cvj nr 869, miercuri 3 iunie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 869

Miercuri, 3 Iunie 2015

R omânia este datoare Vãii Jiului ºi oamenilor acesteia! Poatecã, la prima vedere, cuvintele acestea par desprinse dintr-un

slogan. Privind însã în profunzime, de-a lungul istoriei ultimuluisecol ºi jumãtate, orice om de bunã credinþã poate constata adevãrul din spatele acestei afirmaþii. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintão datorie de onoare a României

faþã de Valea JiuluiFurnizorul deapã din ValeaJiului vrea sãopreascã apa larobinetele celordin ComplexulEnergeticHunedoara.Costel Avram,directorul generalal SC Apa Serv din ValeaJiului spune cã mãsura radi-calã la care s-a gândit nu îi vaafecta pe mineri, care nu aunicio vinã pentru ceea ce facºefii lor, ci direct pe aceºtiadin urmã. “Vreau ca prinmãsurile pe care le voi lua sãnu ajung în situaþia în care sãnu pot încasa banii de laCEH. Dacã sãptãmâna trecutã au fost la un pas de aînchide apa la sediul CEH ºila ONIX, acum, pânã joi,pentru sumele la care le-aexpirat scadenþa, sigur vomopri apa la CEH. La sediulCEH opresc apa ca sã simtãei mirosul apei la faþa locului.Sper sã îºi gãseascã soluþiapotrivitã”, a declarat Costel Avram, director general SC Apa Serv.

Datoriile CEH la apã se

ridicã la acest termen la70.000 de lei, iar peste2.300 sunt sume scadente înaceastã sãptãmânã. Tocmaide aceea, cei de la Ape vordebranºa hotelul Onix, aflat încentrul municipiului Petroºani,chiar dacã sunt acolo cazaþituriºti, dar ºi sediul în care îºiau birourile ºefii din CEH.

Directorul general al CEHConstantin Jujan a recunoscutcã are datorii, dar nu a vrut sãcomenteze în vreun fel deciziade a lãsa cele douã unitãþifãrã apã potabilã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CEH rãmâne fãrã apã

Andrei Gerea a semnat, în protocolulîncheiat cu minerii, ieºireaTermocentralei Paroºeni din CEH, iar un astfel descenariu nu poate fi real.

Tiberiu Iacob Ridzi afãcut doar câteva calculesimple, prin care explicã ce

ne aºteaptã dacã scenariuldevine real. “Pãrerea meaeste cã e o greºealã, dar nudepinde de administraþiilepublice. A fost o solicitareca Termocentrala sã iasã dinCEH, solicitare din parteasindicatelor de acolo, dar nue încã o decizie. Soluþia cu

preluarea de cãtreautoritãþile locale a acestortermocentrale nu mi se pareviabilã. Autoritãþile din ValeaJiului nu au puterea nece-sarã pentru a prelua o astfelde activitate. Vã dau un singur exemplu, sper sã nu greºesc, CEH avea cheltuieli materiale de 12 miliarde de lei vechi pezi, ceea ce înseamnã 20 dezile de buget la municipiulPetroºani. Deci nu se poateaºa ceva. Efectiv pentru cã nu avem putereaeconomicã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.Tiberiu Iacob Ridzi

a gândit un plan de viitorpentru CEH, pe care l-a ºifãcut public, dar a arãtat ºicã soluþia unui mix energeticar fi una idealã.

“Ideea unui mix, cu maimulte modalitãþi de produce-re a energiei, pe termo, pe hidro, nuclearã sau peenergie regenerabilã, înaceeaºi societate, este bunãtocmai pentru a se puteacompensa preþul mai marede pe termo cu preþul maimic de pe hidro sau regene-rabilã. Peste tot în Europa

aceastã soluþie funcþioneazãcu companii de stat. Dacã se realiza acest lucru în 2011, astãzi nu se maipunea problema aºa”, a maiadãugat Tiberiu Iacob Ridzi.

Situaþia în care se aflãCEH este una deosebit dedelicatã ºi viitorul Vãii Jiuluieste acum la masa negocie-rilor. Ieºirea Termocentraleiseparate faþã de mineleComplexului EnergeticHunedoara, însã, nu va prevesti decât un dezastrueconomic ce va antrena cu el, spun cei care cautãacum soluþii, alte noi probleme sociale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A ngajaþii din Complexul Energetic Hunedoaravor bea apã de izvor din aceastã sãptãmânã,

la fel ca ºi clienþii hotelului Onix, ce aparþine deCEH. Totul din vina datoriilor prea mari acumulateºi pentru cã termenul scadent expirã joi.

S cenariul creionat dupã vizita ministruluiEnergiei Andrei Gerea la Petroºani ºi, potrivit

cãruia, Termocentrala Paroºeni iese din CEH, va fi un dezastru pentru Valea Jiului. Asta susþineprimarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, carecrede cã bugetul pe un an nu ajunge nici câtevaluni pentru o astfel de activitate.

Dezastru, dacã iese Termocentrala Paroºeni din CEH

Apelul teribilistului cuBMW, judecatpe 11 iunieC ondamnat la trei ani

ºi jumãtate deînchisoare pentruuciderea din culpã a douãpersoane, tânãrul care aîndoliat douã familii cereo pedeapsã mai micã laCurtea de Apel Alba Iulia.Primul termen al apeluluia fost programat pentrusãptãmâna viitoare.

Mãturar Codruþ Norocel aspulberat cu bolidul sãu de luxdouã persoane pe o trecere depietoni din centrul municipiuluiPetroºani, în aprilie 2014, iarexact la un an de zile de la tragicul accident care a îndoliatdouã familii, judecãtorii de laPetroºani l-au condamnat la treiani ºi jumãtate de închisoare.

Din aceastã pedeapsã i-afãcut scãzutã perioada dearest la domiciliu de un an,însã tânãrul a avut posibili-tatea de a ataca decizia ceeace a ºi fãcut. La fel au pro-cedat ºi rudele celor douãvictime, nemulþumite fiind defaptul cã teribilistul aprimit o pedeapsã prea

blândã. În plus, firma la careindividul avea asigurare afost obligatã sã achitedespãgubiri de aproape 1milion de lei. Lui Mãturar i-afost suspendat ºi dreptul de amai conduce pe drumurilepublice orice categorie deautovehicule, pe o perioadãde trei ani. Apelul se vajudeca la Curtea de ApelAlba Iulia iar primul termenîn acest dosar a fost stabilit înainte de vacanþajudecãtoreascã, adicã pentrudata de 11 iunie a.c.

