cvj nr 861, miercuri 20 mai

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 861

Miercuri, 20 Mai 2015

A început liceul ca fatã ºi îl terminã ca bãrbat, dar nimeni nu ºtiecum i-a fost pânã acum. O tãnãrã din Petroºani este primul caz

din judeþul Hunedoara ºi printre primele 3 din þarã care reuºeºte, înbaza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi cu acte medicale, trecând pesteincompetenþa psihologilor, sã devinã ceea ce este cu adevãrat de lanaºtere: bãrbat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

M inerii ºi ener-geticienii dau

crezare zvonurilor ºiliderilor de sindicat, cudiverse interese, iarpentru a doua oarã înultimele zile la minaLivezeni a avut loc unprotest la schimbul II.

Vreo 70 de oameni auintrat dupã douã ore înminã ºi au cerut sã discutecu directorul generalConstantin Jujan, având înmânã o listã de revendicãrideja cunoscute. Jujan aajuns la minã ºi, timp de oorã, a discutat cu minerii

protestatari fiecare punct.Minerii cereau tichetele demasã, de vacanþã, dar voiausã afle ºi ce îi aºteaptã.Constantin Jujan a declaratdupã ce a ieºit din sala deapel ºi i-a convins sã

coboare sub pãmânt, cã totul este generat depresiunea pusã de sindi-cate. „A fost un protestspontan organizat din cauzaneînþelegerilor între sindi-catele de la aceastã unitate

ºi celelalte. ProblemeleCEH se cunosc ºi lecunosc ºi oamenii. Nu esteo nemulþumire neapãratlegatã de acordareatichetelor de masã sau acelor cadou. Am anunþat cã existã întârzieri în ceeace priveºte achiziþia lor, dar cã nu am renunþat laacordarea lor. CEH are o gravã problemã legatã deasigurarea lichiditãþilor, sunt ºi disfuncþionalitãþi în acordarea ajutorului de stat,prevãzut într-o Ordonanþãde Urgenþã ºi urmeazã sãfie acordat ºi al doilea înperioada urmãtoare”, aspus Constantin Jujan.

Liderul Adrian Jurca dela sindicatul reprezentativ la

nivelul acestei mine a spuscã minerii nu au vrut sãintre în minã ºi a stat cu eiîn sala de apel pânã a venitConstantin Jujan sã leexplice cum stau lucrurile,pentru cã oemanii nu preamai au încredere în nimeni.

Zvonurile lansate desindicatele din partea deproducere a energiei,recent anunþatul miting alsindicaliºtilor din minerit,respectiv al celor afiliaþi laMuntele, toate au generatneliniºte ºi astfel la minaLivezeni a fost pentru a doua oarã când au protestat minerii înainte de intrarea în ºut.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Protest spontan organizat la Livezeni

Eroii,comemoraþila PetroºaniD e Înãlþare, eroii

vor fi comemo-raþi la Petroºani, încimitirul eroilor dinlocalitate. Edilii localiîºi amintesc mereu decei care sunt îngropaþiîn acest loc ºi, ca defiecare datã, vor avealoc ceremonii înmemoria lor.

La 40 de zile de la Paºti,în ziua de Înãlþare, atuncicând ne amintim de cei ceau plecat dintre noi pentruo cauzã nobilã, în CimitirulEroilor de la Petroºani intrãzeci de oameni. Copii ºibãtrâni, edili locali ºi întrea-ga comunitate, pentru cãacolo sunt înhumaþi ceicare cândva au cãzut cuarma în mâini pe acestelocuri.

„Joi va avea loc aceastãceremonie, la Cimitiruleuroilor, aºa cum celebrãmîn fiecare an acestmoment important pentrucomunitatea noastrã. Va fidepunere de coroane deflori, din partea instituþiilorde pe raza municipiului

Petroºani ºi a partidelorpolitice. Întotdeauna avemºi sprijinul copiilor de lagrãdiniþã ºi pãrinteleMunteanu, care va oficiaceremonia religioasã”, aspus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Cimitrirul Eroilor de laPetroºani a fost înfiinþat în1917 de cãtre adminis-traþia germano-austro-ungarã de la acea vreme ºiacolo sunt înhumaþi 130de eroi, cãzuþi în PrimulRãzboi Mondial în ValeaJiului, unde au fost lupte.Toate crucile de aici suntvegheate de monumentulOstaºului Necunoscut, caun omagiu adus celor ceau luptat pe front ºi alcãror nume a fost uitat în timp.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O adolescentã din Petroºani terminã liceul ca bãrbat

Nu s-a nãscut înpielea lui

Corpul de Controlal Primului Ministruîl verificã pe Nica la deconturi!

L iderul minerilor ºi al ener-geticienilor de la Complexul

Energetic Hunedoara, PetreNica, este vizat de anchetã derulatã de Corpul de Control al Primului Ministru.

Secretarul de stat Ion Lazãr, ºeful Corpului de Control al PrimuluiMinistru, a precizat cã ancheta derulatã în aceste zile la ComplexulEnergetic Hunedoara îl vizeazã ºi pepreºedintele Sindicatului „Muntele”,Petre Nica. De precizat cã „sugestia”a venit chiar din teritoriu, mai precisde la deputatul PSD CristianResmeriþã, care ºi-a îndreptat bruscatenþia cãtre CEH dupã ce omul pecare îl susþinea a fost schimbat dinstructura de conducere a entitãþiienergetice. Resmeriþã i-a solicitatPrimului Ministru, Victor Ponta sãdispunã verificarea documentelor cuprivire la deplasãrile, pontajul ºideconturile depuse de Petre Nica, dar ºi sã comunice care au fost

rezultatele verificãrii similare efectuate de Corpul de Control aldirectorului general al CEH cu privirela documentele similare din august2013. Totodatã, deputatul vrea sãºtie, evident tot de la Primul Ministru,care a fost numãrul membrilorSindicatului Muntele în februarie2013, lunã în careacesta a devenitreprezentativ lanivelul CEH.

ªi, cât decurând, vor veni ºirãspunsurile laaceste întrebãri.„Urmare a dispo-ziþiei PrimuluiMinistru, Corpulde Controlefectueazã o acþiune de controlla Societatea

Complexul Energetic Hunedoara,având printre obiectve verfiicarearespectãrii prevederilor legale ºi anormelor interne în legãturã cu organizarea ºi funcþionarea societãþii,precum ºi verficarea respectãriiprevederilor legale cu rpivire la anga-jarea ºi plata cheltuielilor din bugetulsocietãþii. Aspectele sesizate de domnul deputat Cristian Resmeriþãvor fi avute în vedere în cadrul acþiunii de control efectuate înprezent”, a precizat Ion Lazãr, ºefulCorpului de Control al PrimuluiMinistru.

Rezultatele controlului va fi trimis,dupã caz, instituþiilor competentepentru continuarea cercetãrilor, încazul în care vor fi descoperitenereguli.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

T ribunalulHunedoara judecã

cererea de insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara depusã de ocelebrã casã de avocaturãcare s-a ocupat de înfiinþarea CEH, dar afost contractatã ºi pentruacordarea de servicii deconsultanþã pentru procesul de privatizare.

