s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · meiul este motorul digestiei;i un bun energizant...

Un ceas Cartieroferit cadou lui JackieKennedy, însoțit de undesen realizat pentrurespectiva ocazie defaimoasa PrimăDoamnă, a fost vândutla licitație la New York,pentru suma de379.500 de dolari, a in-format casa Christie's, organi-zatoarea licitației, citată de AFP.Valoarea acestui ceas de aur de18 carate, și a desenului realizatde Jackie, fusese estimată la60.000 — 120.000 de dolari.

Ceasul Cartier i-a fost oferitlui Jackie de către cumnatul său,prințul Stanislaw ‘Stas’ Radziwill(care a fost căsătorit cu sora mai

mică a lui Jackie, Ca-roline Lee Bouvier),iar Prima Doamnă aSUA a fost fotografiatăde numeroase ori pur-tând acest ceas, con-form organizatorilorlicitației.Desenul a fostrealizat de Jackie Ken-nedy pentru a promo-

va un marș de 50 de mile, orga-nizat la Palm Beach în 1963, lacare a participat și Radziwill,precum și alți prieteni și membriai anturajului celor doi Kennedyîn scopul încurajării unui stil deviață sănătos. Jackie Kennedy i-a oferit acest desen cadou luiRadziwill. Identitatea cumpără-torului nu a fost dezvăluită.

Doi ardeleni au scris prima istorie închinat[ R[zboiului pentru Independen\[

Lucrarea „Resbelulu orientale illustratu” a apărut în 1879 la Graz, Edituralui Paul Cieslar. Un exemplar rar se află ;i la Muzeul Județean Satu Mare

Prof. Gheorghe :anta<:coala General[ pentru Surzi Satu Mare, 60 de ani în slujba comunit[\ii

PAGINA 4

În ultima dintre cele treistagiuni petrecute de Teatrul deNord la Casa de Cultură aSindicatelor, s-au distribuit ;i laspectacolele secției românechestionare cu privire lapreferințele publicului. Probabilcomedia a câ;tigat deta;atsondajul, lucru de altfel obi;nuitîn asemenea consultări, iarconducerea Teatrului chiar aoferit, la revenirea în Sala Maredin strada Horea, o stagiunedominată copios de textelecomice.

Am avut parte de comediebulevardieră franceză, comedieclasică românească, comedieamericană modernă, comedie deultimă oră ;i chiar comedierenascentistă. Spectatorii dornicide relaxare au avut a;adar destulemotive de râs, realizările teatralefiind desigur concepute destulde diferit ;i nu întotdeauna la felde inspirat.

Teatrul de Nord `ncheie o stagiune derulat[ sub semnul comediei

Statele Unite se pregătescpentru prima eclipsă totală deSoare de după anul 1918 ce va fivizibilă de pe coasta estică pânăpe cea vestică, un eveniment as-tronomic rar, ce va putea fi ur-mărit de milioane de americani,informează AFP. O eclipsă totalăde Soare a fost vizibilă într-unperimetru mai restrâns de pe te-ritoriul american în 1979.

Luni, 21 august, când Lunava trece între Soare și Terra, eava produce o umbră cu o lățimede aproximativ 110 kilometri,care se va deplasa din Oregon,în nord-vestul extrem, la mijlo-

cul dimineții, până în Carolinade Sud, pe cealaltă coastă a țării,în cursul după-amiezii, traver-sând astfel 14 state americaneîntr-un interval de aproximativdouă ore.

Americanii se vor afla astfelîntr-un întuneric total în mijlo-cul zilei timp de peste două mi-nute și vor putea să vadă stele șiplanete pe cer, dar și coroanaSoarelui, care, altfel, este invizi-bilă cu ochiul liber. Statele Unitevor fi singura țară unde eclipsade Soare va fi totală pe 21 august,fiind numită de speciali;ti ;i"Marea eclipsă americană".

Americanii se preg[tesc de eclipsa total[ de soare din 21 august

S`n`tate Frumuse]e&Meiul este motorul digestiei;i un bun energizant

PROTONIC de la Hypericum vitaminizeaz[ organismul

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 739 Duminic[ 25 iunie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Tendin\ele de urmat `n alegerea florilor pentru nunt[

PAGINA 7

Lucrarea “Industria și Bogățiile Naturale dinArdeal și Bănat” se întinde pe 264 de pagini, for-mat A4, şi este semnată de un „comitet de re-dacţie” format din< dr. Mozes Farkas, directorulgeneral al fabricii de pielărie Fraţii Renner & Co.Soc. An. Cluj, vicepreşedintele Uniunii Indus-triaşilor Români> Nicolae Căciulă, secretar generalal camerei> dr. ing. Otto Manouschek-L., şef in-giner la fabrica de pielărie Fraţii Renner & Co.Soc. An. Cluj> Augustin Corbu, secretar-referental camerei> Iacob Peptea, director la UGIR, Di-recţiunea Cluj> dr. Victor Laţiu, prof. şef de lucrărila Universitatea din Cluj> Alexandru Tatay, secre-tar-referent al camerei.

Capitolul Industria sticlăriei din Transilvaniaşi Banat este scris de ing. G. Bozdog, director lafabrica de sticlă din Turda. „Fabrica de sticlăriePoiana Codrului, judeţul Sătmar, cu două cup-toare cu creuzete, având circa 300 de muncitorişi o producţie anuală de cca 200 de vagoane desticlărie de menaj suflată. Exportează o bună partedin această producţie în Ungaria şi Bulgaria.Drept combustibil întrebuinţează lemnul”.

Capitolul Carierele de piatră este scris de pro-fesorul dr. Victor Laţiu, şef de lucrări la laboratorulde mineralogie-petrografie al Universităţii dinCluj.

“Cariera de riolit litoidic felsitic alb-suriu, delângă şoseaua Satu Mare - Sighet, proprietateacomunei Oraşu-Nou, s-a exploatat în blocuri de0,30-0,70 mc, ca material de pavaj, construcţie şipietre de moară, cu o producţie anuală în mediede 400-500 mc.

La Boineşti (Satu Mare) se întâlneşte un rio-lit-vitrofiric roşcat, microalveolar cu cuiburi detridimit, într-o carieră explorată în 1904, proprie-tatea bisericii greco-catolice.”

PAGINA 3

PAGINA 2

PAGINA 10

Un ceas care a apar\inut lui Jackie Kennedy s-a v]ndut cu 379.500 dolari

~n 1927 la Fabrica de sticl[ din PoianaCodrului lucrau 300 de muncitori

2 Informa\ia de Duminic[/25 iunie 2017

Ultima clasă de surzi din SatuMare a plecat la Şcoala Generalăpentru Surzi din Cluj-Napoca înanul 2016. Considerăm că prin cei60 de ani de activitate, această uni-tate şcolară a stat în slujba unei co-munităţi extinse din mai multe ju-deţe. De aceea, opinăm că existenţaei merită consemnată în istoria în-văţământului special românesc dinjudeţul Satu Mare, demersul nostrude astăzi constituind doar o filă dinacei 60 de ani.

După terminarea celui de-al DoileaRăzboi Mondial, s-a constatat în ţaranoastră existenţa unui număr foarte marede copii care s-au născut ori au dobânditsurditatea. A fost astfel necesară înfi-inţarea unor şcoli de recuperare, pe totteritoriul ţării, printre care s-a număratşi cea înfiinţată în municipiul Satu Mareîn anul 1956. Cea mai veche şcoală deacest gen se afla la Cluj, dar numărul ma-re de elevi cu surditate a făcut să fie în-fiinţate şcoli la< Vicovu de Sus, Fălticeni,Galaţi. Alte clase speciale pentru aceştielevi au fost înfiinţate şi pe lângă şcoligenerale de masă, cum au fost spre exem-plu cele din Oradea şi Sighetu Marmaţiei.Absolvenţii acestor şcoli au putut urmaciclul profesional, în şcoli de asemeneaspecial constituite, calificându-se în di-ferite meserii< tâmplărie, turnătorie,tapiţerie, intarsie, lăcătuşerie. Majoritateaabsolvenţilor sătmăreni au urmat şcoliprofesionale la Carei, Timişoara şi Cluj-Napoca.

Şcoala din Satu Mare s-a înființat în 1956

La înfiinţare, în 1956, unitatea dinSatu Mare a purtat denumirea de Şcoala

Specială de Surzi. În majoritatea anilor,şcoala şi-a desfăşurat activitatea în im-obilul situat în Piaţa Păcii nr. 6. După re-trocedarea clădirii către Biserica Refor-mată, până la desfiinţarea din 2016, in-stituţia a funcţionat în incinta Liceului„Constantin Brâncuşi” şi apoi la ŞcoalaIncluzivă Satu Mare. La Satu Mare ve-neau copii cu surditate din mai multe ju-deţe ale Transilvaniei< Maramureş, Sălaj,Arad, Bihor, Timiş.

Ulterior înfiinţării, a fost schimbatădenumirea în Şcoală Generală pentrusurzi, aceasta pentru a asigura mai bunaintegrare în societate după absolvire. Pri-mii directori au fost Miklos Géza şi ad-junctul său Alexandru Caraman. În şirulconducătorilor instituţiei s-au mai aflatde-a lungul celor șase decenii< Maximi-lian Boroş, Ioan Ursu, Marin Cojocaru,Monica Palade, Valeria Bichiş, Petru Ne-gruţ, Florica Şilimon, Traian Pop, Ghe-orghe Cruceru, Traian Sabău, Vasile Popşi Luminiţa Cristea.

Imediat după înfiinţare o preocuparede seamă a fost găsirea unor metode efi-ciente pentru formarea comunicării ver-bale. Eu, prof. Gheorghe Șanta, am deţin-ut funcţia de director al acestei şcoli întreanii 1960-1965. În această perioadă ne-am confruntat cu mari probleme în ceeace priveşte spaţiul, întrucât aveam pentruşcolarizare un număr foarte mare de co-pii şi de vârste diferite. Aceşti ani i-amfolosit pentru asigurarea unor condiţiimai bune de desfăşurare a cursurilor şia celorlalte activităţi. Pe ruinele rămasede la bombardamentele din timpul răz-boiului s-a reuşit construirea unei săli demese încăpătoare, a unei bucătării, ate-liere pentru practica elevilor, magazie,etc. Astfel s-au putut crea spaţii pentrusăli de clasă, dormitoare. Un mare sprijinam primit în modernizarea şcolii de lainspectorii generali din învăţământ, An-drei Porolisseanu, Ioan Beltechi, Gheor-ghe Cosma şi Andrei Bălan.

Eficienţa şcolii din Satu Mare a făcut săfie desemnată şcoală-pilot în problemelede cercetare ştiinţifică, de formarea co-municării verbale la surzi, în opoziţie cumetodele mai vechi, cum a fost excesulde folosire a limbajului mimico-gesticu-lar şi a metodei orale pure, susţinute, pri-ma de abatele Charles-Michel de l´Épéeşi cea de a doua de către Samuel Heinicke.Astfel, statutul de şcoală-pilot a făcut cala Satu Mare să se experimenteze metodapredării comunicării verbale totale. De-a lungul anilor şcoala a găzduit nume-roase simpozioane, schimburi de expe-rienţă, întâlniri profesionale, cu partici-parea cadrelor didactice de specialitateşi a unor profesori universitari recunos-cuți în țară, precum< Valer Mare, Con-stantin Pufan, Lucia Măiescu Caraman.

Activităţi bogate

Roadele activităţii depuse de colec-tivul cadrelor didactice s-au văzut în re-zultatele obţinute de elevi, aceştia reuşindsă-şi însuşească o comunicare verbalăinteligibilă, cu o pronunţie eufonică.Aceste rezultate au permis elevilor să-şiînsuşească meseriile din şcolile profesio-nale, la cel mai înalt nivel, asigurându-leastfel o bună integrare socială şi familială.În şcoală s-a pus accentul şi pe activitateaculturală. Elevii erau capabili să susţinăspectacole foarte apreciate, urcând ade-seori şi pe scena Teatrului de Nord dinSatu Mare. Deliciul spectacolelor îl con-stituia de multe ori pantomima prin careelevii „biciuiau” diferite năravuri com-portamentale, proprii, dar şi din socie-tate. De asemenea, elevii participau laconcursuri de recitări, dansuri de toatetipurile. Costumele populare pe care leîmbrăcau cu mândrie erau creaţia lorproprie, executate în atelierele şcolii, subîndrumarea prof. Maria Zetea. Parteasportivă a beneficiat de competenţa unorprofesori deosebiţi, precum Nicolae Lău-dat şi Otto Grosz.

Talentul la pictură a fostde asemenea cultivat de către prof. AurelMiron, sub conducerea sa elevii reuşindnumeroase performanţe şi expoziţii desucces. Acest profesor a îndrumat şi alteactivităţi artistice. Credem că este eloc-vent tabloul de absolvire din imagine, algeneraţiei centenarului Independenţei.Generaţie cu două clase< clasa de surzi(prof. diriginte Gheorghe Şanta, educa-toare Maria Pop) şi cea de hipoacuzici(prof. diriginte Gheorghe Marian, edu-catoare Sempronia Dragoş). Cu sprijinulprof. Aurel Miron, tabloul a fost executatde către doi dintre absolvenţii acelui an,Toma Nicolae şi Laszló Endre.

Crez de profesor

Ca un crez al menirii mele în aceastămisiune pe care mi-am asumat-o, retros-pectiv am înşirat aceste gânduri, care mi-au fost far călăuzitor, în faţa colegilor şia copiilor surdo-muţi< „Noi nu le-am datun leu la colţ de stradă, ca filantropii deodinioară, noi am dat mângâiere pă-rinţilor veniţi cu lacrimi pe obraz. Noiam dorit să îi ajutăm să îşi croiască dru-mul în viaţă. La noi au renăscut în dem-nitate, s-au umanizat. Noi am ştiut să leconstruim drumul spre viaţă, spre inte-grarea în societate, cu toate realităţile ne-cesare omului. Am căutat să le construimo identitate umană, utilă pentru familieşi pentru a trece peste sentimentul de in-ferioritate, şi pentru a înţelege aberaţiiletrecătoare spre o natură umană a omului.Le-am cultivat încrederea de a fi onoraţide darul vieţii, dat de Dumnezeu. Le-amcultivat mândria şi mulţumirea în faţaCreatorului, credinţa puternică în faţadeznădejdii, trecătoare, pentru a-şi găsilocul potrivit în societate”. De la acestcrez colectivul şcolii nu s-a abătut de-alungul celor 60 de ani petrecuţi de aceicopii loviţi de soartă.

Prof. Gheorghe Şanta

La 24 iunie 1927, Corneliu ZeleaCodreanu şi câţiva prieteni apropiaţiau fondat, la Iași, Legiunea Arhanghe-lului Mihail. Organizaţia promitea sălupte pentru „renaşterea“ României,bazându-se pe forţa naţiunii „subjuga-te“ de politicienii lacomi şi pe putereacredinţei în Dumnezeu. Codreanu aales special ziua de 24 iunie, deoarecese prăznuia naşterea Sfântului Ioan Bo-tezătorul.

