cvj, nr. 73, miercuri 29 februarie

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 73

Miercuri, 29 februarie 2012

CNH trebuie sã

trãiascã din ceproduce

B ugetul CompanieiNaþionale a Huilei

Petroºani este ºi în acest annegativ, dar mãcar a fostadoptat mai repede decât înanii precedenþi.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Încep lucrãrilela Centrul

PetroºaniuluiÎ ncep lucrãrile la Centrul

Civic al municipiuluiPetroºani. Administraþialocalã dã asigurãri cãlucrãrile de construcþie a centrului în zona de Nord aPetroºaniului, încep imediatce vremea va permite.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

Pensionariiminieri

reprimesc gratuitãþile

P este 11.500 de pensio-nari minieri din Valea

Jiului îºi vor primi de lunaviitoare gratuitãþile din nou.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Salvatoriimontani,

eroii muntelui

S alvatorii montani dinjudeþul Hunedoara, dar ºi

din întreaga þarã, poartã peumeri povara vieþilor turiºtilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Întoarcere în timp

VVVVâââânnnneeeeaaaazzzzãããã ppppeeeennnnttttrrrruuuu aaaa aaaavvvveeeeaaaaccccuuuu cccceeee ssssãããã ttttrrrrããããiiiiaaaassssccccãããã

P ierderea locurilor de muncã i-au fãcut pe mulþi locuitori ai comunitãþilor mai izolate, care pot finumite, fãrã probleme, sate sã se întorcã în gospodãriile pãrinteºti pentru a evita acumularea

datoriilor la întreþinerea locuinþelor deþinute în municipii ºi oraºe. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Copii contra pãrinþi 0:30 Amazon (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Jurãmânt de rãzbunare 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:30 Fotbal: România -Uruguay 22:30 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Silent Hill

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Cele douã lumi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român deComedie 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Academia de poliþie 0:30 Pro Motor (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

10:30 Medium (r)

11:30 Teleshopping

12:00 În familie (s)

12:30 În familie (s)

13:00 Teleshopping

13:30 Camera de râs

13:45 Teleshopping

14:15 Întâlnirea inimilor (s)

14:35 Întâlnirea inimilor (s)

15:00 Totul despre mame (r)

16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete

20:30 Cronica Cârcotaºilor

22:15 Trãsniþii

23:15 Focus Monden

23:45 Medium

0:30 Focus (r)

1:30 Cronica Cârcotaºilor (r)

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Cãlãtorii la superlativ 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 13:20 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Telejurnal 17:30 Clara, o pasiunefrancezã 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 21:50 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Matadorul 0:50 Agenþia Psych

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi mem-bri ce doresc sã înveþetainele dansului. Înscrierilese fac la sediul Casei deCulturã Studenþeºti dupãurmãtorul program:

Parângul între orele14:30 - 16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele17:00 - 18:00 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi deliceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

Vând spaþiu comercial înzonã centralã str. 1

Decembrie 1818 la parterulblocului 124, suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m²în Vulcan (Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

ANUNÞURI

Pierdut legitimatie de handi-cap transport urban pe numeleDãnaci Niculina. O declar nula.

PIERDERI

D isponibilizaþii care austat în greva foamei în

faþa CNH la începutul aces-tui an sunt deciºi sã dea înjudecatã Compania Huilei,Ministerul Economiei ºisindicatele care au negociatdisponibilizarea celor 900 deortaci. Asta pentru cã au fostminþiþi ºi nu ºi-au primit latimp banii ºi, între timp, s-au îmbolnãvit grav.

Foºtii mineri spun cã s-au îmbol-nãvit dupã ce au stat nemâncaþi 8zile, iar acum, unul dintre cei trei vatrebui sã se opereze pe cord, în urmaunor complicaþii survenite dupã ce afost luat cu salvarea din faþa CNH.

„În urma faptului cã am stat îngreva foamei am ajuns în spital cupreinfarct ºi acum am nevoie de ooperaþie pe cord. Urmeazã dupã data10 martie sã ajung la Timiºoara la unprofesor. Operaþia costã aproximativ2.600 de euro, iar din acest motiv

am decis, împreunã cu mai mulþicolegi cã îi vom da în judecatã petoþi cei care ºi-au bãtut joc de noi. Levom cere daune morale”, spuneSabin Firizoiu, fost grevist.

„ªi azi, când am vãzut cã eraucolegi de ai noºtri care sunt gata sã-ºidea foc pentru aceºti bani care ni s-au promis mi s-a pãrut nedrept.Suntem deciºi sã îi dãm în judecatãcã ne-au adus în acest stadiu cu

promisiunile lor”, susþine ºiPetru Blikling, fost grevist.

Trei dintre cei 900 de mineridisponibilizaþi în septembrie2011 au stat de douã ori îngreva foamei în faþa CNH.Ultima datã, oamenii au statnemâncaþi 8 zile, iar fiecare aajuns la spital cu diferite com-plicaþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 2012 Actualitate 3

B ugetul CompanieiNaþionale a

Huilei Petroºani este ºiîn acest an negativ, darmãcar a fost adoptatmai repede decât în aniiprecedenþi.

Asta ºi datoritã tensiunilordin rândul disponibilizaþilordin minerit, care încãaºteaptã cea de a treiatranºã a salariilor compen-satorii.

Compania Naþionalã aHuilei Petroºani va trebui sãse descurce ºi în acest andoar cu banii din veniturileproprii, chiar ºi pentrupartea de investiþii sauretehnologizare. Altfel spus,sã trãiascã din ce produce,fãrã bani din bugetul statului.

Deºi funcþioneazã în subordinea MinisteruluiEconomiei ºi Comerþuluisingurii bani care vin de labugetul de stat reprezintãsubvenþia pentru minelecuprinse în programul deînchidere, respectiv Petrila,

Uricani ºi Paroºeni. Iarbugetul este unul dezechili-brat. Conform informaþiiloroficiale, veniturile totaleprevizionate pentru anul2012 sunt de 667 de mi-lioane de lei. Din aceastãsumã, 201 milioane de leireprezintã subvenþia pentruînchiderea minelor nevia-bile, iar 466 de milioanede lei sunt banii încasaþi deCompanie din producþiavândutã.

În acelaºi timp, cheltu-ielile pentru acest an suntprevizionate la un miliardde lei, bani alocaþi atâtpentru cheltuielile cumunca vie, cât ºi pentruinvestiþii. Conform BVC alCompaniei, la acest capitolsunt prevãzute 30 de milioane de lei.

Vestea bunã este cã,dupã mai mult timp, buge-tul Companiei intrã în dis-

cuþia Guvernului la începutde an. Anul trecut acesta afost aprobat în 20 aprilie,iar în 2010 a venit abia lasfârºitul lunii august. Înschimb, pe tot parcursulanului 2011, CNH a tre-buit sã se descurce strictdin banii proveniþi dinresurse proprii, din cauzãcã Guvernul nu a aprobatsubvenþia în lipsa avizuluide la Comisia Europeanã.

P roblemelesociale,

rezolvateO datã cu aprobarea

celor douã proiecte dehotãrâre ºi publicarea aces-tora în Monitorul Oficial serezolvã, parþial, problemadisponibilizaþilor. Dupã cebanii au intrat în conturileCompaniei, disponibilizaþiiîºi vor primi cea de-a treiatraºã a salariilor compen-

satorii. Însã din nefericire,apar alte probleme, ºianume viitoarele disponibi-lizãri. Dupã cum specificãreprezentanþii ComisieiEuropene, România s-aangajat sã sprijine lucrãtoriidin mine care urmeazã a ficoncediaþi ºi sã susþinãreconversia profesionalã aacestora pentru a-i ajuta sãgãseascã un nou loc demuncã în afara industrieicãrbunelui.

Compania Naþionalã aHuilei SC Petroºani este oîntreprindere de stat ºi sin-gura societate din Româniaproducãtoare de cãrbune.În prezent, deþine ºapteunitãþi de producþie de cãr-bune, iar România a decissã închidã trei dintre aces-tea, considerate necompeti-tive. Prima dintre mine vafi închisã pânã la sfârºitulanului 2015 (Petrila), iarcelelalte douã pânã lasfârºitul anului 2017(Uricani ºi Paroºeni).

CarCarmen men COSMANCOSMANRaul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Au amânatprotestul

D isponibilizaþii din Valea Jiului auamânat deocamdatã protestul din

faþa CNH. Oamenii s-au adunat marþidimineaþã la sediul fostului angajatorca sã li se spunã când vor primi baniide disponibilizare.

