cvj nr 1133, miercuri 29 iunie

C ele douã proiectede investiþii în

infrastructurã, primulîn valoare de 40 demilioane de euro(finalizat) iar al doileade 90 de milioane deeuro (trimis lafinanþare), situeazãApa Serv Valea Jiuluiîn primele poziþii aleunui clasament realizat de MinisterulFondurilor Europene.

În cadrul celui de-aldoilea proiect, Apa ServValea Jiului va reabilita sistemele de alimentare cu

apã cu risc importantasupra sistemului ºi impli-cit asupra sãnãtãþii umane,sisteme care ºi-au depãºitdurata de viaþã ºi care se

afla într-o stare avansatãde degradare.

Investiþiile se adreseazãtuturor componentelor sistemului de alimentare

cu apã, de la captãri, staþiide tratare, aducþiuni ºipânã la sisteme decomandã ºi control.

Potrivit datelor oficialeale Uniunii Europene,proiectul Apa Serv pePOIN 2014-2020 se aflãîntre primele 5 proiectede acest fel din Europa ºieste primul din România.

Pe de altã parte, peste1,9 miliarde de euro, aferente închiderii exerciþiului bugetar 2007-2013, au intrat în þarã înultimele opt luni ºi, înplus, au fost lansateghiduri pentru 12,2miliarde euro pentru

actuala etapã de progra-mare (2014-2020).

Ministerul va transmitespre aprobare ComisieiEuropene o serie deproiecte care vizeazãjudeþul nostru cum ar fi:reabilitarea liniei de caleferatã Simeria —Kilometrul 614 — circa1,5 miliarde euro oriproiectele de infrastructurãde apã ºi apã uzatã în valoare de circa 1,5 miliarde euro din(Alba, Hunedoara —Valea Jiului, Vrancea,RAJA—Constanþa, Satu-Mare, Ilfov, Galaþi,Suceava, Turda-CâmpiaTurzii, Cluj—Sãlaj).

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1133

Miercuri, 29 Iunie 2016

F ostul directorgeneral al CEH,

Emil Floruþ, a dat înjudecatã angajatorulpentru faptul cã afost concediat.Procesul acestuiaîncepe mâine laTribunalul Bihor.

Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducereaComplexului EnergeticHunedoara timp de treiluni de zile a acþionat îninstanþã fostul angajatoradicã societatea energe-ticã. Aºa cum a anunþatîncã de la revocarea sadin funcþie, Floruþ a

considerat concedierea sao mãsurã abuzivã.

Fostului director gene-ral al CEH i s-a reproºatfaptul cã nu a trimismembrilor CA raportulde activitate pe trimestrulIII, cã ar fi absentat preamult de la sediul societãþiiºi cã ar fi avut o relaþiedeficitarã cu sindicatele.Emil Floruþ a fost desem-nat în funcþia de directorgeneral al CEH în lunaseptembrie 2015, în con-formitate cu prevederileOUG 109/2011 privindguvernanþa corporativã aîntreprinderilor publice.

Monika BACIUMonika BACIU

A ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara vor fi în “întrerupereatemporarã a activitãþii” (ITA) în data de 15 iulie. Adicã în ziua în

care ar trebui plãtite salariile oamenilor. Sindicatele au fost notificatecã în data de 15 iulie se va aplica mãsura de întrerupere temporarã aactivitãþii. Decizia administraþiei CEH a nãscut suspiciuni în rândulangajaþilor. >>>>>> PPAGINAAGINA A-3-AA-3-A

NIMENI LA CEH

Cum mascheazã CEH lipsa banilor de salarii?

15 iulie ziua în careNU LUCREAZÃNIMENI LA CEH

Începe procesul fostuluidirector general al CEH

Apa Serv Valea Jiului în top la fonduri europene

Vochiþoiu:”Grupul UNPRcontinuã sãexiste!”P arlamentarul din

Valea Jiului a contestat deciziaSenatului de luni, potrivitcãreia grupul parlamentaral UNPR a fost dizolvat în urma demisiilor a nouã senatori.

Haralambie Vochiþoiu acerut Senatului sã constate cãgrupul parlamentar nu poate fidizolvat în condiþiile în care arezece senatori.

”Dat fiind faptul cãtemeiul juridic a fostincorect, astãzi noi,grupul UNPR, format din10 persoane, care continuãsã existe, am depus o contestaþie în temeiulRegulamentului, articolul18, litera g, la BiroulPermanent, la preºedintele

Senatului'', a declarat parlamentarul.

Acesta spune cã grupulUNPR din Senat a fost constituit în urma fuziunii dintre UNPR ºi PPDD, iar, înprezent, grupul are în componenþã 10 senatori.

Ieri, nouã senatori UNPR aupãrãsit partidul, 7 dintre eialegând PSD.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite activitãþi.Informaþii la numãrul de telefon 0731.254.100

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.70 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.70 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 14.00 lei- Cotlet porc fãrã os -17.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

SC RIPOSTATRANS SRLJudeþul SÃLAJANGAJEAZÃ:

ºoferi profesioniºti cuexperienþã; mecanici

auto cu experienþã; sudor

Tel. 0744638163

Trimis în judecatã I ndividul din

localitateaUricani a fost prins în flagrant de poliþiºtidupã ce a spart unbar de unde a furatbani ºi produse învaloare de câteva mii de lei.