După fondarea Legiunii „Arhan-ghelul Mihail“ în 1927, Codreanu a re-dactat mai multe texte prin care expu-nea doctrina sa politică. În broşura„Cărticica şefului de cuib“, fondatorulmişcării susţinea că „legionarul credeîn Dumnezeu şi se roagă pentru bi-ruinţa Legiunii“. Această poziţionarepro-creştină a evidenţiat Mişcarea le-gionară în epocă. În general, grupărilede extremă dreapta din Europa nu s-au revendicat de la valorile creştine.

Capii bisericii nu au reacţionat faţăde Mişcarea legionară decât după asa-sinarea prim-ministrului Ion-Gheor-ghe Duca de către un comando al Găr-zii de Fier (29 decembrie 1933). Printr-o pastorală din martie 1934, Sfântul Si-nod al Bisericii Ortodoxe Române îşiarăta „îngrijorarea faţă de mentalitateacare domneşte în unele cercuri“. „Ti-neretul n-are voie să monopolizezedreptul de a rezolva problemele dificileprin violenţă“, susţinea pastorala.

„Căpitanul“ Mişcării legionare aveael însuşi pe conştiinţă o crimă politică.În anul 1924 îl împuşcase mortal peConstantin Manciu, prefectul poliţieiIaşi. Codreanu a fost achitat de justiţie,printr-o decizie contestată în epocă.Instanţa a decis că se afla în legitimăapărare.

În vara anului 1936, Mişcarea le-gionară a stârnit din nou simpatia cle-rului înalt ortodox. Pe frontul din Spa-nia au plecat şapte legionari, care ar fiurmat să lupte alături de armata luiFranco contra trupelor de stânga. Prin-tre voluntari se afla şi un preot. Propa-ganda legionară a făcut mare caz dato-rită contribuţiei pe care o aducea înlupta „crucii“ contra „bolşevismului“.

La începutul anului 1937, doi dintrevoluntarii legionari, Ionel Moţa şi Va-sile Marin, au fost ucişi în apropiereaMadridului. Mişcarea a transformat fu-neraliile celor doi într-o acţiune de pro-pagandă. Sicriele acestora au fost ex-puse în toate gările pe unde trecea tre-nul care i-a adus în ţară. S-au organizatslujbe de pomenire grandioase. La în-mormântarea de la Bucureşti au fostprezenţi în fruntea cortegiului 200 depreoţi, conduşi de mitropolitul Ardea-lului, Nicolae Bălan. Însuşi patriarhulMiron Cristea a trimis condoleanţe.

Se `mplinesc 90 deani de la `nfiin\areaMi;c[rii Legionare

EVENIMENTAbsolvenţii acestor şcoli au putut urma ciclul profesional, în şcoli de asemenea special constituite,

calificându-se în diferite meserii< tâmplărie, turnătorie, tapiţerie, intarsie, lăcătuşerie. Majoritateaabsolvenţilor sătmăreni au urmat şcoli profesionale la Carei, Timişoara şi Cluj-Napoca.

:coala General[ pentru Surzi, 60 de ani în slujba comunit[\ii

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Tabloul de absolvireal generaţieicentenarului Independenţei.

Generaţie cu două

clase< clasa

de surzi(prof.

diriginteGheorghe

Şanta,educatoareMaria Pop)

şi cea dehipoacuzici

(prof.diriginteGheorgheMarian,

educatoareSempronia

Dragoş)

25 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIECapitolul Industria sticlăriei din Transilvania şi Banat este scris de ing. G. Bozdog, director la

fabrica de sticlă din Turda. „Fabrica de sticlărie Poiana Codrului, judeţul Sătmar, cu două cuptoare cu creuzete, având

circa 300 de muncitori şi o producţie anuală de cca 200 de vagoane de sticlărie de menaj suflată.”

Recent, am avut prilejul de alectura o carte excepţional reali-zată atât sub aspect grafic, cât şial conţinutului, “Industria >i Bo-gățiile Naturale din Ardeal și Bă-nat”.

Volumul este editat de Camera deComerţ şi de Industrie din Cluj, fiind ti-părit pe hârtie velină în 1927, la Tipo-grafia „Cartea Românească” S.A. Cluj.Cuprinde numeroase ilustraţii, hărţi, ta-bele şi grafice.

Despre autori

Lucrarea se întinde pe 264 de pagini,format A4, şi este semnată de un „comitetde redacţie” format din< dr. Mozes Farkas,directorul general al fabricii de pielărieFraţii Renner & Co. Soc. An. Cluj, vice-preşedintele Uniunii Industriaşilor Ro-mâni> Nicolae Căciulă, secretar generalal camerei> dr. ing. Otto Manouschek-L., şef inginer la fabrica de pielărie FraţiiRenner & Co. Soc. An. Cluj> AugustinCorbu, secretar-referent al camerei> Ia-cob Peptea, director la UGIR, Direcţiu-nea Cluj> dr. Victor Laţiu, prof. şef de lu-crări la Universitatea din Cluj> AlexandruTatay, secretar-referent al camerei.

Din cuprins

Răsfoind cuprinsul, constatăm că,din cele opt capitole, şapte se referă laramurile industriale din zonă, precumşi la resursele energetice. Ultimul capitoleste dedicat politicii economice şi socialea României din acea vreme (note asupraindustriei noastre> regimul fiscal> relaţiilemuncitoreşti şi aşezămintele noastre deasigurări sociale> privire asupra Camereide Comerţ şi de Industrie Cluj).

De remarcat că volumul este precedatde un Cuvânt înainte, datat 1 iulie 1927şi semnat de ing. Ion F. Negruţiu,preşedintele Camerei de Comerţ şi In-dustrie, dr. Mozes Farkas, director gene-ral, preşedintele comitetului de redacţieşi de Nicolae Căciulă, secretar general alCamerei de Comerţ şi Industrie. În acestsubcapitol, autorii fac consideraţiuni deordin istoric asupra Ardealului şi Bana-tului, precum şi despre resursele naturaleale zonei. Într-o evaluare realistă şi cu oilustrare plastică, autorii spun că „avemde fapt o considerabilă industrie”, dar ca-re, „în raport cu izvoarele de energie şide materii prime de care dispune conti-nuă a fi totuşi neînsemnată. Ardealul seregăseşte şi azi ca domniţa din poveste,care a ascuns în somn greu o sută de anicomori nebănuite, aşteptând pe Făt-Fru-mosul care să o readucă la viaţă plină şiprosperă. Pentru valorificarea bogăţiilorsale inactive, Ardealul aşteaptă capitalu-rile necesare. Cu capitaluri suficiente, cumuncă şi pricepere o altă viaţă se va creaaici”, încheie pe un ton optimist autorii.

Contextul istoric şi economic

În paragraful intitulat Prefaţă, autoriistabilesc contextul istoric, social şi eco-nomic în care se afla România anului1927. Aici, autorii vorbesc despre difi-cultăţile economice cauzate de faptul că„fosta monarhie Austro-Ungară (...) aveao politică vamală ostilă faţă de VechiulRegat”. După ce autorii dau câteva exem-ple, conchid că taxele vamale instituitede monarhia austro-ungară pentru măr-furile din România se ridicau până la 30-40%. „În afară de asta, monarhia a inter-zis tranzitul mărfurilor vegetale şi ani-male de origine română”. Războiul vamal

dintre România şi Austro-Ungaria estetratat extensiv şi detaliatîntr-un subparagraf.

Într-un alt subpara-graf, intitulat Perspective-le dezvoltării industrieinaţionale în viitor, autoriiajung la concluzia că „înŢara Românească existătoate condiţiile prealabilenecesare unei industriali-zări şi vor convinge peorişicine că ţara noastră aredrepturi naturale la o dez-voltare a industriei sale naţio-nale”.

Date despre industria judeţului Satu Mare

Ponderea cea mai mare a lu-crării se axează pe ramurile in-dustriale din zonă şi sunt tratateîn capitole distincte, aşa cum levom reda în cele ce urmează.

Industria sticlei

Capitolul Industria sticlărieidin Transilvania şi Banat este scrisde ing. G. Bozdog, director la fa-brica de sticlă din Turda. „Fabricade sticlărie Poiana Codrului, judeţulSătmar, cu două cuptoare cu creu-zete, având circa 300 de muncitorişi o producţie anuală de cca 200 devagoane de sticlărie de menaj suflată.Exportează o bună parte din aceastăproducţie în Ungaria şi Bulgaria.Drept combustibil întrebuinţeazălemnul”.

Carierele de piatră

Capitolul Carierele de piatră estescris de profesorul dr. Victor Laţiu, şefde lucrări la laboratorul de mineralo-gie-petrografie al Universităţii din Cluj.

“Cariera de riolit litoidic felsitic alb-suriu, de lângă şoseaua Satu Mare Sighet,proprietatea comunei Oraşu-Nou, s-aexploatat în blocuri de 0,30-0,70 mc, camaterial de pavaj, construcţie şi pietrede moară, cu o producţie anuală în mediede 400-500 mc.

La Boineşti (Satu Mare) se întâlneşteun riolit-vitrofiric roşcat, microalveolarcu cuiburi de tridimit, într-o carieră ex-plorată în 1904, proprietatea bisericii gre-co-catolice.

Carieră de riolit litoidic – alb spălăcitalveolar cu cuiburi de alunit, întâlnimîncă la Livada, lângă şoseaua Livada-Oraşu-Nou, exploatată cu intermitenţe,materialul fiind utilizat brut sau fasonatla construcţii şi pavaj. Varietăţile de rocide mai sus au un coeficient de rezistenţăde 750-2.800 kg/cmp.

Gipsul (SO4Ca+2H2O). În varietăţi albe, gălbui, surii, lame-

lare, fibroase, compacte, granulari, za-haroide (albastru), un preţios materialpentru industria gipsului (chit, ipsos, stu-catură) şi a îngrăşămintelor artificiale,iar ca albastru – pentru sculptură şi or-namentaţie plastică. Carierele de gips dinTransilvania aparţin depozitelor paleo-gene şi neogene terţiare, întâlnite în ju-deţele Cluj, Turda, Hunedoara, Satu Ma-re, Maramureş, în cantităţi inevaluabile.(...) Cariere de gips mai întâlnim la Cioc-man în judeţul Someş şi la Dumbrăviţaîn judeţul Satu Mare.

(...) menţionăm încă pietrele deco-rative şi pentru obiecte artistice (...) rho-donitul de la Capnic (judeţul Satu Mare)şi numeroasele varietăţi de grenate din

com-plexul rocilor metamorfi-

ce, toate acestea valorizabile în plină po-sibilitate de desfacere şi plasament.

Exploatarea bogăţiei animaledin Transilvania

Comercializarea bunurilor, aşa cumeste descrisă la pag. 148, preprezintă oproblemă de actualitate şi nerezolvată înţara noastră în ultimii 90 de ani.

În capitolul intitulat Exploatarea bo-găţiei animale din Transilvania (autorTiberiu Cristea, medic veterinar, inspec-tor general în Cluj) întâlnim o analizăinteresantă şi pe alocuri de mare actua-litate despre „comercializarea animalelorvii”. Să redăm acel pasaj în cele ce ur-mează.

„La cumpărarea şi desfacerea anima-lelor destinate exportului colaboreazăpatru, în unele cazuri chiar cinci factorişi anume<

Negustorul mic de la ţară (sfârnar,precupeţ), care, din încredinţarea comer-ciantului mare sau a firmei comerciale,cutreieră târgurile din provincie şi cum-pără animale pentru îngrăşare sau ani-male grase de la crescători cu riscul şi cu

ba-nii comerciantului, pri-

mind un anumit comision în schimb.Comerciantul sau firma comercială

care trimite animale pentru tăiere pepieţele mari de desfacere, cumpărându-le, fie prin negustori de la crescătorii mici,fie direct de la crescătorii mari, velniţe,îngrăşătorii etc.

Comisionarii, care la locul de desti-naţie desfac animalele primite de la co-mercianţi pe lângă un comision de 1,5-2%.

Măcelarii angrosişti care cumpărăanimale de la comisionari şi, tăindu-le,vând carnea la măcelarii mici.

La aceştia se mai adaugă în Transil-vania un factor postbelic< Biroul de co-mision, care contra unui comision ia însarcina sa expediţia, îngrijirea transpor-tului, aranjarea socotelii finale cu comi-sionarul de la destinaţie, schimbul valuteietc.

Prin urmare vedem prin câte mâinitrece marfa până ce ajunge de la produ-cător la consumator şi constatăm că laformarea preţurilor chiar factorii prin-cipali n-au niciun cuvânt. Ar fi interesantsă cunoaştem cu cât se scumpeşte marfatrecând prin această procedură. (...) con-statarea contelui C. Oppersdorf arată căcapitalul investit în animale asigură o do-

bân-dă (profit – n.n.) de 2,6%

crescătorului, 13,5% comerciantului şi11,6% măcelarului. Venitul comisiona-rilor se poate aprecia prin faptul că unelecase de târguri au plătit până la 24% di-vidende.

Iată cauzele adevărate ale crizei dedesfacere de care se plâng în general cres-cătorii din toate ţările şi care i-au stimulatpe crescători în multe ţări să se asociezeîn cooperative în vederea desfacerii pro-duselor lor. La noi, în această prinvinţăîncă nu s-a făcut nimic, rămânând ca oproblemă a viitorului”.

Camera de Comerţ şi de Industrie din Cluj

Capitol final este intitulat Privire asu-pra Camerei de Comerţ şi de Industriedin Cluj (1851-1926), avându-l ca autorpe dr. Nicolae Căciulă, secretar generalal instituţiei. Pe nu mai puţin de şase pa-gini, autorul arată contribuţia majoră aacestei instituţii, începând de la înfi-inţare, din 1851, la dezvoltarea industrieidin această zonă.

În final, am putea spune că acest vo-lum deosebit de bine documentat, ar pu-tea avea o mare utilitate într-o eventualăacţiune de elaborare a unei monografiiactuale a judeţului Satu Mare.

V. Nechita

Bog[\iile Ardealului, descrise într-un volum editat în 1927 de Camera de Comer\ Cluj


ISTORIE

Anul acesta s-au împlinit 140de ani de la Războiul pentru In-dependență al României, războiproclamat solemn în ParlamentulRomâniei de către Mihai Kogăl-niceanu în 9 mai 1877.

Independența odată proclamată tre-buia consfințită și apărată pe câmpul deluptă pentru a putea fi impusă Imperiuluiotoman și apoi recunoscută de puterileeuropene.

În anul 1877 România nu avea o ar-mată prea numeroasă dar prin mobili-zarea făcută în aprilie-mai și-a mărit sim-țitor efectivele. Armata chemată sub ar-me era tânără, ostașii având în generalsub 30 de ani.

Efectivele armatei române număraupeste 103.000 oameni din care 58.000 înArmata de operații, destinată acțiunilorla sud de Dunăre, aceasta împărțită în41 de batalioane de infanterie, 32 esca-droane de cavalerie, 18 baterii de artilerie,un batalion de geniu și o companie depontonieri. Cu toate greutățile și lipsurilearmata română a putut fi pusă pe piciorde război, într-un timp relativ scurt da-torită fondurilor alocate de guvern, a spo-ririi unor taxe, a rechizițiilor militare fă-cute în sate și orașe și datorită contribu-ției locuitorilor din toate provinciile ro-mânești care au făcut sacrificii pentru asusține cauza independenței naționale.

