaralambie Vochiþoiu avrut sã ºtie dacã ºcoliledin judeþ funcþioneazãlegal din punctul devedere al securitãþii laincendiu. Astfel, doaropt din cele peste 500de clãdiri în care învaþãelevii nu deþin aceastãautorizaþie.

“La nivelul judeþuluiHunedoara, din totalulde 284 de unitãþiºcolare, cu un numãrde 582 de clãdiri, optclãdiri nu au autorizaþiede securitate deincendiu. Pentrutoate clãdirile care audestinaþia de unitãþiºcolare/universitare,care funcþioneazã ante-rior introducerii obliga-þiei legale de obþinere aautorizaþiei de securi-tate la incediu, pentruasigurarea desfãºurãriiîn condiþii de siguranþãa activitãþii, sunt execu-

tate anual controale deverificare a apãrãriicontra incendiilor, activitãþi de informarepreventivã ºi educare aelevilor ºi studenþilorasupra modului decomportament în cazulproducerii unuiincendiu sau a altorsituaþii de urgenþã”,susþine ministrulEducaþiei, Adrian Curaj.

Nu pentru toateconstrucþiile deînvãþãmânt, carefuncþioneazã în prezentfãrã autorizaþie de securitate la incendiu,este necesarã obþinereaacestui act administra-tiv, ci doar pentru aceleconstrucþii noi sau existente la care s-auefectuat lucrãri de dez-voltare, modernizare

sau schimbare a desti-naþiei, ºi pentru care, lamomentul când au fostdate în exploatare, legislaþia prevedeaaceastã obligaþie.

La Petroºani, în ceeace priveºte adminis-traþia, singura problemãeste la ªcoala AvramStanca, însã ºi aiciproblema va fi rezol-vatã.

“La Petroºani nusuntem în nici o culpãdin punctul de vedere alprimãriei pe acordurilede funcþionare, am veri-ficat aceastã chestiune,PSI-ul îºi face datoria,s-a ºi închis sala de laRusu ºi Casa de culturã.ªcolile ºi grãdiniþele,primãria, sunt date înfuncþiune înainte 1989

ºi nu s-a schimbat destinaþia ºi nu s-aufãcut modificãri laclãdiri, aceste clãdiri nuau nevoie de autorizaþiide la pompieri pentrucã ele au avut acesteautorizaþii în momentulîn care au fost date înfuncþiune ºi nu s-aschimbat nimic. Singuraproblemã pe care oavem este Scoala“Avram Stanca”, undeîn momentul în care ampreluat clãdirea de laConsiliul judeþean în2002, nu ne-au datdesenele, planurile,schiþele ºi atunci, areasiguratã ºcoala toatecircuitele, toatenormele, dar nu avemPSI. Anul trecut ne-auamendat pompierii pe tema aceasta, amalocat 200 milioane ºitoate desenele suntrefãcute iar în 2-3 sãptãmâni vom legalizaaceastã treabã”,a mai subliniat edilul.

Dupã tragedia de la Bucureºti, ISU ademarat controalele întoate locaþiile din judeþ.Rând pe rând se închidunitãþile comerciale ºise aplicã sancþiuni deordinul zecilor de mii de lei.


Puºi la muncã, în zadarM ai puþini asistaþi sociali. Asta ar vrea Ministerul Muncii în

câþiva ani. Ministerul de resort are în vedere descurajareadependenþei faþã de ajutoarele sociale prin implementarea unorprograme destinate beneficiarilor acestor servicii sociale.

Primãria Petrila a primit bani pentru anvelopãri

Opt ºcoli din judeþ fãrã autorizaþie ISUCalitatea apei, o nouã rubricãpe factura de la apãA paServ Valea Jiului ar putea sã treacã pe facturiile viitoare ºi

date despre calitatea apei potabile. Potrivit unei reglementãrieuropene, societãþile de apã din România ar putea fi obligate ca pefacturile emise consumatorilor sã treacã ºi informaþii referitoare lacalitatea serviciilor oferite.

Investiþiile din minerit, neoportuneM inisterul Energiei a avizat nefavorabil studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea

capacitãþilor de producþie de la CEH. Lipsa investiþilor din sectorul minier esteresimþitã acut de cei care intrã zilnic în subteran pentru a scoate cãrbune. Lipsurile înminele din Valea Jiului sunt mari ºi cunoscute de ani de zile.

