Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 191 mmiieerrccuurrii 3.06.2009

16 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009

paginile 8-9

Realizeaz[ unmachiaj perfect`n patru pa;i

Patru reguli de baz[ contribuiela realizarea unui machiaj perfect.Regulile au fost alc[tuite de stili;tiibritanici care consider[ c[respectarea lor le-ar putea ajuta pefemeile din lumea `ntreag[ s[beneWcieze de un machiaj perfectf[r[ a mai W nevoite s[ utilizezetehnici prea complicate ;i niciproduse cosmetice costisitoare.

Primul pas - O pozi\ionarecorect[ `n fa\a oglinzii este foarteimportant[. Stili;tii recomand[ calumina s[ cad[ pe mijlocul fe\ei,pentru a ilumina `n mod egalambele jum[t[\i ale chipului. P[rultrebuie ̀ ndep[rtat de chip, iar pieleatrebuie s[ We curat[ ;i bine hidratat[.

Pasul al doilea - Folosind unburete dreptunghiular sau o pensul[lat[, stili;tii recomand[ aplicareafondului de ten mai ̀ nt]i ̀ n centrulfe\ei, iar apoi `ntinderea acestuiac[tre margini. Fondul de ten trebuieaplicat cu mult[ aten\ie ;i `n jurulnasului ;i al ochilor, dar f[r[ s[ating[ genele sau spr]ncenele.

Pasul al treilea - Fiecarepersoan[ care se fardeaz[ trebuies[-;i veriWce chipul cu mare aten\ie,pentru a g[si eventualele pete,co;uri sau puncte de gr[sime.Acestea pot W acoperite prinaplicarea unui strat sub\ire de fondde ten sau alt produs cosmeticfolosit `n corectarea pigmenta\ieifaciale.

Pasul al patrulea - Prinfolosirea unui p[m[tuf moale sepoate aplica o pudr[ cosmetic[facial[, ̀ ncep]nd tot din centrul fe\ei;i continu]nd spre margini. Excesulde pudr[ din anumite zone ale fe\eitrebuie ̀ ndep[rtat prin mi;c[ri moiale p[m[tufului pentru a conferife\ei un aspect luminos ;istr[lucitor.

Pre\ promo\ional pentru absolven\i la salonul “Expressive”

Decupeaz[ afi;ul ;i beneficiezi de o reducere de 10% din pre\ul specialAn de an, `n luna iunie, de pe

b[ncile ;colii ies genera\ii de ab-solven\i. Anul acesta cotidianul“Informa\ia Zilei” prin suplimentulS[n[tate & Frumuse\e `mpreun[ cusalonul de coafur[ Expressive “EvaCzikai”, salonul de manichiur[Magnetic Nail ;i Sun&Make-upStudio te ajut[ s[ Wi cea maifrumoas[.

Deoarece ultimul sunet de

clopo\el este un eveniment im-portant din via\a ta, un sf]r;it ;itotodat[ un ̀ nceput, o ocazie special[de care `\i vei aduce aminte cupl[cere.

Cele trei saloane de frumuse\e`mpreun[ cu cotidianul “Informa\iaZilei” \i-au preg[tit o surpriz[.Decup]nd aW;ul al[turat beneWciezide o reducere de 10% din pre\ulspecial de 95 lei, care include coafur[

de ocazie, manichiur[, pedichiur[ deocazie ;i make-up de ocazie. Astfel,beneWciezi de o schimbare total[ delook, `ntr-un singur loc (salonul decoafur[ Expresive Eva Czikai str.Mihai Viteazu, nr. 20 curteainterioar[).

Pre\ul promo\ional se adreseaz[doar absolven\ilor. Pentru pro-gram[ri suna\i din timp la0261.13678 sau 0742.266.199. EEEE

vvvvaaaannnnggggeeeelllliiiinnnneeee

LLLLiiiillllllllyyyy

ddee;;tteeaapptt[[,,aammuuzzaanntt[[ ;;ii ssiinncceerr[[

2 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009S[n[tate Informa\ia zilei 15Miercuri 3 iunie 2009 Carier[

Femeile sunt cele mai afectatede insomnia cronic[

P[rerea psihologilordespre b]rfele ;i orgoliile

de la locul de munc[

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Prea mult soare stric[ la frumuse\e Dac[ `n numerele trecute

descriam c]teva din beneWciile pecare le putem ob\ine prin expu-nerea la soare, iat[ c[, neres-pect]nd programul de expunere,adic[ de la 9 la 10 diminea\[ ;idup[ ora 16, risc[m s[ avemprobleme.

Expunerea excesiv[ la soareproduce arsuri ale pielii. Astfel denepl[ceri pot s[ apar[ ;i `n timpulzilelor noroase, ̀ ntruc]t norii, de;iWltreaz[ o bun[ parte dintre razeleinvizibile ;i infraro;ii, `ng[duietrecerea a 80% din radia\iaultraviolet[. Expunerea excesiv[ lasoare, `n condi\iile prezen\ei uneiconcentra\ii crescute a gr[similor

sangvine, este cel mai importantfactor promotor implicat `ndezvoltarea cancerului cutanat.~mb[tr]nirea precoce este o alt[

cauz[ de expunere prea `nde-lungat[ la soare. Aceasta sedatoreaz[, `n principal, apari\ieiridurilor.

Insomnia este o problem[din ce în ce mai frecventîntâlnită. Ea este asociat[ cudistres personal accentuat ;icosturi multiple. Estimărileindică un procentaj de 10 - 15%al insomniei cronice la nivelulpopula\iei adulte ;i un procentadi\ional de 25 - 35% al celorcare suferă de episoade de in-somnie ocazionale sau tran-zitorii.

57% din persoanele în vârstăneinstitu\ionalizate suferă deinsomnie cronică. Insomnia cronicăeste de două ori mai frecventă lafemei decât la bărba\i, iar apari\iainsomniei cre;te odată cu vârsta. Ceeste insomnia ;i cum putem lupta`mpotriva ei aX[m de la psihologulC[lin Secan.

Trebuie s[ ne schimb[mobiceiurile de somnnesănătoase

“Insomnia este o problemă maimare decât se recunoa;te. Aceste datestatisice arată că tulburările de somnreprezintă o problemă foartefrecventă ;i care, odată apărută, poatepersista pentru mul\i ani. Insomniaconstituie o considerabilă problemăde sănătate publică. GestionareaeWcientă a insomniei este cu atât maimare cu cât insomnia este oproblemă de sănătate în sine. O

opinie foarte frecvent întâlnită esteconsiderarea insomniei ca Wind unsimptom care nu merită sau nunecesită un tratament în sine. Pentrucombaterea insomniei trebuie `nprimul r]nd s[ trecem la schimbareaobiceiurilor de somn nesănătoase,reducerea activării Wziologice ;imodiWcarea atitudinilor disfunc\i-onale care men\in insomnia.

Cei cu probleme tinds[ stea mai mult în pat

Interven\iile de tip compor-tamental produc îmbunătă\iridurabile ;i consistente la pacien\ii cuinsomnie cronică. Metodelecomportamentale pot W folositecombinat. Persoanele cu problemede somn au tendin\a de a cre;tetimpul petrecut în pat în încercareade a-;i oferi mai multe oportunită\ide a adormi. Această strategieeronată nu duce decât la un somnfragmentat ;i de o calitate redusă.Restric\ionarea somnului presupunescurtarea timpului petrecut în pat,cu scopul cre;terii duratei somnuluiefectiv.

Această metodă îmbunătă\e;teindicatorul numit eWcien\a som-nului, calculat prin raportul timp desomn per timp în pat. De exemplu,unei persoane care stă în pat 8 ore,dar doarme efectiv 5 ore, i se poaterecomanda să stea în pat doar 5 ore.Apoi intervalul de timp permis în patse măre;te cu 15 - 30 de minute penoapte, odată întregistrate progrese

în eWcien\a somnului. Aceste ajustărise fac săptămânal, până la atingereanivelului optimal de somn pentruacea persoană. Ajustarea se facemodiWcând ora de culcare ;i păstrândaceea;i or[ de trezire, pentru a semen\ine un ritm constant somn -veghe. Această metodă îmbună-tă\e;te viteza de adormire ;i eWcien\asomnului. La pacien\ii în vârstă,această metodă se poate aplica cumodiWcarea că se permite un somnde prânz scurt.

Anxietatea anticipatorie de genuldacă nu voi dormi suWcient nu voiputea func\iona mâine sau dacă nu

adorm acum nu voi putea recuperasomnul deWcitar, cre;te nivelul deactivare ;i prin urmare interferează;i mai mult cu somnul de calitate.Pentru situa\iile în care insomnia estede natură secundară, se recomandăca medicul de familie să referepacientul pentru un consult despecialitate, psihiatric sau psihologic;i pentru psihoterapie. Pentrupacien\ii care prezintă depresie,anxietate generalizată sau alteprobleme emo\ionale, este necesarăinterven\ia asupra acestora pentrureducerea insomniei.

Ioana Pop Vladimirescu

Suspiciunea, bârfa ;iorgoliile la locul de munc[sunt probleme care provoac[stres. Vizavi de aceste “ne-cazuri” am discutat cupsihologul C[lin Secan, carene-a m[rturisit c[ dac[ neuit[m în jurul nostru, suntemtenta\i s[ consider[m sus-piciunea, bârfa ;i orgoliile cao problem[ în sine. Gândind`n acest mod, e di<cil s[ g[simun instrument pentru a lecontrola sau a le gestiona.

Potrivit interlocutorului nostru,“suspiciunea, bârfa ;i orgoliile nureprezint[ o problem[ în sine, ci unsimptom, un efect al unui contextmai larg. În orice context, oameniisunt înv[\a\i s[ ac\ioneze astfel încâts[ ob\in[ efecte adaptative, beneWcepentru ei în;i;i.

De exemplu, dac[ într-uncontext de munc[ suntem aprecia\i;i ob\inem sprijin, atunci când îlcerem, înv[\[m c[ acest compor-tament de a solicita sprijinul esteunul adaptativ.

