16 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 380 miercuri 30.01.2013I

AAnnnna a

OOllssoonn

“Brio;ele mi-au schimbat cursul vie\ii” pag. 8 -9

Celebra rochie ”The littleblack dress” ;i balerinii promo-va\i de Audrey Hepburn conti-nu[ să fie ;i acum la modă fiinduna dintre piesele de rezisten\ăale unei garderobe.

Pentru a vă reînnoicuno;tin\ele în materie de piesevestimentare, vă prezentăm câtevadintre cele mai importante carenu trebuie să v[ lipsească.

Piese vestimentare esen\ialeîntr-o garderob[

Jean;i în cu-lori închise.

Să fie clasici ;isă fie ale;i în

a;a fel încât săpună în evi-

den\ă corpul

O pereche de pantofi cu toc clasic.Optează pentru o culoare neutră care să se potrivească cu cele din garderobă. Imprimeul de piele de;arpe poate fi o alegere ideală

Căma;a albă clasică.Se poate asorta la o \inută of-

fice cât ;i la o \inută casualsau chiar când ie;i la plajă

Balerinii. Sunt elegan\i ;i în acela;i timp confortabili ;i se

potrivesc aproape la orice \inută

Cardigan negru.Se potrive;te la

orice \inută ;i oferă un aer

elegant

Rochia mini neagră.~n cazul în care găse;tiun model care să \i se

potrivească ;nur,achizi\ionează-\i două

exemplare

Colan\iinegrii.Anul acesta colan\ii se pot pur-ta drept pantaloni cu un pulo-ver supradimensionat sau chiarla rochii. Cel mai bine se potasorta la un tricou lung cu efec-te metalice

Tricoul albsimplu.~n fiecare gar-derobă a uneifemei trebuiesă se găseascăun astfel de tricou. Merge în oricecombina\ievestimentară

Pantalonii negriiclasici. ~n timpulunei săptămâni potfi purta\i la birou iarîn weekend pot fitransforma\i într-o\inută de party

2 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013S[n[tate

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

EXTRACT DE ORZ VER-DE. Orzul (Hordeum vulgare),face parte din familia Grami-neae. Orzul se num[r[ printrecele mai vechi plante cultivatepe Terra, cu 4000 de ani `nurm[ el fiind `nt]lnit pe marisuprafe\e, din Egipt ;i p]n[ `nIndia. ~n China, este consideratunul dintre cele cinci plantesfinte, fiind folosit at]t ca ali-ment, c]t ;i ca baz[ pentru ogam[ impresionant[ de trata-mente naturiste. ~n Europa, or-zul e consumat `n cantit[\i totmai mari ̀ n ultimii ani sub for-ma de fulgi sau suc proasp[tob\inut prin presare la rece.

Sucul de orz verde con\ine vi-taminele din grupul B(B1,B2,B6,B12), acid nicotinic, vi-tamina E, vitamina C ;i o mare can-titate de fier, calciu, mangan, mag-neziu, molibden, zinc, cupru, bio-flavonoide, polizaharide, polipep-tide ;i SOD – (Superoxid dismutaza- enzima proteic[ activ[ cu un efectdeosebit ̀ n revitalizarea organismu-lui ;i `n `ncetinirea proceselor de`mb[tr]nire). Cercet[rile arat[ c[`ntr-o por\ie de 2 grame de orz ver-de pulbere se g[sesc cca 2000 mi-crograme de SOD.

Propriet[\i

Prin compozi\ia sa, orzul estecel mai valoros aliment verde, asi-gur]nd organismului vitaminele,mineralele, enzimele, clorofila ;i alteelemente nutritive esen\iale care se

men\in integre ;i active ;i `n suculde orz f[cut pulbere. Pentru ca `nExtractul uscat de Orz verde s[ sereg[seasc[ aceste componente in-tacte este indicat[ deshidratarea su-cului de Orz verde printr-o metod[special[ – uscarea prin pulverizare(metoda Spray Dry) ce permite ast-fel enzimelor s[ r[m]n[ active.

De-a lungul timpului consumulde pulbere de Orz verde a dus laob\inerea unor rezultatesurprinz[toare atunci c]nd a fostrecomandat `n< avitaminoze, ane-mie, stomatite, gastrite, ulcere, co-lite, pancreatite, afec\iuni hepatice(hepatite, ciroze, colecistite), car-

diopatie ischemic[, ateros-cleroz[ cerebral[, infarctmiocardic, hiper ;i hipo-tensiune arterial[, astmbron;ic, bron;ite, gripe, vi-roze pulmonare, TBC pul-monar, rinit[ alergic[, de-regl[ri hormonale, obezita-te, neurastenie, insomnii,nevralgie facial[, reuma-tism articular acut, lombo-sciatic[, artrite, acnee, efe-lide(pistrui), dermatite, ec-zeme, ulcere varicoase, he-moroizi, fistule.

Spirulina ( SpirulinaPlatensis), este o alg[planctonic[ de culoare ver-de - alb[struie, foarte bo-gat[ ̀ n proteine, care cre;te`n lacuri cu ap[ alcalin[,dulce ;i cald[. Foarte bo-gat[ `n proteine ;i aminoa-cizi esen\iali, spirulina po-sed[ veritabile calit[\inutri\ionale. Con\ine fier ;icalciu, beta-caroten- un

precursor al vitaminei A (careeste totodat[ un antioxidant puter-nic, ce men\ine integritatea pielii ;ia mucoaselor ;i joac[ un rol impor-tant `n rezisten\a organismului lainfec\ii). Este bogat[ `n vitamina E(factor antioxidant) ;i `n vitaminaB12 (vitamina care intervine ̀ n for-marea celulelor sanguine) con\ines[ruri minerale, acizi omega 6- aci-dul gamma linoleic, clorofil[, fito-ciamin[ (substan\[ imunostimu-lent[ ;i antitumoral[).

Cunosc]nd calit[\ile “miracu-loase” a acestor plante firma Hy-pericum creeaz[ un produs nou ca-re s[ `mbine ;i s[ poten\eze pro-

priet[\ile curative a celor dou[ com-ponente. Astfel rezult[ acest produsnou care con\ine 92% extract de Orzverde ;i 1% pulbere de Spirulina,`n care cele dou[ plante nu sunt su-puse nici unui tratament termic ca-re s[ le afecteze calit[\ile.

Mod de administrare

Intern< 1-2 linguri\e Extract deOrz verde, instant dizolvat `n 200ml ap[. Se bea frac\ionat cu jum[ta-te de or[ `nainte de mese, se potconsuma p]n[ la 3 doze pe zi. Pen-tru copii doza recomandat[ este de½-1 linguri\[ Extract de Orz verdedizolvat `n 100 ml ap[, de 2-3 oripe zi.

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 – 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop MariaProgram< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Informa\ia zilei 3Miercuri 30 ianuarie 2013 Familie

“Întotdeauna se poate ;i mai bine”- perfec\ionismul la p[rin\i

“E bine, dar nu e perfect.”Aceasta este în esen\[, atitu-dinea persoanelor perfec\io-niste fa\[ de... orice.

Fie c[ este vorba de cur[\enia;i ordinea din cas[, de notele sautemele copilului, de rezultateleob\inute de acesta la diverse con-cursuri, p[rintele perfec\ionistsimte tot timpul c[ “se poate maibine”. Presiunea asupra proprieipersoane< “Trebuie s[ fiu unp[rinte perfect” se r[sfr]nge ;iasupra celor din jur< “Copilul meutrebuie s[ fie perfect”.

Principalele cauze pentru carep[rin\ii au tendin\e perfec\ionistesunt< confundarea identit[\iip[rintelui cu cea a copilului<“E;ecul/succesul copilului meu es-te e;ecul/succesul meu” ;i teamaca al lor copil nu va fi o persoan[de succes dac[ nu este competitiv;i nu tinde spre cele mai bune re-zultate, de la cele mai mici v]rste,în toate domeniile> copil[rie tr[it[al[turi de un p[rinte perfec\ionist- Cum se comport[ p[rintele per-fec\ionist? Verific[ mereu temele

copiilor ;i îi ascult[ pentru a-;i daseama dac[ s-au preg[tit pentruziua urm[toare> atunci c]nd co-pilul gre;e;te într-o activitate îlpune s[ repete de c]teva ori p]n[se asigur[ c[ a înv[\at> î;i planific[foarte bine timpul astfel înc]t estemereu gata cu m]ncarea,cur[\enia, treburile de la serviciu;i este mereu al[turi de copii c]ndau nevoie> nu accept[ gre;elile,omisiunile sau replica “am uitat”,iar pentru acestea aplic[ deseori

pedepse> devine îngrijorat/ne-mul\umit c]nd un copil care aredoar Foarte Bine vine acas[ cu uncalificativ inferior ;i îi face cunos-cut copilului acest lucru.

Efectele acestui comporta-ment asupra dezvolt[rii copiluluisunt multiple ;i de cele mai multeori negative. Copilul prime;te me-sajul c[ trebuie s[ fie perfect, iardac[ asta nu se înt]mpl[, nu valo-reaz[ nimic ;i nu este iubit de c[trep[rin\i> este afectat[ stima de sine

a celui mic> copilul poate dezvoltasentimente de furie fa\[ de p[rin-te, pornind de la frustrarea c[acesta niciodat[ nu va fi mul\umitde el> copilul poate deveni lar]ndul s[u perfec\ionist sau, dim-potriv[, mai ales la adolescen\[,se poate revolta împotriva p[rin-telui, adopt]nd comportament derisc> apare teama de e;ec ;i ten-din\a de a evita provoc[rile, dincare copilul ar avea de c];tigat,înv[\]nd lucruri noi> anxietateacauzat[ sentimentului de a fi înpermanen\[ evaluat ;i criticatpoate da na;tere la tulbur[ri deanxietate ;i atacuri de panic[.

În num[rul urm[tor voi reveniasupra acestui subiect cu reco-mand[ri pentru p[rin\ii care s-aureg[sit în situa\ia descris[ înr]ndurile de mai sus.