Este vorba despre Casade Avocaturã Boºtinã ºiAsociaþii, care a depus lainstanþa hunedoreanã ocerere privind declarareainsolvenþei în cazul CEH, dela care ar avea de recuperatcâteva zeci de mii de lei pentru servicii de consultanþãpentru privatizarea com-paniei energetice. Dosarul se aflã pe rolul TribunaluluiHunedoara ºi luni a fost programat primul termen de judecatã al procesului.

Casa de AvocaturãBoºtinã ºi Asociaþii estelegatã strâns de istoriaComplexului EnergeticHunedoara. Este cea care aoferit consultanþã de speciali-ate în vederea înfiinþãrii

entitãþii energetice hune-dorene, fiind desemnatã înacest sens de MinisterulEconomiei, în anul 2012.

De asemenea, aceeaºicasã de avocaturã a fostdesemnatã sã ofere serviciide specialitate ºi în vedereadeschiderii procesului de privatizare, la care între timpGuvernul nu pare sã se maigândeascã prea mult.

S trategia de privatizare,

abrogatã de Guvern!Astfel, odatã cu împrumu-

tul aprobat pentru CEH,Guvernul a adoptat oHotãrâre de abrogare a HGnr. 86/2013, prin care sestabilea strategia de privati-zare a Societãþii ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.,luând în considerare struc-tura integratã a societãþii deproducãtor de energie elec-tricã ºi de exploatare a unorperimetre de huilã. Potrivitinformaþiilor oficiale, CEHavea obligaþia de a restituipânã la data de 30 aprilie2015 un numãr de certificate de emisii de gazecu efect de serã, egal cunumãrul total de emisii degaze cu efect de serã

provenite din instalaþiile carefuncþionaserã în anul ante-rior, înregistrând un deficitde certificate de emisii degaze cu efect de serã evaluatla circa 39 milioane lei.

Implementarea cerinþelorDeciziei Comisiei Europenedin 21.04.2015, privindacordarea unui ajutor de statpentru salvare cãtreSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.care sã asigure ºi restituireacertificatelor menþionateanterior, condiþie esenþialãpentru continuarea activitãþiide producere energie electricã, impune separareaactivitãþii miniere de celelalteactivitãþi. “În acest contextse modificã structura patri-monialã a Societãþii faþã decea avutã în vedere lamomentul elaborãrii strate-giei de privatizare ºi, astfel,acþionarul se aflã în imposi-bilitatea de a derula procesulde privatizare în condiþiileprevãzute prin strategiaadoptatã prin HG nr.86/2013. Totodatã,Societatea ComplexulEnergetic Hunedoara S.A. afost inclusã în programul dereducere a plãþilor restante,fiind vizate mãsuri de

restructurare internã ºigãsirea unor soluþii viabile dedezvoltare. Situaþia economi-co-financiarã a Societãþii nus-a apreciat atât de mult astfel încât sã reziste pieþeiconcurenþiale, înregistrând ladata de 31 martie 2015datorii de 942,2 milioanelei, din care datorii restanteîn suma de 432,8 milioanelei. Pe cale de consecinþã,este necesarã abrogareastrategiei de privatizare aSocietãþii ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.adoptate prin HG nr.86/2013”, au anunþat oficialii guvernamentali.

D oru Boºtinã, arestat

Revenind la cererea deinsovenþã formulatã îninstanþã, trebuie precizat cã,între timp, structura de con-ducere a casei de avocaturãa fost “decapitatã”, dupãarestarea lui Doru Boºtinãîntr-un dosar de evaziune fiscalã în domeniile IT ºiconsultanþã, cu un prejudiciuevaluat la peste un milion deeuro. Chiar dacã numele luiapare încã în denumireacelebrei case de avocaturã,reprezentanþii “Boºtinã ºi

Asociaþii” au precizat cãacesta nu mai este asociat încadrul casei de avocaturã,fiind suspendat din calitateade avocat, membru alBaroului Bucureºti, astfel cãactivitatea casei de avocaturãnu este afectatã.

În concluzie ºi procesul dela Tribunalul Hunedoaraintentat celor de la CEH,poate continua ºi în lipsaacestuia, asta dacã nu cumvapãrþile vor cãdea la pace,cum s-a întâmplat ºi în altecazuri, dupã ce reprezen-tanþii CEH ºi-au achitatmãcar o parte din datoriilecomerciale cãtre societãþilecare au cerut insolvenþacompaniei energetice.


A cerut insolvenþa CEH, iar apoi a fost ARESTAT

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 20 mai 2015 Actualitate 3

De câte ori nu amauzit expresia NU M-AM NÃSCUT ÎNPIELEA MEA ºi poatene-am gândit la odereglare psihicã, mai mult decât la unahormonalã? Un tânãrdin Petroºani a reuºit sã învingã barierele, sã dovedeascã medicalce este cu adevãrat ºiasta în ciuda tuturor,inclusiv a medicilor ºispecialiºtilor care, nu odatã, s-au arãtatneputincioºi. Singurulsprijin i-a fost familia ºipoate tocmai de aceeaa preferat sã îºi ascundãºi acum identitatea. Nuîi vom da numele, darvrem sã îl lãsãm sã nespunã povestea lui.

“De la vârsta de 3ani am început sãmanifest caracteristici

masculine ºi prima datãcând am realizat a fostmomentul în care amsimþit hormonii, adicãpe la 12 ani. Pur ºi simplu am simþit cã hor-monii nu sunt normali ºiatunci am realizat cã enevoie de o schimbare,chiar dacã nu ºtiamcum se numeºte ceeace am. Am cãutat penet ºi la 16 ani ºtiam totprocesul”, ne explicãtânãrul care a dat noroccu colegii lui, ca un bãrbat, iar încredereacare ne-a insuflat-o ne-afãcut sã îl apreciem ºimai mult, pentru cãmeritã.

Singura care l-asusþinut mereu a fostmama lui, care ºtia cã anãscut o fatã, dar carerealiza în fiecare zi cãare un bãiat ºi cã acum

abia este fericit. “Câttimp a fost fatã a fostnefericit. ªtiu cazuri în care copiii au fostdaþi afarã din casã depãrinþi, dar trebuie sãne gândim cã facemcopii pentru ca ei sã îºialeagã singuri drumul”,ne-a spus mama lui, ofemeie care recunoaºtecã l-a nãscut dupã unîndelung tratament hormonal ºi dã vina peprocedeul urmat pentrua avea copii, dar care îlînþelege ºi îl încurajeazãzilnic.

Este un caz rar, darcolegii care au aflat

recent, îl susþin. Toþi îisunt alãturi, chiar dacã medicii specialiºtis-au arãtat, nu o datãneputincioºi. “Laînceputul anului i-amanunþat pe toþi colegii.Unii ºtiau ºi de dinainteºi mi-au acceptat identitatea complet,împreunã cu profesorii”,ne spune el, liniºtit cã îºi vede încet-încet visulcu ochii.