Colectarea de fonduri ;i ofrande

Este de remarcat că întreaga popula-ție a României a îmbrățișat cauza inde-pendenței, iar „românii din afara grani-țelor au considerat războiul purtat dețara – mamă drept războiul lor” avândîn vedere eliberarea de sub jugul străin.Mulți români aflați în afara granițelor s-au implicat în colectarea de fonduri și aofrandelor pentru ostașii de pe front, iaralții au participat ca voluntari. S-au or-ganizat circa 40 de asociații de binefacere<„Crucea Roșie”, „Independența”, „Socie-tatea israelită Sion”, „Comitetul doam-nelor din Iași”, etc. Amintim că valoareaofrandelor populației s-a ridicat la con-siderabila sumă de 9.247.000 lei, sufi-cientă pentru hrănirea întregii armateoperative pe toată durata campaniei. Dinstatistici rezultă că în afară de bani s-auprimit cantități mari de ofrande< porumb376.900 litri, orz 125.600 litri, fasole252.600 litri, brânză 47,244 kg, pâine, co-joace, flanele, etc.

Donațiile proveneau de la țărani, co-mercianți, preoți, învățători, funcționariși mai ales „de la acea clasă a societățiicare este avizată a-și hrăni familia cu do-uă brațe” relata „Telegraful român” la 23iunie 1877. Intelectualitatea și mica bur-ghezie au sprijinit trebuințele armatei ro-mâne pe front, o mulțime de învățători,profesori au oferit câte o parte din salariullor pe toată durata războiului sau leafaîntreagă pe o anumită perioadă de timp.Oameni de cultură au ținut conferințepublice în orașe în beneficiul răniților,actori renumiți au dat reprezentații prinorașe oferind sumele din încasarea spec-tacolelor întreținerii armatei române.Pictorii Nicolae Grigorescu, Sava Henția,Carol Popp de Szathmary au însoțit ar-matele pe front pentru a consemna fap-tele de arme ale românilor.

După cum se știe trupele române trecDunărea la 16 iulie 1877, luând apoi partela toate marile bătălii de la Plevna, Gri-vița, Rahova și Smârdan. „Știrea aceastaa făcut să tresară inimile ca la amintireazgomotelor de vitejie și de izbândă stră-bune. Mame, surori, soții și copii au stors

lacrima ce le brăzda fața după fiul, fratele,soțul sau părintele plecat peste hotare șiau strigat cu țara întreagă< Trăiască Ar-mata Română!”, scria revista „Familia”din 28 august 1877.

Entuziasm în Transilvania

Și într-adevăr Războiul de Indepen-dență al României a provocat în Transil-vania un entuziasm de nedescris luândforme din cele mai diferite. S-au creatpeste tot comitete de sprijin al soldațilorromâni de pe frontul din Bulgaria, co-mitete care au adunat bani, medicamen-te, îmbrăcăminte, alimente, fașe, vată etc.Sute de români transilvăneni s-au înrolatca voluntari în armata română, în pofida

măsurilor represive luate de autoritățileaustro-ungare și au luptat pe fronturiledin Bulgaria. De exemplu în luna augustla Turnu Măgurele se aflau 90 de ardelenivoluntari, care așteptau să treacă Dună-rea și a lupta la Plevna, „pentru binelenațiunii române”. Până acum istoricii auidentificat doi români sătmăreni care auluptat în armata română< maiorul medicAndrei Pop din Târșolț și căpitanul Di-mitrie Modoc din Satu Mic.

Despre autorii Artemiu Publiu Alexi și Maxim Pop

Opinia publică cunoaște mai puținfaptul că prima istorie închinată Războ-iului pentru Independență al României

se datorează tot unor transilvăneni, ambiiprofesori la Năsăud, Artemiu PubliuAlexi și Maxim Pop. Primul dintre ei eranăscut în anul 1847 în Sângeorz din pă-rinți liberi. Și-a făcut studiile universitarela Viena și Graz unde și-a luat în anul1874 diploma de doctor în științele na-turale. Începând din anul 1873 a fost pro-fesor de științele naturii la Gimnaziul dinNăsăud, până în anul 1893 când s-a pen-sionat. S-a stins din viață la data de 15octombrie 1896, la numai 49 ani. A pu-blicat multe lucrări, fiind și membru almai multor societăți științifice. MaximPop s-a născut tot în Sângeorz, la 1838,tatăl său fiind primar și curator biseri-cesc. A studiat teologia la Gherla și Viena.Profesor la gimnaziul din Năsăud din1871 până la moarte. A editat publicația„Magazinul pedagogic” și a colaborat lamai multe ziare ale timpului. A mai scriso istorie biblică și o gramatică românăpentru școlile elementare. A decedat în1892.

În anul 1878, activitatea intelectualăa lui Artemiu Publiu Alexi este comple-tată de elaborarea, împreună cu vărul săudinspre mamă, profesorul Maxim Pop,a monumentalei lucrări intitulate „Res-belulu orientale illustratu” apărută laGraz, Editura lui Paul Cieslar, Librariu.Ea se dorește să fie „... un monumentmodest, demn și neperitor în onoareaacelor mii de eroi, care au relatat presti-giul și mândria coloniei latine de la Du-năre, a acelor bravi eroi care au sângeratpe câmpul de onoare și de glorie și aubravat cu un curaj și abnegațiune admi-rabile triumful neamului nostru la Du-năre și la Balcani, a acelor atleți falnici,care cu sângele lor nobil au sigilat Inde-pendența absolută a României și au reîn-viat timpii de virtute și bravură strămo-șească”.

Fascicolul al II-lea din carte a fostconfiscat de către poliția din Graz, in-tentându-se și proces de presă pentruconturbarea liniștii publice prin ațâțareala ură contra naționalităților, proces princare s-au confiscat și celelalte 2048 defascicole. Cartea a apărut până la urmăcu modificările cerute de autorități,având 724 de pagini și 74 de ilustrații,din care 4 color, 4 hărți color, 7 alb-negru,de o valoare estetică mai presus de oriceîndoială. Ea conține și 17 notițe biogra-fice ale eroilor care au contribuit la îm-

plinirea acestui vis al românilor. Este vor-ba despre< loc. col. J. Murgescu, genera-rul Chr. Cerchez, col. Grigore Polisu,col. Iuliu Dunca, col. Grigore Borănescu,col. Fotti Alexandru, col. George Botea-nu, maiorul Eftimie Ulescu, col. GrigoreCantilli, col. Otone Sachelariu, col. Ipă-tescu Grigore, maior Marin Gurănescu,col. de cavaleri Atanasiu Dimitrescu Ta-sian, col. Arion George Ion, gen. Ale-xandru Radovici, col. Constantin For-macu, col. Logadi Ion.

Exemplarul deținut de Muzeul Județean a aparținut lui Nestor Oprean

Faptele de vitejie ale soldaților ro-mâni sunt descrise prin scene coloratede război și schițe făcute de Andrei Mon-zanec. Tipărită în condiții grafice deose-bite, coperta roșie cu motive florale înrelief, tranșa aurită, dau un plus de va-loare cărții.

Exemplarul pe care îl prezentăm seaflă în proprietatea Muzeului JudețeanSatu Mare și are numărul de inventar25.000. Este un exemplar foarte prețiosdeoarece cuprinde și pasajul incriminatde judecătorii din Graz. De asemenea,un fapt deosebit de important este că aaparținut unei personalități contempo-rane cu autorii, dr. Nestor Oprean. Avo-cat de profesie s-a născut în 1857 la Nerău(comuna Teremia Mare, jud. Timiș),membru fondator al „Astrei”, memoran-dist, a fost ales în Marele Sfat Național în1 Decembrie 1918. A decedat în 1923,iar în Sânnicolau Mare o școală gimna-zială îi poartă numele.

La paginile 88-89 fostul proprietar anotat cu creionul< „pentru pasagiul acestaa fost confiscatu de cătră autoritățile ci-vile fascicolul II care în multe părți a fostdeja espedat (expediat n.n.) nainte deconfiscare”. Ce cuprinde pasajul încri-minat care a supărat autoritățile austrie-ce? Este o referire la răpirea Bucovineide către austrieci în 25 februarie 1777 șila situația ei din anul 1877< „De atuncisărmana Bucovină suferă nerăzbunatăîn mâinele Austriei. Reședința și mor-mântul lui Ștefan cel Mare, este astăzi fo-carul unei Palestine nouă. Ovreismul șiGermanismul sunt acei doi viermi fărăsaț, acele lipitori, care sug și se nutrescneîncetat din cadavrul Bucovinei. Popo-rul geme în cumplite suferințe și esteamenințat cu pericolul de a-și pierde lim-ba și naționalitatea, după ce i s-au răpittoate averile materiale strămoșești, estedespoiat de toate fundațiunile religionarenaționale de care se folosește și cu carese cultivă Germanismul la săparea siste-matică a temeliilor naționalității române”.Aceasta este o opinie des întâlnită în pre-sa vremii, pe care autorii din Năsăud aupreluat-o, inclusiv marele nostru poetMihai Eminescu exprima păreri asemă-nătoare. (Citatele sunt reproduse în or-tografia actuală după exemplarul care seaflă în posesia Muzeului Județean SatuMare).

Mai notăm că prima monografie în-chinată Războiului pentru Independențăa apărut în România abia în anul 1887 șieste opera lui T. C. Văcărescu intitulată„Luptele românilor în resbelul din 1877-1878” și a fost editată la București.

În anul 1880, Artemiu Publiu Aleximerge la Sinaia, se înscrie în audiență laprințul Carol și îi dăruiește cartea. Va firecompensat cu ordinul „Bene Merenti”de aur, clasa I. Ulterior a primit și medalia„Bene Merenti”, clasa a II-a.

Mihaela S[lceanu, muzeograf la Muzeul Jude\ean Satu Mare

Războiul de Independență al României a provocat în Transilvania un entuziasm de nedescris.S-au creat peste tot comitete de sprijin al soldaților români de pe frontul din Bulgaria, comitetecare au adunat bani, medicamente, îmbrăcăminte, alimente, faşe, vată etc. Sute de români tran-silvăneni s-au înrolat ca voluntari în armata română.

Doi ardeleni au scris prima istorie închinat[ R[zboiului pentru Independen\[

Lucrarea „Resbelulu orientale illustratu” a apărut în 1879 la Graz, Editura lui Paul Cieslar, Librariu

Faptele de vitejie ale soldaților români sunt descrise prin scene colorate de război și schițe făcute de Andrei Monzanec

Exemplarul de\inut de Muzeul Județean Satu Mare a aparținut unei personalitățicontemporane cu autorii, dr. Nestor Oprean


S~N~TATEProdusul induce un confort digestiv fiind indicat `n Sindromul colonului iritabil precum ;i `n

cazul altor afec\iuni gastrointestinale< constipa\ie, diaree non-patogen[, balon[ri, flatulen\[,crampe, halen[ foetid[ de origine digestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Componen\a probiotic[ ;i ceapolenic[ au o ac\iune net[ `n controlul ponderal produsul fiind util ;i celor ce doresc s[ sl[beasc[(obezi, supraponderali).

Merele, strugurii ;i turmericul deținanumiți compu;i naturali care au poten-țialul de a “înfometa” tumorile la prostată;i de a le reduce dimensiunile, reiesedintr-un studiu realizat recent în StateleUnite, informează Medical News Today.

Aceste substanțe par să aibă cele maiputernice efecte atunci când sunt asocia-te. Statisticile arată că tumorile de pros-tată reprezintă al doilea cel mai frecventtip de cancer, după cel de piele, care afec-tează bărbații din SUA.

Datele Societății Americane de Can-cer, estimează că numai în acest an vorfi diagnosticate 161.360 de noi cazuri decancer de prostată, iar în jur de 26.730de bărbați vor deceda ca urmare a acesteiboli. Studiile de până acum au identificato serie de compu;i care se regăsesc înspecial în alimentele vegetale ;i au po-tențialul de a reduce riscul de cancer deprostată.

Pentru cercetarea de față s-a utilizato nouă metodă de screening cu randa-ment mare fiind testate 142 de substanțe

naturale în vederea identificării celor maieficiente în stoparea dezvoltării celulelorcare alcătuiesc tumorile de prostată.

În urma analizelor, cercetătorii auidentificat trei compu;i care s-au doveditcei mai eficienți pentru stoparea dezvol-tării celulelor tumorale din cancerul deprostată< curcumina, care se regăse;te înturmeric, acidul ursolic, prezent în coajade măr ;i resveratrolul, găsit în struguriiro;ii ;i în fructele de pădure

“Acești nutrienți au proprietăți cu po-tențial anticancerigen și sunt ușor dis-ponibili. Pentru efectul lor contra celu-lelor tumorale în cazul cancerului deprostată nu trebuie decât să creștem con-centrația dincolo de nivelurile oferite deo alimentație sănătoasă”, a declarat Ste-fano Tiziani , de la Universitatea Austindin Texas

Echipa de oameni de știință noteazăcă aceste rezultate se arată promițătoareîn vederea punerii în practică a uneiabordări naturale pentru prevenirea șitratarea cancerului de prostată.

Merele, strugurii ;i turmericul au poten\ialul de a reduce riscul

de cancer de prostat[ă

Supliment alimentar func\io-nal cu rol adjuvant ̀ n vitaminiza-rea organismului, reglareafunc\iei digestive ;i control pon-deral.

Compozi\ie< polen poliflor, culturiprobiotice complexe de Streptococcusthermophilus, Lactobacillus acidophi-lus, Bifidobacterium bifidum, Lacto-bacillus delbruekii bulgaricus, vitami-nele A, C, E, B1, B2, PP, B6, B9, B12,microelemente Zn, Se, Fe, Cr, Mn, Si,zah[r invertit enzimatic, inulin[, sor-bitol, tinctur[ de propolis. Prin com-pozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[de macro, micro-elemente, macronu-trien\i, factori biologici activi ;i mi-croorganisme probiotice cu `nalt[ va-loare biologic[ ;i biodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un su-pliment alimentar func\ional formatdintr-o component[ polenic[ ;i unaprobiotic[ cu ac\iune de prevenire ;itratament al afec\iunilor benigne deprostat[, de reglare a func\iei digestive;i control ponderal, de prevenire aafec\iunilor cardiovasculare, detoxi-fiant, neurotonic ;i cu efecte geriatrice.Produsul are ac\iune imuno-modula-toare ;i de stimulare a sistemului en-docrin. Vitaminizeaz[ ;i reminerali-zeaz[ organismul. O caracteristic[esen\ial[ a produsului este aceea c[ po-lenul a fost susceptibilizat printr-unprocedeu enzimatic cresc]nd astfelbiodisponibilitatea acestuia prin dis-trugerea exinei care `mpiedic[ asimi-larea substan\elor valoroase din pole-nul nativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide,steroli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3,omega 6) au un rol metabolic deosebitde important, particip]nd la structu-rarea fosfolipidelor membranelor ce-lulare, fiind ;i activatori ai unor enzimece ac\ioneaz[ at]t `n metabolismul li-pidic c]t ;i `n procesele inflamatorii,intervenind ̀ n modularea expresiei fe-notipice a genomului. Aceste compo-nente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemuluinervos ;i pielii.