O delegaþie a lor a participat la discuþii cu direc-torul general al Companiei, Constantin Jujan, iarîn urma negocierilor, cei doi care au anunþat cã seauto incendiazã au renunþat deocamdatã laprotestul extrem. “Deocamdatã am suspendatprotestul ºi am înþeles cã ar bine sã aºteptãmpânã vedem ce aprobã Guvernul în ºedinþã. Darnu renunþ la protest ºi dacã ne mint în continuare,merg pânã la forma extremã pe care am anunþat-o ºi chiar sunt decis sã îmi dau foc”, adeclarat Tiberiu Racz, unul dintre cei doi disponi-bilizaþi care au anunþat cã se auto incendiazã.

Alãturi de foºtii mineri a fost ºi marþi preºedin-tele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului(LSMVJ), Zoltan Lacataº, care a spus cã protestuleste doar suspendat ºi cã oamenii aºteaptãhotãrârea de Guvern. „Am participat la discuþii cuconducerea Companiei ºi am decis sã aºteptãm sãvedem care e efectul ºedinþei de Guvern. Nu amrenunþat la protest, dar aºteptãm sã vedem ceveºti ne vin”, spune Zoltan Lacataº, preºedinteleLSMVJ.

Surse din cadrul Companiei Huilei spun, însã,cã plata disponibilizaþilor a intrat în linie dreaptã ºicã în câteva zile, dupã aprobarea Hotãrârii deGuvern, vor intra ºi banii promiºi în septembrie2011.

Fiecare fost miner trebuie sã mai primeascãaproximativ 7.000 de lei, bani care reprezintãtranºa a treia.


CNH trebuie sã trãiascã din ce produce

Disponibilizaþii dau în judecatã CNH, sindicatele ºi MEC

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 201244 Politic

B iroul ExecutivJudeþean al PRM

Hunedoara, întrunitluni, 27 februarie 2012,în ºedinþã ordinarãpentru a analiza ºiaproba obiectivele electorale stabilite pen-tru alegerile locale din

luna iunie 2012 ºi-adesemnat candidaþiipentru funcþia de primar ºi de preºedinteal Consiliului Judeþean.

Totodatã, Victor Leu a fostexclus din PRM cu votul unanim al membrilor BirouluiExecutiv Judeþean al PRM

Hunedoara. Singurul regretexprimat în cadrul ºedinþei afost acela cã mãsura de excludere a lui Victor Leu dinPRM nu s-a luat mai devreme.În altã ordine de idei, IoanLupu a fost numit preºedinteinterimar al organizaþiei PRMHaþeg, iar

Mihai Irimie a fost numitpreºedinte interimar al organi-

zaþiei PRM ªoimuº.În urma dezbaterilor, forul

de conducere al FilialeiJudeþene a PRM Hunedoara adecis ca obiectivele principaleale PRM sã fie: obþimerea unuinumãr dublu de mandate deconsilieri locali (faþã dealegerile din 2008) ºi, deasemenea, dublarea numãruluide consilieri judeþeni.

Biroul Executiv Judeþean alPRM Hunedoara a aprobatcandidatura domnului CostelAvram la funcþia de preºedinteal Consiliului JudeþeanHunedoara.

Biroul Executiv Judeþean alPRM Hunedoara a aprobat can-didaturile la funcþia de primar înurmãtoarele localitãþi:

HUNEDOARAMircea POPAVULCANDorel ªCHIOPUORÃªTIEConstantin STOICAURICANIDaniel MORARUPETRILAEmanuel ANDRONACHE

ANINOASAMaria GUDACUªOIMUªMihai IRIMIEVAÞA DE JOSSimon VOICUVÃLIªOARAIoan HUHPreºedintele PRM

Hunedoara, Costel Avram,susþine cã pânã la finalul sãptãmânii viitoare vor fidefinitivate candidaturile întoate localitãþile din judeþ.

Preºedintele PRMHunedoara, Costel Avram, ºi-a exprimat optimismul înceea ce priveºte atingereaobiectivelor PRM la alegerilelocale din 2012, beneficiind ºide sprijinul conducerii centralea partidului. În cadrul ºedinþeiComitetului Director al PRMce a avutz loc la sfîrºitul sãp-tãmânii trecute, preºedinteleCorneliu Vadim Tudor l-a asigurat pe liderul PRMHunedoara de tot sprijinul,promiþându-i cã va fi prezentîn campania electoralã, în modspecial în Valea Jiului.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

PRM Hunedoara ºi-a desemnatcandidaþii pentru alegerile locale

Într-o scenetãumoristicã pe

care am vãzut-o laTV cu mulþi ani înurmã, un muncitorde la o între-prindere de prelu-crare a lemnuluitot ieºea pe poartafabricii cu o roabãplinã de rumeguº.

Paznicul de la poartã,un monument de vigilenþã pus în slujbaapãrãrii bunului „întregu-lui popor”, verifica foarteatent dacã în rumeguº nuse ascunde vre-un obiectsustras de respectivulcãrãuº. De fiecare datã,acelaºi rezultat: în roabã,doar rumeguº fãrã valoare.

Totuºi, dupã mai multeastfel de „transporturi”pe care le verificase la fel

de atent ºi în care nugãsise nimic suspect,paznicul nu-ºi mai poateînfrâna curiozitatea ºiîntreabã la ce poatefolosi atâta rumeguº?Omul recunoaºte cuinocenþã nedisimulatã cã,de fapt, el avea nevoiede… roabe!

Mi-am amintit acestexemplu hazliu de dis-tragere a atenþiei atuncicând am aflat de la unmartor cã bugetulConsiliului Local almunicipiului Vulcan afost aprobat în urma uneidezbateri de 9 minute ºi32 de secunde!!! Celorde la PDL Vulcan le-areuºit ºi aceastã diversi-une, iar cei de la USL aumuºcat momeala. S-abãtut atâta monedã înultima perioadã deschimbul de voturi întreputere ºi opoziþie laVulcan – buget contra

consilieri – încât s-a uitatcã bugetul este hotãrâreacea mai importantã pecare un consiliu local odiscutã într-un an.

Dezbaterile convocatela o orã total nepotrivitã(10 dimineaþa) s-au„învârtit” în jurul altorteme, ocolind cudesãvârºire orice aspectdin proiectul prin care sepropunea împãrþirea acca. 514 miliarde de leivechi (51.392 mii lei).Am aflat de la prietenistabiliþi în strãinãtate cã,în þãri cu experienþãdemocraticã, este deneconceput pentru oautoritate publicã localãsã dezbatã bugetul unuioraº ºi sã nu participechiar sute de localnici –plãtitori de taxe ºiimpozite - la aceasta.

Oricât de deºtepþi ºide frumoºi ar fi primarulºi membrii consiliuluilocal ºi oricâtã încredereai avea în ei, poþi sã-i laºisã împartã 514 miliardede lei fãrã sã fii mãcarsimplu spectator?

Unde mai pui cãatunci ai ocazia cea mailegitimã de a-i întreba pecei ce administreazãbanul tãu când ºi cu cefonduri vor dispãreagropile de pe aleile dinjurul blocului în carelocuieºti. Cu ce fondurieste sprijinitã secþia

sportivã sau grãdiniþa lacare-þi activeazã nepotul.Sau, care este priori-

tatea cu care se vor(co)finanþa reabilitareareþelelor termice ºi alefaþadelor la blocuri pen-tru reducerea facturilor laiarnã. Se puteau exprimapãreri referitoare la fap-tul cã suma totalã (600de milioane vechi) cucare vor fi sprijinite în2012 toate bisericile dinVulcan este exact jumã-tate din suma alocatã„nedeii vulcãnene”.

La discutarea bugetuluipe anul 2011, am încer-cat sã-lconving peprimar cã nuajung 4 mil-iarde pentrureabilitareastrãzilor din„Centrulvechi”. Dinpãcate, amavut dreptate:au ajuns „pejumãtate”,doar pentrupartea de lanord de strada N.Titulescu. Încealaltã parte,

la câþiva metri de bule-vardul reabilitat cu cca.zece milioane de euro,dai în gropi. Dupã zãpa-da din ultimul timp,numãrul acestora s-arputea reduce prin unirea

mai multora. Ar mai finevoie de cel mult 4 miliarde. Numai cã, nu s-a gãsit loc pentru aceºtibani în bugetul votat con-tra-cronometru.

Totuºi, pentru adevãr,la dezbateri au fostprezenþi câþiva profesorisperiaþi de zvonul cã nu-ºi vor primi salariile.Ceea ce este de apreciat.

Orice persoanã sau grupde persoane care are oproblemã este binevenitãla ºedinþele (publice) aleconsiliului local pentru a-ºi prezenta ºi susþineproblema respectivã.Imaginaþi-vã, câþi dintrelocuitorii din „Centrulvechi” nu ar fi renunþatla buldo-excavatorul dinbuget (3,8 miliarde) saula cele 5 bazine de înotexterioare de la ºcoli (5 miliarde) pentru reabilitarea aleilor sau ablocurilor din cartierullor? Sunt convins cã,dacã ar fi participat, le-arfi amintit celor dinprimãrie ºi consiliu localde prioritãþile stabilite deei când au fost chestionaþi în vedereastabilirii Planului de dezvoltare a localitãþii.