Mama l-a vãzut dinprima clipã ºi a aºteptatºi ea ziua cea mare încare sã iasã pe stradãcu bãiatul ei, în ciudatuturor prejudecãþilor.

“Nu a fost uºor deloc.În Petroºani am fostdezamãgiþi ºi toþi ne-auspus sã renunþãm cã nuvom reuºi niciodatã.Începând de la doctoripânã la cunoºtinþe ºitoþi i-au recomandat sã trãiascã precum o persoanã ascunsãîntr-un corp care nu îlrecunoaºte, cã o sãajungã un fel de mas-cotã, dar copilul nu acedat, are o personali-tate puternicã ºi a zis cãnu s-a nãscut pentru a ise impune cum sã trã-iascã ºi cã alege singur”,mai spune femeia.

ªi a ales. A ales ce îidictau hormonii ºitestele au arãtat cã ebãrbat, dar captiv într-ocarcasã de care vrea sãscape. De fapt, în câteva zile va ieºi ºihotãrârea judecãtoreas-cã ºi, dupã ce îºi iabacalaureatul vrea sã îiajute pe toþi cei ce suntca el, dar în Anglia.

“Mai îmi trebuieminim 8 la bacalaureatºi mã duc pe facultateade Psihologie ºiCriminalogie, tocmaispecial pentru a ajutapersoanele ca mine. Dealtfel am ºi fost accep-tat la facultate, iar înRomânia voi mai venidar în vizitã, pentru cãam un plan mai mare

decât pentru o singurãþarã. Vreau sã fac cevala nivel internaþional, oasociaþie, prin care sãfie ajutate nu numaipersoanele ca mine, ci,în general, pe cei cãro-ra medicii le spun cã nuau experienþa necesarã.Pentru cã mi s-a întâm-plat sã intru într-un ca-binet ºi sã mi se spunãcã nu au experienþanecesarã, ºi sã încercîn altã parte”, ne spuneadolescentul, care acumeste în clasa a XII-a.

ªocaþi de faptul cãare o inteligenþã sclipi-toare, cã e un copildeschis, dar cã are ana-lize de sânge ce înclinãîn altã parte balanþa,tânãrul nostru a luptatsingur ºi s-a regãsit pesine. Nu mai are mult ºiviaþa i se va schimbaodatã cu numele pecare îl poartã. Cazuleste unic în judeþulHunedoara ºi chiar ceide la Medicinã Legalãau acceptat tacit ideea,iar el va pleca dinPetroºani ca sã le ofereºi altor oameni sprijin.

Vrea ca la finalnimeni sã nu fie catalogat ca bolnav psihic ºi asta va reuºi înAnglia, acolo undepleacã în toamnã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

P rocurori ai Secþiei deurmãrire penalã ºi

criminalisticã din cadrulParchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie au finalizat cerce-tãrile ºi au dispus trim-iterea în judecatã a deputatului PSD MirciaMuntean , sub aspectulsãvârºirii infracþiunii deconducerea unui vehiculsub influenþa alcooluluisau alte substanþe.

Potrivit rechizitoriuluiîntocmit de procurori la datade 30 octombrie 2014,organele de poliþie dincadrul Municipiului Deva aufost sesizate cu privire lafaptul cã, în zona aflatã înintersecþia semaforizatã dintre str. Zarandului ºi str.Mihai Viteazu, pe banda 1

de circulaþie a sensului de mers Sibiu – Arad, s-aprodus un eveniment rutierîn care au fost implicate mai multe autoturisme, dintre care unul era condusde inculpatul MunteanMircia, fost primar almunicipiului Deva.

Din probele administrateîn cauzã a reieºit cã MirciaMuntean, aflat în stare deebrietate, a intrat în coliziu-ne cu vehiculele aflate înstaþionare la culoarea roºie asemaforului, venind dinspatele acestora ºi nereuºindsã opreascã la timp autotu-rismul la volanul cãruia seafla, ulterior îndepãrtându-sede zona accidentului.Inculpatul a fost descoperit,dupã cca. 20 min., încer-când sã escaladeze un gardîmprejmuitor din apropiereºi dus la locul accidentului decãtre un poliþist. “În buleti-nul de analizã toxicologicã-

alcoolemie emis de ServiciulJudeþean de MedicinãLegalã Hunedoara, se atestãfaptul cã inculpatul avea oalcoolemie de 1,30 gr ‰la prima probã de sângerecoltatã, respectiv 1,10 gr‰ la cea de-a doua probã.Raportat la Decizia nr. 732din 16 decembrie 2014 aCurþii Constituþionale, referi-toare la excepþia de necons-tituþionalitate a dispoziþiilorart. 336 alin. 1 ºi 3 Codpenal, prin ordonanþa dindata de 10 martie 2015, s-adispus recalcularea valoriialcoolemiei inculpatului lamomentul depistãrii în trafic,imediat dupã producereaaccidentului, respectiv orele18:30, în data de 30octombrie 2014. Astfel,prin raportul de expertizãmedico-legal al I.M.L.Timiºoara din data de 18martie 2015, prin inter-pretarea retroactivã a

alcoolemiei s-a concluzionatcã „la data de 30 octombrie2014, la ora 18:30, incul-patul Muntean Mircea era îneliminare ºi ar fi putut aveao alcoolemie teoreticã deaproximativ 1,80 gr ‰.

Actul medico-legal maimenþioneazã cã s-a consta-tat o neconcordanþã întrealcoolemia teoreticã rezul-tatã din datele de consum ºivalorile certe stabilite laanalizã, neconcordanþã cedenotã un consum real de

bãuturi alcoolice mai maredecât cel declarat”, aratãprocurorii în rechizitoriulîntocmit.

Prin acelaºi act procuroriiau dispus clasarea cauzei cuprivire la comiterea de cãtreinculpat a infracþiunii depãrãsire a locului accidentu-lui prevãzutã de art. 338alin. 1 Cod penal, motivat de faptul cã în urmaaccidentului s-au produsdoar pagube materiale.

Dosarul a fost trimis, spre competentãsoluþionare, la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie.

Mircia Muntean este deprofesie inginer ºi a fost primarul municipiului Devatimp de patru mandate consecutiv. În Parlament aintrat din partea PDL, darºi-a pierdut calitatea demembru al PDL în luna iulie2013, ca urmare a uneicondamnari penale în primãinstanþã. De atunci, MirciaMuntean s-a înscris în PSD.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

O adolescentã din Petroºani terminã liceul ca bãrbat

Nu s-a nãscut în pielea luiA început liceul ca fatã ºi îl terminã ca

bãrbat, dar nimeni nu ºtie cum i-afost pânã acum. O tãnãrã din Petroºanieste primul caz din judeþul Hunedoara ºiprintre primele 3 din þarã care reuºeºte,în baza unei hotãrâri judecãtoreºti ºi cuacte medicale, trecând peste incompetenþapsihologilor, sã devinã ceea ce este cu adevãrat de la naºtere: bãrbat.

