16 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009

paginile 8-9

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 194 mmiieerrccuurrii 24.06.2009

Extensiile de p[r,solu\ia pentru

un p[r de invidiat

E vremea decolteului ;i sezonul`n care se poart[ \inuta semi-goal[le d[ mari b[t[i de cap femeilor, c[doar un decolteu frumos eaccentuat de colierul potrivit, nu?Un colier potrivit nu numai c[ punedecolteul `n valoare, dar poateschimba `ntreaga \inut[. Bijuteriilese aleg `n func\ie de ocazie,str[lucirile pre\ioase Tind pentrusear[, iar culorile vii ;i materialeinteresante sunt pentru zi.

Dac[ purta\i un decolteu `n V,un colier cu pandantiv este alegereapotrivit[. Culoarea pietrelor trebuies[ Te asortat[ cu cea a hainelor ;i a

celorlalte bijuterii. Bluzele f[r[bretele, cele din m[tase sau cele dinsatin se vor asorta cu un colier carer[m]ne aproape de g]t. O bluz[ sauo c[ma;[ cu guler deschis se scoate`n eviden\[ cu un colier cu pietre saum[rgele mari ori mai groase. Cerceii;i cureaua e bine s[ Te `n acelea;itonuri cu pietrele colierului.M[rgelele, c]t mai colorate, suntrecomandate ;i pentru un puloverpe g]t. Pentru un decolteu p[trat sealege un pandantiv care at]rn[ deun lan\ lung. Dac[ are ;i strasuri, eperfect pentru o \inut[ de sear[.

Ioana V.

Pentru decolteu `n V, colierul cu pandantiveste alegerea potrivit[

P[rul este imaginea fe-meii, `nseamn[ aproape totulpentru o doamn[ sau o dom-ni;oar[. Dac[ ai p[rul rar sauscurt ;i vrei s[ ai un p[r des ;ilung e clar, ai nevoie de `m-bun[t[\iri. Dar, cum nu vrei s[a;tep\i ani la r]nd s[ ̀ \i creasc[podoaba capilar[, nu exist[altceva mai bun de f[cut dec]ts[ apelezi la tehnica extensiilorde p[r.

Extensiile de p[r re-prezint[ cea mai pro-fesionist[ solu\ie pentrua avea un stil modernprecum marile ve-dete interna\ionale.P[rul care se fo-lose;te pentruextensii provinede la donatori;i este netra-tat chimic, deaceeapoateT

vopsit ;i coafat dup[ plac. Extensiilese ata;az[ `n r]nduri orizontale, labaza scalpului, iar procesul dureaz[c]teva ore.

Au nevoie de o `ngrijirespecial[

Aplicarea extensiilor nu trebuies[ Te dureroas[. Extensiile nu vorafecta condi\ia p[rului. De asemenea,trebuie ;tiut faptul c[ extensiile dep[r au nevoie de o `ngrijire special[.

Iat[ c]teva sfaturi< nu se piap-t[n[ p[rul ud.

P[rul semi uscat se des-curc[ cu un pieptene cudin\ii rari, `ns[ nu de la

r[d[cin[. Se doarmecu p[rul legat cu oe;arf[. Nu se pul-verizeaz[ baza ex-tensiilor cu Txativsau alte cosmeticepe baz[ de silicon.Extensiile nu pot Taplicate `n cazul `ncare ave\i p[r maiscurt de opt cen-timetri. Acest pro-

ces de `nfrumu-se\are nu esterecomandat nicidac[ sunte\i `n-s[rcinat[, dac[ave\i probleme cuscalpul sau dac[v[ cade mult p[r.

Ioana P.

Vara se poart[machiajul u;or

Din luna mai ;i p]n[ `ntoamn[, canicula verii d[mari b[t[i de cap femeilor,at]t din cauze legate de ves-timenta\ie, c]t ;i de machiaj.Practic, 6ecare dintre noitrebuie s[ g[sim solu\ia ceamai la mod[, lejer[ ;i c]t dec]t r[coroas[.

Secretul unei vestimenta\ii `ncare s[ nu transpir[m const[ `nmateriale Uuide, sub\iri ;i careabsorb transpira\ia, cum ar T voalulde m[tase vegetal[, celoTbr[, in saubumbac. De evitat pe c[ldur[ sunt

pantalonii mula\i, fustele str]mte,bluzele cu m]neci, foarte decoltate,l[n\i;oarele din argint ̀ nnegrite. Lao fust[ midi din in pute\i asorta obluz[ brodat[, iar un pantalon lejerdin bumbac se potrive;te perfect cuo c[ma;[ din v]scoz[ sau in. ~n ceeace prive;te `nc[l\[mintea sunt depreferat sandalele clasice, lejere saupantoTi decupa\i `n spate.

Diminea\a folosi\io crem[ hidratant[

Dac[ partea cu `mbr[c[minteaa\i respectat-o, pute\i trece maideparte la machiaj. Cum e cel maibine< cu sau f[r[? Vara, se ;tie bine,aduce situa\iile nepl[cute `n carerimelul se scurge pe obraz. Iat[ c[ esimplu ;i cu machiajul, care iese ;ir[m]ne perfect respect]nd c]tevareguli simple< folosi\i un machiaju;or, nu v[ atinge\i cu m]inile pefa\[ pe timpul zilei ;i, odat[ ajunseacas[, demachia\i fa\a. Diminea\ase recomand[ folosirea unei cremehidratante, care controleaz[ excesulde sebum, d]nd tenului un aspectmat.

Dac[ munci\i la birou e indicatun machiaj simplu, cu produse carenu pot T `ntinse de pic[turile detranspira\ie. Ar T bine s[ nu folosi\ifond de ten, pudr[ sau fard deobraz. Dac[ totu;i nu pute\i renun\ala ele, aplica\i `n straturi sub\iri ;ire`mprosp[ta\i-le de dou[, chiar detrei ori pe zi.

0eodora V.

JJaaddaa

PPiinnkkeett

SSmmiitthh

ddeesspprree ccooppiiii;;ii ffaammiilliiee

2 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009S[n[tate Informa\ia zilei 15Miercuri 24 iunie 2009 Carier[

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Diabetul va putea fi tratat Nu peste mult timp diabetul

va putea T tratat ;i monitorizat cuajutorul unei tehnologii de ultim[genera\ie. Este vorba de un proiecteuropean P.Cezanne careurm[re;te integrarea IT `ndomeniul nano-biologiei prinimplementarea unui nou sistemde monitorizare a diabetului ;i de`ngrijire a persoanelor care sufer[de aceast[ boal[. Obiectivulproiectului este de a cerceta ;idezvolta un implant nano-senzorpentru monitorizarea continu[ anivelului de glucoz[ din s]nge.Datele procesate vor T deasemenea folosite pentru a regla

automat nivelul de glucoz[, prinfurnizarea acestor informa\ii uneipompe de insulin[ (un miniaparatmedical) care elibereaz[ cuexactitate insulina `n organism,ca r[spuns la Uuctua\iile deconcentra\ii de glucoz[. Nano-senzorul va T conectat wireless laplatforma sistemului IT adispozitivului ;i datele de sistemvor T `n mod automat colectate,stocate ;i procesate. Proiectul esteTnan\at de Comisia European[,are un buget de 14,14 milioaneeuro, iar data de Tnalizare este de1 iulie 2010.

I. M.

Crema de protec\ie solar[se aplic[ cu 10 minuteînainte de a ie;i la plaj[Vara ne cheam[ la soare, la ap[

;i la mult[ plaj[. ~nainte de a fugicu p[turica la soare, pline dedorin\a de a avea un ten m[sliniu,g]ndi\i-v[ c[ trebuie s[ v[ proteja\i.Produse cosmetice pentru soaresunt multe, astfel c[ ave\i din cealege o crem[ sau un spray potrivittipului de ten. Ultravioletele audevenit foarte agresive ;i tocmaidin acest motiv toat[ lumea trebuies[ se protejeze c]nd se expune lasoare. Haide\i s[ vedem de ce crem[avem nevoie. În cazul celor cu tenuldeschis, factorul de protec\ietrebuie să Te mai mare de 20.Pentru cei cu tenul închis suntsuTciente cremele solare cu factorprotector 2 sau 3. Practic, cu câtpielea este mai deschisă la culoare,cu atât vă trebuie un factor deprotec\ie mai mare. Crema de

protec\ie solară trebuie întinsă pepiele cu 10, chiar 15 minute înaintede a ie;i la plajă ;i trebuie reaplicatădupă două sau trei ore, mai alesdacă a\i transpirat sau a\i f[cut baie.Crema trebuie aplicat[ pe o pielecurat[, ca s[ p[trund[ ̀ n \esuturi ;is[ aib[ efectul dorit. Dac[ ave\icopii, speciali;tii recomand[ s[ leachizi\iona\i spray-uri de protec\ie,Tind mai u;or de aplicat, iar `ncazul lor factorul de protec\ie poateT 50 ;i chiar mai mare.

După plajă pute\i folosi altecreme, care vă ajută să v[ hidrata\ipielea. Chiar dacă folosi\i creme deprotec\ie, speciali;tii vă sfătuiesc sănu sta\i la soare între orele 11.00 ;i17.00, să purta\i ;apcă ori pălărie ;isă nu renun\a\i la tricou dacă ave\ipielea foarte deschisă.

Ioana V.