Academia P[rin\ilor te în-va\[ s[ dezvol\i o rela\ie armo-nioas[ cu copilul t[u, bazat[ pecomunicare, în\elegere, accepta-re. Pentru detalii ;i înscrieri poa-te fi contactat[< psiholog Ramo-na Grad (www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

~n materialul de fa\[, psihologulGyorgy Gaspar ne propune o tem[interesant[ legat[ de pierderea in-teresului pentru sex `n via\a unuicuplu. Specialistul porne;te pe blo-gul personal de la ideea c[ deseorise ̀ nt]mpl[ ca partenerii unui cuplus[ `;i piard[ interesul pentru sex.

Potrivit acestuia, “o varietate defactori psihologici ;i fiziologici potavea un impact asupra libidoului”.Ce anume ne poate distruge via\asexual[ afla\i `n r]ndurile de maijos

Stresul e de vin[!

“Ne oprim la primul factor< stre-sul. Mul\i oameni sunt capabili s[fac[ o serie de lucruri sub influen\astresului. ~ns[ a face dragoste nu eparte `n aceast[ ecua\ie. Stresul dela munc[, dificult[\ile financiare,toate la un loc duc la sc[derea libi-doului. Pentru a gestiona c]t maibine stresul e important s[ utiliz[mc]teva tehnici de management alstresului sau s[ ne implic[m `ntr-un proces de psihoterapie. Proble-

mele rela\ionale nerezolvate suntunul dintre cei mai nocivi factoripentru via\a sexual[.

Pentru femei, apropiereaemo\ional[ e un ingredient majorpentru apetitul sexual.Argument[rile excesive, dificult[\ilede comunicare, tr[darea `ncrederii;i alte bariere pot degrada via\a se-xual[ p]n[ `n pragul ruin[rii.

Alcool ;i prea pu\ine ore de somn

Mergem mai departe la alcool;i e bine de ;tiut c[ un pahar de al-cool poate reduce inhibi\iile, darmai multe reduc pofta. Lipsa desomn ruineaz[ dorin\a sexual[, fi-indc[ trebuie s[ ne g]ndim c[ lipsa

de somn duce la oboseal[, carestric[ toate planurile cuplului.

Imaginea corporal[ ;i stima de sine

Am ajuns la parenting. Paren-tajul `n sine nu ruineaz[ via\a se-xual[, dar uneori poate s[ fie extremde dificil s[ mai r[m]n[ timp pentruintimitate. :i medicamentele ne potface probleme. Din categoria celorcorelate cu pierderea libidoului facparte cele pentru reglarea presiuniis]ngelui, antidrepresivele, contra-ceptivele orale, narcoticele etc. Unalt factor este imaginea corporal[.E greu de p[strat senza\ia de atrac-tivitate dac[ stima de sine sufer[ dincauza imaginii corporale. Ru;ineacorelat[ cu cre;terea `n greutate,chiar dac[ nu e semnificativ de ma-re, poate umbri emo\iile sexuale”.

Al\i factori, despre care pute\iciti pe blogul psihologului, sunt de-presia, menopauza sau lipsa inti-mit[\ii.

A consemnat Ioana Vladimirescu

Factori care ruineaz[ via\a sexual[ a cuplului

4 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]niiSup[ de bulion cu orez

Ingrediente necesare< 500 mililitride bulion, de preferat din acelaf[cut acas[, sare, piper, dou[ lin-guri de zah[r ;i 50 de grame deorez, o lingur[ de f[in[ de gr]u, 25mililitri de ulei. Op\ional se poatefolosi ;i sm]nt]n[. Modul de preparare< bulionul sepune `ntr-o oal[ ;i se dilueaz[ cuap[ dup[ necesit[\i, apoi se las[ s[fiarb[. Orezul se pune separat lafiert p]n[ ce ̀ ncepe s[ se ̀ nmoaie,dup[ care se adaug[ ̀ n bulion, un-de va fierbe ̀ n continuare. Din ulei;i f[in[ se face un r]nta; nepr[jit,dup[ care se stinge cu zeam[ dinoal[ ;i se las[ la fiert. Apoi seadaug[ ̀ n sup[. Tot atunci se punesarea, piperul ;i zah[rul, dup[ gust.Op\ional se poate pune sm]nt]n[atunci c]nd se consum[.

Piept de pui umplut cu legume

Ingrediente necesare< dou[ piep-turi de pui, un dovlecel, doi mor-covi, un sfert de gulie, 25 gramede unt, c]teva felii sub\iri de ;unc[,sare, piper.Modul de preparare< pieptul depui se cur[\[ de pieli\e, dup[ carese desprinde pielea de pe el pentrua face un "buzunar" (dac[ nu v[place pielea, carnea poate fi despi-cat[ sub forma unui buzunar). Le-gumele se cur[\[, se las[ s[ sescurg[, dup[ care se taie feliim[runte ;i se pr[jesc pu\in ̀ n unt,se condimenteaz[ dup[ gust, dup[care se las[ s[ se r[ceasc[. Reci cumsunt se pun `n "buzunarul" f[cut`n carne, apoi totul se `nf[;ur[ in-dividual `n c]te o felie de ;unc[ ;ise pun la cuptor. Preparatul se poa-te consuma ca atare, sau cu diversegarnituri dup[ gust.

Coriolan A.

Ciocolat[ pufoas[ de cas[ Tort de cl[tite cu carne

Mod de preparare<Cl[titele se fac dup[ re\eta clasic[,

mai grosu\e dec]t de obicei, dar nuse adaug[ zah[r sau ̀ ndulcitori. Cea-pa, ardeiul ;i usturioul r[zuit m[runtse c[lesc `n c]teva linguri de ulei, seadaug[ boia, apoi ;i carnea tocat[. Sec[le;te ;i carnea, se condimenteaz[dup[ gust, apoi se adaug[ o can[ cuap[ ;i se fierbe p]n[ c]nd apa se eva-por[.

Se mai poate ad[uga ap[, p]n[c]nd carnea se `nmoaie bine. Setoarn[ ;i bulionul ;i se las[ pe foc,p]n[ c]nd compozi\ia devinep[stoas[. Se ia de pe foc, se a;eaz[prima cl[tit[ pe o farfurie, se unge cupasta de carne, apoi se presar[ cu

ca;cavalul r[zuit. Carnea ;i ca;cavalulse `mpart, dup[ ochi, `n a;a fel `nc]ts[ ajung[ pentru toat[ cantitatea decl[tite, aproximativ egal. Opera\ia serepet[ p]n[ c]nd se termin[ cl[titele,pe c]t posibil, ultimul strat e bine s[fie un strat mai grosu\ de ca;caval. Sepune tortul la cuporul pre`nc[lzit ;ise coace p]n[ c]nd ca;cavalul se to-pe;te. Se orneaz[ cu frunze verzi ;ise poate servi cu sm]nt]n[.

Ingrediente<6 - 8 cl[tite mai grosu\e preparatef[r[ zah[r, 500 g carne tocat[ decurcan, o ceap[, un ardei, 200 gca;caval r[zuit, un c[\el de ustu-roi, o lingur[ de bulion, o lin-guri\[ de boia de ardei, ulei, sare,piper, eventual sm]nt]n[ la ser-

vire (dup[ gust)

Mod de preparare<Lintea, se spal[ bine, apoi se pu-

ne la fiert, `n ap[ u;or s[rat[. C]nd`ncepe s[ clocoteasc[ se adaug[ car-nea afumat[ t[iat[ cubule\e, iarc]nd acestea sunt pe jum[tate fiertese pun `n oal[ ;i zarzavaturilecur[\ate, t[iate cubule\e. Supa sefierbe la foc potrivit p]n[ c]nd boa-bele de linte s-au `nmuiat bine. Se

adaug[ usturoiul bine pisat, cimbrul;i se mai condimenteaz[ dup[ gust.Se presar[ pe deasupra p[trunjelverde tocat fin, sau ceap[ verdem[run\it[, iar la servire se poatead[uga sm]nt]n[.

Ingrediente<200 g linte, 200 g de carne afu-

mat[, o ceap[, 2 morcovi, unp[trunjel, eventual ;i alte zarzava-turi (dup[ gust), 1-2 c[\ei usturoi,un fir de cimbru, sare, piper, circa2,5 l ap[, o lingur[ de ulei, frunzede p[trunjel sau ceap[ verde pen-tru ornat, eventual sm]nt]n[ la

servire.

Mod de preparare< Se amestec[ zah[rul cu cacaua

;i cu zah[rul vanilat, apoi se punela fiert cu apa ;i cu laptele, p]n[c]nd se formeaz[ un sirop, cuzah[rul complet topit. Zah[rul tre-buie s[ fiarb[ circa cinci minute. Seia vasul de pe foc ;i se adaug[ untul.Compozi\ia trebuie l[sat[ s[ se

r[ceasc[ pu\in, apoi se adaug[ lap-tele praf. Se amestec[ bine-bine,dup[ care se adaug[ ;i orezul ex-pandat. Se amestec[ ;i cu acesta, darnu cu for\a, ca boabele s[ r[m]n[`ntregi. Amestecul astfel ob\inut se`ntinde pe o foaie de napolitan[,apoi se acoper[ cu cealalt[ ;i seapas[ cu m]na, s[ se lipeasc[ bine.Dac[ nu ave\i foi de napolitane, cio-colata se poate `ntinde `ntr-o tav[uns[ cu unt sau tapetat[ cu h]rtiede copt, dup[ care se taie buc[\i, saueventual ̀ n diverse forme, la fel, un-se ;i acestea `n prealabil cu unt.

Ingrediente< 100 ml ap[, 100 ml lapte

(eventual 200 ml ap[), 1 plic zah[rvanilat, 400 grame zah[r, 150 gra-me unt, 500 grame lapte praf, 50grame cacao, ̀ ntre 50 ;i 150 g fulgide orez expandat (dup[ gust), 2 foimari de napolitane (eventual 4,dac[ dori\i s[ face\i buc[\i mai

sub\iri)

Sup[ de linte

Informa\ia zilei 5Miercuri 30 ianuarie 2013 Cosmetic[

Cum au ap[rut unghiile falseAstăzi, majoritatea tehni-

cienilor din domeniul exten-siilor de unghii, îşi desfăşoarăactivitatea cu mare drag, iarclientele acestora se bucurăde frumuseţea şi calitatea un-ghiilor obţinute în deplină si-guranţă şi confort.