ªi cã, la dezbatereaunui buget, nu e de alergat. Ci, de stat ºi decugetat!

DorDorel el ªCHIOPUªCHIOPU,,Consilier localConsilier local

PRM VPRM Vulcanulcan

Bugetul contra-cronometru

Bugetul de 514 miliarde almunicipiului Vulcan a fost votat în

9 minute ºi 32 de secunde

C onducerea PDLHunedoara

aºteaptã o decizie dela Bucureºti pentru avedea modalitatea decolaborare cu UNPRla alegerile locale ºigenerale.

Indiferent cã estevorba despre constituireaMiºcãrii Populare sau oalianþã neparafatã, PDLºi UNPR sunt decise sãse susþinã în alegeri. Cuanumite condiþii deambele pãrþi. MiºcareaPopularã ar putea sã nuse constituie pânã laalegerile locale, din cauzatimpului fizic insuficient.Practic, pânã la alegerilelocale mai sunt doar treiluni, o perioadã foartescurtã pentru impunereaunei noi alianþe, darchiar ºi aºa între celedouã partide se poartãnegocieri în vedereasusþinerii reciproce. Maimult se vorbeºte dejadespre posibili candidaþi

unici pentru posturile deprimari. Sunt surse carevorbesc despre faptul cãliderii PDL ºi UNPR austabilit deja sã nu pre-zinte candidaþi acolounde aliaþii au primari înfuncþie ºi sunt cotaþi cuprima ºansã sã câºtige laalegerile. Probleme arputea sã aparã doar înceea ce priveºte pretenþi-ile UNPR, mai ales laalegerile parlamentare.UNPR ar vrea 25%,spun unii, sau cel puþin15% conform altor infor-maþii din locurile eligibile,pe motiv cã partidul areo structurã puternicã înteritoriu. Aceastã condiþie

este greu de digerat deunii dintre greii partidu-lui, care au început dejasã „însãileze” MiºcareaPopularã fãrã UNPR.

S e aºteaptãdecizia de la

Bucureºtiªi s-a intrat în faza

tatonãrilor ºi cu celelalteformaþiuni mici, care arputea fi înglobate înviitoarea MiºcarePopulare. În plus, se faccalcule pentru a vedeacare sunt ºansele PDL cuºi fãrã UNPR.

Referindu-se la posibilacolaborare dintre PDL ºiUNPR, preºedinteledemocrat – liberalilor din

judeþul Hunedoara, DorinGligor, a precizat cã seaºteaptã rezultatulnegocierilor de laBucureºti. „Se negociazãla nivel naþional o formãde alianþã ºi nu numai cuUNPR. Sãptãmânaviitoare vom ºti cum vaarãta aceasta. (…)Colaborare punctualã estenecesar sã avem cuUNPR, în lipsa alteialianþe stabilite instituþio-nalizat de la nivel cen-tral”, a declarat DorinGligor. Acesta a precizatcã, în scurt timp, se vastabili forma de colabo-rare, una singurã, unitarã,la nivel naþional, care va fiaplicatã ºi în teritoriu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


O altã vechetradiþie

româneascã este pecale de a se pierde.Este vorba despre„mãrþiºor” care,astãzi, a ajuns sãreprezinte o micãafacere pentruvânzãtorii debibelouri, gablonþurisau flori.

În acest timp, simboluliniþial al sãrbãtoririi sosiriiprimãverii s-a pierdut înnegura vremurilor.

Iniþial, mãrþiºorul sim-boliza funia anului careadunã, prin împletirea adouã fire, alb ºi roºu,

douã anotimpuri opuse –vara ºi iarna. În trecut,mãrþiºorul era confecþion-

at doar de mame careadãugau la firul bicolorcâte o monedã de argint

sau de aur ºi-l împleteaula mâna copiilor îndimineaþa zilei de 1 martie.

Ulterior acesta a fostreprezentat prin diferiteforme tradiþionale, de lanelipsitul coºar sau trifoicu 4 foi pânã la simboluriale primãverii, precumghioceii sculptaþi în lemnsau coºuleþe împletite dinfibre vegetale. Ce a ajunsastãzi vestitorulprimãverii este, însã, unadevãrat kitsch. Adicã,tot felul de bibelouri,buchete de flori sau alte“chestii” de prost gust.Respectiv, un alt prilejpentru vânzãtorii de“nimicuri” de a câºtigaun ban de pe urma celorcare þin la “tradiþii”…

MirMircea cea NISTORNISTOR

Au început burseleL a sfârºitul sãptãmânii trecute, aproape 1.000

de hunedoreni au participat, în 10 localitãþi,la prima Bursã a Locurilor de Muncã din noul an.Dintre aceºtia, în întreg judeþul, doar 95 deºomeri ºi-au gãsit “pe loc” un job. Alþi 47 au fost selectaþi în vederea uneiviitoare angajãri.

La prima bursã, una localã, au fost prezenþi,cu oferte, 40 de agenþi economici care au pusla dispoziþia ºomerilor circa 200 de locuri demuncã. Cea mai numeroasã participare a fostînregistratã la Deva – 240 de ºomeri, peste100 de persoane fiind prezente ºi la acþiunileorganizate în Petroºani, Orãºtie ºi Hunedoara.

În Valea Jiului, Bursa a fost organizatã lasediile agenþiilor locale pentru ocuparea forþeide muncã din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. La

acþiune au fost prezenþi doar 20 de angajatori care auoferit, în total, aproape 50 de locuri de muncã. Celemai multe angajãri au fost fãcute la Petroºani ºianume 15. Urmãtoarea acþiune de acest gen este pro-gramatã a se derula în luna martie atunci când va fiorganizatã o Bursã Naþionalã a Locurilor de Muncã.


A fost odatã un mãrþiºor...

Bodo concerteazãdoar la Lupeni

T rupa Proconsul va concerta doar înLupeni, nu ºi la Petroºani.

La începutul lunii februarie, Bodo, solistul for-maþiei bucureºtene de rock s-a deplasat în ValeaJiului pentru a negocia susþinerea a douã concerte înPetroºani, respectiv Lupeni.

Cele douã manifestãri erau dedicate Zilei Îndrã-gostiþilor (þinutã, mai nou, pe 14 februarie de ziuadedicatã Sfântului catolic Valentin) dar nu au maiavut loc din cauza cãderilor abundente de zãpadã ºia viscolului.

Plecaþi spre Valea Jiului, Proconsul-ii au fostnevoiþi sã se întoarcã în Capitalã, iar concertele aufost amânate. În timp ce spectacolul promis laLupeni va avea loc în data de 1 martie, cel dinPetroºani rãmâne “amânat”.

“Concertul programat în data de 14 februarie afost amânat din cauza condiþiilor atmosferice nefa-vorabile, TIR-ul cu instrumentele formaþieinemaiputând ajunge în Petroºani. Deocamdatã nu afost stabilitã nicio datã la care trupa Proconsul vaconcerta la Petroºani”, a precizat Nicu Taºcã, purtã-tor de cuvânt Primãria Petroºani.

În Lupeni, concertul trupei Proconsul va începe laora 19:30 ºi se va desfãºura în sala de sport a ªcoliiGenerale Nr. 2, intrarea fiind gratuitã.


Bate palma PDL cu UNPR pânã la alegeri?

”S utem pregãtiþipentru cã, sã nu

uitãm, vânãtoarea estecea mai veche meseriedin lume, pentru caomul sã se hrãneascã,sã supravieþuiascã”- adeclarat ing. BrunoStern, Ocolul SilvicLupeni.

Pierderea locurilor demuncã i-au fãcut pe mulþilocuitori ai comunitãþilor maiizolate, care pot fi numite,fãrã probleme, sate sã seîntorcã în gospodãriilepãrinteºti pentru a evita acumularea datoriilor laîntreþinerea locuinþelordeþinute în municipii ºi oraºe.

O parte dintre aceºtia auprofitat de iarna grea care afãcut animalele sãlbatice sãcoboare în apropiere de

gospodãrii ºi au încercat sã levâneze ilegal pentru a facerost de o bucatã de carne.Ingenioºi, oamenii locurilorfolosesc capcane sun formãde cuºti ºi laþului.

N u eu mã duc laele. Ele vin la

mineAnimalele care cad pradã

cel mai uºor ”braconierilor ladomiciliu” sunt iepurii, dar ºicãpriorii ºi, mai rar, porciimistreþi. Cei care sunt prinºila braconat riscã amenzi, dartrebuie sã plãteascã ºi con-travaloarea vânatului între500 ºi 2.000 de euro.

