cvj nr 634, miercuri, 18 iunie

Probleme cu explozivii însubteran ºi afarã

>>> PAGINAA3-A

Copaci vandalizaþiîn Cartierul Aeroport

>>> PAGINAA16-A

Blocul social nu areîncã finanþare

Colonia sãrmanilordin Iscroni rãmâne

la locul ei>>> PAGINAA13-A

Auschwitz ºi MoºCrãciun, proiecte

pentru copii>>> PAGINAA4-A

Petrila a pierdutpeste 1000 de

hectare>>> PAGINAA11-A

Jumãtate dintremaidanezii din

Petroºani au fostcapturaþi>>> PAGINAA11-A

Dupã vinul la pastilã, a apãruttelemeaua contrafãcutã

Asigurãri: Brânzadin pieþele

Petroºaniului, sigurãpentru cumpãrãtori

>>> PAGINAA7-A

Au început negocierilepentru CCM la CEH

Sindicatele cer uniformizarea

drepturilor salariaþilor

>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 634

Miercuri, 18 Iunie 2014

D e la o canã s-a ajuns la o colecþie întreagã. Cu toþii avem câte un set de cãni saupahare, însã sunt persoane care au fãcut o pasiune pentru acestea. Puþinã lume

cunoaºte faptul cã medicul de la Direcþia Sanitar Veterinarã din Petroºani, OctavianPopescu, are o pasiune. Biroul acestuia a devenit un loc de expoziþie. Printre documenteºi cãrþi de specialitate, la loc de cinste stau sute de cãni ºi pahare de diferite modele ºiculori. Colecþionarul ne spune cum a pornit totul. Prima canã dãruitã copiilor, dar uitatãla serviciu, a declanºat aceastã pasiune. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Povestea unei cãni care a nãscut

o pasiune

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

P este un milion detone de huilã mai

are Societatea Naþionalãde Închideri Mine.Societatea care se ocupãde închiderea minelorneviabile mai are pânãîn anul 2018, peste unmilion de tone de huilãîn rezervele deschise,adicã cele exploatabile.

“La acest capitol vorbimdoar de rezervele deschise,acele rezerve care în planulde închidere a celor treisucursale au fost stabilite laîntocmirea planului deînchidere ºi sunt urmã-toarele. Mina cu cea mai

mare rezervã este MinaParoºeni cu 680 de mii detone de huilã extrasã pânãla finele anului 2017, Mina

Uricani cu 280 de mii detone ºi mina Petrila cu 160de mii de tone. ªtim foartebine cã mina Petrila îºi vaînceta activitatea dupãprimul trimestru al anului2015. Noi vorbim de rezerve deschise, cantitateaextrasã poate sã suferemodificãri în funcþie decondiþiile geotehtonice alepãmântului, de exploatare,poate sã fie ºi pozitivã,adicã sã fie mai mare, darpoate sã fie ºi negativã înfuncþie de problemeleapãrute în cursul exploatãriiacestor rezerve”, a declaratAurel Anghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

Mai existã cãrbune însubsolurile celor trei unitãþiminiere însã acestea aparþinstatului român, iar cantitatea lor este secretã.

“Rezervele deschise aucel mai mare grad de recuperare în totalitate, esteun capitol ºi cu alte rezerve,

dar nefiind deschise nu leputem lua în calcul pentruexploatarea la cele treisucursale”, a mai spussursa citatã.

Reprezentanþii Societãþiinu au sume referitoare lavaloarea zãcãmântului pentru care deþin licenþelede exploatare pânã înanul 2018.

“Noi sperãm ca pânã lasfârºitul anului 2018 sãexploatãm tot ce am pre-vizionat, adicã asta este înprimul rând ca sã ne facemveniturile avem nevoie deîntreaga cantitate, în cazulîn care nu reuºim sã facemaceste venituri va trebui sãreducem costurile sub oformã sau alta. Întodeaunaam avut un program dereducere a costurilor, toate activitãþile de servicii,materiale, energie electricã,am încercat la fiecare sucur-salã sã facem o economieca funcþionarea societãþii sãnu fie pusã în pericol”, amai precizat Anghel.

Potrivit specialiºtilor,zãcãmântul de huilã dinValea Jiului, atât de la CEHcât ºi de la SNÎMVJ seridicã undeva la 10 miliardede euro.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 2014 Actualitate 3

I nspectorii demuncã sunt în

plinã campanie deverificare a modu-lui de lucru cuexplozivii. Astadupã ce douã eveni-mente au avut locnumai în ValeaJiului, iar la nivelnaþional au maifost incidente careau generat aceastãcampanie.

Un eveniment laMina Lupeni ºi unulpe Taia sunt acum înatenþia inspectorilorde muncã, dupã ce s-aconstatat cã suntprobleme cu cei caremanipuleazãexplozivii. La nivelnaþional existã o cam-panie în acest sens,dar în Valea Jiului sefac cercetãri concret,pentru a stabili a cuieste vina, dupã ce auavut loc evenimentenedorite. Cercetarea

mai dureazã cel puþino sãptãmânã laLupeni, unde s-apetrecut un astfel deeveniment, iar inspec-torii ITM ne spun cumstau lucrurile. „Aºacum spuneam, înultimul timp ºi în sub-teranele Vãii Jiului amavut un incident, dinfericire cu incapacitatetemporarã de lucru,dar care se puteasolda cu urmãri multmai grave. Tot la executarea unei operaþii de împuºcare.

Abaterile sunt destulde grave, dar fiind cuincapacitate tempo-rarã de muncã, eveni-mentul este cercetatde la minã, dar, cucertitudine trebuieluate mãsuri exem-plare, având în vederecã este un evenimentdestul de grav. Cândse va finaliza cerce-tarea vom prezentaconcluziile”, a precizatIleana Bodea, ºefaSSM din ITM, care nua putut da mai multedetalii cu privire la

incident, deoareceancheta este încã înlucru.

Nici la suprafaþãlucrurile nu stau foartebine. Inspectorii demuncã au observatcum angajaþii uneifirme care efectuauoperaþii de împuºcarepe Taia nu þineau contde nicio regulã de pro-tecþie, iar neregulile aufost observate chiar lacontrolul din cadrulcampaniei. „În cadrulcampaniilor noastre, ofirmã, care executaoperaþii de împuºcareundeva în munte, a

fost gãsitã încãrcândgãurile fãrã sã retragãoamenii ºi utilajele dinapropierea frontului.Este clar cã a generato stare de pericol, caatare, unitatea a fostsancþionatã ºi s-au luatmãsuri. Sper sã nu semai întâmple. Suntinconºtienþi, pentru cãexpuneau oamenii,fãrã sã realizeze gravi-tatea faptelor”, aadãugat Ileana Bodea.

Cele mai graveevenimente din subteranele Vãii Jiuluiau avut ca motiv de iniþiere aceºtiexplozivi, iar inspec-torii de muncã verificã

periodic modul demanipulare ºi utilizarea explozivilor. „Aºacum se ºtie, de-a lun-gul anilor, manipulareaexplozivilor a condusla foarte multe evenimente. ªi în anii2001, 2002, princi-palele evenimente aufost din cauza utilizãriinecorespunzãtoare aexplozivilor. Din fericire, în ultimultimp, nu am avutevenimente majore,fiind ani de zile campanii de verificãria artificierilor”, a conchis Ileana Bodea.

Campania de verificare a firmelorcare utilizeazãexplozivi este în plinãdesfãºurare, iar cercetarea evenimen-tului de la Lupeni va figata în câteva zile.Apoi vor fi trase concluziile ºi inspec-torii ITM îi vor trage la rãspundere pe vinovaþi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Probleme cu explozivii în subteran ºi afarã

Pânã în 2018, SNÎMVJ ar mai aveapeste un milion de tone de huilã

DianaMITRACHE

Câþiva tineri de oºchioapã au avutocazia sã afle ce aînsemnat Auschwitz-ul, iar ei vin dintr-oºcoalã unde învaþãmulþi rromi, în timp ceo altã parte dintre ei l-au întâlnit pe MoºCrãciun, sau au fost lapescuit în Italia. Totula fãcut parte dintr-unproiect Comenius, încare au fost prinsemai multe ºcolimãrginaºe dinRomânia, dar ºi dinalte þãri din Europa.

Robi este fericitulcâºtigãtor al uneivacanþe despre care elspune cã a fost preascurtã, dar în care l-aîntâlnit personal peMoº Crãciun la CerculPolar. „Am ajuns înFinlanda, unde a fostfoarte interesant,deoarece am ajuns laCercul Polar, unde l-am întâlnit pe MoºCrãciun Nu pot sã ziccã a fost frig, pentrucã în perioada în caream fost plecaþi nu afost aºa frig, cum mãaºteptam eu. Amlocuit acolo la o familie care avea 4copii, dar care s-aupurtat foarte frumos ºine-au acordat toatãatenþia. Am vorbit cuei în englezã ºi a fostcea mai frumoasã

vacanþã a mea”, apovestit Robi MarinMilitaru, elev participant la proiect.

