cvj, nr. 410, miercuri, 17 iulie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 410

Miercuri, 17 Iulie 2013

Huila de la SNÎMVJ,

contract de”exclusivitate”

cu CEH>>> P>>> PAGINAAGINA AA 10-A10-A

La loc comanda.Construcþia

microhidrocen-tralei de pe Taia

întârziatã dincauza unor eroriA vize necesare pentru

construcþia microhidro-centralei de pe Taia.Administraþia localã de laPetrila are de întocmit anu-mite acte pentru a demaralucrãrile la constrcuþia micro-hidrocentralei de pe Taia.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Apa Serv tureazãmotoarele pentrueficienþã, chiarcu ”victime”,

dacã se impune

S C Apa Serv se aliniazãcu paºi mãsuraþi secolu-

lui XXI. De luni, 15 iulie, s-atrecuta la plata facturilorprin citire cod de barescurtându-se astfel timpul deîncasare, iar de la 1 august,abonaþii furnizorului de apãpot plãti facturile la bãnci sauprin PayPoint, astfel fiindscutiþi de drumuri în plus.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Civilizaþie veche descoperitã înDefileul Jiului

V estigii ale unei civilizaþiivechi au fost descoperite

în zona Defileului Jiului.Totul a fost posibil odatã cuînceperea lucrãrilor...

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 16-A16-A

Propaganda devenitã realitate

C omuniºtii încercau cu orice preþ sã arate cât de bine se trãieºte în România ºi cât de multse munceºte pentru „protejarea” acestui mod de viaþã. Astfel, propaganda comunistã nu

ezita sã desfiinþeze orice era legat de Occident, însã articolele denigratoare aveau un sâmbure deadevãr. Poate chiar mai mult dacã ne raportãm la prezent. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 13-A13-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria * DJ 687Cristur –Hunedoara * DJ687 Hunedoara –Hãºdat * DN 66Cãlan – Bãcia *DN7 Minta – Veþel* DN7 Veþel –Leºnic * DN7Leºnic – Sãcãmaº *DN7 Ilia –

Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc* DN7 Burjuc-Zam* Deva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan * Petroºanipe DN 66 ºi B-dul1 Decembrie

Radare în Hunedoara

IleanaFIRÞULESCU

Informaþia cum cãSC Apa ServPetroºani a început sãfoloseascã facturi cucod de bare, ne-areliefat o posibilã ori-entare spre platarapidã, la nivelul sec-olului XXI, a apeiscutind astfel abonaþiide drumurile ºi cozilecare se formeazã lacentrele de încasareaparþinãtoare. Tenace,ºi în permanentãcãutare de soluþii pen-tru a eficientiza soci-etatea, directorulCostel Avram a identi-ficat mai multe soluþii,prima fiind sprijinulabonaþilor, dar ºi asocietãþii. Celelaltevizeazã scãderea chel-tuielilor ºi conºtienti-zarea salariaþilor deideea cã dacã soci-etatea va fi solidã, efi-cientã, serioasã, ºisalariaþii vor avea be-neficii, pe principiul”dacã firma are, am ºieu”.

D e la 1august, apa

se poate plãti ”latot pasul”

”De ieri, se folosescfacturile cu cod debare. Toate casieriileApa Serv vor fi dotatecu cititoare cod debare pentru a eficienti-za serviciul de încasareºi a scurta timpii deaºteptare a oamenilor.Ne aflãm în discuþii cupatru bãnci ºi cu soci-etãþi de profil pentruca abonaþii noºtri sãpoatã plãti ºi facturade apã la un loc cucelelalte utilitãþi, sauacolo unde doresc,unde este mai comodpentru ei. Acest lucruse va putea face dindata de 1 august, darvom face anunþurile deinformare a cetãþenilorîn timp util. Dacã doar20% dintre abonaþivor folosi aceste ser-vicii, este un câºtig. Lafel ºi pentru noi, dacãcresc încasãriledatoritã acestei mãsuri

tot cu 20%, suntmulþumit” – a declaratdirectorul SC ApaServ Petroºani.

U rmeazãexterna-

lizãri de serviciiºi... de salariaþifãrã simþ alrãspunderii

Conducerea soci-etãþii a cãutat ºi a gãsitvariante de soluþii pen-tru eliminarea pierder-ilor ºi eficientizareaactivitãþii. CostelAvram a precizat cã înacest sens s-ar puteaca anumite activitãþiale Apa Serv sã fieexternalizate, iarsalariaþii care numuncesc cu simþ alrãspunderii vor pleca.

”M-am gândit sãexternalizez anumiteservicii. De exemplu,am fãcut o analizã ºiam constatat cã doarun punct de lucru, maiîndepãrtat, dacã îl vomda în administrare, amcâºtiga dintr-un foc

300 milioane leianual. ªi asemeneasoluþii mai existã. Totla capitolul eficiernti-zare vreau sã precizezcã dacã existã salariaþicare nu se implicã, numuncesc cum secuvine, cu simþ alrãspunderii, vor trebuisã-ºi gãseascã alt locde muncã. Vã dau unexemplu doar. Amgãsit facturi care nu aufost duse de salariaþiinoºtri la abonaþi. Vãdaþi seama ce situaþiipenibile se creeazãcând ceri omului sã-ºiplãteascã apa, dar noinu i-am dat factura?!Aºa ceva nu se va maiîntâmpla.

Am ºi avut discuþiicu Poºta, cu o firmãde curierat pentru a fieficienþi pe acestpalier, dar ne costãmult. Dar nu mã las,trebuie sã gãsesc osoluþie pentru a înde-pãrta astfel de derapa-je. La asta mã refercând spun cã salariaþiitrebuie sã aibã simþulrãspunderii, sã-ºi facãtreaba la locul demuncã. Trebuie sã segândeascã la faptul cãdacã firma nu mergeca unsã, dacã existãprobleme pe lanþulprestare servicii -furnizare apã de cali-tate - întreþinere reþele– facturare – încasare,plus atitudine adecvatãîn faþa abonaþilor Apa

Serv, vor avea inclusivei de suferit. Încet-încet lucrurile seîmbunãtãþesc ºi în ceprivesc drepturileangajaþilor ºi mã referla materiale de pro-tecþie, de lucru, plusbonuri de masã ºi cevaprime, atât cât a fostposibil. Munca nu esteuºoarã, mulþi fiindconsemnaþi prinrotaþie, ºi eu ºtiu cãplata acestei muncieste sub necesar. Dartrebuie sã facem dinaceastã societate una

eficientã. Mã repet pentru cã

ãsta este scopul meu ºiar trebui sã fie al nos-tru, al tuturor salari-aþilor” – a precizatCostel Avram, direc-torul Apa Serv.

Dacã va reuºiAvram toate acestea,rãmâne de vãzut. Totulpare ca din cãrþi, sauca la nemþi, ceea cenu se prea potriveºtecu spiritul latin alromânului. Dar pânãnu încerci, nu ai deunde sã ºtii...

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013 Actualitate 3

Mircea NISTOR

„Noi i-am invitat ºi pe min-istrul Muncii ºi pe parlamentariidin Valea Jiului ºi pe primariilocalitãþilor din zonã.

Rãmâne, însã, de vãzut câþidintre ei vor rãspunde apeluluinostru. Problemele pe care

dorim sã le discutãm sunt mul-tiple dar cele mai stringentesunt legate de viitorul ºi gratu-itãþile acordate foºtilor angajaþiai SNH.

Cel mai tare pe noi, foºtiimineri, ne macinã incerti-tudinea acordãrii ºi pe maideparte a drepturilor obþinute

de-a lungul anilor”, a declaratIon Hortopan, preºedinteleLigii Sindicatului PensionarilorMinieri din Valea Jiului.

Dupã data de 17 iulie ºipensionarii minieri vor intra învacanþã.

Astfel, urmãtoarea lor întâl-nire este programatã în cursullunii septembrie.

Apa Serv tureazã motoarele pentru eficienþã,chiar cu ”victime”, dacã se impune

S C Apa Serv se aliniazã cu paºi mãsuraþi secoluluiXXI. De luni, 15 iulie, s-a trecuta la plata fac-

turilor prin citire cod de bare scurtându-se astfel timpulde încasare, iar de la 1 august, abonaþii furnizorului deapã pot plãti facturile la bãnci sau prin PayPoint, astfelfiind scutiþi de drumuri în plus. ªirul mãsurilor de eficientizare a societãþii este accelerat. Urmeazã externalizãri de servicii, iar salariaþii care nu daudovadã în viitor de ”conºtiinþa munci”, vor pleca.

Pensionarii se întâlnesc la Petroºani

F oºtii mineri din Valea Jiului sunt invitaþiastãzi la o întâlnire cu Preda Nedelcu,

preºedintele Federaþiei Naþionale a Pensionarilordin România. La întâlnire ar putea fi prezent ºiMinistrul Muncii.