Deputatul PSD Mircia Muntean, trimis în judecatã pentru conducerea unui vehicul sub influenþa alcoolului

"Din 100 lei banipublici, 40% dispar pediferite cãi, e o proble-mã", a spus Vãcãroiuprecizând cã "suntlucruri incredibile, nu vãputeþi imagina ºi nu amcrezut în viaþa mea cãajung sã vad astfel defenomene în care unprimar, spre exemplu,plãteºte patru centraletermice pentru patruºcoli, pentru cã nuaveau cãldurã, asta în 2007, iar centralelenu au fost montate niciîn 2012".

În opinia preºedin-telui Curþii de Conturiurmeazã "cei mai greiani ai României dinfoarte multe conside-rente" iar "faptul cã amintrat pe o guvernanþãfiscalã pe care apreciezcã nu avea ce cãutaacolo pânã nu-ºirezolvã statele din zonaEuro problema, cu olimitare a deficituluibugetar undeva la 1,98deficit efectiv careînseamnã, fãrã datoriaexternã, venituri egal

cheltuieli - deci suntemla nivelul anului 2012".Cât despre creºtereaeconomicã, Vãcãroiu asusþinut cã aceasta"poate duce undeva la1-1,5" dar "avem unmare handicap", fãcândastfel referire la "agri-cultura distrusã în totali-tate". "Creºterea eco-nomicã poate duceundeva la 1-1,5 (dinPIB, n.red.), þinândcont de baza redusã dela care plecãm, daravem un mare handi-cap: o agriculturã dis-trusã în totalitate, dis-trusã cu bunã ºtiinþã dinafarã, pe sfaturi primi-te, aplicate de noi militãreºte ºi am ajunsunde am ajuns. Sã ºtiþicã o agriculturã, chiardacã sunt investiþii, nuse reface peste noapte.În primul rând, nu maiavem resursa umanã,populaþia care se ocupãde agriculturã în mediulrural este undeva lapeste 70 de ani, deciam pierdut aceastaresursã, nu mai vorbesc

de irigaþii",El a susþinut cã "tre-

buie gãsite mecanismepentru ca cei care aufurat ºi au luat bani, ºiºi-au fãcut averiserioase sã înceapã sãdea înapoi societãþii",susþinând cã "pe dome-niul achiziþiilor, situaþiaeste grea, trebuie fãcutfront comun ºi bineînþe-les cã ºi Curtea deConturi este extrem deexigentã ºi durã,începând de acum,pentru cã dupã toatecalculele sale, se furã"prea mult".

"Avem una din

problemele cele maigrele de rezolvat, osumã imensã careînseamnã vreo 15 mili-arde de euro de plãtitîn urmãtorii 2-3 ani,hotãrâri judecãtoreºtiirevocabile - despãgu-biri în bani pentru foºtiiproprietari (...) ãsta eun cartof atât defierbinte, problema estece facem în anul 2013- 2014, credite externenu putem lua cã nu ne putem împrumuta,deoarece depãºimdeficitul, ce tãiem?", s-amai întrebat preºedin-tele Curþii de Conturi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

C inci elevi olimpici susþinzilele acestea examenul de

bacalaureat special. La niveluljudeþului Hunedoara ºapte elevide clasa a XII-a ar fi trebuit sãsusþinã etapa specialã a examenului de bacalaureat, însã doar cinci s-au înscris laaceastã sesiune.

Doi dintre absolvenþii de clasa aXII-a care susþin în aceste zileprimele probe din cadrul examenuluide bacalaureat provin de la Colegiul

Naþional Decebal din Deva. Sonia Adelina ªortan face parte

din lotul internaþional la geografie,iar Silviu Robert Glãman va participa la Viena la admiterea lafacultatea de medicinã.

S portivii din Valea Jiului,la BAC-ul special

La nivelul Vãii Jiului sunt maimulþi elevi care susþin examenul debacalaureat în sesiunea specialã.

“Este vorba de elevii care auobþinut performanþe la loturilesportive sau la disciplinele culturalartistice”, a declarat Raluca Manea,purtãtor de cuvânt ISJ Hunedoara.

Doi elevi ai Liceului TeoreticMircea Eliade din Lupeni ºi unul alLiceului Tehnologic Lupeni susþinzilele acestea probele examenului debacalaureat. Larisa Iordache ºi Daria Viºãnescu ar fi trebuit ºi ele sãsusþinã bacalaureatul special, însãacestea au decis cã vor participa laexamenul maturitãþii în sesiuneaobiºnuitã

Monika BACIUMonika BACIU

P regãtiri pentru tabere.Direcþia Judeþeanã pentru

Sport ºi Tineret Hunedoara îiinvitã în centrele de agrementpentru tineri ºi copii pe toþi ceicare sunt dornici sã colinde ºi sãîºi petreacã timpul liberînzonele de o rarã frumuseþe cuun peisaj pitoresc.

12 serii de tabere vor fi organizateîn centrele de agrement din judeþulHunedoara cu preþuri pornind de la325 de lei la 360 de lei pentru un

sejur de cinci zile. Centrul de agrement Cãprioara este situat în Deva, la 10 km de centrulmunicipiului, într-un mediu liniºtit ºiînconjurat de o priveliºte minunatã.Pe lângã atracþiile peisajului, Centrulde agrement Cãprioara prezintãavantajul de a fi amplasat înapropierea unor strãvechi monu-mente istorice din circuitul turistic.

O altã locaþie este centrul de agrement Costeºti. Acesta este situat în partea de est a judeþuluiHunedoara, în Munþii Orãºtiei,lapoalele Cetãþilor Dacice Costeºti,Blidaru ºi Sarmisegetuza Regia,la 25 km de Municipiul Orãºtie, încomuna Orãºtioara de Sus, în satulCosteºti, Centrul de Agrement pentru Tineri ºi Copii Costeºti esteamplasat într-un loc cu o importanþãdeosebitã pentru patrimoniul culturalºi istoric naþional.

În Valea Jiului nu existã niciotabãrã ºcolarã. Acum câþiva ani înStraja s-a dorit realizarea unei taberepentru copii, însã proiectul a fostabandonat din lipsa fondurilor.


D ezvoltareadomeniului

schiabil de la ªureanuface un pas înainte.Precum un copil miccare abia acum învaþãsã meargã aºa stau lucrurile ºi instituþional.

Dupã ce luni de zileautoritãþile petrilene auîncercat sã dea laschimb mai multeterenuri pentru a continua lucrãrile ladomeniul schibil dinªureanu, abia acum ceide la Direcþia Silvicã au accepat pãºunile

propuse de autoritãþi. “Am fost zilele

acestea cu cei de laDirecþia Silvicã în teren,au vãzut pãºunile ºi le-au acceptat. Este vorba de mai multe

terenuri în zonaVoievodu. Sãptãmânaviitoare trebuie sã facemcerere, iar apoi ei vorînainta documentaþiacãtre Romsilva care sãfacã demersurile pentru

a emite hotãrârea deGuvern”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

Dupã ce aceste etapevor fi îndeplinite maidureazã undeva la treiluni pânã o hotãrâre deGuvern va fi emisã.Abia apoi vor continualucrãrile în ªureanuacolo unde investitorulprivat aºteaptã de trei

ani sã ducã mai departeproiectul. Administraþialocalã de la Petrilaîncearcã din rãsputeri sã gãseascã soluþiileoptime pentru dezvoltarea domeniuluischiabil de la ªureanu.