Un milion de copiimor anual din cauza

infec\iei cu pneumococ

Peste un milion de copii subcinci ani din `ntreaga lume moranual din cauza infec\iei cupneumococ estimeaz[ Organiza\iaMondial[ a S[n[t[\ii. Infec\ia esteprezent[ `n special `n \[rile `n cursde dezvoltare, cauz]nd boli graveprecum meningita ;i bacteriemia.Aceste infec\ii grave au primitdenumirea de boli pneumocociceinvazive ;i apar atunci c]ndpneumococul infecteaz[ zonesterile ale organismului, precumcreierul ;i pl[m]nii. Pneumoniapneumococic[ este o boal[ extremde grav[ cu o mortalitate de 10 p]n[la 20%. Meningita pneumococic[apare `n special la copiii sub doiani, iar complica\iile pot T severe<20% dintre bolnavi pot muri, iar25% pot r[m]ne cu sechele

neurologice severe. Deoarece `nultimii ani s-a dezvoltat rezisten\ala penicilin[, tratamentul acestorinfec\ii este diTcil. ~n 2006 a fostprezentat un studiu efectuat la nivelmondial ;i care arat[ c[ rezisten\ala tratamentul cu penicilin[ `ninfec\iile cu StreptococcusPneumoniae apare, `n Rom]nia, la10-25% dintre cazuri. O prim[solu\ie la aceast[ problem[ des[n[tate public[ ar reprezenta-ovaccinarea anti-pneumococic[,pentru care `n ultimii ani au fostdevoltate mai multe vaccinuri.P]n[ la ora actual[ au fostidentiTcate mai mult de 90 deserotipuri de StreptococcusPneumoniae, dintre care 10-15determin[ majoritatea bolilorgrave.

Cum s[ `\i abordezi ;efulc]nd dore;ti o promovare

A trecut ceva vreme dec]nd e;ti la locul t[u actual demunc[ ;i te g]nde;ti s[ ceri opromovare. Parc[ nu `\i vinetocmai u;or s[ te a6;ezi `nfa\a ;efului t[u ;i s[ `i spuiacest lucru, chiar dac[ tusim\i c[ meri\i din plinaceast[ promovare.

Chiar `nainte de a te g]ndi la oeventual[ promovare trebuie s[dovede;ti c[ e;ti foarte bun `n ceeace faci. Pune accentul pe reputa\iata, demonstreaz[ c[ e;ti un angajatbun, foarte implicat `n ceea ce faci,responsabil ;i capabil de a lucra `nechip[. Apoi, ̀ nainte s[ ̀ \i abordezisuperiorul ;i s[ ̀ i prezin\i cererea ;imotivele pentru care consideri c[meri\i aceast[ promovare, pre-g[te;te-te temeinic.

Documenteaz[-te bine `n ceeace prive;te munca ta ;i rezultateletale la locul de munc[. Fii preg[tits[ po\i scoate `n eviden\[ modul `ncare ai contribuit la `mbun[t[\ireacompaniei, chiar nu este momentul

s[ faci pe modestul.

Demonstreaz[c[ e;ti optimist

Nu uita c[ de multe oriatitudinea conteaz[ cel mai mult.Demonstreaz[ c[ e;ti optimist, `nspecial dac[ dore;ti s[ Ti avansat`ntr-o pozi\ie managerial[. |ineminte c[ oamenii prefer[ un lider cuo atitudine pozitiv[, care s[ `i`ncurajeze ;i sprijine. Chiar dac[ ̀ nsuUetul t[u e;ti cople;it de emo\ii ;ide griji, f[ un efort ;i arat[-teoptimist ;i `ncrez[tor `n for\eleproprii.

Dac[ vei T refuzat, ai grij[ cumreac\ionezi. E important s[ ̀ ntrebi,pe un ton politicos bine`n\eles, caresunt motivele ;i ce ai putea face ca`n viitor s[ `\i `mbun[t[\e;tiperforman\ele. Trebuie s[ ;tii `ns[c[ uneori nici cei care merit[ nusunt promova\i, din simplul motivc[ au atins apogeul carierei `ncompania respectiv[. ~n acest cazar trebui s[ te orientezi pentru ocompanie mai mare.

Laura M.

Contractul psihologicdintre anagajatori ;i angaja\i

Mul\i angaja\i nu ;tiu poate c[,`n afara contractului individiual demunc[, pe care `l semneaz[, maiexist[ un contract important<contractul psihologic.

Ce `nseamn[ un contractpsihologic? Robinson ;i Rousseau(1994) `l deTnesc ca Tindconvingerea unui individ ̀ n ceea ceprive;te termenii ;i condi\iile unei`n\elegeri de schimb reciproc ̀ ntreacea persoan[ ;i o ter\[ parte, oconvingere c[ un anumit tip depromisiune a fost f[cut[ ;i c[termenii ;i condi\iile contractuluiau fost acceptate de c[tre ambelep[r\i. ~n alte cuvinte, este vorbadespre `n\elegeri neformale ;inescrise dintre anagajator ;iangaja\i, `n\elegerea pe careangaja\ii cred c[ o au cu angajatorul`n leg[tur[ cu ce contribu\ie voraduce ei prin munca prestat[ ;i, de

asemenea, la ce pot s[ se a;tepte ̀ nschimbul serviciului oferit. ~nciuda a;tept[rilor, violareacontractului psihologic nu duceneap[rat la sc[derea loialit[\iiangaja\ilor. Cercet[rile au

demonstrat c[ dac[ un anagajat are`nc[ de la ̀ nceput ̀ ncredere ̀ n ;efuls[u, ;ansele ca acesta s[ observe`nc[lcarea contractului psihologicsunt mai pu\ine.

Nicole T.

G]nde;te-te bine`nainte

de a demisionaDecizia de a demisiona de la

actualul loc de munc[ este unaextrem de important[. ~nainte dea face acest pas, g]nde;te-te bine;i analizeaz[ situa\ia din toatepunctele de vedere.

~n primul r]nd, f[ o trecere ̀ nrevist[ a perspectivelor pe care \ile ofer[ actualul job. G]nde;te-tebine cum s[ folose;ti `n viitorulmai mult sau mai pu\in apropiatrela\iile pe care \i le-ai f[cut,pentru ocuparea altui post.Analizeaz[ ;i ce perspective depromovare `\i ofer[ locul demunc[. Nici nu mai sta pe g]nduridac[ locul de munc[ actual `\iafecteaz[ s[n[tatea psihic[ sauTzic[. Nu uita niciodat[ c[ numerit[ s[ ̀ \i distrugi s[n[tatea nicipentru to\i banii din lume. Ai alteoferte mai bune dec]t ceea ce ai ̀ nprezent? Dac[ da, de ce mai staipe g]nduri?

Laura M.

14 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009Cuplu Informa\ia zilei 3Miercuri 24 iunie 2009 Familie

Etape caredefinesc un cuplu

B[rba\ii se pl]ng adesea c[ nu lepot `n\elege pe femei, c[ suntcomplicate ;i c[ au o g]ndire`ntortocheat[. De fapt, este mult maisimplu dec]t ei `;i pot imaginavreodat[. Nu cred c[ `i e cuivanecunoscut urm[torul scenariu<“Draga mea, de ce e;ti sup[rat[?”,`ntreab[ el, iar ea refuz[ s[ r[spund[.Iat[ c]teva lucruri pe care o femeienu le suport[ la un b[rbat.

~n primul r]nd, nu e indicat, subnicio form[ ;i `n niciun caz cab[rbatul s[ ̀ ;i ̀ ntrebe iubita c]t a datpe ultima pereche de pantoTachizi\ionat[ sau pe noua tunsoare.Femeile chiar nu au nevoie de sfaturidin partea masculin[ despre cum s[`;i cheltuiasc[ banii, mai ales dac[partenerii nu ̀ mpart cheltuielile. Iat[care ar T reac\ia iubitului perfect< “Cesexy e noua coafur[, ce-ar T s[ te scotdesear[ `n ora;?”. Iar dac[ tepreocup[ foarte mult pasiunea eipentru cump[r[turi ;i vrei s[ `i spuis[ o lase mai moale, ar T indicat s[a;tep\i c]teva zile. Femeile chiarador[ s[ se bucure de achizi\iile lor.

Planuri de viitor care nu neinclud? Deja nu sun[ bine. Se pare c[

b[rba\ii au un mod special de a vorbidespre planurile de viitor ;i noi nureu;im s[ ne d[m seama dac[ suntemincluse sau nu. Nou[ ne plac lucrurileconcrete. Iubitul `\i spune c[ pestedou[ s[pt[m]ni se c[s[tore;te cel maibun prieten al lui, dar uit[ s[men\ioneze dac[ suntem ;i noi pelista de invita\i. Poate c[ el nici nu ̀ ;id[ seama c[ partenera se simteexclus[. Dac[ un b[rbat chiar dore;teca femeia de l]ng[ el s[ apar[ ̀ n peisaj

;i ̀ n viitor, trebuie s[ Te mai explicit.Nu e o noutate faptul c[ majo-

ritatea b[rba\ilor sunt dezordona\i. Osticl[ de bere, un tricou nu reprezint[o foarte mare problem[.

Dar deja c]nd iubitul las[ `nurma lui potopul, orice femeie ̀ ;i iesedin min\i. :i c]nd acest peisaj devineobi;nuit, `ntrebarea “de ce e;tisup[rat[, iubito?” chiar nu `;i arerostul.

Laura M.

Nu l[sa detaliilem[runte s[ v[distrug[ rela\ia

Rela\ia voastr[ a devenit unaserioas[ ;i nu de pu\in timp a\i f[cuturm[torul pas< v-a\i mutat `m-preun[. Chiar dac[ ̀ n general via\avoastr[ este doar lapte ;i miere,exist[ anumite lucruri care v[sup[r[ pe am]ndoi ;i care dauna;tere la certuri mai mult sau maipu\in aprinse.

Iubitul t[u are anumiteobiceiuri care parc[ te scot dinmin\i? ~n primul r]nd g]nde;te-tec[ e normal, mai ales dac[ p]n[acum ai locuit singur[ ;i ai fostobi;nuit[ s[ ai `ntregul spa\iu doarpentru tine. Iar dac[ e;ti o persoan[;i cu un sim\ al ordinii foartedezvoltat, atunci e clar c[ lucrurilelui aruncate aiurea prin dormitor`\i vor da b[t[i de cap. Ar trebui ̀ ns[s[ prive;ti lucrurile dintr-o alt[perspectiv[. Faptul c[ ̀ ;i las[ cea;ca

de cafea pe mas[, c[ uit[ s[ aruncesticla de bere sau c[ `;i arunc[hainele pe jos nu ̀ nseamn[ sf]r;itulunei rela\ii de altfel frumoas[. Enevoie doar de comunicare. Spune-i ce te deranjeaz[ ;i ce s[ `ncerce s[nu mai fac[. Cu siguran\[ ;i tu ai totfelul de hobby-uri sau de tabieturicare nu ̀ i sunt chiar pe plac iubituluit[u. De aceea e de dorit oconversa\ie calm[ ;i c[utarea desolu\ii, bine`n\eles `mpreun[. Cu ocomunicare bun[, respect, toleran\[;i acceptare vei vedea c[ totul se vaschimba `n bine.