Prima dintre prevederi este cuprinsã în noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016,iar celelalte au fost aprobate, ulterior promulgãrii CoduluiFiscal, prin Ordonanþã deGuvern. În cazul impozi-tãrii microîntreprinderilor,schimbãrile presupunmajorarea plafonului deîncadrare în categoria de'microîntreprindere', de

la 65.000 euro la100.000 euro ºi introdu-cerea unui sistem de cotede impozitare diferenþiateîn funcþie de numãrul desalariaþi, între 1% ºi 3%.Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntre-prinderile care au pestedoi salariaþi, inclusiv, 2%pentru cele cu un salariatºi 3% pentru cele care nu au salariaþi.

Tot de la 1 ianuarie2016 a dispãrut ºi taxa

pe construcþiile specialedin agriculturã. Taxa pestâlp a fost redusã, de la 1,5% iniþial la 1%începând cu 1 ianuarie2015. Supraacciza la carburanþi, în valoarede 7 eurocenþi/litrurãmâne în vigoare încãun an, deºi prima variantã a Codului Fiscalprevedea eliminarea ei la 1 ianuarie 2016.

Actul normativ

prevede dispariþia acesteitaxe la 1 ianuarie 2017.De la 1 ianuarie 2016 aintrat în vigoare noua for-mulã de impozitare pen-tru imobile, care duce lacreºteri semnificative detaxe, în special pentrufirmele mici care au sediul firmei acasã.

Astfel, de anul viitor,taxele locale pe clãdiri sevor stabili la fel, indiferentde natura juridicã a contribuabilului, persoanãfizicã sau juridicã, diferen-þierea urmând sã se realizeze în funcþie dedestinaþia clãdirii, rezi-denþialã sau comercialã.

În plus, autoritãþile

locale vor putea decideaplicarea unei cote deimpozitare cuprinse între0,08% ºi 0,2% pentruclãdirile folosite calocuinþã, ºi între 0,2% ºi1,3% pentru cele folositeîn activitãþi economice(sedii PFA, sedii firmã,cabinete etc).

Tot din 2016, cei care obþin venituri dinactivitãþi independentevor fi obligaþi sã plãteascã CAS (contribuþia pentru pensie), chiar dacã obþin ºi venituri de naturãsalarialã.

În schimb, pentruaceste venituri creºtededucerea de bazã de la

20% la 40%. De asemenea, per-

soanele fizice autorizatevor plãti, pe lângã impo-zitul de 16% pe venit, ºicontribuþia de asigurãride sãnãtate (CASS) de5,5%, ºi CAS de 10,5%.Pe de altã parte,contribuþia la CAS va fiplafonatã la cinci salariimedii brute lunare.

În acelaºi timp, persoanele fãrã veniturivor fi obligate, din 2016,sã achite CASS ºi sãdepunã o declaraþie fiscalã în acest scop laAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã.

Agerpres

V este bunã pentrutoate categoriile

de persoane care anulacesta primesc pachetecu alimente de laUniunea Europeanã.

Prefectura JudeþuluiHunedoara a anunþat toateServiciile Publice Locale deAsistenþã Socialã cã în lunafebruarie tiruri încãrcate cualimente trebuie sãpoposeascã ºi la Petroºani.

”Ni s-a comunicat cã înluna februarie a acestui an se

va face livrarea ajutoarelor dela Uniunea Europeanã. Cuexactitate nu ºtim data, darodatã ajunse vom începe distrubuirea lor”, a declaratCristina Mraz, director

SPLAS.În principiu, condiþiile pe

care beneficiarii trebuie sã leîndeplineascã pentru a primiacest ajutor venit de la U.Esunt similare cu anii trecuti,

însã existã ºi câteva modificãri.

”Rãmân aceiaºi benefi-ciari. Cum pensia a crescut,automat ºi valoarea minimãpe care trebuie sã o deþinãun pensionar pentru a seîncadra, a crescut. Astfeldacã în trecut pensionarii cuvenituri de pânã la 400 de leibeneficiau de alimente anulacesta, cei care vor aveapânã în 450 de lei pensie vorprimi acest ajutor. Totodatã,în plus faþã de anii precedenþia mai apãrut o categorie, cea

a persoanelor fãrã venituri” amai adãugat Cristina Mraz,director SPLAS.