Dac[ dimpotriv[, suntemblama\i când cerem sprijinul ;i nuîl primim, înv[\[m c[ acest compor-tament nu este unul adaptativ ;ivom g[si alte comportamente, caresunt func\ionale sau adaptative înacel context.

Este necesar s[ de<nimcontextul în care apar ele

Suspiciunea, bârfa ;i orgoliilesunt categorii de comportamenteadaptative în contextul de munc[,adic[ aduc beneWcii pe momentpersoanei, rezolv[ nevoi personale.Ele sunt un r[spuns la contextul largde munc[. Pentru a în\elege ;irezolva suspiciunea, bârfa ;iorgoliile, este necesar s[ deWnimcontextul în care acestea apar. Dac[

mediul organiza\ional este nestruc-turat, oamenii se simt amenin\a\i,nevaloriza\i, nedrept[\i\i. Un mediude munc[ nestructurat este unmediu în care nu sunt precizate saucunoscute standardele de calitate amuncii, nu exist[ un sistem deapreciere a performan\elor ;i deîncurajare a acestora, nu exist[reguli, criterii transparente sauobiective pe baza c[rora se iaudecizii legate de angaja\i. Astfel, seîntâmpl[ ca unele persoane s[adopte comportamentul desuspiciune, pentru c[ în acest fel ausenza\ia c[ previn eventualelesitua\ii care le pot pune în pericol.

Alte persoane adopt[ compor-tamente de autovalorizare, supra-valorizare a propriei munci ;iminimizare a importan\ei saucalit[\ii muncii altora, pentru ar[spunde nevoii lor de recunoa;tere;i pentru a avea un feed-back. Altepersoane r[spund situa\iilorambigue, suspiciunii sau orgoliilorcelorlal\i prin comportamente debârf[.

De;i neacceptate social, acestecomportamente se men\in deoareceofer[ beneWcii imediate persoaneicare le face, ;i anume gestionareadisconfortului emo\ional, senti-mentul de securitate ;i control ;isentimentul de recunoa;tere ;ivaloare personal[“, ne spune ̀ n Wnalpsihologul C[lin Secan.

Ioana Pop Vladimirescu

~nainte s[ mergi la un interviu, documenteaz[-te~n condi\iile `n care oferta de

locuri de munc[ se restr]nge, e otendin\[ normal[ ca angajatorii s[devin[ mai selectivi, iar angaja\ii maiaten\i la cum se comport[ la interviu.Merit[ `ns[ s[ te `ntrebi carecompanie se ridic[ la abilit[\ile tale.C]nd situa\ia economic[ e grea, iar;tirile de la radio ;i tv suntdescurajante, mul\i v]n[tori de joburiau impresia c[ nu e bine s[ refuzi unjob, oricare ar W el. Cel mai bine e s[p[strezi un echilibru `ntre ceea ce `\idore;ti profesional ;i material.

Ca s[ ̀ \i g[se;ti un job potrivit petimp de criz[, e cazul s[ tedocumentezi `nainte s[ mergi lainterviu. Asigur[-te c[ respectivacompanie este `n legalitate. Ai`ncredere `n instinct dac[ ceva \i separe c[ nu e `n regul[, n-are rost s[

mergi mai departe. Dac[ la unmoment dat se insist[ ca tu s[ accep\ijobul sau te sim\i amenin\at, renun\[.

C]nd e;ti la interviu, observ[mediul `n care se lucreaz[ ;i

persoanele din jurul t[u. Dac[rela\iile dintre angaja\i sunttensionate, ceva nu e `n regul[. Deobicei c]nd \i se ofer[ un job f[r[ s[Wi chemat la interviu e;ti pus `ntr-o

situa\ie periculoas[, pentru c[ nu ;tiinimic despre locul unde o s[ lucrezi.

Nu-i l[sa pe al\ii s[ proWte de tine!E o gre;eal[ pe care o fac de multe oricei care nu au destul[ experien\[.Dac[ e;ti chemat s[ lucrezi operioad[ `nainte s[ Wi angajat, iarperioada se prelunge;te `n modnejustiWcat, e cazul s[ cau\i altceva.Anumite companii apeleaz[ la astfelde trucuri pentru a-;i rezolvaproblemele gratis, sus\in]nd c[ a;aare loc interviul. E cazul s[ cau\ialtceva, oricum nu \i-ar W bine s[lucrezi `ntr-un astfel de loc.

Nu l[sa teama ;i `ngrijorarea s[te cople;easc[ dac[ nu g[se;ti ceva cete prinde. Pentru oricine se g[se;te unpost potrivit, trebuie doar s[ Wiperseverent.

V. S.

Nu-\i vorbi de r[ufostul ;ef

Toat[ lumea ;tie c[ ob\inereaunei slujbe de vis este mult mai u;orde zis dec]t de f[cut. Pe l]ng[ nevoiaunui CV cum scrie la carte, maitrebuie s[ te prezin\i impecabil ;i lainterviu. Unele lucruri, atunci c]ndte prezin\i ̀ n fa\a angajatorului suntfoarte importante. Chiar dac[ vreis[ faci o impresie bun[, nu exageracu prietenia ;i cu tonul familiar.Adreseaz[-te celui care te inter-vieveaz[ cu numele de familie ;itrateaz[-l ̀ ntr-o manier[ politicoas[.Nu `ncerca s[ faci bancuri ;i s[ Wiprea glume\, vei avea timp pentruaceste lucruri dup[ ce vei W angajat.Cu siguran\[ vei face o impresie nutocmai bun[ dac[ nu vei ;ti suWcientde multe lucruri despre compania lacare dore;ti s[ te angajezi. Vei aveatimp s[ te preg[te;ti pentru interviu,a;a c[ fructiWc[ aceast[ perioad[pentru a ob\ine informa\ii referitoarela viitorul t[u loc de munc[. Nu uitac[ nimeni nu dore;te s[ angajeze unb]rWtor, a;a c[, atunci c]nd e;ti`ntrebat despre fostul t[u angajatornu te apuca s[ vorbe;ti `n termeninegativi ;i s[ `\i poveste;ti toatenecazurile pe care le-ai avut dincauza lui.

Laura Micovschi

14 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009Cuplu Informa\ia zilei 3Miercuri 3 iunie 2009 Familie

Ochii care nuse v[d se uit[?

Nu ierta foarte u;orinfidelitatea

prietenului t[u

30% din copii sufer[de tulbur[ri somatice

Dac[ ai ajuns `n faza `ncare trebuie s[ te despar\i deiubitul t[u pentru o anumit[perioad[ de timp, probabil ainevoie de c]teva sfaturi. ~nprimul r]nd trebuie s[ ;tii ce`nseamn[ de fapt o rela\ie ladistan\[.

Dac[ iubitul t[u `;i schimb[locul de munc[ ;i trebuie s[ pleceundeva departe de tine, \ine`ntotdeauna cont de faptul c[acela dintre voi care pleac[ va aveade ̀ ndurat un stres mult mai maredec]t cel care r[m]ne. ~n schimb,este ̀ ntotdeauna mai greu pentrucel care r[m]ne, asta deoarece aresentimentul c[ a fost abandonat ;itr[ie;te cu teama c[ cel[lalt va`nt]lni pe altcineva. Mai sunt,desigur, ;i vocile “binevoitoare”care spun c[ “ochii care nu se v[d,se uit[“, care cu siguran\[ reu;escs[ te afunde ;i mai tare ̀ n depresie.Trebuie s[ ;tii c[ atunci c]nd vreis[ p[strezi o rela\ie la distan\[, enevoie s[ te obi;nuie;ti cu ideea c[el nu va mai W l]ng[ tine de Wecaredat[ c]nd ai o problem[, c[ deziua ta poate nu `\i va oferipersonal darul, c[ nu ve\i putea s[v[ ̀ mp[rt[;i\i lucrurile frumoase.

Nu trebuie s[ cazi prad[ depresieipentru c[ dac[ tu sim\i c[ rela\iaare poten\ial ;i sunt ;anse mari s[reziste unei desp[r\iri lungi,trebuie s[ `ncerci, oric]t de greuar p[rea, s[ sco\i tot ce e mai bundin aceast[ situa\ie.

Trimite-i mereu cevaamuzant

Este foarte important s[ nupierzi contactul pe perioade lungi,`n sensul c[ nu trebuie s[ treac[nicio zi f[r[ m[car un mesaj, une-mail sau un oYine pemessenger. Un alt sfat< nu teisteriza de Wecare dat[ c]nd nu ̀ \ipoate r[spunde la telefon. Tri-mite-i mereu ceva amuzant sauinteresant. O felicitare virtual[,un banc, un articol, un link la unsite care l-ar putea interesa. F[-\ipoze periodic sau folosi\i regulatwebcam-ul, c[ doar exist[ tehnicimoderne. Nu uita s[ te ocupitotu;i de via\a ta, s[ r[m]i activ[;i interesant[, s[ nu te “oWle;ti”;i, mai ales, nu uita c[ `n ciudacelor care `ncearc[ s[ tedescurajeze, multe rela\ii rezist[ lamii de kilometri distan\[.

:eodora V.

Ai fost `n;elat[ de iubitul t[u;i te `ntrebi oare cu ce ai gre;it cas[ “meri\i” o asemenea pedeaps[?Atunci aX[ care sunt c]teva dinprobabil nenum[ratele motivepentru care el a f[cut acest gest.