Nicole T.

Lucruri pe care o femeie nu le suport[

V-a\i cunoscut, v-a\i pl[-cut ;i a\i `nceput s[ v[ `nt]l-ni\i sau poate v[ cuno;tea\imai demult, `ns[ doar acumv-a\i g]ndit s[ da\i o ;ans[unei posibile rela\ii. La fel ca`n via\[ ;i o rela\ie are etapeleei de dezvoltare, momentelecare `i hot[r[sc viitorul.

Iat[ care sunt cele mai impor-tante momente care deTnesc orela\ie ;i care te ajut[ de altfel s[ ;tiic[ ̀ nt]lnirile voastre devin din ce ̀ nce mai serioase.

C]nd noaptea e preascurt[ pentru voi

Orice cuplu `;i aminte;te cudrag de prima discu\ie p]n[ ̀ n zori.C]nd sunte\i la ̀ nceput nu v[ pute\is[tura unul de cel[lalt ;i chiar dac[a\i stat de vorb[ toat[ noaptea vi separe c[ timpul a trecut prea repede.S-a f[cut brusc diminea\[ ;i voi maiave\i `nc[ multe de povestit? Este

un semn foarte bun. O alt[ etap[care decide `ncotro se va `ndreptarela\ia voastr[ este primul s[rut.Chiar dac[ nu ̀ \i mai aminte;ti cuma fost, ci `\i aminte;ti mai multsunetul de tob[ al inimii tale careb[tea aproape s[ `\i sar[ din piept,amintirea primului vostru s[rut `\itreze;te sentimente pe care greu le

poate egala ceva. ~\i mai aminte;tiprima dat[ c]nd te-a prezentat caTind “prietena” lui? Cu siguran\[. Eibine, din acel moment \i-a putut Tclar c[ rela\ia voastr[ e oTcial[. Lafel e ;i cu momentul `n care te-aireferit la “voi” ;i nimeni nu a mai`ntrebat “care voi?”. Un roi de Uu-turi `n stomac `\i declan;eaz[ ;iprima diminea\[ `n care v[ trezi\i`mpreun[. Te `ntreab[ dac[ vreicafea? Cu siguran\[ `;i dore;te s[mai r[m]i.

Prima ceart[ ;i prima ̀ mp[careeste la fel de important[, la fel cume ;i modul ̀ n care Tecare dintre voia privit acest conUict. Nu exist[rela\ii f[r[ astfel de “probleme”, darcu toate acestea prima ceart[ estedestul de traumatizant[. Este ̀ ns[ oetap[ Treasc[ din evolu\ia oric[reirela\ii, a;a c[ prive;te-o ca pe unschimb de ulei la ma;in[, ;i anumeabsolut necesar[ pentru a v[continua drumul. Prima dat[ c]ndte las[ s[ `i conduci ma;ina? S[ ;tiic[ i-a fost destul de greu, dar pentuc[ te iube;te a f[cut-o ;i pe asta.

Laura Micovschi

Toate tipurilede c[snicie potsuferi modific[ri

A;a cum ne promitea `nnum[rul trecut al supli-mentului nostru, psihologulGyorgy Gaspar din cadrulAsocia\iei Multiculturale dePsihologie ;i Psihoterapie, ̀ ncele ce urmeaz[ ve\i a7a c]tetipuri de c[snicie mai exist[.

“Continu[m a;adar cu tipulcăsniciei pasiv-cordiale, care aremulte puncte comune cu căsniciadevitalizată, cu deosebirea că înacest caz pasivitatea este încă de laînceputul rela\iei. Modelul familieipasiv-cordiale facilitează ;irealizarea altor scopuri, dândposibilitatea partenerilor de via\ăacces la o via\ă mai independentă ;iun minim de inconvenien\ă fa\ă deso\.

Un alt tip de c[snicie estecăsnicia vitală, care se bazează perela\ia empatică, autentică întreparteneri, care devine esen\ialăpentru via\a lor. Prezen\a parte-nerului este indispensabilă pentrusentimentele de satisfac\ie pe care leasigură aceasta. Indiciul că rela\iaeste vitală derivă din sentimentulcă este importantă, mai curânddecât din faptul că exprimă oactivitate reunită. Astfel, oriceactivitate este percepută ca Tind

plată ;i neimportantă dacă parte-nerul nu participă la ea.

Tipologia maritalăse referă la rela\ie

Satisfac\ia centrală a parte-nerilor este de a trăi unul princelălalt, acesta dominându-leinteresul, gândurile ;i ac\iunile. Amai r[mas un singur tip< căsniciabazată pe rela\ie totală, care esteasemănătoare celei vitale cu adă-ugirea că toate problemele vitale alevie\ii sunt împăr\ite. Între so\i existăpu\ine zone de tensiune, iar dife-ren\ele de opinie care au apărut aufost dizolvate prin compromis,alteori prin cedarea unuia sau altuiadintre so\i, problema principalăneTind cine are dreptate, ci cumpoate T mai bine.

Toate tipurile de c[snicie, de;iau tendin\a de stabilitate în timp,pot suferi modiTcări, un cuplu pu-tând să-;i modiTce stilul marital demai multe ori în cadrul uneicăsnicii. Tipologia maritală se referăla rela\ie ;i nu la personalită\ileso\ilor, o aceea;i persoană putând săse manifeste într-o anumită rela\ieca Tind vitală, iar în alta ca Tindpasiv-cordială”.

Ioana Pop Vladimirescu

Durata unui mariajnu este sinonim[cu fericirea lui

Pentru c[ a venit vara ;i toat[atmosfera din jurul t[u Terbe lapropriu, este timpul s[ faci c]tevaschimb[ri pentru ca m[cardormitorul t[u s[-\i ofere, pe timpde noapte, c]teva ore de somnlini;tit ;i, de ce nu, de r[coare.

P[streaz[ calmul ̀ n timpul uneinop\i de var[ Terbinte prin culoripastelate combinate cu alb. Astfel,`ncerc[ s[-\i zugr[ve;ti pere\ii ̀ ntr-un verde pal pentru a crea unfundal “rece” ;i p[streaz[ etajerelede lemn goale.

Dac[ ai de g]nd s[ faci ;i ceva

schimb[ri de mobilier, cea maibun[ alegere ̀ n acest sezon este cel`n nuan\e de albastru.

:i pentru ca totul s[ aib[ unsens, joac[-te cu lumina. Apeleaz[la o draperie `n dreptul geamuluicare s[ blocheze lumina soareluidiminea\a devreme, dar care s[-llase s[ intre `n cas[ `n timpul zilei.

Nici lenjeria de pat nu este deneglijat. Pe timpul verii, aceastatrebuie s[ Te 100% din bumbac.Astfel vei putea dormi ca unbebelu;.

V. S .

InTdelitatea conjugală poateapărea în toate tipurile de rela\iemaritală, ne relateaz[ psihologulGyorgy Gaspar din cadrul Aso-cia\iei Multiculturale de Psihologie;i Psihoterapie, cu excep\ia rela\ieitotale. Doar cauzele care o producsunt diferite, ne spune inter-locutorul.

Astfel la cei obi;nuiţi cu con-Uictele, inTdelitatea este o cale demanifestare a atitudinii oscilantefa\ă de partener, ca simbol alresentimentului fa\ă de acesta. Lapasivii-cordiali inTdelitatea estetipică, în special la bărbatul devârstă mijlocie care se îndreaptăspre versantul descendent al vie\iilui, Tind mai rar la devitalizan\i sauvitalizan\i.

“V-am vorbit despre tipurile de

c[snicii. Cunoa;terea stilului decăsnicie este esen\ial[ pentru în\e-legerea, satisfac\iilor ;i împlinirilor,frustrărilor ;i ne`mplinirilor propriiunei căsnicii.

Pe baza acestora se pot în\elegemai multe enigme ale cuplului, dece inTdelită\ile distrug unelecăsnicii ;i pe altele nu, de ce unii so\icare par bine acomoda\i divor\ează,în timp ce al\ii care produc o impre-sie contrară rămân împreună, de ceafec\iunea, expresia sexuală, stilulpersonal sunt atât de diferite de lao pereche la alta.

Este important de ;tiut cădurata unei căsnicii nu este sino-nimă cu fericirea ei, a;a cum tindesă se creadă atunci când este privitcuplul din exterior.”

0eodora V.

Cum s[-\i amenajezidormitorul vara

4 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009Acceorii Informa\ia zilei 13Miercuri 24 iunie 2009 Frumuse\e

Costume de baie, `n func\ie de siluet[

Alimenta\ia te poateajuta s[ ai un p[r

de invidiat

Costume de baie `n dou[piese, foarte colorate, accesorizatecu tocuri, geci ;i p[l[rii supra-dimensionate. Acestea sunttendin\ele `n materie de costumede baie, prezentate de creatorii demod[ din toat[ lumea. ~n plus,dac[ obi;nuie;ti s[ te ghidezi dup[mod[ atunci c]nd ̀ \i achizi\ionezipiese vestimentare, tot designeriite sf[tuiesc s[ apelezi la modeleinspirate din rochiile ;i bluzeleanilor ‘70.

Spre exemplu, Ralph Lauren`\i propune costume de baieelegante, foarte colorate, ;ic,create dintr-o combina\ie `ntrecostumele de baie clasice ;ilenjeria intim[ modern[. Lacapitolul decolteu, designerul `\id[ posibilitatea s[ alegi c]t s[ Tede ad]nc, cu ajutorul ;nururilorde la sutien care se leag[ la spate.Lauren nu uit[ nici de accesorii,folosindu-le din bel;ug lacostumele de baie. Acela;i lucru ̀ lfac ;i Diane von Furstenberg sauDsquared2, care `\i propuncostume de baie `ntregi, dinmateriale pre\ioase, accesorizatecu lan\uri.