”Prin proiectulLeonardo Da

Vinci am avutcolaborãri cuOlanda, iar acum,cei din anul III vorputea sã facã prac-ticã în Barcelona,Spania. Am primitaprecieri la adresaelevilor noºtri, însensul unei bunepregãtiri, chiar aufost surprinºi depregãtirea acestora.Un exemplu suntcei din Belgia” –Gabriela Stanca,manager ªcoalaSanitarã Postlicealã”Carol Davila”Petroºani.

Un grup de tinere înhalate albe se aflau lasfârºitul sãptãmânii înParcul Carol Schreterdin Petroºani.Trecãtorii se opreaupentru a li se mãsurapulsul ºi tensiunea,

dupã care primeauinformaþiile ºi reco-mandãrile ce seimpuneau. Erau ungrup de eleve ale ªcoliiSanitare Postliceale”Carol Davila” dinPetroºani.

”Acþiunea face partedin cadrul practiciianuale stabilite prinprogramã. Acþiuneaeste bine venitã pentrucã elevii au contactdirect cu populaþia ºidincolo de punerea înpracticã acunoºtinþelor estefoarte inportantã ºi ati-tudinea faþã depacient. În aceatãperioadã, pe vremede caniculã,rãspundem ºisolicitãrilorprimãriei ºi asigurãm acelepuncte de prim

aju-tor, de

mãsurare a tensiunii,recomadãri ºi eventualintervenþii având învedere cã aceastãpracticã se desfãºoarãsub îndrumarea unuiasistent medical ºichiar medic, pentruacordarea de califica-tive” – a declarat managerul ªcoliiSanitare Carol Davila,Gabriela Stanca.

ªcoala postlicealãare protocoaleîncheiate cu Azilul debãtrâni din Lonea, cuSpitalul de UrgenþãPetroºani pentru prac-tica medicalã a viito-rilor asistenþi medicalifarmacie ºi asistenþimedicali generaliºti.

Prin câtevaproiecte, elevii de aiciau acum posibilitateasã facã practicã ºi înþãri ale Europei.

”Prin proiectulLeonardo Da Vinci amavut colaborãri cuOlanda, iar acum, ceidin anul III vor puteasã facã practicã înBarcelona, Spania.Am primit aprecieri laadresa elevilor noºtri,în sensul unei bunepregãtiri, chiar au fostsurprinºi de pregãtirea

acestora. Un exemplusunt cei din Belgia.Acestã bunã pregãtiremai are la bazã unprincipiu simplu, efi-

cient. ªcoala nostrãeste una privatã ºialegi sã vii aici, cuplata celor 1850 lei pean, iar dacã nu îþiplace, nu ai înclinaþiespre astfel de profesie,riºti sã pierzi pe maimulte planuri. Se vedeîn situaþiile noastre,când la început deºcoalã efectivul este

mare, iar pe parcurs sepierd o parte dintreelevi. Cei care rãmânsunt cei care vor cuadevãrat sã facã acestlucru. Chiar ºi cei carestau mai rãu cu baniiîºi duc pregãtirea lacapãt pentru cã plataºcolii este flexibilã. Orcu aceºtia, care rãmân,este o adevãratãplãcere sã lucrezi, sã-iformezi ca viitoarecadre medicale” – aprecizat GabrielaStanca.

La ªcoala Sanitarãabia s-au încheiatexamenele finale laasistenþi farmaciºti, înperioada 9-11 iulie, lacare au participat 16absolvenþi. În lunaaugust, urmeazã sãfacã acelaºi lucru clase-le de asistenþi medicaligeneraliºti, adicã vreo80 de absolvenþi.

ªcoala SanitarãPostlicealã CarolDavila din Petroºanifuncþioneazã cu brio,ca ºcoalã privatã, depeste 20 de ani, curezultate remarcabile.Mulþi ne-au criticat cãfolosim acest termende ”rezultate remarca-bile” într-un sistemromânesc de sãnãtatedin care îþi vine sãfugi, nu sã te duci. ªitotuºi existã mulþiabsolvenþi care suntmulþumiþi de posturileobþinute în spitale dinRomânia, dar ºi maimulþi sunt ºi maimulþumiþi pentru cãstrãinãtatea i-a primitcu braþele deschise ºisunt apreciaþi ºi plãtiþila justa valoare.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 20134 Actualitate

PROGRAM TV - Miercuri, 17 Iulie 201316:00 Se întâmplã în Valea Jiului cu Ramona Grunwald

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

”Halatele albe” ºcolite la Petroºanifac practica în þãri ale Europei


Monika BACIU

”Microhidrocentralade pe Tãia, chiar sãp-tãmâna trecutã a fostproiectantul de laENEL împreunã cuviceprimarul oraºuluipentru a stabili traseulliniei electrice de lamicrohidrocentrala

pânã la staþia de110KV de la minaLonea, se lucreazã lacele douã captãri de laValea Popi ºi spreAuselu ºi se facdemersuri pentruavizarea sãpãrii ºimontare a reþeleimicrocentralei, a fostrespinsã de cãtre min-

ister, se reface ºisperãm cã în datã de1 august sã putemefectiv sã începemsãpãturile ºi montareaconductei de aducþiu-

ni”, a declarat pri-marul oraºului Petrila,Ilie Pãducel.

Din cauza unorerori din documen-taþie, a fost necesarã

reîn-tocmireaactelorpentruobþinereatuturoravizelor.

”Nu afostîntocmitãdocumen-taþia înmod core-spunzãtorde cãtreDirecþia SilvicãJudeþeana ºi RegiaNaþionalã a Pãdurilor,a respins ºi a cerut sãfie refãcutã aceastadocumentaþie”, a maispus edilul.

Banii care ar rezultade pe urma acestei

investiþii vor fi folosiþila plata iluminatuluipublic. Doar pentruiluminatul public de peraza localitãþii, cei dinadministraþie plãtescaproximativ 50.000de lei lunar, în luniledin varã.

Monika BACIU

”Eu zic cã în cel multdouã sãptãmâni se vamuta garda de inter-venþie de la Uricani laLupeni. Încã mai avemmici lucrãri de fãcut”, aspus edilul CornelResmeriþã.

Reprezentanþiiadministraþiei localesusþin cã prin aceastãmutare se va micºoratimpul de deplasare laanumite intervenþii.

pompierii vor aveaun nou sediu în fostaclãdire cunoscutã subdenumirea de Casa

Muzicii. Relocareagãrzii de intervenþie dela Uricani la Lupeni afost aprobatã ºi lanivelul InspectoratuluiJudeþean pentru Situaþiide Urgenþã Hunedoara.

Carmen COSMAN

Postul de administrator ºi celde referent resurse – umane dincadrul UAMS Uricani vor fi des-fiinþate. Primarul DãnuþBuhãescu a propus consilierilor

locali un proiect de hotãrâre înacest sens, iar posturile respec-tive rãmân desfiinþate pânã cãUnitatea Medico – Socialãdevine funcþionalã. Atribuþiilepostului de administrator vor fipreluate de directorul unitãþii, în

timp ce postul de refer-ent resurse – umane vorfi asigurate de econo-mistul UAMS Uricani.

Pe de altã parte,pânã ce UAMS vadeveni funcþionalã, oriceangajare se va face„numai cu încadrarea înlimitele bugetului apro-bat ºi numai pentruactivitatea specificã deîntreþinere, administrare

ºi urmãrire a investiþiilor, pre-cum ºi pentru buna funcþionareºi asigurare a utilitãþilor necesaredesfãºurãrii activitãþilor laAmbulatoriul de Specialitate ºi laCentrul de Permanenþã cefuncþioneazã în spaþiile dincadrul unitãþii”, dupã cum searatã în hotãrârea de consiliu.

Încã se lucreazã la viitorul sediu alpompierilor din Lupeni

Î n cel mult douã sãptãmâni, laLupeni, va funcþiona garda de inter-

venþie a pompierilor. Pompierii de laUricani vor fi relocaþi la Lupeni în câte-va sãptãmâni, cel puþin asta declarãedilul din Lupeni, Cornel Resmeriþã.

Posturi desfiinþate la Unitatea Medico - Socialã din Uricani

P rimarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, s-a prins cã nu Unitatea de Asistenþã Medico

– Socialã din Uricani încã nu are activitate ºi, caatare, a decis sã desfiinþeze douã posturi pe caretot el a decis sã le înfiinþeze.

La loc comanda. Construcþia microhidrocentraleide pe Taia întârziatã din cauza unor erori

A vize necesare pentru con-strucþia microhidrocentralei de

pe Taia. Administraþia localã de laPetrila are de întocmit anumite actepentru a demara lucrãrile la constr-cuþia microhidrocentralei de pe Taia.