Însă nu dintotdeauna a fost ast-fel! Prin câte etape a trecut industriaunghiilor în procesul ei de dezvol-tare şi cum a luat naştere aceasta,veţi afla în articolul ce urmează.Semn distinctiv al statutului socialFemeile din toate timpurile şi-audorit ca unghiile lor să fie îngrijiteşi să atragă privirile bărbaţilor. Separe că o manichiură impecabilă nueste doar un moft al vremurilornoastre. Moda unghiilor lungi aapărut încă din timpurile EgiptuluiAntic, acest lucru a fost confirmatodată cu dezgroparea mormintelor.De asemenea, moda unghiilor lungiera răspândită şi în rândul locuito-rilor din China, unde unii bărbaţişi unele femei aveau unghii mailungi de 10 cm.

În anii ‘50 ai sec. XX, starurilede cinema aspirau la o înfăţişareperfectă, din creştet până în vârful

unghiilor. Primele materiale folositepentru alungirea unghiilor au fostimplanturile artificiale. Femeile careerau înzestrate de la natură cu un-ghii tari şi rezistente, le lăsau săcrească şi apoi le tăiau pentru a levinde. Aceste vârfuri erau lipite peunghiile vedetelor de cinema. Im-planturile respective aveau însă şidezavantaje< erau scumpe şi se dez-lipeau uşor. În acelaşi scop se maiutilizau ;i banda magnetică, plasti-cul sau chiar pacheţelele de ceai, darşi acestea se dovedeau a fi rezistentedoar pe durata filmării unei singuresecven\e.

Produsul minune

Cum au apărut totuşi extensiilede unghii? S-au vehiculat multe zvo-nuri şi mituri despre apariţia mate-rialului destinat extensiilor de un-ghii, însă cea mai plauzibilă istorieeste cea relatată de cunoscutul jur-nalist şi reputatul istoric BarbaraOwens. Această istorie a fost publi-cată în numărul din octombrie 1954al respectabilei publicaţii americane"Life". "Acum, orice femeie poateavea unghiile lungi, mult visate, rea-lizate dintr-un material special, in-ventat de către un dentist din Phi-

ladelphia. Această compoziţie nupoate fi spălată de pe unghii şi poatecreşte împreună cu ele, atât de re-zistentă este aderenţa sa cu unghianaturală, scria Barbara Owens. For-mula secretă a fost creată pe bazamaterialului plastic, utlizat iniţialpentru plombarea dinţilor. Aceastăinova\ie a fost prezentată cu succesîn unul din boutique-urile lanţuluiSaks de pe 5th Avenue. Preţul pa-chetului este de doar 16,5 dolari, iarinventatorul ne asigură că, în curând,unghiile-minune vor putea fi cum-părate din orice magazin de cosme-tice profesionale. Deocamdată, pen-tru crearea acestor unghii, trebuie săapelăm la serviciile unui tehnician-profesionist care deţine secretele noiitehnologii. Patti Nails este numeleprodusului miraculos, care vă va aju-ta să aveţi mâini ideale!" După cumputeţi observa, apari\ia tehnologieimoderne de alungire a unghiilor şiutilizarea ei în masă a luat naştereacum 57 de ani.

Aceste sfaturi sunt propuse de spe-ciali;tii Calsa Nails. Calsa vă a;teaptăpe strada Corvinilor nr. 12 (vizavide restaurantul No Pardon) ;i la ma-gazinul online www.calsa.ro. Infor-mații la telefon< 0744.810.199

V.S.

Dantur[ frumoas[ cu ajutorul detartrajuluiO imagine ;i un look im-

pecabil `ncep cu un z]mbetfrumos asigurat de o dantur[perfect[. Z]mbetul poate fiumbrit de prezen\a tartruluipe din\i.

Printr-o igien[ oral[ defec-tuoas[ placa dentar[ se poatetransforma ̀ ntr-un depozit aderentpe din\i numit tartru, acestaform]ndu-se prin mineralizareapl[cii bacteriene. A;a se formeaz[tartrul care g[zduie;ete milioanede microorganisme `n zonele `ncare periajul este inadecvat sau maigreu de realizat.

Tartrul dentar poate fi situatdeasupra gingiei. La `nceput are oculoare alb-g[lbuie, apoi devinemaroniu. Exist[ ̀ ns[ ;i tartru situatsubgingival, acesta poate sc[pa ne-observat la simpla examinare adin\ilor, dar apare pe radiografii.Se acumuleaz[ sub form[ de benzi;i este ̀ nchis la culoare. Tartrul, ca-re este cunoscut ca cel mai mareinamic al gingiei, poate fi ̀ ndep[r-tat cu u;urin\[ prin detartraj.

Cum se realizeaz[detartrajul profesional?

Aceast[ procedur[ const[ `neliminarea depozitelor de tartru de

pe din\i ;i din zona subgingival[.Aglomer[rile rugoase de tartru re-duc eficacitatea periajului dentar,favoriz]nd acumularea ;i prolife-rarea de bacterii care constituie unrezervor de toxine ;i un mediu pro-

pice pentru dezvoltarea altor pro-bleme dentare.

Acesta se poate realiza cu in-strumente ac\ionate manual cu ca-re se deta;eaz[ tartrul de pe din\isau cu instrumente activate sonicsau ultrasonic. Aceste instrumentevibreaz[ u;or `ndep[rt]nd tartrulde pe din\i. Pe tot parcursul trata-mentului un jet puternic de ap[ vaac\iona pentru a prevenisupra`ncălzirea dintelui din cauzavibra\iilor, dar are ;i rol adjuvantal detartrajului ultrasonic.

Secretul men\inerii uneidanturi sănătoase!

Detartrajul este considerat pri-ma linie a tratamentului parodon-tal nechirurgical. Detartrajul arede asemenea efecte benefice la ni-vel estetic, prin `ndep[rtarea dife-ritelor pete, ̀ n acela;i timp oferindo senza\ie de "cur[\enie".Procedura trebuie realizat[ la uninterval de 4-6 luni, iar pentrufum[tori de dou[ ori mai des.

V.S.

6 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013Remedii naturiste

Detoxifierea organismului cu produse gemoterapice

Dac[ `n materialul ante-rior am dezvoltat tema toxi-nelor exogene, iat[ c[ ̀ n acestmaterial voi vorbi pe scurtdespre toxinele endogene.

Atunci c]nd aparatele ;i siste-mele organismului nostru nufunc\ioneaz[ optim, nu putem eli-mina `n mod eficient produselede metabolism. Aceste toxine, en-dotoxine, sunt de;eurile propriu-lui organism(acid lactic,aciduric,uree,amoniac,dioxid de car-bon).

Scheme de detoxifiere cu ge-moterapice sunt multe, `n func\iede patologia pacientului, v]rst[,constitu\ie. ~n acest material voiaminti de un excelent drenor al\esuturilor infiltrate cu exces dereziduuri metabolice. Cu acestprodus se `ncepe orice tratamentde detoxifiere atunci c]nd nu apa-re nevoia expres[ de detoxifiere aunui anumit organ, sau atuncic]nd organismul este at]t de “”po-luat”“ ;i dezechilibrat, `nc]t nupoate r[spunde la un tratamentcorect instituit. Cu acest gemote-rapic se va `ncepe un proces dedetoxifiere ;i se va folosi doar la`nceput, singur sau `n asociere cu

alte gemoterapice.

Scheme de detoxifiere

Este vorba de Extractul dinMuguri de Mesteac[n pufos. Acestprodus stimuleaz[ ap[rarea im-unitar[, stimuleaz[ detoxifiereahepatic[, favorizeaz[ eliminareasubstan\elor toxice de catabolism.Pe de alt[ parte mugurii de Mes-teac[n pufos mai au indica\ii ;i ̀ n

tulbur[rile de cre;tere, rahitism,demineralizare, `n astenia psiho-fizic[ ;i epuizare.

Pentru adul\i ;i v]rstnici se in-dic[ o cur[ de depurare cu Extractdin Muguri de Coac[z negru-Ri-bes nigrum - 2 ml `n pu\in[ ap[diminea\a ;i Extract din Muguride Mesteac[n pufos - Betula pu-bescens - 2ml ̀ n pu\in[ ap[, seara,timp de 2 luni.

Schemele de detoxifiere pot fi

sus\inute de administrarea `n pa-ralel de suplimente minerale, vi-tamine ;i remedii homeopatice.

Detoxifierea la anumite nivelepoate fi realizat[ cu preparate dingama Polygemma-detoxifiere, ale-se ̀ n func\ie de problematica spe-cific[ pacientului. Se va indica Po-lygemma 11 pentru detoxifiereaficatului, Polygemma 12 pentrudetoxifierea rinichilor, Polygem-me 13 pentru piele, Polygemma14 pentru drenarea articula\iilorsau Polygemma 15 pentru drena-rea intestinului. De regul[ se vaadministra un singur produs, `ncure de detoxifiere timp de 1-2luni, repetat de 2-3 ori/an.

Detoxifierea reprezint[ o stra-tegie important[ de tratament.Dac[ pacientul va continua s[tr[iasc[ `n acelea;i condi\ii careau determinat ̀ nc[rcarea organis-mului cu toxine, atunci rezultatelevor fi tranzitorii.

Important este ca fiecare dintrenoi s[ devin[ con;tient de necesi-tatea protej[rii propriului orga-nism ;i crearea ;i adoptarea celormai bune (s[n[toase) stiluri devia\[.