Nici imprimeurile nu sunt

uitate atunci c]nd vine vorba decostumele de baie. Cavalli, StellaMc Cartney, Pucci sau Oscar de laRenta sunt o parte dintre desig-nerii care apeleaz[ din bel;ug laacest model. Unii aleg impri-meurile geometrice (Oscar de laRenta), al\ii le prefer[ pe celeUorale (McCartney), iar Cavallinu renun\[ nicicum la printul deleopard. Ascunde-\i defectele cu ajutorulcostumului de baie

Acum c[ am v[zutcare sunt tendin\elegenerale ̀ n materiede costume debaie, iat[ cetrebuie s[por\i `nfunc\ie desilueta pecare o ai. Nutoate ne ̀ ncadr[m`n m[surile ideale 90- 60 - 90 ;i de aceeaeste foarte impor-tant s[ ;tim ce s[alegem. Pe plaj[, maimult dec]t ̀ n oricarealt[ parte, gre;elile nusunt permise. Costume de baie

`n func\ie deforma corpului - Triunghiul invers< dac[

ai umerii largi, talia ;i;oldurile mici, alege unsutien care s[-\i acoperebine s]nii, p]n[ maispre g]t. De preferat arT costumul `ntreg ;ievitarea animal print-ului. - Triunghi< per-soanele cu umeriimici ;i talie gene-roas[ tind s[ aratemai bine `ncostume `ntregi.Dac[ totu;i alegi

un costum deux-pieces, ai grij[ ca slipul s[ aib[ oculoare mai ̀ nchis[ fa\[ de sutien. - P[trat< `\i trebuie un costum

care s[ creeze iluzia de curbe -centur[, benzi de culoare `n jurultaliei.Costume de baie pentrudefecte corporale

Dac[ vrei s[ accentuezi oanumit[ tr[s[tur[ sau s[ ascunziun defect, exist[ costume ce te potajuta.

- Bust mic< ia-\i un sutien cuburete sau un sutien ale c[rui cupes[ Te `n form[ de triunghi. - Bust mare< sutien cu bretele mailate, topuri sport. - Torace scurt< c]nd e vorba de

scurt, dungile verticale ajut[`ntotdeauna. - Torace lung< pentru a atrage

aten\ia de la acesta, alege un cos-tum de baie `n dungi orizontalesau slip cu talie `nalt[. - Burtic[< un costum de baie

`ntreg, `n culori `nchise ;i cudecolteu `n V distrage aten\ia dela abdomen. - :olduri ;i posterior dezvoltat<

un ;ort mai b[rb[tesc sau un topcare s[ echilibreze pu\in dimen-siunile sunt de folos. - Picioare scurte< din nou, dungiverticale ;i linii sub\iri.C]nd mergi la cump[r[turi... - Probeaz[ mereu costumul

`nainte s[-l cumperi. Chiar dac[pare bun, uneori el poate p[reacu totul altfel pe corp. - Mi;c[-te pu\in atunci c]nd `l

probezi pentru a te asigura c[ totulr[m]ne la locul lui. - A doua p[rere poate T de

nepre\uit. Ia-\i prietena cea mai de`ncredere ;i roag-o s[-\i spun[ ;ip[rerea ei.

Visezi s[ ai p[rul s[n[tos,moale ;i str[lucitor? Iat[ sfaturilespeciali;tilor pentru a-i redaculoarea natural[ ;i pentru a-ioferi o cur[ hr[nitoare. Felul principal... - Ou.G[lbenu;ul de ou este bogat`n vitamina B8, dar con\ine ;i 2antioxidan\i, luteina ;i zeaxantina,care fac parte din familiacarotinoidelor (beta-caroten). - Pe;te. El con\ine zinc, fosfor,

sulf ;i vanadiu, care favorizeaz[cre;terea ;i repararea \esuturilor,dar ;i a Trului de p[r. - :unc[. Este alimentul cel mai

bogat `n vitamina B6, al[turi deTcatul de vi\el ;i de miel. Aceast[vitamin[ este aliatul t[u cel mai depre\ dac[ vrei s[ scapi de m[trea\[.~nso\it de... - Morcov. Vitamina A ;i beta-

carotenul care se g[sesc ̀ n morcov`\i fac p[rul mai suplu ;i maistr[lucitor. - Ciuperci. La capitolul vitaminaB3 (care contribuie la s[n[tateap[rului ;i a pielii), ciupercile sunt„la ̀ n[l\ime”. Ele sunt bogate ;i ̀ nTer, un nutrient care permiteoxigenarea r[d[cinilor capilare,zinc ;i seleniu. - Fasole. Aporturile sale `n

aminoacizi care con\in `nmolecula lor un atom de sulf,precum cisteina ;i metionina, suntindispensabile pentru fabricareakeratinei care compune 95% dinp[r.- Spanac. Nu are culoarea ro;ie

sau portocalie, dar ;i acestacon\ine mult beta-caroten. - Fructe uscate. Sunt bogate `n

magneziu, cel mai bun element

anti-stres care poate exista! C]ndsuntem stresa\i, vasele de s]ngede la nivelul scalpului au tendin\as[ se contracte, iar p[rul este prosthr[nit, deoarece toate vitaminelecare se g[sesc `n s]nge ajung maigreu la r[d[cina Trului de p[r. - Soia. Studiile au demonstrat c[proteinele din soia `nt[resc Trulde p[r ;i `l fac s[ creasc[ mairepede cu 15%. :i asezonat cu... - Usturoi.El favorizeaz[ circula\iasanguin[, important[ `ntratamentele anti-c[dere a Truluide p[r. Substan\ele sulfurate pecare le con\ine `i confer[ virtu\i

antioxidante, `nt[rite de ocantitate deloc neglijabil[ deseleniu. - Germeni de gr]u. La fel ca ;i

drojdia de bere, germenii de gr]usunt plini de vitamine B (1, 2, 3, 5;i 9). Ai caren\[ de vitamina B5?C[derea de p[r \i-e asigurat[.

Nu te `ncrunta, faci riduri

Exist[ patru tipuri diferite deriduri< Tne, profunde, statice ;idinamice. Ridurile Tne din jurulochilor apar treptat din cauzadistrugerii colagenului ;i elastinei>cele mai profunde, a;a cum suntridurile de pe frunte, `ncep `nmu;chii de sub piele> riduriledinamice sunt cele pe care le vezidoar c]nd mu;chii fe\ei se mi;c[>

ridurile statice se v[d tot timpul.~ncruntarea este una dintre

cele mai comune cauze aleform[rii ridurilor, deoarecemu;chii se adapteaz[ la mimicaobi;nuit[ a fe\ei. Poart[ ochelarisau lentile de contact pentru aevita s[ str]ngi ochii ;i neteze;te-\i fruntea ̀ n loc s[ te ̀ ncrun\i c]nde;ti sup[rat[ sau plictisit[.

Acidul salicilic te scap[ deb[t[turi, co;uri ;i m[trea\[

Acidul salicilic este un tra-tament popular pentru acnee, pecare `l po\i achizi\iona de lafarmacie chiar ;i f[r[ re\et[. Deasemenea, ̀ \i po\i sp[la fa\a cu gelsau lo\iuni ce con\in acid salicilicsau po\i aplica un toniTant dup[cur[\are.

Produsele ce con\in acid sali-cilic se g[sesc sub form[ de tam-poane sau ;erve\ele demachiante,precum ;i lo\iuni, creme saugeluri de cur[\are sau reco-mandate dup[ cur[\are.Ajut[ la reducerea ro;elii;i a um/[turii

Pentru c[ este un agentexfoliant, el deschide porii, astfel`nc]t r[nile se pot vindeca maiu;or. Dac[ pielea ta devine uscat[sau iritat[, `ncearc[ s[ folose;tiacidul salicilic mai rar.

Poate T utilizat ;i pentru alteafec\iuni ale pielii precum negii,b[t[turile sau m[trea\a. Cu toate

acestea, se recomand[ utilizarealui numai pentru `ndep[rtareanegilor de pe m]ini sau picioare.Nu-l folosi pentru negii genitalisau de pe fa\[, aluni\e sau semnede na;tere.

Prescrip\iile medicale aleacidului salicilic pot varia `nfunc\ie de concentra\ia acestuia.Cel mai probabil este nevoie s[ `laplici numai de c]teva ori pe zisau pe s[pt[m]n[. Asigur[-te ̀ ns[c[ cite;ti prospectul cu aten\ie.Utilizarea acidului salicilic maides sau mai rar dec]t este necesarnu va aduce beneTcii pielii tale.Contraindica\ii

Nu este recomandat s[ apliciproduse ce con\in acid salicilic pepielea iritat[ sau pe r[ni. Vorbe;tecu un medic sau un farmacistdespre alte produse pe care s[ lefolose;ti deoarece unele dintreacestea pot reac\iona negativ `ncombina\ie cu acidul salicilic.

12 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009Celebrit[\i Informa\ia zilei 5Miercuri 24 iunie 2009 Cosmetic[

Cei mai aprecia\i designeriamericani `n 2009

Ce `ngrijire solar[ folosesc vedetele?

Marc Jacobs, Ralph Lauren ;iAnna Sui s-au num[rat printre ceipremia\i anul acesta de c[treConsiliul Designerilor dinAmerica. Pe 15 iunie, la LincolnCenter din New York, a avut locedi\ia 2009 a premiilor CFDA(Council of Fashion Designers inAmerica).

O mul\ime de vedete dindomeniul modei ;i al Tlmului aufost prezente la eveniment, printrecare Heidi Klum, Agyness Deyn,Doutzen Kroes, Diane Kruger,Ashley Olsen, Kirsten Dunst,Anna Wintour ;i Bradley Cooper.