Castelul Corvinilorva fi nucleul episodului10 din aceastã serie“Ghost Adventure” ºiva fi difuzat în pre-mierã pe canalulTravel Channel deHalloween.

“Echipa TravelChannel se va afla laCastelul Corvinilor înzilele de 16, 17 ºi 18iulie. Vedetele ZakBagans, Nick Groff,Aaron Goodwin ºiBilly Tolley vor realizao serie de interviuridespre istoria ºi imaginea Castelului,dar ºi despre expe-rienþele speciale trãiteîn jurul acestuia.

De asemenea, ceipatru prezentatori vorinvestiga, în întuner-

icul unei nopþi devarã, cu ajutorultehnicii de ultimã generaþie, dacã laCastelul Corvinilorexistã vreo urmã deactivitate paranormalã.

În cele trei zile sevor filma reconstitu-irile unor scene trans-formate înlegende, caresunt legate deCastel:Legendabalustradeicoruluicapelei, leg-enda niºeisecrete delângã TurnulCapistrano,legenda fân-tânii, legendatrapei din

Sala cavalerilor ºi legenda corbului.

Astfel, laHunedoara, personajecelebre ale istorieimedievale vor prindeviaþã, pe duratafilmãrilor: Vlad Þepeº,Elisabeta Szilagy,Matei Corvin, Iancude Hunedoara, per-

sonaje care astãziatrag tot mai mulþituriºti dornici sãdescopere stilul deviaþã ºi tipul degândire care ainfluenþat cândvaveacurile”, declarãFlavius Tudor,director MuzeulCastelul Corvinilor

Hunedoara. Atât autoritãþile

locale, cât ºi producã-torii români sunt con-vinºi cã promovarearezultatã din acestproiect, fiind vorbadespre cea mai urmaritã emisiune acanalului TravelChannel, se va regãsi

în numãrul tot maimare de turiºti carevor vizita pe viitorCastelul Corvinilor.

Emisiunea “Ghost

Adventure” este, înesenþã, o docu-dramãcare urmãreºte pe totmapamondul locuriîncãrcate de semnifi-caþii istorice ºi mistice,relevante pentru unpublic atât denumeros ºi deinteligent precum celal reþelei DiscoveryChannel.

Gazdele show-uluiinvestigheazã legã-turile lumii noastre cufigurile emblematice ºispiritele unor epocidemult apuse.

Echipa americanã,prin vocea producã-torului general CoryLyons, ºi-a arãtatnerãbdarea de adescoperi locurile min-unate ale României ºiunul dintre cele maifrumoase castele aleEuropei: CastelulCorvinilor de laHunedoara.

Mircea NISTOR

„Centrul nostru deserveºteîntreaga Vale a Jiului astfel cãavem cursanþi de la Bãniþa ºipânã la Câmpu lui Neag.

Trebuie sã precizez faptul cãle oferim celor care vin sãurmeze cursurile organizateaici ºi decontarea biletelor detransport. Acest fapt, adãugatcelui cã ºomerii sau necalificaþiinu sunt nevoiþi sã achite con-travaloarea cursurilor, considercã reprezintã un un fapt benefic pentru ei toþi”, adeclarat Dorina Uifãlean, direc-

torul Centrului de Calificare ºiRecalificare Profesionalã dinPetroºani.

Chiar dacã ºomerii au facili-tatea de a urma, gratuit, acestecursuri eiîntâmpinã, laangajare, uneleprobleme. Înmedie doar 25 -30% dintreabsolvenþireuºesc sã-ºigãseascã un locde muncã.

„Acest faptreprezintã,

într-adevãr o problemã. Mulþidintre ei, însã, pleacã ºi seangajeazã în strãinãtate.

O diplomã este, oricând,binevenitã ºi oriunde”, a maispus Dorina Uifãlean.

Cursurile începute luni, 15iulie, au durata cuprinsã între 3ºi 5 luni ºi sunt gratuite. Întotal, au fost demarate cursuriîn 7 meserii, iar numãrul cur-sanþilor din fiecare clasã estede 14.

Castelul Corvinilor, nucleul episodului 10 din seria “Ghost Adventure” difuzat în premierã pe canalul Travel Channel

O echipã Travel Channel filmeazã, în perioada 10 - 21 iulie, în România,douã episoade speciale din seria “Ghost Adventure”. Traseul filmãrilor

urmãreºte drumul marcat în istoria medievalã de cãtre Marele Domnitor alÞãrii Româneºti, Vlad Þepeº: Sighiºoara (locul naºterii voievodului), CurteaDomneascã de la Târgoviºte (cetatea de scaun a Þãrii Româneºti), CetateaPoenari (locul sãu de refugiu), Mãnãstirea Comana (ctitorie a lui VladÞepeº ºi locul unde se spune cã ar fi fost înmormântat) ºi CastelulCorvinilor de la Hunedoara (unde Vlad Þepeº a fost þinut prizonier pentru operioadã care variazã în însemnarile istorice de la o luna la sapte ani).

Cursuri dedicate ºomerilor „europeni”

L a centrul de recalificare profesionalã dinPetroºani au demarat din aceastã sãptãmânã

mai multe cursuri. Printre acestea, 7 la numãr, seaflã cele dedicate ospãtarilor, lucrãtorilor din comerþ, confecþionerilor de textile, lucrãtorilor ladrumuri ºi cãi ferate sau designerilor de pagini web.


E chipa de fotbalUniversitatea

Craiova nu va maiveni la Petroºani,desi existã un con-tract în vigoare înacest sens. Olteniivor juca la DrobetaTurnu Severin, ceeace face ca primãriaPetroºani sã piardãbanii care i-ar fiîncasat din închiri-erea bazei sportive.

Oltenii de laUniversitatea Craiovase gândesc ºi rãzgân-desc. Dupã ce auanunþat cã vor sã joacepe stadionul Jiul de laPetroºani, ba chiar auºi trimis contractulsemnat la primãrie,document care a intrat

în vigoare de luni, 15iulie, acum s-aurãzgândit. Clubulfinanþat de AdrianMititelu, FCUniversitatea Craiova,a anunþat pe site-ul oficial cã a încheiat uncontract de închirierepentru doi ani cu

municipiul DrobetaTurnu Severin.Conducerea primãrieiPetroºani a luat o atitu-dine degajatã vizavi denehotãrârea oltenilor. „Nu ar trebui sã facemnimic în acest caz. Noiavem un contractîncheiat cu ei, iar eu o

sã-i rog pe cei din subordinea mea sã ialegãtura cu oficialiiclubului de Craiova sãzicã clar dacã mai vorsã vinã la Petroºanisau nu. Din punctulnostru de vedere nueste niciun fel de problemã, noi am fost

deschiºi ºi am pus ladispoziþie baza sportivãîn cadrul unui contractdestul de avantajospentru noi. Deci, dacãvor sã vinã, bine, dacãnu, nu”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul Municipiului

Petroºani.Contractul încheiat

de primãrie cu echipaUniversitatea Craiovastipula o chirie de1000 de euro pentrufiecare meci oficial,500 pentru cele ami-cale, plus o cotã de 25% din încasãri.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Investiþiecu viitor

incertP roiect sistat la

Petrosani.Administratialocala de aici aînceput în urmãcu câþiva ani construcþia uneipiscine scolare, dar dupanumeroase prelun-giri de termen, nici pânã înprezent construcþianu este finalizatasi nici nu va fi preacurând.

Bazinul de înot delângã sediul ªcoliigenerale Spiru Haret,fosta ºcoalã nr. 5 dinCartierul Aeroport, nuse mai construieºte,cel puþin deocamdatã.Lucrãrile au fostoprite din nou, dupãce în ultimii doi ani,banii au venit cu þârâi-ta, iar termenele deconstrucþie s-au totprelungit.

„ Din pãcate,veºtile nu sunt tocmaiîmbucurãtoare, în sensul cã urmare aadresei pe care noiam fãcut-o cãtreMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publicedin data de 7 iunie,

prin care solicitamrealocarea sumelornecesare finalizãriiacestui proiect,rãspunsul a fost nega-tiv. Ni s-a comunicatcã nu existã fondurisuficiente pentru acontinua aceastãinvestiþie. În cerereape care am înaintat-oministerului,noi amadus la cunoºtinþã stadiul lucrãrilor pre-cum ºi sumele nece-sare pentru a finalizaºi vom continua sãfacem aceste demer-suri indiferent derãspunsul primit, pen-tru cã acest obiectivnu este doar unulnecesar, dar estepãcat ºi de tot ceea ce

s-a fãcut pânã acum.În proporþie de 60 %investiþia este realiza-tã”, a declarat DorinaNiþã, viceprimarMunicipiul Petroºani.Daca Guvernul nu vaaloca bani în curândpentru finalizareaacestui obiectiv, atunciceea ce s-a realizatpânã acum s-ar puteadegrada, pentru caadministratia publicanu are fondurile nece-sare pentru a continualucrãrile. Piscina serealizeazã prinCompania Naþionalãde Investiþii ºi esteprima de acest fel dinValea Jiului.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Ani de liceu...A bsolvenþii de gimnaziu care au

susþinut evaluarea naþionalã înacest an au fost repartizaþi la liceu.Repartizarea s-a realizat în funcþie deopþiunile completate în fiºa de înscriere.