În categoria nou introdusãse vor încadra persoanelefãrã vreun fel de venit, înprincipiu bãtrâni, incapabilide muncã. În ceea ce îipriveºte pe tineri, nu toþi cei fãrã venit vor primi ajutoarele. Dacã se constatãcã o persoanã este aptã demuncã, aceasta va trebui întâi sã se înregistreze în evidenþele AJOFM, iar maiapoi va putea sã primeascãpachetele.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 20166 Actualitate

ANUNÞ In temeiul prevederilor

art.94 alin.2 ºi 3 din Legeaadministraþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrileulterioare ºi ale art.8 alin.1 dinLegea nr.52/2003 privindtransparenþa decizionalã înadministraþia publicã, republi-catã, se convoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara îndata de 8 ianuarie 2016,orele 11,00, în ºedinþãpublicã extraordinarã, în Sala mare de ºedinþe dinsediul Consiliului JudeþeanHunedoara, situat în municipiulDeva, str. 1 Decembrie nr.28,judeþul Hunedoara, cu urmã-torul proiect al ordinii de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea utilizãriiexcedentului anului 2014 pen-tru acoperirea definitivã a

deficitului secþiunii de dezvoltare la sfârºitul exerciþiului bugetar 2015;

2. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea excedentuluianual al bugetului propriu aljudeþului Hunedoara rezultat laînchiderea exerciþiului bugetaral anului 2015, ca sursã definanþare a cheltuielilor secþiuniide dezvoltare în anul 2016;

3. Proiect de hotãrâreprivind repartizarea pe unitãþiadministrativ- teritoriale a coteide 20% din sumele defalcatedin taxa pe valoarea adãugatãºi din cota de 18,5% dinimpozitul pe venit pentruechilibrarea bugetelor localepentru achitarea arieratelorprovenite din neplata cheltu-ielilor de funcþionare ºi/sau decapital, în ordinea cronologicãa vechimii arieratelor, pentrurambursarea ratelor la împru-

muturile contractate în bazaOrdonanþei de urgenþã aGuvernului nr.2/2015 pentrumodificarea ºi completareaunor acte normative, precum ºi alte mãsuri, aprobatã cu modificãri prin Legeanr.171/2015 cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, aOrdonanþei de urgenþã aGuvernului nr.46/2015 pentru stabilirea unor mãsurifinanciare ºi pentru modificareaºi completarea unor acte normative, pentru susþinereaprogramelor de dezvoltarelocalã ºi a proiectelor de infrastructurã care necesitãcofinanþare localã, pe anul2016 ºi estimãrile pentru anii2017 – 2019;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea repartizãriipe unitãþi administrativ-teritoria-le a sumelor defalcate din taxape valoarea adãugatã pentrudrumurile judeþene ºi comunale,pe anul 2016 ºi estimãrile pentru anii 2017 – 2019.

Soþia anunþã cu durere în suflet, trecerea în nefiinþã a dragului sãu soþ

KÖRMÖCZI TIBERIUÎnmormântarea va avea loc miercuri,

6 ianuarie 2016, ora 14,30 de la capelaBobocul.

Dumnezeu sã îl odihneascã în pace!

Anul 2016 a început cu o serie de taxe reduse,dar ºi cu majorãri la impozitele localeA nul 2016 a început cu scãderea cotei generale de TVA de la

24% la 20%, cu TVA 9% pentru apã, atât potabilã cât ºi de uz industrial ºi agricol, cu un impozit pe dividende de 5%, în scãderede la 16%, cu un regim diferenþiat de impozitare pentru microîntre-prinderi, dar ºi cu impozite mai mari pentru clãdiri.

Alimentele europene ajung la Petroºani în februarie

De 16 ani, salva-montiºtii aduc cel puþin200 de litri de apã dela izvoarele din vârfulmuntelui Straja. Este otradiþie pe care ceicare sunt din zonã opãstreazã cu sfinþenie,iar turiºtii care se aflãîn staþiunea de munteo gustã cu plãcere.Apa este adusã ºi înacest an de la izvor, sãfie purã ºi deja salva-montiºtii ºi-au croit

drumul, dupã viscoleledin ultimele zile. „FiindBoboteaza, serviciul

Salvamont se vadeplasa în partea superioarã a masivuluiStraja, unde vor colecta apa dinizvoare, dupã care vincu apa la Cruce, iar deacolo va fi dusã laschitul din Straja.Bãieþii, încã de ieri, ºi-au deschis calea deacces cãtre izvoare,deoarece duminicã ºiluni a fost vremeafoarte, foarte urâtã, cuviscol la peste 80 dekm/h, ceea ce, dacãnu îºi croiau ieri drum,miercuri ar fi fost

imposibil sã ajungã dincauza troienelor”, aspus George Resiga,ºeful ServiciuluiSalvamont Straja.