~n centrul aten\iei au fost `ns[creatorii de mod[ ;i munca lor.Surorile Laura ;i Kate Mulleavy,designeri pentru Rodarte, auprimit premiul DesignerulAnului, la categoria femei, undemai fuseser[ nominaliza\i MarcJacobs ;i Narciso Rodriguez.

Premiul Designerul Anuluipentru moda masculin[ a avut doic];tig[tori, pe Italo Zucchelli de laCalvin Klein ;i Scott Sternberg dela Band of Outsiders. La categoriaaccesorii, s-au remarcat JackMcCullough ;i Lazaro Hernandezde la Proenza Schouler, `n

defavoarea Verei Wang ;i a luiMarc Jacobs. Acesta din urm[ nua plecat `ns[ cu m]na goal[, elprimind Premiul InternationalCFDA. Anna Sui a fost omagiat[pentru `ntreaga carier[ `ndomeniul modei, iar RalphLauren a c];tigat premiul depopularitate.

Michelle Obama a primit unpremiu special din parteaConsiliului director CFDA, caapreciere pentru stilul ei

vestimentar ;i pentru c[promoveaz[ designerii americani.Prima Doamn[ a Americii nu afost prezent[ la eveniment, dar atrimis un Tlmule\ cu mul\umiri.Iat[ lista complet[ a c];tig[torilorCFDA 2009<Designerul Anului, mod[feminin[< Laura ;i Kate Mulleavy- Rodarte Designerul Anului, mod[masculin[< Italo Zucchelli - CalvinKlein ;i Scott Sternberg - Band ofOutsiders. Designerul de accesorii al anului<Jack McCullough ;i LazaroHernandez - Proenza Schouler Premiul Swarovski pentru mod[feminin[< Alexander Wang Premiul Swarovski pentru modamasculin[< Tim Hamilton Premiul Swarovski pentru

accesorii< Justin Giunta - Subversive Jewelry Premiul International CFDA<Marc Jacobs - Louis VuittonPremiul de popularitate< RalphLauren Premiul GeoWrey Beene pentru`ntreaga carier[< Anna Sui Premiul Eugenia Sheppard< EdNardoza, redactor-;ef revista„WWD” Premiul Eleanor Lambert< JimMoore – revista „GQ”

Celebrit[\ile iubesc produselede `ngrijire `n a c[ror aplicare nuse zg]rcesc niciodat[ – orice pentruo piele mai frumoas[, nu? Elem[rturisesc obiceiurile proaste dintinere\e ;i ne `mp[rt[;esc pro-dusele de ̀ ngrijire solar[ pe care leiubesc acum. Rachel Bilson

C]nd era adolescent[ ;i-a arsbuzele la soare dup[ ce a stat pe obarc[, neprotejat[. Nu a fost unuldin cele mai bune momente ale ei,motiv pentru care de atunci arefoarte mare grij[. Dac[ vrea oculoare ce arat[ natural, fo-lose;te produsul NaturalGlow Foaming Daily Mois-turizer de la Jergen. “Zilelemele bronzate s-au terminat;i au `nceput zilele mele str[-lucitoare”, spune actri\a.Kristin Davis

Vedeta din serialul„Totul despre sex” acrescut `n Carolina de Sudunde se putea bucura desoare toat[ vara. Astfel, ;i-achinuit destul de mult pielea `ntrecut, ceea ce o face s[ apreciezeo bun[ lo\iune pentru protec\ie

solar[ `n prezent. Poart[ `ntot-deauna cu ea lo\iunea Ahava SPF50, care o protejeaz[ de razele UVA;i UVB. Kim Raver

~n timpul vacan\elor de var[ ̀ nfacultate obi;nuia s[ se dea cu uleide bebelu;, s[ stea toat[ ziua lasoare ;i s[ se ̀ ntreac[ cu prietenele

ei s[ vad[ careputea s[ se

`nnegreasc[mai tare.

Dar cum cancerul de piele adevenit un real motiv de`ngrijorare, acum nu se mai satur[de marca Olay care are at]t demulte produse cu SPF. :i cum ofemeie ;tie cel mai bine s[ fac[ maimulte lucruri `n acela;i timp,diminea\a aplic[ o crem[ care nunumai hidrateaz[, dar `i ;iprotejeaz[ pielea de razele nociveale soarelui.

NataschaMcElhone

Britanica din“Californication” o-

bi;nuia, ̀ n adolescen\[,s[-;i dea cu ulei de

m[sline pe corp ;i s[ steala soare p]n[ se pr[jea.Acum `ns[ nu mai st[niciodat[ la soare f[r[ unfactor ridicat de protec\iesolar[. :i ea ;i copiii eifolosesc crema hidratant[de la Neutrogena, care are;i factor de protec\ie solar[SPF 45, ob\in]nd astfel undublu efect. Julia Ormond

Actri\a, pe care de cur]ndam putut-o urm[ri `n rolul lui

Caroline din Tlmul “Ze CuriousCase of Benjamin Button”, erafoarte b[ie\oas[ c]nd era mic[. ~;ipetrecea foarte mult timp `n aerliber juc]ndu-se cu b[ie\ii, dar nua purtat niciodat[ protec\ie solar[– nu ;tia prea multe despre astape-atunci. “~nc[ iubesc natura, daracum asta `nseamn[ mult soare ;imult[ protec\ie solar[. FolosescSPF chiar ;i pe p[rul meu, pentrua-l p[stra s[n[tos.”

Solu\ii simple pentru un corp ferm ;i tonifiatO piele ferm[, ̀ ntins[ ;i tonic[?

U;or de ob\inut! Iat[ 7 solu\ii care;i-au dovedit e2cacitatea.1. Alterneaz[ cald cu rece

Aviz celor mai curajoase<alternarea apei calde cu cea recela du; stimuleaz[ toni2erea pielii.Diferen\a de temperatur[ favo-rizeaz[ microcircula\ia, care ducela irigarea \esuturilor cutanate.Metoda trebuie folosit[ zilnic, pefa\[ ;i pe corp.2. Mizeaz[ pe proteine

Adopt[ o alimenta\ie echili-brat[, bogat[ `n fructe ;i legume,deci `n vitaminele A, E, B5 ;i C.Ace;ti nutrien\i sunt dota\i cupropriet[\i antioxidante careregenereaz[ ;i protejeaz[ pielea.

Nu uita nici de carne, pe;te ;iou[. Proteinele lor ac\ioneaz[direct asupra \esuturilor desus\inere. Nu uita< 5 fructe ;ilegume pe zi, ;i proteine la 2ecare

mas[!3. Limiteaz[ expunerea la soare

Soarele usuc[ ;i accelereaz[`mb[tr]nirea cutanat[. Razeleultraviolete denatureaz[ compo-nentele pielii, mai ales colagenul ;ielastina. Evit[ deci expunerileprelungite, `ntre orele 11 ;i 15. Nuuita s[ aplici o crem[ cu factor deprotec\ie solar[, potrivit[ tipuluide ten.4. Uleiul esen\ial de tranda"r

El penetreaz[ `n \esuturi ;iac\ioneaz[ direct asupra 2bro-blastelor (celule care fabric[colagenul), ajut]nd la `ntindereapielii. Adaug[ 1 pic[tur[ de uleiesen\ial de tranda2r `n cremahidratant[, ;i aplic[ `n 2ecare zi.5. Fitoterapia

Unele uleiuri extrase dinplante (aten\ie, nu e vorba deuleiuri esen\iale) pot amelioratonicitatea pielii. Ele reconstituie

membrana celulelor cutanate,printr-o ac\iune antiin3amatorie;i imunitar[. Amestec[ 10 pic[turiulei de c[tin[ alb[, 10 pic[turi uleide avocado ;i 100 ml ulei demigdal[ dulce. Aplic[ zilnic, pepielea curat[.6. Suplimente alimentare

Unele suplimente te pot ajutas[-\i men\ii pielea ferm[. Germeniide gr]u con\in acizi gra;ilinolenici, care contribuie la pro-cesul de fabricare al membraneicelulare. Ei ajut[ pielea s[-;ireg[seasc[ elasticitatea. Posologiaeste de 2 capsule/zi, `nghi\ite cuun pahar mare de ap[.7. Masajul

El stimuleaz[ circula\iasanguin[, ;i nu doar celprofesional. :i automasajul,practicat zilnic, ofer[ rezultatenotabile. Maseaz[ mereu de jos ̀ nsus.

6 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009Terapii naturiste Informa\ia zilei 11Miercuri 24 iunie 2009 Diet[

Dieta de 7 zile, simpl[;i la `ndem]na oricui

Ziua 1< Mic dejun - o can[ laptedegresat, 3 linguri cereale integrale,un m[r.Gustare< un pahar fresh degrapefruit.Pr]nz< pe;te la gr[tar cu oreznedecorticat Tert ;i salat[ verde, unkiwi.Cina< o lipie mic[ umplut[ culegume la gr[tar.

Ziua 2< Mic dejun - un bol cubr]nz[ de vaci degresat[, o ro;ie.Gustare< o portocal[.Pr]nz<pui la gr[tar, fasole verde (cusuc de ro;ii ;i o linguri\[ ulei dem[sline), o felie de p]ine integral[.Cina< conopid[ gratinat[ (cu olingur[ de mozzarella ;i c]tevacuburi de ;unc[ presat[).

Ziua 3< Mic dejun - o felie dep]ine integral[ cu unt 65% gr[sime;i o linguri\[ de gem.Gustare< un iaurt degresat.Pr]nz< sup[ de legume, o lipie mic[umplut[ cu o felie de curcan la gr[tar;i varz[.Cina< salat[ verde cu jum[tate deconserv[ de ton `n suc propriu, sucde l[m]ie ;i o linguri\[ de ulei dem[sline ;i c]teva crutoane de p]ine

pr[jit[.Ziua 4< Mic dejun - un iaurt

degresat cu buc[\i de fructe `n el, 2biscui\i din f[in[ integral[.Gustare<o m]n[ de amestec formatdin nuci, alune, semin\e.Pr]nz< friptur[ de vit[ la gr[tar cuun cartof copt `n coaj[ ;i salat[ demorcov ;i \elin[.Cina< ciuperci gratinate cu o lingur[

de svai\er, o felie de p]ine integral[,o piersic[.