Problema de care s-au izbit autoritãþileeste legatã de trecerea a30 de hectare de terendin domeniul Romsilva

în domeniul public allocalitãþii. De mai binede trei ani autoritãþilepetrilene încearcã sãdezvolte o staþiunemontanã în zona ªureanu.

Acum totul depindede rezolvarea problemeicu terenul pentru cãtelescaunul este dejaachiziþionat.


Lucrãridemaratela DN 7AÎ ncep lucrãrile la

DN 7A. În cursulzilei de ieri, adminis-traþia localã de laPetrila a predatamplasamentul constructorului, astfel încâtlucrãrile la drumul care facelegãtura dintre Valea Jiului ºijudeþul Vâlcea pot începe.

“A fost emis ordinul de începerea lucrãrilor. A fost Ion Tudor de laCNADNR împreunã cu Straco pentru a preda amplasamentul”, adeclarat Vasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila. Firma constructoareare la dispoziþie doi ani pentru afinaliza lucrãrile la drumul care a fost

afectat anul trecut de inundaþii. Lucrãrile se vor derula pe ruta Jieþ

– limitã cu judeþul Vâlcea. Drumulface legãtura cu judeþul Vâlcea, ori cuTransalpina, iar din cauza stadiuluiavansat de degradare, este practicabildoar vara ºi iarna, cei care se încume-tã pot merge doar cu maºini 4×4.Reabilitarea drumului cuprinde ºiporþiunea spre Petroºani, care stãacum sã se prãbuºeascã, dar ºi tron-sonul ce duce spre staþiunea de schiTransalpina, prin Cheile Jieþului.


A utoritãþilejudiciare

române ºtiu unde seaflã fostul aghiotantal lui Miron Cozma,însã nu-l pot sãltapentru cã Beja esterefugiat ºi n-a ieºitcu un metru din„þarcul” în care areacest statut.

Fostul vicepreºedinteal Ligii SindicatelorMiniere Valea Jiului,organizaþia sindicalãînfiinþatã ºi condusã deMiron Cozma, rãmânecel mai celebru hune-dorean fugar, el fiinddat în urmãrire de cãtre

autoritãþi dupã ce s-a sustras unei condamnãri.

Romeo Beja a fostlocotenentul lui Miron

Cozma, iar magistraþiil-au condamnat la cinci ani de închisoarepentru mineriada din1999. A anticipat verdictul instanþei dejudecatã ºi a fost maiiute de picior decâtpoliþiºtii, astfel cã areuºit sã o ºteargã dinþarã ºi sã obþinã azil înAustria. Stã ascuns dezece ani, a reuºit sãobþinã statut de azilantpolitic ºi ar putea fi„sãltat” doar dacãpãrãseºte Austria, elfiind localizat depoliþiºtii hunedoreni,care trebuie sã punã înaplicare mandatul deexecutare. Beja n-a

fãcut nici cea mai micãgreºealã în aceºti zeceani, dar nu se apropiede termenul de prescripþie al pedepsei,fiind vorba de oinfracþiune legatã desubminarea puterii destat, astfel cã încã nupoate scãpa definitiv depedeapsã. Oricum,pentru a i se anula con-damnarea Romeo Bejaar trebui sã depunã lainstanþa de judecatã o acþiune prin caremagistraþii sã hotãrascãdacã se îndeplinesctermenele ºi condiþiilede prescripþie.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Armata, Biserica ºiJandarmeria rãmânîn topul încrederiiromânilorA rmata, Biserica

ºi Jandarmeriasunt instituþiileinterne în careromânii au cea maimare încredere, aratãBarometrul INSCOP-ADEVÃRUL despreRomânia, realizat de Inscop Research.

Clasamentul instituþiilor interne este condus deArmatã cu 74,3% încredere multã ºi foarte multã,urmatã de Bisericã cu 62,3% încredere multã ºifoarte multã. Pe poziþia a treia se aflã Jandarmeria,care se bucurã de aprecierea a 62% dintre români ºiDNA cu 61,4% încredere multã ºi foarte multã.Conform cercetãrii sociologice, Preºedinþia sesitueazã pe poziþia a cincea cu 50,6% încrederemultã ºi foarte multã, iar SRI pe poziþia a ºasea, beneficiind de încrederea a 50,3% dintre cetãþeni.

Urmeazã, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie cu49% încredere multã ºi foarte multã, SIE cu 47,8%,Poliþia cu 47,1%, Banca Naþionalã a României cu44,5%, universitãþile cu 41,5% ºi ANI cu 39,8%.Mãsurat pentru prima datã în topul încrederii în instituþii, ANAF-ul beneficiazã de aprecierea a 37,9%dintre români. Primãriile contabilizeazã 34,3%încredere multã ºi foarte multã, în timp ce presa estecreditatã cu 34% .Curtea Constituþionalã — 33,8%,organizaþiile societãþii civile cu 30%, Guvernul cu23,8% ºi consiliile judeþene, care sunt cotate cu21,8% încredere multã ºi foarte multã. Clasamentuleste încheiat de sindicate cu 19,1%, patronate cu15,5%, bãnci cu 14,1%, Parlament cu 12,6% ºi partide politice care înregistreazã 6,5% în aprilie.

Pas înainte pentru ªureanu

Elevii sunt invitaþi în tabere

Admitere la Medicinã în Viena

Cinci elevi susþin bacalaureatul special

Beja mai are de stat mult ºi bine în Austria

Cât se furã în România. Preºedintele Curþii de Conturi:

“Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite cãi”P reºedintele Curþii de Conturi,

Nicolae Vãcãroiu, a declarat marþi, laClubul de la Bucureºti, cã pe domeniulachiziþiilor "se furã prea mult", punctândfaptul cã pentru România urmeazã anii ceimai grei ºi trebuie luate decizii pentrucreºterea economicã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 20156 Actualitate

Guvernul reiadiscuþiile cuFMI pe temaComplexuluiEnergeticHunedoaraR eprezentanþii

Guvernului Românieiîncearcã mãcar de aceastãdatã sã cadã de acord cureprezentanþii FonduluiMonetar Internaþional pe temele pe care, laprecedenta misiune a FMIîn România, au existatdivergenþe. Unul dintreaspectele spinoase ale discuþiilor este legat deComplexul EnergeticHunedoara.

O misiune tehnicã aFondului MonetarInternaþional (FMI) ºi ComisieiEuropene reia discuþiile cuGuvernul despre Codul Fiscalºi la stadiul implementãriimãsurilor cuprinse în progra-mul cu cele douã instituþii

financiare internaþionale. “Este o misiune tehnicã ºi

eu sper sã fie o misiune cusucces la final, astfel încât sã putem readuce în discuþieprogramul cu FMI, ComisiaEuropeanã ºi cu BancaMondialã. ", a declarat ministrul Finanþelor, EugenTeodorovici, în 15 mai.