Lengyel Mircea Marcel(38 de ani) a intrat cuchei potrivite în bar, dupãce le-a furat de la concu-bina sa care era angajatãa localului. Acum estejudecat pentru furt calificat, dosarul sãu fiindînregistrat pe rolulJudecãtoriei Petroºani.Recidivistul a furat toþi

banii aflaþi în bar,dar ºi mai multecartuºe de þigãriîn valoare decirca 2000 de lei.Apoi a distrus totsistemul desupravegehere allocalului. ”A rupttoate camerele ºile-a aruncat într-ogãleatã cu apãaflatã lângã o uºã a baru-lui. S-a gândit cã astfel îºiva ºterge urmele, fãrã sãºtie cã nu în camere sestocheazã filmãrile”, spunsurse din rândul ancheta-torilor. Lengyel MirceaMarcel a fost eliberatcondiþionat în urmã cutrei ani din penitenciarunde executa o pedeapsãde 4 ani ºi 6 luni deînchisoare.


S ocietateaNaþionalã de

Închideri Mine ValeaJiului cumpãrã motorinã. Mai exact 12 tone de combustibilare nevoie societateade închideri, care ademarat procedura deachiziþie pe BursaRomânã de Mãrfuri.

“Motorina se va livra încondiþii de livrare francodepozit beneficiar – MinaParoºeni, cel mai târziu laora 1500 a fiecãrei zile

lucrãtoare. Livrarea se vaface eºalonat, conformcomenzilor emise de cãtrebeneficiar, respectiv MinaParoºeni, sucursalã aSNIMVJ SA, ºi a anexeicu termenele de livrare.Produsul se va livra înbaza comenzilor emise de

Mina Paroºeni în termende 7 zile de la data transmiterii comenzii”, searatã în caietul de sarcini.

SNIM are nevoie decele 12 tone de motorinãpentru lunile august ºiseptembrie.


SNIM cumpãrã 12 tone de motorinã

M unteanîncearcã sã

schimbe soluþia completului de la Înal-ta Curte de Casaþie ºiJustiþie prin care afost condamnat la doiani de închisoare pentru cã a condusbãut un autoturism.

Instanþa a adãugat lapedeapsã ºi cei patru anicu suspendare primiþi ante-rior pentru abuz în servi-ciu. Primarul municipiuluiDeva a anunþat încã de lapronunþarea sentinþei cã ova ataca, iar apelul sãu afost înregistrat pe rolulÎnaltei Curþi de Casaþie îndata de 15 iunie a.c.Dosarul urmeazã a primitermen pentru judecare decãtre un complet extins.

Mircia Muntean a fostprins conducând sub influ-enþa bãuturilor alcoolice, înanul 2014, în urtma unuiaccident rutier. În urmatestului pentru alcool s-astabilit cã ava o alcoolemiede 1,80 grame alcool purîn sânge.

Anterior, în anul 2013,Mircia Muntean a fost condamnat definitiv la opedeapsã de patru ani deînchisoare cu suspendarepentru abuz în serviciu.


Apelul primarului Mircia Muntean a fostînregistrat la ÎCCJ

P ierderea de 1,6MILIARDE de

lei de la CEH va fiacoperitã. Condu-cerea ComplexuluiEnergetic Hune-doara pare a fi gãsit o soluþie miraculoasã princare sã ºteargãdatoriile societãþii.

Aproape 2 MILI-ARDE este pierderea lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,iar oficialii societãþii vin

cu o soluþie amuzantã.Societatea energeticãnu a funcþionat nicio-datã pe o piaþã favora-bilã care sã generezeprofit. Anul 2015 s-aîncheiat pentru societatea energeticã cudatorii de ordinul mili-ardelor de lei. Existãînsã un plan pentru aacoperi pierderile. Celpuþin la nivel declarativ,situaþia nu este atât dedramaticã....

“În perioada 1 ianuarie – 31 decem-brie 2015 Societatea a

înregistrat o pierderede 1.661.611.978 lei,pierdere ce urmeazã afi acoperitã din profiturile anilor viitori”,aratã oficialii CEH.

Cum ºi de unde vorscoate profit cei de laCEH nu se ºtie. Soluþia miraculoasã audescoperit-o cei de laCEH.

“Este vorba de procedura insolveþei încare se întocmeºte unplan de reorganizareastfel încât sã fie achi-tate o parte a datoriilor

cãtre crediori ºi astfelsã intrãm pe un par-curs normal. Soluþiiexistã ºi pentru viitor,dar trebuie sã se con-cretizeze”, a declaratCosmin Chiuzan, direc-torul general al CEH.

Soluþiile la care facereferire directorul gen-eral al CEH sunt celeprezentate de minis-terul Energiei. Adicã sãrãmânã douã unitãþiminiere cu câte ungrup de la fiecare termocentralã.

“Existã discuþii cu ceide la ComisiaEuropeanã vizavi deplanul ministerulu. Auexistat douã videocon-ferinþe ºi s-au stabilitetapele de lucru. Înacest caz trebuierespectatã legislaþianaþionalã, dar ºi cea

europeanã”, a mai subliniat Chiuzan.