Ziua 5< Mic dejun - un ou Tert,o felie de p]ine, un ardei gras.Gustare< un grapefruit.Pr]nz< ciorb[ de pui, salat[ verdecu fasole boabe din conserv[ ;ic]teva cubule\e de ;unc[ de Praga.Cina< salat[ de ro;ii, ardei gras,castravete, (eventual ceap[),m[sline, c]teva cubule\e de telemeade vaci slab[, o felie de p]ineintegral[.

Ziua 6< Mic dejun - o can[ delapte degresat cu cereale integrale,un m[r.Gustare<3 biscui\i integrali dietetici.Pr]nz< pe;te la cuptor, amestec delegume Terte, o felie de p]ineintegral[, un grapefruit.Cin[< o lipie mic[ umplut[ cubr]nz[ de vaci slab[, verdea\[, ceap[,o ro;ie ;i c]teva nuci.

Ziua 7< Mic dejun - o felie p]ineintegral[, o felie ;unc[ presat[, unpahar fresh de portocale.Gustare<un pahar de lapte degresat.Pr]nz< sup[ de ro;ii, salat[ din pasteintegrale, cubule\e de carne depui/curcan, m[sline, ciuperci, ulei

de m[sline ;i 2 kiwi.Cina< o felie sub\ire de carne de vit[la gr[tar, salat[ verde, un bol cusalat[ de fructe (grapefruit, m[r,portocale, kiwi).

Este important de ;tiut c[ o diet[de 2-3 s[pt[m]ni nu este suTcient[;i nu d[ rezultate pe termen lung.Sc[derea progresiv[, cu 5-10% dingreutatea actual[ ̀ ntr-un interval deun an de zile, cre;te ;ansele demen\inere a rezultatelor. Prinreducerea por\iilor de m]ncare lajum[tate ;i evitarea dulciurilor,f[inoaselor (cartoTi, pastele, orezul),gr[similor animale (carnea gras[,mezelurile, lactatele ;i br]nzeturilenedegresate) ;i `ndulcitorilorartiTciali va avea loc sc[derea `ngreutate. Contrar p[rerii generale,pentru a sl[bi este bine s[ m]nc[mpu\in ;i des (cele 3 mese principale;i 2 gust[ri). La fel de important estes[ face\i mi;care. Se recomand[ c]te30-60 minute de efort Tzic, cel pu\in4 zile pe s[pt[m]n[, cu cre;tereaprogresiv[ a intensit[\ii. ~n Tecare zise poate bea o cafea sau un ceaiverde/negru, f[r[ zah[r (eventual cu`ndulcitor).

Carnea de pui, de nelipsit`ntr-un regim s[n[tos

Un aliment extrem de beneTc ;iindispensabil `ntr-o alimenta\ies[n[toas[ este carnea de pui. Pel]ng[ faptul c[ este u;oar[, carneade pui este una dintre cele maibogate surse de proteine, vitamine;i minerale.

La ce ajut[? Proteinele dincarnea de pui sunt folositoarepentru men\inerea densit[\iioaselor ;i astfel la prevenireaosteoporozei. Are ;i multe vitamine,precum B6, necesar[ produceriicelulelor ro;ii ;i pentru `nt[rireasistemului imunitar, B3 pentrubuna func\ionare a sistemuluidigestiv, a pielii ;i a nervilor, seleniucu propriet[\i antioxidante ;i fosforpentru din\i ;i oase s[n[toase.Carnea de pui nu con\ine multegr[simi, iar mai mult de jum[tatedin gr[simile pe care le con\ine suntnesaturate. Pe deasupra carnea nueste nici foarte scump[, Tindaccesibil[ oric[rui buzunar.

Laura Micovschi

Nutri\ioni;tii au g[sit explica\iapermanentei r[fuieli cukilogramele `n plus. Orga-nismul uman este “pro-gramat” s[ se adaptezeperioadelor de `nfo-metare prin ̀ ncetinireaarderilor metabolice.Astfel, cu c]t dieta estemai drastic[ ;i maiscurt[ ca peri-oad[ de timp,cu at]t cor-pul nostruse va „ap[-ra” mai eT-cient pentrua face fa\[ situ-a\iei ;i va reac\iona princre;terea depoziteloradipoase. A;a seexplic[ cum pancre-asul nu mai estecapabil s[ `;i `nde-plineasc[ func\ia de afacilita p[trunderea

glucozei din s]nge`n celule, iar ex-cesul de glucoz[restant este pri-

mul pas `n apari\iadiabetului zaharat,

dar ;i o cauz[ pentrucare procesele meta-bolice nu se mai desf[-;oar[ normal `n cazul

celor care au \inut nu-meroase diete.

Dac[ la toateacestea ad[ug[m ;ifaptul c[, `n mod Tzi-ologic, dup[ dep[;irea

v]rstei de 25 de aniTecare persoan[ „c];tig[”

`n jur de 500 g anual prin`ncetinirea Treasc[ a metabolis-mului, motivele pentru care sl[bim

din ce `n ce mai greu sunt clare.Cu toate acestea, tot medicii neasigur[ c[ de;i este ̀ ntr-adev[rmai diTcil, a sl[bi dup[ multe

`ncerc[ri e;uate este posibil.

Florile de teiregleaz[ tensiunea

arterial[

Cafeaua v[`mbun[t[\e;te

performan\a fizic[

M]inile sunt cartea de vizit[ afemeii, iar unghiile o reprezint[. Cepo\i face pentru ca s[ nu \i se mairup[? Sunt Trave ;i trebuiefortiTate? Ai nevoie de un uleifortiTant. ~l po\i prepara ;i acas[dac[ ai unghii casante ;i afectate deoj[. Amestec[ cinci linguri de uleide m[sline cu cinci pic[turi de uleide lavand[, pe care `l g[se;ti ;i `nfarmacie ;i aplic[ pe unghii.

Trateaz[-le zilnic ;i vei avea efectuldorit. Pentru unghii care seexfoliaz[ amestec[ cinci linguri deulei de m[sline ;i sucul proasp[t dela o jum[tate de portocal[ sau o Tol[de vitamina C.

Uleiul de m[sline are rolul de ahr[ni ;i a proteja, iar uleiul delavand[ ;i vitamina C `nt[rescunghia.

Liviu V.

Uleiul de m[sline, idealpentru unghiile casante

O cafelu\[ pe zi v[ poate`mbun[t[\i performan\a Tzic[ cup]n[ la 12,4%. ~n acela;i timp reduceoboseala din timpul exerci\iilor Tzice,at]t `n cazul celor u;oare, c]t ;i `ncazul celor de performan\[ ;i deintensitate mare, care pot dura de la30 p]n[ la 120 de minute. Speciali;tiimotiveaz[ acest lucru prin faptul c[unul dintre principalele efecte alecafelei este cel ergogenic, adic[ deampliTcare a capacit[\ii de efort.Studiile au demonstrat c[ ;i ocantitate mic[ de cafein[, de 90 demiligrame, poate inUuen\a perfor-man\a Tzic[. Astfel, consumul decafea v[ ajut[ s[ T\i mai rezisten\ichiar ;i `nainte sau `n timpuldesf[;ur[rii exerci\iilor Tzice.Test[rile au fost realizate pentru maimulte sporturi, precum ciclism, ̀ notsau alerg[ri. Efectele s-au v[zut dup[consumul a dou[ ce;ti de cafea. ~ntimpul testelor `ntreprinse, s-aconstatat c[ sub inUuen\a cafeineimu;chii ̀ ncep s[ foloseasc[ gr[simile

din corp ca surs[ de energie `n loculcarbohidra\ilor, pentru efortul Tzic.Astfel, cafeaua p[streaz[ zah[rul `n\esuturi pentru a T “exploatat” `nmomentele de efort maxim. Cafeauaare ;i abilitatea de a cre;te contrac\iilemu;chilor, prin transferul de calciu,sodiu ;i potasiu la nivelul celulelor.

M.Gh.

Dac[ v[ plac ceaiurile dinplante medicinale atuncitrebuie s[ ;ti\i c[ acum estemomentul prielnic s[ culege\i7ori de tei. Ac\iunea vinde-c[toare a teiului a fost cu-noscut[ din vechime, c]nd sefoloseau `n scopuri medi-cinale coaja, frunzele ;i seva,iar mai t]rziu au ̀ nceput s[ 6e`ntrebuin\ate ;i 7orile.

La noi, prezint[ interesterapeutic numai Uorile de la treispecii< teiul ro;u, teiul alb ;i teiul cufrunza mare. Teiul ro;u este cel mair[sp]ndit ̀ n \ara noastr[. Cre;te pesolurile brune ;i este o specie desemiumbr[. Teiul alb are preten\ii

mai ridicate fa\[ de temperatur[,Tind destul de rezistent la secet[.Teiul cu frunz[ mare este mai rar,mai preten\ios fa\[ de c[ldur[ ;ilumin[.

Propriet[\i terapeutice

Teiul are ac\iune sudoriTc[,antitermic[, emolient[ ;i expec-torant[. Este recomandabil s[-lfolosi\i `n caz de r[ceal[, grip[,guturai, bron;ite, deoarece stimu-leaz[ transpira\ia ;i ajut[ la sc[dereafebrei. De asemenea, Uorilede tei (datorit[ mucilagiilor) reducinUama\ia la nivelul c[ilor res-piratorii ;i ajut[ la eliminareasecre\iilor bronhice. Intern, planta

se utilizeaz[ sub form[ de infuzie<o linguri\[ de Uori la 250 ml de ap[clocotit[. Se las[ la infuzat 5-10minute ;i se beau 3-4 ceaiuri c[ldu\epe zi `ndulcite cu miere de albine.Pentru efectul sedativ, se bea o can[cu o jum[tate de or[ `nainte deculcare.