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei auanunþat, luni, finalizarea primei etape a repar-tizãrii compu-terizate înînvãþãmântulliceal. 99,91%dintre eleviihunedoreni aufost repartizaþila liceu.Numãrul celorcare din toam-nã vor fi liceeni este, dupã prima etapã de repar-tizãri, în numãr de 3.175. A doua etapã de repa-tizare va avea loc în data de 25 iulie.

Monika BACIUMonika BACIU

Oltenii fac alba- neagra cu noi

Crucea Roºie pare sã fiexistat ”de când lumea ºipãmântul”, de când s-aauzit primul strigãt de aju-tor. Istoria este presãratãde acþiunile volunþarilor deCruce Roºie, de poveºti deumanitate rar întâlnite…Chiar ºi pe vremearegimului Ceauºescu organizaþia umanitarã eratratatã cu seriozitate,regimul înfiinþând înfiecare întreprindere ºi înºcoli grupe de CruceRoºie…

Dupã 1989, au urmatcâþiva ani de incertitu-dine… existenþialã arespectivei organizaþii,pentru ca în 1995 lucrurilesã se reaºeze. ConformLegii Societãþii Naþionale

de Cruce Roºie dinRomânia nr. 139/1995Art.1, ºi Statutului sãu,Crucea Roºie Românã estepersoanã juridicã cu dreptpublic, autonomã, negu-vernamentalã, apoliticã ºifãrã scop patrimonial. Eaîºi desfãºoarã activitatea cucaracter umanitar, ca orga-nizaþie de ajutor umanitar,auxiliarã a autoritãþilorpublice. Crucea RoºieRomânã are filiale în toatejudeþele, prin municipii ºioraºe. ªi cum umanitaris-mul veridic nu are culoarepoliticã, organizaþiile deprofil s-au adaptat”economiei de piaþã”,chiar dacã aceste organiza-þii sunt susþinute, modicdacã e sã comparãm cu

uriaºa nevoie de ajutorare.Au stabilit colaborãri cuasociaþii de caritate dinstrãinãtate, organizeazãtombole ºi expoziþii cuvânzare etc., toate cu scopde strângere de fonduri,pentru cã oricât de mareþi-ar fi dorinþa de a ajuta,fãrã bani acest aceastãdorinþã se ofileºte…

Cam aºa s-a petrecut ºicu filiala de la Petroºani aCrucii Roºii, care esteactivã în viaþa municipiuluiºi care îºi îndeplineºtemenirea chiar dacã a fostcriticatã, acuzatã, dar ºipremiatã ºi implicatã ”întot ºi toate” nevoile urbei,fie ele sociale, culturale ºicivice, mai ales.

”E ste o terapie cu efecte

uimitoare”Mâine, marþi 16 iulie,

un grup de circa 50 decopii de la Casa Pollicino,Centrul CUORE ºi de laClubul Copiilor, vor aveaparte de o excursie organi-zatã de Crucea Roºie încolaborare cu AsociaþiaPro Parâng, la poarta deintrare în Parcul NaþionalRetezat, respectiv laCâmpu lui Neag, CabanaRetezat.

”Cei 50 de copii vor fitransportaþi cu un autocarpânã acolo ºi vor fi cazaþila Cabana Retezat, undevor beneficia de o masã.Am mai fãcut astfel deexcursii anul trecut ºi aufost un succes, copiii cuprobleme simþindu-se minunat, aºa cum a fostanul trecut la Cabana Jieþ.Cei de laPro

Parâng se vor ocupa de eiîn sensul cã le vor explicadespre istoria zonei,despre naturã ºi fru-museþea locului ºi se vororganiza mici acþiuni deecologizare, un mod deeducare prin joacã ºirelaxare”- a declarat FeliciaNecºa, preºedinte CruceaRoºie Petroºani.

”Pentru mine, ca

pãrinte al unui copil cu dizabilitãþi, sunt manãcereascã aceste excursii.Odatã cã nu aº avea banisã-i pot oferi aºa ceva ºiapoi cât de bine se simtecopilul, nu mai spun! Este o terapie cu efecteuimitoare. Dumnezeu sã ledea sãnãtate celor de laCrucea Roºie”- a declaratcu recunoºtinþã mama unicopil de la Casa Pollicinodin Petroºani.

C atedralaÎncoronãrii ºi

Cetatea Ortodoxieiªi pentru cã de circa 16

ani, Crucea Roºie dinPetroºani a încheiat unparteneriat cu o asociaþiede turism, pentru a veni însprijinul celor defavorizaþide soartã – copii ºi vârstnici - ºi pensionarii aupartea lor de bucurie. La sfârºitul lunii iulie, unautocar va duce un numãrde circa 50 de pensionarila Catedrala Încoronãriisau a Reîntregirii din AlbaIulia, simbol al unitãþii

naþionale, apoi aceºtia vorpoposi la Cetatea ortodo-xiei – Râmeþ, despre careArhimandrit TimoteiAioanei scrie: ”La poaleleCarpaþilor, în locuri neum-

blate, s-au ridicat schituri ºimãnãstiri, unele dintre eleînfruntând veacurile. Aºa afost pe Valea Geoagiului,Mãnãstirea Râmeþilor, saua eremiþilor, rugãtorii nea-mului din Munþii Apuseni”.

Excursiile organizate deCrucea Roºie sunt gratuitepentru cã dincolo de baniiprimiþi de la administaþialocalã, filiala de la

Petroºani a dezvoltat orelaþie solidã cu Germania,de unde o societate cuprofil umanitare aduce ajutoare de patru ori pean. Sunt ”nemþii care ne

iubesc”, cum le spuneFelicia Necºa, fãcândreferire la gestul lor extraordinar pentru rãniþiiîn urma accidentului de laMina Petrila, în 2008.Ajutoarele primite suntsortate cu ajutorul voluta-rilor Crucii Roºii, iar partedintre ele vândute la lici-taþii cu scop caritabil, sausunt folosite la tomboleleorganizate cu acelaºi scop,iar banii sunt folosiþi pentru acest gen de acþiuni, dar ºi pentru altelecum ar fi viitoarea Casã debãtrâni din Petroºani.

D upã CruceaRoºie, va trece

Azilul preotului BulfPentru cã mai are puþin

ºi va trebui sã pãrãseascãlocul din fruntea CruciiRoºii din Petroºani, FeliciaNecºa, s-a gândit sã sededice în viitor Casei celorîn vârstã, proiect demarat

de pãrintele Bulf.”Dacã terminã pãrintele

Bulf acea Casã de bãtrânidin Dãrãneºti, cred cã mãvoi dedica acesteia. Deacum ne implicãm în acelproiect. Am organizat otombolã ºi din baniiîncasaþi am cumpãratvesela necesarã acesteicase. ªi cum acolo vafuncþiona în continuare oclasã de grãdiniþã, iar copiiivor avea parte de o masãpe zi, am cumpãrat ºi pentru ei cele necesare. Nu voi putea sta fãrã sãmã implic dupã o viaþã deactivitate. Eu, din 1963activez pe acest palier –Crucea Roºie, ºi am senti-mentul cã nu am trãitdegeaba. De la concursurinaþionale cãºtigate, la evi-

denþieri în reviste de specialitate, de sãnãtate, lacolaborãri cu oameni ºiorganizaþii de prestigiu,pânã la medalii de aur, apoiproiecte pe diverse domenii,inclusiv pe domenii tehniceetc., înseamnã multã muncãºi implicare. Este un mod de viaþã, nu doar o activi-tate…” – a declarat FeliciaNecºa.

Singurul sãu regret estecã nu a reuºit sã gãseascãun ”urmaº” care sã sedãruiascã acestei activitãþi,pentru cã fãrã aceachemare pentru caritate ºiumanitarism nimeni nupoate rãzbate cu adevãratpeste timp.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 20138 Actualitate Actualitate 9

Crucea Roºie a fost fondatã de un om deafaceri din Geneva, Henri Dunant, în anul 1863,în semn de rãspuns la suferinþa soldaþilor rãniþi ºiabandonaþi pe câmpul de luptã din Solferino,nordul Italiei. În prezent, CICR împreunã cuFederaþia Crucii Roºii ºi cu societãþile SemiluniiRoºii, a devenit o miºcare mondialã cu zeci de miide angajaþi ºi voluntari.