ªi Gheorghe învaþãtot la aceastã ºcoalã,dar a ajuns sã vizitezeun loc care l-a marcat,pentru cã aºa a înþelescât este el de norocos.„Am fost în Polonia lalagãrele de concen-trare Auschwitz ºiBirkenau, unde acoloam aflat cã nemþiiluau oamenii de rasã

inferioarã, cum ar venievreii ºi þiganii ºi acoloei munceau toatã ziuaºi primeau mâncaremai puþin. Dupã ce îimunceau, îi gazau ºiapoi îi incinerau. Celmai mult m-a impre-sionat povestea desprelagãrele de concen-trare unde mi-a plãcut.

În specialAuschwitz-ul, pentrucã acolo am aflat cãun om nu trãia mai

mult de 3 luni, apoi îlomorau. Acolo îi sor-tau, pe copii ºi femei,le împuºcau, ºi pe ceicare puteau munci îiduceau în altã parte”,spune ºi GheorgheDumitru Nemeth, elevla ªcoala nr 2 dinColonia municipiuluiPetroºani.

ªi Italia a fost þarãpartenerã, iar tineriide aici au ajuns sãfacã un schimb deexperienþe ºi cu

aceastã þarã. „În urmaacestor experienþe euam învãþat multelucruri interesante cumar fi cã, sã comunicicu alþi oameni, estefoarte bine. În Italia ºiPolonia am mers înschimbul de expe-rienþe. În Polonia, laAuschwitz, unde amaflat cât de mulþioameni au murit. ÎnItalia am vizitatlacurile, unde am aflatºi acolo istorialocurilor”, ne-apovestit ºi IrinaScarlat, elevã aaceleiaºi ºcoli.

Proiectul Comeniusa avut partenere maimulte ºcoli din toatãEropa, iar marþi laprânz a fost finalul, lacare au luat parte toþicei care au participatde-a lungul timpului laacesta. „Acum are loc

o activitate de disem-inare a proiectuluiComenius cu ºcoalanoastrã, proiect încare au fost implicate8 ºcoli. Douã dinRomânia, ºcoala noas-trã ºi una din Vlãdeni,Brãila, dar ºi ºcoli dinTurcia, Finlanda,Estonia, Polonia, Italiaºi Sãania. Toate ºcolileimplicate au fost ºcolimici, cu un numãr micde elevi ºi a cãrorfamilii au avut, sau au în continuare probleme sociale”, ne-a explicat GabrielaRus, director ColegiulTehnic DimitrieLeonida, din care faceparte ca structurãºcolarã ºi ºcoala dinColonia Petroºaniului.

Copiii care au participat la proiect,pe lângã experienþade a pleca pentruprima datã într-o þarãstrãinã, au putut sãvorbeascã doar înenglezã, iar aceasta afost încã o experienþãpentru ei. „În primulrând elevii noºtri auavut posibilitatea sãmeargã în Italia,Polonia ºi Finlanda, sãviziteze ºcolile de

acolo, sã lege prieteniiºi pe viu, nu numaivirtual, pentru cã aucomunicat ºi pe pagina de proiect depe Facebook, dar auvizitat ºi foarte multeobiective istorice ºiculturale ºi marelecâºtig este faptul cãelevii care au plecatacolo, au învãþat limbaenglezã ºi înainte, darºi dupã, mult mai

bine, pentru cã au fost motivaþi ºi limbaoficialã în proiect afost engleza”, a maispus Gabriela Rus.

Experienþa acumulatã în vacanþapetrecutã în strãinã-tate nu o vor uitapoate toatã viaþa, darnici lecþiile de istoriesau geografie pe carele-au învãþat mult maibine, pe viu.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 20144 Actualitate

Î nvaþã în ºcoli sãrace cu colegi de etnie rromã, dar l-au întâlnit personal pe Moº Crãciun în þara lui,

sau au vãzut ce a însemnat Auschwitz-ul. Vorbimdespre câþiva copii de la ªcoala nr 2 din Coloniamunicipiului Petroºani, care au fãcut parte din proiectul denumit Europa în ªcoala Mea.

Auschwitz ºi Moº Crãciun, proiecte pentru copii


Potrivit organizatorilor, par-ticipanþii vor descoperi infor-maþii interesante despre naturãºi zonã, vor putea face obser-vaþii în aer liber ºi vor învãþamai multe despre biodiversitatecu ajutorul personajelordin sceneta ”Povestea ani-matã a naturii”. Deasemenea, elevii vor fi aju-taþi sã îºi structureze maibine informaþiile acumu-late prin intermediuljocurilor ºi activitãþilor deeducaþie nonformalã.

”Ne-am propus sã real-izãm un proiect destinatexclusiv elevilor cu nevoispeciale pentru cã suntemsiguri cã, la fel ca toþi copiii, ºiei iubesc natura ºi sunt dornicisã afle informaþii ºi sã facãobservaþii la poalele

Retezatului. Împreunã cupartenerii noºtri de proiect amconceput un program struc-turat astfel încât informaþiile sãle fie accesibile tuturor, iarmicii ucenici sã înþeleagã natu-

ra, sã se distreze ºi sã revinãcu plãcere în GeoparculDinozaurilor Þara Haþegului,ori de câte ori vor avea

ocazia”, afirmã Dan HoraþiuPopa, coordonatorul proiectu-lui.

Dupã ucenicia în naturã dinaceastã sãptãmânã, partici-panþii vor fi implicaþi pe par-cursul verii în realizarea unui”Colþ al Naturii” în fiecare dincele douã centre partenere, iarîn luna septembrie vor aveaocazia sã arate comunitãþiilocale din comuna Sãlaºu deSus cum înþeleg ei biodiversi-tatea prin intermediul eveni-mentului ”Carnavalul Naturii”.Activitãþile din cadrul proiectu-lui vor fi reflectate ºi în docu-

mentarul educaþional”Relaþia specialã cu natu-ra a copilului cu nevoispeciale”. Proiectul estefinanþat de Fundaþia pen-tru Parteneriat ºi MOLRomânia ºi este derulatde Asociaþia Centrul deResurse pentru AcþiuneLocalã, în parteneriat cuGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului, Primãriacomunei Sãlaºu de Sus,Asociaþia de voluntariat

Casa Pollicino Petroºani ºiCentrul ªcolar pentru EducaþieIncluzivã ”Rudolf Steiner”Hunedoara.

Atelierul naturii aºteaptã 50 de ucenici specialidoritori sã deprindã tainele biodiversitaþii

U n grup format din 50 de elevi cu nevoi speciale din cadrul Asociaþiei de voluntari-

at Casa Pollicino Petroºani ºi de la Centrulªcolar pentru Educaþie Incluzivã ”Rudolf Steiner”Hunedoara vor deveni ucenici, în aceastã varã, înAtelierul Naturii. Prima “lecþie” va avea loc joi,19 iunie, începând cu ora 11.00, la Fâneþele cuNarcise din comuna Sãlaºul de Sus, în GeoparculDinozaurilor Þara Haþegului.

Monika BACIU

“La clasa a VIII-a sunt abso-lut toþi elevii înscriºi. Avem osingurã elevã cu situaþianeîncheiatã . aceasta va veni însesiunea din toamnã pregãtitã

pentru a-ºi susþine acele exam-ene de evaluare vizavi deînchiere a situaþiei.

Sunt patru materii la carenu ºi-a încheiat situaþia”, adeclarat Nicoleta Demeter,directorul ªcolii Gimnaziale IG

Duca. Nu doar pãrinþii ºi absol-

venþii au emoþii pentru acestexamen ci ºi cadrele didacticecare i-au îndrumat pe elevi.

“Sunt emoþii foarte mari, pede altã parte acum pe ultimasutã de metri se strãduiescfoarte tare, au intrat în ritmulde pregãtire.

Nu va fi uºor deoarecemedia de admitere e 75% notade la examen ºi 25% mediadin clasele V-VIII ºi atunci vomvorbi de nota competentã pecare copilul o ia acum laromânã ºi matematicã dinclasele V-VIII”, mai spunesursa citatã.

La nivelul judeþuluiHunedoara 3880 de elevi declasa a VIII-a vor susþine acestprim examen important dinviaþa lor. De precizat este fap-tul cã la Petroºani vor susþineaceste evaluãri ºi elevii de laBãniþa ºi Aninoasa. Primaprobã începe luni, 23 iunie, lalimba ºi literatura românã.

Monika BACIU

Chiar ºi aºa florariise plâng de vânzãrileextrem de reduse,asta deºi în locul des-tinat florilor este for-fotã încã de pe acum.Florarii pun totul peseama sãrãciei, dar ºia þãranilor care vin cuflori din propriaogradã ºi le vând maiieftin.

“Vin ºi cautãbucheþelele deosebite,mai ieftine sau maiscumpe, depinde depreferinþe. Bucheteledeosebite sunt cusclipici ºi plasã cu 5

sau 7 fire de flori.Preþurile sunt ºi maiieftine ºi mai scumpe,de la 10 lei pleacã.Nu prea avem vân-zare. Nu mai este caînainte. Vin ºi þãraniiºi dau ieftin”, spuneun florar din piaþacentralã dinPetroºani.