~n primul r]nd, un b[rbat tepoate `n;ela pentru c[ pur ;isimplu are ocazia, pu\ini b[rba\irezist]nd tenta\iei atunci c]nd ofemeie atr[g[toare li se ofer[ petav[. Dac[ ;tii c[ iubitul t[u estefrecvent supus tenta\iilor, ai grij[ca el s[ We foarte con;tient c[ tunu i-ai trece cu vederea oaventur[. Iubitul te poate ̀ n;ela ;ipentru c[ nu este satisf[cut sexual.Ai grij[ ca rela\ia voastr[ sexual[s[ We una incitant[ ;i bazat[ pecomunicare. Dac[ e;ti ;i genulfemeii cic[litoare ai toate ;anseles[ te `n;ele. Nu uita c[ iubitul t[use reg[se;te `n bra\ele unei altefemei care nu face pe bosumXata;i ;tie s[ pun[ problemele `nmodul cel mai elegant ;i feminin.Dac[ ai fost `n;elat[ ;i totu;i l-aiiertat, mare aten\ie! Nu trece prearepede cu vederea o tr[dare doarde teama de a nu r[m]ne singur[,pentru c[ a;a `\i preg[te;ti

condi\iile pentru o nou[ suferin\[.Mul\i b[rba\i aXa\i `n rela\ii delung[ durat[ `n;eal[ pntru c[doresc s[ aXe dac[ mai pot cucerialte femei, dac[ mai sunt se-duc[tori. Alte motive pentru careiubitul te poate `n;ela este Wedeoarece nu te mai iube;te, We nute mai g[se;te la fel de interesant[;i atractiv[ ca la `nceput, We l-ai`n;elat chiar tu ;i vrea r[zbunare.

:eodora Pop

O desp[r\ire poate`nsemna un viitor mai bun

Dac[ tocmai te-ai desp[r\it deprietenul t[u e bine s[ `nve\i s[ trecicu bine peste acest moment. Dinorice experien\[ se `nva\[, a;a c[desp[r\irea de partener nu ar trebuis[ We excep\ia de la regul[. Odesp[r\ire are avantajele ;idezavantajele ei. Po\i proWta de faptulc[ e;ti liber[ ca pas[rea cerului,revenind la obiceiurile tale, care lui

nu `i pl[ceau deloc. ~nc[rcat[ cuoptimism, e timpul s[ treci la treburiserioase, analiz]nd obiectiv situa\iilecontradictorii pe care le crea\iam]ndoi. ~ncearc[ s[ `\i con;ti-entizezi defectele, pentru a putea`nv[\a cum s[ le evi\i `n urm[toarearela\ie. E momentul s[ te bucuri maimult de oamenii pe care ̀ i cuno;ti ;is[ iei lucrurile mai u;or, f[r[ s[ `\iimaginezi `ntreaga via\[ al[turi de opersoan[ chiar de la prima ̀ nt]lnire.Tot ce trebuie s[ faci este s[ vezidesp[r\irile ca pe un mod decunoa;tere. Este timpul s[ ̀ \i sco\i la`naintare farmecul personal ;i s[socializezi, ie;ind ̀ n ora; cu prietenii,merg]nd la petreceri. Nu te aruncatotu;i imediat `ntr-o nou[ rela\ie.ProWt[ de timpul pe care `l ai acum;i `ncearc[ s[ `\i dai seama ce vrei dela via\[.

Marius Pop

Tulburările somatoformesunt cunoscute ;i sub denu-mirea de Sindromul Briket, elereprezent]nd un grup detulburări psihiatrice, carac-terizate prin faptul că pacien\iise prezintă cu un număr marede simptome clinice somatice,dar care nu au o cauză orga-nică explicabilă.

Psihologul Gyorgy Gaspar, `ncalitatea sa de membru al Asocia\ieiMulticulturale de Psihologie ;iPsihoterapie, ne va povesti ̀ n cele ceurmeaz[ ce sunt simptomele desomatizare ;i cum putem veni `nsprijinul copiilor ;i adolescen\ilorcare prezint[ aceste simptome.

Persoanele afectateutilizeaz[ mult mai desserviciile medicale

Potrivit psihologului, “oricepersoană prezintă simptome desomatizare în diferite momente dinvia\a sa. Datele indică faptul că 60 -80% din adul\i prezintă simptomesomatice într-o săptămână, iarmedicii nu pot găsi cauza organică aacestor simptome pentru 20 p]n[ la84% dintre aceste persoane.Indiferent de persisten\a simpto-melor, această problemă este ositua\ie frecvent întâlnită în practicamedicului de familie ;i, mai nou, `ncabinetul psihologului. Tot studiilearată că până la 50% dintre pacien\iicare se adresează medicului defamilie prezintă simptome Wzice carenu pot W explicate de o condi\iemedicală generală. O parte dintreace;ti pacien\i îndeplinesc criteriilede diagnostic pentru o tulburaresomatoformă. Cei mai mulţi nuîndeplinesc aceste criterii, dar pot Wconsidera\i ca având o formă redusăde prezentare a tulburărilor somato-forme care cauzează distres emo-\ional ;i necesită în egală m[surăinterven\ie de specialitate din parteaunui psiholog - psihoterapeut.

Persoanele care somatizeazăutilizează serviciile medicale multmai frecvent decât un pacientnormal, face vizite mai frecvente lacabinetul medicului, se interneazămai des, face investiga\ii mai multe.Principalul obiectiv în mana-gementul tulburărilor somatoformeeste optimizarea func\ionării de zi cuzi a pacientului ;i dezvoltareaabilită\ilor de adaptare la situa\iistresante, nu eliminarea completă a

simptomelor. Interven\ia în tulbu-rările somatoforme include maimulte linii de interven\ie, care trebuieurmate de către medicul de familiecare este foarte important săcolaboreze în astfel de situa\ii cu unpsiholog sau cu un psihoterapeut.

Durerea, cel mai frecventsimptom somatic la copii

Copiii, de exemplu, trebuieconsidera\i într-o măsură mult maimare decât adul\ii ca o parte asistemului familial. Ei sunt ca unbarometru al func\ionării familiei,iar starea lor de sănătate este de multeori un indice pentru interac\iunidisfunc\ionale în familie. Părin\ii aicăror copii somatizează atribuie ovalen\ă emoţională ridicată acestorsimptome ;i acordă copilului foartemultă aten\ie. Nivelul de aten\ieacordat unui copil care prezintăsimptome somatice are un efectneinten\ionat ;i ironic, deoareceaten\ia părin\ilor reprezintă un factorcare întăre;te apari\ia simptomelor ;icre;te probabilitatea men\inerii saureapari\iei lor în viitor.

Simptomele somatice sunt unaspect des întâlnit la copii ;i laadolescen\i. 10, chiar 30% din copiiide vârstă ;colară prezintă simptomesomatice recurente. Această condi\iemedicală le afectează modul defunc\ionare ;i determină vizitefrecvente la medic, absen\e la ;coală;i diWcultă\i în interac\iunea cuceilal\i. Cele mai tipice simptome lacopii sunt durerile abdominale, întimp ce adolescen\ii prezintă dureriabdominale, dureri de cap, durerimusculoscheletale, ame\eală ;ioboseală. Fetele raportează mult maifrecvent aceste simptome decâtbăie\ii.

Durerea este cel mai frecventsimptom somatic la copii ;i laadolescen\i. Ca urmare, durerea laaceast[ categorie trebuie consideratăca un indice a faptului că de faptcopilul trece printr-o perioadă destres sau ca un indice al faptului căsuferă de o tulburare internalizată,precum anxietate sau depresie. Înaceste situa\ii, rolul părin\ilor ;i aspecialistului este să diferen\ieze întreo problemă somatică ;i o problemăemo\ională”, `ncheie interlocutorul.

Ioana Pop Vladimirescu

Cum pute\i alungamirosul nepl[cut

din locuin\[Iat[ sfaturile noastre pentru a

lupta contra mirosurilor ur]te dinlocuin\a ta.

Muceg[irea alimentelor esteprincipalul motiv pentru caregunoiul miroase ur]t. E bine s[-lgole;ti des ;i s[ speli co;ul de gunoicu detergent ;i chiar cu clor.

Dac[ g[te;ti pe;te, adaug[ ;ighimbir, dac[ g[te;ti varz[, adaug[ ;inuci ̀ ntregi pentru a absorbi mirosul.Dac[ vrei s[ nu miroase puternic apr[jeal[, pune c]teva pic[turi devanilie `n ulei, care `n plus vormen\ine aspectul auriu al cartoWlor.Atunci c]nd g[te;ti la cuptor, pune`ntr-un col\i;or al acestuia coji del[m]ie ;i portocal[ `nvelite `n foliede aluminiu. Dac[ tot miroase, spal[cuptorul cu zeam[ de citrice.

Mirosul din dulapul cu pantoW sepoate elimina dac[ pui un amestec dec[rbune pisat ;i cimbru. Dac[ nu aic[rbune, ̀ mbib[ buc[\i de vat[ ̀ n uleiesen\ial de lavand[.

Pentru a favoriza absorb\ia maibun[ a mirosului de tutun `nscrumier[, pune pe fundul acesteiaun amestec de condimente ;i nisipumed. Dac[ mirosul e deja impregnat`n mobil[, s[pune;te obiectele cubicarbonat de sodiu apoi d[ cuaspiratorul. Pentru a scoate mirosulde tutun din aer, `mbib[ o c]rp[ `no\et ;i v]ntur-o prin camer[.

Dac[ animalul urineaz[ pe covor,absoarbe mai ̀ nt]i lichidul, apoi vars[destul de mult[ ap[ mineral[. Dac[vrei, po\i s-o diluezi cu o\et alb.Aceea;i re\et[ e valabil[ ;i pentrulinoleum sau gresie. Pe parchet d[ cubicarbonat. Orice ai face, evit[ s[ daicu clor, deoarece animalelor le placemirosul lui.

Dac[ `n cas[ miroase a c]ine,cur[\[ pe jos cu un amestec compusdintr-o jum[tate de pahar de o\et ;i2 litri de ap[. C[ldura aspiratoruluiva activa mirosul de o\et ;i vaneutraliza mirosul dezagreabil.Posesorii de pisici pot neutralizamirosul litierei dac[ pun pe fundulacesteia talc, bicarbonat de sodiu saupudr[ de argil[.