Oficialii spun cã, în ceea cepriveºte temele asupra cãroraRomânia nu a cãzut de acordîn cadrul discuþiilor anterioarecu instituþiile financiare inter-naþionale - rezolvarea proble-melor la complexurile ener-getice Oltenia ºi Hunedoara ºide liberalizarea pieþei gazelor– România a fãcut progrese,iar acestea vor fi analizateîmpreunã cu reprezentanþiimisiunii. Actualul acord alRomâniei cu Fondul MonetarInternaþional urmeazã sã seîncheie în luna septembrie a

acestui an. Negocierile purtate la

începutul lunii februarie întreGuvern, pe de o parte,respectiv FMI ºi ComisiaEuropeanã pe de altã parte,nu au au putut fi concretizateFondul Monetar Internaþional(FMI) ºi Comisia Europeanã(CE) au cerut ca liberalizareapreþului la gaze sã fie aplicatãdin luna aprilie pentru populaþie ºi centrale deenergie termicã (CET-uri), cuo creºtere a preþului la gazecatalogatã drept "abruptã" decãtre ºeful Guvernului, de la53,5 lei MWh la 62 lei MWh.Executivul a respins aceastãsolicitare, considerând-onesustenabilã, cu argumentulcã populaþia ºi CET-urile nupot suporta o astfel decreºtere din aprilie.

În privinþa companiilor energetice Hunedoara ºiOltenia, FMI ºi CE au cerutrestructurarea "masivã ºi radi-calã" a acestora. Oficialii guver-namentali au spus, însã, cã oastfel de restructurare nu arsalva industria de profil, ci, dim-potrivã, ar diminua semnificativimportanþa acestui sector.


Acest lucru s-a întâmplatchiar înainte ca minerii sãintre cu întârziere în ºut ºiafost devoalat de liderii desindicat ai ortacilor de laExploatarea MinierãLivezeni. “Acum câteva zile,cuplul de aventurieri NicaPetre ºi Jujan Constantin,care încã mai conduc des-tinele CEH, m-au reclamat laPoliþie cã împart manifeste laLivezeni. Manifeste în care,spuneau ei, le cer oamenilorsã se revolte, deoarece nu semai acordã primele de con-cediu ºi tichetele de masã.Culmea a fost cã, dupã cepoliþia a cercetat cazul ºi aaflat cã este o minciunã acelor doi, lumea chiar s-arevoltat”, a scris pe pagina sade pe o reþea de socializareAdrian Jurcã, preºedinteleSindicatului “Noroc Bun” –Departamentul Livezeni.

Poliþiºtii nu neagã cã au fostla Mina Livezeni, dar au pre-cizat cã nu intervin în niciunfel în activitatea sindicalã,indiferent de natura acesteia.

“Sunt diverse acþiunicurente, care intrã în sferanoastrã de competenþã”, a precizat Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt alInspectoratului de Poliþie alJudeþului Hunedoara.

P rotest la intrarea în ºut

Reamintim cã sãptãmânatrecutã aproximativ 200 demineri care lucreazã înschimbul ÎI la Mina Livezeniau intrat cu întrziere în ºut,în urma unui protest spon-tan. ªi ortacii de la schimbulIII au avut o acþiune deprotest similarã, în condiþiileîn care oamenii se tem pen-tru locurile lor de muncã, din

cauzã cã veºtile care vin dinspre Complexul EnergeticHunedoara nu sunt delocliniºtitoare. În plus, aceºtia îl contestã pe liderulSindicatului „Muntele”, Petre Nica, ºi spun cã s-ausãturat sã fie minþiþi. Ortaciiau cerut sã li se rãspundãclar ce se întâmplã cutichetele de masã ºi tichetelecadou, ce se întâmplã cuprimele de concediu, dar ºisã le fie prezentat Planul derestructurare ºi reorganizareal CEH, în condiþiile în careexistã un asemenea program.


Î ncã o cerere de insolvenþã

îndreptatã împotrivaComplexului EnergeticHunedoara se stinge.Este vorba despreacþiunea anunþatã deApa Prod SA Deva,care a reuºit sã ajungãla un numitor comuncu oficialii companieienergetice hunedorene.

Prefectul de Hunedoara,Sorin Vasilescu, este celcare a mediat discuþiilederulate marþi, la sediulPrefecturii Hunedoara,dintre directorul general alApa Prod SA Deva, VictorArion ºi directorul generalal Complexului EnergeticHunedoara, ConstantinJujan. La masa negocieri-lor s-a decis ca entitateaenergeticã sã achite sumacurentã, conform graficuluide eºalonare deja aprobatpentru luna mai Deasemenea, dupã obþinerea

ajutorului de stat, conduce-rea CEH s-a angajat sãplãteascã facturile curente,dar ºi sã respecte graficulde eºalonare a datoriilor.

“Apa Prod SA Deva, laînþelegere cu conducereaCEH, a decis sã nu intro-ducã în instanþã solicitareadeschiderii proceduriiinsolvenþei ºi nici nu vasista furnizarea apei recicãtre Termocentrala Mintia ºi punctele termicedin Deva”, au precizatreprezentanþii Apa ProdDeva.

Furnizorul de apã aanunþat, la finele sãptãmâ-nii trecute, cã va cereinsolvenþa CEH din cauzafacturilor neachitate, dar ºi pentru cã graficul deeºalonare a datoriilor nu afost respectat. Datoriile pecare CEH le înregistreazã,la aceastã datã, cãtre ApaProd SA Deva se ridicã la772.197,35 lei.


Vulturii dau târcoale leºuluiComplexului EnergeticHunedoaraL eºul Complexului Energetic Hunedoara este

vânat de prãdãtori. Numãrãtoarea inversãpentru Complexul Energetic Hunedoara aînceput, iar prãdãtorii îi dau târcoale mortului.

Grupuri de interese au pus deja ochii pe scheletul societãþii. Semnalul de alarmã este tras ºi de parlamentari.“Agenþii economici care furã munca ºi sufletul hunedore-nilor ºi o transferã fãrã cine ºtie ce echivalent valoric subformã de fier vechi peste hotare se învârt deja ca vulturiiîn jurul unui animal rãnit”, a spus Carmen Hãrãu. Grupul energetic I al Termocentralei Mintia a fost casat ºiurmeazã sã fie vândut la fier vechi.

Odatã cu ridicarea administrãrii speciale a ComplexuluiEnergetic Hunedoara, statul poate pune sechestru peactivele societãþii, pe care mai apoi sã le valorifice. Nueste exclus ca unitãþile miniere sã ajungã pe mâna unorinvestitori privaþi. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Conducerea CEH a cãutat cu poliþia“manifestele otrãvite” de la Mina LivezeniD e teama unor eventuale revolte ale oamenilor,

nemulþumiþi de lipsa condiþiilor de lucru ºi abonusurilor financiare, conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ajutatã de sindicatele reprezentative ºi “docile”, a cãutat cu poliþia eventualele manifeste distribuite la Mina Livezeni.