Florarii sperã caîncepând de joipãrinþii ºi bunicii sã

vinã sã cumpere maimulte flori pentru caîn ultima zi de ºcoalãacestea sã fieproaspete atuncicând le oferã cadrelordidactice.

Aproape 4000 de elevi vor susþine evaluarea naþionalã în judeþ

N u toþi absolvenþii claselor a VIII-a dinmunicipiul Petroºani s-au înscris pentru a

susþine probele din cadrul evaluãrii naþionale. Osingurã elevã nu va susþine aceste examene pen-tru cã nu i-a fost încheiatã situaþia ºcolarã.

Vânzare slabã la flori

S fârºitul anului ºcolar se apropie,iar doamnele învãþãtoare vor

pleca acasã bu braþele pline debuchete de flori. Tradiþia este ca lafinele anului elevii sã le oferecadrelor didactice câte un buchet deflori în semn de recunoºtinþã.

“Am începutnegocierea contractuluicolectiv de muncã. Amsolicitat sã începemnegocierea pe anexa10 care reprezintãpartea care se leagãstrict de drepturile ºifacilitãþile salariaþilorpentru cã nimeni nuare voie sã negociezeîn afarã de directorulgeneral. Am începutnegocierea pe aceastãanexã, scopul nostrueste acela ca peansamblu din drepturileºi facilitãþile salariaþilorsã nu pierdem nimic”,a declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

În contextul unuibuget de venituri ºicheltuieli structurat pepierdere, liderii desindicat nu exclus varianta clasificãrii unordrepturi. Spre exemplu,cei de la Sindicat spunde egalizarea kilo-waþilor de care benefi-ciazã angajaþii astfelîncât aceºtia sã nu fiedezavantajaþi în condiþiile în care unulconsumã mai mult iaraltul mai puþin.

“Vom vedea dupã cevom parcurge toatãpartea de negociere,partea financiarã,

negocierea neprovoacã ºi la a cere ºila a ceda, este ceea cenoi facem, dar dorinþanoastrã este ca salariaþiisã ajungã pe un con-tract colectiv de muncãcare sã se aplice unitarpentru toatã lumea,pentru a nu mai existadiscriimnare, dar înacelaºi timp trebuie sãreuºim sã pãstrãm

drepturile ºi facilitãþileîn ansamblul lor. Astaînseamnã cã în totaluldrepturilor ºi facilitãþilortrebuie sã seregãseascã aceeaºisumã. În mod sigur,dintr-o parte vom mai

ceda ºi vom adãuga înalta ºi asta este ceea cene dorim.

Nu vrem sã cedãmnimic, ci vrem doar sãle reaºezãm într-unmod în care de drep-turile prevãzute într-un

contract colectiv demuncã se pot bucuratoþi salariaþii pentru cãdacã discutãm de biletede ordihnã iau doar oparte, dacã discutãm debonuri de termoficaresau cãrbune iau doar oparte, dacã discutãm deenergie electricã, uniiconsumã 12 mii, alþii3000, alþii 7000 adicãtrebuie sã îi plãtim petoþi cu aceeaºi mãsurãpentru cã nu este nor-mal. Apare o direfenþãde platã. Un exemplufoarte clar este faptulcã cineva care con-sumã 12 mii de kilo-waþi, contravaloareaacestora este conside-ratã venit salarial, iarconsumul a 12 mii deKwh înseamnã cã el agenerat venituri multmai mari decât cel careconsumã 2000 de Kwhºi automat pensia acestuia va fi mai maredecât a celui care esteeconom ºi consumãdoar 2000 de Kwh”, amai spus sursa citatã.

Negocierile pentruun nou contract colectiv de muncãîncep dupã o sãptãmâ-nã de la expirarea con-tractului minerilor.Liderii de sindicat suntde pãrere cã negocie-rile ar trebui finalizatecât mai repede.

“Contractul trebuiesã se încheie cât derepede posibil pentrucã în momentul de faþã

salariaþii din minerit,dar ºi din termocen-trale printr-o decizie pecare noi am declaratãabuzivã ºi ilegalã aurãmas cu o brumã dedrepturi care nu le asigurã nici mãcarsecuritatea în muncã”,a mai spus Nica.

Reprezentanþii sindi-catului Muntele spun cãnoul contract colectivde muncã de la nivelulComplexului EnergeticHunedoara va trebui sãfie unul unitar atât pentru mineri cât ºipentru energeticieni.

I atã ce drepturimai au minerii

din Valea JiuluiPânã când adminis-

traþia minierã ºi sindicatele vor ajungela un consens în ceeace priveºte prevederilenoului ContractColectiv de Muncã,decizia semnatã dedirectorul general alComplexului EnergeticHunedoara, AurelNiculescu, þine loc deCCM. O parte dintredrepturile ortacilor suntpreluate în aceastãdecizie, fãcutã publicãde liderul minerilor dela Livezeni, AdrianJurca.

Reprezentanþii CEHau precizat, la articolul1 al hotãrârii, cã pânãla data înregistrãrii unuinou CCM unic lanivelul entitãþii energe-tice, se pãstreazã drepturile negociate încontractele individualede muncã ºi acteleadiþionale la acestea.

În plus, la articolul 2,directorul general alCEH a decis ca pentrusalvare minierã, bazade calcul a veniturilorsã fie reprezentatã desalariul de bazã pe postde miner subteranfront, la care se adaugãanumiþi coeficienþi,cuprinºi între 1,10 ºi3,50, în funcþie deactivitatea prestatã. Înplus, pentru ºeful deechipã ºi personalul deconducere, coordonareºi control se mai aplicã

o majorare a acestorsalarii calculate dupãformula menþionatã, cu1,20. De asemenea,tot în baza acesteidecizii, angajaþii CEHbeneficiazã de zilelibere plãtite pentruevenimentele din familie, dacã salariatuldepune o cerere înacest sens. ªi prima devacanþã se pãstreazã,cuantumul acesteiafiind cel mult egal cucel prevãzut în vechiulCCM expirat în data de11 iunie. La fel, salaria-þii care se pensioneazãprimesc o indemnizaþieîn valoare de 7.500 delei brut. Angajaþii dinsubteran primesc masãcaldã la intrarea înschimb, în timp cerestul personalului beneficiazã de tichetede masã. ªi transportulla ºi de la locul demuncã a fost pãstrat îndecizia directorului general al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,la fel ca ºi sporurileacordate pentru orelelucrate sâmbãta ºiduminica sau în zilelede sãrbãtori legale.

V echiul CCM aexpirat

Aceastã decizie estevalabilã atât pentruDivizia Minierã, cât ºipentru angajaþii celordouã termocentrale,Mintia ºi Paroºeni.Reamintim cã pentrumineri, vechiul CCM aexpirat în data de 11iunie, odatã cu actuladiþional al energeticie-nilor, care au rãmasfãrã contract colectivîncã de la începutullunii. În mod normal, înasemenea situaþii,vechiul CCM se prelungea, printr-un actadiþional, pânã laîncheierea unui noucontract colectiv. Anulacesta, lucrurile s-auschimbat, iar la notificãrile trimise desindicate, conducereaCEH a semnat odecizie internã, ce þine loc, cel puþindeocamdatã, ºi de CCMºi de act adiþional.

Monika BACIU

Carmen COSMAN - PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 20146 ActualitateAu început negocierile pentru CCM la CEH

Sindicatele cer uniformizarea drepturilor salariaþilorS indicatul Muntele ºi conducerea

Complexului Energetic Hunedoaraau demarat negocierile pentru un noucontract colectiv de muncã. Acesta va fiunul unitar atât pentru mineri cât ºi pentru energeticieni. Cele mai importantediscuþii au fost legate de menþinerea drepturilor ºi facilitãþilor angajaþilor.

ReprezentanþiiAutoritãþii Naþionalepentru ProtecþiaConsumatorilor tragun semnal de alarmã:piaþa româneascã esteinvadatã de brânzãcontrafãcutã, ce estetoxicã pentru organ-ism. Oficialii ANPCau descoperit, în urmaanalizelor, cã mai binede jumãtate dintrebrânzeturile comercia-lizate conþin doar 4%lapte sau nu au deloclapte în compoziþie.

Produsele continuãsã fie prezente înpieþele româneºti ºichiar ºi în magazinedeoarece pentru

depistarea neregulilorcostul unei analizecostã între 150 de leiºi 4.500 de lei.Specialiºtii în alimen-taþie spun cã, teoretic,oricine poate fabricabrânza fãrã lapte, iarprocedeul este destul

de cunoscutspecialiºtilor.Conceperea dureazãmaximum o orã, timpîn care se amestecãapã cu substanþe ºiaditivi chimici. Dupãcâteva zeci de minute,amestecul ia aspect de

telemea sau caº.Produsul finit nu aratãchiar identic cu unulnatural, dar pentru uncumpãrãtor e greu dedeosebit.

B rânzã sigurãîn pieþele din

PetroºaniDeocamdatã, în

Petroºani nu a pãtrunsbrânza contrafãcutã,cel puþin în pieþeleagroalimentare. Dr.Octavian Popescu,ºeful Circumscripþiei

Sanitar Veterinare ºipentru SiguranþaAlimentelor Petroºania dat asigurãri cã brân-za comercializatã estechiar brânzã. "A fostverificat tot ce a fost

brânzã pe piaþã, s-afãcut analiza produsu-lui, iar rezultatele suntbune, adicã seînadreazã în parametrifizico – chimici ceruþi",a declarat dr. OctavianPopescu.