V. Shibata

4 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009Stil Informa\ia zilei 13Miercuri 3 iunie 2009 Frumuse\e

Jacheta denim, o pies[ versatil[

De-a lungul ultimilor ani,jacheta de piele sau din imita\ie afost cea mai bună prietenă anoastră. Arată foarte bine cu blugi;i un tricou ;i la fel de bine sepotrive;te cu o rochi\ă cu impri-meu Xoral, însă locul lor este luat,sezonul acesta, de jachetele denim.Nu mai e obligatoriu să We denimprespălat sau denim închis, acumjachetele pot W de orice culoare ;iorice model, având în vedere că anii‘80 - ‘90 s-au întors.

Jacheta denim este la fel deversatilă ca cea de piele.Poate W purtată dea-supra unei rochii cuprint Xoral sauchiar cu orochie

mini,colan\i ;itocuri î-nalte. Evi-ta\i totu;isă o pur-ta\i lablugi saufuste de-nim -blugi din

cap pâ-nă în pi-

cioare e pu-ţin cammult. Ce-lebrită\iprecum Ri-hanna sauMirandaKerr aupurtat ja-chete tă-iate, întimp ce

Alexa Chung a optat pentru un stilmai lung, demonstrând că oricelungime e ̀ n regul[. Dac[ nu dori\is[ ̀ nc[rca\i prea mult \inuta, opta\ipentru o jachetă simplă.

Cum te `mbraci c]nd c[l[tore;ti

cu avionul?

Hainele elegante, costumelearanjate la 4 ace nu sunt nicicomode nici indicate, este vorbadoar de o c[l[torie. Nu te sf[tuims[ por\i trening, dar nici rochie desear[. Costuma\ia casual este ceamai potrivit[.

Opteaz[ pentru o pereche dejean;i, topuri de bumbac, sandalecu talp[ plat[ sau platforme ;ic]teva accesorii. ~mbrac[-te comodg]ndindu-te c[ vei c[ra gen\ivoluminoase, sau vei avea de

a;teptat ore `n ;ir prin aeroport.Pentru o c[l[torie mai scurt[,

po\i alege ;i o rochi\[ lejer[ de var[,dac[ bagajul nu va W foarte mare.

Nu uita< cu c]t mai multeaccesorii, cu at]t mai multe obiectemetalice de scos `n timpulcontrolului de vam[.

Un exemplu de stil estec]nt[rea\a Beyoncé, surprins[ depaparazzi pe aeroportul din Nisa,`mbr[cat[ lejer dar cu accesorii careies `n eviden\[ - geant[ LouisVuitton ;i platforme Gucci.

:i ridurile de pe g]t

`\i tr[deaz[ v]rstaPoate ai v[zut femei cu fa\a

neted[ ca palma, dar c[rora nu le-ai W dat `n niciun caz 20 sau 30 deani. Pentru c[ ridurile circulare dinjurul g]tului sau cele care br[zdeaz[zona pieptului le d[deau de gol aniidin buletin. Normal c[ nuvrei s[ ajungi a;a, dreptpentru care sfaturile demai jos `\i vor W demare ajutor.

:tii regula deaur a `ngrijiriitenului – s[ tedemachiezicon;tiincios ;idiminea\a, ;iseara, f[r[ ex-cep\ii. Probabilc[ faci deja a-cest lucru, daroare extinziopera\iunea ;imai jos de b[r-bie? Este primulpas pe care trebuies[-l faci, dac[ vrei s[ po\ipurta haine decoltate ;i dup[ 40de ani, c]nd elastina din piele`ncepe s[ se piard[.

~n plus, dac[ ;tii c[ ai pielea maiuscat[ sau mai sensibil[, erecomandat s[ te demachiezi pe g]t;i deasupra s]nilor (dar ;i ̀ ntre s]ni,pentru c[ acolo transpiri u;or),chiar ;i ̀ n mijlocul zilei. Exact cum`\i `ngrije;ti fa\a, a;a trebuie s[procedezi ;i cu g]tul ;i decolteul. ~\ipui pe fa\[ o crem[ hidratant[ sauantirid, exact pe aceea s-o folose;ti;i pentru aceste dou[ zone. De;i edestul de costisitor, dar dup[ 40 deani `\i vei mul\umi `n Wecare zipentru “investi\ia” f[cut[.F[-\i m[;ti din fructe

:i aceast[ zon[ are nevoie depeeling pentru a sc[pa de celulelemoarte. ~n general, orice produsfolosit pentru fa\[ este bun ;i pentrug]t ;i decolteu. Aten\ie ̀ ns[, dac[ aipielea cuperotic[ sau foarte sub\ire,produsele de exfoliere `\i pot facemai mult r[u dec]t bine!

Considerate de speciali;tipeeling-uri enzematice, m[;tile dinfructe dizolv[, eWcient dar bl]nd,celulele moarte. Cele mai bunefructe sunt papaya, kiwi, mango,ananasul ;i bananele – le toci sau lepisezi ;i le aplici pe g]t ;i decolteu.F[-\i timp, o dat[ pe s[pt[m]n[,c]nd s[-i oferi pielii un r[sf[\ cufructe ;i rezultatele se vor vedearapid.

Gimnastic[ antiridPentru ca g]tul t[u s[-;i

p[streze suple\ea, obi;nuie;te-te s[faci, de c]teva ori pe s[pt[m]n[,un exerci\iu simplu. Din pozi\iest]nd, te apleci 90 de grade ;i ̀ \i la;icapul s[ at]rne. ~l rote;ti la st]nga;i la dreapta.

Dac[ \i se pare c[ ai `nceput s[faci gu;[, exerseaz[ urm[toareatehnic[< ̀ n zona de sub maxilar,maseaz[ cu v]rful degetelor,

dinspre urechispre b[rbie.Mi;c[riletrebuie s[ Wecirculare ;iu;oare. Du-p[ ce masezide c]tevaori, f[-\i m]i-

nile c[u; ;ipresez[ g]tul,

de cinci ori `nWecare parte.

:i exerci\iile demimic[ sunt eWciente.

Fie c[ deschizi gura larg, timpde 10 secunde, de c]teva ori pe zi,We c[ ̀ \i plimbi obrajii dintr-o parte`n alta sau sco\i limba.

Dac[ \i-au ap[rut riduricirculare sau verticale `n zonadecolteului, `ncearc[ urm[toareatehnic[ de masaj< ̀ n Wecare sear[ ;idiminea\[, atunci c]nd aplici cremahidratant[ sau antirid, prinde ridul`ntre dou[ degete, iar cu pernu\ainelarului maseaz[ bl]nd, circular>astfel crema va p[trunde mai bine`n ;an\ul ridului ;i-l va estompa.

Ce efecte au s[ruriledin Marea Moart[?

Marea Moart[ este binecu-noscut[ pentru bog[\iile saleminerale de sodiu, magneziu,potasiu ;i calciu. De aceea, bulg[riide sare din Marea Moart[ pot Wfolosi\i ca atare sau `n formule de`ngrijire a corpului. Ce con\in s[rurile dinMarea Moart[?

Calciul favorizeaz[ regenerareacelular[, elimin[ oboseala de pecorp ;i puriWc[ pielea.

Potasiul ajut[ la refacereaechilibrului hidric al pielii. Pieleaeste stimulat[ pentru a-;i g[sielasticitatea ;i suple\ea ;i pentru a-;i p[stra hidratarea. Tratamentuleste indicat mai ales iarna, c]nd efoarte frig.

Magneziul este o component[anti-

stres, care ̀ ncetine;te ̀ mb[tr]nireacutanat[. Cum se folosesc?

~n apa de baie - vars[ 2 pumnide sare `n apa de 37ºC. Stai `naceast[ ap[ minim 15 minute ;iproWt[ la maximum de acestmoment de relaxare. Cl[te;te-te cuap[ c[l]ie. Pielea va r[m]nehidratat[, hr[nit[ ;i regenerat[.

~n baie de picioare – s[ruriledin Marea Moart[ `\i preg[tescpielea s[ We cur[\at[ de pieleamoart[ ;i de b[t[turi.

Extra-sfat< n[molul din MareaMoart[ con\ine numeroase prin-cipii active, care pot trata psori-azisul, acneea, vitiligo, eczema ;ireumatismul.

12 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009Mod[ Informa\ia zilei 5Miercuri 3 iunie 2009 Cosmetic[

Casa Hermes, prim[var[/var[ 2009

Ce faci c]nd ai folosit prea mult machiaj?

P[str]nd aceea;i linie ca `nsezoanele trecute, casa Hermès nupare s[ We atins[ de trendulstructural, cu linii bine-deWnite,care a fascinat aproape toatepasionatele de mod[ din `ntreagalume. F[r[ umeri `nal\i ;i tocuriarhitecturale, pantoW care transmitun mesaj sau inXuen\e rock.

De o evident[ inspira\ie „a lamexicana”, modelele au deWlat peun podium decorat cu cactu;iascun;i ̀ n nisip. Printre manechine;i-au f[cut apari\ia nimeni alteledec]t top modelele StephanieSeymour ;i Naomi Campbell.Creatorul Jean Paul Gaultier areu;it s[ demonstreze, ̀ nc[ o dat[,c[ luxul nu `nseamn[ neap[ratopulen\[, ci lejeritate ;i acel confortdat de materiale naturale cabumbacul ;i pielea.

Prima parte a prezent[rii a scosla lumin[ c[ma;a alb[, subliniat[ We

de o curea sub\ire `n talie, We de ocentur[ din piele ;i jean;i cut[ietura clasic[, ̀ ncerc]nd parc[ s[reaminteasc[ versatilitatea ;iimportan\a acestor piese ce trebuies[ se reg[seasc[ `n garderobaWec[ruia.

Negrul nu lipse;te din paletacromatic[ a colec\iei, Gaultierdesen]nd rochii feminine,accesorizate cu p[l[rii cowboy ;ipantaloni str]m\i cu bluze lejere ̀ naceea;i non-culoare.

Pe alocuri se `ntrev[d c]tevaaccente de culoare precumalbastrul, galbenul-mu;tar ;i ro;ul,`n contrast cu centurile maro saunegre. E;arfa cu franjuri prins[ cuo curea peste c[ma;[, p[l[ria `nnuan\a camel, jean;ii ;i cizmeleplate din piele ̀ ntoars[ sunt pieselecheie ale look-ului propus de c[tredesigner pentru sezonul estival2009 .