Produsul con\ine vi-

tamine hidrosolubile din grupa B, vi-tamina C, dar ;i vitamine liposolubileA ;i E. De remarcat con\inutul `n vi-tamina B12 cu activitate biologic[ ex-trem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate AN-TIOXIDANT{ NATURAL{ ridicat[datorit[ ac\iunii sinergice a vitamine-lor A, C, E ;i microelementelor Seleniu;i Zinc. Aceast[ activitate ̀ l recomand[`n prevenirea ;i combaterea STRESU-LUI OXIDATIV la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave cardio-vasculare, neurodegenerative, inflama-torii, cancerelor ;i ̀ mb[tr]nirii preco-ce. Produsul con\ine macroelementelenecesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort diges-tiv fiind indicat ̀ n Sindromul colonuluiiritabil precum ;i `n cazul altorafec\iuni gastrointestinale< constipa\ie,diaree non-patogen[, balon[ri, flatu-len\[, crampe, halen[ foetid[ de originedigestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Com-ponen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderalprodusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exer-cita ac\iuni benefice asupra alergiilor<eczema atopic[, alergii la lapte, poliar-trit[ reumatoid[. Prin ac\iunea de ab-sorb\ie a substan\elor mutagene ;i sti-mularea sistemului imunitar produsulPROTONIC exercit[ o ac\iune de in-hibi\ie a produc\iei de carcinogeni aimicrof lorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilorcanceroase.

Produsul induce un r[spuns imuni-tar prin efecte complexe de excluderecompetitiv[ ;i transloca\ie / efect ba-rier[, `mpotriva diareelor de origin[viral[ (Rotavirus), a diareelor generatede disbacteriemia consecutiv[ trata-mentelor cu antibiotice, a colitelor (C.difficile) ;i a diareelor nosocomiale.

PROTONIC are o activitate mar-cat[ antipatogen[ fa\[ de germenul He-licobacter pylori, agent cauzator al gas-tritelor, ulcerelor ;i cancerelor gastri-ce.

Produsul PROTONIC manifest[un efect imuno-

modulator (sta-tus imunitar,r[spuns vacci-nal)

interac\ion]ndcu celulele im-unitare sau cureceptorii celu-

lari deter-min]nd ocre;tere a ac-tivit[\ii de

fagocitoz[ acelulelor albe;i o sporire asintezei de ci-tokine.

PROTO-NIC prinac\iunea anti-patogen[ ;i deexcluderecompetitiv[exercit[ ;i unefect pozitivasupra vagi-nozelor ;i in-fec\iilor urina-re. Prin com-ponen\a pole-

nic[ ce sinergi-zeaz[ puternic cu

cea probiotic[ produsul PROTONICare ;i efect de detoxifiere, fiind indicat;i persoanelor dependente de alcool,diminu]nd dorin\a de a consumab[uturi alcoolice, precum ;i celor caredoresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele saleactive are capacitatea de a stimula me-canismele de metabolizare a xenobio-ticelor (substan\e toxice) din organism.Datorit[ inhibi\iei producerii de endo-toxine de c[tre microflora intestinal[produsul este indicat ;i ̀ n endotoxemiaasociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra de-conjug[rii acizilor biliari reduc]nd ni-velul colesterolului din s]nge ;i deciriscul de apari\ie a aterosclerozei ;i bo-lilor cardiovasculare. Produsul con\ine,de asemenea, un raport corect ̀ ntre vi-tamina B6 ;i metionin[ ceea ce face caHomocisteina inductoare de arterios-cleroz[ s[-;i reduc[ toxicitatea.Anumi\i compu;i genera\i de micro-flor[ probiotic[ se comport[ ca inhibi-tori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere atensiunii arteriale, indic]nd produsul;i suferinzilor de hipertensiune arte-rial[.

PROTONIC con\ine precursorihormonali de tip androgen precum ;iacizi hidroxamici, conferind o capaci-tate de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[< prostatite,hidrocel, prostato-veziculite, adenomde prostat[). Aceste efecte suntpoten\ate ;i de activitatea antioxidant[a microelementelor zinc (Zn), Seleniu(Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoizi-lor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componen-telor sale produsul PROTONIC mani-fest[ ;i o ac\iune revigorant[, revitali-zant[ ;i de prelungire a duratei de via\[(efecte geriatrice) sporind totodat[ ca-litatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONICare efecte benefice directe asupra sis-temului nervos, amelior]nd capacitateamental[, procesele de memorare ;i cog-nitive, comb[t]nd st[rile de anxietate,psihotice, dependen\e ;.a.

Recomand[ri persoanelor devita-lizate, stresate, care-;i desf[;oar[ acti-vitatea `n medii poluate, copiilor, ado-lescen\ilor, adul\ilor, b[tr]nilor, con-valescen\ilor. Produsul are efecte ge-nerale vitalizante ;i de protec\ie ;i pre-ven\ie a maladiilor metabolice (obezi-tate, diabet), degenerative (cardiovas-culare, neurodegenerative, cancere, in-flamatorii), a `mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTONIC de la Hypericumvitaminizeaz[ organismul

Remedii pentru alinarea durerii de la în\ep[turile de \ân\ari ;i mu;te

Cum se apropie vara ;i insectele careînțeapă ;i mu;că se trezesc la viață, există2 remedii din plante pe care e bine să leaveți la îndemână< echinacea ;i nalba ma-re. Indienii americani au folosit echina-cea pentru tratamentul tuturor tipurilorde mu;cături veninoase, inclusiv cele decrotal, în timp ce nalba mare este unvechi remediu european pentru calmareaînțepăturilor de albine ;i viespi.

Cele două tincturi pot fi cumpăratede la magazinele cu produse naturale.Pulverizați o singură dată peste mu;că-tură.

Fitoterapeuții spun că mâncărimeaar trebui să se atenueze, locul mu;căturiinu se va umfla îngrijorător ;i este maipuțin probabil să se infecteze. Mu;cătu-

rile de mu;te (tăuni) ;i țânțari pot ducela umflături ;i la mâncărimi intense câ-teva zile. Speciali;tii recomandă câtevaremedii pentru a stăpâni aceste simpto-me< un antihistaminic cu administrareorală (cereți farmacistului să vă reco-mande un remediu împotriva alergieisau a răcelii, care se vinde fără rețetă)>loțiune cu calamină> aplicații cu gheață>sare de bucătărie (umeziți-o cu apă ;iaplicați-o pe mu;cătură)> bicarbonat desodiu (dizolvați o linguriță de bicarbonatde sodiu într-un pahar cu apă> muiați obucată de pânză în soluție ;i țineți-o pemu;cătură 15-20 de minute)> sare amară(dizolvați 1 lingură de sare amară, sulfatde magneziu, în 1 litru de apă fierbinte>răciți soluția, apoi aplicați-o ca mai sus).


RE}ETE

Salat[ de conopid[cu ciuperci

Ciolan afumat cu varz[ la cuptor

Mod de preparare<

Se spală bine conopida şi se desfaceîn bucheţele. Se pune la fiert într-o oalăcu apă sărată. Separat se fierb și ciu-percile, dacă ați folosit ciuperci proas-pete, iar dacă ați folosit conservă, aces-tea doar se strecoară. Când ingredien-

tele sunt fierte le scoatem şi le lăsăm larăcit. Dacă este nevoie, conopida o maizdrobim puțin cu o furculiţă, sau maiprecis, desfacem în bucăți mai mici,ouăle fierte le tăiem cubuleţe, iar ciu-percile în felii cât mai aspectuoase. Seamestecă şi se condimentează cu sare,piper și usturoiul pisat, se adaugă ma-ioneza și se mai amestecă o dată. Pen-tru un plus de prospeţime se adaugăpuţină zeamă de lămăie. Dacă tocmaiați făcut supă de carne, se pot adăugași alte legume, sau eventual inele deceapă verde.

Înainte de servire se ține o oră -două la frigider.

Ingrediente<

O conopidă de mărime me-die, 400 g ciuperci proaspete sauo conservă de ciuperci feliate, 3ouă fierte tari, maioneză dupăgust (dacă preparați acasă se facedintr-un gălbenuș de ouă, o lin-guriță de muștar, 300 ml ulei, iarla sfârșit adăugați 3 linguri desmântână), sare, piper, 1-2 cățeide usturoi, frunze de pătrunjel

sau ardei gras pentru ornat.

Mod de preparare<

Ciolanul afumat se lasă circa o orăîn apă rece, apoi în altă apă se pune lafiert timp de 50 de minute - o oră, pânăce se înmoaie. Baconul se taie felii sub-țiri, sau cubulețe mărunte și se prăjeștepuțin într-o tigaie. Varza se taie, se să-rează, apoi, după ce stă puțin se stoarcebine-bine, se amestecă cu baconul șise condimentează cu piper și cu mărar,

după gust. O tavă antiaderentă se ungecu un pic de ulei de măsline, apoi sepune varza în tavă. Ciolanul se scoatedin apă, iar zeama ce rămâne se poatefolosi pentru prepararea unor supe saucioarbe. Ciolanul se taie în 3-4 bucățiși se așează pe varză, în așa fel încât săfie puțin îngropate în varză. Se toarnăsupa peste varză și peste ciolan, se aco-peră cu o folie de aluminiu sau cu oaltă tavă și se pune la cuptorul preîn-călzit. După 40 de minute se descoperăși se stropește totul cu ulei de măsline,apoi se mai dă la cuptor până când cio-lanul se rumenește bine. La servire sepoate orna cu smântână, ori cu feliuțede roșii sau ardei.

Ingrediente<

Un ciolan afumat mai mări-șor de circa 1 kg, o căpățână devarză, 200 g bacon, piper, mărarverde tocat, ulei de măsline, 200ml supă de carne sau de zarza-vaturi (se poate prepara și dincubuleț de supă), circa 200 g de

smântână.

Pr[jitur[ cu crem[ de cafea solubil[

Mod de preparare<

Blatul< Se freacă margarina cu za-hărul, ouăle şi coajă de lămâie, apoi seadaugă bicarbonatul stins în zeamă delămâie şi se amestecă bine. Se adaugăfăină şi lapte până se obţine un aluatpotrivit, uşor de întins. Se lasă 20 deminute, apoi se împarte în 4-6 părţiegale, depinde câte foi dorim să facem.Fiecare parte se întinde într-o foaie

subţire. Toate foile se coc câte 6-7 mi-nute la foc mediu, pe dosul unei t[viunsă cu margarină şi presărată cu făinăapoi se pun pe o suprafaţă netedă şi selasă la răcit. Crema< Zahărul se ames-tecă cu făină, se adaugă cafeaua solu-bilă, laptele, vanilia şi caramelul (cele4 linguri de zahăr se caramelizează în-tr-o tigaie şi se sting cu puţină apă pânăse obţine un sirop dens). Se amestecătotul, apoi se fierbe compoziţia la focmediu, amestecând tot timpul, până seîngroașă, apoi se ia de pe foc şi se adau-gă untul. Se ung foile cu crema călduţăşi se pun una peste alta. Se lasă prăjiturala rece o noapte, presată cu ceva greu,apoi se presară cu zahăr pudră sau seînvelește cu cremă, cu ciocolată sau cuglazură și se porţionează.

Ingrediente<

Pentru blat< 600 g de făină,200 ml de lapte, 80 g de zahăr pu-dră, 70 g de margarină, 2 ouămari, o linguriţă de bicarbonat,o linguriţă de coajă de lămâie, unpraf de sare, Pentru cremă< un lde lapte, 200 g de zahăr + 4 lin-guri de zahăr pentru caramel, 175g de făină, 100 g de unt, 2 plicuride zahăr vanilat, 2 linguri de ca-

fea solubilă de bună calitate.

Ciorb[ moro;eneasc[de rasol de vit[

Mod de preparare<

Nici supă, nici ciorbă, ceva întrecele două, dar e foarte bună! Ceapa sefeliază și se prăjește ușor în ulei. Rasolulcurățat și spălat se taie bucăți și se că-lește ușor în uleiul cu ceapa. Se folo-sește inclusiv osul, căci acesta va daciorbei un gust foarte bun. Ceapa se

poate arunca, sau se poate fierbe maideparte în supă. Când carnea a prins ocrustă albicioasă, se stinge cu circa 2,5l de apă și se fierbe la foc foarte miccirca 2 ore. Se adaugă zarzavaturile șicondimentele, apoi tot așa, la foc foartemic se mai fierbe până când toate in-gredientele se înmoaie. Se ia de pe foc,se lasă să se limpezească, se strecoarăși se separă ingredientele. Tăițeii saug[luștele se fierb separat, în apă săratăși se strecoară. La servire se așează înfarfurie zarzavaturile, carnea, tăițeii șiapoi supa fierbinte. Se poate orna cupătrunjel verde sau ardei iute.

Ingrediente<

Un kg de rasol de vită, circa800 g de zarzavaturi și legume(morcovi, pătrunjei, păstârnac,țelină, gulie, conopidă, mazăre,eventual păstăi, brocoli, sau câ-teva frunze de varză), un ardeigras, o ceapă de mărimea unuiou, 2-3 linguri de ulei, sare, piper,tăiței pentru supă sau g[luște din

gris.

Teiul este recunoscut pentrucalităţile sale terapeutice extraor-dinare, iar mirosul emanat de flo-rile de tei este încântător, acestaresimţindu-se din plin spre sfârșitde primăvară.

În primul rând, trebuie să știţi că flo-rile de tei și ceaiul obţinut din acestea aunumeroase virtuţi terapeutice care potajuta la ameliorarea a numeroase proble-me de sănătate.

Florile de tei au în compoziţie unanumit tip de zahăr (care deosebeșteacest ceai de restul prin dulceaţa sa na-turală), acid galic și catecol, precum șiulei esenţial numit farnesol, care conferăplantelor proprietăţi neurosedative și an-tispastice, reducând inflamaţiile de la ni-velul aparatului respirator și fiind astfelde mare ajutor celor care suferă de virozesau răceli.

Datorită substanţelor active din plan-tă, ceaiul de tei este folosit ca sedativ ușorși este recomandat să fie băut cu 30 deminute înainte de culcare, în special încazul persoanelor care se confruntă cutulburări de somn și stări de nervozitateși anxietate. De asemenea, ceaiul de teiajută la ameliorarea migrenelor și pro-movează o digestie sănătoasă, atuncicând este asociat cu ceaiul de mușeţelsau de mentă, tratează constipaţia și dia-reea și previne deterioarea celulară, graţieflavonoidelor cu rol de protecţie împo-triva radicalilor liberi, care sunt princi-palii factori în apariţia bolilor grave.

Ceaiul de tei amestecat cu bicarbonatde sodiu este folosit și la gargară, pentrutratamentul inflamaţiilor amigdalelor șiîn caz de tuse convulsivă.

În cosmetică, florile de tei sunt folo-site în combinaţie cu florile de albăstrelepentru comprese împotriva cearcănelorși ca remediu pentru ochii obosiţi și um-flaţi. În plus, florile de tei măcinate ames-tecate cu lapte și ovăz constituie o exce-lentă mască de faţă cu proprietăţi de re-vigorare și hidratare a tenului tern, palid,lipsit de strălucire.