Pe de altã parte rudelecelor douã victime se tem cãîn cele din urmã vinovatul detragedie va scãpa fãrãpedeapsã, dat fiind faptul cãdin cei trei ani ºi jumãtate,pedeapsã dictatã de primainstanþã, i-a fost scãzutãperioada de un an cât a statîn arest la domiciliu.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUFoto FFoto FACEBOOKACEBOOK

În ciuda faptului cã arecreanþe foarte mari de recuperat de la consumatoriicasnici ori firme, operatorulde apã potabilã din ValeaJiului a reuºit sã încheieanul 2014 pe profit,reiese din raportul de auditefectuat de un expert finan-ciar din exterior ºi prezentatConsiliului de Administraþieal Apa Serv Valea Jiului.

Veniturile în plus realizatede operator, cea mai mareparte din activitãþi conexecelor de furnizare de serviciide apã ºi canalizare, cum arfi valorificarea energiei electrice produsã cu ajutorulmicrohidrocentralelor pro-prii, vor acoperi pierderilecontabile din anii în caresocietatea se afla în declin.Mai exact profitul rãmâne încontul Apa Serv valea Jiuluica un fond de rezervã, iarcând are probleme cu banii,poate folosi suma pentru anu ajunge în situaþii de blo-

caj financiarori mai rãu.„Noi trebuiesã avem unfond care sãne permitã oricând se puneproblema sã avem necazuri,sã ne cearã cineva insol-venþa, sã putem lua dinfond ºi sã plãtim. Auditorulfinanciar ne-a sugerat acestlucru pentru ca societatea sãnu aibã pe viitor nici un felde probleme”, a declaratpreºedintele Consiliului deAdministraþie al Apa ServValea Jiului, Radu Sorin.

Acesta mai spune cã estemulþumit de managementulsocietãþi mai ales cã anul2014 nu a fost unul uºor.

„Noi suntem mulþumiþi,pentru cã am reuºit cu efor-turi într-adevãr foarte marisã continuãm cu firma peprofit. În schimb încercãmîn fiecare an sã reducem dincreanþele pe care le avemde recuperat. Operatorul

merge în limite normale,dar repet cu eforturi ºi puþinîn defavoarea angajaþilorcãrora nu le-am putut majora salariile”, mai spunepreºedintele CA Apa ServValea Jiului.

Soluþia salvatoare în2014 a conducerii societãþiis-a dovedit a fi investiþia în producþia de energie electricã. Astfel, Apa servValea Jiului a reuºit din propriul buget sã maipunã în funcþiune o nouãmicrohidrocentralã la Brazi-Vulcan, investiþie cares-a ridicat la 100 de mii de euro.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C el puþin pentrumoment, paza

unitãþilor miniereincluse în Societatea Naþionalãde Închideri de MineValea Jiului este asiguratã.

Asta dupã ce la sfârºitulsãptãmânii trecute, firmacare deruleazã contarctulanunþa cã se retrage de laposturi din cauza datoriiloracumulate.

Paznicii de la mineleneviabile Petrila, Paroºeniºi Uricani rãmân la posturile lor, cel puþin pentru moment. La finelesãptãmânii trecute situaþiaera tensionatã ºi asta dincauza datoriilor acumulatecifrate la aproximativ600.000 de lei.

Firma care asigurã pazaa anunþat cã îºi retrageoamenii din posturi, însã

s-a reuºit deblocarea situa-þiei. Directorul SNIMVJ,Aurel Anghel, a precizatmaþi cã „astãzi primim oparte din bani de la CEH ºideblocãm situaþia”.

Aceeaºi situaþie s-aînregistrat ºi în ce priveºtemasa caldã acordatã mineritlor la intrarea în ºut, suspendatã pentru o zi,joia trecutã, tot din cauzafacturilor neachitate.

Dupã negocierile cufirma care preparã ºidistribuie hrana caldã, situaþia s-a rezolvat ºi,începând de vineri, de laschimbul II; minerii auprimit din nou hranã caldã.

La rîndul sãu, SNIMVJare sume importante derecuperat de la ComplexulEnergetic Hunedoara pen-tru cãrbunele livrat ºi, dinacest motiv, s-a adresatinstanþei de judecatã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Garniturilecu huilã de import numai vin cãtreMintiaContractul pentru importulde cãrbune a fost finalizat

C omplexul Energe-tic Hunedoara nu

mai cumpãrã huilã dinimport, cel puþin pentrumoment. Contractulîncheiat anul trecut defosat conducere a fostfinalizat.

Directorul general alCEH, Constantin Jujan,spune cã entitatea energe-ticã a finalizat importurile de huilã ºi nu mai este înderulare nicio altã licitaþie înacest sens. “Contractul s-afinalizat la termen, în datade 15 mai. Nu mai avem în

derulare niciun contractpentru cãrbune de import”,a declarat Constantin Jujan.

Ultimul contract pentruimportul de cãrbune ener-getic s-a semnat la finele luniinoiembrie a anul trecut, pen-tru aproximativ 200 de miide tone de huilã, valoarea deadjudecare fiind de aproape3,4 milioane de dolari.

De-a lungul timpului, înhuila adusã de peste graniþãs-au investit milioane deeuro. De exemplu, numai în2012, când importurile austârnit un imens scandal,CEH a plãtit peste 32 demilioane de euro pentru cãrbunele adus de pestegraniþã.

Oficialii companiei energetice au motivat, înrepretate rânduri, cã Astfel,huila de import nu numai cãare o putere caloricã maimare, dar este ºi mai ieftinãdecât cea din Valea Jiului.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Apa Serv Valea Jiului - profit de peste750 de mii de lei în 2014O peratorul de apã ºi canalizare

din Valea Jiului a realizat unprofit de 783 de mii de lei pe anul2014, reiese din auditul efectuat deun auditor financiar extern. Banii nuvor putea fi folosiþi pentru angajaþiori investiþii dat fiind faptul cã societatea trebuie sã-i punã deopartepentru „zile negre”.

Banii de la CEH au salvatpaza minelor neviabile

Z eci de copii,Mickey Mouse,

Mini Mouse, clowniºi prinþese, toþi auvenit sã învese-leascã atmosfera la Parcul Cavallidin Vulcan.

Cei mai mulþi dintrecei care de 1 iunie aufost cãlare sunt copii cudizabilitãþi, mai ales ceicu Sindrom Down,cãrora astfel de terapiile fac foarte bine. Afost un cadou oferit decei care administreazãacest parc cu cai, pentru cei mici.

La cãlãrie au venitcu mic cu mare, pentrucã de 1 iunie toþi aucãlãrit gratuit.

„Am 4 ani, pe careîi împlinesc pe 7 iunieºi am venit sã cãlãresc.Plimbarea a fost fru-moasã, cã îmi plac caii

mult”, a spus un bãieþelcare era cel mai miccãlãreþ ºi a fost primulcare s-au urcat în ºa.