Cea mai mare pro-blemã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara afost anul trecut neachi-ziþionarea certificatelor

de carbon. Pentru cãnu a reuºit sã cumperela timp aceste certifi-cate, societatea a primit o amendã de laMinisterul Mediului.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016 Actualitate 3

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

A ngajaþiiComplexului

Energetic Hunedoaravor fi în “întrerupereatemporarã a activitãþii”(ITA) în data de 15iulie. Adicã în ziua încare ar trebui plãtitesalariile oamenilor.Sindicatele au fostnotificate cã în data de15 iulie se va aplicamãsura de întreruperetemporarã a activitãþii.Decizia administraþieiCEH a nãscut suspiciu-ni în rândul angajaþilor.

“Nu ºtiu cum au alesaceastã datã. Teoretic, pânã îndata de 27 iunie la ora 12 trebuia sã transmitem la CEHplanificãrile pentru concedii ºiITA, iar la ora 13 ne-a venitnotificarea prin care neanunþau cã în data de 15 sun-tem în ITA. Am fi înþeles dacãeram în data de 20 iulie atuncicând e ziua energeticianului,dar aºa mã gândesc cã e datade 15 pentru cã nu au bani desalarii ºi vor sã lungeascã pânã în 18 iulie plata lor”, adeclarat Mircea Criºovan,preºedintele Sindicatului Liber

Independent ElectrocentraleMintia.

Sindicaliºtii susþin cãaceastã mãsurã nu ajutã larealizarea de economii.

“Nu fac mari economii cumãsura asta. Poate undeva la500 de mii de lei, dar atât”, amai subliniat sursa citatã.

În cadrul acestei mãsuri ar urma sã fie in ITA toþisalariaþii CEH, mai puþin ceide care depinde efectivfuncþionarea complexului.

“Se aplicã la toþi, în afarãde tura continuã ºi cei careasigurã serviciile tehnologicede sistem”, mai aratãCriºovan.

“TESA are 5 zile de ITA,cei de la suprafaþã au douãzile ºi subteranul are o zi. Vor lucra doar cei din turele

continue, la fel ºi pe parteaminierã”, a declarat CristianIºtoc, vicepreºedinteleSindicatului Muntele.

Preºedintele SindicatuluiMuntele, Petre Nica, este depãrere cã mãsura nu este unaavantajoasã pentru complex,asta în condiþiile în care acumar trebui sã se lucreze lacrearea stocurilor de cãrbune.

“S-a convenit ca data de15 iulie sã fie liberã pentrutoþi angajaþii, creându-se astfel premisele unui weekend prelungit. Banii suntpuþini, se fac eforturi ca sã segãseascã sumele pentru plata salariilor. Pentru mineriITA 1 zi pe lunã vine la presiunea celor din FederaþiaEnergetica. Nu e o deciziecorectã, mai ales acum când

stocurile de cãrbune nu suntmari. Ne plângem cã nuavem cãrbune suficient, daraplicãm ITA la mineri.Aceastã decizie e lipsitã deobiectivitate”, a declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Energeticienii vãd aceastãmãsurã ca pe o lipsã derespect din partea administraþiei.

“Dacã oricum nu dau niciprime de ziua energeticianuluitrebuiau sã ne lase în ITA îndata de 20 ºi nu în 15”, amai subliniat Iºtoc.

V arianta administraþiei

Administraþia CEH a trimis notificarea, luni, tuturorsindicatelor prin care anunþãcã data de 15 iulie este zinelucrãtoare.

“Prin prezenta vã aducemla cunoºtinþã urmãtoarele: ziua de 15 iulie 2016 va ficonsideratã zi de întreruperetemporarã a activitãþii pentrutoate categoriile de personaldin cadrul societãþii cuexcepþiile prevãzute în decizianr. 44/14.04.2016.

Adresa S CEH SA nr.5087/1/23.06.2016 privind

programarea zilelor de întreru-pere temporarã a activitãþiirãmâne în vigoare cu excepþiatermenului pentru întocmireaºi transmiterea programãriipersonalul în întrerupereatemporarã a activitãþii pentruluna iulie 2016 are va fi datadata de 29 iunie 2016. pro-gramãrile transmise pot firetrase pentru modificare”,aratã administraþia CEH îninformarea transmisã compartimentelor din cadrulconducerii executive a CEH.

Directorul general al CEH,Cosmin Chiuzan a precizat cãenergeticienii pot avea o ziliberã în data de 20 iulie.

“Energeticienii pot avealiber în 20 iulie atunci când eziua energeticianului, dar acestlucru rãmâne la latitudineacelor de la sucursale”, adeclarat Cosmin Chiuzan,directorul general al CEH.

Decizia de a declara datade 15 iulie ITA pentru toþiangajaþii CEH naºte semne deîntrebare. Unii dintre salariaþio pun pe seama lipseiresurselor financiare pentruplata salariilor, iar alþii susþin cãs-ar fi decis aceastã zi pentru alega ITA de zilele de weekend.


Cum mascheazã CEH lipsa banilor de salarii?

15 iulie ziua în care NU LUCREAZÃ NIMENI LA CEH

CEH ºtie cum sã acopere gaura de 1,6 miliarde. Din profit!?