Pe 4 iulie 1876, Nicolae Cretzulescu, GeorgeGr. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ion Ghica, DimitrieSturza, Gr.G. Cantacuzino ºi Carol Davila auînscris România pe harta mondialã a Crucii Roºii,deschizând prima “sucursalã” în incintaSpitalului Colþea din Bucureºti. Personalitãþi deseamã precum regina Maria, regina Elena, GeorgeEnescu sau Cella Delavrancea etc. au îmbrãcatuniforma Crucii Roºii de-a lungul timpului.

”Dumnezeu sã le dea sãnãtate celor de la Crucea Roºie!”

”P entru mine, ca pãrinte al unui copil cu dizabilitãþi, sunt manãcereascã... O datã cã nu aº avea bani sã-i pot oferi aºa ceva ºi apoi

cât de bine se simte copilul, nu mai spun! Este o terapie cu efecte uimi-toare. Dumnezeu sã le dea sãnãtate celor de la Crucea Roºie”- a declaratcu recunoºtinþã mama unui copil de la Casa Pollicino din Petroºani.

Î n premierã, din toam-na acestui an, la Casa

de Culturã a Sindicatelordin Petroºani, îºi vadeschide o filialã ºi ªcoalaSanitarã Postlicealã.

Aici, absolvenþii de liceu cu,sau fãrã diplomã de bacalau-reat, se vor putea califica înmeseriile de asistent medicalgeneralist sau asistent medicalde farmacie. „Am decis sãorganizãm astfel de cursuriþinând cont de numãrul mare

de solicitãri pe care l-am înre-gistrat. Condiþiile de ºcolarizarepe care le oferim sunt unelefoarte bune, vom avea în total3 clase, 2 la specializarea asis-

tent medical generalist ºi unapentru asistenþii medicali dinfarmacie. Taxa de înscriere estede 50 de lei iar cea pentruurmarea cursurilor are valoareade 1.600 de lei, pe an. Îiaºteptãm pe toþi cei interesaþidar, în special, pe absolvenþiide liceu care nu au reuºit sãobþinã o diplomã deBacalaureat”, a precizat MiaAlbescu, directorul noii ªcoliSanitare Postliceale dinPetroºani. Înscrierile audemarat luni, 15 iulie, iar cursurile vor începe în luna septembrie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cursuri pentru sanitari

CarmenCOSMAN

Fapta a ieºit laivealã în urma unuicontrol alInspectoratuluiTeritorial de MuncãHunedoara. „Din veri-ficarea angajaþilorprezenþi la punctul delucru ºi a docu-mentelor puse la dis-poziþie de angajator areieºit faptul cã soci-etatea presteazã activi-tate cu ºase angajaþicu contract individualde muncã pe perioadãnedeterminatã cufracþiune de normã dedoar 2 ore/zi ºi cu unnumãr de 83 dezilieri”, a precizat

Sorin Istrate, consilierîn cadrul ITMHunedoara.Administratorul soci-etãþii a încercat sã leexplice inspectoriloraflaþi în control cã, defapt, zilierii suntfolosiþi la operaþii decurãþare, cubare ºiambalare a fructelorde pãdure ºi nu lamanipulãri de mãrfuri.Numai cã explicaþiilenu au þinut, iar firmas-a ales cu un avertis-ment drept sancþiune,dar ºi cu un denunþpenal. „Prin folosireacelor 83 de persoaneca zilieri ºi nu ca lucrã-tori încadraþi cu con-tract de muncã - lucruce presupunea ºi plata

contribuþiilor aferentecãtre bugetele de asig-urãri sociale - adminis-tratorul a încercat defapt eludarea legislaþieimuncii ºi evitareaplãþilor aferente.Urmarea acestor faptedepistate de inspectoriide muncã, reprezen-tantului angajatorului is-a fãcut un denunþpenal cãtre Parchetulde pe lângã

JudecãtoriaHunedoara, iar casancþiune i s-a aplicatun avertisment pentrunerespectarea timpuluireal de muncã ºi neev-idenþierea acestuia încondica de prezenþã”,

a maispusIstrate.

Pe dealtã parte,în timpulunui altcontrol, afostdepistatão asoci-

aþie ce se ocupa decopii bolnavi ºi careare sediul în Sibiu ºipunct de lucru înDeva, ce folosea lamuncã o persoanãfãrã forme legale.

Asociaþia a fostsancþionatã cu amendãîn cuantum de 10.000lei. ªi la o altã soci-etate din Hunedoaraau fost identificatedouã persoane fãrãforme legale de anga-jare. „Reprezentantulfirmei nu nici nu s-aprezentat la controldeºi i s-a lãsat o invi-taþie scrisã în acestsens în final a fostsancþionat cu amendãde 20.000 lei pentruprimirea la muncã adouã persoane fãrãforme legale de anga-jare”, au precizatreprezentanþii ITMHunedoara.

Trei în PetroºaniDe asemenea, în

municipiul Petroºaniau fost depistate trei

societãþi comerciale cefoloseau persoane fãrãa le fi întocmit con-tracte individuale demuncã în formã scrisã.Astfel una din societãþia fost sancþionatã cu20.000 lei pentrudouã persoane „lanegru” ºi un avertis-ment pentru neîn-tocmirea pontajeloraferente, a doua soci-etate pentru o per-soanã depistatã fãrãforme legale a primito amendã de 10.000lei ºi un avertismentpentru netransmitereaaplicaþiei Revisal, iarultima societate aprimit o sancþiune de30.000 lei pentru treipersoane folosite fãrãforme legale ºi 1.500lei pentru neîn-tocmirea pontajeloraferente timpului demuncã.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS vã aºteptãm cu promoþii dePÂNÃ LA - 25% la produsele selectate.

În limita stocului disponibil.

Monika BACIU

”Categoric nu putemvinde cãrbunele altcuiva. Înacea decizie finalã aprobatãde Comisia Europeanã nuse vorbeºte doar de progra-mul de închideri a celor treiunitãþi miniere, ci sevorbeºte ºi de cele douã ter-mocentrale Mintia ºiParoºeni cu retehnolo-gizarea grupurilor 3 ºi 4 de

la Mintia ºi desulfurarea atâtde la Paroºeni cât ºi de laMintia.

În acea decizie finalã sunttrecute toate elementelenecesare ca pe piaþã ulteri-or Complexul EnergeticHunedoara sã poatãfuncþiona trebuie sãîndeplineascã niºte condiþii.Condiþiile de materie primãnecesare desfãºurãrii activ-itãþii CEH sunt stipulate cã

va funcþiona cu cãrbune dinValea Jiului”, a declaratPetru Drãgoescu, directorulgeneral al SNÎMVJ.

Cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara auimpus mai multe condiþiipentru a prelua cãrbunelede la societate. Este vorba

de redi-recþionarea cãr-bunelui de laminele neviabilelaTermocentralaParoºeni, ter-mocentralã carearde cãrbune deo capacitatecaloricã supe-rioarã.

Mai mult,cãrbunele extras

de la minele neviabile tre-buie supus unei spãlãri pen-tru a fi acceptat la poartaCEH. Directorul SNÎMVJspune cã nu este exclusã oastfel de posibilitate, însã înmomentul de faþã nu serecurge la aceastã mãsurã.

”În momentul în carecãrbunele nu corespundeparametrilor pe care ofoloseºte instalaþia, va treceprintr-un proces depreparare.

În momentul de faþã laparametri cu care noi îllivrãm nu necesitã aceastãpreparare”, a mai spussursa citatã.

Dacã societatea ar fi apli-cat aceastã mãsurã pierder-ile s-ar fi ridicat undeva lapeste 20 de milioane de lei.Mai mult, liderii de sindicatde la minele neviabile auajuns la concluzia cã sedoreºte deturnarea sub-venþiei cãtre societatea for-matã din minele viabile ºicele douã termocentrale.

Huila de la SNÎMVJ, contract de ”exclusivitate” cu CEHC ãrbunele extras de la minele neviabile

nu poate fi valorificat unor terþi.Reprezentanþii Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului sunt la ”mâna”Complexului Energetic Hunedoara. Aceºtianu pot valorifica huila extrasã de la cele treimine neviale altor societãþi.

Sancþiuni drastice pentru munca la negruO societate din municipiul Hunedoara, care are ca

obiect de activitate comerþ cu ridicata al fructelor ºilegumelor, a încercat sã eludeze plata contribuþiilor la statprin folosirea a nu mai puþin de 83 de zilieri. Acþiunile deverificare din teren au dus la descoperirea mai multorsocietãþi ce foloseau angajaþi fãrã forme legale.