Printre copii sunt ºivoluntari. Le plac caii,sunt talentaþi ºi chiar audesenat acum, pentru1 iunie pe pereþiiclãdirilor din parc.Totul pentru o plimbaregratis cu caii. „Eulucrez într-un fel aici.Am fãcut ºi desenelede pe perete ºi am grijã

de cai, în schimbulcãlãritului”, ne-a expli-cat unul dintre volun-tarii din acest parc.

Ideea de a petreceaici în parc cu caii i-aaparþinut celui care acreat acest loc. Caiisunt special antrenaþi,iar Florin Vrabie cautãmereu sã colaboreze cu cei ce au nevoie deastfel de terapii benefice.

„Sunt foarte bucuroscã avem atât de mulþicopii. Este o zi specialãpentru noi ºi vreau sã leurez „La mulþi ani1”

tuturor copiilor. Îi aºtep-tãm aici în parc sã vadãceea ce le pregãtim noiaici”, a spus FlorinVrabie, coordonator alactivitãþilor din ParcoCavalli Vulcan.

Cu caii s-au jucat ºii-au privit de aproape,ori chiar i-au cãlãrit,copiii cu deficienþegrave din Lupeni ºiPetroºani. Pentru ei, oieºire în acest loc faceminuni ºi s-a vãzut clarcã fiecare era fericit înfelul lui. „Sunt 36 decopii ºi am venit sãvedem cu reacþioneazãla cãluþi ºi la alte jocurispeciale”, ne-a spusElena Creþu, preºedin-tele Asociaþiei SfântulAndrei. „Este o activi-tate beneficã pentrucopii. Terapia includeinteracþiunea dintre caiºi copii, dar chiar ºirelaþionarea dintrecopii. Noi avem ca ºispecific integrarea copi-ilor cu deficienþe grave

ºi severe în comuni-tatea noastrã, fiind singurii care ºcolarizãmcopii cu astfel de probleme”, a adãugatºi Maria Chiuda, coordonator Centrulªcolar pentru EducaþieIncluzivã

Copiii din aceastãºcoalã au venit aicipentru primele con-tacte. Lor li s-au alãturat ºi actorii de laPetroºani, costumaþiadecvat ºi colaborareaeste de viitor. De altfel,au ºi semnat un proto-

col de colaborare ºi deacum vor veni aici câtmai des posibil.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 3 iunie 2015 Actualitate 3

”Fiul meu a murit la 18ani... Datoritã lui ascult de20 de ani muzicã clasicã.Aici, în Peºtera Bolii, parcã a fost altceva, parcã am fost mai aprope deDumnezeu... ºi de el”-Constatin Ianc, Petrila.

”Pot numi acest momenttrãit a fi o minune... Nu-miimaginam vreodatã muzicaclasicã într-o peºterã!” –prof. Nastasia Velici, din Baia Mare

De Rusalii, în PeºteraBolii, Asociaþia Petro Aqua ºiPrimãria Petroºani au oferitun concert de þinutã – muzicã clasicã – susþinut deinterpreþi ai Liceului de Artã”Sigismund Toduþã” dinDeva. Cvartetaul de coarde ºi pianul au rãsunat dumnezeieºte, iar spaþiul atipic ºi frmuseþea peºterii au accentuat trãirile pe carele naºte muzica...

Spectatori nu au fostfoarte mulþi, pentru cã astfelde muzicã implicã oarece cul-turã în domeniu sau o simþireînãscutã pentru ea... Amrecunoscut printre spectatorimedici, profesori, ingineri,tineri ºi pensionari, salariaþide la exploatãri miniere,oameni de afaceri, copii cumame de mânã etc.

Când la pian s-a asezatcel mai mic interpret al concertului, un bãrbat binelegat, din Petrila, cãruia nu-iputeai defini condiþia socialãdupã aspect, ºi-a ”luatcapul în mâini” acoperindu-ºifaþa ºi a stat aºa pânã miculpianist a încheiat piesa. Întimpul aplauzelor prelungi,chipul omului exprima odurere profundã.

A urmat alt pianist, untânãr licean cu alurã princia-rã, elegant, ce pãrea, înconcentrarea sa de dinaintede a atinge clapele, cãtrãieºte în altã lume. Chipulpetrileanului exprima dedata aceasta uimire. Ochiimãriþi fixau tânãrul de parcãvãzuse o nãlucã, iar bãrbia îicãzuse uºor. Pãrea încre-menit... În timp ce muzica,interpretatã cu mãiestrie, aelectrizat audienþa, lacrimileinundaserã faþa bãrbatului ce

”bãtea” peste 50 de ani.

Dupã concert, am culesimpresii, dar þineam morþiºsã nu ne scape omulPetrilei. Se numeºteConstantin Ianc, are 60 deani, este pensionat ”detânãr” pentru cã a lucrat ovreme în cadrul MineiPetrila.

”Provin dintr-o familiemodestã. Tata a fost lãcãtuºla Preparaþia Petrila, iarmama a fost salaristã tot

acolo. Am prins drag ºidragoste de muzica clasicãdatoritã fiului meu, care acântat ºi el la pian. Micfiind, primise un pian jucãrieºi interpreta fãrã vreun efortdiferite câtece, ceea ce m-adeterminat sã-l duc la ªcoalaPopularã de Artã dinPetroºani, sã-l testeze ºi încaz de oarece talent sãstudieze pianul. N-am înþelesnimic din acea probã datã.Mie mi s-a pãrut un dezastrunepricepându-mã. Mi-auspus cã bãiatul are talent ºiaºa a începul studiul. Fiinddestul de mãriºor, prin clasaa V-a, chiulea de la ore. Amaflat asta când m-am trezitcu domna profesoarã la uºã.Atunci stãteam în Petroºani.Mi-a spus cã e pãcat, cã etalentat ºi cã sã-l conving sãse þinã de ºcoalã. Discutândcu copilul, mi-a spus cã seplictiseºte, cã ritmul deînvãþare e prea încet, cãvrea sã facã mai mult ºi maimulte. Profesoara l-a înþelesºi a fost bine... Interpretãrilela pian de acum mi-auamintit de el, iar bãiatulacela, pianistul, seamãnãizbitor cu fiul meu, de aceeanu m-am putut abþine pen-tru cã durerea din piept eramare rãu... Putea fi el pescena asta sau, cine ºtie, peuna mare din oraºe mari.Fiul meu a murit la 18 ani...Datoritã lui ascult de 20 deani muzicã clasicã. Aici, în

Peºtera Bolii, parcã a fostaltceva, parcã am fost maiaproape de Dumnezeu... ºide el” – ne-a povestit,fãcând pauze lungi,Constantin Ianc.

Printre spectatori au fostºi persoane strãine de ValeaJiului, care au declarat cãspectacolul în acea salã aPeºterii Bolii a fost pentru eica o adevãratã minune. ”Potnumi acest moment trãit a fio minune... Am stat peultimul rând de bãnci ºi întimp ce muzica inundapeºtera, susurul pârâului dinspatele meu parcã împlinea,întregea acest spectacol. N-am ºtiut cã aici existã aºaceva ºi se fac evenimente deasemenea calitate. Nu-miimaginam vreodatã muzicaclasicã într-o peºterã!” – adeclarat prof. NastasiaVelici, din Baia Mare.