Un hunedorean faceteatru de mai bine depatru decenii, timp încare a cadorisit mii, zecide mii de spectator,care au avut bucuria sã-lîntâlneascã pe scenã.Patru decenii de teatruºi peste 40 de filmeartistice în care a fostprezent. El este EugenCristian Motriuc, actorulhunedorean care a dus

pe scena Teatrului Micdin Capitalã spiritulmoþilor din ÞaraZarandului. L-am rugatpe Mihai Panaitescu,directorul Teatrului deArtã Deva sã ne vor-beascã despre acest omîntre actori ºi actor înpropria-i viaþã.

Eugen CristianMotriuc, un om, unspirit, un actor. Durere,

pãtimire, speranþã...Speranþa de o clipã câtsã-þi netezeºti lacrima-nsudoare... atât. Teatrultrebuie sã doarã, râsulstârnit de acolo epãtimire. Aceste frag-mente din gândurilemarelui actor mãbucurã ºi mã încarcã cuenergii nebãnuite pen-tru cã hunedoreanulnostru care exceleazã

de 33 de ani la TeatrulMic (alþii ar spune de oviaþã) este un exemplude dãruire, implicare,demnitate ºi conduitascenic, ºi nu suntcuvinte goale. A jucat înpeste 40 de filme artis-tice, începând cu „Fiulmunþilor” în 1981 ºiterminând cu „Secunda

de viaþã” a lui IoanCãrmãzan. A refuzat sãjoace în telenovele ºibine a fãcut renunþândla o notorietate deºuchiatã cum opreferã mulþi confraþi.

A preferat teatrul...la început la TeatrulTineretului din PiatraNeamþ, urmând o cari-

erã tumultuoasã laTeatrul Mic dinBucureºti. EugenCristian Motriuc faceteatru de 40 de ani... siîl face bine, cu maximde profesionalism.

Un ultim cuvânt...„Bravo maestre!”, teaºteptãm cu drag ºi laTeatrul de Artã Deva.

Pentru exemplul de dãruire în folosulpublicului ºi al artei,pentru întreaga sa carierã, vã propunem sãne întâlnim cu el ºi sã-ispunem cã-i mulþumimpentru ceea ce ne oferã.Sâmbãtã, 02 iulie 2016,ora 11.00, domnulEugen Cristian Motriucvine sã-l întâlnim. Aveþiocazia sã îl priviþi înochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþiparte dintre cei care îivor mulþumi oficialprintr-o diplomã ºi unbuchet de flori venind înfaþa statuii lui Decebaldin centrul Devei.

Iniþiatorii proiectului„Premianþii fãrã premii”

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016 Actualitate 5

“Deocamdatã se circulã în condiþii dedrum în lucru cu dirijare prin semafoareºi agenþi. Nu seînchide Defileul la 1iulie, constructorul adepus documentaþia.Depinde ºi de condiþi-ile meteo, dar din iuliese va închide clar”, adeclarat Ioan Tudor,ºeful DrumurilorNaþionale Gorj.

Potrivit drumarilorar mai fi de executatcâteva lucrãri de anvergurã.

“Mai trebuie turnatstratul de uzurã de la

Lainici la Petroºani,plasele ºi fixarea unorversanþi. Nu cred cãanul acesta vor fi gatalucrãrile. Ar mai fi defãcut parcarea de laLainici ºi podul de laLainici”, a mai subliniat sursa citatã.

Proiectul lucrãrilorde pe Defileu are ovaloare de aproape185 de milioane de lei,acesta fiind câºtigat deun consorþiu condus desocietatea spaniolãCopisa ConstructoraPiraneica.


Raiul cãrbunarilor dinlupeni face primii paºispre statutul de parcindustrial.

Fosta groapã degunoi a municipiuluiLupeni ºi locul pe careSocietatea de Închideride Mine a depus mereusteril, iar cãrbunarii auscotocit prin el dupãresturile de cãrbuni, vadeveni parc industrial.

Marþi, la Lupeni, s-asemnat acordul depredare – primire întreprimãrie, Conversmin,Ministerul Economiei ºifirma constructoare, iarîn cel mult douã sãp-tãmâni va fi organizat

ºantierul propriu-zis ºivor începe lucrãrile deecologizare.

„Ministerul, din baniide la bugetul public, vapreda Conversmin-ului,care va începe proce-dura de executare a

lucãrilor pentru acestproiect. Suma pe care o alocã ministerul, deocamdatã, nu estecunoscutã. Vor fi atâtde mulþi bani, cât va finevoie pentru toatecantitãþile de lucãrãriprevãzute în proiect. Vafi nivelatã fosta haldã,pentru cã acolo este ºio mlaºtinã, sunt fostelocuri unde s-a depuspãmânt ºi gunoaie. Seva ecologiza aceastãsuprafaþã, se va aducela un nivel acceptabil,se va planta iarbã ºi seva pune la dispoziþiaprimãriei”, a spus IoanCristescu, reprezentantzonal Ministerul

Economiei.Primarul din Lupeni

spune cã de un sfert desecol se vorbeºte despreecologizarea acestuiteren ºi cã, în sfârºit, seva putea face acestlucru. La final, aici va fiacces la utilitãþi ºi arputea fi atraºi investi-torii spre Lupeni.