ªi cum hoþul neprins evânãtor cinstit, amatorii decarne de vânat sunt bineorganizaþi ºi îºi ºterg urmele.

”Doarã nu ma duc prinpadure sã le prind. Ele vin lamine ºi dacã dumitale îþistrâcã gardul sau dã iama lafânaþ, îl laºi?” - ne-a apostro-fat un localnic de pe delurileLivezeniului atunci când l-amîntrebat ce face dacã uncãprior sau un mistreþcoboarã în prejma casei sale.

În unele sate dintrePetroºani ºi Haþeg doariepurii mai îndestuleazã câteo masã a norocoºilor, iar laBãniþa, cârnaþul de mistreþeste o delicatesã rarã pe careºi-o permit din când în când.

P atrulãri ºisupraveghere

Reprezentanþii de laAsociaþia Vânãtorilor ºiPescarilor Petroºani ºi cei dela Ocolul Silvic Lupeni nu ausesizat situaþii de acest gen,susþinând cã probabil zãpada

foarte mare de la munte facegreu accesibil chiar ºi bra-conajul.

”ªi astãzi am fost cu cei dela Parcul Naþional GrãdiºteaMuncelului ºi cei de la Mediupentru evaluarea car-nasierelor mari, dar nu amgãsit urme de posibili bra-

conieri. Pe zãpada asta credcã nici ei nu se aventureazã.Abia am putut urca noi lamunte pentru a duce hranã ºisare bietelor animale. Avemoameni în fiecare fond ºi mãanunþau dacã vedeau aºaceva. Vã spun, chiar pe 15,luna asta, am avut acþiunea

aia pe teren. Poate dacã semai topesc zãpezile sãîncerce ceva. Vineri, avemºedinþa cu constatãrile dinteren. Sã vedem atunci, darnu cred, cã de regulã aºaceva se anunþã. Nu, la noi nus-a întâmplat. Poate în altecluburi de vânãtoare din

judeþ, cã sunt vreo cinci” - adeclarat Ioan Stoica, ºefulAsociaþiei Vânãtorilor ºiPescarilor Sportivi Petroºani.

Reprezentanþii OcoluluiSilvic Lupeni spun cã nu aumai avut cazuri de braconajde peste 10 ani.

”Noi facem patrulãri în

teren, avem oameni de legã-turã pentru supraveghere,dar nu am sesizat aºa ceva.În ultimii 10, poate 15 aninu am avut cazuri de bra-conaj. Sutem pregãtiþi în cazcã apar, pentru cã, sã nuuitãm, vânãtoarea este cea

mai veche meserie din lume,pentru ca omul sã sehrãneascã, sã supravie-þuiascã”- a declarat ing.Bruno Stern, Ocolul SilvicLupeni.

AGVPS din România aprecizat cã la nivel naþionalnumãrul cazurilor sesizatereprezintã doar o micã partedin numãrtul real al celorcare au intenþii de braconaresau care braconeazã, respec-tiv 15-20 la sutã.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Î n lipsa unui act normativ al bunãstãrii populaþiei,

guvernanþii emit norme pentrubunãstarea porcilor. Cine nu varespecta codex-ul regulilor antistres ºi condiþii înalte de trai ale porcilor, va avea de-aface cu legea.

Dupã gãinile stresate, a intrat în dez-batere un viitor ordin al AutoritãþiiSanitar Veterinare care îi obligã pecrescãtorii de porci sã creeze condiþii debunãstare patrupedelor grohãitoare.

Astfel, crescãtorii vor putea fisancþionaþi dacã fac “zgomote puter-nice, bruºte sau constante” în vecinã-tatea porcilor. În zona în care porcii“sunt cazaþi permanent” trebuie sã seevite zgomotele mai puternice de 85 dedecibeli.

Apoi, în locul de odihnã a porcilortrebuie sã se asigure cã locatarii nu stauîn curent ºi ca urmare sã evite curenþiide aer ºi, în plus, crescãtorii vor fi obli-gaþi sã le asigure o luminozitate de celpuþin 40 de lucºi opt ore pe zi.

Pe timpul verii, umiditatea în spaþiulde creºtere a porcilor va fi mãritã artificial cu ajutorul pulverizatoareloramplasate pe plafon, iar nivelul noxelordin adãpost nu trebuie sã depãºeascã 15 mg/mc.

În adãposturile pentru porcine volu-mul de aer circulant trebuie sã seîncadreze în anumite intervale, în funcþiede vârsta porcului ºi de anotimp.

Atenþie! Aerul circulant nu trebuie sã setransforme în curenþi de aer.

În plus, instalaþiile de adãpare ºihrãnire trebuie sã fie proiectate, constru-ite ºi amplasate astfel încât sã fie redusela minimum riscul de contaminare aapei ºi “efectele dãunatoare ale com-petiþiei dintre animale”.

O altã prevedere spune cã nici unanimal nu trebuie sã fie adãpat într-unmod care sã îi producã “suferinþeinutile” sau vãtãmãri.

Ideea este de protejare a animalelorîn goana dupã profit a crescãtorilor. Darca orice idee, ea trebuie implementatã,capitol la care noi, românii, nu excelãm.Dimpotrivã.

”Existã la nivel naþional un comparti-ment special în cadrul Autoritãþii SanitarVeterinare, care trebuie sã aplice regle-mentãrile Uniunii Europene privind

bunãstarea animalelor. De regulã secere îmbunãtãþirea condiþiilor de trai alanimalelor, adicã hranã, aer, luminã,curãþenie etc. Existã un codex în acestsens. Este foarte greu de stabilit acestnormativ. De regulã ar trebui sã seaplice fermelor mari, pentru cã în curteaomului, la 2-3 ºi chiar 5 porci, acesta ºi-i creºte cum doreºte. Aºa s-a întâmplatcu gãinile, care printre alte reguli, s-astabilit ca în loc de 10, câte erau într-unspaþiu dat, acea cuºcã, trebuie sã fiedoar 8.

Spun cã sunt greu de implementataceste normative, pentru cã procesulimplicã investiþii mari, de lãrgire a halelor,de achiziþii de instalaþii specifice atât înferme cât ºi în gospodãrii mari. Sã nuuitãm cã baza materialã, în mare parte,este de pe vremea comunistã. Caurmare, tot ce se va face, va dura în timp

având în vedere condiþiileeconomice, în general. Seva aplica pas cu pas”- adeclarat dr. OctavianPopescu, ºef DirecþiaSanitarã Veterinarã ºi pen-tru Siguranþa AlimentelorPetroºani.

Este bine cã autoritãþilestatului se preocupã debunãstarea porcilor, pentrucã suntem o þarã civilizatã.Întrebarea care se ridicãeste una fireascã: pe cândun Codex al bunãstãriioamenilor în România?

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Întoarcere în timpVâneazã pentru a avea cu ce sã trãiascã

Porcii, mai importanþi

CA OAMENII

Dr. Octavian Popescu

P arlamentarul european IuliuWinkler (UDMR, PPE) salutã

decizia Comisiei Europene (CE) cuprivire la consultarea Curþii deJustiþie a Uniunii Europene (CJUE),în privinþa prevederilor AcorduluiComercial de Combatere aContrafacerii – ACTA.

Winkler vrea ca acest for europeansã spunã dacã prevederile ACTA suntincompatibile în orice mod cu drepturile ºi libertãþile fundamentale alecetãþenilor UE.

Iuliu Winkler a declarat, la Deva, cãACTA a ajuns sã fie cel mai controver-sat subiect aflat în dezbatere la nivelulUE, a Parlamentului European (PE) înaceastã sesiune, fiind o chestiune care,de la începutul anului, a stârnit atitudinide respingere în rândul opiniei publice,precum ºi reacþii contradictorii în mediul politic de la Bruxelles ºi din capitalele europene. “În lunile martie ºinoiembrie 2010, în PE au fost dezbã-tute douã rezoluþii referitoare la acestacord comercial. Cu ambele ocazii dez-baterea a avut ca punct centralrespectarea de cãtre CE a principiuluitransparenþei în legãturã cu ACTA caurmare a faptului cã legislativul euro-pean a constatat lipsa de transparenþã,dar ºi a unei consultãri publice reale înprivinþa acestui subiect. Parlamentariiau cerut asigurãri cu privire la faptul cãaplicarea ACTA nu va aduce nici un felde atingeri drepturilor fundamentale alecetãþenilor UE”, a spus deputatul euro-pean al UDMR.

Parlamentarul a amintit faptul cã încadrul dezbaterii celor douã rezoluþii, s-a situat, alãturi de Grupul PPE, pe opoziþie favorabilã adoptãrii ACTA, fiind

convins de faptul cã protejarea propri-etãþii intelectuale este de o importanþãesenþialã pentru UE, solicitând, însã, cadrepturi fundamentale, cum sunt liber-tatea de expresie, dreptul la intimitateal cetãþenilor ºi protecþia datelor per-sonale sã nu sufere atingere din parteavreunei prevederi a acestui acord.