Tot la aceastã datã,Asociaþia Petro AquaPetroºani stabilise detaliileunui concert de excepþie înPeºtera Bolii, al renumiteiOrchestre NaþionaleSimfonice din Sofia – dirijorSvilen Simeonov, dar nu afost posibil din cauza costurilor. Ideea nu esteabandonatã, iar preºedinteleImre Szuhanek spune cãacest lucru, ca multe altelevor fi posibile pe viitor.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Pianul din Peºterã ºi durerea din piept

1 Iunie cãlare

P ogorâreaSfântului Duh

a fost sãrbãtoritãpentru prima datãîntr-un mod ineditla Petroºani. A fostprima procesiunereligioasã deRusalii la care auluat parte credincioºii.

Dupã slujba devecernie, sâmbãta tre-cutã, credincioºiiortodocºi s-au încolonatla Biserica SfântulNicolae din Petroºani ºia plecat pe jos prinoraº. A fost ideea preo-tului Mihai Munteanu,care a gândit o astfel demanifestare religioasãpentru prima datã laPetroºani.

Un sobor de preoþiau oficiat acest ritual ºicredincioºii adunaþi înurma lor au ascultat slujbe religioase lafiecare bisericã ce le-aieºit în cale. A fost unritual la care oameniiau participat cu bucurieºi pentru prima datã s-au rugat de Rusalii lamai multe lãcaºe decult. La eveniment aufost prezenþi toþi preoþii

ortodocºi din Petroºani,dar ºi un reprezentantal Episcopiei din Deva.

„Este o zi importantãºi aceastã procesiune,care are loc ºi în alteoraºe din þarã, ne facemai buni. Trebuie sãcredem în Dumnezeuca sã fie bine”, a spusunul dintre credincioºiicare au urmat procesiunea.

În credinþa ortodoxã,Rusaliile au o însemnã-

tate mare, deoarece înurma cuvântãriiSfântului Apostol Petru, în acestã zi, s-auconvertit la creºtinism3.000 de oameni, careau alcãtuit astfel primaBisericã creºtinã. Deaceea, SãrbãtoareaPogorârii SfântuluiDuh este socotitã Ziua Întemeierii Bisericii Creºtine.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

R omânia estedatoare Vãii

Jiului ºi oameniloracesteia! Poate cã,la prima vedere,cuvintele acesteapar desprinse dintr-unslogan. Privind însãîn profunzime, de-a lungul istorieiultimului secol ºijumãtate, orice omde bunã credinþãpoate constata adevãrul din spateleacestei afirmaþii.

În primul rând, istoriastã mãrturie a faptului cã,din 1840 încoace, decând fraþii Maderspachdeschideau primele minede cãrbune de laPetroºani, Vulcan ºiPetrila, Valea Jiului ajucat, cu cinste, un rolînsemnat în economiaEuropei Centrale,devenind un motor dedezvoltare al industrieidin fostul Imperiu Austro-Ungar ºi, mai apoi, dinRomânia Mare. Tot isto-ria stã mãrturie a faptuluicã, în cel de-al doileaRãzboi Mondial, dupãbombardamentele câmpurilor petroliere dela Ploieºti, Câmpina ºiSeverin, cãrbunele VãiiJiului a fost cel care apus umãrul la salvareaþãrii de la dezastru,punând în miºcare loco-motivele cu abur care aupreluat întregul transportcivil ºi militar din þarã. Înfine, dupã rãzboi, în aniigrei ai reconstrucþiei þãrii,tot minerii au fost ceicare au înþeles adevãruldin spatele sloganuluicomunist „Þãrii cât maimult cãrbune!” ºi au pus,prin munca lor în minã,dar ºi ca voluntari pe

ºantierele patriei, bazeledezvoltãrii industriale aRomâniei fiind, totodatã,pânã la apariþia centraleihidroelectrice de laPorþile de Fier ºi a centralei atomoelectricede la Cernavodã, principalii producãtori de energie ai þãrii.

Deschiderea minelorde cãrbuni care a trans-format, în prima jumã-tate a secolului al XIX-lea, Valea Jiului într-unadevãrat El Dorado euro-pean, a adus aici oamenide diferite naþionalitãþi(germani, unguri, aus-trieci, italieni, polonezi,cehi, slovaci, sârbi, croaþi,etc.). Mai apoi, în aniiindustrializãrii comuniste(1960-1980), aici au fostaduºi zeci de mii deoameni din Moldova, dinMuntenia, din Banat, dinMaramureº ºi chiar dinDobrogea. Tot acest con-glomerat social a fãcut cãValea Jiului sã devinã unveritabil creuzet social, cuoameni de toate naþiile,de toate etniile, cu valoriºi tradiþii diferite, cu religiidiferite, dar care au avutmereu în comun solidari-tatea umanã, cinstea ºirespectul pentru muncã ºifamilie. Niciodatã, în isto-ria ultimului secol ºi jumã-tate, Valea Jiului nu s-aconfruntat cu conflicteinteretnice sau religioase.Asta pentru cã minerii,oameni pentru care viaþaare conotaþii mai adâncidecât pentru mulþi alþii,au ºtiut sã trãiascã împre-unã, sã munceascã ºi sãse respecte, convinºi de

faptul cã acolo, în minã,viaþa fiecãrui omdepinde, deseori, doar deortacul sãu.

Dincolo de spiritul lorde echipã, de dragosteafaþã de familie ºi respec-tul faþã de comunitateadin care fac parte, mine-rii au avut dintotdeauna,un crez cu valenþe deideal naþional. Crezul lor,care rãzbate încã ºi laminerii zilelor noastre,era întotdeauna acela cãmunca lor este importan-tã pentru þarã, cã ei suntdatori sã munceascã înprimul rând pentruRomânia ºi, mai apoi,pentru familiile lor. Dinpãcate, în vâltoareapoliticã de dupã 1989,minerii au fost manipulaþiºi folosiþi în nefericitelemineriade. Sunt evenimente care ne facîncã sã plecãm capul înjos, chiar dacã ºtim cã, înrealitate, minerii simpli s-au angrenat în acestemiºcãri sociale doar cusentimentul cã salveazãþara de la dezastru. Ceicare i-au manipulat înacei ani de tristã amintiresunt ºi cei care, mai apoi,i-au abandonat pe mineriºi au abandonat Valea Jiului. Astãzi, ne strãduim încã sã explicãmRomâniei, Europei ºiîntregii lumi cã mineriidin Valea Jiului nu suntniºte sãlbatici. Noi ºtimcã aceºti oameni nu aufost nicicând duºmaniipoporului român. În simplitatea lor, minerii nuvor altceva decât o þarãîn care munca sã fie

respectatã, o þarã în careei sã munceascã cu cinsteºi sã-ºi creascã, în modonorabil, copiii. Dincolode mineriade, mineriisunt oameni care auintervenit ºi atunci cândRomânia era subdãrâmãturile mareluicutremur din martie1977; sunt ºi cei care au renunþat la hranacuvenitã lor, pentru aveni în sprijinul sinis-traþilor de la inundaþiilerecente din Moldova,Oltenia ºi Banat; ºi ceicare au pus umãrul lareconstrucþia Românieidupã Rãzboi ºi pânãastãzi, lucrând voluntar la construcþia de ºcoli ºispitale, uzine ºi drumuri,tunele ºi hidrocentrale.

