16 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 383 miercuri 20.02.2013I

Rachel BilsonRachel Bilson

despre stil, m]ncare despre stil, m]ncare ;i comunicare;i comunicare

pag. 8 -9

Principalele tendin\e în mod[pentru prim[var[ - var[ 2013

Prim[vara se apropie cupa;i repezi, astfel că în mo-mentele de răgaz ar fi bine săne punem la punct cu princi-palele tendin\e în materie demodă pentru sezonulprim[var[-var[ 2013.

În rândurile care urmează vomface câteva sugestii despre ce amputea folosi, noi femeile, din gar-deroba pe care o avem ;i ce ar fiindicat să ne cumpărăm, pentru a\ine pasul cu tendin\ele din mo-dă.

Dungile orizontale ;i verticale

Dungile revin ̀ n vog[ ̀ n sezo-nul prim[var[-var[ 2013. Pentrucele care au o siluet[ zvelt[, dungilepot deveni un avantaj de neegalat.~n schimb, femeile mai plinu\e tre-buie s[ fie foarte atente la dungilede pe piesele vestimentare. Dun-gile orizontale au tendin\a de a l[\i,`n timp ce dungile verticale alun-gesc corpul ;i `l fac s[ par[ maisub\ire.

Stilul minimalist

Acest stil se va afla ;i el ̀ n ten-din\e `n prim[vara lui 2013. El seadreseaz[ doamnelor ;idomni;oarelor care `;i doresc s[aib[ un look elegant ;i simplu, dar`n acela;i timp `ndr[zne\ ;i mo-dern. Principalele nuan\e ale sti-lului minimalist sunt albul, bejul,cremul, cafeniul deschis, lavanda,albastru ciel ;i negrul.

Imprimeurile grafice

Imprimeurile grafice se potri-vesc femeilor `ncrez[toare, sigurec[ pot atrage privirea indiferent cear face.

Acest tip de imprimeuri ocup[una dintre primele pozi\ii ̀ n topultendin\elor pentru prim[vara2013. Avantajul nostru este c[ im-primeurile grafice s-au purtat ;i ̀ nsezonul prim[var[-var[ 2012, ast-fel c[ dac[ avem piese vestimen-tare care se ̀ ncadreaz[ ̀ n tendin\e,le putem purta ;i anul acesta.

Stilul geisha

Stilul inedit numit geisha, pro-venind din fascinanta mod[ japo-

nez[, a influen\at o mul\ime dedesigneri pentru sezonulprim[var[ 2013.

~n lunile care vor urma vomputea purta nestingherite kimo-no-uri, centuri satinate ;i m]necilargi, materiale cu imprimeurimari ;i culori puternice.

Materialele lucioase

Cu materialele lucioase, ;i ele`n tendin\e prim[vara aceasta, tre-buie s[ fim atente ̀ ntruc]t apar\incategoriei materialelor preten\ioa-se.

Deoarece sunt opulente ;iatrag aten\ia suficient de mult, esteindicat s[ nu ne `nc[rc[m \inutacu alte elemente mari sau cu ele-mente care ar putea intra `n con-curen\[ cu materialul. Vom puteaalege un top lucios ;i o fust[ mat[sau o rochi\[ lucioas[ `ntr-onuan\[ pl[cut[.

Imprimeurile florale false

Imprimeurile florale se evi-den\iaz[ prin feminitate, elegan\[;i rafinament. S-au purtat destulde mult `n ultimele sezoane, `ns[prim[vara aceasta aduce o schim-bare. Imprimeurile florale clasice,care sugereaz[ trandafiri sau alteflori, sunt ̀ nlocuite cu florile false,dorind s[ sugereze `ntr-un moddiscret ideea de floare.

Moda anilor ‘60

Moda anilor '60 r[m]ne osurs[ inepuizabil[ de inspira\iepentru creatorii de mod[. Aproapeto\i designerii au inclus ̀ n colec\ii-le lor de prim[var[ articole inspi-rate din acea perioad[ ofertant[din punct de vedere al crea\iilorvestimentare.