Vremea s-a maidomilit în munte ºi separe cã va ieºi ºisoarele. De Boboteazã,la schit, clugãrul îiaºteaptã pe toþi sã iaapã sfinþitã purã. Suntºi localnici care, an dean, preferã sã urce înmunte ca sã participela aceastã slujbã, fiindmai aproape deDumnezeu, acolo susla munte.

B oboteaza ºiSfântul Ioan

marcheazã sfârºitulsãrbãtorilor dedicateNaºteriiMântuitorului

Boboteaza sauBotezul Domnului, sãrbãtoarea din 6 ianuarie cunoscutã ºi sub denumirile"Arãtarea Domnului"sau "Epifania", ºi ziuaSfântului Ioan, din 7 ianuarie, marcheazãsfârºitul sãrbãtorilordedicate NaºteriiMântuitorului IisusHristos. Boboteazaface parte din suitacelor 12 sãrbãtoricreºtine importante ºi este menitã sã reaminteascã celepetrecute la apaIordanului, înainte caIisus sã pãºeascã înviaþa publicã, de aceeaBiserica mai numeºteBoboteaza ºi "ArãtareaDomnului",

"DumnezeiascaArãtare" sau"Epifania", aceastã dinurmã denumireprovenind din limbagreacã ºi înseamnând"arãtare","descoperire", "revelare". De fapt,Boboteaza înseamnãînnoirea omuluicreºtin. La Boboteazãse sfinþesc toate apele,iar preotul se duce la oapã în care aruncã ocruce. Mai mulþi bãrbaþi se aruncã înapã ca sã o aducãînapoi, iar cel care vascoate crucea din apãva avea noroc tot anul.Sãrbãtorile închinateSfântului IoanBotezãtorul mai includzãmislirea (23 septem-brie), naºterea (24iunie) ºi tãierea capului(29 august).

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

O cireadãîntreagã de

vaci se plimbã învoie ºi îndurã gerul,ori canicula, pestrãzile din Lupeni.

Animalele parbolnave ºi se hrã-

nesc din gunoaie, iaracum, la tempera-turile extreme dinLupeni, le-am gãsitcum încercau sã seîncãlzeascã lângãþevile de termofi-care. Asta dupã ces-au hrãnit cu nesaþ

din zemurile de laghenele de gunoi dinapropierea blocurilorturn de pe centuraoraºului.

Din pãcate,nimeni nu a pututface nimic pentruele, iar acum pri-marul CornelResmeriþã promitecã va face un adã-post ca sã le cazeze,pentru cã amenzilenu l-au speriat peproprietarul lor.„Noi, ca primãrie,nu aveam ce sãfacem pânã acum.Nu avem dreptul sãle sacrificãm. Pentrulacest an am propusîn buget ºi vrem sãfacem un obor, ca sãle putem lua de pestradã ºi sã leadãpãm”

Vacile au cerceide identificare înurechi ºi ediþii ºtiu ºicui îi aparþin. Maimult, l-au ºi amendat

pe localnicul care lelasã libere ºi chiar aucerut celor de laAPIA sã întrerupãfinanþarea acestuiaºa-zis crescãtor deanimale. Din neferi-cire, însã, animalelesunt lãsate libere dinprimãvarã, iaroamenii din Lupenisunt pur ºi simpluexasperaþi deprezenþa lor în jurullocuinþelor. „Suntvreo 8 vaci care seplimbã pe aici dinprimãvarã. Cireada

e a unui momârlande pe dealuri, dar nuºi le întreþine deloc.Le lasã de atât demult timp libere ºiele se asund prinscãri de bloc, pringunoaie ºi pe laþevile de termoficareacum. E pãcat deanimale, cã sunt bol-nave”, a spus un omcare le privea cumse încãlzeau lângãreþeaua de termofi-care a oraºului.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 2016 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.30 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.30 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Vacile maidaneze îl pun la cheltuialã pe Cornel Resmeriþã