Oricum, pentru a fisiguri cã nu cumpãraþibrânzã contrafãcutã,sfatul specialiºtilor îndomeniu este sã gustaþi ce cumpãraþi.Brânzeturile false auun gust care aduceoarecum cu plasticulºi, mai ales, sunt multmai ieftine.

Grav este cã produsul contrafãcutnu este deloc sãnãtos.Consecinþele consumu-lui acestor produse potmerge de la tulburãridigestive pânã laafectarea sistemuluinervos.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Criminalul care aºocat Valea Jiului, laînceputul acestui an,dupã ce ºi-a omorâtiubita cu 14 lovituri decuþit, este nemulþumitde decizia judecãto-rilor care l-au con-damnat la ani grei detemniþã. MarcuLucian (34 de ani) afãcut apel la sentinþa

TribunaluluiHunedoara, iar luni,magistraþii de laCurtea de Apel AlbaIulia au fixat la finelelui iulie ºi primul ter-men de judecatã alapelului. Judecãtoriiau considerat cã indi-vidului îi poate fi jude-catã solicitarea abiadupã vacanþa judecã-

toreascã, iar apelulsãu va ajunge în faþacompletului doar în29 iulie a.c. Luna trecutã, criminalul dinLupeni a fost con-damnat la 22 de aniºi jumãtate deînchisoare ºi cinci aniinterzicerea unordrepturi pentru cã ºi-aomorât iubita,Nicoleta Farcaº (22de ani) cu care aveadoi copii. Marcu vasta în închisoare 24de ani ºi jumãtatepentru cã mai erajudecat într-un dosarpenal ºi condamnatde judecãtorii de laPetroºani la doi ani de închisoare, iarmagistraþii de laTribunalul Hunedoarai-au adãugat ºi aceºtiani la pedeapsa pentru crimã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


Cadouri de la jandarmi pentrucopiii sãrmaniC opiii sãrmani de la centrul

de zi din Certeju de Sus,pentru care viaþa nu a fost lipsitã de griji, i-au avut alãturi,la sfârºit de an ºcolar, pe jandarmii hunedoreni.

S-a creat o tradiþie ca, îndiverse situaþii, jandarmii hune-

doreni sã meargã la copiii cunevoi pentru a le aduce o micãbucurie.

La Centrul de Prevenire ºiIntervenþie împotriva abuzului dinmunicipiul Orãºtie jandarmii mergîncã din anul 1996, iar la copiiidin comuna Certeju de Sus jandarmii hunedoreni sunt pentrual patrulea an consecutiv. ªi deaceastã datã, micuþii cu nevoi speciale au primit produse alimentare ºi jucãrii.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Dupã vinul la pastilã, a apãrut telemeaua contrafãcutã

Asigurãri: Brânza din pieþele Petroºaniului, sigurã pentru cumpãrãtoriP ieþele au fost invadate de brânzeturile contrafãcute, aduse de

regulã din Bulgaria la preþuri de nimic ºi vândute sub denumirea de telemea de oaie, de vacã, ori de bivoliþã. Din fericire,oficialii Circumscripþiei Sanitar – Veterinare din Petroºani ne dauasigurãri cã brânza din Piaþa Agroalimentarã este sigurã pentruconsumul uman ºi, cel puþin deocamdatã, nu este contrafãcutã.

Criminalul din Lupenia atacat sentinþa

B ãrbatul de 34 de ani care ºi-aomorât cu bestialitate concubina,

a atacat sentinþa magistraþilor de laTribunalul Hunedoara, prin care eracondamnat la 22 de ani ºi jumãtate deînchisoare pentru omor calificat.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

“Istoria nu e foarteveche, dar e foarteinteresantã deoarece,copiii fiind foarte miciau apãrut acum 17-18ani ºi am primit în darpentru aceºti copii micidouã pahare care aufãcut la vremea lor sen-zaþie. Am uitat sã le ducacasã atunci, între timpau venit niºte prietenide-ai mei care au vãzutaceste cãni ºi au zis cãfac colecþie ºi atunci auînceput, pe rând sã îmiaducã fiecare câte ocanã.

Tot pe rând, tot pentru copii pânã când

la un moment dat s-auadunat în jur de 20-30de cãni care nu le-ammai putut duce acasã.Atunci, în continuare,pe ideea cã orice lucru frumos poate la unmoment dat sã devinãatractiv, ideea acesteicolecþii de cãni va fiîntr-un final un act dedonaþie cãtre o instituþiecare va dori sã aibã îngrija sa o asemeneacolecþie, pentru cã eareprezintã câte oamintire. Þin minte persoanele care au fostfoarte darnice ºi veninddin câte o cãlãtorie sau

din strãnãtate toþi ºtiaucã îmi aduc un pahar, oamintire pentru colecþiamea ºi aºa am ajuns sãam diferite modele,forme, cãni, halbe,pahare de bere, cãni dediferite forme, animateîn general. Sunt fru-moase, mã bucur de elecând îmi aduc aminte ºieu de copilãria mea,pãcat cã atunci am avutocazia sã dispun deasemenea lucruri, spercã odatã ºi odatã segãseºte cineva dornic sãle ia ºi sã se bucure ºialþii de lucrurile acesteafrumoase”, ne spuneOctavian Popescu.

Cum de la primacanã a pornit totul,aceasta are ºi valoaresentimentalã. Colecþiade cãni a doctoruluiPopescu numãrã 300de exemplare.

“De prima canã suntfoarte legat pentru cãde la ea a pornit toatãistoria, e o canã carereprezintã un dinozaur,e imaginea uneiamintiri. Nu am cãutattematicã sau mariicolecþionari merg petematicã, dar suntinteresante, frumoase,atractive. Eu mã bucurde ele ºi toatã lumeacare vine aici rãmânepuþin uimitã de varietatea mare de modele”, ne maipovesteºte colecþionarul.

Una dintre cele maivechi cãni din colecþiedateazã din anii 1920 ºiaceasta a aparþinut chiar

familiei medicului.

“Am o canã care edin 1920 ºi aparþinefamiliei mele, de la socrimei, am gãsit-o întâm-plãtor ºi face parte dincolecþie”, mai istoriseºtemedicul OctavianPopescu.

Modelele cãnilor nusunt rare ºi nici nuaparþin vreunei feþeregale, însã diversitatealor datã de formã ºiculoare le dã o notãaparte.

“Am doar anumitecãni care au tematicã devânãtoare, sunt foarteinteresante ºi valoroasepentru cã aceste cãni ºihalbe au o serie micã,deci nu sunt expusebunului de consum ºisunt valoroase prinmodelul lor ºi prin tematica lor.

Nu sunt foarte vechi,nu aparþin unor familii

nobiliare, probabil cutimpul dacã vom trecela regalitate vor aveatentã regalã”, maispune zâmbindcolecþionarul.

Orice pasiune poatefi costisitoare pentrucolecþionari, însã încazul de faþã, majori-tatea dintre acestea fiindcadouri au o valoaresentimentalã decâtfinanciarã.

“Dacã aº fi fãcut oinvestiþie personalãatunci era costisitoare,dar aºa mergând pesimpatii, pe amiciþii ºipe efectul de domino,adicã totul a pornit dela ceva ºi s-a dus maideparte, m-am bazatfoarte mult ºi prietenii s-au bazat foarte multpe faptul cã am osãmânþã de colecþionar,dar nu în mod deosebitºi atunci fiecare acontribuit cu aceastãorganizare. Probabil înmomentul în care le voi dona unei instituþiifiecare din prietenii meise va regãsi în aceastãcolecþie”, ne mai

spune OctavianPopescu.

Octavian Popescu segândeºte ca pe viitor sãdoneze colecþia de cãniunor alte persoane careîi împãrtãºesc pasiunea.Singura canã care va fipãstratã este cea care afost dãruitã copiilor

“Mã voi despãrþi greupentru cã precum oricelucru care þine în timpm-am ataºat puþin deele. Oricum prima canãnu o voi da, dar caorice colecþie e bine sãfie un bun al întregiisocietãþii pentru cã uniiîºi pot redescoperiamintirile, copilãriile,nebuniile în asemeneacolecþii ºi e bine sã ºtielumea cã existã ºi astfelde lucruri frumoase”,încheie medicul.

Exponatele suntdiversificate. Cine calcãpragul biroului doctoru-lui Popescu poate admi-ra cãni ºi pahare careau tematicã diferitã ºimodele diferite.

Monika BACIUMonika BACIU

Povestea unei cãni care a nãscut o pasiuneD e la o canã s-a ajuns la o colecþie

întreagã. Cu toþii avem câte un set decãni sau pahare, însã sunt persoane careau fãcut o pasiune pentru acestea. Puþinãlume cunoaºte faptul cã medicul de laDirecþia Sanitar Veterinarã din Petroºani,Octavian Popescu, are o pasiune. Biroulacestuia a devenit un loc de expoziþie.Printre documente ºi cãrþi de specialitate,la loc de cinste stau sute de cãni ºi paharede diferite modele ºi culori. Colecþionarulne spune cum a pornit totul. Prima canãdãruitã copiilor, dar uitatã la serviciu, adeclanºat aceastã pasiune.