Niciodatã, minerilorVãii Jiului nu le-a lipsitcurajul. Sã ne aducemaminte cã minerii VãiiJiului au fost primii careau atras atenþia asupraefectelor nefaste în plansocial ale crizei din 1929,chiar dacã unii dintre eiau plãtit pentru asta cuviaþa. Sã ne aducemaminte cã minerii VãiiJiului au fost primii cares-au ridicat împotrivaregimului comunist în1977, chiar dacã mulþidintre ei au plãtit pentruasta cu anularea dreptuluilor la libertate. De fiecaredatã, curajul lor a fostmânat din solidaritate ºide crezul cã fac dreptatecelor mulþi.

Pentru toate acestelucruri, la care se mai potadãuga încã multe altele,cred cu tãrie cã Româniaeste datoare minerilor ºieste datoare Vãii Jiului. Înschimb, ne aflãm astãziîn situaþia nedreaptã de afi blamaþi, atât ca mineri,cât ºi ca regiune.România ºi Europa parcã nu mai vor sã audã denoi. E nedrept ce seîntâmplã cu o regiuneîncã bogatã, în careresursele minerale ºiresursele noastre umanesunt de cea mai bunã calitate. Valea Jiului arenevoie acum, mai mult

ca niciodatã, de solidaritatea celor care,de-a lungul istoriei, s-aubucurat de muncã ºirespectul minerilor, desolidaritatea României ºia Europei, chemate acumsã întoarcã solidaritateape care le-a acordat-o întimp, de nenumãrate ori,Valea Jiului.

Auzim astãzi tot felulde declaraþii, de analize ºide statistici având casubiect rentabilitatea sis-temului termoenergetic.Mulþi spun cã minele trebuie închise, cã termo-centralele trebuie demo-late, cã „aurul negru” trebuie sã rãmânã, peveci, în adâncul pãmântu-lui. Noi, cei din ValeaJiului, credem însã cãlucrurile trebuiesc privitemai puþin statistic ºi maimult cu simþul raþiunii ºial realitãþilor care neînconjoarã. Noi credemcã România are nevoiede cãrbune ºi de energieîn sistem termo ºi avemargumente solide care sã ne susþinã. Iatã doarcâteva dintre cele maiimportante:

Valea Jiului are rezervedescoperite pentru încãcel puþin 150 de ani;

Energia produsã în ter-mocentrale este cea mai

predictibilã ºi cea mai sigurã formã de energie,chiar dacã în mod artificial este astãzi ceamai scumpã. Chiar ºiaºa, nu trebuie sã uitãmcã lucrurile bune ºi devaloare nu pot fi, în niciun caz, ieftine;

Contextul politic inter-naþional ne cere sã fimatenþi la resursele noastreenergetice, mai ales lacele sigure (cum este cãrbunele) care trebuiescdezvoltate, nu închise.Situaþia din Ucraina nearatã cã rãzboiul este ladoar 300 de kilometri degraniþele României, iaristoria ultimei conflagraþiimondiale a demonstratcã þara a putut fi salvatãcu ajutorul cãrbunelui dinValea Jiului;

Situaþia tragicã generatã de explozia generatorului nuclear dinJaponia ne aratã, la rân-dul ei, cât de periculoasãeste aceastã tehnologiemodernã de producþieenergeticã. Am vãzut cutoþii cât de incontrolabilãºi nesigurã poate fi ocentralã atomoelectricã ºice consecinþe nefastepoate avea asupra mediului, aºa cum ºtimcu toþii ce costuri uriaºeimplicã ºi construcþia unuiastfel de generator;

Similar, energia hidro,„vedeta” energeticiiromâneºti din prezent,implicã costuri mult maimari de construcþie decâtcheltuielile necesare, pentru modernizarea sis-temului termoenergeticdeja existent. Pe de altã parte, la fel ca ºi producþia de energie încentrale eoliene sau fotovoltaice, ºi industriahidroenergeticã estedependentã de capriciilenaturii ºi de tot mai instabilul buletin meteo;

Iatã doar câteva argumente în favoareamineritului ºi a Vãii Jiului,pe care orice Guvernresponsabil trebuie sã leaibã în vedere, pe careorice ministru care nu selasã pãcãlit de ofotografie de moment aeconomiei locale ºi glo-bale, dar care pune maipresus de orice interesulnaþional, trebuie sã le iaîn calcul atunci când estepus în faþa unei decizii cuprivire la viitorul industrieiminiere din cel mai mare(încã!) bazin carbonifer alRomâniei. Acestor deci-denþi le atrag atenþia cã efoarte uºor sã închizi oindustrie precum mineri-tul, dar este infinit maigreu, la nevoie, sãredeschizi aceastã activitate de interesstrategic naþional.

În ciuda problemelorde moment, ºtiu cã soluþiipentru viitorul minerituluiîn Valea Jiului existã! Au existat dintotdeauna.Trebuie doar sã existeminte, voinþã ºi deciziepentru a le aplica.

Se vorbeºte astãzidespre o lipsã de rentabi-litate a producãtorilor termoenergetici. Cred cãeste vorba despre o tezãfalsã. Este de neacceptatca, pe acest lanþ al pro-ducþiei, transportului ºidistribuþiei de energie,producãtorul (minele ºitermocentralele) sã fiefalimentar, iar pe segmentul de transport ºi distribuþie sã se

înregistreze cele mai mariprofituri din economiaromâneascã. Este cât sepoate de evident cã aicieste vorba despre o pro-blemã de sistem ºi de legislaþie, chestiuni carestau în putereaParlamentului ºiGuvernului pentru a firezolvate, fãrã a încãlcanici o normã europeanãîn materie. De altfel,însãºi construcþia euro-peanã este una în caremajoritatea decide, dar încare minoritãþile (inclusivcele profesionale) au uncuvânt greu de spus ºi,dacã aduc în atenþia factorilor decidenþi argumente ºi interesesocio-economice reale,sunt întotdeauna luate înseamã. Dacã Polonia ºiGermania au gãsit soluþii,tot aºa trebuie sã le gãsimºi noi. Trebuie doar sãavem consecvenþã, voinþãºi diplomaþie. Nu pot sãcred cã, dacã Germaniaplãteºte aproape un miliard de euro anualpentru subvenþionareaextracþiei de cãrbune dinminele sale, România nu-ºi poate asuma o sub-venþie de 60 de milioanede euro anual pentrumineritul din Valea Jiului.