Scarlett Johansson - noua imagine Mango~n ultimele patru sezoane,

Penelope Cruz a fost imagineamagazinelor Mango. ~mpreun[ cusora ei, actri\a spaniol[ chiar alansat o linie vestimentar[ ̀ n cadrulbrandului originar din Barcelona.

Pentru colec\ia toamn[-iarn[2009-2010, reprezentan\ii Mangoau ales-o pe actri\a american[Scarlett Johansson (24 de ani) s[ lepromoveze noile crea\ii. “ScarlettJohansson este idealul Mango defemeie urban[, independent[ ;icosmopolit[“, a declarat unpurt[tor de cuv]nt al companiei.

Pozele au fost deja f[cute ̀ n LosAngeles, de c[tre fotograful MarioSorrenti, ;i o prezint[ pe Scarlettblond[, cu p[rul scurt p]n[ laumeri. Campania de promovarepentru noua colec\ie Mango va`ncepe `n toamna lui 2009.

Scarlett este de asemeneaimaginea Dolce & Gabbana, pentrucolec\ia de machiaj. At]t ea, c]t ;iPenelope Cruz, au jucat ̀ mpreun[`n Wlmul lui Woody Allen, “VickyCristina Barcelona”, rol care luiPenelope i-a adus premiul Oscarpentru „Cea mai bun[ actri\[ ̀ n rolsecundar”.

O umbr[ prost plasat[, opensul[ neadecvat[ sau o lips[ atehnicii ;i iat[ cum ai pus prea multmachiaj. Nu te speria ̀ ns[, ̀ \i oferimun mic `ndreptar al gre;elilor demachiaj folosind cele mai simplegesturi.Prea mult[ crem[hidratant[ `nainte de machiaj?

Ai avut m]na bogat[, stratuleste prea gros, iar machiajul risc[ s[curg[. Truc< Pentru a nu strica de la ̀ nce-put machiajul, `ntinde foarte binecrema cu mi;c[ri de masaj descen-dente spre g]t, decolteu ;i umeri. :idac[ tot r[m]ne prea mult,tamponeaz[ fa\a cu un ;erve\el ;ia;teapt[, pentru ca restul cremei s[intre bine `n piele, `nainte de a`ncepe machiajul.Surplus de anti-cearc[n?

Conturul ochilor este o zon[extrem de Wn[, unde tot excesul deprodus se vede de departe.Truc< Nu ̀ \i r[m]ne dec]t degetul,cel mai bun instrument pentru aface ca surplusul s[ dispar[. :tergecu degetul uscat col\ul intern alochiului ;i pleoapa mobil[. Pe ochi,

f[ cu aten\ie mi;c[ri delicate. Numai r[m]ne dec]t s[ pudrezi lejerzona cu o pudr[ translucid[ pentruWxare.Fond de ten `n exces?

E peste tot, o adev[rat[ masc[,p]n[ la spr]ncene ;i linia p[rului.Truc< Elimin[ surplusul cu unburete de latex foarte pu\in umezit.Pentru spr]ncene, umeze;te unbe\i;or cu vat[ ;i trece-l pestespr]ncene, ̀ n sens invers, pentru aridica surplusul. Apoi ;tergespr]ncenele cu o pensul[ mic[,special[. La sf]r;it, dac[ r[m]ne un

pic de fond de ten `n p[r, ;terge-lcu un burete umed.Fard de obraz cu duiumul?

Fie c[ este un blush roz, ro;usau c[r[miziu, nu vrei s[ ar[\i ca op[pu;[ ruseasc[. Truc< Ai nevoie de o dischet[ de-machiant[ uscat[ pentru a estompaculoarea, reproduc]nd exactgesturile pe care le-ai folosit pentrua aplica fardul. Dac[ efectul este`nc[ prea pronun\at, aplic[ pesteblush un strop de fond de ten cuajutorul unui burete, pentru auniformiza ;i Wniseaz[ cu un voal

de pudr[.Fard de pleoape din abunden\[?

Culoare debordant[ pe pleoape;i culoare prea intens[ ;i/sau preasidefat[. Tocmai ai ad[ugat 10 ani`n plus la v]rsta ta! Truc< Ia o dischet[ demachiant[`mbibat[ cu lo\iune demachiant[;i ;terge delicat fardul caredep[;e;te arcada spr]ncenelor. Cuun cap[t al be\i;orului cu vat[,`ntinde urc]nd spre t]mple pentrua evita demarca\iile. Dac[ ai pus`ntr-adev[r prea mult, alege unmini-burete de latex `mbibat `nlo\iune pentru a ̀ ndep[rta excesul.Prea aprins rujul de pe buze?

Un ruj intens, gen Dior-Monica Belluci, nu se potrive;tetuturor!Truc< Primul lucru de f[cut este s[iei un ;erve\el de h]rtie pe care s[-l str]ngi `ntre buze. Dac[ tot esteprea mult, ia o pic[tur[ de fond deten pe deget ;i tamponeaz[ pecomisur[ ;i conturul buzelor,l[s]nd culoarea la centru. Termin[cu un strat de luciu transparentpentru un efect str[lucitor.

Alege rujul potrivitRujul este un element cheie `n

`nf[\i;area unei femei. Alegerea saeste deci capital[ ;i diWcil[< tonul,textura, armonia cu tenul ;i`mbr[c[mintea, totul trebuie luat ̀ nconsiderare. Iat[ c]teva sfaturi cares[ te ajute s[ faci cea mai bun[alegere<O culoare pentru 4ecareten

E bine de ;tiut c[ pielea deschis[se potrive;te cel mai bine cu rujuri`n tonuri de roz. Ele permit punerea`n valoare a delicate\ii tenului, cucondi\ia ca acesta s[ We pur ;iimpecabil.

Atunci c]nd tenul este m[sliniusau mai `nchis la culoare, suntindicate tonurile c[r[mizii, ro;ii.Bejurile sunt iar[;i ideale, deoarecese topesc delicat `n tenul deculoarea caramelului. Aten\ie la

rozul fucsia, care este prea agresivpentru pielea `nchis[.Un ruj pentru4ecare tipde buze

~nzilele

speciale,d[-\i ;i cu ungloss cu arom[fructat[, care le confer[ buzelorvolum ;i tenului prospe\ime.

Fere;te-te de tonurile sumbre

de ruj, de tip violet sau bordo, care`ntristeaz[ Wgura. La fel,

evit[ tonurile porto-calii. Cu c]t un

ruj este mai`nchis, cu

at]t vascoate

mai

`n e-viden\[

buzele ;i even-tualele defecte ale gurii.

Dac[ ai buzele Wne ;i mici, alegetonuri deschise ;i naturale care vor

da volum, ;i pune ;i un glossdeasupra.

Alte criterii<

~ntr-o lumin[ rece (neon,lumin[ artiWcial[), tonurile rujuluinu trebuie s[ We prea alb[strui, `ntimp ce `n lumina cald[ trebuie s[te fere;ti de tonurile prea portocalii.

Aten\ie ;i la albul din\ilor< dac[ai o culoare a din\ilor care tindespre g[lbui, rujurile ̀ n tonuri brunesau portocalii vor accentuafenomenul, `n timp ce tonurilealb[strui vor atenua.

Nu te ̀ ncrede ̀ n culoarea indi-cat[ pe tub - numeroase formuledepind de culoarea natural[ abuzelor pentru aspectul Wnal.

Dac[ exist[ testere, nu ezita s[le folose;ti.

6 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009Publicitate Informa\ia zilei 11Miercuri 3 iunie 2009 Diet[

“A `mb[tr]ni frumoseste o art[“

Dieta japonez[ `\i garanteaz[pierderea a trei kilograme

Cu toții ne dorim să oprimtrecerea anilor și să <m sănătoșipână la <nal. Cu toții îmbătrâ-nim, dar, paradoxal, unii ofacem mai devreme, alții maitârziu. Unii știu să îmbătrâ-nească frumos pentru că acordăsu<cientă atenție proprieipersoane și știu să se îngrijeascăde starea lor de sănătate, alții oneglijează, iar consecințele suntvizibile.

Îmbătr]nirea este un procesnatural și ireversibil în viața omului,însă putem încetini efectele îmbă-trânirii având un mod de viațăechilibrat, o alimentație naturistă șifolosind produse de geriatrie.Bătrânețea trebuie pregătită dintinerețe prin respectarea regulilormodului de viață rațional. Pe l]ngăproblemele de alimentație rațională,activitatea Wzică și intelectuală mențino tinerețe mai îndelungată, aceste douăactivități dovedindu-se comple-mentare.

Este imposibil să se prescrie rețeteuniversale în acest domeniu, secretulstă în prevenție.

Medicina anti-aging abordeazădintr-o nouă perspectivă îmbătrânirea,încercând să reunească toatespecialitățile medicale care se ocupăde acest proces. Conceptul de anti-aging reprezintă o extindere amedicinii preventive, ocupându-se cudetectarea timpurie, prevenirea șitratarea bolilor asociate cu îmbătrâ-

nirea. Medicina modernă oferă nunumai posibilitatea, ci și libertatea dea alege menținerea tinereții mult pestevârsta cronologică, ceasul biologicdupă care se măsoară „vârsta” Winddep[șit.

Cura geriatric[ previnefenomenele `mb[tr]nirii

“CURA GERIATRIC{” a fostcreată special de LABORATOARELEMEDICA conduse de Dr. IonuțMoraru pentru a preveni și combate

fenomenele îmbătrânirii. Tendințamondială este de a înWința clinicispecializate, cu tratamente anti-agingspeciWce, care să atenueze procesul deîmbătrânire, în țări dezvoltate dinEuropa și America existând în prezentastfel de clinici.