A ustria, MareaBritanie ºi Germania

sunt primele opþiuni aleromânilor pentru consultaþii ºi tratamentemedicale în strãinãtate,spitalele ºi clinicile dinRomânia fiind alese, deobicei, pentru tratareaunor probleme minore desãnãtate, rezultã dintr-unstudiu realizat deMediHelp Internaþional.

Peste 60 la sutã dintre persoanele participante laaceastã cercetare au alesAustria, Marea Britanie sauGermania pentru îngrijirea lormedicalã în afara României.

"Pe urmãtoarele locuri sesitueazã Grecia, Israel, Turcia,Elveþia ºi Ungaria", se maiaratã în studiul citat, precizându-se cã printrebeneficiile pe care pacienþii lecautã sunt spitalizarea, o adoua opinie medicalã,

precum ºi servicii medicaleambulatorii, cum ar fi consultaþii cu specialiºti.

Spitalele ºi clinicile medicale din România suntalese, de obicei, doar pentrutratarea unor problememinore de sãnãtate, susþininiþiatorii studiului.

Din documentul citat mairezultã cã pacientul tinde sãcumpere asigurãri private desãnãtate atât pentru el, cât ºipentru familie, principalele

motive fiind lipsa deîncredere în sistemul naþionalde sãnãtate, cãlãtoriile în interes de serviciu înstrãinãtate, experienþa anterioarã cu produse similare ºi înþelegerea produselor ºi a beneficiilorlor. Studiul a fost realizat peun eºantion reprezentativ declienþi care au achiziþionatasigurãri private de sãnãtateinternaþionale în ultimii trei ani.

Topul statelor în care românii aleg sã îºi trateze sãnãtatea


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Potrivit organizato-rilor, simpozionul îºipropune sã dezbatãcele mai noi metodeinvestigative în dome-niul prevenirii ºi com-baterii furtului ºi altraficului cu bunuri cul-turale provenite dinpatrimoniul muzeal ºidin situri arheologiceºi sã identifice noimodalitãþi de cooper-are poliþieneascã inter-naþionalã între struc-turile Poliþiei Româneºi cele ale alor state.La lucrãrile sim-pozionului participãpoliþiºti cu atribuþii îndomeniul protejãriipatrimoniului culturalnaþional din Olanda,Bulgaria, Franþa,

Republica Moldova,Ungaria, Slovenia,Germania, Belgia,Macedonia, reprezen-tanþi ai MinisteruluiPublic, dar ºi experþidin cadrul unorAgenþii ,,Art RecoveryGroup” (Anglia). “Neonoreazã faptul cãsuntem, pentru altreilea an consecutiv,gazda unui evenimentde o asemeneaamploare. Valoareainestimabilã a patri-moniului cultural aflatpe teritoriul judeþuluiHunedoara ºi expe-rienþa profesionalãdoveditã în timp depoliþiºtii Serviciului deInvestigaþii Criminaledin cadrul

Inspectoratului dePoliþie JudeþeanHunedoara au fost cri-teriile care au stat labaza organizãrii aces-tui simpozion inter-naþional în judeþul nos-tru. Cu titlu exempli-

ficativ, aproximativ90% din bunurileaparþinând patrimoni-ului cultural naþionalrecuperate în cursulanului trecut de statulromân provin dinjudeþul Hunedoara ºiau fost recuperate cusprijinul poliþiºtilorServiciului de

Investigaþii CriminaleHunedoara.Participarea poliþiºtilorromâni la aceastãactivitate prezintã oimportanþã deosebitãdin perspectiva actual-izãrii cunoºtinþelor

privind practicileeuropene în acestdomeniu ºi a asigurãriicontinuitãþii activ-itãþilor de combatere atraficului cu bunurimobile ce aparþin pat-rimoniului naþional ºiinternaþional prinidentificarea celor maibune cãi de reducere a

fenomenuluiinfracþional ºi de recu-perare a valorilor depatrimoniu pe caretraficanþii le deþin înurma comiterii unorinfracþiuni. Personal,apreciez cã unul dintre

elementelece contribuiela reuºitaactivitãþilorpoliþiei îndomeniulprevenirii ºia combateriiinfracþiunilorde furt ºitrafic cubunuri ceaparþin pat-rimoniuluicultural

mobil îl constituieparteneriatul instituþi-ilor abilitate ale statu-lui cu organizaþii alesocietãþii civile intere-sate în protejarea pat-rimoniului culturalnaþional, iar un exem-plu cât se poate derelevant în acest senseste reprezentat de

parteneriatul de succesdintre instituþia noas-trã ºi FundaþiaCollegium XXI, împre-unã cu care am reuºitsã organizãm acestsimpozion internaþion-al.” - a precizat ºefulIPJ HUNEDOARA,comisar ºef de poliþiedr. Dumitru LiviuGabriel, gazda eveni-mentului.

Prin aceastã mani-festare seintenþioneazã ca, anal-izând problematicaspecificã procedurilornaþionale de combat-ere a fenomenuluiinfracþional în dome-niu ºi rezultatele rele-vante ale cooperãriiinternaþionale, sã fieidentificaþi factorii cecontribuie la per-fecþionarea colaborãriicu reprezentanþiiMinisterului Public, cupoliþiile altor state ºicu instituþiilesupranaþionale de pro-fil, dar ºi cu reprezen-tanþii societãþii civile.

Diana MITRACHE

Nu mai sunt forma-tori ºi specialiºti îninstructaj la mai toateminele. Cei mai buniau plecat din sistemdupã ce s-au disponibi-lizat, iar cei care facacum instruirea tiner-ilor nou angajaþi laminã, nu au chiar toate

calificãrile necesare.Tocmai de aceea,inspectorii ITM spuncã monitorizeazã atentmodul cum sunt instru-iþi cei care vor intra, încurând, pentru primadatã în viaþa lor, într-ogalerie de minã, dupãce au luat examenul.„La centrele de instru-ire nu întotdeaunaregãsim personalul cu

experienþã care existaodinioarã. Prescripþiiletehnice vechi,impuneau ca, cei careparticipã la instruireapersonalului sã fieoameni cu experienþãîn subteran, sã poatãface instruirea pemeserii, pe locuri demuncã, pe activitãþi, cupersonal care areexperienþã. Acum, dinpãcate, sunt cabineteunde existã un singurformator”, a precizatIlieana Bodea, ºefaSSM din ITMPetroºani.

O altã problemãeste legatã ºi deSalvamin, iar inspec-torii ITM vãd în desfi-inþarea acestei staþii un

dezastru pentru instru-irea viitorilor angajaþi.„Categorii de personal,de care depinde sigu-ranþa în subteran, cum

ar fi artificierii, elec-tricieni, inginerii con-ducãtori formaþii delucru, minerii ºefi deschimb, ori ºefii debrigadã erau instruiþi la

Salvamin, unde eraumulþi salvatori ºi aveaicertitudinea cã, printrimiterea oamenilor dela unitãþi la staþia de

salvare minierã nu facdecât instruire, deci nupot sã descarce materi-al, sau sã facã curãþe-nie în depozit. Sedoreºte, însã, ca staþia

Salvamin sã se reorga-nizeze, poate sã sedesfiinþeze, iar dacã sedesfiinþeazã ºi acestcentru, unde sepregãteau oamenii cucel mai important rolîn subteran, nu e bine.Eu consider cã la oraactualã unitãþileminiere nu suntpregãtite din punct devedere al calitãþiiinstruirii pentru toatecategoriile profesion-ale”, a mai declaratIleana Bodea..

Mulþi dintre cei nouangajaþi habar nu au ceîi aºteaptã ãîn subter-an, dar inspectorii ITMspun cã îi vor urmãri ºivor vefrifica ºi modul încare au fost pregãtiþipentru munca pe careo vor face.

Simpozion internaþional pe tema traficului cu bunuri culturale mobile

C entrul de Conferinþe Brazi -Rîu de Mori gãzduieºte în

perioada 17-20 iunie 2014 cea de-atreia ediþie a simpozionului inter-naþional cu tema „Cooperare inter-naþionalã ºi strategii de investigarea furturilor ºi a traficului cu bunuriculturale mobile”.

Cu ochii pe angajaþii noi de la minã

C ei 75 de angajaþi care au ajunsrecent la minele din Valea

Jiului sunt în atenþia inspectorilorde muncã. Asta pentru cã acum li seface instructajul ºi inspectorii ITMsunt sceptici cu privire la modul încare sunt ei instruiþi, mai ales cãvor intra în minã sã lucreze la front.