Ceaiul de tei este indicat și în curelede slăbire, deoarece are efect diuretic șiajută la eliminarea retenţiei de apă dinorganism, crește ușor temperatura cor-pului și ne ajută să transpirăm mai mult,scăpându-ne în acest mod de toxineledin corp. Pentru persoanele care se con-fruntă cu afecţiuni renale, ceaiul de teieste de asemenea indicat pentru că areproprietatea de a trata incontinenţa șiprevine formarea pietrelor la rinichi.

Din nectarul florilor de tei se obţinemierea, a cărei culoare poate varia de lagalben deschis la portocaliu închis și careare un miros dulce lemnos, ușor de re-cunoscut. Acest tip de miere este consi-derată una dintre cele mai bune deoareceeste foarte bogată în vitamina B, ami-noacizi și antioxidanţi.

Printre proprietăţile curative ale mie-rii de tei se numără cele antiseptice și an-tiinflamatorii, care fac din acest alimentun tratament naturist eficient în caz derăceală, gripă, tuse și crampe abdomina-le. Deși teiul prezintă atât de multe be-neficii, această plantă destinată relaxăriinu este recomandată tuturor persoanelor,mai ales celor care urmează un tratamentmedicamentos. Înainte de a consuma ceaide tei pentru beneficiile sale, orice per-soană trebuie să consulte medicul, careîi va prezenta toate avantajele dar și de-zavantajele acestei terapii cu flori de tei.Contraindicaţii

Printre persoanele care nu trebuie săconsume ceai se numără gravidele (înspecial în ultimul trimestru de sarcină,pentru că substanţele din tei subţiază sân-gele și crește riscul de hemoragie pos-tpartum), pacienţii cu anemie (împiedicăabsorbţia de fier), cardiacii (poate acce-lera ritmul cardiac) și șoferii (teiul poateproduce ameţeală și stare de somno-lenţă).

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ceaiul de tei elimin[reten\ia de ap[ din organism

Florile de tei au în compoziţie un anumit tip de zahăr (care deosebeşte acest ceai de restul prindulceaţa sa naturală), acid galic şi catecol, precum şi ulei esenţial numit farnesol, care conferăplantelor proprietăţi neurosedative şi antispastice, reducând inflamaţiile de la nivelul aparatuluirespirator şi fiind astfel de mare ajutor celor care suferă de viroze sau răceli.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

În ultimii ani s-au putut observaschimb[ri majore când vine vorbade preferinţele aranjamentelor flo-rale. Cuplurile şi-au schimbat pre-ferinţele de la aranjamentele ;i bu-chetele stilizate, caracteristice pri-milor ani 2000, optând acum pen-tru arajamente mai extravagante,organice în perfect[ concordanţ[cu spiritul libertin al noii generaţii.

Cum ne a;teapt[ un nou an plin deevenimente fericite, ne-am documentat;i am dentificat c]teva tendinţe majorede care vom ţine cont în organizareanunţilor.

1. Organic with a twist

Tendinţa mirilor de a alege flori cul-tivate local, aranjate cât mai natural încâtsã induc[ senzaţia unei gr[dini, a unuispa\iu intim ;i `ntoarcerea la natur[ seva men\ine şi în 2017. Întregul decor vafi un ecou al cuvintelor lui Edward Ab-bey< “Când vine vorba despre flori, eunu am nicio preferinţ[, atâta timp câtacestea sunt s[lbatice, libere ;i spontane.”Cu toate acestea, aceast[ dorinţ[ de a fiaproape de natur[ a fost modelat[ printr-o not[ de rafinament artizanal. Acest lu-cru a fost tradus prin buchete cascad[legate fie cu sfoarã sau evidenţiat[ delicatcu o panglic[ lung[ din satin. Mesele vorfi decorate cu numeroase aranjamentedin flori de câmp, completate cu mult[verdeaţ[, cuib[rite în cutii din lemn, vasecu patin[ antic[ sau chiar cu accente me-talice. M[rturiile din plante suculentesau semin\e ce urmeaz[ s[ fiesem[nate sunt o variant[ din ce în cemai apreciat[ de cupluri. Aspectul ge-neral creat este unul natural, s[lbatic dar`n acela;i timp rafinat.

2. Sweet flowers

Sf[tuim miresele s[ aleag[ pentru bu-chetul lor, flori care au o anumit[ sem-nificaţie pentru ele, cum ar fi florile pre-ferate din copil[rie, flori care se g[seau`n gr[dina bunicii sau plante aromatice,în combinaţii şi culori neaşteptate. Bu-chetul miresei este oglindirea sufletuluiei. Spectaculoasele crizanteme, în culoripastelate, au revenit în centrul atenţiei,dar şi delicatele garoafe, în culori noişi variate. Hortensiile, trandafirii en-glezeşti şi bujorii r[m]n în topulpreferinţelor.

3. Green, Green, Green

O tendinţ[ care se a;teapt[s[ ia mare aploare în 2017 esteutilizarea de mult[ verdeaţ[,crengi şi viţ[-de-vie în con-struirea aranjamentelor flo-rale. Accente speciale se potcrea cu viţa de iasomie şi floa-rea-pasiunii. Frunzi;ul estenoul “buzzword” alf lori;tilor `n 2017.Atenţie sporitã se vaacor-

da ghirlan-delor şi coroniţelor

din frunziş, care vor completa înmod natural iluzia gr[dinii.

Ca frunze preferate enumer[m feri-gile, eucaliptul, crengile de ar\ar, salcie,viţa-de-vie dar şi iasomia sau exotica Pas-siflora.

4. Creative colors

Conform site-ului thesistersflower-studio.ro, `n 2017 trebuie s[ alegem cu-lori complementare culorii verde, c[ciea este vedeta anului. In func\ie de sezon,vom alege culori `n nuanţe pastelate,prim[vara ;i nuan\e mai intense pem[sur[ ce anotimpurile se schimb[. Deasemenea, tonurile metalice revin înschema culorilor din 2017, aşa c[ putemopta pentru vase cu accente metalice.

5. It’s a succulent world

Plantele suculente câştig[ din ce înce mai mult teren înamenaj[rile şi deco-rurile florale.Fie c[ le oferiţicadou

ca

m[rturii invitaţilor saule folosiţi în buchetulmiresei sau aranja-mentele florale, plan-tele suculente vorcapta cu siguran\[atenţia prin unicita-tea pe care o dauaranjamentului încombinaţie cu alteflori.

Sf[tuim miresele s[ aleag[ pentru buchetul lor flori care au o anumit[ semnificaţie pentru ele,cum ar fi florile preferate din copilarie, flori care se g[seau ̀ n gr[dina bunicii sau plante aromatice,în combinaţii şi culori neaşteptate. Buchetul miresei este oglindirea sufletului ei.

Tendin\ele de urmat `n alegereaflorilor pentru nunt[


DIET~

Meiul este un alimentstr[vechi, pe care omul moderntrebuie s[-l introduc[ din nou `nalimenta\ie. Datorit[ efectului al-calin, meiul poate fi utilizat cusucces pentru a combate excesulde acizi din organism. Aceast[afec\iune a omului modern pre-dispune la diverse boli ;i st[ri ne-gative ale organismului.

Func\ia principal[ a stomacului es-te de a amesteca m]ncarea consumat[cu sucurile gastrice, `ncep]nd astfelprocesul complex al digestiei.

Combaterea arsurilor stomacale

Interiorul stomacului are particula-ritatea de a fi capabil s[ reflecte starea despirit. C]nd suntem entuziasma\i ̀ ncepes[ se contracte, iar `n situa\ii de stres`ncepe s[ secrete sucuri. Toate acestea sedatoreaz[ faptului c[ exist[ o leg[tur[ di-rect[ `ntre creier ;i stomac, prin inter-mediul sistemului nervos autonom (ve-getativ). Orice anxietate sau emo\ie afec-teaz[ func\ionarea stomacului.

Pentru c[ stomacul poate descom-pune ;i digera proteine, merit[ s[ ne`ntreb[m de ce nu se diger[ singur, datfiind c[ este alc[tuit ̀ n principal din pro-teine. Cu alte cuvinte, este normal ca sto-macul s[ secrete o cantitate mare de acizipentru a digera alimentele (de exemplucarnea), dar de ce diger[m carnea f[r[ afi digerat[ propria noastr[ carne-peretelestomacului?

~n condi\ii normale, acest lucru nuse ̀ nt]mpl[ datorit[ mucoasei, care ac\io-neaz[ ca o adev[rat[ barier[ de mucusce `l `nf[;oar[ ca o pelicul[, protej]ndu-i interiorul de sucurile acide. C]nd secreeaz[ o bre;[ ̀ n aceast[ barier[ de mu-cus, sucurile stomacale atac[ propriulperete al stomacului, provoc]nd gastrit[(iritarea mucoasei) ;i ulcer gastric (ero-ziunea ;i pierderea de substan\[ din mu-coas[).

Stomacul are nevoie de o `ngrijirespecial[ pentru a p[stra bariera protec-toare de mucus. Aceast[ ̀ ngrijire includemese regulate, respect]nd perioadele deodihn[ necesare stomacului.

Cum spuneam, prezen\a acidului `nstomac este normal[ ;i, dac[ bariera demucus ̀ n acest organ este intact[, acidulnu provoac[ niciun simptom. Totu;i, eso-fagul este foarte sensibil la acest acid.C]nd apare refluxul, sucurile stomacaleurc[ `n esofag, provoc]nd o senza\ie dearsur[ ;i chiar durere. Se consider[ c[cea mai bun[ metod[ de calmare a arsu-rilor la stomac este consumul unui paharde ap[. Apa dilueaz[ sucurile gastrice ;iare rezultate mai bune dec]t laptele saualte b[uturi. B[utul apei, de asemenea,cre;te produc\ia de mucus protector `nmucoasa stomacal[. Exist[ de asemenea,alimente care calmeaz[ arsurile, cumsunt< morcovii cruzi sau g[ti\i, merelecrude sau la cuptor, papaya ;i ananasul,datorit[ con\inutului lor ridicat de enzi-me digestive ;i fibre, sucul de varz[ crud[;i sucul de cartofi cruzi.

Dintre alimentele care trebuie elimi-nate sau reduse , la loc de frunte stau ali-mentele pr[jite, alimentele grase, condi-mentele, m]nc[rurile de tip fast food.Apoi urmeaz[ b[uturile alcoolice, ca-feaua, tutunul ;i b[uturile carbogazoase.Contrar a ceea ce se credea, laptele nueste un bun remediu pentru arsurile lastomac. El are un efect temporar de ne-utralizare, dar apoi determin[ o secre\iesporit[ de acid `n stomac. Un efect ne-

gativ `l au ;i anumite medicamente, `nspecial antiinflamatoarele precum ;i ibu-profenul ;i aspirina.

Dintre antiacizii chimici, men\ionezbicarbonatul de sodiu, care diminueaz[imediat arsurile la stomac, dar nu esterecomandat pentru c[ este absorbit `ns]nge ;i `mpov[reaz[ rinichii ;i inima.Antiacizii pe baz[ de aluminiu ;i mag-neziu sunt tolera\i mai bine, dar producun efect de recrudescen\[ ;i `n cele dinurm[ pot reduce absorb\ia calciului.Omeprazolul nu trebuie folosit continuudatorit[ efectelor secundare negative.

Ca s[ concluzionez, vindecarea defi-nitiv[ a arsurilor stomacale necesit[ multmai mult dec]t simpla luare a unui anti-acid. Sunt necesare schimb[ri ̀ n stilul devia\[ ;i respectarea dietei alcaline.

Poate fi utilizat cu succes `n combaterea acidozei

“Incluz]nd meiul `n dieta dumnea-voastr[ va ajuta\i `n mod extraordinarorganele digestive< stomacul, splina ;ipancreasul” sus\ine doctorul GillianMcKeith. Chinezii consider[ c[ meiuleste regele cerealelor ;i continu[ s[-l con-sume de secole. ~n schimb, `n dieta oc-cidentalilor meiul a fost `nlocuit treptatcu gr]u ;i porumb. Acela;i GillianMcKeith ne recomand[ `n cartea sa“Hran[ vie pentru s[n[tate” meiul, prin-tre cele 12 superalimente naturale.

Din p[cate, meiul este cunoscut maidegrab[ ca fiind hran[ pentru p[s[ri.Este `ns[ o cereal[ versatil[, bogat[ `nsubstan\e nutritive, foarte potrivit[ pen-tru a fi oferit[ inclusiv bebelu;ilor.

Meiul este bogat `n vitaminele com-plexului B, Magneziu, Fier, Potasiu, Fos-for ;i este o surs[ bun[ de proteine ;i fi-bre. Nu con\ine gluten motiv pentru carepoate fi consumat f[r[ grij[ de persoanelecu intoleran\[ la acest amestec de pro-teine.

Meiul con\ine substan\ele nutritivenecesare func\ion[rii normale a apara-tului digestiv. Indigestia cronic[, gazele,

balon[rile, grea\a, ulcera\iile stomacale,sunt probleme care se pot rezolva cu aju-torul consumului de mei. Datorit[ efec-tului alcalin, meiul poate fi utilizat cusucces ̀ n combatrea acidozei (excesul deacizi din organism). Aceast[ afec\iune aomului modern predispune la osteopo-roz[, tulbur[ri digestive, performan\e fi-zice ;i mentale slabe, nervozitate. Aci-doza poate fi ;i cauza dezvolt[rii infec\ii-lor micotice, cum ar fi candidoza.

Printre alte beneficii ale meiului semen\ioneaz[< efectul energizant, redu-cerea presiunii arteriale(datorit[ magne-ziului), reducerea severit[\ii atacurilorde astm, efectul diuretic, antidiareic, an-tivomitiv ;i bactericid.

Pentru consum, meiul poate fi com-binat at]t cu fructe c]t ;i cu legume. Dac[nu ave\i idee cum se g[te;te, cea maisimpl[ solu\ie este s[ ̀ nlocui\i orezul dinre\ete cu mei.~nainte de preparare, meiulintegral se spal[ bine `n c]teva ape p]n[la ̀ ndep[rtarea complet[ a impurit[\ilor.Mai apoi se poate hidrata pentru c]tevaore(sau peste noapte), ;i se poate g[ti ca;i orezul. Se fierbe la foc mic aproximativ20-30 de minute. Meiul fiert se poateadauga la supe, salate ;i tocane.Pentru aob\ine budinc[ sau piure de mei se folo-se;te meiul “pulbere” sau f[in[ de mei,ob\inut[ prin r];nirea meiului ;i ap[,ad[ug]ndu-se 1-2 c[ni de ap[ la un sfertde can[ de f[in[ de mei. Secretul este s[amesteca\i continuu, pentru a evita for-marea cocoloa;elor. F[ina de mei se poa-te adauga de asemenea la preparareap]inii de cas[ sau a deserturilor, al[turide f[ina integral[ sau alb[.

Pentru a da un gust mai bun meiului,similar cu cel al susanului sau al nucilor,acesta se pr[je;te `n tigaie `nainte de a-lg[ti. C]nd are o culoare aurie se adaug[`n ap[ sau sup[ fierbinte ;i se continu[fierberea ca mai sus.