„Astãzi am predatacest amplasament însuprafaþã de 29,3 ha,cãtre cei de laMinsietrul Economiei,prin Conversmin. Avemo firmã câºtigãtoare alicitaþiei, astãzi (n.r 28iunie 2016) le predãmamplasamentul ºi desãptãmâna viitoare ei îºivor face organizarea deºantier ºi vor începeefectiv lucrãrile. Voiface în aºa fel încât sãdãm parcele din acestteren absolut gratuitoricãrui investitor serioscare va veni ºi va crealocuri de muncã”, adeclarat CristianResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Acesta va fi singurulteren de aproximativ 30 de ha, care va fi pus la dispoziþia celorinteresaþi. Asta, maiales cã va acces la apã,gaz metan, canalizare,curent de înaltãtensiune, ori chiar accesla drumul naþional 66A,ori la calea feratã,amplasatã imediat învecinãtatea terenului.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Noroc cu reparaþiilela artera rutierã de peJieþ, cã acum cabana arputea aduce ceva banidin cazarea muncitorilor.Cabana Jieþ, altã datã oadevãratã perlã întremunþii din defileul sãpatîn estul Vãii Jiului deJiu, este acum tot mairar vizitatã ºi încercatãde vreme. SC PrestServse ocupã de adminis-trarea ei, iar directorulacestei firme susþine cãabia a reuºit sã aducãacolo muncitorii, pentrucã de turism, ori deorganizat nunþi, nu semai poate vorbi.

„Anul trecut am avutexerciþiul financiar, dupãmulþi ani de zile, pozitiv,având în vedere cã amavut un contract deînchiriere cu o firmãcare lucra la drum.Anul acesta, avem dejasolicitãri ºi o vom pune

la dispoziþia celor dori-tori. Deci este o situaþiemai deosebitã ºi, pentrucã este într-o zona maiizolatã, nu am reuºit sãinvestim sã o aducem la un grad de confortridicat, dar încercãm sãfacem ceva cu resurselelimitate pe care o avemsã o þinem în stare defuncþionare”, a spusGheorghe Mununar,director SC PrestServdin cadrul CEH.

Construcþia nu aratãtocmai bine, iar în

interior s-a degradat petimpul iernii, când s-auspart conductele de apã,dupã ce au îngheþat, darar putea fi funcþionalã,dacã s-ar gãsi fonduripentru investiþii ºi arexista un plan deatragere a turiºtilor.

Pe de altã parte, niciterenul de sport nu amai fost închiriat celorcare veneau aici sãjoace fotbal. Acesta seprãbuºeºete acum ºi unmal a fugit din cauzaapei care l-a mãcinat.

„A fost o viiturã chiarla începutul anului ºi l-adistrus. Nu am avutfondurile necesare sã îlreabilitãm. L-am scos lalicitaþie, s-au prezentatdouã firme, una acâºtigat licitaþia, darapoi a renunþat, dincauzã cã avea costul derepunere de funcþie esti-mat, mult mai mare

decât ar fi fost dispus sãinvesteascã ºi arenunþat”, a menþionatGheorghe Mununar.

În aceeaºi situaþie seaflã ºi Hotelul Onix dincentrul municipiuluiPetroºani, care, deºi a

fost reabilitat pe un etajîntreg, clienþii sunt atraºitot de camerele nereno-vate ºi mai ieftine. ªiaici se cazeazã mai mult

muncitorii ºi rar vinturiºti, ori oameni deafaceri.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

AºteaptãcentralizareadatelorAdministraþia localã de la

Uricani aºteaptã caAgenþia Judeþeanã pentruPlãþi ºi Inspecþie Socialã sãfinalizeze centralizareatuturor dosarelor depuse de cei care au fostafectaþi de ploiletorenþiale de acum osãptãmânã.

ªi în cea mai vesticãlocalitate a Vãii Jiului au fostinundaþii care au distrusgospodãrii, dar ºi drumuriaflate în patrimoniul public.

“Este o comisie care

lucreazã. Aceasta ia situaþia din localitate ºi centralizeazã. Noi le-amprezentat pagubele, iar ei triazã”, adeclarat Dãnuþ Buhãescu, primaruloraºului Uricani.

Autoritãþile locale nu au o sumã la care au fost evaluate pagubeleproduse de inundaþii. Potrivitautoritãþilor locale, comisia de laDeva va fi cea care va stabili cinebeneficiazã de ajutoare de urgenþã,astfel cã dupã parcurgerea acesteietape vor fi înaintate cãtre Guvernactele necesare.


Dragi prieteni, în aceastã zi de mare sãrbãtoare pentrucreºtinãtatea ortodoxã, vã transmit tuturor, dar mai cu

seamã celor care poartã numele binecuvântat alSfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, cele mai calde gânduri de

bucurie, sãnãtate ºi liniºte sufleteascã.

LA MULÞI ANI FERICIÞI!Haralambie Vochiþoiu, Senator de Hunedoara

PREMIERÃ ÎN ULTIMUL SFERT DE VEAC

Ministerul Economiei a predatgroapa de gunoi din Lupeni

Lucrãrile în Defileul Jiului nu seterminã anul acesta

Eugen Cristian Motriuc, un om, un spirit,un actor, un “premiant fãrã premiu”Existã activitãþi în care fãrã vocaþie, fãrã dãruire ºi fãrã

sacrificii personale nu se poate vorbi despre supravieþuire.Despre trãire nici atât. În cazul teatrului, actorul urcã, spunemnoi, gata sã-ºi sacrifice sufletul, sã ºi-l punã în palmã ºi, aºezatfrumos acolo, în cãuºul cald, sã-l ofere spectatorilor.