Iuliu Winkler a explicat cã, la oraactualã, deputaþii europeni se aflã într-osituaþie dificilã deoarece, conformTratatului de la Lisabona care nu aextins suficient prerogativele PE îndomeniul politicii comerciale comune,legislativul european poate doar sã rati-fice sau sã respingã ACTA, neavândcompetenþa de a interveni în textulacestui acord comercial. “Din punctulmeu de vedere, asigurarea creºterii eco-nomice ºi a unei dezvoltãri sustenabileîn UE nu este legatã de viitorul pro-ducþiei de masã, a manufacturii exten-sive, ci de inovaþie, invenþie ºi creativi-tate. Ca atare, protejarea drepturilor deproprietate intelectualã este esenþialãpentru noi, europenii”, a precizat IuliuWinkler, care a adãugat cã existãestimãri potrivit cãrora comerþul la nivelmondial cu produse contrafãcute esteordinul sutelor de miliarde de euro. Els-a mai referit ºi la pierderile în bani ºilocuri de muncã pe care România le-asuferit din cauza dumping-ului cu pro-duse chinezeºti contrafãcute.

Deputatul european a arãtat cã UEeste ºi trebuie sã rãmânã campioanarespectãrii drepturilor fundamentale aleomului ºi a libertãþilor individuale, inclusiv ale celor legate de comunicarealiberã în mediul digital. “Pe de altãparte, neavând posibilitatea de a amen-da ACTA.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 201288 Actualitate

ACTA, în atenþiaeuroparlamentarului Winkler

C onflictele dintremembrii asociaþiei

umanitare Vis, speranþã,realitate din Petrila vãsunt cunoscute dintr-unnumãr anterior al cotidianuluiCronica Vãii Jiului.

Acuze ºi dizolvareJudecãtorii de la Judecãtoria

Petroºani au admis cererea dedizolvare a asociaþiei. Cererea

a fost înaintatã devicepreºedintele Asociaþiei,Daniela Naghiu. În data de 23februarie, judecãtorii au admiscererea de dizolvare preºedin-tele asociaþiei, Cãtãlin Titianu,o acuzã pe Daniela Naghiu defaptul cã nu i-a prezentat anu-mite documente.

“În 19.01.2012 a avut locadunarea generalã la sala deºedinþe a Spitalului de UrgentãPetroºani a Asociaþiei Vis,speranþã, realitate cu sediu în

Petrila. La cererea mea camembru fondator , preºedinteºi cel dintâi organ de adminis-trare ºi control al Asociaþiei dinConsiliul Director deprezentare a registrului de casãam cerut prezentarea bugetuluide venituri ºi cheltuieli alAsociaþiei ºi bilanþul contabil deînchidere de an.

Am fost refuzat ºi chiar amfost propus pentru excluderecea ce membrii înscriºi înAsociaþie nu au fost de acord

atunci”, declarã preºedinteleAsociaþiei, Cãtãlin Titianu.

Mai mult, Cãtãlin Titianuspune cã a investit banii per-sonali pentru bunã funcþionarea asociaþiei, bani pe care nu i-arecuperat.

Vicepreºedintele Asociaþie,ºi totodatã persoana care aavut iniþiativa de a înfiinþa oasociaþie umanitarã la Petrila,Daniela Naghiu, susþine cã eaa cerut dizolvarea asociaþiei.

„Am cerut instanþeidizolvarea asociaþiei din cauzãcã domnul Titianu profita de

funcþia pe care o avea pentruproblemele lui personale.Încerca sã atragã mila oame-nilor spunând cine este. Elspune cã a contribuit financiarînsã nu e aºa. În primul rândnu are acte doveditoare care sãateste acest lucru, însã eu am”,declarã Daniela Naghiu.

Asociaþia Vis, speranþã, rea-litate a luat fiinþã în urmã cuun an, timp în care reprezen-tanþii acesteia au ajutat maimulte persoane diabetice.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Speranþa moare ultima, dar totuºi moare

ª apte medalii deaur, patru de

argint ºi cinci de bronz.Acesta este palmaresulcu care karatiºtii dinValea Jiului, antrenaþide Marius Sigmirean,s-au întors de la CupaTransilvania.

Cei mai buni karatiºti,care au concurat la CupaTransilvania Karate WKCsunt din Valea Jiului. Echipaantrenatãde MariusSigmirean, a ocupat locul 3la numãrul medaliilorcâºtigate, dar s-a clasat pepria treaptã a podiumului lamai multe categorii de

vârstã.A fost debutul com-

petiþional pentru anul2012, ce s-a þinut laSighiºoara, o competiþie deverificare mai ales pentrusportivii cadeþi care voravea campionatul naþionalîn luna aprilie la Bucureºti.„Medaliile câºtigate decadeþi, precum ºi de copiiau clasat Clubul SportivShinto pe locul al III-lea, din23 de cluburi înscrise înconcurs. Chiar dacã nu aualte concursuri, luna martiese anunþã destul de grea,sportivii având planificatedouã cantonamente depregãtire: primul la Deva înperioada 10-12.03.2012,cu Hanga Mihai, antrenorul

echipei naþionale de karate,iar urmãtorul la Timiºoaraîn 23-25.03.2012, cu mul-tiplul campion mondialChristophe Pinna (Franþa)”,spune Marius Sigmirean. .

În ce priveºte competiþiade la Sighiºoara, cele maibune rezultate au fostobþinute de actualulCampion European RãzvanUdrea, cel care a obþinutdouã locuri I atât la kata câtºi la kumite. O surprizã plã-cutã au produs ºiproaspetele cadete LauraNan ºi Daria Nica, ambelecâºtigând douã medalii :una de aur ºi una de argint.


KKaarraattiiººttii ddiinn VVaalleeaa JJiiuulluuii ppee ppooddiiuumm llaa

CCuuppaa TTrraannssiillvvaanniiaa

Club Sportiv Shinto - Petroºani Romania

CLASAMENT:

UDREA RAZVAN Kata Interstiluri Bãieþi 15-17 aniOPEN Locul 1

CHIRILA ADRIAN Kata Interstiluri Bãieþi 7-8 aniOpen Locul 1

NICA DARIA Kata Interstiluri Fete 15-17 ani 9-8-7-6 kyu Locul 1

PETRUSE DENIS Kumite Shobu Nihon Bãieþi 7-8ani Open Locul 1

UDREA RAZVAN Kumite Shobu Sanbon Bãieþi15-17 ani -70 kg Locul 1

TOADER IOANA Kumite Shobu Sanbon Fete 13-14 ani Open Locul 1

NAN LAURA Kumite Shobu Sanbon Fete 15-17ani +50 kg Locul 1

PETRUSE DENIS Kata Interstiluri Bãieþi 7-8 aniOpen Locul 2

NAN LAURA Kata Interstiluri Fete 15-17 ani 5-4-3-2-1+DAN Locul 2

CHIRILA ADRIAN Kumite Shobu Nihon Bãieþi 7-8 ani Open Locul 2

NICA DARIA Kumite Shobu Sanbon Fete 15-17ani +50 kg Locul 2

TUDOR MADALIN Kata Interstiluri Bãieþi 15-17ani OPEN Locul 3

TOADER IOANA Kata Interstiluri Fete 13-14 ani+3 kyu Locul 3

ILIE ADRIANA Kata Interstiluri Fete 15-17 ani 5-4-3-2-1+DAN Locul 3

RADULICA BRIANA Kihon Fete 9-10 ani 9-8-7kyu Locul 3

ILIE ADRIANA Kumite Shobu Sanbon Fete 15-17ani +50 kg Locul 3

P reparaþia Lupeni seprãbuºeºte vãzând cu

ochii, iar asta nu de azi deieri, ci de mulþi ani. Acestperimetru este în custodiaadministraþiei locale, înprezent, care, însã, spunecã nu are bani pentrureparare sau întreþinere.

Toate speranþele sunt puseîntr-o viitoare presupusã ecolo-gizare, care întârzie sã înceapã.

„Întotdeauna, spaþiile careau fost folosite cu un scopfoarte bine determinat, aºacum a fost Preparaþia Lupeni,care a fost cea mai mare dinValea Jiului ºi care deserveaminele Bãrbãteni, Lupeni,Uricani ºi Valea de Brazi, dupãce s-au desfiinþat au rãmas subun program de ecologizare.Programul întârzie sã vinã ºispaþiul se degradeazã pe zi cetrece.