Meiul se poate adaug[ de asemenea,`n piureuri de fructe ;i legume sau `namestec cu alte cereale.

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Meiul este bogat `n vitaminele complexului B, Magneziu, Fier, Potasiu, Fosfor ;i este o surs[bun[ de proteine ;i fibre. Nu con\ine gluten motiv pentru care poate fi consumat f[r[ grij[ de per-soanele cu intoleran\[ la acest amestec de proteine.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Meiul este motorul digestiei;i un bun energizant

Pentru consum el poate fi combinat at]t cu fructe c]t ;i cu legume

Am voie să consum ocazionalo friptură dacă am fost diagnos-ticat cu diabet? Iată una dintre în-trebările persoanelor care suferăde cea mai frecventă boal[ denutriţie.

Carnea nu crește glicemia, în schimbgrăsimea favorizează rezistenţa la insu-lină. La cei mai mulţi pacienţi diagnos-ticaţi cu diabet, această afecţiune se aso-ciază și cu hipertensiune arterială, cu unnivel crescut al grăsimilor din sânge saucu un nivel crescut al acidului uric.

Din această cauză, consumul de car-ne, în special de carne grasă sau carnetocată, prăjită este destul de problematic,spun medicii endocrinologi.

Așadar, dacă pacienţii cu diabet îșiţin sub control afecţiunile conexe, nuexistă restricţii majore în privinţa cărnii.

Poate consuma aproximativ 100 degrame de carne pe zi. Modul de prepa-rare< copt sau fiert, nu prăjit în ulei.

În diabet, problema nu o reprezintăproteina din carne, ci grăsimea. Aceastacrește rezistenţa la insulină. Așadar, artrebui evitată. Este mai ușor în privinţacărnii de pasăre, deoarece grăsimea segăsește imediat sub piele, deci e localiza-tă.

În mușchiul de vită, de oaie sau deporc, grăsimea se află între fibre. Deci eimposibil de înlăturat. Acesta e motivulpentru care cantitatea de carne roșie tre-

buie redusă. În plus, lângă o friptură pre-parată la cuptor fără ulei, evitaţi o com-binaţie dezastruoasă.

Este de preferat să se evite combinaţiadin proteinele animale din carne și ami-donoase, glucide, chiar dacă sunt glucideintegrale, pentru că procesul de absorbţiea alimentelor nu se mai face corespun-zător.

O singură alternativă e permisă

Pentru cei care vor să consume carne,cea mai bună alegere este ca ea să fie con-sumată cu legume. Este vorba de alătu-rarea dintre carnea la cuptor și salate ge-neroase cu puţin ulei de măsline și la felde puţin oţet natural. Lângă o carne fiar-tă, puteţi adăuga pentru gust un sos cuhrean, ulei de măsline și oţet natural.

O friptură la cuptor se asociază corectși cu mazăre, fasole verde sau ciuperci,peste care e indicată zeama unei lămâi. Înfelul acesta veţi reuși și să slăbiţi, obiectivesenţial în controlarea diabetului.

Conform site-ului csid.ro, prin slă-bire, rezistenţa la insulină scade, prin ali-mentaţie mai săracă în lipide, rezistenţala insulină scade. Și atunci diabetul za-harat se ameliorează, spune medicul en-docrinolog. Astfel, pacienţii pot să își re-ducă doza de insulină, la recomandareamedicului și își vor controla boala doarprin dietă.

Gr[simea din carne cre;terezisten\a la insulin[

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


Potrivit tradiţiei, în această zia praznicului Na;terii SfântuluiIoan Botezătorul (24 iunie),anual, se serbează «Sânzâienele».Această sărbătoare se numește«Sânzâiene» în sud-vestul, nordulși centrul României și «Drăgaica»în Moldova de Sud, Dobrogea șiMuntenia.

Sărbătoarea Sânzâienelor este cu datăfixă (24 iunie), fiind dedicată Sânzâienei,protectoare a lanurilor de grâu și orz afla-te în pârg.

Amuțitul cucului

Este una dintre cele mai îndrăgitesărbători ale verii, care adună laolaltă unmare număr de obiceiuri< efectuarea ob-servaţiilor astronomice și meteorologice,în special la răsăritul Găinușei sau Cloșteicu Pui, în raport cu care se calculeazăapoi timpul favorabil culegerii grâuluide toamnă> culegerea plantelor de leac șia picăturilor de rouă pentru cosmeticapopulară (cele mai de seamă plante deleac care se culeg în această zi sunt< sân-zâiana – care este bună pentru roada gră-dinilor și a câmpului, pentru pepeni șicurechi; usturoiul – întrebuinţat pentrudiferite leacuri> cicoarea – pentru dureride șale> cimbrișorul – împotriva pârlelii>aceste plante vor fi bune de leac dacă sevor sfinţi la biserică)> scalda rituală a fe-telor și nevestelor tinere în ape curgătoare

sau tăvălirea lor prin pajiștile înrouratepentru a fi frumoase și îndrăgite în cursulanului> spălarea părului de către fete cuiarbă mare pentru a fi plăcute feciorilor>aflarea ursitei prin împletirea cununiţelorde sânzâiene și aruncarea acestora peacoperișul casei sau șurii. În această pe-rioadă a anului cucul încetează a cânta>el cântă numai de la Buna Vestire până

la Sânzâiene, când se îneacă cu orz saucireșe și răgușește. Muţirea cucului re-prezintă un semn că a sosit vremea cosiriifâneţelor. Se crede că dacă și după Sân-zâiene cântă cucul, timpurile vor fi rele,aducând foamete mare, războaie și ne-norociri. Alţii consideră că după aceastăzi, cucul se preface în uliu și începe iarășia cânta.

Umblatul cu făclia

Acum se organizează vestitele târguride Sânzâiene, iar momentul cel mai im-portant al sărbătorii îl constituie umbla-tul cu făclia, ceremonial la care participăîntreaga suflare a localităţilor (vezi IonGhinoiu, «Vârstele timpului», EdituraMinerva, București, 1988, p. 266). Făclii-le, lucrate din lemn de molid uscat, serotesc în sensul mersului soarelui, roto-coalele de foc având un pronunţat carac-ter al cultului solar, care ar putea simbo-liza bucuria victoriei luminii asupra în-tunericului. Tudor Pamfile afirmă că înMoldova, de Sânzâiene, se face «descân-tecul de întors inima cuiva», pentru aalunga ura dintre două persoane. Con-form acestui ritual, se scot nouă cărbuniaprinși din vatra focului și peste ei se pu-ne cu gura în jos o ulcică> deasupra ulci-căi se pun iarăși trei cărbuni aprinși, dupăcare se descântă astfel< «Eu voi întoarceulcica asta/Și ulcica întoarce vatra/Și va-tra întoarce soba/Și soba întoarce grinzilecu horna/Și grinzile întorc podelele,/Lea-turile și șindrilele,/Șindrilele întorc crân-gurile/Și crângurile întorc pe Sfântul Spi-ridon/Și pe Sânzâiene/Și pe Maica Dom-nului/Să întoarcă inimile celor împrici-naţi/Unul asupra altuia/Cu cugetele/Șicu dragostea/Să se împăciuiască!» Căr-bunii de pe fundul ulcelei care s-au stinssau au prins cenușă în timpul cât s-a ros-tit de trei ori descântecul, se udă cu apăneîncepută. Din apa aceea, cei învrăjbiţibeau o parte, iar cu ceea ce rămâne se

spală pe faţă și-și stropesc hainele. Căr-bunii de sub ulcică închipuie dușmaniiși duhurile rele, care învrăjbesc oamenii;de aceea se iau și se pun jos lângă ușă, secalcă în picioare și apoi se aruncă în gu-noi (Tudor Pamfile, «Sărbătorile la ro-mâni», Editura Saeculum I.O., București,1997, ediţie și introducere de Iordan Dat-cu, p. 69). În Banat, de Sânzâiene, ceicare sunt cu dare de mână dau de poma-nă pentru sufletele morţilor câte un colaccu jordilene (caise și pere); acest obiceiconstituie «Moșii de Sâmzenii» (OtiliaHedeșan, «Lecţii despre calendar (cursde folclor », Universitatea de VestTimișoara, 1998, p. 196).

Poporul român a mai legat de Sân-zâiene și numele Sfântului Ioan cel Nou,ale cărui sfinte moaște, făcătoare de mi-nuni, se găsesc la Suceava, în mănăstireacare-i poartă numele, unde anual, în 24iunie, numeroși pelerini vin în procesiu-ne pentru a se închina.

Poporul român a știut întotdeaunace rol are Dumnezeu în viaţa cotidiană,a sesizat influenţa Acestuia prin diferiteacţiuni, atât în domeniul public, cât și încel privat, acordându-I cinstea cuvenită.Alături de acest cult, fiecare zonă etno-folclorică și-a format o serie de tradiţiireferitoare la sărbători în paralel cu datelefurnizate de Biserică. Acestea nu au avutînsă rolul înstrăinării de Dumnezeu, cidimpotrivă, mărirea respectului faţă dedivinitate, ca fiind singura forţă supremăce poate învinge puterea răului și con-duce omenirea pe calea cea bună.

Pr. dr. Cristian Bolo;

Colegiul Național Mihai Emi-nescu din Satu Mare are privile-giul de a fi primul liceu din Ro-mânia a cărui monografie apareîn Colecția Centenarium la Edi-tura Didactică ;i Pedagogică.Lansarea monografiei a avut locjoi, 22 iunie, în prezența autorilor,a conducerii colegiului ;i a nume-ro;i eminescieni, prieteni ;i cola-boratori ai ;colii.

Ediția de față aduce la zi oa-meni ;i fapte, palmaresul de ac-tivități, competiții, olimpiade ;co-lare care fac cinste ;colii. Până laapariția acestei ediții de colecție,Colegiul Național Mihai Emines-cu mai are trei monografii, în fie-care dintre ele fiind cuprinse dateistorice, aspecte din activitateadascălilor ;i a elevilor de-a lungultimpului.

Prima dintre ele este intitulată Li-ceul “Mihai Eminescu” din Satu Mare,Monografie 1634 - 1994 a fost scrisă deistoricul Aurel Socolan ;i de doamnaprofesoană Lucia Munteanu. Volumula apărut în anul 1994 prin grija directo-rului de atunci, Gheorghe Miclău;, iaralte două monografii apărute `n 2009;i 2012 prin efortul deosebit al profeso-rilor eminescieni Rozalia ;i GheorgheCosma.

“Ar trebui să ;tie toată lumea că, fie-care are dreptul de a primi… educație,instrucție ;i cultură, dare are ;i obliga-ția… de a da înapoi ;i ceva din tot ce aprimit!. Cei care scriu ;i fac istorie ;i

cultură ;tiu ce greu se… scrie o carte.Scrierea unei cărți este o … dulce ;i greapovară, la care se… înhamă cel carescrie. Scrie pentru oamenii care vor…cultură, pentru oamenii care vor să-;icunoască istoria lor” scrie prof. OvidiuT Pop în cuvântul “Către eminescieni”.De asemenea, sunt amintite câteva datede referință ;i anume faptul că anul2019 va marca o sută de ani de la pre-luarea Colegiului Regal Romano-Cato-lic de către autoritățile române ;i pune-rea bazelor pentru un liceu românesc laSatu Mare, primul din România carepoartă numele poetului național “MihaiEminescu”, devenind “patron spiritual”.Tot anul 2019 este un an al evaluărilorprin împlinirea a 380 de ani de la înfi-ințarea unui gimnaziu la Satu Mare înanul 1639, an consfințit în Edictul datla Viena de către Ferdinand al III -leapunându-se astfel bazele învățământuluilocal.

De asemenea, se împlinesc 160 deani de la introducerea în anul 1859 alimbii române de către protopopul grecocatolic Petru Bran, primul profesor delimbă română al gimnaziului.

Istoria colegiului în imagini

În cele peste 340 de pagini ale mo-nografiei, ne atrag atenția, datele cu ca-racter istoric, personalitățile care s-auformat pe băncile acestui liceu, numemarcante ̀ n mediul academic, în cultu-ră, ;tiință, medicin[ ;i nu numai. În ega-lă măsură se remarcă corpul profesoralde excepție pe care l-a avut liceul în toatăaceastă perioadă, dar ;i activități, im-plicit rezultatele notabile care au pro-pulsat colegiul în topul unităților de în-

vățământ de elită pe care le are Româniala ora actuală.

Primele două capitole prezintă în-ceputurile învățământului sătmărean ;iistoricul înființării Liceului Mihai Emi-nescu la Satu Mare. Este descris con-textul politic, social ;i cultural spiritualal perioadei. Fără urmă de tăgadă Li-ceul Mihai Eminescu a scris istorie, unloc care nu ;i-a uitat înainta;ii, acelepersonalități care au luptat pentru în-vățământul sătmărean precum< GrigoreMaior, Petru Bran ;i Vasile Lucaciu. Afost ;i este leagăn de cultură ;i formarepentru generații de eminescieni, o ade-vărată pepinieră de talente, tineri careprin pasiunile lor au adus faimă cole-giului, l-au făcut cunoscut în țară ;i pes-te granițe.

CNME, membru fondator alAlianței Colegiilor Centenare

O secțiune aparte o constituie albu-mul liceului, istoria în imagini a cole-giuluiMihai Eminescu, care spre deose-bire de edițiile de până acum aduce înprim plan fotografii unicat, păstrate încolecțiile unor fo;ti eminescieni.

Nu în ultimul rând, merită amintitfaptul că în România s-a înființat recentAlianța Colegiilor Centenare care reu-ne;te peste 50 de colegii membre, Co-legiul Național Mihai Eminescu din SatuMare fiind membru fondator. Pre;edin-tele Alianței Colegiilor Centenare esteprofesorul de matematică George Ca-zacu de la Colegiul Național “SfântulSava” din Bucure;ti, cel care a inițiatpublicarea monografiilor colegiilor cen-tenare în seria Centenarium.

Sânzâienele în con;tiin\a poporului român

Este cea de-a patra monografie a CN Mihai Eminescu, Satu Mare

Sărbătoarea Sânzâienelor este cu dată fixă (24 iunie), fiind dedicată Sânzâienei,protectoare a lanurilor de grâu și orz aflate în pârg

EDUCA}IE“Ar trebui să ;tie toată lumea că, fiecare are dreptul de a primi… educație, instrucție ;i cultură,

dare are ;i obligația… de a da înapoi ;i ceva din tot ce a primit!. Cei care scriu ;i fac istorie ;icultură ;tiu ce greu se… scrie o carte. Scrierea unei cărți este o … dulce ;i grea povară, la care se…înhamă cel care scrie. Scrie pentru oamenii care vor… cultură, pentru oamenii care vor să-;icunoască istoria lor” - prof. dr. Ovidiu T. Pop

Monografia CN Mihai Eminescu apare în Colec\ia Centenarium


ACTORIAm avut parte de comedie bulevardieră franceză, comedie clasică românească, comedie ame-

ricană modernă, comedie de ultimă oră ;i chiar comedie renascentistă. Spectatorii dornici derelaxare au avut a;adar destule motive de râs.

Legendarul actor britanic Da-niel Day-Lewis, care a făcut istoriecâștigând trei statuete Oscar pen-tru cel mai bun actor, a surprinsanunțând decizia sa de a părăsidefinitiv platourile de filmare, in-formează miercuri AFP și DPA.