Aplica\iile

O alt[ caracteristic[ a modeiprim[verii 2013 o constituie apli-ca\iile. Se remarc[ prin faptul c[sunt feminine, finu\e ;i dau un aerelegant ;i deosebit.

Vom putea opta fie pentru florimari aplicate pe topuri, fie pentrupaiete ;i m[rgele, primavara aceas-ta ai de unde alege. Dup[ cum seobserv[, `n prim[vara lui 2013avem suficiente oferte pentru a nealege vestimenta\ia mult dorit[.

2 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013S[n[tate

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Oxigenul este unul dintrecele mai importante surse devia\[ de pe p[m]nt. Aparatulrespirator uman este conceputs[ introduc[ oxigen `n corp ;is[ elimine gazele rezultate `nurma arderilor celulare.

Men\inerea unor condi\ii optimede func\ionare a acestui aparat cre;terezisten\a organismului `n lupta cubacteriile ;i microbii, cauze principaleale bolilor respiratorii.

Perioada rece determin[ conge-stia mucoasei traheii ;i bronhiilor, alealveolelor ;i pleurei, mic;or]nd re-zisten\a de ap[rare local[. ~n acestcaz microbii trec f[r[ opozi\ie ;i astfelse inflameaz[ mucoasa nasului ;i afaringelui (rinofaringita) cu guturai;i dureri `n g]t.

Chiar ;i unele defecte nazale (de-via\ii de sept), focarele infec\ioasecronice, st[rile debilizante (boliinfec\ioase, surmenaj) ̀ nlesnesc pro-ducerea inflama\iilor c[ilor respira-torii. Exist[ ;i o predispozi\ie indivi-dual[ la `mboln[vire. Pentru preve-nirea ;i tratarea bolilor aparatului res-pirator, exist[ multe remedii naturisteexperimentate de-a lungul timpului.

Siropul de brad

Ingrediente< muguri de Brad(Abies alba) şi Pin (Pinus sylvestris),zahăr invertit.

Proprietăţi< expectorant, antisep-tic, uşor diuretic, antitusiv, vitamini-zant, antiastenic, tonic general.Recomandări< Siropul de Brad are roladjuvant în afecţiunile căilor respira-torii superioare şi pulmonare se folo-se;te la viroze, faringită, laringită, tra-heită, bronşite, pneumonie. Este un

calmant al tusei. Folosit sub forma unei cure de

primăvară, câte 100 ml zilnic, timp de2 săptămâni, înlătură astenia şi stimu-lează în mod benefic funcţiile vitale.

Mod de folosire< adulţi-câte 3 lin-guri de sirop pe zi. Copii-câte 3 lin-guriţe pe zi, dizolvate în apă minerală,plată sau luat ca atare, după meseleprincipale în cure de lungă durată.

Sirop contra tusei

Ingrediente< Tei (Tilia cordata),Scai-vânăt (Eryngium planum), Păt-lagină-mare (Plantago major),Cimbrişor (Thymus serpyllum),Muşeţel (Matricharia chamomilla),Isop (Hyssopus officinalis), Lichen–de-piatră (Cetraria islandica), Soc(Sambucus nigra), ulei esenţial debrad, zahăr invertit.

Proprietăţi< antitusiv, antispastic,emolient, expectorant, antibacterian.Ajută la fluidificarea secreţiilorbronşice şi la eliminarea lor.

Recomandări< siropul contra tusei es-te recomandat ca adjuvant înafecţiuni respiratorii şi pulmonareprecum gripe, viroze, bronşite, farin-gite, laringite, traheite, astm bronşic,pneumonie. Calmează tusea.

Mod de folosire< adulţi-2 linguride 3 ori pe zi. Copii-2 linguriţe de 3ori pe zi, dizolvat în apă, ceai sau luatca atare, înainte de mesele principale,timp de 10 zile.