Dincolo de aceastãsoluþie, mai existã însã ºi altele. O soluþie pecare o vãd foarte mulþispecialiºti, pe care osusþin ºi eu ºi care s-adovedit a fi viabilã întoatã Europa, este cea aproducþiei mixului deenergie. Oportunitateaînfiinþãrii unor complexeenergetice în care sã seregãseascã, laolaltã, producãtori de energie însistem termo, hidro,nuclear, eolian ºi foto-voltaic, este indiscutabilmai bunã decât soluþiaînchiderii minelor.

Am lansat toate acesteconsideraþii nu doar pen-tru cã mã simt responsa-bil, ca primar, de viitorulunei comunitãþi care s-adezvoltat ºi care trãieºtedatoritã mineritului, cipentru cã eu însumi portîn suflet mândria de a fiminer. Am lucrat 6 ani în minã ºi am pretenþiacã nu vorbesc înnecunoºtinþã de cauzãdespre acest subiect. Am

lucrat, în abataje, 4 anica electrician de minã ºialþi 2 ani am fost inginerla minã. ªtiu ce înseam-nã munca de miner, ºtiucare sunt sacrificiile pecare zi de zi ºi le asumãaceºti oameni braviasupra cãrora planeazã,în fiecare zi, spectrulsumbru al morþii. Aºacum ºtiu ºi cã, în ciudafaptului cã „afarã, înlumina sa/ Pãmântulþine-o lume rea” (cumspune o strofã din ImnulMinerilor), minerii de azi,la fel ca ºi cei de ieri, nuau alt gând decât acelade a câºtiga o bucatã cinstitã de pâine pentruei ºi familiile lor, cuconºtiinþa cã munca loreste una importantã pen-tru þarã.

Iatã de ce, astãzi, lecer celor care au în mâinisoarta mineritului ºi, odatã cu ea, soarta VãiiJiului, sã nu uite cãRomânia încã estedatoare acestor oameni ºi acestei regiuni. Nu închideþi mineritul!Nu închideþi Valea Jiului!Nu abandonaþi oamenii,tradiþia ºi istoria noastrã!

Sperãm cã noi, ceicare dorim sã dãruimRomâniei tot ce avemmai scump, „aurulnegru” al Carpaþilor ºidorinþa noastrã de amunci ºi de a fi de folosþãrii, mai avem un locsub soare ºi mai putemtrage nãdejde cã niciRomânia ºi nici Europanu au uitat cã ne suntîncã datoare.

Noroc bun!

Ing. Tiberiu Iacob RidziPrimarul

municipiuluiPetroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Respectul pentru mineri ºi salvarea mineritului reprezintão datorie de onoare a României faþã de Valea Jiului

Prima procesiune de Rusalii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 20156 Actualitate

”În cadrul evaluãriiinstituþionale a avut locºi întâlniri cu studenþii,întâlniri cu absolvenþii ºiîntâlnire cu reprezen-tanþii Universitãþii dinPetroºani. Peste tot ne-am bucurat de oprezenþã ridicatã ºi auînþeles importanþa evenimentului. Aceastãacreditare se face odatãla cinci ani. A fost acum cinci ani evaluatãUniversitatea ºi anulacesta a fost deplasareacomisiei de evaluare.Consiliul ARACIS aacordat calificativul degrad de încredere ridicatpe care l-am avut ºiînainte”, a declarat prof. univ. dr. ing. AronPoantã, rectorul UPET

Întregul mediu academic a contribuit laobþinerea acestui califica-

tiv. Nici studenþii ºi rezultatele lor nu au fost uitate.

“Obþinerea califica-tivului grad de încredereridicat nu a fost o surprizã pentru noi, neaºteptam la menþinereaacestui calificativ, a fosto reconfirmare a faptuluicã Universitatea dinPetroºani îºi desfãºoarãactivitatea pentru a-ºiîndeplini misiunea decercetare ºtiinþificã,civicã ºi culturalã curespectarea standardelorde calitate. În aceastãperioadã, de la ultimaevaluare am depus eforturi susþinute sã nemenþinem la standardeleiniþiale ºi chiar sã leîmbunãtãþim. Laobþinerea acestui califica-tiv a contribuit întreagacomunitate academicã,

toate cadrele didacticeporin activitãþiledesfãºurate, structurilede conducere din univer-sitate, aparatul adminis-trativ care a asiguracondiþii optime dedesfãºurare a activitãþilorºi studenþii care prinrezultatele obþinute ºirpin participãri la sim-pozioane studenþeºti, laaactivitãþi culturale ºisportive ºi au contribuitla obþinerea acestui caliificativ”, a declaratConf.univ.dr.ec. IlieRãscolean, preºedinteleSenatului UniversitãþiiPetroºani.

Inspectorii ARACISau luat în calcul ºi bazadidacticã a instituþiei deînvãþãmânt superior.

“Acest proces deevaluare este extrem decomplex, se desfãºoarã

odatã la cinci ani ºi areîn vedere apreciereacapacitãþii instituþiei de aorganiza programe destudii pe specializãri pecele trei tipuri de studii,iar pe de altã parteurmãreºte modul în careaceste cerinþe de calitatese respectã la nivelulfiecãrui program destudii. Se evalueazã treidomenii principale,capacitatea instituþiona-lã, eficacitatea educaþio-nalã ºi managementulcalitãþii. Capacitateaeducaþionalã are învedere struc-turile administra-tive ºi manage-riale, existenþa

cartei universitare, regu-lamentele de funcþionareinternã, a sistemului deacordare a burselor, existenþa comisiei deeticã ºi cele referitoare labaza materialã, aici undeuniversitatea noastrã stã foarte bine ºi amimpresionat comisia deeticã”, a declaratConf.univ.dr.ec. Codruþa Dura.

Programele de studiiincluse în monitorizareaARACIS au fostInginerie minierã,Calculatoare,

Electromecanicã,Energeticã industrialã,Maºini ºi Echipamente ºiSociologie. Astfel deevaluãri se fac o datã lacinci ani. De aceastãdatã, cei de laUniversitate nu au maifost nevoiþi sã scoatã dinvisterie undeva la peste60 de mii de lei pentruacest proces de acredi-tare. Datoritã faptului cãsunt parte a unuiproiect, costurile au fostsuportate de UniuneaEuropeanã.