Daniel Day-Lewis „nu mai lucreazăca actor”, a declarat purtătoarea sa decuvânt, Leslee Dart, într-un comunicatcitat marți de revista de specialitate Va-riety.

Anglo-irlandezul în vârstă de 60 deani, considerat unul dintre actorii ceimai talentați ai generației sale, „esteextrem de recunoscător față de toți co-laboratorii săi și față de public dupăatât de mulți ani. Aceasta este o deciziepersonală și nici el, nici reprezentanțiisăi, nu vor comenta”, a mai spus Dart.

Singurul actor cu trei premiiOscar pentru rol principal

Actorul recunoscut pentru exi-genț[, partizan al imersiunii completeîn personajele sale, este primul și pânăîn ziua de azi singurul care a câștigattrei premii Oscar pentru cel mai bunactor într-un rol principal (”My leftfoot” în 1990, ”There will be blood” în2008 și ”Lincoln” în 2012).

Ultimul său film, regizat de PaulThomas Anderson, ”Phantom Thread”,urmează să fie lansat pe marile ecranela sfârșitul lunii decembrie în StateleUnite. În acesta, Day-Lewis joacă rolulunui designer de modă care lucreazăîn înalta societate londoneză a anilor1950.

Actorul britanic Daniel Day-Lewis,de trei ori distins cu premiul Oscarpentru cea mai bună interpretare mas-culină, s-a născut la 29 aprilie 1957, la

Londra.Este fiul renumitului poet irlandez

Cecil Day-Lewis, cunoscut sub pseu-donimul Nicholas Blake, și al actrițeiJill Balcon și nepot al lui Sir MichaelBalcon, personalitate importantă a ci-nematografiei britanice, director al re-numitelor studiouri Ealing.

Daniel Day-Lewis este cunoscutpentru faptul că-și însușește rolurile încare joacă pe toată perioada filmărilor,în viața sa de zi cu zi, nu numai pe pla-

tourile de filmare.Astfel, pentru rolul din filmul ”The

Unbearable Lightness of Being”, în carea jucat alături de Juliette Binoche, nunumai că a învățat limba cehă, dar a șirămas în pielea personajului timp deopt luni, cât au durat filmările. De ase-menea, pentru o interpretare cât maiautentică a personajului Christy Browndin ”My Left Foot” (1989), actorul aîncercat să experimenteze viața uneipersoane paralizate, deplasându-se în-tr-un scaun cu rotile chiar și în afarafilmărilor, solicitând pentru aceastaajutorul membrilor echipei de filma-re.

Daniel Day-Lewis obișnuia să iapauze destul de lungi între filme, pen-tru a se dedica apoi în întregime unuinou rol, dar se pare că tocmai aceastaeste cheia succesului său.

În 2012, actorul l-a interpretat peAbraham Lincoln, unul dintre cei maiiubiți președinți americani, în filmul”Lincoln”, în regia lui Steven Spielberg.Acest rol i-a adus premiul BAFTA șicel de-al treilea premiu Oscar pentrucel mai bun actor principal.

În cadrul unei ceremonii care aavut loc în noiembrie 2014, la PalatulBuckingham, Sir Daniel Day-Lewis afost distins cu titlul de Cavaler al Or-dinului Imperiului Britanic, de cătreDucele de Cambridge. Fusese inclus

pe Lista de onoare a Zilei de naștere aReginei din luna iunie, actorul decla-rându-se atunci ”extrem de surprins șideopotrivă deosebit de încântat” deacordarea acestei distincții.

Deşi unul dintre cei mai doriţi ac-tori de la Hollywood, Daniel Day-Le-wis era însă şi unul dintre cei mai se-lectivi şi pretenţioşi actori din lume,aşteptând ani întregi pentru a acceptaun nou proiect. De exemplu, între anii1998 şi 2010, a acceptat să joace în doarcinci filme. După ce în 1997 a apărutîn „The Boxer“, a dispărut de pe mareleecran vreme de cinci ani, până cândMartin Scorsese l-a convins să se în-toarcă pentru „Gangs of New York“. Înperioada în care s-a ţinut departe delumina reflectoarelor, potrivit maimultor relatări din presa străină, artis-tul ar fi confecţionat încălţăminte înItalia. Într-un interviu pentru „TheGuardian“, actorul spunea< „Pur şi sim-plu nu am mai vrut să mă implic în fil-me, voiam să fiu departe de toate,aveam nevoie de puţină linişte.“

Daniel Day-Lewis este căsătorit cuscriitoarea şi regizoarea Rebecca Mil-ler, alături de care are trei copii. „Înafara platourilor de filmare viaţa meaeste una în care îmi urmăresc curiozi-tăţile la fel de avid ca şi atunci când lu-crez“, a mai declarat Day-Lewis pentruThe Guardian în 2008.

În ultima dintre cele trei sta-giuni petrecute de Teatrul de Nordla Casa de Cultură a Sindicatelor,s-au distribuit ;i la spectacolelesecției române chestionare cu pri-vire la preferințele publicului.Probabil comedia a câ;tigatdeta;at sondajul, lucru de altfelobi;nuit în asemenea consultări,iar conducerea Teatrului chiar aoferit, la revenirea în Sala Maredin strada Horea, o stagiune do-minată copios de textele comice.

Am avut parte de comedie bulevar-dieră franceză, comedie clasică româ-nească, comedie americană modernă,comedie de ultimă oră ;i chiar comedierenascentistă. Spectatorii dornici de re-laxare au avut a;adar destule motive derâs, realizările teatrale fiind desigurconcepute destul de diferit ;i nu întot-deauna la fel de inspirat. Spre bucurianoastră, nu prea am avut parte de umorgrosier, cum se practică prin serialeleTV autohtone. Teatrul încă ține la oanumită eleganță.

Le-am consemnat pe toate, în or-dinea aparițiilor, în cronicile din Infor-mația de Duminică. Acum, pentru căsecția română nu a mai organizat o galăde final de stagiune, ne propunem noisă aruncăm o privire retrospectivă asu-pra celor văzute pe scena sătmăreanădin octombrie 2016 până în iunie 2017

Recitaluri actorice;tide pomină

Referindu-ne deocamdată doar lacomedii, rămâne memorabil recitalul

oferit de Vasile Blaga în piesa scrisă par-că anume pentru el de Cornel Udrea,“Ai promis, te rog să mori!”. Un spec-tacol regizat de Andrei Mihalache carea avut parte ;i de o reprezentație de galăla Cluj-Napoca, un text complex ;i ofer-tant care i-a oferit lui Blaga ocazia de aarăta tot talentul său comic cu accentemelancolice, care l-a făcut atât de în-drăgit. Un spectacol care nu se va jucades, dar care va rămâne în amintireatuturor celor care l-au văzut.

Un alt recital actoricesc de pominăa oferit Ioana Cheregi în “Desculț înparc” de Neil Simon, în regia LaureiMoldovan. Am descoperit ;i aici oactri\[ complet[, al c[rei talent`nflore;te sub o conducere regizoral[competent[. De altfel Ioana a c];tigatrecent premii de interpretare ;i pentrurolul asumat `n “Edmond” de DavidMamet, un spectacol al Teatrului Mu-nicipal din Baia Mare. :i acolo, ;i `n“Descul\ ̀ n parc”, ;i ̀ n spectacolele Im-

pro:tim, rela\ia ei sentimental[ ;i pro-fesional[ cu Andrei Stan se arat[ defoarte bun augur ;i le dorim am]ndu-rora texte care s[-i pun[ c]t mai bine`n valoare `n anii care vin.

Ciprian Vultur a fost din nou cen-trul de greutate în mai multe spectacole,cu rolul principal din “Cină cu pro;ti”,un spectacol îndrăgit de public din pri-ma clipă, regizat bine de Daniel Vulcu,;i mai ales cu rolul de jolly-joker al luiIordache din “D-ale carnavalului”, pe

finalul stagiunii, un spectacol care înmod normal ar trebui să țină afi;ul ;iîn stagiunea viitoare.

:i totu;i, în opinia noastră, specta-colul care a marcat această stagiune nua fost o comedie, ci mai curând o dra-mă. “Cabinierul” de Ronald Harwood,în regia lui Ovidiu Caița, a fost primapremieră ;i a oferit o altă prestație im-presionantă a celor doi actori, CiprianVultur (din nou) ;i Radu Botar, într-un decor de mare expresivitate realizatde Alexandru Radu (care a primit decurând o nominalizare la premiul Fes-tivalului “Atelier” de la Baia Mare). Via-ța nu înseamnă doar râs, iar acest spec-tacol te lasă cu o senzație de catharsisdeplin, fiind ceva mai mult decât douăore agreabile la teatru.

Revelații ;i căderi

Cornel Miron s-a impus publiculuiprin rolul din “Desculț în parc” ;i mo-nodrama “Treisprezece”, puțin jucată,din păcate. Crina Andriucă a lăsat oimpresie plăcută atât în “Lumânărarul”- altminteri o cădere grandioasă - cât ;iîn “Ai promis, te rog să mori!” ;i suntemfoarte curio;i s-o vedem într-un rol maiconsistent în viitor. Spectacolele pentrucopii fie s-au menținut într-o rutină co-modă, fie s-au complăcut în divagațiimult prea complicate pentru vârsta ce-lor mici (cum s-a întâmplat în “Adevă-rata poveste a celor trei purcelu;i”). Înaltă ordine de idei, ni se pare inadmi-sibil faptul că în holul Sălii Mari încănu au revenit fotografiile actorilor, căcifără ei Teatrul ar rămâne doar o clădirerenovată corect, dar lipsită întrucâtvade farmecul de altădată.

Daniel Day-Lewis a anun\at c[ pune cap[t carierei de actor

Instantaneu din comedia “Ai promis, te rog să mori!” scrisă de Cornel Udrea ;i regizată de Andrei Mihalache

Daniel Day-Lewis `n rolul pre;edintelui american Abraham Lincoln

Teatrul de Nord `ncheie o stagiunederulat[ sub semnul comediei


MAGAZIN

În ziua de astăzi, din lipsă de spaţiusau din comoditate, tot mai multe per-soane își usucă hainele proaspăt spălatepe un stativ în sufragerie sau chiar încamera în care dorm. Experţii averti-zează, însă, cu privire la siguranţa aces-tui obicei pentru sănătate.

Aceste riscuri cresc în cazul în carecasa nu este prevăzută cu un sistemmodern de ventilaţie sau nu este aeri-sită așa cum trebuie atunci când hainelesunt întinse și uscate în interiorul ca-merelor.

Acest obicei conduce la apariţiamucegaiului de interior și a acarienilor,ambele fiind extrem de păcătoase pen-tru sănătate, crescând riscul de apariţiea astmului și a altor afecţiuni respira-torii. Inhalarea agenţilor fungiciformaţi din cauza umezelii este cauzacare conduce la apariţia alergiilor res-piratorii, explică experţii. Astfel, esterecomandat ca, în cazul în care locuinţanoastră nu dispune de un sistem deventilaţie performant, care să permităabsorbţia umezelii, să fie evitată usca-rea hainelor în interior.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Cercetătorii au descoperit căo zonă masivă din AntarcticaApuseană s-a topit, aceştia se temcă astfel de evenimente vor conti-nua să apară şi în viitor din cauzaîncălzirii planetei.

În vara lui 2016, suprafaţa ca-lotei Ross s-a dezgheţat în unelelocuri, în total zonele afectate detopire au atins 777.000 de kilo-metri pătraţi, informează ScienceAlert.

Experţii susţin că topirea gheţii lasuprafaţă ar putea provoca creştereanivelului oceanelor cu 3 metri. ,,Ob-servaţiile ne oferă informaţii despreviitor. Mulţi cercetători consideră căAntarctica Apuseană a început să sedezintegreze, fenomen produs în mareparte de apa cu temperaturi crescutecare macină partea inferioară a calotei,''a declarat David Bromwich, unul din-tre autorii studiului.

Cercetătorii din cadrul Scripps In-stitution of Oceanography, precum şialte instituţii, au observat topirea prinimplementarea unei staţii de monito-rizare în zonele îndepărtate din An-tarctica Apuseană care poate detectaîncălzirea atmosferică şi prezenţa no-rilor care conţin o cantitate mare deumezeală. Bromwich şi echipa sa auanalizat cu ajutorul sateliţilor conse-cinţele evenimentului, iar informaţiileprin microunde au dezvăluit suprafaţaimensă topită.

Rezultatele au sugerat că stratul de

gheaţă Ross este acoperit de lacuri şibălţi. ,,În unele părţi, apa era ameste-cată cu zăpadă,'' spune Bromwich. To-pirea a avut loc în timpul fenomenuluiEl Nino, în timpul căruia temperaturilecrescute sunt aduse în zona vestică aAntarcticii. În acest caz, fenomenul aadus umiditate în aer din ocean.

Au existat ploi `n Antarctica,fenomen extraordinar pentruaceast[ zon[

Cercetătorii au raportat că deasu-pra calotei Ross au existat şi ploi, feno-men neobişnuit pentru această zonă.

,,Cine a mai auzit de ploi în Antarctica,este ca un deşert,'' au declarat cercetă-torii.

Bromwich susţine că fenomeneprecum El Nino ar putea fi mult maifrecvente în viitor, provocând topireaunei zone masive din calota glaciară aAntarcticii.

Topirea a avut loc în timpul fenomenului El Nino, în timpul căruia temperaturile crescute sunt aduse în zona vestică aAntarcticii. În acest caz, fenomenul a adus umiditate în aer din ocean

Papa Francisc a recunoscut căteoria evoluţiei şi Big Bang-ulsunt reale şi că Dumnezeu nu este„un magician cu o baghetă ma-gică”.

Adresându-se Academiei Pon-tificale de Ştiinţe, papa Francisca făcut o serie de declaraţii carepun punct „pseudo-teoriilor”creaţionismului şi creaţiei inteli-gente, care ar fi fost încurajate depredecesorul său, Benedict XVI.

Francisc a explicat că teoriile şti-inţifice nu sunt incompatibile cu exis-tenţa unui creator - argumentând căsunt chiar necesare< “Când citim des-pre Creaţie Geneză, riscăm să ne în-chipuim că Dumnezeu a fost un ma-gician cu o baghetă magică care puteaface totul. Nu este aşa”, a spus Papa.

“Big Bang-ul, despre care astăzicredem că stă la baza originii lumii,nu contrazice intervenţia creatoruluidivin, ci mai degrabă o impune. Evo-luţia în natură nu este în răspăr cunoţiunea crea\iei, pentru că evoluţianecesită crearea fiinţelor care evoluea-ză.”

Biserica catolică şi-a construit de-mult reputaţia de a fi anti-ştiinţă - înistorie r[mânând celebru episodul încare Galileo Galilei s-a confruntat cu

inchiziţia şi a fost forţat să îşi retractezeteoria „eretică” că Pământul se învârteîn jurul Soarelui.

Comentariile papei Francisc con-tinuă drumul deschis de Papa Pius alXII-lea, care a venit cu o anumită des-

chidere către ideea evoluţiei şi a îm-brăţişat ideea Big Bang-ului. În 1996,Papa Ioan Paul al II-lea a sugerat larândul său că evoluţia este „mai multde o ipoteză” şi „un fapt dovedit”.