Boboteaza, la înãlþime în StrajaZ eci de credincioºi, ca ºi turiºtii din Straja vor fi martorii unui eveniment inedit de

Boboteazã. Salvamontiºtii vor aduce cu akia apa de la izvoarele din creierii munþilor ºi,dupã slujba de la schitul din munte, o vor împãrþi credincioºilor. Evenimentul este unul extremde gustat de cãtre toþi cei care urcã la munte ºi chiar ºi localnicii vin sã ia aghiazmã din munþi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Ianuarie 20168 Turism

P asul Vâlcan,finalizat 100%

Potrivit unei informãria Autoritãþii Naþionalepentru Turism doarproiectul de dezvoltare astaþiunii montane PasulVâlcan a fost finalizat înproporþie de 100%. Dareste vorba doar de primaparte a proiectului. Adoua parte prevedeunirea acestei staþiuni cucea din Straja, iar acestproces nici mãcar nu aînceput încã.

“Gradul de imple-mentare a proiectelor dedezvoltare a staþiunilormontane din Valea Jiului,respectiv Parâng, Straja ºi Pasul Vâlcan -Consiliul Local Lupeni înimplementarea proiectu-lui „Schi în România,

staþiunea Straja” – circa60%. Consiliul LocalPetroºani în imple-mentarea proiectului„Schi în România,Municipiul Petroºani” –circa 16%. ConsiliulLocal Vulcan în imple-mentarea proiectului„Schi în România, oraºulVulcan”- 100% primaetapã”, se aratã într-unrãspuns oferit cotidianu-lui Cronica Vãii Jiului, dereprezentanþii AutoritãþiiNaþionale pentru Turism.

Autoritãþile responsabile de acesteproiecte recunosc faptulcã în anul 2015 nu aualocat nici mãcar un leupentru aceste investiþii.În ceea ce priveºte acest an, situaþia esteincertã încã.

“În cursul anului 2015

instituþia noastrã nu aalocat fonduri pentrucele trei proiecte.

Posibila alocare defonduri pentru cele treiproiecte va fi fãcutã înfuncþie de alocãrile de labugetul de stat, netrans-mis pânã la data prezen-tei Autoritãþii Naþionalepentru Turism, precum ºi de documentaþiiletehnico-economiceprezentate de beneficiariiproiectelor”, mai susþinreprezentanþii ANT.

Ar mai fi nevoie desume impresionantepentru finalizareaproiectelor de devoltarea celor trei staþiuni montane din Valea Jiului,iar cei de la ANT spuncã se fac demersuri necesare în acest sens.

“Autoritatea Naþionalãpentru Turism alãturi deMinisterul Economiei,Comerþului ºi Relaþiilorcu Mediul de Afaceriface demersurile necesare cãtreautoritãþile competenteîn vederea alocãriisumelor necesare finali-zãrii proiectelor aflate în derulare în cadrul pro-gramului de finanþare ainvestiþiilor în infrastruc-tura de turism”, maisubliniazã cei de la ANT.

Aproape 40 de mili-oane de euro. Atâta armai trebuie pentru caproiectele administraþieilocale de la Petroºani sãdevinã realitate în ceeace priveºte dezvoltareastaþiunii montaneParâng. Autoritãþilelocale de la Petroºani auînceput lucrãrile la dez-voltarea domeniului schi-abil în anul 2009. timpde trei ani de zile, minis-terul de resort a alocataproape 26 de milioanede lei. Cel mai maredomeniu de schi dinEuropa de Est trebuia sãfie construit la Petroºani,

în Parâng. În afara dereamenajarea celor cincipârtii existente, acolourmau sã aparã 17 pistenoi, 2 telegondole, ºaptetelescaune, 30 de tunuride zãpadã ºi 7 maºini debãtut zãpada. Complexultrebuia sã conþinã ºidouã centre turistice, ocabanã ºi o instalaþie deticketing. Costul final: 99de milioane de euro.

Potrivit documentelor,Ministerului Dezvoltãrii,nivelul de cofinanþare aproiectelor derulate încomun de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului ºi autoritãþilepublice locale este urmã-torul, unitãþile administra-tiv-teritoriale asigurãpânã la 50%, dar nu mai puþin de 5%, dinvaloarea totalã a contractelor de lucrãriîncheiate în conformitate

cu legislaþia în vigoare,exceptând domeniulschiabil, unitãþile adminis-trativ-teritoriale asigurãpânã la 50%, dar nu maipuþin de 5%, din valoareacontractului aferent realizãrii documentaþieitehnico-economice,încheiat în conformitatecu legislaþia în vigoare, încazul domeniului schiabil,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluifinanþeazã procurareainstalaþiilor de transportpe cablu ºi montajulacestora, în limita fondurilor disponibile.