Maximilian GÂNJU

Edilii din Sãsciori aurevendicat teritoriul în bazaunui document din 1926.Procesul dintre cele douãprimãrii a fost înregistrat laPetroºani, apoi strãmutat laaltã instanþã ºi în cele dinurmã a ajuns la Curtea deApel Alba care a datsentinþa în urmã cuaproape o lunã de zile,susþine fostul administratorpublic al localitãþii Petrila,Dorin Curtean. Cert estecã de la 300 de hectarepentru care exista o dis-putã, revendicarea celordin Sãsciori fiind bazatã petitlul din 1926, s-a ajuns calocalitatea de pe Jiul de Est

sã piardã 1700 de hectaredin teritoriu. ”Este durerosºi grav, foarte grav. Pentruinteresul Dobraia (n.r. zonãdisputatã ºi ea cu judeþulAlba), primarul Pãducel apierdut peste 1700 dehectare de teren îndefavoarea oraºului Petrila.Acest lucru ar trebui sã-lancheteze organele compe-tente, cum de a lãsat oraºulvãduvit de peste 1700 dehectare, pentru cã aveainteres sã câºtige Dobraia.Se pierd teritorii dinPetrila, din cauza unorinterese personale.Primãria Petrila a pierdutzona Auºelul ºi zonaClãbucet, de luna trecutã,când s-a dat sentinþa defini-tivã ºi irevocabilã. Primãria

Petrila pierde din teritorii, apierdut cu Petroºaniul, cuprimãria Alba, cu judeþulGorj ºi nu se poate ca unprimar sã nu-ºi dea intere-sul când lunã de lunãpierde teren ºi teritoriullocalitãþii. O sã pierdem cutoþi de ajungem sã sestrângã toþi în jurul nostruca un laþ”, susþine DorinCurtean. Primãria Petrila afost sau este în mai multelitigii cu alte administraþiidupã ce nu s-a ajuns la unconsens privind graniþeleteritoriilor pe care leadministreazã.

Monika BACIU

“Eutanasierea se face înfuncþie de perioada de 14zile, dacã câinii nu suntrevendicaþi sau adoptaþi îndecurs de 14 zile, cei bol-navi, agresivi se eutanasi-azã. Am eutanasiat 140 decâini”, a declarat CosminaPãdure, medic veterinarAsociaþia Judeþeanã Pentru

Octrotirea Animalelor fãrãStãpân.

Adopþiile în rândulpatrupedelor sunt puþine.Ba mai mult existã ºi cazuriîn care iubitorii de animalevin dupã maidanezi pentrua+i adopta, iar apoi aceºtiasfârºesc tot pe strãzi.

“Existã ºi adopþii, dardin pãcate sunt campuþine. Noi ne-am dori sã

fie mai multe, dar sunt campuþine. Am avut destul demulte cazuri în care uncâine plecat cu acte dinadãpost a revenit din nouîn stradã. Poate fi sancþion-atã de Poliþie sau PoliþiaLocalã cu amenzile caresunt stipulate în lege”, maispune sursa citatã.

Mai bine de jumãtatedintre câinii din Petroºaniau fost capturaþi în interval-ul unui an de zile.

“De anul trecut ºi pânãîn prezent au fost capturaþide pe raza municipiuluiPetroºani 607 câini. Esteun numãr potrivit, popu-laþia caninã a mai scãzut,dar sunt în continuareexemplare libere ºi pestrãzi”, ne mai spunemedicul veterinar

Conform planului deacþiune al celor de la adã-post, la începutul anului2014 s-a estimat un numãrde aproximativ 1200 decâini dintre care 300capete steritizaþi înAdãpostul Petrosani în anul2013.

Monika BACIU

Potrivit CFR, licitaþiile învederea atribuirii celorpatru contracte de reabil-itare a 141,3 km de caleferatã sunt programate la29 iulie. Licitaþiile au fostlansate iniþial în februarie,dar au fost anulate înaprilie, compania anunþândla acel moment cã deciziaa fost luatã pentru a evitaîncãlcarea legislaþiei,

întrucât în urma contestaþi-ilor depuse s-au descoperiterori sau omisiuni în fiºade date ºi în anunþul departicipare.

L ucrãri începuteîn septembrie

Potrivit reprezentanþilorCFR, lucrãrile de reabilitarea celor 140 d kiloemtri decale feratã vor începe

undeva în luna septembrieasta dacã nu vor existacontestaþii. Valoarea totalãestimatã a lucrãrilor estede 8,2 miliarde lei, fãrãTVA. Contractele vor fiatribuite prin licitaþiedeschisã, pentru preþul celmai scãzut, ºi vor avea oduratã de 5 ani (3 ani exe-cuþia lucrãrilor plus 2 aniperioada de garanþie).Proiectul este finanþat cubani europeni, în cadrul

Programului OperaþionalSectorial pentru Transport2007-2013 ºi 2014-2020,ºi fonduri de la bugetul destat.

Reabilitarea liniei de caleferatã Frontierã – Curtici –Simeria este inclusã deGuvern în lista proiectelorcare vor fi finanþate cu pri-oritate în acest din fondurieuropene nerambursabile,fonduri rambursabile ºi dela bugetul de stat.

Jumãtate dintre maidanezii din Petroºani au fost capturaþi

140de câini eutanasiaþi, peste 600 capturaþi ºi încã aproximativ 600

liberi. De câteva luni a intrat în vigoarelegea eutanasierii maidanezilor. LaPetroºani, cei de la adãpost au pus deja înaplicare aceastã mãsurã.

Licitaþia pentru reabilitarealiniei ferate de la Simeria la

Curtici a fost reluatã

L icitaþie reluatã pentru reabilitarea cãii fer-ate de la Simeria la Curtici. CFR a reluat

licitaþiile pentru reabilitarea a aproximativ 140de kilometri de cale feratã pe secþiunea CFFrontierã – Curtici – Simeria, cu o valoaretotalã estimatã la 2,3 miliarde euro, cu TVA,procedurile fiind anulate anterior pentru eroriîn documentaþia proiectelor.

Petrila a pierdut peste 1000 de hectare

A dministraþia publicã localã din Petrilaa pierdut o bucatã însemnatã din

suprafaþa localitãþii dupã ce s-a judecat cuPrimãria Sãsciori din judeþul Alba care arevendicat, iniþial, 300 de hectare dinsuprafaþa de pãºune alpinã deþinutã delocalitatea din estul Vãii Jiului.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

"Am avut ani în care exam-enele, fie de evaluare naþionalã,fie de bacalaureat, au fost conce-pute ca ºi cum ar fi olimpiade

naþionale. Un profesor învaþã dinprimul an de facultate cã evalu-area se face la nivelul clasei, ºi nuîn funcþie de cei mai buni cincielevi din clasã.

Asta se întâmplã. Subiectele de

anul trecut au fost corect cali-brate, anul acesta vom aveasubiecte de acelaºi tip, nu cred cãvor fi mai uºoare, nu cred cã vorfi mai grele", a declarat Pricopie.

El a precizat cã le-a cerutinspectorilor ºcolari sã interzicãorice practicã de colectare debani ca "protocol".

"Am cerut inspectorilor sã veri-fice respectarea legalitãþii, sãinterzicã orice practicã decolectare de bani, indiferent de

motiv. Nu existã subiectul 'proto-col'. Organizarea acestor exam-ene se poate face din fondurilealocate de la bugetul statului", aarãtat ministrul Educaþiei.

Monika BACIU

„Este bine sã introducem oserie de cursuri la nivelul liceelorsau al unor instituþii de învãþãmântsuperior, finanþate de la bugetulstatului sau din proiecte pefonduri structurale.

Acestea vor fi introdusepentru cei care au nevoie deun sprijin ºi nu au bani sãplãteascã meditaþiile, pentrua putea veni la liceu sau uni-versitate ºi sã urmeze cursuride pregãtire.

Cel mai probabil va existao sesiune de Bacalaureat înfebruarie-martie destinatã

acestor elevi”, a precizat RemusPricopie.

La prima sesiune a examenuluide bacalaureat din acest an s-auînscris doar jumãtate dintre absol-venþii claselor de liceu.

Potrivit deputatuluiintenþia sa este carecunoaºterea meritelorsã devinã o tradiþie ºiun semn de normali-tate. Astfel, joi vor firecompensaþi elevii dela Simeria, de la ªcoalaGimnazialã Romos, iarvineri elevii de la ªcolileGimnaziale “DominicStanca”; “Dr. Aurel Vlad”Colegiul Naþional “AurelVlaicu” ºi Liceul Tehnologic“Nicoalus Olahus”, toate dinOrãºtie, respectiv elevii de laªcoala Gimnazialã “ConstantinDaicoviciu” din Beriu.

“Felicit pe cei care au obþinutrezultate deosebite la Olimpiade, îi felicit de asemenea pe profesorii

lor, care s-au dedicat din pasiunepentru ºcoalã pregãtirii lor dincolode programa ºcolarã ºi, nu înultimul rând, felicit familiile care le-au oferit copiilor ºi adolescenþilortoatã grijã ºi dragostea fãrã de careperformanþa nu ar fi posibilã ”,a declarat Natalia Elena Intotero,deputat PSD.

Elevii olimpici hunedoreni, premiaþi de Natalia Intotero

D eputatul hunedorean Natalia Intotero îi va recom-pensa, la finalul anului ºcolar, pe toþi elevii din

Orãºtie - Geoagiu - Simeria care au obþinut de-a lungulanului ºcolar rezultate deosebite la concursurile ºcolareºi Olimpiade.