Dr. Szatmari Anamariamedic homeopat

Cl. Sf. Anton

Spanacul este cel mai importantaliment pentru întregul traiect di-gestiv (stomac, duoden, intestinsub\ire ;i gros). El este consumat caatare din timpuri str[vechi. Spana-cul crud este cel mai bun mijloc na-tural pentru cur[\irea ;i regenerareatraiectului digestiv. Sucul de spanacconsumat în cantitate de 1/2 litri pezi a vindecat adesea cele mai graveconstipa\ii în c]teva zile saus[pt[m]ni. Boli care pot fi ameliorate cu suc despanac

Spanacul pe l]ng[ faptul c[ esteun aliment u;or ;i bine suportat deorganism este ;i un leac. Sucul despanac are o serie de valen\e cura-tive `n afec\iuni precum< deficien\eale glandelor suprarenale ;i tiroidei,nefrite, abcese, furunculi, umflareamembrelor, artrite, tendin\e de he-moragie, lipsa de vigoare, durerireumatice, defecte de func\ionare

ale inimii, hipo ;i hipertensiune, tul-bur[ri ale vederii ;.a.

Sucul de spanac îns[, pe l]ng[ac\iunea de purga\ie, ajut[ ;i la vin-

decarea întreguluitraiect intestinal. Ac\iunea sa fiindpe cale natural[,nu se manifest[numaidec]t, ciuneori dup[ 6s[pt[m]ni p]n[ la2 luni de la folosi-rea lui. Esteesen\ial ca intesti-nele s[ fie curățatecel pu\in o dat[ pezi, îns[ în modnormal ar trebui2-3 scaune pe zi.

De aceea în tim-pul tratamentuluise va folosi un la-xativ care s-a con-

statat a fi mai eficace, reduc]ndtreptat doza p]n[ ce intestinele aurevenit la normal ca urmare a su-cului.

Alt efect valoros al spanaculuieste asupra din\ilor ;i gingiilor, înprevenirea pioreii (infec\ie a gingii-lor). Aceasta este o formă u;oar[ descorbut care rezult[ din lipsa anu-mitor elemente care se g[sesc în spe-cial în sucul combinat de morcov ;ispanac. S]ngerarea gingiei ;i dege-nerarea pulpei dentare este o boal[r[sp]ndit[ din cauza alimenta\ieicu cereale, zah[r ;i alte elemente ne-potrivite.

O serie din boli interne, `n spe-cial ale tubului digestiv sunt cauzate`n special de acumul[ri ale resturilorde tot felul în intestinul gros ;i a lip-sei unor elemente care se afl[ înmorcov ;i spanac. Con\inutul marede acid oxalic din spanac este cauzaac\iunii laxative. Acesta este un ali-ment deosebit de important pentruactivitatea intestinelor.

Text selectat de Ioan A.

Sucul de spanac este remediu pentru boli ale tubului digestiv

Informa\ia zilei 7Miercuri 30 ianuarie 2013 Mama ;i copilul

Influen\a gimnasticii acvaticeasupra organismului bebelu;ilor

Mi;carea acvatic[ este o ac-tivitate multivalent[, care asi-gur[ dezvoltarea armonioas[,stimularea poten\ialului deadaptare ;i noi conduite ac\io-nale tehnice sau energetice.

Mediul acvatic influen\eaz[termoreglarea într-o m[sur[ multmai mare decât aerul, asigurând oconductibilitate termic[ de circa30 de ori mai mare. El exercit[ asu-pra organismului numeroase in-fluen\e favorabile ;i determin[ unefort specific.

Aparatul locomotorPozi\ia orizontal[ a corpului

pune probleme mecanice ;i fizio-logice deosebite. În activit[\ile ac-vatice musculatura corpului estesolicitat[ complex. Un efort intensîl depune musculatura respirato-rie, care asigur[ mi;c[rile accele-rate, în condi\iile unei presiunisporite pe cutia toracic[ ;i la nivelabdominal. Practic, în scop tera-peutic, mi;carea acvatic[ asigur[reeducarea neuromotorie ;i os-teoarticular[ ;i combate afec\iuni

cum sunt devia\iile coloanei ver-tebrale, deficien\ele globale ;i tul-bur[rile metabolice (obezitatea).

Sistemul cardiovascularParticularit[\ile efortului în

mediul acvatic, pozi\ia orizontal[,presiunea apei asupra cutiei tora-cice ;i greutatea corporal[ sc[zut[sunt doar câteva elemente ce ame-lioreaz[ semnificativ morfo-func\ionalitatea sistemului cardio-

vascular. Presiunea apei asupra to-racelui îngreuneaz[ respira\ia, de-terminând intensificarea activit[\iimu;chilor respiratori, care se dez-volt[.

Aparatul respiratorDintre influen\ele efortului

specific men\ion[m< dezvoltareatoracelui ;i a mu;chilor inspiratori,cre;terea amplitudinii respiratorii,cre;terea debitului respirator.

Sistemul nervosSfidând legile gravita\iei, copi-

lul plasat în mediul acvatic are sa-tisfac\ia mi;c[rilor u;oare, lucrucare nu se întâmpl[ în plan teres-tru. Solicit[rile acvatice specificeau influen\[ pozitiv[ ;i asuprasomnului.

Comportamentul psihomotricMi;carea acvatic[ amelioreaz[

aptitudinile psihomotrice, prelu-crând ;i integrând prioritar para-metrii spa\iali ai mi;c[rii (direc\ie,distan\[, form[, amplitudine) ;iapoi pe cei temporali ( ritm, du-rat[). Mi;carea acvatic[ determin[constituirea rapid[ a schemei cor-porale ;i spa\iale, în general a pro-priului Eu, prin fundamentareasensibilit[\ii posturale ;i definireacon;tiin\ei sinelui.

Pentru program[ri la cursurile organizate, dar ;i pentru

întreb[ri în leg[tur[ cu serviciile oferite de :coala Mamelor,

v[ pute\i adresa moa;ei PaulaCosma la num[rul de telefon0745.021.266 sau pute\i vizita site-ul www.scoala-mamelor.ro

Copiii supra-proteja\i, „crescu\iîn captivitate”, pot ajunge să aibăprobleme psihice, potrivit păreriiunui specialist în psihologie infan-tilă. Devine o realitate faptul că totmai mul\i copii din clasa de mijlocdezvoltă probleme de sănătate min-tală datorită faptului că sunt crescu\iaproape „în captivitate” de părin\ihiper-protectori.

Tanya Byron, profesor ;i specia-list cu 23 de ani de experien\ă înpsihologie clinică, a făcut acest aver-tisment. Ea a explicat că mul\i copiicresc într-o cultură tot mai „para-noică”, deoarece adul\ii din familie,încercând excesiv să-i protejeze, pâ-nă la urmă fac din ei ni;te fiin\e ne-ajutorate, incapabile de a face fa\ădificultă\ilor vieţii. Specialista tra-tează, în prezent, un număr tot maimare de copii care suferă de tulbu-rări anxioase, lipsi\i de tărie emo\io-nală ;i obseda\i de teama de e;ec.

“Ace;ti copii supra-proteja\i

ajung să clacheze chiar dacă suntextrem de inteligen\i ;i e foarte în-grijorător faptul că există o genera\iede copii ;i tineri care sunt atât delipsi\i de rezisten\ă emo\ională - a

spus psihologul. Deseori copiii suntcrescu\i în captivitate. Cânda\i văzut ultima dată un copil dis-trându-se singur pe-afară cu bici-cleta? Copiii nu sunt învă\a\i cum

să evalueze riscurile, să ;i le asume;i să le facă fa\ă ;i cred că acest lucruare un efect catastrofal asupra dez-voltării lor. Asumarea de riscuri esteprivită ca un lucru foarte periculos;i care trebuie evitat cu orice pre\.”

Această cultură „anti-risc” dău-nează copiilor, consider[ prof. By-ron. Ea a explicat că, în trecut, ceimai importan\i savan\i ;i oamenide afaceri au reu;it tocmai pentrucă „au scrântit-o” la un moment datîn via\ă ;i au învă\at din gre;eli.

În schimb, genera\iile actualenu au aceea;i tărie psihică, deoarecepărin\ii ;i profesorii îi protejeazăpermanent împotiva e;ecului.

După părerea ei, a ;ti să ri;ti esteimportant pentru dezvoltarea copi-lului, deoarece îl înva\ă pe individsă accepte, să în\eleagă ;i să î;i asu-me e;ecul. Ocaziile în care e;uezisunt adesea experien\ele cele maiintense din care poţi învă\a.

Ramona B.

Copiii pot ajunge s[ aib[ probleme psihice din cauza p[rin\ilor prea grijulii

8 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 30 ianuarie 2013 Vedete

Anna Olson< “Brio;ele mi-au schimbat cursul vie\ii”Este considerat[ de mul\i

cel mai celebru buc[tar al Ca-nadei. N[scut[ `n Atlanta(S.U.A), Anna (44 de ani) acrescut ̀ n Toronto ;i s-a ̀ ntors`n \ara natal[ pentru a studiaarta culinar[ `n cadrul cursu-rilor de gastronomie de la Uni-versitatea Johnson & Walesdin Colorado. Dup[ absolvirea muncit ca buc[tar `n Vail ;iNew Orleans, ajung]nd p]n[la urm[ s[ se stabileasc[ ̀ n re-giunea Niagara, Ontario undelocuie;te ;i munce;te de 15ani.

Cu toate c[ ar fi greu s[ ne-o`nchipuim pe Anna f[c]nd altcevadec]t s[ g[teasc[ re\ete minunate,ea recunoa;te c[ i-a luat ceva timppentru a se convinge c[ poate s[fac[ din g[tit o carier[. Totul a ̀ nce-put ca un hobby inspirat de bunicaei de origine slovac[, nici vorb[ s[fie ceva ce-i va schimba completvia\a. “Bunica mea a fost cea caremi-a inspirat aceast[ pasiune `nc[de c]nd aveam 5 sau 6 ani. Apoi, ̀ nadolescen\[, ̀ mi amintesc c[ mamaera abonat[ la revista “Gourmet”.Pe paginile din mijloc era o mas[`ntins[ cu toate felurile din acelnum[r frumos aranjate. Imediat cemama primea revista i-o luam ;ianalizam toate felurile preparateacolo. Atunci nu le-am g[tit, darcu siguran\[ mi-a st]rnit interesulpentru g[tit.”