Norocul nostru este cã MinaLupeni încã se foloseºte despaþiu fiindcã are mare nevoieºi astfel îl mai ºi întreþine.Programul de ecologizareîntârzie tot mai mult…”, a afirmat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Dar, dacã va începe ecolo-gizare ºi daca va ajunge ºi lafinal, iar terenul va fi liber desarcini ºi de pus la dispoziþiainvestitorilor, situaþia poate lua oturnurã nefericitã. Primarul dinLupeni are temeri cu privire laacest lucru.

“Terenul pe care s-au con-struit clãdirile, în timp, a fostal unor persoane. Dupã ecologizare, poate pãþimca la Uricani. Aici, dupã ce s-aecologizat toatã zona dinpartea preparaþiei, vin oameniiºi îºi cer terenurile de dreptpentru care trebuie sã te judeci.Deci, peste tot, oamenii au fostcândva proprietari ºi dacãurmaºii mai beneficiazã ºi deacte, trebuie sã ne judecãm tottimpul dupã ecologizare ca sãputem face ceva prin care sãcreãm noi locuri de muncã ”, amai spus Resmeriþã.

Una peste alta, construcþiiledin incinta Preparaþiei Lupeni seprãbuºesc nu doar din neglijenþaautoritãþilor ºi a lipsei de fonduri,ci mai ales pentru cã acolo sefurã ca în codru. Hoþii de fiervechi au ajuns sã dãrâme chiarbucãþi din clãdiri, doar pentru alua armãtura de fier din beton.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE


A stãzi, 29 februarie2012, peste patru

milioane de oameni dinîntreaga lume îºi vorsãrbãtori ziua denaºtere, dupã ce trei aninu au avut cum sã sebucure de petreceri.

Din cei patru milioane deoameni de pe Terra care suntnãscuþi pe 29 februarie, în anibisecþi, 12.941 sunt români,din care 6.558 bãrbaþi ºi 6.383femei.

Daniel Acatrinei, din Petrila,la doar 13 ani, lucreazã cabrancardier la Compartimentulde Primire a Urgenþelor dincadrul Spitalului MunicipalVulcan ºi face parte din DiviziaMedicalã a Asociaþiei Searchand Rescue Service (SARS)România, unde se descurcã deminune.

Spunem cã are 13 ani pen-tru cã el s-a nãscut într-un anbisect, în urmã cu 40 de ani.”Mi-am sãrbãtorit ziua de

naºtere de 12 ori, mâine (azi-n.r) mi-o voi þine a 13-a oarã.Pentru mine este un eveni-ment aparte, cã îmi sãrbã-toresc ziua de naºtere o datãla patru ani ºi nu în fiecare

an, cum fac alþii. Cred cã astamã face mai deosebit ºi, deasemenea, pot spune cã suntmai tânãr, nu? Am doar 13ani, iar majoratul îl voi facecând voi ajunge la 80 ºi ceva

de ani”, ne spune, râzând,Daniel Acatrinei.

Mai mult, sãrbãtoritul nostrususþine cã un alt avantaj al fap-tului cã nu îºi þine ziua înfiecare an este cã economiseºtemai mulþi bani:

”Eu mã consider norocoscã sunt nãscut în 29 februa-rie, întrucât nu trebuie sãcheltuiesc în fiecare an banicu petrecerile aniversare. Nutrebuie sã dau de bãut înfiecare an ºi asta duce la cevaeconomii, mai ales cã eu nuîmi þin ziua pe 28 februariesau 1 martie”.

Îi urãm lui Daniel un cãl-duros ”La mulþi ani!” ªi sperãmca peste patru ani sã îl gãsim lafel de optimist ca în 2012.

Î n judeþulHunedoara...

...circa 300 de persoane îºisãrbãtoresc ziua din 4 în 4 ani.Vorbim despre cei nãscuþi înani bisecþi, a cãror zi de

naºtere este astãzi, 29 februa-rie. „La nivelul judeþuluiHunedoara este înregistrat unnumãr de 298 de persoanenãscute în data de 29 februar-ie”, ne-a declarat CarmenNicoriciu, director la DirecþiaJudeþeanã de Evidenþã aPersoanelor Hunedoara.

Direcþia Judeþeanã deStatisticã are date doar dinultimul an bisect, respectiv2008. Astfel, acum patru ani,în 29 februarie, în Hunedoaras-au nãscut 11 copii, 6 bãieþi ºi5 fete. Aceastã datã este a 60-azi a calendarului gregorian ceapare doar în anii bisecþi. Esteo zi specialã, creatã în mod arti-ficial în timpul lui Jiulius Caesar,pentru a aduna orele formate înplus în fiecare an din cei patru.

Conform ZodiaculuiEuropean, cei nãscuþi în aceastãzi emanã în permanenþã un aertineresc ºi sunt capabili sãscape în mod repetat de prez-icerile periculoase.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Nãscuþi pe 29 februarie

Î ncep lucrãrile laCentrul Civic al

municipiului Petroºani.Administraþia localã dãasigurãri cã lucrãrile deconstrucþie a centrului în zona de Nord aPetroºaniului, încep imediat ce vremea vapermite.

Una dintre cele mai amplelucrãri de refacere a imaginiimunicipiului Petroºani intrã încâteva zile în linie dreaptã.Lucrãrile la cel mai importantobiectiv sunt gata de start,firma care se ocupã de schim-barea la faþã a municipiuluiPetroºani, ACOMIN, este

gata de lucru ºi doar zãpadacãzutã în ultimul timp îiîmpiedicã sã reporneascãlucrãrile.

“Constructorul a dat asi-gurãri cã va începe lucrãrileimediat ce se va topi zãpada

ºi timpul o va permite. Celmai probabil în luna martieîncep sã construiascã dinnou”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt alprimãriei Petroºani

Proiectul, denumit“Reabilitare zona pietonalã ºia parcurilor în centrulmunicipiului Petroºani”, arevaloarea de peste 3,2 mili--oane de lei ºi în ansamblu,include amenajarea de par-cãri, a mai multor zone pieto-nale ºi parcuri dotate cu ilumi-nat ornamental, pavaj specialde piatrã, dar ºi reabilitareazonei de agrement de laBrãdet.


Încep lucrãrile la Centrul Petroºaniului

PPrreeppaarraaþþiiaa LLuuppeenniise prãbuºeºte

2 9 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nou locde muncã, aºa cum vã doriþi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi unele probleme pe calediplomaticã. Aveþi tendinþa sã vãpierdeþi în detalii. Organizaþi-vã tim-pul cât mai eficient! Avenit timpul sãfaceþi paºi importanþi în viaþã.

Starea de melancolie pe care o res-imþiþi se datoreazã problemelor senti-mentale. Astãzi ar fi bine sã vã ocu-paþi de activitãþi casnice: reparaþii înlocuinþã, zugrãvit, mutat mobila etc.Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu opersoanã din anturaj, care încearcãsã vã impunã ideile sale.

Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plansentimental, din cauza stãrii de emo-tivitate care vã împiedicã sã vã expri-maþi deschis ºi clar. Nu evitaþi comu-nicarea! În relaþiile cu prietenii, tem-peraþi-vã orgoliul. În caz contrar,existã riscul sã vã treziþi singur.Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În prima parte a zilei sunteþi foarteemotiv ºi este posibil sã aveþi difi-cultãþi de comunicare. Încercaþi sã vãordonaþi ideile ºi nu refuzaþi comuni-carea! Aveþi prilejul sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã care vajuca un rol important în cariera dum-neavoastrã.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþiindispus din cauza unor neplãceri peplan sentimental. Totul se rezolvã înscurt timp, cu ajutorul unui prieten.Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþimodificãri în cãmin. Membrii familieivã susþin ideile ºi vã ajutã. Þineþicont ºi de pãrerile lor.

În prima parte a zilei s-ar putea sãîntâmpinaþi mici dificultãþi în relaþiilesentimentale. Puteþi rezolva totulfoarte uºor, cu calm ºi cu o vorbãbunã. Chiar dacã situaþia financiarãa familiei nu este tocmai bunã, nueste cazul sã vã îngrijoraþi. Banii vorveni la momentul oportun.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cam con-fuz. Nu rãspundeþi la provocãrilepartenerului de viaþã! Dacã reuºiþi sãevitaþi o discuþie aprinsã, în scurttimp situaþia se va îmbunãtãþi de lasine. Spre searã, o vizitã la prietenireaduce armonia în relaþiile partener-iale.

Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul oferitde prieteni, pentru cã numai aºaputeþi rezolva tot ce v-aþi propuspentru astãzi. De unul singur, nuaveþi prea mari ºanse de reuºitã.Sfaturile unui prieten mai în vârstãvã ajutã sã dezamorsaþi un conflictincipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numaide problemele personale ºi sã negli-jaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi sãaveþi discuþii cu partenerul de viaþã.Chiar dacã situaþia financiarã nu vãmulþumeºte, vã sfãtuim sã nu riscaþinimic ºi sã evitaþi speculaþiile de oricefel.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi o activi-tate nouã. Organizaþi-vã cât mai bineºi nu vã pierdeþi timpul cu activitãþicare nu sunt strict necesare! Este ozi favorabilã schimbãrilor în cãmin ºidrumurilor scurte în interesul fami-liei. S-ar putea sã cumpãraþi unobiect de valoare pe care vi-l doriþi.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºi nueste recomandabil sã luaþi deciziiimportante. De asemenea, amânaþiactivitãþile care necesitã un efort int-electual deosebit. Va sfatuim sã vãlimitaþi la activitãþi de rutinã ºi sãacordaþi mai mult timp odihnei. Etimpul sã vp refaceþi.

Chiar dacã anturajul vã apreciazãideile originale, ar fi bine sã þineþicont ºi de ideile lor. Astãzi nu esterecomandabil sã vã implicaþi în activ-itãþi importante. Relaxaþi-vã maimult. Nu trebuie sã vã lãsaþi pradãimpulsurilor de moment. E bine sãþineþi cont de sãnãtatea dvs.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Dragã domnule Dan MAXIM (Bran, din copilãrie!) cu ocazia zilei denaºtere, prietenii apropiaþi îþi doresc tot binele din lume, sãnãtate, fericire ºibani!

Fiincã ai trecut de 50 de ani, þine minte: dacã te scoli dimineaþa ºi nu tedoare nimic, înseamnã cã ai murit! Dupã cum se vede, te dor destule!

La mulþi ani, prietene!

Dragul nostru Nandi, întrucât nu suntem oameni ai cifrelor, nu ne-a ieºitnici bilanþul, nici balanþa. Cei de la Administraþia Financiarã ne-au comunicatca e ziua ta.

Îþi dorim La Mulþi Ani!

ANIVERSÃRI

“S ãnãtate, cã-imai bunã decât

toate!”, spune românul,când închinã cîte-un pahar.Drept este! Dacã e sãnã-tate, restul e mai uºor desuportat. Deºi, dacãmergem pe acest raþiona-ment, n-ajunge sã ai doarsãnãtate. Trebuie sã ai ºinoroc.

Un mucalit te lãmureºterepede: “Bã, degeaba eºtisãnãtos, dacã n-ai noroc. Ãiade pe Titanic erau fericiþi ºisãnãtoºi. Degeaba! Ai vãzut cãn-au avut noroc?” Ceea ce, sãrecunoaºtem, e adevãrat. La fel

de adevãrat ca simplul fapt cã,dupã noapte, vine zi!

... Aºa ºi la noi, în Româniaanului de graþie 2012.Degeaba dai bani pentru sãnã-tate, dacã n-am avut noroc sãne naºtem într-o þarã guvernatãde reguli, condusã de valori ºiprincipii. Asta e! “Cine arenoroc, are, cine n-are, n-are!”cum ar spune Niko, profesorulmeu de la ºcoala de dans ºimaniere elegante “ Wyly ºiSymy”...

Aºa se face cã se bagã baniîn orice, mai puþin în sãnãtate.Ba, bani se bagã (fiindcã deadunat se adunã de la con-tribuabili) dar nu se vãd pe

nicãieri, nici în spitale, nici înmedicamente, nici pe feþelepalide ale românilor bolnavi.

Sã nu se creadã cã româniiau inventat doar stiloul (“toculveºnic purtãtor de cernealã” allui Petrache Poenaru), motorulcu reacþie (Coandã) sau insulina(George Pallade) dupã `90 s-ainventat Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate (CNAS).Ãºtia adunã contribuþiile pentrusãnãtate. Dupã care le împart.Cum? Cum vor muºchii lor ºicum le dicteazã lor ...conºtiinþa.Cum, care conºtiinþã? Aia departid.

Luaþi de-aici. Cicã CNAS aplãtit acum doi ani 120 de mi-

lioane de Euro pe un sisteminformatic. Unul de-ãla cã,dacã apeºi pe-o tastã, douã,vezi dacã cetãþeanul VasilicãPãtrunjel, din Cucuieþi e asigurat pe sãnãtate. Ei bine,tot de doi ani sistemul nufuncþioneazã.- Fii atent, 120 demilioane Euro, poate, cât otranºã de la FMI. ªi nu merge!Colac peste pupãzã, “mente-nanþa” (adicã întreþinerea) aces-tui sistem costã 400.000 deEuro PE LUNÃ, fii atent, pelunã. Chiar dacã nu merge.Luna trecutã, þara a rãmas fãrã36 de medicamente, unelepentru cancer. Asta e, scuzaþi,crimã. Crimã cu premeditare.

S-a rezolvat problema cu vreo200.000 de Euro, adicã jumã-tate din suma plãtitã, de-a-boulea, pentru un sistem carenu funcþioneazã.

Cum era cu sãnãtatea? Darcu norocul? De ce nu ne-amscãpat ºi noi în scãldãtoare, casã avem noroc sã trãim într-oþarã normalã?

Mor oamenii cu zile, dinlipsã de pastile, ºi, în timpulãsta, cei pe care i-am ales sãne conducã, o þin cu austeri-tatea. Ne aburesc cu niºtevorbe pe care nu le înþelegenimeni.

Bã, statule de drept, careeºti tu stat de drept, dacã ºtiicã ai atâþia oameni bolnavi decancer sau de scoliozã dextro-concavã cu bazin dezechilibrat,zonã de purpurã lombarã,picior stâng strâmb congenital– scurt 2 centimetri, dã-le, bã,medicamente, nu-i ucide cubunã ºtiinþã!


VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Scoliozã dextroconcavã cu bazin dezechilibrat,zonã de purpurã lombarã, picior stâng strâmb

congenital – scurt 2 centimetri

Telefonulfãrã fir

C omunicarea este unuldintre principiile

fundamentale care facelegãtura între doi sau maimulþi parteneri de dialog.

Acest lucru însã pare cã este deneînþeles la nivelul MinisteruluiEconomiei. Organul central aladministraþiei de stat care conduceo anumitã ramurã a activitãþii statu-lui, în speþã Ministerul Comerþuluiºi a Mediului de Afaceri, a interziscomunicarea în rândul operatoriloreconomici din subordine. Maiexact, vorbind la nivelul CompanieiNaþionale a Huilei Petroºaninimeni din instituþie nu poatefurniza nici o informaþie oficialãfãrã acordul Ministerului de resort.

Asta înseamnã cã oricine are onelãmurire va trebui sã se adresezeîn scris reprezentanþilorCompaniei, care apoi la rândul lorvor transmite solicitareaMinisterului Economiei. Abia dupãce reprezentanþii MECMA vorrãspunde solicitãrilor, cei interesaþivor primi informaþia. Cert este fap-tul cã nimeni de la minister nucunoaºte mai bine problemele uneiinstituþii decât cei care sunt înãun-trul ei. Asta înseamnã cã în loc castatul sã eficientizeze comunicareao îngreuneazã.

P este 11.500 depensionari minieri

din Valea Jiului îºi vorprimi de luna viitoaregratuitãþile din nou.

Reprezentanþii MinisteruluiEconomiei i-au înºtiinþat pepensionarii minieri cu privirela acest lucru printr-o adresã:

”În cuantumul ajutoruluide stat aprobat de ComisiaEuropeanã privind ajutorulde stat pentru Programul de

închidere a minelor nevia-bile din cadrul CompanieiNaþionale a Huilei suntcuprinse ºi sumele necesareprivind plata pentru faci-litãþile pensionarilorminieri”.

Valter Cojman, preºedin-tele executiv al FederaþieiNaþionale a Muncii (FNM),spune cã ar trebui sã seacorde sume ºi retroactiv.

”Este vorba despre11.250 de pensionariminieri care vor primi din

nou gratuitãþile la cãrbuneºi energie electricã. Estevorba despre 3.000 de kwimpozabili, deºi nu ar trebuisã fie impozitaþi ºi de vreopatru bonuri de cãrbune.Corect ar fi fost ca sumeleacordate de UniuneaEuropeanã sã acopere ºilunile în care pensionariiminieri nu au beneficiat deaceste facilitãþi”, spuneCojman.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

P iaþa de produseºi preparate

vegetale, practic aexplodat în ultimiiani. Postul nu maiînseamnã o condam-nare la abstinenþãculinarã, ci în zilelenoastre poate fi chiaro perioadã plinã degust ºi diversitate.

Dacã pânã acum câþi-va, oamenii se abþineaude la cele “ de dulce”doar cu cartofi, fasole,varzã sau cel mult con-servele puse pentruiarnã, în prezent au maimulte opþiuni. Începândde la mezeluri vegetale,conserve ºi pateuri cumãsline verzi sau ardei,magazinele din Valea

Jiului au ºi câte un raionspecial pentru astfel deproduse.