Monika BACIU

”În momentul de faþãproducem pe stoc,urmeazã ca în cursul zileide mâine sã fie emisã onouã comandã cãtreSocietatea de ÎnchideriMine, ea este condiþionatãde aprobarea Consiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticHunedoara. Deocamdatã înfuncþie de ce vor aprobamembrii Consiliului deAdministraþie de laComplexul EnergeticHunedoara.

Categoric ºi preþul vorîncerca sã îl stabileascã. Înmomentul de faþã tot ce vãpot spune, SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului nu poate vindesub un preþ de 64 de leigigacaloria, preþul convenitde statul român cu ComisiaEuropeanã.

Noi am vândut tot cu64, nu au fost strornate

facturile”, a declarat PetruDrãgoescu, directorul gen-eral al SNÎMVJ.

Sindicatul Huila,reprezentantiv la nivelulsocietãþii de închideri minea sesizat Consiliul

Concurenþei în ceea cepriveºte preþul oferit deCEH pe cãrbune.

”Din informaþiile pe carele am Sindicatul Huila afãcut demersurile desesizare a Consiliului

Concurenþei, cât priveºteSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine noi amrespectat scara ierarhicã,noi ne-am adresat

Ministerului, ministerulurmeazã a avea discuþii cuConsiliul Concurenþei ºi cuMinisterul de Finanþe”, amai precizat sursa citatã.

Reprezentanþii societãþiide închideri, cei din con-

ducere se aºteaptã cadecizia sã fie una corectã,în conformitate cu acor-durile semnate între statulromân ºi ComisiaEuropeanã.

”În primul rând mãaºtept ca legislaþia statuluiromân ºi acordurile sem-nate cu comunitatea euro-peanã sã fie respectate.Cred cã nu poate fi vorbade decidenþi la nivelulComplexului EnergeticHunedoara ci e vorba dereprezentanþi ai statuluiromân care au obligaþia dea respecta acordurile pecare le-au semnat cucominutatea europeanã.Atunci când am dorit dintot sufletul sã devenimmembri ai UniuniiEuropene ne-am asumat ºi

aceastã responsabilitate ºiam înþeles cã o datã cuaderarea la UniuneaEuropeanã decizia aparþineacesteia.

Cât priveºte ConsiliulConcurenþei, este organis-mul care este puntea delegãturã dintre statul românºi Uniunea Europeanã”, amai spus Drãgoescu.

Tranzacþiile dintreComplexul EnergeticHunedoara ºi SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului se deruleazã cu”întreruperi” ºi neînþelegeridin punctul de vedere alsumelor oferite pentrugigacaloria de cãrbune.Problemele au început înluna mai, când CEH nu apreluat cãrbunele de laminele neviabile.

Monika BACIU

Acum, în baza unui con-tract SNÎMVJ, a atribuit uncontract de 281.000 de leiStaþiei de Salvare MinierãPetroºani pentru servicii desecuritate si sãnãtate inmunca specifice activitãþiide salvare miniera.Serviciul presupune asigu-rarea intervenþiei cu salva-tori minieri profesioniºti, in

cazul apariþiei unor inci-dente majore sau dezastre(înlãturarea efectelor inci-dentelor majore, salvareade vieþi omeneºti ºi / saubunuri, sau alte evenimentesimilare) la sucursaleleSNIMVJ SA. Perioada pecare se deruleazã contractuleste de 7 luni.

În caz de forþã majorã,

SNÎMVJ a încheiat un contract cu Salvamin

S alvatorii minieri de la Salvamin, con-tractaþi de Societatea Naþionalã de

Închideri Mine Valea Jiului. Dupã divizareaCompaniei Naþionale a Huilei, salvatoriiminieri de la Salvamin au rãmas la grupulviabil, ºi anume la Societatea Naþionalã aHuilei. Astfel, societatea de închideri minenu a mai beneficiat de serviciile acestora.

SNÎMVJ lucreazã pe stoc. Se aºteaptã o comandã de la CEH

R eprezentanþii Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului aºteaptã o

comandã de la Complexul EnergeticHunedoara. Pentru aceastã sãptãmânãSNÎMVJ nu a primit o comandã pentrulivrarea cãrbunelui la Complexul EnergeticHunedoara. Astfel, producþia se stocheazãla unitãþile miniere.

Carmen COSMAN

C alcarele de laBoiu de Sus

Este arie naturalã prote-jatã de interes naþional,care corespunde categorieia IV-a IUCN (rezervaþie nat-uralã, tip mixt), inclusã înprezent unui sit de interescomunitar pentru protecþiahabitatelor naturale, aspeciilor de florã ºi faunãsãlbaticã.

Având o suprafaþã de 50ha, rezervaþia este situatãpe versantul drept aldefileului Mureºului inferior,în Munþii Metaliferi. Reliefulariei naturale protejate estedezvoltat pe calcare.

Endocarstul estereprezentat prin 27 depeºteri, unele dintre elefiind populate cu specii delilieci strict protejate.Vegetaþia termofilã ºi speci-ile de reptile tipice zonelorcu climat submediteraneancompleteazã obiectiveleprotejate în aceastã rezer-vaþie.

Direcþia Silvicã Deva,prin Ocolul Silvic Ilia,deþine în prezent custodiaacestei rezervaþii naturale.

C odrii seculari peValea Dobri-

ºoarei ºi Prisloapei

De dinozauri interesnaþional, care corespundecategoriei a IV-a IUCN (rez-ervaþie naturalã, tip foresti-er), inclusã în prezent unuisit de interes comunitarpentru protecþia habitatelornaturale, a speciilor de florãºi faunã sãlbaticã.

Având o suprafaþã de139,30 ha, rezervaþia esteamplasatã pe teritoriulcomunelor Bãtrâna, Cerbãlºi Bunila.

Pe teritoriul rezervaþiei sereunesc arborete naturalecu structuri pluriene, cva-sivirgine, cu elemente dearboret în vârstã de pâna la180-200 ani ºi cu dimensi-uni excepþionale.

Directia Silvicã Deva,prin Ocolul Silvic Dobra,deþine în prezent custodia

acestei rezervaþii naturale.

P aleofauna rep-tilianã Tuºtea

Este o altã arie naturalãprotejatã de interes naþion-al, care corespunde cate-goriei a IV-a IUCN (rezer-vaþie naturalã, tip paleonto-logic), inclusã GeoparculuiDinozaurilor ÞaraHaþegului.

Cu o suprafaþã de 0,5ha, situatã în bazinul epre-siunii Haþeg, pe teritoriulsatului

Tuºtea, comuna GeneralBerthelot, rezervaþia esteimportantã datoritãdepozitelor continentale dincretacicul superior careafloreazã aici ºi în care s-augãsit ouã, oase ºi embrionide dinozauri.

A rboretumulSimeria

Este arie naturalã prote-jatã de interes naþional,care corespunde categorieia IV-a IUCN (rezervaþiedendrologicã ºi peisagis-ticã).

Cu o suprafaþã de 70 ha,rezervaþia este situatã înintravilanul oraºuluiSimeria.

Aici se gãseºte cea maiveche ºi valoroasã colecþiede plante exotice ºi auto-htone din România, cupeste 200 de taxoni, într-un ansamblu peisagisticdeosebit.

În prezent custodia aces-tei rezervaþii naturale, estedeþinuã de Institutul de Cer-cetãri ºi Amenjãri Silvice

Simeria.

L ocul fosilierLãpugiu de Sus

Este arie naturalã prote-jatã de interes

naþional, care core-spunde categoriei a IV-aIUCN (rezervaþie naturalã,tip paleontologic).

Cu o suprafaþã de 5,0ha, aceasta este situatã peteritoriul satului Lãpugiu de

Sus, comuna Lãpugiu deJos. Depozitul fosilifer seaflã în bazinul superior alrâului Lãpugiu, pe valeaCoºului, unde în depozitelebadeniene au fost identifi-cate peste 1400 specii fos-ile de gasteropode,osteropode si lamelibranhi-ate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 201312 Turism

J udeþul Hunedoara este un colþ de rai,cu care natura a fost generoasã. Sunt

nu mai puþin de 42 de arii protejate, uneleprea puþin cunoscute sau puse în valoare.

Potenþial turistic neexploatat

Judeþul Hunedoara ascunde un colþ de rai (VIII)

C omuniºtiiîncercau cu

orice preþ sã aratecât de bine setrãieºte în Româniaºi cât de mult semunceºte pentru„protejarea” acestuimod de viaþã.Astfel, propagandacomunistã nu ezitasã desfiinþeze oriceera legat deOccident, însã arti-colele denigratoareaveau un sâmburede adevãr. Poatechiar mai mult dacãne raportãm laprezent.