Dup[ ce a absolvit cursurileuniversit[\ii Queen’s (studii politice;i sociologie), Anna a intrat `n lu-mea banking-ului din Toronto.De;i a `ncercat s[ se adapteze pro-gramului de la 9 la 5, ;i-a dat seamacur]nd c[ bursa nu era locul po-trivit pentru ea. ~n pauzele de pr]nzmergea deseori la pia\a din zon[de unde `;i lua ingrediente proas-pete pentru cin[. I-a luat ceva timp,dar p]n[ la urm[ a deschis ochii ;ia f[cut schimbarea.

Dup[ o zi obositoate la birou s-a trezit f[c]nd brio;e la 3diminea\a. “Eram stresat[ ;i nu pu-team s[ dorm. :i m-am trezitapuc]ndu-m[ s[ g[tesc brio;e cubanane - ;i asta nu pentru c[-miera foame, ci pentru c[ g[titul m[relaxa.” Se pare c[ lumina era maiputernic[ ca de obicei ;i Anna aavut o revela\ie. Este extrem deu;or s[ r[m]i `n zona de comfort>mul\i g[sesc acea siguran\[ ;i decids[ pun[ deoparte visele lor. Dar nu`n cazul Annei ;i e clar c[ acea re-vela\ie a dat rezultate mai mult

dec]t s-ar fi a;teptat. La trei luni dup[ aceast[

`nt]mplare a renun\at la jobul ei dela banc[ ;i s-a `nscris la Colegiulde Arte Culinare `n cadrul unuiprogram pentru studen\ii absol-ven\i ai altor facult[\i. Dou[spre-zece luni dup[ aceea servea la mese;i lucra ̀ n restaurante. A muncit ̀ nVail ;i New Orleans `nainte de a se`ntoarce ̀ n Canada s[ lucreze la re-numitul restaurant Inn on the

Twenty din Niagara ca ;i maestru-patiser, loc unde l-a `nt]lnit ;i peso\ul ei, maestrul-buc[tar MichaelOlson.

Tranzi\ia spre televiziune nu afost niciodat[ `n planurile ei. Dardup[ o perioad[ de 10 ani `n in-dustria culinar[, Anna a decis s[mearg[ mai departe cu o alt[ opor-tunitate. La 6 s[pt[m]ni dup[ ce;i-a trimis CV-ul a fost chemat[ s[dea probe, iar restul este deja istorie

– emisiunile “Sugar”, “Fresh wihAnna Olson”, “Bake with Anna Ol-son” ;i p]n[ `n prezent ;ase c[r\ide bucate publicate.

Cum e s[ g[te;ti la serviciu;i apoi acas[?

De;i s-a specializat mai ̀ nt]i cabuc[tar, doar c]nd a devenit patisers-a ̀ mbun[t[\it modul ̀ n care g[teafiindc[ atunci c]nd vine vorba de

copt totul \ine de ;tiin\[. Astfel vom`n\elege de ce anumite lucruri nuies a;a cum te-ai fi a;teptat cu toatec[ ai urmat re\eta cu sfin\enie.Uneori vinovat[ poate fi tempera-tura cuptorului, alteori conteaz[c]t de mult ai l[sat aluatul pe blatulde lucru. “C]nd g[tesc la serviciutotul \ine de testare ;i gustare. Totuleste foarte analitic. Dar c]nd g[tescacas[ e mai relaxant. Creierul meuse decupleaz[ dup[ orele de munc[

a;a c[ nu mai g]ndesc at]t de intensc]nd sunt acas[.”

Un pont al Annei pentru g[titulacas[ este s[-\i ier\i gre;elile, fi-indc[ acestea i se pot ̀ nt]mpla ori-cui. “~mi place s[ le reamintesc oa-menilor c[ g[tesc fiindc[ le facepl[cere ;i vor s[ `mp[rt[;easc[ ;ialtora aceast[ pl[cere. :ireaminte;te-\i c[ g[te;ti pentruprieteni ;i familia ta. Iar dac[ se`nt]mpl[ s[ nu mearg[ totul bine,

prietenii sunt prieteni ;i te vor ierta,iar familia te iube;te, a;a c[ trebuies[ te ierte.”

Ceea ce vedem `ntr-o emisiune culinar[ e diferit de realitate

O emisiune dureaz[ poate oor[, dar film[rile pot dura de la 12la 15 ore pentru Anna. Iar pentru

a filma prepararea unei tarte cu be-zea e nevoie de 16 astfel de tarte.“De obicei m]ncarea ce r[m]ne od[m echipei de filmare ;i restul edonat[ organiza\iilor caritabile.”Anna spune c[ filmarea unei re\eteeste de fapt retragerea ei deoarece`n spatele ei se afl[ luni de preg[tire,gust[ri ;i test[ri ̀ nainte de a ajunge`n fa\a camerelor de filmat.

C]teva secrete pentrure\ete reu;ite

Annei ̀ i place s[ ̀ mp[rt[;easc[cuno;tin\ele ei culinare ;i unele se-crete pe care le-a descoperit test]nddiferite re\ete. “De fiecare dat[ c]ndg[te;ti ceva, vei avea ceva de`nv[\at.” ~ntinderea aluatului pen-tru tart[ permite glutenului s[ con-fere aluatului elasticitate, dar tre-buie l[sat pu\in timp pentru ca glu-tenul s[ ac\ioneze `nainte de a in-troduce tarta la cuptor. “C]ndl[s[m aluatul s[ se odihneasc[ nuo facem doar pentru ca untul dinel s[ se r[ceasc[. Glutenul din f[in[va men\ine aluatul ̀ n forma dorit[.~mi place s[ ;tiu de ce se `nt]mpl[unele lucruri ̀ n buc[t[rie. Data vii-toare c]nd ve\i g[ti tart[ sau furse-curi ;i aluatul nu se `ntinde ve\i ;tic[ glutenul nu a avut timp s[ seodihneasc[. Dup[ 20 de minute destat `n frigider va fi gata de `ntins.”

Zah[rul pudr[ poate masca ori-ce. “Pu\in[ ninsoare de zah[r ;i ast-fel ai reparat totul.”

Secretul Annei pentru o fri;c[perfect[ care poate fi preg[tit[ cuceva timp `nainte este ad[ugareaunei linguri de lapte praf la 250 mlde fri;c[ lichid[ ̀ n timp ce o batem,pentru a o stabiliza. “Nu este afectatgustul sau textura. ~m acest fel veiputea s[ ornezi f[r[ grija c[ nu vaar[ta la fel dup[ 24 de ore.”

C]t tr[im, `nv[\[m

Pentru a r[spunde cerin\eloradresate de c[tre cititori ;i fani aiemisiunilor care i-au solicitat re\etef[r[ lactate, f[r[ ou[ sau gluten,Anna s-a ̀ ntors din nou la cursuri.“Dup[ ce am lucrat la un proiectcu un dietetician mi-am dat seamac]t de mult mai am de `nv[\at des-pre trupul omenesc, vitaminele ;imineralele din m]ncare. Nu po\iniciodat[ s[ ;tii totul.” La cursul denutri\ie a avut ocazia s[ ̀ nve\e cums[ creeze feluri de m]ncare nu doarbune la gust ci ;i bune pentrus[n[tate. “S[ `nv[\ ;i s[ m[ educ ;i`n alte domenii m[ ajut[ s[-mi factreaba mult mai bine.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 30 ianuarie 2013 Diet[

Cura de sl[bire prin consumul din abunden\[

a unui singur produsProbabil a\i mai auzit c[

anumite cure de sl[bire baza-te pe consumul din abun-den\[ a unui singur alimentdau un randament mai bundec]t multe alte diete sofisti-cate. Este adev[rat, sus\in ma-rii nutri\ioni;ti care ne reco-mand[ astfel de diete ̀ nainteadietelor echilibrate.

Totu;i, dietele bazate pe abun-den\a unui singur produs alimen-tar nu sunt deloc s[n[toase pe operioad[ ̀ ndelungat[. :i, mai multdec]t at]t, sunt greu de urmatchiar ;i vreme de c]teva zile.

Sup[ de varz[ ;i zeam[ de l[m]ie

Ne ajut[ s[ sl[bim 3 kilograme`n timp de o s[pt[m]n[ supa devarz[, de exemplu. Foarte s[rac[`n calorii, ea se poate consuma `nce cantitate vrem zilnic. :i l[m]ileintr[ `n categoria alimentelor desl[bit `n astfel de cure, sub form[de zeam[. Zeama de l[m]ie o bemzi de zi ;i ne ajut[ la accelerareametabolismului ;i a digestiei.

La fel e ;i cu ardeiul iute. Re-duce pofta de m]ncare ;i regleaz[

tensiunea arterial[, dar ne poateda b[t[i de cap la stomac.

Dieta cu banane

Am putea `ncerca ;i dieta cubanane. M]nc[m zilnic la miculdejun o banan[ ;i bem un paharcu ap[. Pe parcursul zilei adopt[mun meniu echilibrat cu fibre ;iproteine `n por\ii c]t putem noide mici.

Dac[ vrem s[ sl[bim a;a pu-

tem ̀ ncerca dieta de o s[pt[m]n[cu orez brun. M]nc[m numaiorez brun fiert ;i bem minim 2litri de ap[ zilnic. Putem combinaorezul cu fructe ;i legume proas-pete. S[ nu uit[m de propriet[\ilegrapefruit-ului. Vom avea nevoiede un grapefruit ;i jum[tate zilnic,adic[ c]te o jum[tate la fiecaremas[ principal[. Se consum[ cusalate, carne slab[, ou[ fierte, le-gume verzi ;i pe;te.

I. Vladimirescu

C[tina - minune la s[n[tate ;i

frumuse\eUna dintre cele mai bogate sur-

se de vitamina C, cu un con\inutmai mare de 10 ori dec]t portoca-lele este c[tina. Consumul dec[tin[ face minuni la s[n[tate, fru-muse\e ;i siluet[, sus\in speciali;tii.

~n cazul ̀ n care nu ;tia\i, c[tinae cea care are de trei ori mai mult[vitamina E dec]t germenii de gr]u,tot de at]tea ori mai mult[ vitami-na A dec]t morcovii ;i de patru orimai multe enzime care protejeaz[corpul de radicalii liberi dec]t gin-gsengul.