Reprezentanþii Ministerului Economiei au venit la Lupeni ca sãpredea constructorului amplasamentul pentru un viitor parc

industrial. Terenul va fi ecologizat, iar cei de la Conversmin, dar ºiconstructorii, au venit la faþa locului pentru a discuta ultimeledetalii. Apoi, va urma ca, în maxim 2 ani, dupã cum spun autoritãþilelocale, sã poatã fi dat investitorilor, cu acces la toate utilitãþile.

Drumarii cazaþi în cabanele minerilorMinerii au avut aproape la fiecare exploatare minierã câte o cabanã, loc în care

sãrbãtoreau Ziua Minerilor, ori luau parte la alte serbãri câmpeneºti. Pe rând, acestea au fost abandonate, iar acum, cabana din Jieþ, sau Hotelul Onix, abia dacã maisupravieþuiesc crizei. Nu se poate vorbi de turism ºi atunci proprietarii lor s-au gândit sãfacã bani din cazarea muncitorilor care construiesc în zonã drumul.Lucrãrile de modernizare din Defileul

Jiului nu vor fi finalizate nici în acestan, asta deºi termenul pentru realizarealucrãrilor era finele anului 2014. înprezent au loc lucrãri de consolidare aversanþilor ºi nu numai. Mai mult decâtatât, în luna iulie va fi instituit un nouprogram de restricþii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 20166 Invatamant

Ce se va întâmpla cu viitorii ºi actualiistudenþi români dinAnglia dupã BREXIT?

B ogdan Kochesch, ManagingPartner al Grupului EDUCATIVA,

rãspunde întrebãrilor pe care le au studenþii în urma referendumului dinUK, unde 52% dintre votanþi au optatpentru ieºirea din UE.

“Nu ºtim deocamdatã ce se va întâmpla.ÎNSÃ, putem sã ne închipuim ºi sã sperãm înscenariile mai favorabile, acele scenarii care sunt, de altfel, ºi logice din punct de vedere alcontextului economic ºi social actual”.

P e termen scurt (2 - 3 ani)

Marea Britanie este în continuare membrã aUniunii Europene cu drepturi depline pentruîncã 2 ani de la invocarea Articolului 50 dinDeclaraþia de la Lisabona care cel mai probabilse va întâmpla în timpul mandatului urmãtoruluiPrim Ministru. Faptul cã Marea Britanie este încãMembrã ºi va fi cel puþin pentru urmãtorii 2 —3 ani, înseamnã cã statutul tinerilor europenicare studiazã ºi vor începe sã studieze anul aces-ta în Marea Britanie NU SE VA SCHIMBA: vorbeneficia în continuare de împrumutul guverna-mental care acoperã taxa de ºcolarizare, costuricare se ridicã la aproximativ 9.000 de lire anual.

P e termen mediu ºi lung

Lumea academicã din Marea Britanie (avândîn frunte absolut toate universitãþile) are încredereîn influenþa ei asupra politicilor economice ºisociale. Astfel, considerãm cã statutul studenþilordin Uniunea Europeanã nu se va schimbasubstanþial dupã ce ieºirea Marii Britanii dinUniunea Europeanã devine efectivã.

Deºi suntem întristaþi de decizia majoritãþiielectoratului britanic, trebuie, în spirit democraticsã o respectãm. Rezultatul referendumului dinMarea Britanie NU reprezintã o barierã pentrustudenþii ºi forþa de muncã calificatã sau pentrucooperarea economicã, academicã ºi socialã.Avem încrederea cã schimbãrile urmãtoare nuvor fi radicale ºi nu vor afecta accesibilitatea ºicalitatea educaþiei în Anglia, Þara Galilor, Scoþiaºi Irlanda de Nord.

Sursa AGERPRESS

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 2016 Actualitate 7

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrietonalã & vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str.

Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

P enitenciarul BârceaMare îºi deschide,

larg, porþile. Cei care vorsã vadã cum e viaþa lapuºcãrie pot merge, mâine,la Penitenciarul BârceaMare, atunci când unitateamarcheazã "Ziua PorþilorDeschise”.

“Cu acest prilej, instituþianoastrã invitã membrii de familie ai personalului unitãþii,aparþinãtori ai deþinuþilor,reprezentanþi ai societãþii civileºi ai mass-media locale ºi cen-

trale, ONG-urile ºi instituþiipartenere, la un tur de vizitarea celor mai reprezentativelocuri din penitenciar. Scopulacestei activitãþi este acela de aprezenta penitenciarul ºi acti-vitãþile desfãºurate zilnic decãtre personalul unitãþii, precum ºi condiþiile de detenþieasigurate persoanelor private de libertate”, aratãreprezentanþii PenitenciaruluiBârcea Mare.