Anii ’50 aureprezentat pentruValea Jiului, perioadaîn care se începealupta împotriva capita-lismului, rãzboi sec, dus de toate structurilecomuniste, inclusiv deziarele vremii.Perceputã de toatãlumea ca o soluþie sal-vatoare din calea capi-talismului, “propagan-da comunistã” apelades la mijloacele decomunicare cu “prole-tarii”, în încercarea dea-i convinge cã “þarava prospera ºi vor aveao viaþã bunã, doardacã nu se vor abatede la liniile trasate desocialism”. Astfel, în 6februarie 1952, mineriidin Vale sunt alertaþide un articol, preluat ºide cotidianul Vãii Jiuluide la acea datã, în carese aratã “dezastrele”pe care capitalismul leprovoacã.

Iatã cum suna avertismentul dat în“Steagul Roºu”.

“A tenþie, conservele

<made in USA>,aducãtoare demoarte”

Materialul se referãla mai multe încercãriale unor firme sau per-soane din þãrile capita-liste, care în încercarealor de a se îmbogãþipeste noapte au apelatla soluþii ºi metodecare puneau în pericolviaþa omului. Deºi parecã articolul a fost “fabricat” de comuniºti,el era totuºi adevãratdacã se exclude cosme-tizarea. “În Grecia s-auîmbolnãvit sute de persoane dupã ce auconsumat conserveamericane. În Franþaau murit numeroasepersoane din pricinaunor conserve de carneamericane. Cazuri simi-lare s-au produs ºi înAustria. Dar nu numai“indigenilor” li se vândconserve alterate, ci

însãºi populaþiei ameri-cane. Fabricanþi lipsiþide scrupule amestecãalimentele conservatecu unele substanþechimice relativ ieftine,dar profund dãunãtoaresau chiar otrãvitoare,pentru a obþine în acestmod profituri sporite.

Organul cooperato-rilor elveþieni,SCHWEIZER KON-SUMVEREIN din 5ianuarie a.c. relateazãcâteva din metodele denecrezut practicate defabricanþii de ali-mente ameri-cani. Astfel,de pildã, unproducãtor deconserve fiindinformat cãcocleala con-tribuie la pãs-trarea con-servelor, a folosit fãrãscrupule aceastã otravãla prepararea acestora.Un alt fabricant deconserve lipsit descrupule a pus pe piaþão sare dieteticã, careconþinea clorurã de

lithiu. De pe urma consumãrii acestei sãri“dietetice” au muritmai multe persoane.

B erea periculoasã

Un fabricant de beredin Massachusettes,pentru a face economiila procesul de steri-lizare ºi a-ºi mãri astfelprofiturile, a amestecatberea cu acid fluoric.Autoritãþile s-au sesizatde acest

procedeu criminal deabia dupã ce sute deconsumatori au resimþitefectele dezastruoaseale acestei otrãvi.

Pentru a obþine opâine mai albã, brutarii

nu se dau în lãturi sãfoloseascã laprepararea ei, în loc de lapte ºi ouã, o substanþã nocivã,descoperitã cu câþivaani în urmã, ºi anumeexietilenul-mono-

stearat. O cantitateuriaºã din aceastã substanþã chimicã afost vândutã pânã înprezent unui numãr de30.000 brutari, careau realizat sume uriaºedatoritã folosirii acestui“surogat”.

De peste 25 de anise amestecã înAmerica fãina cu tri-clorurã de azot, careprovoacã o intoxicarelentã a organismului.

Numeroºi oameni deºtiinþã au luat pânã înprezent atitudine, chiarîn faþa Congresuluiamerican împotrivafolosirii în industria alimentarã a unorchimicale dãunãtoareorganismului. Darîntrucât aceste metodeaduc profituri fabri-canþilor de alimente,statul americanvegheazã ca afacerilelor sã nu fie stânjenite.Chiar dacã articolul dela vremea respectivãera unul real, dar depropagandã, situaþiade atunci nu estedeparte de ce seîntâmplã chiar ºi înzilele noastre, iaraproape zilnic sunt

dezvãluite cazuri careconþin celebrele „E-uri”cu efecte devastatoarepentru sãnãtatea consumatorilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


Propaganda devenitã realitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi ocazia sã vã afirmaþi însocietate ºi sã obþineþi câºtigurifinanciare. La locul de muncãaveþi parte de laude din parteaºefilor ºi a colegilor, pentruingeniozitatea ºi ambiþia decare daþi dovadã.

În cursul dimineþii aflaþi cã veþipleca într-o deplasare în interesde serviciu. Chiar dacã aceastãveste vã dã planurile peste cap,nu este cazul sã vã indispuneþi.Dupã cãlãtorie, se întrevãdschimbãri importante în relaþiilesentimentale. Puteþi sã vã bazaþipe intuiþie.

Puteþi obþine venituri suplimenta-re dintr-o colaborare. Aveþi posi-bilitatea sã finalizaþi o lucrare difi-cilã, cu un efort minim. Evitaþispeculaþiile de orice fel. În cazcontrar, riscaþi sã pierdeþi mult.

Dacã vi se propune un nou locde muncã, nu vã grãbiþi sãrefuzaþi! ªansa este de parteadumneavoastrã. Analizând atentavantajele ºi dezavantajele, veþidescoperi perspective cel puþininteresante. Sfãtuiþi-vã ºi cupartenerul de viaþã!

Sunteþi plin de energie ºi aveþiidei originale. Puteþi avea succesîn afaceri ºi cãlãtorii, însusþinerea examenelor sau culti-varea relaþiilor sociale. Evitaþihotãrârile pripite, care ar puteasã tulbure armonia din casã!

Dacã sunteþi în cãutarea unuinou loc de muncã, aveþi toateºansele sã îl gãsiþi astãzi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi o situaþie tensionata pecale diplomaticã. Organizaþi-vãtimpul cât mai eficient, altfelriscaþi sã vã irosiþi energia.

Puteþi obþine avantaje materialeimportante, cu condiþia sã vãtemperaþi spiritul critic. Ar fibine sã daþi dovadã de mult auto-control în discuþiile cu prietenii ºicu partenerul de viaþã, pentru aevita conflictele.

Dificultãþile financiare cu care vãconfruntaþi nu reuºesc sã vãafecteze buna dispoziþie ºi nicivoinþa de a munci. Pe plan pro-fesional aveþi parte de succese,urmate de satisfacþii materiale.

Sunt favorizate cãlãtoriile îninteres de afaceri. Dupã-amiazãaveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã care vãfrãmântã de ceva timp.

În prima parte a zilei aveþi suc-ces într-o activitate extraprofe-sionalã, datoritã colaborãrii bunecu un partener de afaceri. S-arputea sã vi se ofere ºansa uneiinvestiþii avantajoase.

Este momentul sã vã puneþi înaplicare planurile în legãturã cuafirmarea profesionalã. Aveþimari ºanse de reuºitã pe plansocial ºi financiar. Relaþiile cucolaboratorii sunt foarte bune.

Vã puteþi ocupa de probleme del-icate din domeniul afacerilor.Reuºiþi sã terminaþi o lucrareînceputã cu mai mult timp înurmã. Astãzi rezolvaþi mai uºorprobleme de naturã financiarã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: con-cubina regelui10:30 Legendele palatului:concubina regelui11:10 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)11:50 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã (r)12:30 România Turisticã -Munþii Fãgãraº 13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 O9atitudine - Protecþiaconsumatorilor17:40 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 18:20 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã

10:00 În gura presei 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Bãrbaþii nu povestesc 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Încurcãturi de familiebunã17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Paulie22:30 ªtirile Pro TV23:00 Þintã umanã

9:30 Don Quijote11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r) 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Rãzboinicul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche21:15 Rãzboinicul

10:00 Draga mea prietenã -La mare12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã16:45 Drept la þintã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 O dãdacã plinã de sur-prize22:15 WOWbiz

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste 13:05 Iubiri vinovate (r)14:00 Teleshopping 14:30 Dragostea învinge15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Intrigi ºi seducþie

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Campionii Digi Sport15:30 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport18:00 FanatikShow 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Premier League23:00 Top GOL Liga 10:00 ªtirile Digi Sport

Diana MITRACHE

Directorii de ºcoli dinPetroºani au cerut sprijinprimãriei din localitatepentru a-i susþine în ame-najarea unor obiectivenecesare noului an ºcolar.Cei mai mulþi au cerutfonduri ori sprijin pentruamenajarea unor drumuride acces din jurul ºcolii,

dar ºi bani pentru amena-jarea bãilor.

„La ªcoala I.G Duca,cei din conducere ne-aucerut sprijin pentru aamenaja o baie pentrucopiiicu probleme loco-motorii.