Frumuse\e ;i ulei

Mergem s[ vedem ;i ce pro-priet[\i mai are, pe l]ng[ cele be-nefice asupra s[n[t[\ii. E foartebun[ `n lupta `mpotriva ridurilor;i e bine de ;tiut c[ e ideal[ `n a\ine kilogramele ̀ n plus departe decorpul nostru. Nu putem trece cuvederea faptul c[ fiind printrepu\inele surse naturale de aciziomega – 7, c[tina ne ajut[ s[ nemen\inem greutatea. ~n acest sense recomandat uleiul de c[tin[. Ace-la;i ulei face minuni ;i la ten, fi-indc[ e cea mai bun[ surs[ natural[menit[ s[ regenereze pielea. Seaplic[ simplu< ulei presat la rece di-rect pe riduri.

Consumul de ulei de c[tin[ eideal `n cazul persoanelor care auprobleme digestive, fiindc[ re-gleaz[ tranzitul intestinal.

Theodora V.

C]nd ne dorim s[ sl[bimtrebuie s[ ne g]ndim la maimulte aspecte. ~n primulr]nd, dac[ metabolismul nos-tru este unul lene; trebuie s[lu[m m[suri, c[ altfel nureu;im nicicum s[ avem sor\ide izb]nd[.

Intervenim a;adar la accelera-rea metabolismului prin consu-mul unor anumite categorii de ali-mente.

Doar cu gr[simi bune

Asta ̀ nseamn[ c[ vom consu-ma anumite produse, dar pe l]ng[ele avem mare grij[ ce anume pu-nem `n farfurie. Pentru a sl[biconsum[m produse cu un con\in-ut caloric mic ;i vom alege ali-

mente cu gr[simi s[n[toase. ~naceast[ categorie intr[ semin\elede dovleac, avocado, sardinele,nucile, uleiul de m[sline.

La pr]nz

La masa de pr]nz, de exemplu,ideal[ `n accelerarea metabolis-mului este fasolea ro;ie. Ea ne

ofer[ o senza\ie de sa\ietate vreme`ndelungat[ ;i pentru c[ are uncon\inut ridicat de amidon rezis-tent, jum[tate din caloriile pe carele consum[m nu sunt absorbite.Boabele de fasole ro;ie accelereaz[arderea gr[similor. Foarte bunesunt ;i semin\ele de pin, iar desprepin pute\i citi detalii ̀ n pagina des-pre gr[din[rit a Suplimentului

‘’S[n[tate&Frumuse\e’’ de ast[zi.:i ele suprim[ senza\ia de foame,fiind recomandat a se consumaun pumn de semin\e de pin pe zi.

Ardei iu\i ;i ceai de fenicul

Ar trebui s[ bem ceai de feni-cul `n fiecare sear[ deoarece neajut[ s[ avem o digestie mai bun[,ne scap[ de balonare ;i ̀ mpiedic[depunerea gr[similor. ~nainte demasa de sear[ e bine s[ m]nc[mc]te un m[r, fiindc[ datorit[con\inutului mare de fibre solu-bile, m[rul reduce cantitatea dezah[r ;i caloriile imediat dup[ celu[m masa. Ardeii iu\i sunt ;i eibuni la accelerarea metabolismu-lui, mai ales c[ ne taie din elanc]nd ne punem la mas[, deci nuputem m]nca por\ii mari.

Theodora V.

Sfaturi pentru accelerarea metabolismului

10 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013Sport

Primele rezultate ale programului “S[ fii `n form[!”

Ovidiu Pop a profitat de;ansa oferit[ de Clubul de fit-ness Primagym de a intra `nprogramul de sl[bit “S[ fii `nform[!”

Dup[ mai multe luni de antre-nament ;i diet[ personalizat[, cusprijinul antrenorilor de la Prima-gym, iat[ ce ne ̀ mp[rt[;e;te Ovidiu<”Credeam c[ va fi mai u;or, `ns[ edestul de greu s[ scriu o mic[po-veste. Trebuie s[ `ncep prin a v[mul\umi din nou pentru ;ansa acor-dat[, sper c[ nu v-am dezamăgit.Aveam dubii ̀ nainte de a m[ ̀ nscrie,deoarece am avut o idee preconce-put[ despre s[lile de fitness, idee pecare probabil mul\i o au. Credeamc[ acolo merg doar fetele frumoase;i b[rba\ii musculo;i, de;i dac[ staus[ m[ g]ndesc ei nu prea ar aveanevoie de sal[. Nu credeam c[ loculmeu e acolo, de;i eu aveam cea maimare nevoie de sal[. ~ncuraj[rile fa-miliei ;i `n special a unei dragiveri;oare m-au ajutat s[ fac primulpas ;i s[ m[ `nscriu `n acest pro-gram. Apoi am avut norocul c[ amfost selectat ;i am avut pl[cerea s[“lucrez” `ntr-un mediu at]t depl[cut la Primagym. Antrenorii deaici mi-au contrazis toate ideile pre-concepute. Pe l]ng[ categoriile deoameni amintite mai sus, la sal[ amg[sit mul\i oameni simpli, oamenice au sau aveau acelea;i probleme

ca mine, lucru ce m-a f[cut s[ m[simt `n largul meu. Cred c[ cel maiimportant aspect a fost c[ldura ;ienergia pozitiv[ a instructorilor.Odat[ `nceput programul,`ncuraj[rile ;i sfaturile primite m-au motivat enorm. E diferit s[`ncerci s[ sl[be;ti de unul singurcomparat cu acest program. A;a amavut parte de sprijin ;i sfaturi ;i decolegialitatea celorlal\i participan\i,lucruri ce m-au ajutat enorm.

Cu 9 kilograme mai pu\in

De;i `n primele s[pt[m]ni nuam avut rezultate importante la

sc[derea ̀ n greutate probabil, ̀ n lip-sa acestui program a; fi renun\at s[mai `ncerc. Am `n\eles c[ nu totulse rezum[ la kilograme ;i c[ fac pa;imici, deocamdat[ invizibili pentrumine spre ̀ mbun[t[\ire, de exempluprin cre;terea masei musculare, lu-cru care nu se vede pe c]ntar. Amaflat cu ajutorul instructorilor caresunt erorile din alimenta\ia mea ;iceea ce pot face pentru a o`mbun[t[\i, m]nc]nd mai des, maipu\in ;i mai s[n[tos. Instructoriimi-au ar[tat ce exerci\ii s[ fac ;i cums[ le execut corect.

Toate acestea m-au ajutat s[ per-severez ;i `n 3 luni s[ dau jos 9 ki-lograme ;i s[ am tot timpul un

z]mbet pe fa\[, deoarece acest pro-gram pe l]ng[ faptul c[ `\i schimb[aspectul fizic `\i schimb[ ;i atitudi-nea. E mult mai frumoas[ via\a cu9 kg ̀ n minus. Un alt c];tig ̀ n urmaacestui program este energia. Nu;tiam c[ am at]ta energie de consu-mat la sal[, iar dup[ aceea s[ nu m[simt epuizat ci energizat.

O temere de a mea era ca mersulla sal[ s[ nu devin[ monoton, o cor-voad[. Datorit[ vou[ a devenit oparte important[ a zilei mele f[r[de care nu m[ simt `mplinit. Demulte ori nu ;tiu ce voi c];tiga ̀ ntr-o anumit[ zi de fitness sau spinning,`ns[ de fiecare dat[ mi se muleaz[perfect nevoilor mele, fie m[ umplede energie dup[ o zi obositoare demunc[, fie e locul ̀ n care m[ descarcdup[ o zi frustrant[. Orice ar fi, defiecare dat[ ̀ ;i face efectul ;i m[ faces[ simt mai bine ;tiind c[ am maif[cut un pas ̀ n direc\ia bun[. Toateacestea dup[ doar 3 luni de sal[ ;i 9kilograme pierdute, nici nu pot s[`mi imaginez ce va fi dup[ `nc[ 3luni, dup[ un an, dupa 5, `ns[ abiaa;tept s[ aflu ;i s[ continui aceast[aventur[“.

F[ mi;care `mpreun[ cu PRIMAGYM!

Pentru informa\ii suplimentarepute\i contacta PrimaGym, stradaPetofi Sandor nr.45, et. 5 sau la tel.0361-884.947, mobil< 0728555.590

V.S.

Chiar dacă a venit iarna, iar tem-peratura de afară este în scădere, nutrebuie să ne lăsăm de sport. Pentrua trece mai repede ;i mai u;or pesteacest anotimp greoi, vă oferim 10sfaturi utile ;i plăcute despre cumsă practici sportul în anotimpul re-ce<1.Îmbracă-te corespunzător - Cândtemperatura este scăzută instinctulîți spune să te îmbraci foarte gros,iar în timpul exercițiilor s-ar puteasă te supra încălze;ti ceea ce duce larezultate mai slabe. Încearcă să teîmbraci în lucruri comode ;i să nute încălze;ti.2.Fă-ți încălzirea - Atunci cândmu;chii nu sunt încălziți există unrisc mai mare de vătămare. Întot-deauna este bine să începi cu un pro-gram de încălzire, dar ai grijă să nuexagerezi. O încălzire potrivită ar fi

o tură de parc cu un pas mărit sauun jogging mai lejer.3.Ai grijă la răceală ;i gripă - Înanotimpul rece e;ti mult mai pre-dispus la răceală ;i gripă. Dacă e;tirăcit sau ai gripă, ar trebui să eviți săfaci sport în aer liber ;i de asemeneaîn sala de sport, boala ta se poaterăspândi la partenerii de sală.4.Bea multe lichide - Corpul arenevoie de apă pentru a se răci sşipentru a face tranzitul de nutrimenteîn corp. Se întâmplă foarte des săuiți să bei apă atunci când este receafară, dar chiar dacă nu îți este setee bine să bei apă. Temperatura ei nutrebuie să fie foarte scăzută pentrua nu afecta gâtul ;i pentru a nu răci.5.Potrive;te activitatea cu vremeade afară - Anumite sporturi se potpractica tot timpul anului, dar dinpăcate în anumite condiții (ploaie,