Este indicat s[ le culege\idin zone nepoluate

Teiul mai poate T folosit ;i subform[ de extract gemoterapic, maiexact extract vegetal din muguri detei argintiu. Acest produs esterecomandat pentru afec\iunipsihice, cardiovasculare, hepatice ;ibiliare. De asemenea, preparatuleste un adjuvant `n< distonie

vegetativ[ cu manifest[ri deanxietate> insomnia adultului ;icopilului> emotivitate, tranchilizant`n alergii, prurit nervos, tulbur[ricardiace date de stres, nervozitate,hipertensiune arterial[, dischineziebiliar[ hipertonic[, colite spastice.Dac[ opta\i extractul gemoterapicadministrarea este urm[toarea<copii - 10-20 pic[turi ̀ n pu\in[ ap[,seara> adul\i - 50-70 pic[turi, `npu\in[ ap[, de 2-3 ori pe zi sau 20-40 pic[turi, `n pu\in[ ap[.

Recomandarea noastr[ este dea culege Uorile de tei din zonenepoluate. Astfel ave\i garan\ia c[ve\i bea un ceai de tei de cea maibun[ calitate.

Irina M.

A sl[bi dup[ multe `ncerc[rie;uate este posibil

10 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009Fitness Informa\ia zilei 7Miercuri 24 iunie 2009 Re\ete

Salat[ de fasole verde cu vi\elIngrediente<- 750 g fasole verde- 1 ceap[- 600 g carne de vi\el- 3 linguri mu;tar- 2 linguri ulei- sare ;i piper- 2 ardei ro;ii- 125 ml sup[- 2 c[\ei de usturoi- 2 linguri ketchup- zah[rMod de preparare<

Se Terbe fasolea ̀ n ap[ cu sarecca. 10 min. Se trece printr-un jetde ap[ rece ;i se las[ s[ se r[ceasc[.Ceapa ;i ardeii se taie rondele.Carnea se taie f];ii, se amestec[`mpreun[ cu mu;tarul ;i sepr[je;te `n ulei cu rondelele deceap[.

Dressingul< la sup[ se adaug[ustoriul, ketchupul, sare, piper ;izah[r. Se amestec[ toate ingre-dientele de salat[ cu dressingul ;ise las[ s[ se marineze 2 ore.

Sufleu vienez de vi;ineIngrediente<- 600 g vi;ine- 8 croissante- 2 linguri amidon alimentar- 200 ml lapte- 100 g zah[r- 1 plic zah[r vanilat- 300 ml iaurt- 1 praf de sare- 50 g amaretti (fursecuri cumigdale)- 2 linguri zah[r pudr[Mod de preparare<

Cuptorul se `ncinge la 200ºC.Se golesc vi;inele de s]mburi.Croissantele se rup buc[\i ;i se

a;az[ `ntr-o form[ de suUeu uns[cu unt, `mpreun[ cu vi;inele.

Se dizolv[ amidonul `n pu\inlapte. Restul de lapte se amestec[`mpreun[ cu zah[r, zah[r vanilat,iaurt ;i sare> se adaug[ amidonuldizolvat ;i se toarn[ compozi\ia`n form[. Se las[ 10 minute pentrua se `nmuia croissantele. Apoi sepresar[ amaretti zdrobite ;i secoace cca. 40 de minute.

Se poate acoperi cu folie dealuminiu pentru a nu se rumeniprea mult. Se las[ s[ se r[coreasc[c]teva clipe ;i se serve;te pudratcu zah[r.

Paste cu varz[ la cuptor

Ingrediente<- 300 g varz[- 400 g macaroane- 500 g ro;ii pasate- 2 linguri ulei de m[sline- 2 linguri busuioc tocat- sare ;i piper- 1 linguri\[ zah[r- 200 g ;unc[ Tart[- 200 g crem[ de br]nz[- 100 ml sm]nt]n[- 3 ou[- 120 g ca;caval rasMod de preparare<

T[ia\i varza f];ii. Fierbe\ipastele `n ap[ cu sare. Cu 5 min.`nainte de Tnal ad[uga\i ;i varza ;iTerbe\i `n continuare. R[sturna\i

totul `ntr-o strecur[toare, turna\iap[ rece ;i l[sa\i s[ se scurg[. C[li\iro;iile `n ulei 5-7 min ;i ad[uga\ibusuiocul. Condimenta\i totul cusare, piper ;i zah[r, apoi ad[uga\i;unca.

~ncinge\i cuptorul la 200ºC.Amesteca\i crema de br]nz[ cusm]nt]na, ou[le, 50 g ca;caval ras,sare ;i piper. Amesteca\i pastele,varza ;i ;unca, apoi a;eza\i totul`ntr-o form[ termorezistent[, uns[`n prealabil cu gr[sime.

Turna\i sosul de ro;ii, apoi ;iamestecul de ou[ ;i pres[ra\ica;cavalul r[mas. Coace\i 34-40de min., apoi orna\i-l dup[ cumdori\i.

Tort Budapesta cu ciocolat[ ;i vi;ineIngrediente<- 2 ou[- 130 g zah[r- 50 g f[in[- 50 g cacao- 300 g vi;ine f[r[ s]mburi- 350 ml fri;c[- 3 plicuri `nt[ritor de fri;c[- 200 g crem[ de br]nz[ de vaci- 250 g ciocolat[ am[ruieMod de preparare<

Se `ncinge cuptorul la 180ºC.Separ[m ou[le< g[lbenu;urile sebat cu 70 g zah[r> se `nglobeaz[f[ina amestecat[ cu 20 g cacao,dup[ care se adaug[ u;or albu;u-rile b[tute spum[. Pe o tav[tapetat[ cu h]rtie de copt se a;az[un cadru dreptunghiular (10x25cm)> se umple cu amestecul decacao ;i se coace 20 min. Ser[stoarn[ ;i se ̀ ndep[rteaz[ h]rtia.

Se pun deoparte 50 ml fri;c[.Restul se bate cu 1 plic de ̀ nt[ritor.Se amestec[ crema de br]nz[ cu 2plicuri de ̀ nt[ritor, 30 g cacao ;i 60g zah[r> se `nglobeaz[ fri;ca.

~n jurul blatului se a;az[ cadrulmetalic> pe blat se repartizeaz[vi;inele ;i se acoper[ cu crem[.Tortul se las[ la frigider 3 ore.

Se tope;te ciocolata `n fri;car[mas[> jum[tate din cantitate setoarn[ peste tort ;i se las[ s[ se`nt[reasc[. 1/3 din restul deciocolat[ se unge ̀ n strat sub\ire peo plan;et[. Cu pu\in timp `naintede a se ̀ nt[ri complet se desprindecu o palet[ de pe plan;et[,rezult]nd ni;te rulouri mici deciocolat[. Se desprinde cadrul,tortul se `mbrac[ `n restul deciocolat[ ;i se decoreaz[ curulouri, rozete de crem[ ;i cire;econTate.

Oglinda`mbun[t[\e;teperforman\ele

sportive

Limonad[ ;i jogging pentruo var[ mai frumoas[

E var[, e soare ;i femeile, maiales cele tinere, se expun la soare.Deoarece vara trebuie s[ ne lipsimtot mai mult de haine, surplusul degr[sime ;i mai ales col[celul de labr]u pot s[ deranjeze. Noi am g[sitsolu\ia. ~n loc s[ te ̀ ndopi seara cu

ciocolat[, biscui\i sau alte dulciuri,bea o limonad[ r[coritoare peteras[ sau balcon ;i ie;i cu fetele lajogging.

Vara organismul cere tot ceeace frigul ;i iarna nu i-au dat. Iarnanu puteai ie;i prea des, sau cel pu\innu mai mult de c]teva minute laplimbare. Tot iarna nu puteai nicis[ stai seara la teras[ cu fetele dincauza gerului. Acum `ns[ proTt[de var[ ;i serile bl]nde pentru aalerga 30-40 de minute cu fetelesau chiar ;i singur[. E timpul s[-\irevigorezi trupul cu aer proasp[t.Dac[ ai obosit ;i sim\i nevoia de ate odihni, fugi acas[, f[ un du; ;iie;i\i la cea mai apropiat[ teras[ ;icomanda\i o limonad[ natural[ cudou[ cuburi de ghea\[ ;i frunze dement[. L[m]ia `\i `nt[re;temusculatura ;i menta te detoxiTaz[de tot ce ai acumulat peste zi. Ai s[vezi ce bine-\i face. E cea mai bun[diet[ a verii.

Gabriela Pu;ca;iu

Mersul pe jos, indicatpentru un fund frumos

Dac[ p]n[ acum era valabil[zicala “Mersul frumos face piciorulfrumos”, acum e timpul s[ aTrm[mcu certitudine c[ mersul pe jos teajut[ s[-\i formezi un posterior deinvidiat. ~ncearc[ ;i tu. C]nd soarelese `ndreapt[ spre asTn\it, ia-\i ceimai comozi pantoT ;i ie;i din cas[.Timp de o or[ f[ o plimb[ric[ prinparc sau prin ora; ;i dac[ ai ̀ n drum

o cl[dire cu multe etaje ia-o ̀ nainte.Ai s[ vezi ce `\i lucreaz[ muscu-latura posterioar[.

Dac[ practici acest exerci\iutimp de 6 s[pt[m]ni, 100% vei sim\iefectul Tzic. :i dac[ febra muscular[nu `\i ajunge, vei r[m]ne surprins[c]\i `;i vor `ntoarce privirile dup[tine.

G.P.

A venit vremea bun[ ;i decie timpul s[ `\i sco\i din dulapbluzi\ele f[r[ m]neci ;imaiourile. ~n mod normal nuvei dori s[ a6;ezi ni;te bra\ecu mu;chii sl[bi\i, astfel c[ ar6 cazul s[ `\i `ndrep\i aten\iac[tre exerci\iile care antre-neaz[ aceste grupe musculare.