Activitatea se va desfãºura în intervalul orar 09.00- 12.00ºi va include o vizitã deprezentare a spaþiilor asociatã

cu informarea directã a celorinteresaþi privind activitãþilespecifice penitenciarului, astfelîncât sã fie asigurate condiþiileunei corecte informãri aopiniei publice ºi a combateriistereotipurilor sauprejudecãþilor legate de sistemul penitenciar.

Participanþii la evenimenttrebuie sã aibã asupra lor unact de identitate valabil (cufotografie). Accesul în locul dedeþinere presupune ca persoanele vizitatoare sã sesupunã controlului anti-teroristºi sã predea, pentru a fi pãstrate pe toatã durata vizitei,bunurile ºi obiectele interzise(telefoane mobile ºi compo-nente sau accesorii ale acesto-ra, obiecte ascuþite sau conton-dente, bãuturi alcoolice, precum ºi alte obiecte sau substanþe interzise). Nu potvizita penitenciarul persoanelesub 18 ani, neînsoþite de opersoanã adultã, precum ºicele care se aflã sub influenþabãuturilor alcoolice.


Nu mai puþin de 52 de educatori ºiinspectori ºcolari dinHunedoara ºi Alba auluat parte la un expe-riment ce a fost ca orevelaþi. Au mers înElveþia, Italia ºi FranÞaºi dacã la italieni nu augãsit mari diferenþe, laelveþieni au fost uimiþide relaxarea tuturor,de faptul cã educatoriile vorbeau celor miciaproape în ºoaptã ºicã acea catedrã care leimpune mãrimea pro-fesorului, nici nuexista. Toate acesteaau fãcut-o pe LuciaMuntean, coordona-toarea Grãdiniþelor cuprogram prelungit dinPetroºani, sã spunã cãar trebui luatã în calculºi opþiunea copilului,mai mult decât progra-

ma ºcolarã saupreºcolarã.

„Am vãzut acolocadre didacticefoarte relaxate, copiifoarte liniºtiþi, deºinu au mai puþinicopii ca noi. Au ºi eiîn Elveþia, Italia sauFranþa tot atât de mulþicopii la clasã, însã,modul în care se puneproblema în relaþia ccucopilul ºi cu programaºcolarã, cred cã, pânãla urmã conduce la ostare de bine a tuturor.În relaþia pãrinþilor cuºcoala, existã unparteneriat foarterelaxat. Pãrinþii vinatunci când suntchemaþi la ºcoalã, par-ticipã la activitãþi, doarîn limita posibilitãþilorºi a timpului pe care îlau la dispoziþie. Nu

este nimic obligatoriu.Psihologul, sau educa-torul þine legãtura cupãrinþii ºi îl informeazãacasã”, ne-a mãrturi-sit, în urma schimbuluide experienþã dinEuropa, LuciaMuntean, profesoarãce coordoneazã educa-toarele din Petroºani.

Mai mult, dascãliinoºtri au fost impre-sionaþi de austeritateadin grãdiniþe ºi asta încomparaþie cu dotãrilede la noi, poateexagerate, aºa cum ºipãrinþii exagereazã înrelaþia cu copiii lor ºi

le oferã totul pe tavã,fãrã sã îi lase sãdescopere singuri cesunt capabili sã facã.Tocmai de aceea, ainoºtri se gândesc ce arputea sã aplice la noi.

„Aº cãuta sã le învãþpe colegele tinere, darnu numai, ca ºi pepãrinþi, sã aplice acestgen de relaxare înrelaþiile cu copilul.Nimeni nu este nervos, ori stresat. Nuam auzit-o pe educa-toarea la care noi amasistat o zi întreagã, osingurã datã ridicândvocea sã atenþioneze

vreun copil ºi acesteasunt lucruri pe care artrebui sã le învãþãm ºinoi”, a mai spus Lucia Muntean.

În Franþa sistemulde învãþãmânt nudiferã mult de al nostru, iar în Italia,dascãlii hunedoreniparcã au redescoperitdin nou gãlãgia de laorele de clasã., însã,tot au fost aspecte din care au avut deînvãþat, mai ales cã dintaxe francezilor suntplãtiþi asistenþii mater-nali ce se ocupã decopii, încã din prima ziîn care s-au nãscut.

„Dacã o tânãrã estepentru prima datãmamã, asistentulmaternal se duce la eaºi o învaþã ce are defãcut. Toate acesteaintrã în taxele pe carele plãteºte oricefrancez, fie cã arecopil, fie cã nu.Prioritatea lor numãrul1 sunt copiii ºi am fostuimite sã aflãm cât acrescut natalitatea în Franþa pentru cãfamilia este protejatãastfel”, a conchisLucia Muntean.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Dascãlilor le lipseºte relaxarea, iar copiilor încurajareaU n scurt schimb de experienþã cu

dascãli din învãþãmîntul preºcolareuropean i-a fãcut pe ai noºtri sã spunãcã nu suntem relaxaþi, cã ne lipseºtedetaºarea de cliºee ºi programe greoaieºi luãm prea puþin în calcul dorinþelecopiilor. Au învãþat, însã, sã asculte, ºi-au luat notiþe ºi le vor aplica ºi la noi.

Poftiþi la penitenciar…

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 29 Iunie 20168 SportA început

numãrãtoarea inversãpentru numirea nouluiantrenor al echipeiNaþionale de Fotbal a României.