Papa Benedict al XVI-lea şi consi-

lierii săi au susţinut că ideea creaţieiinteligente stă la baza evoluţiei - se-lecţia naturală în sine este insuficientăsă explice complexitatea lumii.

Giulio Giorello, profesor şipreşedintele Institutului Naţional deAstrofizică din Italia, a spus pentruagenţia de presă italiană Adnkronos<”Declaraţia Papei este semnificativă.Suntem descendenţii direcţi ai BigBang-ului care a creat universul. Evo-luţia provine din creaţie.”

Papa Francisc a dezvelit un bust al lui Benedict al XVI-lea

Giulio Giorello, profesor de filo-sofie a ştiinţei la Universitata degliStudi din Milano, crede că Franciscîncearcă să “nu mai amplifice emoţiaunor posibile dispute” cu şiinţa.

Cu toate acestea, Papa Francisc l-a lăudat pe Benedict XVI, dezvelindun bust din bronz al fostului suveranpontif, la sediul Academiei Pontificalede Ştiinţe din Grădinile Vaticanului.

“Ştiinţa, cunoaşterea, înţelepciu-nea şi rugăciunea i-au îmbogăţit inimaşi spiritul său. Să îi mulţumim luiDumnezeu pentru darul pe care l-adat Bisericii şi lumii prin existenţa şipontificatul Papei Benedict”, a mai de-clarat Papa Francisc.

700.000 de kilometri p[tra\i din calotaRoss, Antarctica, sunt afecta\i de topire

Experţii susţin că topirea gheţii la suprafaţă ar putea provoca creşterea nivelului oceanelor cu 3 metri, lucru care este alarmant

Românii `;i puns[n[tatea `n pericoldatorit[ unui obiceiaparent inofensiv

A fost testat un nou mod de vacci-nare preventivă împotriva SIDA carepoate duce la eliminarea bolii. Va puteafi administrat oamenilor din 2018.

Un studiu recent demonstrează căoptimizarea modului și sincronizăriivaccinării este crucială pentru inducereaunui răspuns imunitar împotriva HIV,conform modelului preclinic elaboratde cercetători. De multe decenii, HIV areușit să facă faţă eforturilor susţinuteale savanţilor de a crea un vaccin eficientcare să-l prevină, dar cercetătorii de laThe Scripps Research Institute (TSRI)și de la La Jolla Institute for Allergy andImmunology (LJI) se îndreaptă către untratament care să elimine boala. Maimult ca alţi factori, administrarea unuivaccin experimental subcutanat șicreșterea intervalelor de timp între im-unizări au îmbunătăţit eficacitatea aces-tuia. Metoda a fost eficientă și în cazulneutralizării anticorpilor - un elementesenţial în eficienţa imunităţii care ajutăla eliminarea virusurilor înainte ca aces-tea să pătrundă mai mult în organism.Pân[ la acest studiu, procesul a fost di-ficil de generat în cazul HIV.

Dennis R. Burton de la TSRI și au-torul acestui studiu a precizat că „vacci-nurile cu care am lucrat sunt probabilcele mai promiţătoare prototipuri, iarunul dintre ele va fi aplicat pe oameniîn 2018”.

Un nou vaccin careprevine infestarea

cu SIDA va fiadministrat

oamenilor din 2018

Cercetătorii din cadrul Scripps Institution of Oceanography, precum şi alte instituţii, au observattopirea prin implementarea unei staţii de monitorizare în zonele îndepărtate din Antarctica Apuseanăcare poate detecta încălzirea atmosferică şi prezenţa norilor care conţin o cantitate mare de umezeală.Bromwich şi echipa sa au analizat cu ajutorul sateliţilor consecinţele evenimentului, iar informaţiileprin microunde au dezvăluit suprafaţa imensă topită.

Comentariile papei Francisc continuă drumul deschis de Papa Pius al XII-lea,care a venit cu o anumită deschidere către ideea evoluţiei

Papa Francisc spune c[ “Dumnezeu nu este un magiciancu o baghet[ magic[” ;i sus\ine teoria Big Bang


A crezut că reality show-ul„The Real Housewives of Be-verly Hills”, `n care aap[rut `nc[ din primulsezon, avea s[ durezedoar c]teva luni de zile,dar au trecut deja ;apteani de la debutul emi-siunii de succes. „Aschimbat multe `nvia\a mea, cu to\iine-am maturizat,iar rela\iile dintreprotagoniste auevoluat.”

Pro-duc\iaedi\iei dinBeverly Hillseste, probabil,cea mai popular[din franciza“Real Housewi-ves” (loca\iile in-clud New York,Dallas, Mel-bourne ;i Ches-hire), iar Kyle Ri-chards (48 deani), care a `nce-put s[ joace `n fil-me la v]rsta de 5ani, este `n centrulac\iunii. Ea este cea`mp[ciuitoare, cea cucare sim\i c[ te-ai pu-tea `mprieteni. „C]ndvezi toat[ drama dinemisiune, `\i imaginezic[ nu e distractiv lafilm[ri, dar ne amuz[mfoarte mult. Toate neves-tele din distribu\ie suntnemaipomenite – fru-moase, de;tepte, ni;temame grozave. Nu suntnevoit[ s[ fiu de acordtot timpul cu ceea cespun sau cu ce fac ele.Cu toate acestea le iu-besc. Eu sunt cea care`ncerc s[ men\in pacea,dar dac[ cineva m[enerveaz[, schimb pla-ca.” Cealalt[ nevast[care este `n distribu\ie`nc[ de la `nceput ebritanica Lisa Vander-pump. „O ador pe Li-sa. Suntem foarteapropiate.”

Dar cum `;i ex-plic[ succesul franci-zei “Real Hosewi-ves”? Se spune c[Michelle Obama ;iLady Gaga sunt fa-ne ;i datorit[ popu-larit[\ii emisiunii,serviciul de strea-ming Hayu a fost in-trodus pentru a permitetelespectatorilor s[ vizioneze

peste 3.000 de episoade deproduc\ii reality pe mai

multe dispozitive. Ma-joritatea emisiunilorproduse `n SUA aupremiera pe Hayu `naceea;i zi ca ;i pe mi-cile ecrane. „Este in-teresant. Au existat

sezoane ̀ n care nu ne-am ̀ n\eles mai deloc ;i

acelea au fost cele maioribile. Am avut atacuri

de panic[ at]t de gra-ve `nc]t a

tre-

bui s[ iau medicamente `n sezonul aldoilea, datorit[ tensiunilor cu soramea, Kim. ~ns[ ̀ n majoritatea timpuluipot spune c[ suntem prietene – dac[nu ar fi reale aceste prietenii, emisiu-

nea nu ar func\iona. Datorit[ faptuluic[ suntem neveste din Beverly Hills,mul\i ne consider[ ca fiind cele maifalse, dar tocmai opusul esteadev[rat< suntem femei reale cuprobleme reale - alcoolismul luiKim, divor\ul dureros al lui Ca-mille Grammer, abuzul fizic al luiTaylor Armstrong... At]ta doar c[locuim `n case mari ;i conducemma;ini frumoase. Ini\ial, oameniine-au urm[rit doar pentru a vedea

Beverly Hills-ul, dar cu timpul aucontinuat s[ vizioneze emisiunea

tocmai pentru c[ suntem a;a cumsuntem.”

Kyle insist[ c[ nici unul dintrescandaluri nu este regizat, ca `n cazul

altor seriale de reality. „Nu am de un-de s[ ;tiu ce se `nt]mpl[ `n alte

emisiuni fiindc[ nu m[ uit laastfel de produc\ii. Dar `n

emisiunea noastr[ nimicnu este regizat. Pur ;i sim-plu pornesc camerele defilmat ;i v[d ce se`nt]mpl[. Produc[toriisimt c]nd cineva nu se`n\elege cu altcineva.Iar eu fiind prieten[cu echipa de filmare,le spun la ce s[ fieaten\i c]nd simt c[ ur-meaz[ s[ se `nt]mpleceva.” Singurul incove-nient al acestei autenti-

cit[\i este c[ oamenii potajunge s[ se cread[ prea

familiari cu cele care apar`n distribu\ie. „O femeie a

`ncercat s[ intre ̀ n casa mea.A fost extrem de trist. ~n timp

ce o lua poli\ia, striga pl]ng]ndc[ ea este prietena mea.” Chiar dac[

acum Kyle are nevoie de agen\i de se-curitate la evenimentele importante,`n rest duce o via\[ destul de obi;nuit[.„S[ fii mam[ ;i so\ie este cel mai bunjob din lume. C]nd so\ul meu ajungeacas[, vreau ca totul s[ arate perfect.”Kyle este c[s[torit[ de 21 de ani cuMauricio Umansky, directorul uneicompanii imobiliare de lux din Los

Angeles, un evreu ortodox originardin Mexico, ;i are patru fiice< Farah,

28 de ani, din prima c[s[torie, iarAlexia, 21 de ani, Sophia, 17 ani,;i Portia, 9 ani, cu Mauricio.„Bietul meu so\ este dominatde femei! Avem ;i cinci c]ini,dintre care patru sunt feme-le.”

Termenul „realhousewife/ casnic[adev[rat[” este, desigur, iro-nic deoarece toate protago-nistele sunt ;i femei de afa-ceri. Richards a fost actri\[`nc[ din copil[rie, iar la 19 ani

d[dea na;tere primei sale fiice,mul\i ani m]ndr[ s[ fie cu

adev[rat casnic[. Dar acum,mul\umit[ emisiunii, are ;ansa

de a fi produc[toarea propriuluiserial de televiziune, „American Wo-

man”, inspirat din copil[ria ei din anii’70. De\ine, de asemenea, ;ase maga-zine cu articole vestimentare `n SUA;i a publicat o carte `n 2011, „Life is

Not a Reality Show”, `n care`mp[rt[;e;te sfaturile ei de via\[.„Nu m[ consider o femeie de afa-ceri ;i de multe ori c]nd trebuies[ merg la negocieri, `l rog pe

so\ul meu s[ o fac[ `n locul meu.Dar el tot timpul m[ sprijin[ ;i m[

`ndeamn[ s[ m[ descurc singur[.”

Iubirea dintre Kyle ;i Mauricio estela fel de `nfl[c[rat[ ;i dup[ o c[sniciede 21 de ani, vedeta convertindu-se laiudaism pentru a putea fi `mpreun[.Cei doi s-au `nt]lnit la o petrecere `nLos Angeles. „Cineva i-a spus c[ eramsora lui Demi Moore, a;a c[ a venit ;is-a prezentat. Chiar ;i dup[ ce a aflatc[ nu era adev[rat acest lucru, a dorits[-mi ;tie num[rul de telefon.” Despreconvertirea la iudaism, Kyle spune<„Am fost crescut[ catolic[ ;i chiar dac[nu eram religioas[, `mi pl[cea s[ ;tiuc[ exist[ o putere mai mare. C]nd am`nceput s[ `nv[\ despre iudaism, amsim\it o leg[tur[. Acum mergem la si-nagog[ la s[rb[torile religioase ;i \inemSabatul o dat[ pe lun[. Fetele noastreau frecventat o ;coal[ evreiasc[ ;i stu-diaz[ ebraica zilnic.” Toate fiicele auap[rut ̀ n reality show, dar nu sunt im-presionate de emisiune. Doar micu\aPortia ̀ ;i dore;te s[ devin[ actri\[. „Fe-tele mele au mult[ `ncredere `n ele, iaratunci c]nd apare ceva negativ despreele pe re\elele de socializare, nu se las[afectate de asta.” Kyle a fost tot timpulprezent[ `n vie\ile lor, ceea ce ar puteaexplica ;i maturitatea lor. „Cresc a;acum am visat, al[turi de p[rin\i cu oc[snicie fericit[ ;i ̀ ntr-o familie unit[.Am o menajer[, dar nu am angajat penimeni s[ le duc[ pe fete la ;coal[, astaeste atribu\ia mea. Este ceva ce m-a`nv[\at mama – s[ fiu eu cea care m[ocup `ntotdeauna de copiii mei.”

Kathleen, mama lui Kyle, a decedatc]nd Kyle avea 33 de ani, dobor]t[ decancer mamar, iar tat[l ei decedase cupatru ani `nainte. Golul l[sat de lipsap[rin\ilor ei, care divor\aser[ c]nd Kyleera copil, a f[cut ca familia ei extins[,surori, veri;ori, veri;oare ;i nepoate,s[ fie foarte important[ `n via\a ei.Chiar dac[ mama lor le-a `ndrumat`nc[ de mici s[ p[trund[ `n lumea fil-mului, Kyle refuz[ s[ o critice. „Mamaa studiat actoria dar a r[mas `ns[rci-nat[ cu Kathy, sora mea mai mare. S-a mutat din New York `n California ;ipe r]nd ne-a introdus ̀ n cinematogra-fie. Era o mam[ care tr[ia prin inter-mediul copiilor ei. Prima apari\ie a luiKim `ntr-un serial s-a `nt]mplat c]ndea avea cinci ani, iar c]nd am ap[rut ;ieu, nu a vrut s[ m[ simt l[sat[ deopar-te.”

Cele mai dificile momente ale luiKyle au fost reprezentate de tensiuniledintre ea ;i sora ei, Kim, datorit[ de-penden\ei de alcool ;i medicamente aacesteia, momente care au ap[rut `nemisiune `n primul, al doilea ;i al cin-cilea sezon. Kyle a ̀ ncercat s[-;i prote-jeze ;i s[-;i sprijine sora, dar cele dou[au avut de trecut prin multe situa\iinepl[cute p]n[ s[ ajung[ la o ̀ n\elege-re. „A fost o problem[ de familie ;i nua; fi vorbit niciodat[ `n public desprea;a ceva, dar toat[ lumea a putut vedeaevolu\ia situa\iei pe micile ecrane. Amfost foarte sup[rat[ ;i nu am ;tiut dac[vom ajunge s[ mai vorbim una cu alta.M-a f[cut s[-mi fie ;i mai dor de mamamea fiindc[ ea era cea care g[sea tottimpul o solu\ie.”

A f[cut-o experien\a particip[rii`ntr-o astfel de emisiune s[ se `ntrebecum pot alte familii s[-;i expun[ toateproblemele `n v[zul tuturor? „:tiu si-gur c[ mamei nu i-ar fi pl[cut. Sfatulmeu pentru oricine particip[ la tipulacesta de produc\ii este c[ trebuie s[fie preg[ti\i pentru c[ totul va fi expus<ce e bun, ce e r[u, dar ;i ce e ur]t. Nuvor avea parte doar de soare ;i curcu-beie. Ur[sc confrunt[rile ;i uneori ̀ mieste team[ s[-mi sus\in p[rerea, darnecesitatea de a fi ferm[ pe micile ecra-ne m-a ajutat enorm ;i ̀ n via\[. Nu uitniciodat[ c[ acest show mi-a deschisdrumul spre toate oportunit[\ile de ca-re am avut ;i am parte.”

Kyle Richards< „Via\a nu este un reality show”

s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · meiul este motorul digestiei;i un bun energizant...

Documents