Monika BACIUMonika BACIU

C el puþin 13 judeþe ºi-au adjudecat la

Petroºani titlul de cel maibun lucrãtor în metal.Cercul de metaloplastie al Clubului Copiilor organizeazã de 7 ani acestconcurs naþional, iar copiii trimit lucrãrile lor.

Aºa s-a întâmplat ºi acum,iar de 1 iunie a fost momentulpotrivit pentru vernisajulexpoziþiei. Fiecare copil s-amândrit cu lucrarea lui, sprebucuria pãrinþilor care au fostinvitaþi în foaierul TeatruluiDramatic I. D Sîrbu sã vadãmunca celor mici.

„E Foarte frumos. Amlucrat cu unelte, nu prea ºtiu sãvã explic cum, dar mi-a ieºit o lumânare”, a spus un copiltalentat, iar o altã fetiþã l-acompletat: „Lucrarea mea

reprezintã o vazã cu flori deprimãvarã. Mi-a fost cam greu.Nu e foarte uºor, trebuie multãmuncã, atenþie ºi trebuie sãavem foarte mare grijã. Miemi-a luat douã ore jumate, trei,ca sã fac lucrarea”, a comple-tat fetiþa. „Lucrarea mea estedespre un melc care stã într-opoianã cu flori. Am lucrat la ea foarte multe ore ºi m-amchinuit la ea câteva sãptãmâni. E greu la început puþin, pânãte obiºnuieºti, apoi e simplu”,ne-a lãmurit un alt copil.

Sunt mici, dar cu talentul lor au realizat lucrãri valoroase.Mai mult, de la un an la altulgãsesc noi tehnici. Aºa aureuºit ºi acum, când una dintrefetiþe a încercat ceva nou, sãpunã culoare ºi mai cã nimeninu îi dãdea ºansa sã reuºeascãceva mai mult, decât sã stricemetalul.

„În acest an, pot sã mã

laud cã noutatea este aceastãlucrare, care spune foartemulte despre evoluþia elevilormei ºi implicarea lor ºi dedicarea lor cãtre metaloplas-tie. Una dintre elevele melecare vine din primul an al meula acest club, a vrut sã iasã dintiparele obiºnuite ºi a inventataceastã lucrare, cu o patã deculoare. Dar au iniþial am certat-o, cã am zis cã tablaeste scumpã, însã, invenþia eine încântã acum ºi considerãmtehnica inventatã de ea, ceamai bunã idee de pânã acum”,ne-a spus Mihaela ªtefaniaCioc, profesoara care coordoneazã cercul de metaloplastie de la ClubulCopiilor din Petroºani.

De fapt lucrarea cu pricinanu are doar culoarea metalului,ci are chiar albastru, ori galben, realizate dupã otehnicã ineditã, ce încã nu ne-a fost dezvãluitã, dar a cãruisecret poate fi aflat de oricecopil ce va veni la ClubulCopiilor din Petroºani.

Din greºeli, cu multãmuncã, perseverenþã ºi multcuraj copiii de la noi învaþãmetaloplastie. În acest an auvenit ºi copiii de la ªcoala nr 7din Petroºani cu lucrãri ºi dinalte 13 judeþe. Expoziþia vaputea fi vizionatã în foaierulteatrului.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Afaceri pebutuciC omercianþii din

sectorul de mãrfuri nealimentaredin Piaþa CentralãPetroºani, se plâng cãmagazinele de haine lamâna a doua le-au pusafacerile pe butuci.

La fel ºi cei din târgul sãp-tãmânal de la stadion, aceºtiafiind nemulþumiþi cã hainelevândute de cei din sectorul devechituri se trec mai bine.

Piaþa Centralã dinPetroºani în sectorul dehaine ºi produse industrialeeste pustie, deºi era deaºteptat ca lumea sã deanãvalã mai ales cã se încheieanul ºcolar ºi tinerii audiferite petreceri ori pentrucã a venit vara ºi trebuieschimbat garderoba. Spre

deosebire de anii trecuþi cândnu aveai loc sã arunci un acdin cauza numãrului mare decumpãrãtori, în acest an,atmosfera din piaþã este unade liniºte. Lipsa banilor ºimagazinele de haine la mânaa doua taie elanul micilorafaceriºti, însã o altã cauzã lereduce din profit.

Controalele ANAF i-afãcut pe cei mai mulþi sã-ºi„activeze” casele de marcatºi la fiecare produs sãelibereze bon fiscal, lucrucare în urmã cu câþiva ani nuse prea întâmpla. „Probabilcã, datoritã crizei ºi lipsei debani, lumea nu îºi mai per-mite sã dea bani pe produsenoi. Situaþia va fi ºi mai readupã cum se anunþã cã seîntâmplã cu minerii”, spunvânzãtorii. Nici cei care vândlegume, fructe, carne ori alteproduse alimentare nu se pot lãuda. Un concurentredutabil pentru ei sunt ma-rile magazine din Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Universitatea Petroºani, reacreditatã U niversitatea Petroºani, grad de încredere ridicat. Instituþia de

învãþãmânt superior din Valea Jiului a primit vizita inspecto-rilor de la Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în ÎnvãþãmântulSuperior. În urma analizãrii documentelor, Universitatea dinPetroºani a primit calificativul „grad de încredere ridicat”.

Concurs de metaloplastie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

L a LiceulTehnologic din

Lupeni s-a sãrbãtoritla sfârºitul sãptãmâniitrecute ZiuaAbsolventului, o zispecialã pentru toþiabsolvenþii claselor aXII-a din localitate.

Tinerii absolvenþi aufost felicitaþi de directorulliceului, de diriginþi ºi,copleºiþi de emoþie ºi-auluat rãmas bun de lainstituþia care timp depatru ani le-a adus satisfacþii ºi bucurii.

O zi cu o mare încãrcãturã emoþionalã,

iar alãturi de cadre didactice ºi liceeni a fostinvitat ºi deputatulCristian Resmeriþã, fostelev al acestui liceu carea þinut sã-i felicite pe toþiabsolvenþii.

“Pãrãsiþi acum bãncileºcolii ºi pãºiþi încrezãtorispre viitor cu sufletelepline de vise ºi speranþe,având cu voi bagajul decunoºtiinþe acumulat întimpul anilor de liceu.Vãdoresc mult succes în totceea ce veþi face!”, le-atransmis CristianResmeriþã absolvenþilorde la Teoretic.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

C onsilieriilocali din

municipiul Lupeniau aprobat acor-darea a aproxima-tiv 200 de burseºcolare elevilor dela unitãþile deînvãþãmânt dinlocalitate. Cele maimulte burse suntdestinate elevilorcu rezultate bunela învãþãturã.

“Am aprobat, ºimã bucur nespus cãreuºim sã facem acestlucru pentru copiii dinoraºul nostru , acor-darea unui numãr de181 burse ºcolare”,spune Cristian Roºu,consilier local Lupeni.