Cererea de insolvenþã a CEH,“stinsã” la masa negocierilor

”Am venit la oradeschiderii pentru cã vãzusem cu o ziînainte o rochie dintr-un material decalitate ºi o croialã fru-moasã ºi m-am hotãrâts-o iau. Am fost sur-prinsã sã vãd lumeastând la coadã. M-amsimþit de parcã am statla coadã la lapte, ca pevremea lui Ceauºescu,aici la second hand” –ing. Doina M. Csomai,Petroºani.

L a noi, înRomânia, se

spune cã înmulþireamagazinelor secondhand s-a produs caurmare a sãrãciriipopulaþiei, ceea cenu este chiar exact.În marile oraºeeuropene existã astfel de magazine,dar de dimensiuniuriaºe. Chiar ºi târ-gurile de gen sunt dedimesiuni mari, pen-tru cele din Londra,de exemplu, existã ºiun clasament oficial- ”Cele mai bune 10târguri second handale Londrei”...

Magazinele cu haine ”la mâna a douã”s-au înmulþit în toatãRomânia ºi poate cevamai mult în Valea Jiului.Unii afaceriºti au

încercat sã se repro-fileze vãzând puzderiade magazine de profil,second hand. Au testatminimal piaþa ºi au scos la vânzare produsecasnice, respectivmãrunþiºuri ce suntabsolut necesare într-ogospodãrie. Doar cãnumai dupã o lunã afa-cerile lor erau în pragulfalimentului, drept pentru care au reveniturgent la marfa iniþialã.

”Am încercat altceva,dar nu a mers. Amregândit organizarea ºiprezentarea produselorsecond hand, am maiselectat ºi din aºa-ziºiifurnizori, ºi merge atâtcât se poate pe acesttronson de clienþi.Vreau sã vã spun cã nusunt puþini. Doar cãpretenþiile lor au cres-cut, nu mai acceptãacele grãmezi de hainecare produc respingere.Prezentarea este impor-tantã ºi ea trebuie sã se

ridice la nivelul unuimagazin de produsenoi. Calitate existã, pentru cã materialele ºimodelele sunt impor-tante, unice în felul lor.Noi aducem chiar arti-cole noi, care au ieºitdin colecþiile de actuali-tate sau cu mici defecte– outlet, cum se spune.Outlet nu înseamnãneapãrat second hand.În aceastã categorieintrã îmbrãcãmintea,încãlþãmintea ºi acce-soriile care provin dinsupraproducþii, colecþiidin anii trecuþi ºi returde magazine. Unelesunt produse cu micidefecþiuni, nasturi lipsã,descusãturi, dar nu sunt haine purtate”- adeclarat proprietarulunui astfel de magazindin Petroºani.

De ce se înghesuielumea la astfel de maga-zine? ”Doamnã, eu mi-am schimbat lenjeri-ile de pat cu unele de

bumbac ºi de damasc,foarte frumos lucrate,cu feþe de perinã bro-date ºi m-au costat treiseturi 50 de lei. Pãi înmagazine, ºi chiar înpiaþã, o datã cã nugãseºti din materiale dinastea, iar dacã gãseºtisub 200 de lei nu le iei.Mi-am luat ºi douãcovoare cum la noi nuam vãzut, tot cu 50 lei.ªi nu mi-e ruºine, pen-tru cã fac ce cred eu cubanii mei ºi apoi casamea aratã mai bine cã amultora cu bani mulþi ºicu fiþe. Uneori cumpãrchiar când primeºtemarfã, alteori când esteziua reducerilor, caacum. Uitaþi ceprosoape de bucãtorie

frumoase ºi ce calitateau! ªi e 3 lei bucata” –a spus Mariana D., 38 de ani, dinPetroºani-Nord.

”Am gãsit cãmãºi devarã pentru soþul meu.Sunt din pânzã de întopit ºi uitaþi ce modele,aºa, între sport ºi elegant. Este doar 3 leiuna ºi sunt ca ºi noitoate. Da, recunosc cãvin destul de des. Uitaþiºi bluzã de pe mine, nus-au spãlãcit culorile, ospãl o scutur ºi gatapentru cã este materialbun în ea. ªi sacoul, lafel. Pãi o bluzã ca astaîn magazinele de la Jiulnu o iau sub 60 de lei ºieu an dat pe ea 5 lei” –Cornelia Domnica, 42de ani, cadru medical,Aninoasa.

”Am venit la oradeschiderii pentru cãvãzusem cu o zi înainteo rochie dintr-un material de calitate, satinat, cu o croialãdeosebitã ºi m-amhotãrât s-o iau. Am fostsurprinsã sã vãd lumeastând la coadã aºtep-tând sã se deschidãmagazinul. E ziua dereduceri, 3 lei orice produs. Este adevãratcã magazinul aratã bine,

dar sã stai la coadã? M-am simþit de parcãam stat la coadã lalapte, ca pe vremea lui Ceauºescu, aici, la second hand” – ing. Doina M. Csomai,Petroºani.

La noi, în România,se spune cã înmulþireaacestui gen de maga-zine s-a produs caurmare a sãrãcirii populaþiei, ceea ce nueste chiar exact. În marile oraºe europeneexistã astfel de maga-zine, dar de dimensiuniuriaºe, cum ar fi la noi,în Vale, Jiul ShopigCenter - magazineleoutlet, magazine secondhand de la îmbrãcãmite ºimobilier, la artã, muzicã ºicarte, toate foarte cãu-tate. Chiar ºi târgurilede gen, sunt de dimesiu-ni mari, pentru cele dinLondra, de exemplu,existã ºi un clasamentoficial - ”Cele mai bune10 târguri second handale Londrei”... În þãriledezvoltate, acest gen deafaceri este consideratunul respectabil ºi astapentru cã occidentaliinu sunt ”bântuiþi” dedozã mare de snobismprecum românii.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

38 de posturipentru mii de ºomeriM ii de ºomeri, zeci de

locuri de muncã. Valea Jiului resimte acutlipsa locurilor de muncã.

Construcþiile stagneazã, iar ceicare oferã locuri de muncã sunt dinindustria comerþului. La nivelul VãiiJiului sunt disponibile doar 38 delocuri de muncã în Petroºani,Vulcan, Lupeni ºi Petrila. În Uricanisau Aninoasa nu este scos niciunpost vacant. Sute de locuri vacantela nivelul judeþului Hunedoara. Numai puþin de 827 de locuri de

muncã sunt disponibile în jueþulHunedoara. Majoritatea dintre aces-tea se adreseazã persoanelor fãrãstudii superioare, însã sunt ºi posturipentru care se solicitã diplomã defacultate. În acest caz este vorba deposturile de inginer sau de consilier.

L ocuri de muncã în servicii

Cele mai multe locuri de muncãdisponibile la nivelul judeþuluiHunedoara sunt în domeniul hotelier ºi al restaurantelor. Secautã ospãtari, bucãtari, barmanisau recepþioneri. Existã ºi locuri demuncã disponibile în construcþii,însã acestea sunt puþine la numãr.La nivelul Vãii Jiului doar 38 delocuri de muncã sunt diponibilepentru ºomeri.