Anul acesta vom avea subiecte deacelaºi tip la examenele naþionale

M inistrul Educaþiei,Remus Pricopie,

susþine cã subiectele dela examenele de evaluarenaþionalã ºi bacalaureatsunt de acelaºi tip ca ºianul trecut.

Din 2015,

Sesiune specialã de bac pentru cei care nu promoveazã

S esiune specialã pentru absolvenþii de liceu care nu pro-moveazã bacul în prima sesiune. Absolvenþii de liceu

din judeþul Hunedoara care nu vor reuºi sã promoveze exa-menul de bacalaureat vor avea posibilitatea de a participa lacursuri de pregãtire instituþionalizate în perioada octombrie-ianuarie, pentru a putea susþine examenul în lunile februar-ie-martie, anul viitor. Ministrul Educaþiei, Remus Pricopie afãcut anunþul.


CarmenCOSMAN - PREDA

Proiectul privindconstruirea unui blocde locuinþe sociale înAninoasa, unde sã fiemutaþi romii dinColonia Iscroni, a fostaprobat, iar poblemaeste consideratã prior-itarã de Executiv, dardeocamdatã banii nuau ajuns în conturileadministraþiei, aºa

încât lucrãrile sã poatãdemara. M-am întâlnitcu domnul vice - prim-ministru LiviuDragnea, cãruia i-amexplicat situaþia, iaracesta a spus cãinvestiþia este consid-

eratã prioritarã. Avemproiectul aprobat ºisper ca anul acesta sãse dea drumul alfinanþare, a declaratprimarul oraºuluiAninoasa, NicolaeDunca. Blocul va avea6 de apartamente ºiav fi situat în zonaVulculeºti, un cartierlocuit de oameniextrem de sãraci, cetrãiesc din ajutoareleprimite de la primãrie.

Dunca spune cãinvestiþiua se cifreazãla aproximativ 14 mil-ioane de lei ºi a fostrezolvtã deocamdatãproblema racordãrii lacanalizare a viitoruluiimobil ce va avea 60

de apartamente, exactcâþi romi ar trebuimutaþi din ColoniaIscroni. Edilul dinAninoasa recunoaºtecã, prin mutarea celroce locuiesc în coloniaIscroni, zona ar arãtacu totul altfel ºi aravea de câºtigat nudoar oraºul pe care îl

pãstoreºte, ci întreagaVale a Jiului. “Am igi-eniza locul, care estechiar poarta de intrareînspre partea de Vesta Vãii Jiului. Turiºtiicare vin în pasulVâlcan sau Straja vãd

exact zona aceastanenorocitã”, spuenNicolae Dunca.

C oloniasãracilor,

poarta neagrã deintrare în vestulVãii Jiului

Dar, dacã primaruleste optimist în urmaîntrevederii cu LiviuDsragnea, vicepri-marul Adrian Albescunu mai pare sã creadãîn promisiuni pânã nuva vedea ºi sumelenecesare alocate.

“Acel proiect de conr-tuire a blocului socialcu 60 de apartamenteeste tot la faza deproiect. L-am depuspeste tot de unde s-arputea obºinefinanþare, dar deocam-

datã nu avem niciunrãspuins pozitiv”, aprecizat Albescu.

Colonia Iscroni, sit-uatã pe marginea dru-mului naþional 66 celeagã municipiulPetroºani de Vulcan,constituie o pata nea-grã pentru micuþuloraº hunedorean.Rromii ocupã acestebarãci, mai vechi de100 de ani, încã depe vremeacomuniºtilor, iar local-nicii iºi amintesc cã,iniþial, zona eraîmprejmuitã cu ungard de patru metri.Gardul a fost însãdemolat între timp,iar priveliºtea estedezolantã. Casele decolonie au fost con-struite pentru anga-jaþii de laExploatarea MinierãAninoasa, odatã cudeschiderea acesteia,dar din 1985 majori-

tatea a pãrãsit zona.Unii s-au mutat lablocurile din Iscroni,iar alþii în alte localitãþiale Vãii Jiului. Locullor a fost luat derromi, animale ºi tonede gunoaie.

Blocul social nu are încã finanþare

Colonia sãrmanilor din Iscroni rãmâne la locul ei

E dilii din Aninoasa nu pot deo-camdatã sã-i mute pe romii ce

locuiesc în vechile barãci din coloniadin Iscroni, ce strãjuieºte DN 66.Blocul de locuinþe sociale este con-siderat prioritar pentru Executiv,dar deocamdatã nu s-a gãsit ºifinanþarea.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Capacitatea creativã deosebitã vãîndeamnã sã începeþi o activitatenouã. Puteþi avea succes pe planintelectual ºi sentimental.Parcurgeþi o perioadã favorabilãexprimãrii artistice.

Dimineaþa sunteþi mai sensibildecât de obicei ºi s-ar putea sãaveþi probleme în relaþiile cuanturajul. Fiþi prudent în tot cefaceþi. Ar fi bine sã nu promiteþinimic, dacã nu sunteþi sigur cãputeþi sã vã þineþi de cuvânt.

Pot interveni schimbãri impor-tante, care vã oferã o mulþime desatisfacþii. Activitatea intelectualãintensã ºi creativitatea ieºitã dincomun vã ajutã sã aveþi succespe plan social. Dupã-amiazãsunteþi nevoit sã luaþi o hotãrâreserioasã.

Dimineaþa sunteþi plin de opti-mism ºi aveþi o imaginaþiedebordantã. Înclinaþiile artisticevã ajutã sã vã afirmaþi în soci-etate. Nu este exclus sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã impor-tantã, dispusã sã vã sprijine.

Se pare cã nu aveþi nici unmoment de rãgaz. Sunteþi foarteocupat, dar graþie imaginaþiei ºiingeniozitãþii de care daþi dovadã,reuºiþi sã realizaþi tot ce v-aþi pro-pus. Seara s-ar putea sã fiþifoarte obosit.

Aveþi noroc ºi sunt ºanse sãdepãºiþi cu uºurinþã orice dificul-tate. Este o zi foarte bunã pentruexamene, lucrãri artistice ºiproiecte. Relaþiile sentimentalesunt foarte bune.

Sunteþi hotãrât sã porniþi oafacere, dar nu vã ajung banii.Dacã vã puneþi la lucru imagi-naþia ºi creativatea, aveþi ºanse sãobþineþi suma necesarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi odezamãgire pe plan sentimental.

Puteþi sã vã faceþi planuri deviitor ºi sã vã afirmaþi pe plansocial. Daþi dovadã de sensibili-tate ºi vã simþiþi foarte bine încompania prietenilor ºi a per-soanei iubite. Nu luaþi deciziiimportante în grabã!

Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºieste posibil sã neglijaþi problemeimportante. Nu începeþi activitãþinoi, pentru cã existã riscul sãluaþi decizii neinspirate.

Cei din jur vã apreciazã creativi-tatea. Ar fi bine sã o folosiþipentru a vã rezolva problemelede serviciu ºi de afaceri. Þineþiseama de sfaturile unei rude, maiales în chestiuni financiare.

Nu prea sunteþi comunicativ ºi arf bine sã amânaþi întâlnirile deafaceri. Evitaþi riscurile, pentrucã s-ar putea sã nu mizaþi corect.Aveþi nevoie de relaxare. Dacã vise oferã ocazia sã mergeþi într-ovizitã, nu staþi mult pe gânduri!

Aveþi succes în activitãþi casnice,dar ºi în societate. Partenerul deviaþã ºi colegii vã apreciazã ideile.Aveþi o deosebitã capacitate decomunicare ºi rezolvaþi cuuºurinþã toate problemele. Puteþisã faceþi planuri de viitor.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Cupa Mondialã FIFABrazilia 2014 11:00 Cupa Mondialã FIFABrazilia 2014 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor caremuncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:53 Cupa Mondialã FIFABrazilia 2014 21:00 Telejurnal 21:40 Mondial 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Amintiri ºterse 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Colierul de turcoaze 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Refugiu pentru viaþã 22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Secrete de Stil 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii 12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Nimeni nu-i perfect 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Sãrutul de la miezulnopþii 17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii 20:30 Cronica cârcotaºilor

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:30 Pastila Vouã 13:45 Mica mireasã 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã 20:15 Pe urmele unui asasin 22:15 Toatã lumea mã vreamor

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat 11:45 Pentru cã te iubesc 12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Legãturi riscante 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Rosa Diamante 17:30 Clona 18:30 Soþ de închiriat 19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Spune-mi cã eºti a mea 22:00 Legãturi riscante 23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Retrospectivã12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Tenis: ziua 4 13:30 Tenis: ziua 4 15:30 Tenis: ziua 4 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Retrospectivã20:45 Digi Sport Mondial 21:30 ªtirile Digi Sport

8:00 Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 23:00 Un show pãcãtos


RELUARE ACORDARE SUBVENÞII PERSOANELOR PARTICIPANTE ELIGIBILE LA PROIECTELE IMPLEMENTATE DE FIRMELE:

SMART TRAINING SOLUTIONS proiect ID 75784EUROPEAN PROFESSIONAL SYSTEM proiect ID 75742ASOCIAÞIA SPRIJIN ªI EGALITATE proiecte ID 78998 ºi ID 75781

În baza Instrucþiunii nr. 97 (emisã de AMPOSDRU) privind aplicarea prevederilorOUG 29/2014, VIRAREA SUBVENÞIILOR SE VA FACE DIRECT ÎN CONTULTITULARILOR BENEFICIARI DE SUMÃ.