Oamenii, însã, þin ºinu prea post. Scepticiipreferã preparatele cla-sice cu care au fostobiºnuiþi dintotdeauna,însã cealaltã categoriede persoane, maideschisã spre nou, estedispusã sã încerce detoate.

“Mãnânc tot ce iesenou din aceastã gamã.Nu mã feresc de soiasau de alte preparate”,ne-a spus o femeie dinPetroºani.“ Eu, sincer,nu þin post ºi am ºi omotivaþie clarã. Te costãmai mult, iar produseleastea sunt mai scumpedecât carnea”, a afirmato altã femeie. “Sã vãspun drept, eu merg pe

linia clasicã. Mãnâncdoar cartofi, fasole, orezºi alte legume, la fel caatunci când eram micã.Nu am încredere în totce apare acum ”, adeclara o altã persoanã.

Este adevãrat, unelepreparate de post, pre-cum cele din soia sautofu, un aliment naturaltradiþional din OrientulÎndepãrtat, ajung sãcoste puþin mai multdecât produsele obiºnu-ite. Însã, cele mai multemagazine de-abia acuminspecteazã piaþa ºi vãddacã astfel de produseau cerere sau nu, dupãcare, dacã este cazul, seaprovizioneazã mai bineºi mai diversificat.

LuizaLuizaAndrAndronacheonache

Pensionarii minieri reprimesc gratuitãþile

Postul Mare, plin de gust ºi diversitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 februarie 201212 Turism

S alvatorii montanidin judeþul

Hunedoara, dar ºi dinîntreaga þarã, poartã peumeri povara vieþilorturiºtilor care se aventureazã – uneoriinconºtient – pe crestelemunþilor, transformân-du-se în victime.

Sute de accidente au locanual în munþii României, iaraventurarea pe trasee dificile,fãrã un echipament corespun-zãtor, este riscantã. De celemai multe ori, cazurile în careun turist se accidenteazã se terminã cu bine, însã, uneori, salvatorii montani aduc famili-ilor disperate niºte trupuri fãrãviaþã.

Pentru toatã munca lor,pasiunea, dãruirea ºi faptul cãîºi riscã viaþa, un salvator mon-tan – dacã are norocul sã fieangajat – primeºte ”imensa”sumã de 800-900 de lei, chiardacã pentru ºcolile de atestareplãteºte din buzunar în jur de2.000 de lei.

Însã alþi salvatori montanisunt ºi mai ”norocoºi”: suntvoluntari ºi ziua de salvare(care uneori poate însemna ºi24 de ore neîntrerupt), costã25 de lei. Justificarea guver-nanþilor este cã atât ia pe zi ºi

un sportiv de performanþã…George Resiga,

vicepreºedintele AsociaþieiNaþionale a SalvatorilorMontani din România(ANSMR), spune cã situaþiaeste una tristã.

”Legislaþia care reglementeazã activitatea for-maþiilor Salvamont, HG77 din2003 nu este respectatã, nicide cãtre consiliile judeþene ºinici de cãtre autoritãþile publicelocale. În România sunt 54 deformaþii Salvamont ºi, conformdatelor pe care eu le am, 80%din acestea nu au minim ºasesalvatori montani angajaþi. Casã iau exemplul judeþuluiHunedoara, avem angajaþi înjur de 20 la Serviciul PublicJudeþean, însã la formaþiileSalvamont locale din Uricani,Lupeni ºi Petroºani nu este niciun angajat, cu toate cã turis-mul a cunoscut o dezvoltaredestul de mare în ultimii ani ºiare nevoie de serviciul de salvare montanã”, declarã,pentru Cronica Vãii Jiului,George Resiga.

Operaþiunile de salvare potfi ºi ele compromise, dacã nuai un echipament sigur ºi per-formant. Existã situaþii în caresalvatorii montani îºi cumpãrãsinguri echipament, careajunge la sute de euro.

”Legislaþia nu se respectãnici atunci când vine vorba de

protecþia muncii. JudeþulHunedoara este însã unulnorocos, fiindcã în ultimii ani areuºit sã achiziþioneze echipa-ment tehnic pentru fiecare sal-vator montan, voluntar sauangajat. De exemplu, iarna ainevoie de pieps (dispozitivelectronic de cãutare înavalanºã – n.r.), lopatã deavalanºã, ham, pioleþi, colþari,carabiniere, coardã, rucsac,îmbrãcãminte termicã, bocancide iarnã, schiuri, beþe de schiºi multe altele, care ajung lamulte sute de euro. S-a întâm-plat ca multe din acesteechipamente sã ºi le cumperesalvatorii montani singuri,fiindcã ei ºtiu care sunt riscurileacolo, în zona muntoasã ºi þinla viaþa ºi siguranþa lor”, maispune Resiga.

O operaþiune dificilã a avutloc anul trecut, în zonaRetezatului, când o turistã dinTimiºoara ºi-a pierdut viaþa.Poate cã tânãra ar mai fi trãitdacã s-ar fi ajuns la ea mairapid, cu un elicopter. Dinpãcate, salvatorii mon-tani au fãcut pânã la ea11 ore ºi nu au maiavut ce salva.

În acest caz nu afost vina lor, ci a unorguvernanþi inconºtienþi,care nu pun în salvareamontanã preþ pe inve-stirea în elicoptere.

Ministerul de resort are eli-coptere… dar degeaba, fiindcãacestea nu pot intra în zonelemontane cu probleme.Singurul care o poate face esteun pilot privat, ConstantinApãvãloaie, singurul dinRomânia care poate interveniîn situaþii dificile. Dar dedicaþialui pentru munca de salvare l-acostat…

”În þarã este un singur pilotspecializat care a intrat în toatezonele riscante, unde nu intrãcei de la MAI. La un momentdat, când a venit la o salvarevoluntar, a fost ºi amendat cucâteva sute de milioane, cã seîntunecase în timpul salvãrii.Statul nu are contract cu el, cãcicã serviciul de urgenþã e gra-tuit, dar serviciile de urgenþãnu reuºesc sã intre unde intrãel”, susþine vicepreºedinteleANSMR.

”Da, eu colaborez voluntarcu cei de la Salvamont, pentrucã sunt prieten cu ei. Anul tre-cut, în Piatra Craiului, era o

gravidã care cãzuse de pe ostâncã ºi avea nevoie de ajutor.Elicopterele SMURD ºi MAI nureuºiserã, am fost eu chemat,am obþinut toate autorizaþiilede zbor ºi am reuºit s-o salvezpe femeie. Nu am fost plãtitpentru acea intervenþie, daram primit o amendã de 200de milioane cã se întunecaseîntre timp, m-am judecat cu eiºi asta e. Statul este o pacoste.Ora de zbor la mine, ca privat,e de 1.000 de euro pe orã, întimp ce ora de zbor a statuluieste de 6.000 de euro. Eu amvreo 6.000 de ore de zbor, amtrei elicoptere, am hangar, hel-iport, tot ce trebuie, mult maiperformante decât ale statului,dar nu pot face voluntariat lanesfârºit pe criza asta. Iar stat-ul preferã sã þinã de ciolanacolo, decât sã aibã oameni devaloare”, declarã ConstantinApãvãloaie.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Salvatorii montani, eroii muntelui

R eprezentantii MinisteruluiTurismului si a Dezvoltarii

Regionale, realizeaza saptamanade saptamana clasamentul celormai aglomerate staþiuni ºi localitãþi (în funcþie de numãrulde acese la punctele de transportpe cablu).

Acesta este condus de Poiana Braºov(aproape 70.000 de accese la punctele detransport pe cablu ºi în jur de 40.000 demaºini înregistrate), Predeal (aproximativ30.600 de accese ºi 2.400 de maºini) ºiAzuga (în jur de 29.400 de accese ºi 700de maºini). Clasamentul continuã cu Straja(aproape 21.400 de accese ºi 1.200 demaºini), Borsec (peste 14.800 de accese ºi

aproximativ 510 maºini), Nucet (peste10.830 de accese ºi în jur de 600 demaºini), Parâng (aproximativ 4.900 deaccese ºi 300 de maºini) ºi Buºteni (în jurde 2.850 de accese ºi 4.350 de maºini).

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului a derulat în ultimii ani investiþiide aproximativ 500 de milioane de lei îndezvoltarea infrastructurii turistice ºisportive în staþiunile ºi localitãþile turisticemontane româneºti. Numai în ultimii treiani au fost construite 13 pârtii noi ºi aufost extinse ºi reamenajate alte în jur de 15pârtii, de asemenea, au fost construite 9instalaþii noi de transport pe cablu (telegon-dole, telescaune etc.) ºi 22 de sisteme deproducere a zãpezii artificiale.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Staþiunile Straja ºi Parâng,tot mai cautate de turiºti

cvj, nr. 73, miercuri 29 februarie

Documents