Cine nu `;i dore;te bra\efrumoase, cu mu;chi toniTa\i ;iputernici? Nici nu e nevoie de preamare efort pentru acest lucru. Tot cetrebuie s[ faci este s[ acorzi zeceminute din timpul t[u zilnic, de treiori pe s[pt[m]n[. F[-\i rost de dou[gantere, ̀ ntre un kilogram jumate ;itrei ;i o saltea. Din pozi\ie culcat pespate, cu ganterele `n m]ini ;ibra\ele `ntinse pe l]ng[ corp,`ndoaie coatele la 90 de grade ;iridic[-le spre tavan. F[r[ a mi;capartea superioar[ a bra-\ului, ̀ ndreapt[ coatele ;icoboar[ greut[\ile lapodea. Repet[ exerci\iulde opt p]n[ la zece ori.

Sprijin[coatelepepodea

Pentrua face

exerci\iul mai u;or folose;te greut[\imai mici sau sprijin[ coatele pepodea. Iar dac[ dore;ti s[ ̀ l faci maigreu, coboar[ greut[\ile u;or ;i f[ opauz[ `nainte s[ le ridici din nou.

De asemenea, pentru a sporidiTcultatea, `ncearc[ s[ faci c]tevaUot[ri dup[ Tecare ridicare aganterelor. Dac[ dore;ti ca rezul-

tatele s[ se vad[ c]t mairepede folose;te gan-tere pu\in mai grele,execut[ cinci sau ;aseridic[ri f[r[ pauz[ ;irepet[ exerci\iul de

dou[ ori.Tot pentru bra-

\e, la fel ca pentru `ntreagamusculatur[, este extrem de

beneTc ;i `notul. ~ntr-o or[ de `notvei arde 680 de calorii, datorit[rezisten\ei pe care o `nt]mpin[corpul din partea apei. Tot 680 decalorii pe or[ se ard ;i la o sesiunede kickboxing, iar pe deasupra veisc[pa ;i de tensiunea acumulat[ peparcursul zilei ;i te vei elibera destres.

Laura Micovschi

Nu o dat[ ni s-a ̀ nt]mplat s[ neprivim ̀ n oglind[ atunci c]nd facemsport. S-a dovedit ;tiin\iTc faptul c[acest lucru ajut[ la `mbun[t[\ireaperforman\ei.

Potrivit unui studiu, privitul `noglind[ `n timp ce faci sport ajut[la o mai bun[ coordonare motoriea m]inilor ;i a picioarelor. Cu toateacestea, coordonatorul studiului,cercet[torul Daniel Eaves de laUniversitatea Teesside din MareaBritanie, alerg[torii profesioni;ti nusunt avantaja\i de privitul `noglind[. Dac[ o persoan[ este la`nceputul practic[rii sportului, deexemplu a alergatului pe band[, cuajutorul oglinzii ̀ ;i va forma un stilpropriu, dar `n acela;i timp se vaantrena mai lent, ceea ce nu este `navantajul alerg[torilor cu expe-rien\[. Studiul a fost realizat pe une;antion de 10 b[rba\i, cu media dev]rst[ de 22 de ani ;i care erau ̀ ntr-o bun[ form[ Tzic[. S-a demonstratc[ performan\a sportiv[ a `nce-p[torilor a fost `mbun[t[\it[ deprivitul ̀ n oglind[, dar c[ pe m[sur[ce le cre;tea forma Tzic[ acest lucrunu `i mai ajuta.

Laura M.

Exerci\iile cu gantere`\i fac bra\ele frumoase

8 Informa\ia zilei Miercuri 24 iunie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 24 iunie 2009 Vedete

Jada Pinkett-Smith - despre copii ;i familieActri\a ̀ n v]rst[ de 37 de ani ;i-

a `nceput cariera la sf]r;itul anilor’80 `n serialul lui Bill Cosby “ADiWerent World”. De atunci, ea s-a concentrat pe apari\iile de pemarele ecrane – Niobe ̀ n “Matrix”,vocea hipopotamului din “Mada-gascar”, o judec[toare `n “Colla-teral” ;i o scriitoare gay `n “Intrigiparfumate”. Acum s-a re`ntors pemicile ecrane `n serialul“Hawthorne”.

So\ia actorului Will Smith,mama celor doi copii ai lor – Jadende 11 ani ;i Willow de 8 ani,precum ;i mama vitreg[ a lui Trey(Tul ̀ n v]rst[ de 18 ani din primulmariaj a lui Will) este ;i o scriitoare;i produc[toare activ[, iar prinintermediul funda\iei “Will andJada Smith”, o Tlantroap[.Siguran\a, un lucru uitatdeseori `n c[s[torii

Jada consider[ c[ mariajultrebuie s[-\i ofere siguran\[. “Dac[nu \i se permite s[ te sim\i `nsiguran\[, nu ;tiu dac[ mai po\iatinge acel nivel de leg[tur[ caresus\ine un angajament.”

~i place s[ transforme duminica`ntr-o zi ̀ n care te reconectezi – cuprietenii, familia sau so\ul. Umpleco;ul de picnic ;i mergi `n natur[,“singurul loc unde-\i reumplisuUetul.””Surprizele, unul dintremotivele care i-au ajutat s[ r[m]n[ `mpreun[

Will ;i Jada `;i fac tot timpulsurprize. “~ntr-o rela\ie trebuie s[Ti maleabil”, spune ea. “Dac[ euspun negru, Will va spune alb. Nedistr[m foarte mult de asta.” De;inu sunt ̀ ntotdeauna de acord unulcu cel[lalt, au `nv[\at s[ respecteaceast[ caracteristic[ a rela\iei lor.“S-ar putea s[ ai o idee precon-ceput[ despre cum ar trebui s[func\ioneze un mariaj ;i s[ `ncercis[ tinzi spre acel ideal. Dar trebuies[ Ti deschis ;i unei rela\ii carepoate este un pic altfel.”

C]nd lucrurile “scap[ de subcontrol” ̀ ncearc[ s[ se odihneasc[.“C]nd simt nevoia de o pauz[,vreau lini;te. ~mi place s[ Tusingur[. M[ trezesc `n Tecarediminea\[ la 5<45 ;i meditez 20-30de minute. E lini;te iar cerul ̀ ncepes[ se lumineze ;i merg s[ alerg prin`mprejurimi. Este o bun[ moda-litate de a `ncepe ziua pentrumine.”Stilul s[u

~i place s[ poarte lucruriconfortabile. Dar ;tie c[ pe covorulro;u nu poate s[ se simt[ tot timpulconfortabil. „Sunt scund[ (1,52 m

`n[l\ime), a;a c[ nu pot face preamulte. Optez pentru t[ieturi clasice;i confort c]nd pot s[ am parte de

el.”Regulile ei `n materie de cre;tere a copiilor

~n revista american[ „Cookie”Jada vorbe;te despre cum reu;e;tes[ Te o actri\[ de succes, so\ie Tdel[

;i mam[ a trei copii. C[snicia eidureaz[ de 11 ani ;i niciodat[ nu adat vreun semn c[ ar T `n impas.

Cei doi se iubesc, apar peste tot`mpreun[ ;i sunt numai z]mbetec]nd pozeaz[ al[turi de copiii lor.

Iat[ c]teva dintre regulile ei<1. Mesele se iau `n familie. “Lamicul dejun ;i la pr]nz nu suntem

`ntotdeauna `mpreun[, dar cinaeste sf]nt[ ;i reune;te toat[familia.”2. Accept[ ajutorul celor din jur.“Sunt norocoas[ c[ exist[ multepersoane `n via\a mea care m[ajut[. Mama mea c[l[tore;te`ntotdeauna cu mine ;i tot ea aregrij[ de copii atunci c]nd c[l[-toresc f[r[ ei.”3. Be\i ap[. “Le spun mereucopiilor< Ave\i de b[ut trei sticle cuap[ pe zi. Apoi, pute\i bea ce vre\i.~ntotdeauna le spun c[ trebuie s[ne men\inem `n form[, pentru c[avem multe de f[cut `n via\[!”4. Respect[-le “teritoriul”. “Dac[nu intri abuziv `n spa\iul copiilort[i, `i `nve\i s[ devin[ responsabilipentru deciziile pe care le iau ;i s[-;i asume gre;elile. Dac[ estecamera lor, atunci ar trebui s[ Teliberi s[ fac[ ce vor cu ea. Trebuies[ le oferi libertatea de a T ei ̀ n;i;i”.5. Respect[-i ca s[ te respecte.“~ncerc s[ nu m[ las condus[ deego ;i de ceea ce `mi doresc eu s[fac[. Le respect deciziile ;i m[a;tept s[ Tu la r]ndul meurespectat[ de c[tre ei”.6. Educa\ia spiritual[ este foarteimportant[. “~n zilele de duminic[,toat[ familia merge la biseric[. ~nplus, studiem `mpreun[ istoriareligiilor, citind din Biblie, din textehinduse, iudaice sau Kabbalah.”

Jada nu dore;te ca cei trei copiis[ Te lua\i drept ni;te r[sf[\a\i. „Nuexist[ «Mul\umesc» ;i«V[ rog»doar pentru c[ a;a am zis eu. Le-am explicat c[ `ntotdeauna c]ndie;i ̀ n lume, la;i o impresie despretine ;i familia ̀ n care ai crescut. Ceimpresie dore;ti tu s[ la;i?”~mpreun[ cu Will, auconstruit o ;coal[ `ntr-o suburbie a LosAngelesului

Este un proiect la care au lucratde mai mult[ vreme. „C]nd eu ;iWill ne-am cunoscut, educa\ia erao problem[ pentru am]ndoi. Amtot `ncercat s[ g[sim un proceseduca\ional care s[ i se potriveasc[Tului meu vitreg, Trey, care en[scut din prima c[s[torie a luiWill. Vroiam un sistem care s[ seconformeze modului de a ̀ nv[\a allui Trey. A;a c[ ne-am hot[r]t s[punem bazele unei ;coli undecopiii s[ poat[ T ei `n;i;i, unde s[poat[ merge dup[ propria lorvitez[. Fiul meu Jaden este foartebun la matematic[, dar e mai pu\inbun la citire. OK. Merge dup[ritmul lui, la fel ca Tica mea,Willow, ;i al\i 60 de copii pe care`i avem `n ;coal[.”