În acest sens beneficiarii de subvenþii trebuie sã transmitã urmãtoarele documente:extras de cont cu IBAN valabil ºi copie act identitate pe adresa: DEVA, OFICIULPOªTAL DEVA 1, CÃSUÞA POªTALÃ NR. 66,

TERMEN LIMITÃ DE TRANSMITERE: 4 IULIE 2014

- VÂNZÃRI -Vând teren intravilan în suprafaþã

de 800 mp în zona parc Brãdet.Contact 0727150264. Preþ negociabil.

M inisterul Finanþelor a postatîn dezbatere proiectul

reducerii CAS, arãtând cã mãsurava majora fondurile rãmase la dispoziþia angajatorului, care pot fifolosite pentru noi posturi, numãrulcontribuabililor ºi veniturile pe caresunt aplicate contribuþiile.

În documentul prezentat pe site-ul ministerului se aratã cã promovareaproiectului de lege privind reducerea contribuþiilor deasigurãri socialeeste determinatã deregresia sistemului românesc deimpozitare amuncii, generatãde nivelul cotelorcontribuþiilorsociale careacþioneazã ca unfactor descuraja-tor pentru ocuparea forþeide muncã ºi pentru stimulareamediului de afaceri ºi a investiþiilor, ºi de faptul cã sistemul asigurãrilor sociale suferã distorsiuni care reduc baza impozabilã pentru contribuþiile la pensii, dar ºi pentruasigurãrile de sãnãtate.

Ministerul face referire ºi la existenþa pepiaþa muncii a unei mari presiuni fiscaleasociatã nivelului ridicat al contribuþiilor deasigurãri sociale care alimenteazã sistemulde pensii ºi care determinã necesitateadiminuãrii sarcinii fiscale suportate deangajator, luând în considerare faptul cãdouã treimi din contribuþia datoratã la sistemul de pensii reprezintã contribuþiaangajatorului. Astfel, aratã Finanþele,România se confruntã cu o ratã scãzutã aparticipãrii pe piaþa muncii cu formelegale, iar costul ridicat al muncii pentruangajator, determinã o cerere redusã deforþã de muncã.

"Iniþiatorii prezentului proiect de legeurmãresc diminuarea poverii fiscale pe

piaþa muncii prin promovarea mãsurii dereducere a cotei de contribuþie de asigurãrisociale datoratã de angajator cu cincipuncte procentuale. Implementarea acesteimãsuri este deosebit de necesarã mediuluide afaceri din România, iar amânareaimplementãrii acesteia nu ar face altcevadecât sã frâneze bunul mers al economieiºi chiar sã þinã la distanþã potenþialii mariinvestori, care, sunt întotdeauna atraºi deun mediu fiscal avantajos ºi predictibil", searatã în proiect.

Autoritãþile se aºteaptã ca reducerea

CAS sã creascã fondurile rãmase la dispoziþia angajatorului, surse care pot fifolosite pentru crearea de noi locuri demuncã, contribuind astfel la creºterea bazeide calcul a contribuþiilor sociale, sã creascãºi numãrul de contribuabili, implicit eficien-tizarea raportului contribuþii/beneficiari ºi amasei de impunere, respectiv sã majorezevenitul asupra cãruia se aplicã contribuþia,ºi sã stimuleze mediul de afaceri ºi sãreducã rata efectivã de taxare a muncii.

Pentru a obþine mai mulþi bani la buget,Guvernul va relansa campania de notificare prin transmiterea de scrisoricãtre contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraþiei de venit din strãinãtate.

În România, costul orar alforþei de muncã a înregistratîn perioada ianuarie-martie2014 un avans de 5,3%,mult peste creºterea de 1,2%înregistratã în UniuneaEuropeanã ºi de 0,9% înzona euro. Creºteri mai maridecât România au înregistratdoar Letonia (7%) ºi Estonia(6,8%).

Singurele state UE în carecostul orar al forþei de muncãa scãzut înprimele treiluni din acestan au fostCipru (minus6,9%),Croaþia(minus 1,7%),Irlanda (minus0,2%) ºi Italia(minus 0,1%).

În primultrimestru din

2014, comparativ cu perioada similarã a anuluitrecut, costul orar al forþei de muncã în zona euro acrescut cu 0,7% în industrie,cu 1,9% în construcþii, cu1,3% în servicii.

România a înregistrat unavans al costului orar al forþeide muncã de 6,8% în industrie ºi de 7,1% în servicii, dar un declin de1,7% în construcþii.

Ministerul Finanþelor a postat în dezbatere proiectul reducerii CAS

În primul trimestru din 2014

România, locul trei în UE la creºterea costurilorcu forþa de muncã

C ostul total al forþei de muncã în România aînregistrat a treia mare creºtere în rândul

statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în primultrimestru din 2014, comparativ cu perioada similarã aanului trecut, conform datelor publicate marþi deOficiul European pentru Statisticã (Eurostat).

Adunate de OrganizaþiaMondialã de Sãnãtate (OMS), iarcele mai mari probleme sunt înOrient.

De fapt, 13 dintre cele mai polu-ate oraºe din lume se afla în India,iar un nivel extrem de mare depoluare se afla ºi în China.

I atã concluziile OMS:

- Poluarea cauzeazã cancer;- 200.000 de americani au murit

prematur din cauza poluãrii aerului,din care 53.000 de decese au avutlegãtura cu poluarea provocatã detransportul urban;

- Populaþia Globului pierde 79,6milioane de ani de viaþã din cauzapoluãrii rezultate din sistemul detransport;

- Un raport recent a arãtat capoluarea omoarã anual 3,5 mil-ioane de persoane din toatã lumea.

În 2012, România a înregistratun nivel al particulelor fine (PM2,5) de 14,85 micrograme pemetru cub. Aceastã valoare este

similarã cu cele regãsite în þãrile dinregiune.

Totuºi, existã state europenecare stau mult mai bine la acestcapitol cã noi, cum ar fi Spania(7,86 micrograme pe metru cub),Norvegia (4,51 micrograme pemetru cub) sau Irlanda (4,99 micro-grame pe metru cub).

OMS aratã cã expunerea pe ter-men lung la particulele fine poatedeclanºa ateroscleroza, problemepentru femeile însãrcinate, precumºi boli respiratorii încã din copilãrie.

De asemenea, existã o posibilãlegãturã cu dezvoltarea neurologicãdefectuoasã ºi a funcþiei cognitive,cît ºi cu apariþia diabetului.

DianaMITRACHE

Doi dintre locatariiblocului din apropierecred cã vina leaparþine unor tinericare petrec serile înapropierea locului cupricina, dar nu ºi-auputut imagina o astfelde grozãvie. Doicopaci de peste 30 deani nu mai au pic decoajã, dupã ce aceastaa fost îndepãrtatã într-un exces de nebunie,cel mai probabil, deoameni rãmaºi deo-camdatã neidentificaþi.„Aceºti copaci puºi denoi de ani de zile,

uitaþi cum aratã. Nucred cã au fãcut astaoamenii de aici! Suntdin altã parte ºi nuînþeleg pentru ce au

fãcut ei asta? Aceºticopaci au 30 de ani ºinoi i-am sãdit, iaracum nu mai au coajãºi o sã se usuce, iarnouã ne pare rãu. Nuam vãzut cine sã fifost”, spune IoanSimion, unul dintre ceicare au observatgrozãvia marþidimineaþã, în timp ceun alt vecin, care a

mai sesizat poliþiapentru diferite acte devadalism vine ºi îlcompleteazã: „Cred cãsunt tineri care habarnu au în cât timpcreºte un astfel decopac ºi noi ne aºtep-tãm ca ei sãprotejezenataura. Uncopac creºteîn 30 de anica sã stai laumbra lui. Nupot bãnui pecineva, deºiaici mai vincopii în gaºcãºi nu o datãam sesizatpoliþia pentrucã au maifost acte devandalism,dar acesta leîntrece petoate”,spune uimitºi LeonteRoman, unalt locatar.

Oamenii

s-au gândit sã reclamedin nou incidentul lapoliþie, dar, dinpãcate, copacii nu vormai trãi dupã aceastãjoacã inconºtientã aunor tineri care nu auºtiut ce fac.


Harta poluãrii aerului: Care e situaþia în România

O pãtrime din popu-laþia Pãmîntului res-

pira aer extrem de poluat,aratã statisticile

Copaci vandalizaþi în Cartierul Aeroport

S-au trezit cu copacii, sãdiþiacum trei decenii, vandalizaþi.

Mai mulþi oameni care locuiesc înCartierul Aeroport pe stradaViitorului, au gãsit copacii din faþablocului cojiþi, peste nnoapte, deindivizi pe care nu i-au vãzut.

cvj nr 634, miercuri, 18 iunie

Documents