ninsoare etc) unele activități devinimpracticabile. De aceea pe o vremeploiasă sau pe ninsoare este potrivitsă faci mi;care într-o sală sau la unbazin de înot.6.Calculează-ți bine timpul - Întimpul iernii, zilele sunt mai scurte,de aceea trebuie să faci mai multeîntr-un timp mai scurt. Încearcă săîți calculezi timpul cât mai bine ;i săte concentrezi pe activitatea ta ;i făcât mai puține pauze.7.Alternează exercițiile - Unul din-tre cele mai întâlnite motive pentrurenunțarea la sport o reprezintă plic-tiseala. Încearcă să variezi activită-țile, iar asta te va ține în priză, fărăa da voie rutinei să î;i facă prezen-ța.8.Stai în siguranță - Dacă s-a întu-necat ;i vrei să îți faci exercițiile dealergare într-un parc, încearcă să

porți o îmbrăcăminte reflectorizantăsau să iei un prieten cu tine. Sigu-ranță ta este pe primul loc.9.Ai grijă la hipotermie - Hipotermiase poate instala repede fără să îți daiseama. După ce ai terminat exerci-țiile şi ai ajuns acasă, încearcă să tedezbraci u;or, bluză cu bluză, pentrua-i da timp corpului să se obi;nu-iască cu temperatura. Nu este binesă treci de la o condiție la alta foartebrusc, nici de la cald la rece ;i niciinvers.10.Orice activitate este binevenită- Orice exercițiu este bun. Nu trebuieneapărat să mergi la o sală scumpăpentru a fi în formă. Fie că urci scă-rile în loc să mergi cu liftul, să mergio stație de tramvai pe jos sau o plim-bare prin parc, împreună cu prieteniieste întotdeauna bine venită.

D. Chiorean

Sfaturi pentru a practica sportul în anotimpul rece

Informa\ia zilei 13Miercuri 30 ianuarie 2013 Fitness

Antrenament cu mingea uria;[`n s[pt[m]na aniversar[ Fitland

S[pt[m]na aceasta,antrenoarea KerekesEmoke v[ invit[ dinnou la un set deexerci\ii cu mingeauria;[, a;a c[ ̀ n cazul`n care a\i pus-o unde-va deoparte, e timpul s[o scoate\i la iveal[ ;i s[ trece\ila treab[.

De ce e recomandat acest tipde antrenament? E o adev[rat[provocare pentru mu;chii abdo-minali. V[ l[s[m s[ v[ antrena\iconform instruc\iunilor date deKerekes Emoke, ba mai mult dec]tat]t v[ lans[m ;i invita\ia de a tre-ce pragul Centrului de aerobic Fit-land situat ̀ n Satu Mare pe stradaR]ndunelelor nr. 3.

Joi, 31 ianuarie 2013, echipaFitland v[ a;teapt[ cu un programspecial de s[rb[toare. Centrul`mpline;te 5 ani de func\ionare!

1. St]nd, cu bra\ele ̀ ntinse ̀ nainte(imaginea 1). Preseaz[ mingea(imaginea 2) de 32 de ori. 2. Culcat dorsal, genunchii ̀ ndoi\i,gambele pe minge, m]inile laceaf[ (imaginea 3). Ridic[m trun-chiul ;i `ntindem piciorul st]ng(imaginea 4). Revenim `n pozi\iaini\ial[ ;i repet[m exerci\iul de 24de ori. Facem la fel ;i pe parteacealalt[. 3. Culcat facial pe minge, p[lmile;i piciorul st]ng pe sol, genunchiuldrept `ndoit (imaginea 5). Ri-dic[m genunchiul drept (imagi-nea 6) de 32 de ori. Facem la fel ;ipe cealalt[ parte a corpului. 4. Culcat facial pe minge,p[lmile ;i picioarele pesol (imaginea 7).Ridic[m bra\ele(imaginea 8) de24 de ori. 5. Culcat costalpe minge, genun-chiul st]ng ̀ ndoit,dreptul `ntins(imaginea 9). Ri-dic[m picioruldrept (imaginea10) de 24 ori. Fa-cem la fel ;i pecealalt[ parte acorpului.

Ioana Vladimirescu

1 - 2

3 - 4

5 - 6

7 - 8

9 - 10

12 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013Stil

Lec\ii de stil de la Coco ChanelO femeie în\eleaptă a spus

cândva< ”Moda trece, doarstilul rămâne neschimbat”,acea femeie este nimeni altadecât faimoasa Coco Chanel.

Coco avea o părere aparte des-pre \inutele ei. Ea spunea că ar tre-bui incluse în patiserie însă păre-rea noastră e că piesele ei vesti-mentare sunt de o simplitate ;i ele-gan\ă uimitoare.

Mo;tenirea de elegan\ă de laChanel se regăse;te în toatecolec\iile marilor designeri.

Multe accesorii

Chanel adora din plin acceso-riile. După părerea ei cu cât eraumai multe cu atât induceau o ati-tudine mai bună. Îi plăcea să com-bine bijuteriile veritabile cu celefalse. Întotdeauna era văzută cusmaralde, rubine, pietre semi-pre\ioase ;i perle la gât. Man;eteleîncrustate cu pietre malteze ;ibro;ele erau unele dintre acceso-riile ei preferate.

Când te decizi să optezi pentruo \inută care cuprinde o bluză sauun tricou alb,accesorizarea estecheia. Este de preferat să por\i co-liere supradimensionate care săaccentueze linia \inutei ;i a stiluluipe care îl adop\i.

Combină elementele feminine cu cele masculine

În anii 20 celebrul bob băie\osa lui Chanel era o freză legendară.Pe lângă acest stil pe care îl aborda,silueta ;i spiritul ei plin de energie

completau armo-nios \inuta ei.

De fiecare datăcând avea ocaziaea împrumutahainele prietenu-lui ei. Astfel a în-ceput prin a pur-

ta în zilele răcoroase pulove-rul jucătorului de polo Boy Capel.Pentru a întregi această \inutăpentru care opta de fiecare dată,Coco împrumuta ;i tweed-urileducelui de Westminster ;i bluzeleîn dungi.

Adoptă ;i tu un look marcaChanel prin combinarea elemen-telor feminine cu cele masculine!

Pantofii

Pantofii de cu-loarea nude ;i cubot negru fac pi-cioarele să arate maifeminine. Chanel nua fost creatoare doarde haine, parfumurisau po;ete. Ea a acti-vat ;i în materie de încăl\ăminte,creând pantofi în două tonuri.

Pantofii cu tocul jos dădeauun efect feminin ;i foarte sexy. Cuajutorul botului negru picioarelearătau mai mici. Dacă dore;ti săoptezi pentru o astfel deîncăl\ăminte, alege pantofii cu toc

mic ;i cu bareta care să se potri-vească la orice \inută ;i să fie ;icomozi.

Little black dress

La fiecare început de an cândtendin\ele de top apar în toate re-vistele de modă,The Little BlackDress se află de fiecare dată primaîn top. Conceptul de LBD a fostunul dintre darurile lui Chanelpentru toate femeile în anul 1926.Dorin\a ei a fost să creeze o rochiecare să poată fi purtată atât searacât ;i ziua, să fie sexy dar să nicinu expună prea mult. Înfă\i;areaunei astfel de rochii se poateschimba foarte u;or prin adăuga-rea accesoriilor. Înainte de a creeaacest fenomen, negrul se purtadoar diminea\a.

Jachetele costumelor trebuie neapărat să semuleze precum cardiganele

Una dintre piesele de rezis-ten\ă ale casei Chanel a fost cos-tumul în stil Boxy creat în anul1925. Spre deosebire de jacheteletradi\ionale, crea\iile Chanel erauconfec\ionate

dintr-un material suplu care eraaplicat direct peste căptu;eala mă-tăsoasă. Secretul jachetei erau mâ-necile care erau cusute înguste peo bază a umerilor relativ înaltă.Jachetele originale arată ;i în ziuade azi la fel ;i sunt foarte moder-ne.

Flavia Călăianu

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 30 ianuarie 2013

Ce faci când nu ai experien\[într-un domeniu?

Una dintre problemele cucare se confruntă proaspeţiiabosolvenţi de facultăţi esteaceea că nu sunt angajaţi în-tr-un domeniu pe motiv că nuau experienţă. Dar cum poţisă faci experienţă dacă ni-meni nu te angajează?

Este un paradox peste caremultă lume trece mai greu. Totuşiar fi câteva soluţii care te-ar puteaajuta, să te angajzei într-un loc sausă-ţi faci experienţă chiar în primiiani după ce ai terminat facultatea.

În acest număr Sănătate şi Fru-museţe îţi oferim câteva sfaturi le-gate de acest aspect.

Dacă eşti conştient că CV-ulnu te avantajează încearcă să fo-loseşti altă metodă în afară de ceaîn care ţi-l depui. Aşadar, ai puteasă pui accent pe impresia perso-nală pe care o laşi angajatorilor.De aceea trebuie să existe un con-

tact personal prin care angajatorulsă te cunoască mai bine, să-ţi vadăpotenţialul chiar dacă eşti lipsit deexperienţă. Un sfat ar fi acela săparticipi la târguri de joburi şi laconferinţe unde i-ai putea găsi perecrutori.

Deşi majoritatea angajatorilorsunt conştienţi că ar putea existaunele avantaje ale unui muncitorfără experienţă s-ar putea să uitede acest lucru. Aşa că ai putea să-i reaminteşti despre aceste avan-taje, într-un mod discret sau di-

rect. Spune-i printre altele, că ai ominte deschisă, îţi doreşti să înveţi,ai de oferit entuziasm şi calităţinaturale pe care angajaţii mai învârstă le-au pierdut şi că vii cu operspectivă nouă asupra lucruri-lor, îţi doreşti să faci ceva şi vei fiataşat de companie dacă ţi se oferăo şansă.

Încearcă un program de intership

O mişcare inteligentă ar fi săintri într-un program de intership,sau într-un stadiu de practică în-tr-o companie de top. Nu ai nevoiede experienţă, iar mulţi dintre sta-giari sunt agajaţi, mai apoi, defi-nitiv. Nu trebuie să te fereşti dejob-urile de scurtă durată. Dacănu ai reuşit să-ţi găseşti un loc demuncă stabil, încearcă şi astfel delocuri de muncă, deoarece numelede companii îţi pot întări CV-ul.