Cele 5 tipuri de produse< RoyalTonic Geriatric, SeleVit, Bio-Mer,L[pti;or de matc[, Spirulina v]rstei aIII-a ce alcătuiesc “Cura anti-aging”conțin principii active 100% naturalecu acțiune< antioxidantă (de legare aradicalilor liberi implicați în aparițiabolilor cardiovasculare, renale,o^almologice etc.), vasodilatatoarecerebrală și periferică, hepato-protectoare, nutritivă, vitaminizantă,mineralizantă, tonică, imuno-modulatoare, reglator hormonal.

Royal Tonic® Geriatric - tonic ceîmbunătăţeşte procesele cognitive,circulaţia periferică şi cerebrală, cre;teimunitatea, tonic general ;i sexual.

SeleVit® - imunostimulator cereprezintă un mixt de antioxidanţinaturali ce reduc riscul de apariţie abolilor cardiovasculare, procesele dedegradare a ţesutului nervos şi poateinhiba apariţia diferitelor procesecancerigene.

Bio Mer® - aport de vitamine şiminerale, aminoacizi esenţiali ce susţinorganismul diminuând starea deoboseală şi crescând rezistenţa faţă destres.

Lăptişor de matcă - care, pe lângăsuportul nutritiv de calitate, conţineprecursori ai hormonilor sexuali cesunt de ajutor în cazul dezechilibrelor

hormonale asociate menopauzei şiandropauzei.

Spirulina vârstei a III-a® - bogatăîn elemente foarte importante pentrubuna funcţionare a vârstnicului,îmbunătăţeşte circulaţia periferică şicerebrală, viaţa sexuală, adaptogen.

Asigură aportul zilnicnecesar de substanţenaturale

Asocierea acestor 5 produse într-o singură schemă terapeutică asigurăaportul zilnic necesar de substanţenaturale biologic active şi nutrienţi cereduc intensitatea proceselordegenerative asociate îmbătrânirii.Produsul îmbunătăţeşte capacitateade memorare, reduce depunerile deaterom, scade valorile lipidelor şiglucidelor sangvine, contribuie laîmbunătăţirea stării vaselor de sângeşi la protejarea creierului, inimii şiWcatului.

Cu ajutorul LABORATOA-RELOR MEDICA® şi al PROnaturii®te poţi acum bucura de savoarea şiplăcerile vieţii chiar şi la vârsta a III-a.Memorie excelentă, inimă sănătoasă,viaţă sexuală plină de satisfacţii.

Pentru a a5a mai multe detaliidespre cura geriatrică precum şi

alte produse destinate persoanelorde vârsta a III-a, te invităm să ne

contactezi la num[rul<021.351.47.77 sau scrieţi la

medica@so9net.ro ori vizita\i site-ul nostru www.pronaturashop.ro

6 motive pentru a consuma un pahar de vinIat[ mai jos doar c]teva motive

pentru care este bine s[ te respec\i cuun pahar de vin pe zi.

1. Hran[ pentru creier. Vinulajut[ la p[strarea memoriei. Previneformarea cheagurilor de s]nge ;ireduce inXamarea vaselor sangvine,ambele Wind legate de problemele cumemoria ;i inima, sus\in cercet[torii.Alcoolul din vin se pare c[ ar cre;tenivelul colesterolului „bun” dinorganism, ceea ce ̀ \i va ajuta artereles[ scape de cheagurile sangvine.

2. |ine kilogramele sub control.Consumatorii de vin sunt mai supli;i au mai pu\in[ gr[sime ̀ n jurul talieidec]t b[utorii de lichior, de exemplu.

3. Ap[r[ organismul ̀ mpotriva

microbilor. Cercet[torii britanici auconstatat c[ `n medie un pahar devin pe zi reduce cu 11% risculinfec\iei cu bacteria Helicobacterpylori, care provoac[ ulcer, gastrit[ ;icancer la stomac. Acela;i studiu maisus\ine c[ o jum[tate de pahar cu vineste de ajuns pentru protec\ia`mpotriva bacteriilor patogeneprecum salmonela.

4. Combate afec\iunile ovariene.Oamenii de ;tiin\[ australieni auobservat c[ un pahar de vin pe zireduce riscul de cancer ovarian cup]n[ la 50%. Exper\ii cred c[responsabili sunt antioxidan\ii cupropriet[\i anticancerigene care seg[sesc din abunden\[ `n vin. Mai

mult, s-a constatat c[ un compus alvinului ro;u a contribuit la ucidereacelulelor canceroase.

5. Construie;te oase maiputernice. Femeile care beau vin `ncantit[\i moderate au ̀ n medie masaosoas[ mai mare dec]t cele care nuconsum[ vin. Alcoolul se pare c[ridic[ nivelul de estrogen. Acesthormon `ncetine;te deteriorareaoaselor ;i mai pu\in producerea\esuturilor noi.

6. Previne problemele cuglicemia. Femeile aXate `nainte demenopauz[ care beau zilnic 1-2pahare de vin au cu 40% mai pu\ine;anse s[ dezvolte diabet tip 2 dec]tcele care nu beau.

Stilul de via\[ ;i obiceiurilealimentare pe care le avem sereXect[ asupra siluetei noastre.Majoritatea femeilor `;i doresc laun moment dat s[ urmeze o cur[ desl[bire ;i atunci totul depinde demotiva\ia lor, care difer[ de la ov]rst[ la alta. Corpul nostruXuctueaz[ pe m[sur[ ce trecem prindiferite etape ale vie\ii, sub inXuen\afactorilor hormonali, psihologici ;iWzici.

~n cele ce urmeaz[ speciali;tiiv[ sf[tuiesc ce e de f[cut pentru osiluet[ perfect[. ~n primul r]nd,trebuie s[ \ine\i cont de faptul c[nu exist[ regimuri minune. Siluetaideal[, al c[rei rezultat este starea debine, const[ `ntr-un stil de via\[s[n[tos. Un al doilea aspect pe caretrebuie s[ `l ave\i `n vedere este s[nu v[ `nfometa\i. Regimurilerestrictive nu func\ioneaz[ `nmajoritatea cazurilor ;i, chiar dac[reu;i\i, exist[ riscul efectului yo-yo.Ar W mai bine s[ adopta\i obiceiurialimentare s[n[toase, m]nc]ndorice, dar `n cantit[\i moderate. ~ntimpul unei cure de sl[bireconsuma\i mult[ ap[, care ajut[ laeliminarea toxinelor din organism.

Indiferent de dieta adoptat[,trebuie s[ v[ acorda\i suWcient timppentru a m]nca. Astfel, senza\ia desa\ietate `;i va face apari\ia mairepede, iar dumneavoastr[ ve\im]nca mai pu\in. ~n zilele noastre,c]nd avem o via\[ activ[, nudispunem mereu de timp liberpentru a face sport. Pute\i totu;i s[`ncerca\i s[ nu mai folosi\i li^ul ;is[ v[ plimba\i c]t mai mult pe jos.

Ioana Vladimirescu

Pentru a nu v[ `ngr[;atrebuie s[ m]nca\i `ncet

Iat[ o diet[ pe care orice femeieo ador[. ~n primul r]nd, nu exist[niciun pericol s[ devii deprimat[din cauza g]ndului c[ \ii regimdeoarece nu te `nfometezi, iar `nplus nici nu trebuie s[ renun\i detot la ciocolat[ ;i alcool. Totul estes[ te limitezi la 150 ml de vin ro;upe zi ;i s[ nu consumi mai mult de30 de grame de ciocolat[ neagr[.

Aceast[ diet[ a fost inventat[de expertul britanic Roger Corder,care a `mbinat beneWciile vinuluiro;u, care gr[be;te arderile, cudieta mediteranean[, s[rac[ `nzah[r ;i gr[simi saturate. Trebuies[ renun\i la pr[jeli, dulciuri ;ib[uturi carbogazoase ;i s[consumi legume ;i fructeproaspete, cereale integrale ;ipe;te. Pe l]ng[ acestea, bea vinro;u ;i m[n]nc[ ciocolat[ neagr[,dar f[r[ s[ dep[;e;ti cantit[\ileadmise. Nu vei sl[bi peste noapte,dar te vei obi;nui s[ ai oalimenta\ie s[n[toas[, iar ceea cedai jos nu se va mai depune. Nu`ncerca s[ ̀ nlocuie;ti vinul ro;u cucel alb, pentru c[ astfel dieta nu vaavea efect.

Dintre vedetele care urmeaz[aceast[ diet[ le amintim pefrumoasele actri\e Penelope Cruz;i Portia de Rossi.

Laura Micovschi

Sl[be;te cu vin ro;u;i ciocolat[ neagr[

O alt[ diet[ care promitepierderea a c]teva kilogramef[r[ un efort alimentar preamare ;i `ndelungat este ceajaponez[. Respect]nd custricte\e sfaturile acestei dietevei pierde trei kilograme `ndoar trei zile.

~n prima zi, denumit[ ;i ziuaorezului, vei Werbe 250 de gramede orez la foc mic, timp de 20 deminute. Dup[ ce s-a r[cit, adaug[c]teva pic[turi de l[m]ie sau unm[r ras, `mparte orezul `n cincipor\ii mici ;i nu consuma niciunalt aliment.

Ziua a doua este ziua pe;telui.Vei consuma doar pe;te Wert saula gr[tar, f[r[ condimente sau altfelde adaosuri. Pe tot parcursul zileieste permis consumul a 500 degrame de pe;te.

Trebuie s[ \ii contde c]teva reguli

Cea de a treia zi este din nouziua orezului. Prepar[ aceea;icantitate de orez ca `n prima zi.

Este foarte important ca `ntimpul dietei s[ consumi foartemulte lichide, ap[ plat[ sau ceaiurinaturale. Urmat[ timp de trei zile,consecutiv, dieta japonez[ `\igaranteaz[ pierderea ̀ n greutate atrei kilograme. Trebuie s[ \ii cont`ns[ de c]teva reguli. Atunci c]ndai senza\ie de foame, bea mult[ap[. ~nlocuie;te sucul cu ap[ plat[;i nu m]nca nimic cu dou[ ore`nainte de culcare. M[n]nc[ cincimese mici pe zi ;i mai las[ din c]nd`n c]nd m]ncare `n farfurie.