Noile normative cerimperios acest lcuru dinanul ºcolar care urmeazã,iar la aceastã ºcoalã chiar

existã ºi un copil în cãru-cior cu rotile.

Tot la aceastã ºcoalã,dar la structura din zonaCartierului Aeroport aºcolii este necesar sã fie

amenajat un drumde acces între ºcoalãºi sala de sportz,lafel ca ºila ªcola nr.7, unde existã dejapavelele ºi trebuiedoar sã fie montate.

Cei de la ªcoalaCarmen Sylva, fostaªcoalîã nr.6, ne-aucerut sprijin pentru aamenaja scãrile deacces spre instituþiade învãþãmânt. Iar la

Avram Stanca este nece-sar, de amenea, undrum,dupã ce acolo înacestã varã au fost intro-duse niºte þevi”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiuluiPetroºani.

Dupã inventariereatuturor lucrãrilor, consiliullocal va aproba ºi fon-durile necesare acestoramenajãri, aºa încât, ladata la care va începenoul an ºcolar situaþia sãfie reglementatã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Iulie 2013

DianaMITRACHE

Anul ºcolar2013-2014 are 36de sãptãmâni decursuri. În total,copiii vor sta la cur-suri 176 de zilelucrãtoare, ºi anulºcolar va fi împãrþitîn douã semestre.Potrivit unui ordinal ministruluiEducaþiei publicat înMonitorul Oficial,elevii se vor prezen-ta la cursuri pe 16septembrie, într-o zide luni. Asta încondiþiile în careanul ºcolar trecut aînceput în ziua de

17 septembrie. Vacanþa de varã

va începe pe 21iunie 2014.

În semestrul I sedesfãºoarã cursuride luni, 16 septem-brie 2013, pânãvineri, 20 decem-brie 2013.

În perioada 2 -10 noiembrie2013, clasele dinînvãþãmântul primarºi grupele dinînvãþãmântulpreºcolar sunt învacanþã.

Vacanþa de iarnãîncepe sâmbãtã, 21decembrie 2013 ºiþine pânã duminicã,5 ianuarie 2014.Cursurile reîncepluni, 6 ianuarie2014 ºi continuãpânã vineri, 31 ian-uarie 2014.Vacanþa intersemes-trialã este de sâm-

bãtã, 1 februarie2014 pânãduminicã, 9 febru-arie 2014.Semestrul al II-leaîncepe luni, 10 feb-ruarie 2014 ºi seîncheie vineri, 11aprilie 2014.

Elevii intrã învacanþa de primã-varã sâmbãtã, 12aprilie 2014 pânãmarþi, 22 aprilie2014.

De miercuri, 23aprilie 2014 pânãvineri, 20 iunie2014 sunt progra-mate cursuri, iar de

sâmbãtã, 21 iunie2014 începevacanþa de varã,pânã duminicã, 14septembrie 2014..

În zilele libereprevãzute de legenu se organizeazãcursuri.

Sãptãmâna 7–11aprilie 2014 dinsemestrul al doileaeste sãptãmânãdedicatã activitãþilorextracurriculare ºiextraºcolare, încadrul programuluinumit „ªcoala alt-fel: Sã ºtii maimulte, sã fii maibun!”, având unorar specific.

Tezele dinsemestrul I al anuluiºcolar 2013-2014se susþin, de regulã,pânã la data de 20decembrie 2013.Tezele din semestrulal II-lea al anuluiºcolar 2013-2014se susþin, de regulã,pânã la data de 23mai 2014.

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

ANUNÞÃ RESTRICÞII în furnizarea apei potabile

pentru joi, 18 iulie, în oraºulVulcan între orele 8,00 -

18,00 . Zona afectatã oraºulVulcan. Motivul restricþiei -

spãlare ºi dezinfecþie a rezervorului Brazi de 1X

2000 mc.Mulþumim

pentru înþelegere.

Restricþii apã

Actualitate 15

ªcoala începe în 16 septembrie 2013

N oul an ºcolar va debutacu o zi mai repede decât

anul trecut. Deºi suntem învacanþã, Ministerul Educaþiei a anunþat cum va fi împãrþitnoul an ºcolar, care va începe la toamnã.

ªcolile cer bani ºi dotãri complementare

ª colile cer bani pentru construcþiaunor bãi destinate copiilor cu

probleme locomotorii ºi drumuri deacces. În aceastã perioadã se face inventarul lucrãrilor necesare.

”Iau apa de la izvor de celputin 10 ani de zile. Inprimul rand e mai buna sipentru bãut si pentru gãtit,deci este apa curata de izvortestata de cei de la ApaServ.Nu este vorba de vindecatvreo boala pentru ca pentruacelea sunt apele termale,asta este o apa potabila care

este foarte buna si nu doareu duc apa de aici. Folosescapa si de la robinet dar pen-tru bãut si pentru gãtit folos-esc apa de izvor”, spune unbãrbat.

Oamenii îºi fac proviziilede apã de câteva ori pe sãp-tãmânã. Ei spun hotãrât cãapa ce izvorãºte direct din

munte este mult mai bunã ºinu lasã nici depuneri.

”Vin cam de doua ori pesãptãmânã sa iau apa pentruca si stau aproape. Nu cã nuavem apã sau cã nu ar fibunã. Când am venit înValea Jiului, acum 40 de ani,a fost altfel, acum s-a maischimbat. Era apa mai bunãla robinet, acum e bunã apade izvor. Foarte multã lumecare e bolnavã e recoman-dabilã, cel puþin pentrurinichi. Eu o dau sã o testaþidouã luni de zile, dupã douãluni exact cum e în sticlã aºava fi ºi atunci, nu lasã impu-

ritãþi, în schimb de cea de larobinet nu mai zic nimic”,mai spune omul.

Medicii recunosc cã apade izvor este foarte bunã ºichiar o recomandã, dar nuneapãrat pentru tratareaunor afecþiuni, ci pur ºi sim-plu pentru calitãþiledeosebite. În Petroºani existãcel puþin douã izvoare cuapã, iar sute de oameni urcã

în munte cu bidoanele pen-tru a le umple. Apa de izvoreste verificatã periodic deresponsabilii de la Direcþia deSãnãtate Publicã (DSP)Hunedoara, iar atunci cândnu îndeplineºte calitãþilenecesare, este opritã de laconsum. Pânã acum, însã,nu a fost necesarã sigilareaizvorului.

Monika BACIUMonika BACIU


V estigii aleunei civiliza-

þii vechi au fostdescoperite în zonaDefileului Jiului.Totul a fost posibilodatã cu începerealucrãrilor de peartera rutierã celeagã Petroºaniulde Târgu Jiu.

Sãpãturile efectuateîn zona în care acumse fac amenajãri pedrumul din DefileulJiului au scos la luminasoarelui obiecte vechiale unei civilizaþii ceatestã existenþa oame-nilor pe aceste locuridin cele mai vechi tim-puri. Locul în care s-aufãcut descoperirile afost preluat acum de

responsabilii de la Muzeul Judeþean

Gorj, care efectueazãsãpãturi arheologice înzona DN 66. În acestloc existã un CastruRoman pe raza localitãþii Bumbeºti-Jiu.Urmele unor aºezãriumane au fostdescoperite recent decãtre muncitorii careefectuau lucrãri laDrumul Naþional 66,Târgu Jiu – Petroºani.

În acel loc, în urmasãpãturilor s-au gãsitobiecte de mare va-loare din secolele I ºi IIdupã Hristos.„Sãpãturile au scos laivealã obiecte impor-tante, vase ceramice,lucruri din bronz,mãrgele, sticlã, dar ºifragmente ceramice de

cãrãmizi romane.Aceste obiecte vorintra, desigur, în patri-moniul MuzeuluiJudeþean Gorj“, a spusdirectorul DumitruHortopan, directorulmuzeului.

În acest moment,pentru continuarealucrãrilor la DN 66este nevoie de un avizde la MinisterulCulturii, dar deocam-datã ºantierul a fostpreluat de arheologiicare fac acum sãpãturi.

Sectorul de drumcuprins în proiectul dereabilitare al DN 66,între Petroºani ºiTârgu Jiu, are 32 dekilometri, iar costulreparaþiilor se ridicã la185 de milioane de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Civilizaþie veche descoperitã în Defileul Jiului

Apa de izvor, folositã la gãtitZ eci de petroºãneni aleg sã foloseascã apa de la izvor în locul celei de la

robinet. Oamenii spun cã apa ce vine direct din munte este mai cristalinãºi mult mai bunã la gust faþã de cea de la robinet. Sunt zeci de ani de cândoamenii merg la izvoare pentru a-ºi procura apa cea de toate zilele.

cvj, nr. 410, miercuri, 17 iulie

Documents