Blăjean I.

Avantaje ;i dezavantaje în schimbarea joburilorSchimbările de locuri de

muncă pot avea atât avantajecât şi dezavantaje. Desigur,sunt factori care te fac să pă-răseşti o companie, unul ar fiacela că nu te mai simţi îm-plinit.

Aceste alegeri pot lăsa urme, re-grete, de aceea dacă schimbi un jobtrebuie să ai un argument solid. În-ainte de schimbare trebuie săînţelegi aspectele pozitive cât şi celenegative ale acestora pe termenlung. Din momentul când părăseştifacultatea nu poţi să-ţi faci o ideefixă despre ceea ce ţi-ar place să facipentru o carieră frumoasă, aşa căîncepi să încerci. Odată cu înainta-rea în vârstă ajungi să te descoperi,să realizezi care ar fi jobul potrivitpentru tine. Desigur, pentru astatrebuie să încerci mai multe locuride muncă, exceptând puţinele ca-zuri când nimereşti o meserie pecare o placi din prima.

Un prim avantaj în schimbareaunui job ar fi acela că ajungi să cu-noşti mai mulţi oameni, extrem dediferiţi şi de capabili. Poţi experi-menta din varietatea domeniilor, a

aptitudinilor. Trecând de la un jobla altul poţi susţine că ai dobânditun număr mare de aptitudini şi ţi-ai creat o perspectivă legată de viaţata profesională.

Schimbările dese nu-ţi creeazăchiar o imagine plăcută în faţa vii-torilor angajatori, de aceea este re-comandat să lucrezi cel puţin un anîntr-un domeniu. Viitorii şefi ar pu-tea pune la îndoială capacitatea tade a fi loial unei companii, astfel căse vor gândi de două ori dacă merităsă investească timp şi bani în tine.

Credibilitate scăzută în faţa angajatorilor

Specialiştii recomandă să găseştio justificare solidă pentru fiecare"plecare" din cariera ta. Totodată,aceştia sunt de părere că un angajatcare are multe schimbări de serviciuau o credibilitate mică în faţa unuirecrutor, de aceea adresările de ge-nul că ai fi cel mai potrivit pentruacel post s-ar putea să nu aibă niciun rost. Trecutul nu te ajută, însăpoţi să fii stăpân pe tine, menţio-nând faptul că ai învăţat ce îţi doreştidin toate experienţele.

Ionuţ B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 30 ianuarie 2013Casa şi grădină

Peste dou[ zile p[;im `n adoua lun[ din acest an ;i hai-de\i s[ facem un pas cu drep-tul! C[ doar a;a fac to\i buniigospodari. Vremea `nc[ rece;i umed[ nu ne poate \ine`nchi;i ̀ n cas[, mai ales ̀ n zi-lele `n care razele soarelui `;ifac tot mai des apari\ia.

Primul aspect pe care e bine s[`l avem `n vedere este cel referitorla plantele care `nfloresc devreme.Ne oprim aten\ia asupra lor ;i asu-pra celor mai delicate de fel, care eindicat a se ̀ nveli frumos cu un ma-terial textil pe timp rece, materialce `l `ndep[rt[m, l[s]nd plantele s[respire c]nd afar[ e mai c[ldu\.

Hr[nirea arborilor ;i arbu;tilor

Ne vom opri apoi la arbori ;i ar-bu;ti, care pot fi transplanta\i ̀ n ca-zul ̀ n care e necesar, fiindc[ ̀ n mo-mentul ̀ n care mugurii lor lucreaz[nu se mai poate face nimic. Hr[nim`n aceast[ perioad[ copacii cu fer-tilizantul potrivit. Vom s[pa g[uride cel mult cinci centimetri ad]nci-me la o distan\[ de un metru unade alta, `n jurul liniei de infiltra\ie

;i le umplem cu fertilizant. Putemfolosi ;i gunoiul de grajd. ~n ceea ceprive;te arbu;tii ce `nfloresc de re-gul[ pe timpul verii, ̀ i putem tunde`n februarie. Cei ce `nflorescprim[vara sunt mai sensibili acumfiindc[ au format mugurii florali ̀ ntoamn[ ;i dac[ `i tundem acumrisc[m s[ nu mai fac[ multe flori.

Prima ar[tur[ `n gr[dina de legume

Mergem la plantele anuale, pe-rene ;i la cele cu bulbi. Putem planta

crinii de toamn[ ̀ n februarie, dar ;icerceii – doamnei. Vom tunde lunaaceasta plantele ag[\[toare cu frun-ze c[z[toare, iar majoritatea plan-telor perene trebuie divizate ;i mu-tate `nainte ca s[ `nceap[ s[ deal[stari noi.

Tot `n februarie se planteaz[hreanul, anghinarea, iar vi\a de viese tunde acum. T[iem l[stariitufi;urilor fructifere zmeur ;i mur,evident care au produs fructe anultrecut. Se poate totodat[ face ;i pri-ma ar[tur[ `n gr[dina de legume.

Ioana Vladimirescu

Ce facem `n gr[din[ `n luna februarie?

Pinul – arborele frumos care

vindec[Pinul este un arbore nu doar

deosebit de frumos ;i care ne poateajuta la vindecarea a numeroaseafec\iuni, evident preparatele dinpin `n acest din ultim caz.

Pinul e arborele `nalt de p]n[la 40 de metri care la maturitateimpresioneaz[ cu ramurile saleorizontale, coroana neregulat[, cumugurii s[i, cu conurile oval-con-ice.

Fiindc[ este un arbore frumos,e cultivat tot mai des ca arbore or-namental, dar s[ nu uit[m c[prim[vara, din exploata\iile fore-stiere sunt recolta\i mugurii de pinpentru o serie de scopuri terapeu-tice. Din pin sunt folosite acele,conurile ;i r[;ina.

Prim[vara se culeg mugurii deconuri, din care de altfel e extrasuleiul esen\ial, utilizat ̀ n dezinfec-tan\i.

Ca plant[ medicinal[, pinul ecunoscut ca dezinfectantbron;ic. Are pro-priet[\i antiseptice,diuretice ;i antireu-matice, fiind pres-cris la tuse, laringit[ori bron;ite croni-ce. Ce se ̀ nt]mpl[cu mugurii depin?

Ace;tia intr[`n compozi\iaceaiurilor anti-bron;ice.

Theodora V.

V[ plac florile de apartament`ns[ niciodat[ nu ai ̀ n\eles de c]t[luminozitate au nevoie ;i unde tre-buie s[ le pozi\ionezi pentru a sedezvolta armonios? Descoper[ cetrebuie s[ ;tii despre lumin[ ;iplantele de apartament!

Cum s[ g[se;ti locul potrivit pentru plantele de apartament

Plantele care iubesc soareletrebuie pozi\ionate la geamurile`ndreptate spre sud, unde sunt`nv[luite `n lumin[ pe parcursul`ntregii zile. De asemenea, acesteplante pot fi amplasate ;i pe ve-rand[ sau `n balcoanele `nchise.

Plantele trebuie amplasate lageamurile estice sau vestice. Plan-tele care necesit[ astfel de luminapot fi a;ezate ;i ̀ n apropierea gea-murilor de pe peretele de sud, sud-est sau `n locurile `n care soarele

e prezent `n timpul c]nd acestastr[luce;te cel mai tare.

Lumina slab[

Plantele trebuie pozi\ionate ̀ nlocurile ̀ n care soarele str[luce;tediminea\a doar pentru c]teva ore.Soarele de diminea\[ este mai “re-ce” dec]t cel de dup[-amiaz[, ast-fel c[ nu trebuie s[ te ingrijorezic[ vei supra`nc[lzi planta. Plantelecare iubesc umbra vor fi pozi\io-nate pe geamurile nordice, pe ho-luri, sc[ri sau ̀ n col\urile camere-lor. Pot fi a;ezate ;i la ferestrelecare sunt umbrite de copaci.

Care este temperatura ideal[ a camerei `n care stau plantele

Plantele au nevoie de lumin[;i `n func\ie de temperatura ca-merei. Astfel, cu c]t ̀ n apartament

este mai cald, cu at]t plantele aunevoie de mai mult[ lumin[. ~ncas[, lumina soarelui nu cade di-rect pe plante, o parte din ea fiindre\inut[ de sticla geamului. ~nplus, lumina din interior se pierde;i dac[ locuin\a este `nconjurat[de copaci sau dac[ geamurile suntacoperite cu perdele ;i draperii.

Astfel, `n jurul geamurilor lu-mina este mai puternic[ iar spremijlocul camerei devine mai slab[.

De obicei, plantele au nevoiede 500 - 3000 lx, pe care ̀ n timpuliernii nu `i primesc. ~n astfel decazuri, perdelele ;i draperiile tre-buie trase ;i plantele a;ezate c]tmai aproape de geam.

Cum ;tii c[ plantele au nevoie de mai mult[ lumin[

Plantele care au nevoie de maimult[ lumin[ vor cre;te mai greu,iar frunzele nou ap[rute vor fi vi-

zibil mai mici dec]t cele mai vechi.~n plus, distan\a dintre frunzelenoi se m[reste, tulpina devine maisub\ire, frunzele vechi se ̀ ng[lbe-nesc ;i cad, bobocii nu se dezvolt[;i frunzele multicolore devinverzi. ~n aceste situa\ii, este indicats[ mu\i planta `ntr-un loc mai`nsorit. ~n plus, pentru ca luminasoarelui s[ p[trund[ mai bine `ncas[, este bine s[ men\ii geamurile`n permanen\[ curate.

Cum ;tii c[ plantele au nevoie de mai pu\in[ lumin[

Atunci c]nd planta sufer[ desurplus de lumin[, frunzele vorprezenta arsuri ;i se vor face sulde-a lungul nervurii centrale. Laalte plante, frunzele se pot`ng[lbeni, la `nceput la capete,apoi ̀ n intregime ;i chiar dac[ so-lul este umed, frunzele se vor l[sa.

V.S.

Ajut[-\i plantele de apartament s[ se dezvolte armonios