Limiteaz[ alcoolul ;i, cel maiimportant, nu uita de exerci\iileWzice.

Laura M.

10 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009Fitness Informa\ia zilei 7Miercuri 3 iunie 2009 Re\ete

Sup[ de cire;e cu g[lu;tiIngrediente<- 200 g cire;e- 2 linguri zah[r- 150 ml suc de cire;e- 2 linguri\e de amidon alimentar- 2 albu;uri- coaj[ ras[ de l[m]ie- 1 linguri\[ suc de l[m]ieMod de preparare<

Sp[la\i cire;ele. ~ndep[rta\i-lecodi\ele ;i s]mburii. Pune\ijum[tate din fructe `ntr-o oal[ ;ipres[ra\i-le cu 1 ½ linguri\[ zah[r.Scurge\i sucul ob\inut ;i l[sa\i-l s[Warb[ p]n[ d[ `n clocot. Freca\iamidonul cu pu\in[ ap[, apoiamesteca\i-l `n sup[. Da\i `nc[ odat[ `n clocot. Ad[uga\i toatecire;ele, mai da\i `n clocot supa,

apoi l[sa\i-o s[ se r[ceasc[ - ̀ nt]i latemperatura camerei, apoi lafrigider.

~nainte de a servi supa, bate\ialbu;urile spum[. ~ncorpora\irestul de zah[r, sucul ;i coaja ras[de l[m]ie. Bate\i compozi\ia p]n[devine tare.

~nc[lzi\i apa p]n[ aproape deWerbere. Lua\i mici g[lu;ti din masade spum[ cu ajutorul a dou[linguri\e \inute ca un cle;te.Scufunda\i-le pe r]nd `n apaWerbinte ;i l[sa\i-le s[ se coaguleze1 minut. Orna\i supa rece cug[lu;tele de albu; ;i frunzuli\e dement[ proasp[t[. Pentru un plusde savoare pres[ra\i praf descor\i;oar[.

File de porc cu cire;e

Ingrediente<- 4 Wleuri de porc- 2 c[ni de cire;e f[r[ s]mburi- 4 linguri de o\et balsamic- 300 ml vin ro;u- 1 lingur[ zah[r- 2 linguri ulei de m[sline- 2 linguri de frunze de coriandrum[run\iteMod de preparare<

Amesteca\i cire;ele, o\etul,vinul, zah[rul ;i coriandrul ̀ ntr-unbol. Pune\i buc[\ile de carne `ntr-

o pung[ sigilabil[ ̀ n care turna\i ;imarinata. Pune\i la frigider timpde 4 ore.

Scoate\i punga din frigider ;il[sa\i-o s[ se odihneasc[ 30 deminute. Scoate\i buc[\ile de carnedin pung[ ;i pune\i deopartemarinata. :terge\i bine Wleurile cuun ;ervet de buc[t[rie. Condi-menta\i cu sare ;i piper ;i pr[ji\i lagr[tar.

Pune\i marinata ̀ ntr-o crati\[ lafoc mic p]n[ se `ngroa;[ ;i servi\ial[turi de feliile de carne.

Tort cu cire;e ;i ciocolat[ alb[Ingrediente<Blat<- 6 ou[- 250 g unt- 100 g zah[r- sare- 250 g f[in[- 1 praf de copt- 50 g alune m[ci-nate- 100 g ciocolat[ alb[Umplutur[ ;i ornat<- 750 g cire;e- 250 g br]nz[ mas-carpone- 75 g zah[r- 6 foi gelatin[ alb[- 900 ml fri;c[- 50 g nuci m[cinatet[v[lite `n zah[r ars- 2 linguri zah[r pudr[- cire;e pentru ornatMod de preparare<

~ncinge\i cuptorul la 180ºC.Separa\i albu;urile de g[lbenu;uri.Bate\i spum[ untul moale, zah[rul;i sarea, apoi `ncorpora\i g[lbe-nu;urile. Amesteca\i f[ina cu prafulde copt, pres[ra\i-o peste masa deg[lbenu;uri ;i fr[m]nta\i amesteculp]n[ ob\ine\i un aluat omogen.~ncorpora\i ;i alunele m[cinate.F[r]mi\a\i ciocolata alb[, apoitopi\i-o pe aburi. L[sa\i-o pu\in lar[cit ;i `ncorpora\i. Bate\i spum[albu;urile ;i ad[uga\i-le treptat `naluat.

Pune\i aluatul `ntr-o form[uns[ cu ulei (ø 26 cm) ;i coace\i 45min. L[sa\i-l s[ se r[ceasc[, apoit[ia\i-l pe orizontal[, ̀ n dou[ p[r\i.

~ndep[rta\i s]mburii cire;elor.Freca\i br]nza mascarpone cuzah[r. ~nmuia\i gelatina, dizolva\i-o ;i `ncorpora\i-o `n mascarpone.Ad[uga\i cire;ele. Bate\i spum[ 500ml fri;c[ ;i ad[uga\i-o ̀ n crema demascarpone, dup[ care o da\i larece.

Unge\i un blat cu ½ din crem[,a;eza\i al doilea blat ;i restul decrem[. Bate\i spum[ fri;ca r[mas[;i orna\i tortul. Ad[uga\i cire;e ;inucile `n zah[r ars. Pudra\i cuzah[r.

Cherry vodkaIngrediente<- 400 g cire;e- 200 g zah[r- 700 ml vodkaMod depreparare<

Despica\ipu\in cire;ele,f[r[ a le t[ia `ndou[. Pune\i-le`ntr-o tigaie cuzah[rul ;i 150ml ap[. ~nc[lzi\i;i amesteca\iu;or p]n[ c]ndse dizolv[ totzah[rul. Lua\i lao parte ;i pune\iamestecul culingura `ntr-osticl[ sau unborcan.

Ad[uga\i vodka ;i amesteca\ibine. Sigila\i ;i l[sa\i 4 s[pt[m]ni.

Se poate servi rece, cu c]teva

cire;e `n pahar. Pentru cei caredoresc s[-i ia din t[rie pot ad[ugaap[ mineral[ sau limonad[.

Antrenareaflexibilit[\ii m[re;teperforman\ele fizice

Stretchingul poate fi practicat la orice v]rst[

Exerci\iile Wzice ne ajut[ s[ar[t[m bine ;i, cum e normal, s[ nesim\im la fel de bine. Cu ajutorulmi;c[rii, al acestor gen de exerci\ii,suntem plini de energie, ne cre;teeWcien\a mental[ ;i ne bucur[m maimult de via\[, pornind de la ideeac[ nu trebuie s[ trecem prin via\[,ci s[ o tr[im.

Dac[ v[ g]ndi\i s[ practica\iWtness, e bine s[ ;ti\i c]teva dinbeneWciile acestui sport. AntrenareaXexibilit[\ii m[re;te performan\eleWzice. O articula\ie Xexibil[ poateaccesa o gam[ mai larg[ de mi;c[ri,consum[ mai pu\in[ energie ;i

scade foarte mult riscul acci-dent[rilor. Studiile recente arat[ c[Xexiile lente, statice, ajut[ lareducerea senza\iei de febr[muscular[ dup[ antrenamente.~ntinderea static[ implic[ oelongare lent[, treptat[ ;i controlat[a mu;chiului, men\inut[ `ntr-opozi\ie confortabil[ f[r[ a resim\idurere timp de 15 - 30 de secunde.~ntinderea ̀ mbun[t[\e;te echilibrulmuscular ;i alinierea structurii.~ntinderile diminueaz[ durerile despate, facilit]nd relaxarea muscu-lar[. Un mu;chi permanentcontractat cere mai mult[ energiepentru desf[;urarea activit[\ilor.Contractarea mu;chilor estedeterminat[ de acumularea detoxine ;i de oboseal[. De aceea,exerci\iile contribuie la detoxiWereaorganismului ;i reducerea oboselii,m[re;te Xuidul sinovial al arti-cula\iilor, care reprezint[ unlubreWant ce faciliteaz[ transportulnutrien\ilor c[tre cartilajul articular,ceea ce reduce degenerareaarticula\iilor.

Antrenamentul de for\[ `nt[-re;te ;i confer[ o condi\ie bun[ asistemului muscular-scheletic,m[rind tonusul ;i rezisten\a. Dinpunct de vedere Wziologic, acestantrenament determin[ cre;tereavolumului mu;chilor, a puterii ;itonusului lor, precum ;i for\atendoanelor, ligamentelor ;ioaselor. Exerci\iul este o parteimportant[ `ntr-un stil de via\[s[n[tos. Corpul este f[cut s[ semi;te ;i cere efort Wzic.

Ioana V

Exerci\iile cardioprevin celulita

Sezonul estival se apropiecu pa;i repezi ;i <ecare nefacem planuri de vacan\[ ;ine g]ndim deja la alegereacostumului de baie.

Apoi, g]ndul ne duce la `nWo-r[toarea celulit[, care apare f[r[ s[\in[ cont c[ suntem grase sau slabe.Principalii factori care duc laapari\ia celulitei sunt seden-tarismul, stilul de via\[ ;i factoriigenetici. Cele mai importante arme`n lupta cu inesteticul aspect decoaj[ de potocal[ sunt alimenta\ias[n[toas[, consumul mare delichide ;i exerci\iile Wzice. Ca s[scapi de celulit[, trebuie s[ lucrezigrupele musculare care sunt maipredispuse la acest lucru, ;i anumecoapsele, fesele, ;oldurile ;i

picioarele. Lucr]nd aceste zoneregulat, te vei asigura c[ eliminigr[simea ;i `\i vei p[stra mu;chiibine deWni\i. :i `n lupta cu celulitasunt foarte utile exerci\iile cardio,pentru c[ asigur[ sc[derea `ngreutate prin arderea gr[similor.