În Valea Jiului auînceput proiectele demodernizare a staþiunilormontane, însã acesteanu au fost duse la capãt.De precizat este cã baniiar fi trebuit sã vinã de laGuvernul României.


U n tânãr, medic rezident înCluj, aflat în vacanþã în

Parâng s-a gândit sã facã odrumeþie pânã pe Parângul Mare,deºi muntele era acoperit de ceaþãºi vântul bãtea cu putere.

Salvamontiºtii din Parâng împreunãcu jandarmii montani au avut scotocitîntregul masiv dupã ce un tânãr de 27 de ani, din Cluj, a cerut ajutor prin112, pentru cã a fost surprins deceaþã pe unul din traseele montane ºis-a rãtãcit.

Incidentul a avut loc luni dupã amiazã, iar în cãutarea tânãrului auplecat mai multe echipe de cãutare ºi salvare montanã formate din salvamontiºti ºi jandarmi montani.Salvatorii au reuºit sã afle de la turistulrãtãcit, înainte sã i se descarce bateriatelefonului, o scurtã descriere a zoneiîn care se aflã ºi ºi-au fãcut o idee campe unde ar putea fi.

„În prima fazã el nu a comunicatcu noi, noi doar am primit descriereafãcutã de el. A spus cã din locul încare se aflã, cât poate vedea pentrucã era ceaþã deasã, se zãreau luminilede pe releul din Parâng. Iniþial s-a ple-cat cu o echipã formatã din doi salva-montiºti ºi doi jandarmi ca mai apoi sãse mai formeze o echipã de salvamon-tiºti care sã plece pe un alt traseu spreel. Am reuºit sã luãm legãtura cu el,când a prins un pic de baterie la tele-fon, ºi l-am îndrumat cãtre o stânã dinapropiere unde sã se adãposteascã defrig, pânã sã ajungem noi la el ºi sã-lrecuperãm”, a declarat DumitruBârlida, ºeful Salvamont Petroºani.

Pentru cã în masiv s-a lãsat gerul,medicul ºi-a dat seama cã viaþa îi esteîn real pericol ºi i-a ascultat întocmai

pe salvatori. „S-a dus la stânã, unde ºi-afãcut un foc ºi ne-a aºteptat cumintepânã sã ajungem la el. L-am gãsit înstare bunã, era speriat ºi spre ora 22l-am adus la cabana unde era cazat”, amai spus ºeful Salvamont Petroºani.Tânãrul a plecat în drumeþie fãrã sãcearã sfatul salvamontiºtilor dar maiales fãrã sã anunþe mãcar la cabanaunde era cazat alãturi de amicii sãi.

Jandarmii ºi salvamontiºtii recomandã tuturor celor care dorescsã meargã pe munte sã se echipezecorespunzãtor pentru aceastãperioadã a anului, sã se informezeasupra prognozei meteorologice, sãnu se aventureze singuri pe traseelemontane, pentru a limita riscurile derãtãcire sau accidentare.

De asemenea recomandã tuturorcelor care intenþioneazã sã plece pemunte sã anunþe jandarmii montani ºisalvamontiºtii cu privire la traseele sauzonele montane pe care doresc sã leparcurgã. Acest fapt poate limita semnificativ riscul de producere aoricãror evenimente nedorite ºi poatespori timpul de intervenþie în caz denevoie al echipelor specializate .


A utoritatea Naþionalã pentru Turism sprijinã, scriptic, proiectelede dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului. În urmã

cu câþiva ani autoriãþile locale din Valea Jiului au pariat pe turismpentru dezvoltarea zonei. Acum, proiectele demarate au rãmas înaer, fãrã a mai fi alocate fonduri pentru dezvoltare.

ANT despre turismul din Valea Jiului:

“Instituþia noastrã nu a alocatfonduri pentru cele trei proiecte”

Turist inconºtient - salvat de salvamontiºtii din Parâng

cvj nr 1013 miercuri 6 ianuarie

Documents