Deocamdatã, încãvreo douã zile eantrenor PuiuIordãnescu, zis“Caºchetã”. FederaþiaRomânã de Fotbal separe ca nu-ºi permiteun nume titrat, sã-izicem de lux. Sau nu

vrea. Acum la apogeulcarierei lor, MirceaLucescu sau CosminOlãroiu ar fi putut fisoluþia idealã. Dar egreu sã te pui cu“mãlaiul” celor de laRãsãrit, ori de prindepartãrile arabe.Deocamdatã federaliisunt mulþumiþi cã s-audebarasat de doctoralPompiliu Popescu,tocmai când nu tre-buia. Acum ei nu prea

agreazã nici idea cuun antrenor strãin.

Acum se cer niºterepere clare pentru aputea deþine calitateade selecþioner-antrenor al României:experienþã, trofee laactiv, motivaþie. PePuiu Iordãnescu l-arþine Federaþia cam totpe acolo, ca directortehnic al loturilornaþionale. Aºadar cercul se închide.

Nea Puiu, propune-leîncã un mandat. Cã mai rãu de atât…

Henþ cu mâna

NEA PUIU, RAMÂI MATALE!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

N eaºteptat deusturãtor s-a

încheiat acest baraj depromovare în Liga a-III-a pentru HerculesLupeni: 0-4 ºi 0-3 cuRipensia Timiºoara,campioana judeþuluiTimiº. Vom mai zãboviasupra acestui subiect,pentru cã este meciuldupã care s-a tras cortina peste fotbaluldin Valea Jiului.

Referitor la meciul dinValea Jiului.

Timiºorenii au fãcutdeplasarea la meci cu o ziînainte – la fel ca ºi lupe-nenii, la Timiºoara cazându-sela motelul “Gambrinus” laintrarea în Defileul Jiului. Îndimineaþa dinaintea par-tidei, timiºorenii au fãcut ovizitã la Mãnãstirea Lainici,

la sugestia antrenoruluiRemus Steop, deºi majoritatea jucãtorilor îºidoreau sã meragã la mall.De unde atâtea mall-uri înPetroºani!?

G hinion cuMicloºinã

Arbitrul reºiþean DorinMicloºinã a mai arbitrat unmeci pentru promovare înDivizia “C” în 2011 cu oechipã din Valea Jiului peteren. E vorba despre meciul de la Arad, FlacãraFãget – Jiul Petroºani, 1-0,când a promovat tot echipadin Timiº, alãturi de el fiindatunci ca ºi acum adiacentulRãzvan Nistoran.

L ume ca la urs!

Circa 1000 de spectatoriau fost la acest joc, cifrãnemaiîntâlnitã de vreo zeceani la un meci de fotbal înValea Jiului. Printre aceºtia,primarul Lupeniului,Cristian Resmeriþã, dar ºivreo o sutã de suporteriveniþi de la Timiºoara cuautoturisme personale. Ei s-aubucurat la vestiare alãturi de

favoriþii lor, cu sticle deºampanie, fiesta continuândºi în afara stadionului, undea avut loc un adevãrat showpirotehnic, aprinzând câtevatorþe. Senegalezul N’DianeMediop a fost în centrulatenþiei, fiind solicitat de

cãtre copii pentru autografeºi fotografii.

F air playHercules

La finalul jocului, laîndemnul antrenorului DanVoicu, fotbaliºtii de la

Hercules au format unculoar la intrarea spre ves-tiare, aplaudându-i cusportivitate pe cei de laRipensia Timiºoara.

CONCLUZII„Din punctul meu

de vedere, RipensiaTimiºoara ar fi bãtut oricare altã echipã înmeciurile de braj. A

demonstrat cã dispune de multe elemente de valoare. La rândul nostru,dacã jucam cu altãechipã, am fi pututcâºtiga. Noi ne dorim înLiga a-III-a, sã vedem cumse vor alcãtui cele 6 serii.Poate prindem un loc...dacã nu, de la toamnã oluãm de la capãt”, a spusNelu Haþegan, preºedintelede la Hercules Lupeni.

Dan Voicu: “Victoria Ripensiei în

dublã manºã e una farãdubii. Dupã cum am maispus, diferenþa de valoareîntre fotbalul timiºean ºicel hunedorean e mare.Ripensia e o trupã disci-plinatã ºi fair play. Totule la superlativ când vinevorba de aceastã echipã.Va câºtiga cu siguranþa ºiLiga a-III-a. În ceea ce nepriveºte, pot spune cãaºteptam mai mult de laacestã partidã retur. Dinpãcate, atât am putut. ”

Remus Steop:

“Ne doream sãcâºtigãm ºi am încercat sã ne facem joculobiºnuit. A fost normal cadupã ce am deschis scorulsã avem o posesie prelun-gitã, sã încercãm sã nedezechilibrãm adversarulºi sã ne creãm cât maimulte oportunitãþi.Acestea au venit, dar dinpãcate am ratat cuuºurinþã. Important esteînsã cã am câºtigat ºi amjucat frumos. Am fostapreciaþi aici în ValeaJiului. Îi felicit pe bãieþi.”

ECOURI DUPÃ UN BARAJ RATAT

Jucãtorii lupeneni îi aplaudã la final pe cei de la Ripensia

cvj nr 1133, miercuri 29 iunie

Documents