Trebuie efectuate `n <ecare zi

Alergare, mers pe jos `n ritmrapid, mers pe biciclet[, `not,aerobic, dans, tae bo, urcat pe sc[ri,v]slit. Speciali;tii recomand[ `nlupta `mpotriva celulitei exerci\iicardiovasculare `n Wecare zi sau odat[ la dou[ zile. Doar a;a vei puteaatenta la depozitele de gr[simeacumulate.

Laura M.

Stretchingul, cunoscut ;i subdenumirea de exerci\ii Wzice deXexibilitate, are ca scop `nt[rirea ;icre;terea mobilit[\ii musculare.

Exerci\iile de stretching suntmi;c[ri lente ale anumitor segmenteale corpului, care `mbun[t[\escmobilitatea general[ prin ̀ ntindereaunor anumite grupe musculare.Pentru o executare corect[ ;i eWcient[a exerci\iilor de stretching, trebuie s[men\ine\i Wecare membru ̀ n pozi\ieWx[, pentru 30 de secunde sau 60 desecunde, `n func\ie de grupamuscular[ solicitat[. Marele avantajal acestor exerci\ii Wzice este c[ pot Wpracticate oriunde ;i oric]nd, f[r[ s[

avem nevoie de un echipamentspecial sau de antrenor.

Mai mult dec]t at]t, stretchingulnu are contraindica\ii ;i poate Wpracticat f[r[ limite de v]rst[.Avanatajul este c[ aceste exerci\ii`mbun[t[\esc performan\ele Wzicegenerale ale corpului, reduc riscul deaccidentare la nivelul articula\iilor,mu;chilor ;i tendoanelor. Pe l]ng[relaxarea Wzic[ pe care o confer[,stretchingul lini;te;te ;i mintea, Windun bun aliat `n lupta cu eliminareastresului cotidian. Sunt u;or depracticat, v[ r[pesc doar c]tevaminute pe zi ;i sunt recomandate depatru-cinci ori pe s[pt[m]n[.

8 Informa\ia zilei Miercuri 3 iunie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 3 iunie 2009 Vedete

Evangeline Lilly, de;teapt[, amuzant[ ;i sincer[Cu toate c[ personajul inter-

pretat de ea (Kate Austen) ̀ n serialul“Lost – Naufragia\ii” este o enigm[,vedeta `n v]rst[ de 29 de ani este `nrealitate o persoan[ foarte deschis[.Sinceritatea ei, uneori ;ocant[, a scosla iveal[ personalitatea contradic-torie `n interviul acordat revisteiamericane “Women’s Health”.

De;i a lucrat ca voluntar[ ̀ ntr-otab[r[ biblic[ ;i are muzic[ religioas[pe iPod, nu se sWe;te s[ ̀ njure destulde des. Se fere;te de toat[ agita\iadin lumea celebrit[\ilor ;i e indi-ferent[ fa\[ de cei care ur[sc aceast[lume. “A;a se `nt]mpl[ c]nd `\imerge totul bine. ~n liceu, oameniidoreau s[ vad[ r[ul din mine. Eramo elev[ bun[, eram bun[ la fotbal,eram vicepre;edinta consiliuluielevilor. Era simplu pentru oamenis[ m[ urasc[. A;a se `nt]mpl[ ;i laHollywood. Oameni te ur[sc pentruc[ to\i ceilal\i par s[ te iubeasc[. Dareu sunt o persoan[ simpl[ care nu einteresat[ de aten\ie ;i vrea doar s[-;i vad[ de treab[.”Via\a din nord

Evangeline a crescut `n FortSaskatchewan, un or[;el din Alberta,Canada. “N-am crescut `ntr-o cas[`n care Hollywood-ul era gloriWcat.Nu ne uitam la televizor. Nu preaciteam reviste. Familia mea nu preaavea bani ;i sunt recunosc[toarepentru asta. Banii sunt calea cea mailung[ spre fericire.”

Dup[ spusele ei, ambele p[r\i alefamiliei au avut un rol important ̀ ndezvoltarea ei ca persoan[. “Rudeledin partea mamei sunt intelectualiatei. Cei din partea tatei suntmisionari bapti;ti care se simt maicomod ̀ n pantaloni de trening dec]t`n restaurante de cinci stele. Daraceste dou[ inXuen\e sunt conver-gente ̀ n via\a mea. Inima ̀ mi spunes[ ajut oamenii ;i s[ nu-mi pese delucrurile materiale, dar mai e ;icealalt[ parte din mine care e maisoWsticat[. Dac[ a; locui `n Africa,ajut]ndu-i pe s[raci, primul lucrucare mi-ar lipsi nu ar W apa sauelectricitatea, ci stilul... posibilitateade a m[ `mbr[ca ;i de a m[ sim\ifrumoas[.”~nceputurile carierei

~nainte de a da lovitura cu roluldin “Lost”, CV-ul ei era unul dintrecele mai “colorate” – stewardes[,chelneri\[, barman[, supraveghetorla benzin[rie ;i consilier `ntr-otab[r[ religioas[. Chiar ̀ nainte de aurma Universitatea British Colum-bia, specialitatea rela\ii interna-\ionale, Evangeline a stat trei s[pt[-m]ni `n Filipine cu un grup de

misionari cre;tini ;i s-a decis s[devin[ ;i ea misionar[.

Dar munca de misionar nu aveacum s[-i pl[teasc[ studiile, a;a c[ afost nevoit[ s[ joace `n c]tevareclame ;i s[ apar[ ̀ n roluri mici dinseriale ca “Smallville” sau “KingdomHospital”. ~n 2004, dup[ mai mult

de o lun[ de audi\ii, a reu;it s[ ob\in[rolul de care nu p[rea prea convins[.“Era un scenariu aiurea, deoarecev[zusem doar c]teva p[r\i din el. Eravorba de pr[bu;irea unui avion peo insul[ pustie. Mi-am zis ‘Ia mail[sa\i-m[. Versiunea dramatic[ a«Insulei lui Gilligan».’ Dar se pare c[

a ie;it al naibii de bine.”Evangeline ;tie c]t e de noro-

coas[ c[ a ob\inut acest rol, darspune c[ serialul este doar un mijlocpentru scopul ei, o modalitate de ac];tiga suWcien\i bani care s[Wnan\eze cauze umanitare. (Facemunc[ de caritate `n Ruanda de 7

ani.) “Am ;tiut c[ dac[ voi juca `nacest serial 5 sau 6 ani, voi realizaceva. Ajutorul pe care am putut s[-l dau a meritat sacriWciul. Actorianu e pasiunea mea, e doar ocupa\iamea actual[.”Strategiile Evangelineipentru a se men\ine

`n form[Nu Wi sclavul exerci\iilor.

“Mintea ;i suXetul t[u sunt maiimportante dec]t orice exerci\iiWzice. ~nainte exageram ;i eu, daracum o iau mai lent – fac plimb[ri;i `not `n piscin[. Nimic complicat.:i corpul meu arat[ de 10 ori mai

bine.” Danseaz[ pentru a sc[pa destres. “Sunt total de accord cu acesttip de exprimare, `n care `\i puimuzic[ ;i pur ;i simplu te la;i dus[de ea. Pentru mine e un mod de am[ elibera de stres.”

Las[ loc ;i pentru desert. “Dietelesunt zadarnice. Eu m[n]nc ceva

dulce `n Wecare zi, We c[ e ciocolat[,fursecuri sau cafea cu lapte. Dac[ nua; face asta, v[ garantez c[ voi aveao zi ̀ n Wecare s[pt[m]n[ ̀ n care m-a; `ndopa cu dulciuri.”

Dormi suWcient. “Somnul e peprimul loc. C]nd nu dorm suWcientar[t obosit[, p[rul nu-mi st[ deloc;i pielea `;i pierde din prospe\ime.”

Scurteaz[ lista sarcinilor. “To\icredem c[ putem sc[pa de stres dac[mai ad[ug[m la programul deja`nc[rcat, o or[ de yoga. Minunat!~nc[ un lucru pentru care s[ te sim\ivinovat[ c[ nu-l po\i face. Am ;i euni;te limite, pe care dac[ le dep[;esc,m[ pr[bu;esc.”P[strarea contactului cu realitatea

De;i ̀ i place s[ ia cina cu colegiide platou, Evangeline declar[ c[ nuprea este sociabil[. ~n schimb, estefoarte productiv[. Dovada? Anultrecut a ̀ nceput s[ renoveze trei case,una `n Hawaii (unde se Wlmeaz[serialul) ;i dou[ `n apropiere deVancouver. ~i place foarte mult s[scrie `n timpul liber. A scris unscenariu, “Fort[rea\a”, pe care sper[s[-l v]nd[ dup[ terminarea celui de-al ;aselea ;i ultimul sezon din “Lost”,anul viitor. Pe lista ei se aX[ `ncontinuare operele de caritate ;i s[devin[ mam[.Admir[ caritatea AngelineiJolie

„Nimeni nu o cunoa;te peaceastă femeie. Este complet ca oregină de ghea\ă, ceea ce este perfect.De ce ar W altfel? Nu ne datoreazănimic”. Pe de altă parte, Evangelinea declarat ;i că producătoriicelebrului serial sunt „frustra\i” dedecizia ei de a nu deveni un starmare de Wlm, adăugând că aspiră săWe ca Angelina. Însă, nu oricum.„Bineîn\eles că mi-ar plăcea să Wu caea, dar doar în ceea ce prive;te laturaumanitară”.

Dacă în 2007 vedeta declara„Este extenuant pentru mine faptulcă, oriunde mă duc, oamenii măcunosc sau cred asta. Dacă a; puteasă joc, să c];tig ca acum ;i să Wuanonimă, probabil nu a; părăsiniciodată acest job”, pentru momentviziunea ei asupra celebrită\ii s-aschimbat. „Acum, sunt fericităfăcând un job care nu este ultimulmeu vis. Chiar dacă nu e;ti fericit,pretinde că e;ti. P]n[ la urm[,zâmbetul tău va W contagios ;ipentru tine. A trebuit să învă\ asta.Obi;nuiam să gândesc c[ devin fals[,dar ;ti\i ce? Mai bine falsă ;i fericitădecât reală ;i nefericită”, a completatea.