Astfel, la nivelulLiceul Teoretic la caresunt arondate ºi douãºcoli generale se voracorda ºase burse de

performanþã, 105 burse de merit,20 de burse de studiuºi 69 de burse sociale.

În ceea ce priveºteLiceul TehnologicLupeni aici au fostaprobate un numãr de 12 burse ºcolare,11 de merit ºi unasocialã. Cuantumulburselor este de 100de lei pe lunã pentrubursele de perfor-manþã, 75 lei/ lunãpentru bursele demerit, pentru burselede studiu s-a alocat50 de lei lunar ºi tot50 de lei pe lunã vorprimi ºi elevii care auburse sociale.

Acestea s-au acordat în urmaadreselor primite de laºcoli ºi s-au respectatîntocmai, nefiind tãiatã nicio bursã.

Monika BACIUMonika BACIU

C oncurs internaþional

destinat copiilor, la Lupeni.Administraþialocalã de la Lupeniva fi coorganizatoral unui concursinternaþional aflatla cea de-a nouaediþie.

Lupul de argint cutemã “Sã iubim ºi sãîngrijim natura” vaavea loc la Lupeni încursul acestei luni, iar pentru bunãdesfãºurare a eveni-mentului ConsiliulLocal a alocat sumade 1000 de lei dinbugetul local.“Menþionez cã înultimii ani, ConsiliulLocal Lupeni a fost unpartener tradiþional la

desfãºurarea celornouã ediþii ale con-cursului. Anul acestatema concursului este“Sã iubim ºi sã îngri-jim natura” ºi se vadesfãºura la galeria deartã Iosif Tellmann cuparticiparea multorcopii din oraºulLupeni cât ºi din þarãºi strãinãtate. Sumaeste necesarã pentrudipplome, afiºe, pre-

mii ºi expedierea dimplomelor ºi premiilor celor din altelocalitãþi”, se aratã înnota de fundamentarea proiectului dehotãrâre.

Concursul seadreseazã copiilor,fiind un concurs inter-naþional de desene, ºieste organizat de pro-fesorul Bucur Simonel.

Monika BACIU Monika BACIU

Deputatul CristianResmeriþã, alãturi deabsolvenþii LiceuluiTehnologic din Lupeni

Concurs internaþional la Lupeni

Bursele de studiu, numeroase la Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 iunie 20158 Sport

Tristã soartãpregãtitã de impos-torul creºtinitãþii Gigi Becali lui CostelGâlcã, cel care a puspe masa latifundiaruluidin Pipera trei trofeeîntr-un sezon. Modul

josnic în care a procedat acest brânzarmachedon mi-aduceaminte de un alt celebru patron, Alin Simota, care s-adebarasat de doiantrenori care lãsaserã

Jiul pe locul 1 la timpul respectiv,Daniel Gherasim ºiGigi Mulþescu.

Sãpat, lucrat ºiumilit de clanulReghecampf, torpilatde lacheii lui Becali,jefuit de cei mai bunijucãtori în iarnã,Costel Gâlcã cel taciturn a avut mereu

puterea sã strângã din dinþi, sã rezisteuneori cu ciurucuri ºiimprovizaþii, ºi sã-i umfle contulbiºniþarului cu fricã deDumnezeu (!?), GigiBecali. Acum, acestal-a aruncat ca pe undop de bere, nicimãcar neuitându-se„sub capac” sã vadã

dacã e câºtigãtor.Steaua lui Becalirãmâne în continuareo feudã-anexã la vila din Pipera, undomeniu pentru finii, nepoþii,hughenoþii, hotentoþiiºi idioþii care alcãtuiesc familiamarelui tãmãduitor al creºtinitãþii.

Henþ cu mâna

Câºtigã ºi te dãm afarã!

Criza de lot ºiabsenþa a numeroºijucãtori, a obligatechipa Jiul sã joacenumai cu juniori laAurul Certej, portarulCostache fiind nãscutîn 2002! Jiul areuºit sã egaleze dedouã ori, prin Stoicoiuºi D. Ilie. MinerulUricani a avut oprestaþie bunã cuDacia Orãºtie, scor 6-3 (autori Romanesc3, Proteasa, Suvacresp. Mihoreanu,ªimon, Predescu). Vulcanul a pierdut cu 5-4 laBãiþa deºi a condus la pauzã cu 2-1, pentruechipa lui Szoradi punctând I. Roºian (2), Sg.Maier, Ad. Miclãuº. Hercules Lupeni a conduscu 1-0 la Geoagiu (gol D. Ursachi), dar în final s-a

mulþumit cu un 1-1. RetezatulHaþeg a învins cu4-1 pe MetalulCriºcior (goluriCaia 3, D. Beleiresp. Lupea). Liderul CetateDeva s-a distratla Brad, scor 3-1,autorii golurilorvictoriei fiindVajda, D. Suciu ºi Lintaru.

Finito la comedia!Mai-mai sã dea cu mucii-n fasole, pânã la

urmã FCSB Steaua Bucureºti-Pipera a câºtigatºi cel de-al treilea campionat consecutiv, dupãun jenant 0-0 la CSMS Iaºi.

Steaua a câºtigat ºi cu ajutorul neprecupeþit a celor de la ASA Tg. Mureº, care s-au predat acasã, 1-2 cu Oþelul Galaþi.

Ca la noi, la nimeni: din cauza încâlcelilorfinanciare, locul 3 (CFR Cluj) ºi locurile 5, 6, 7(Craiova, Petrolul, Dinamo) nu au voie în cupele europene, în schimb merge locul 8 (FC Botoºani)!!!

Au retrogradat locurile 13-18, adicã ºaseechipe, printre care douã foste campioane,Rapid Bucureºti ºi Oþelul Galaþi.

A fost cel mai comic campionat din ultimii25 de ani, dovadã, aberaþiile semnalate mai sus.

Bine cã s-a terminat circul. La toamnãîncepe altul...

Fotbal, Liga a II-a

Cu Voluntariul ºiRecaºul, înainte!

Punct final ºi cuexperienþa din Liga a II-a,unde FC Voluntari (Seria1) ºi ACS Recaº (Poli)Timiºoara au promovat înprimul eºalon.

Voluntariul a încheiatpe prima poziþie cu unavans de 12 puncte,Recaºul (Poli) n-a avut niciea emoþii, tot 12 puncteavans faþã de locul 2,Metalul Reºiþa.

În eºalonul trei nu a ret-rogradat nimeni, datoritãretragerilor anterioare, darîncã nu se ºtie sigur care va ficonfiguraþia finalã a clasa-mentului play-out...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Jiul, cu un portar de 13 ani!

Haþeganul Caia a reuºitun hat-trick în meciul cu Metalul Criºcior

Sergiu Maier (CS Vulcan) a marcat ºi în meciul

de la Bãiþa

cvj nr 869, miercuri 3 iunie

Documents