”Parcã am stat la rând la lapte, ca pe vremea lui Ceauºescu, aici la second hand!”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 mai 20158 Sport

Citeam zilele trecute despre marilestadioane ale Europei:„Nou Camp” –Barcelona, „AnfieldRoad” – Liverpool,„Santiago Bernabeu”– Madrid, „Naþional” –Varºovia, „Da Luz” –Lisabona etc. Toate cuniºte repere istoricebine ancorate, într-untop 10 sau 20 al

acestor monumenteale sportului.

Când la Petroºani afost construit marelestadion „Jiul” cu30.000 locuri, eraunul dintre coloºiiRomâniei. Dupã2005, prin adãugareascaunelor, a mai fostredus cu vreo 5-6000de locuri. Acum, princomparaþie cu reperele

europene sau chiarnaþionale, este una dincele mai jalnice locaþiide gen.

Iatã un top 10... peinvers, adicã de cumnu ar trebui sã aratestadionul „Jiul”:

1.Vestiarul cu bazinal gazdelor a ajuns oruinã, n-a mai vãzutapa de ani de zile;

2.Nu are construitniciun simbol, niciunreper despre ceea ce aînsemnat fotbalul laPetroºani în 96 de ani;

3.Clãdiri ºi chioºcuridezafectate, ce ocupãdegeaba niºte spaþii pe care ar putea fialtceva;

4.Sistemul tabeleide marcaj ºi a zoneicabinei cu staþia deamplificare (fãcutscrum de la unincendiu acum treiani), inexistene;

5.Garduri rupte pezeci de metri, furatesau puse la pãmânt;

6.Scãrile de accesîn tribune, zob;

7.Spectatori lameciuri, pânã în 50-80;

8.Zona dinspatele tribunei a 2-a, o mizerie;

9.Scaunele dintribune, decolorate ºi murdare;

10. Acoperiºul, osursã de ruginã înpragul prãbuºirii;

Cam asta esteimaginea frumosuluiºi mãreþului stadiondin Lunca Jiului.Fãrã niciun reper.

Henþ cu mâna

REPERE MOARTE

Excelentã ideea „profesorilor fotbaliºti”de la UniversitateaPetroºani de a organizaprima ediþie de fotbalpentru liceele din ValeaJiului, care au rãspuns in corpore – mai puþin„Brâncuºi” Petrila – laaceastã iniþiativã.

Cele opt licee ºicolegii din Valea Jiuluiau fost împãrþite în douãgrupe de câte patruechipe. S-au jucat câteºase partide (reprize de2x15 minute) în fiecaregrupã, în finalã ajungândcâºtigãtoarele Grupei A,Liceul Teoretic „M.Eliade” Lupeni ºi GrupaB, Colegiul Tehnic „D.Leonida” Petroºani.

În jocul pentru locul 3s-au întâlnit ColegiulEconomic „Hermes”Petroºani – LiceulTehnologic „Retezat”Uricani, un joc echilibratcâºtigat de petroºenenicu 4-3.

La fel de echilibratã afost ºi finala „Leonida”Petroºani – „Eliade”Lupeni, scor 2-1, dupãce lupenenii au conduscu 1-0.

Aºadar, campioni,elevii prof. Vali Stoica,„Leonida” Petroºani (cu„herculienii” Brânduºa ºiD. Ursachi în formaþie),care ºi-au primit cupa ºi premiile din parteafostului mare jucãtorDamian Militaru care aspus: „Sunt mulþi copiitalentaþi, ar trebui ca laastfel de competiþii sãvinã mai mulþi antrenoride fotbal din ValeaJiului. Ar fi încântaþi”.

Directorul de organizare a competiþiei,prof. Eduard Edelhausera declarat: „Ne bucurãmcã prima ediþie a Cupei Universitas a avut un impact mare.

Zeci de elevi s-auîntrecut în aceste meciuri,în care au pus mult

suflet, abordândserios acest ma-raton fotbalistic.Sperãm ca ºi laanul competiþiasã aibe succes” aspus profesorulEdelhauser.

Fotbal, Liga a II-a

F.C. Voluntari ºi A.C.S.(Recaº) Poli. Timiºoaraau promovat în Liga I

Victoria celor de la F.C. Voluntari,4-1 cu C.F.R. Suceava în etapa a 7-a a Seriei 1, aduce pe harta fotbaluluiromânesc o nouã premierã în prezenþape prima scenã.

În Seria a 2-a, A.C.S. (Recaº) Poli.Timiºoara ºi-a adjudecat cele trei punctela „masa verde” cu F.C. Olt Slatina(retrasã din campionat) cu un avans de12 puncte faþã de Metalul Reºiþa fiindvirtual promovatã înainte cu trei etapede finalul de campionat.

Urmeazã acum jocurile de baraj(16-23 mai) pentru menþinerea în Liga aII-a între locurile 10 din fiecare play-out,tur-retur, Farul Constanþa-F.C. BihorOradea. Iatã, douã echipe de legendãdin fotbalul românesc, se bat acum sã nuretrogradeze în Divizia „C”...

CUPA UNIVERSITAS, EDIÞIA I – 15 MAI 2015

Grupa ALiceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni 3Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani 0Colegiul Naþ. „M. Eminescu” Petroºani 3Colegiul Naþ. de Informaticã „C. Sylva” 3Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani 4Colegiul Naþ. de Informaticã „C. Sylva” 2Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Lupeni 7Colegiul Naþ. de Informaticã „C. Sylva” 1Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani 3Colegiul Naþ. „M. Eminescu” Petroºani 3Grupa BColegiul Tehnic „M. Viteazu” Vulcan 1Colegiul Economic „Hermes” Petroºani 2Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani 4Liceul Tehnologic Lupeni 2Colegiul Tehnic „M. Viteazu” Vulcan 2Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani 4Colegiul Economic „Hermes” Petroºani 4Liceul Tehnologic Lupeni 0Colegiul Tehnic „M. Viteazu” Vulcan 1Liceul Tehnologic Lupeni 10Colegiul Economic „Hermes” Petroºani 1Colegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani 5

FINALA MICÃLiceul Tehnologic „Retezat” Uricani - ColegiulEconomic „Hermes” Petroºani 3-4

FINALA MAREColegiul Tehnic „D. Leonida” Petroºani - LiceulTeoretic „Mircea Eliade” Lupeni 2-1

Cupa Universitas la prima ediþie... reuºitã!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

DAMIAN MILITARU înmâneazã Cupa Universitas lui DARIUS URSACHI, cãpitanul

echipei C.T. „Dimitrie Leonida” Petroºani

Fazã din finala Cupei Universitas, Leonida Petrosani - Eliade Lupeni 2-1

Prof. Eduard Edelhauser,„motorul” principal al

organizãrii Cupei Universitas

cvj nr 861, miercuri 20 mai

Documents