Hyper-bron

Ingrediente< Pătlagină-mare(Plantago major), Cimbrişor (Thy-mus serpyllum), Trei-fraţi-pătaţi(Viola tricolor), Salvie (Salvia offi ci-nalis), Pin (Pinus sylvestris), Soc(Sambucus nigra), Urzică (Urticadioica), Scai-vânăt (Eryngium pla-num), Ciuboţica-cucului (Primulaoffi cinalis), Lumânărică (Verbascumphlomoides), Păducel (Crataegusmonogyna), Lichen-depiatră (Cetra-ria islandica), Plămânărică (Pulmo-

naria offi cinalis), Tei (Tilia cordata).Proprietăţi< antiinflamator, ex-

pectorant, antitusiv, antialergic, se-dativ, antimicrobian.Recomandări< recomandat ca adju-vant în ameliorarea afecţiunilor in-flamatorii ale căilor respiratorii, bron-hiilor şi alveolelor pulmonare,bronşite acute sau cronice, calmareatusei care însoţeşte afecţiunile respi-ratorii.

Mod de folosire< adulţi-1 sau 2capsule de 3 ori pe zi după fiecaremasă principală, timp de 10-14 zile.Terapia cu capsule se poate relua lanevoie sau se poate continua cu CeaiAntibronşitic, de 3 ori pe zi, îndulcitcu miere de albine. Pentru copii de la6 ani în sus- 1 x 3 capsule Hyper-Bron pe zi, după fiecare masă prin-cipală, timp de 10 zile.

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 – 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Informa\ia zilei 3Miercuri 20 februarie 2013 Familie

Consecin\ele naturale versus consecin\ele logice

Vorbim deseori în educaţiedespre asumarea responsabi-lităţii pentru consecinţeleacţiunilor. O consecinţă esterezultatul a ceea ce face o per-soană.

Cei mici învaţă care sunt com-portamentele bune şi cele greşite dinconsecinţele pe care acţiunile lor leau. Una din metodele eficiente princare îl poţi învăţa pe copil ce înseam-nă responsabilitatea este cea prin careîl laşi să testeze consecinţele (logiceşi naturale) pe care unele situaţii leatrag .

Ce sunt consecinţele naturale?Ceea ce se întâmplă în mod naturalpentru că cel mic a făcut ceva. Res-ponsabilitatea ”cade” pe umerii copi-lului. Nu sunt administrate de cătrepărinte. Iată şi un exemplu< ”Mihai,ia-ţi căciula dacă ieşi afară, altfel o săîţi fie frig”, spune părintele. Mihai nuîşi ia căciula, iar consecinţa naturalăeste că, cel mai probabil, o să îi fiefrig. Astfel, responsabilitatea este acopilului fiindcă el a decis să iasă afarăfără căciulă pe cap şi nu este datoratăpărintelui.

Ce sunt consecinţele logice? Re-zultatul ”aranjat” de părinte, dar re-laţionat în mod logic cu ceea ce co-pilul a făcut. Apar deseori atunci cândcopilul se află într-o situaţie care i-arputea pune viaţa/siguranţa în pericol.

Sunt strict legate de situaţie. Iată şiun exemplu< ”Mihai nu te mai da curolele pe zgură, fiindcă ai să cazi”, spu-ne mama. Copilul nu ascultă, cade,iar consecinţa logică este că mama îiva lua rolele pentru o zi pentru a nucădea şi a se juli.

Cum alegem consecinţelecele mai potrivite?

Atâta timp cât viaţa copilului nue pusă în pericol, putem lăsa conse-cinţele naturale să apară. De exemplu<dacă va continua să o supere pe pisicăar putea să fie zgâriat> dacă va umfla

prea tare balonul, acesta ar putea săse spargă> dacă va continua să se joaceafară deşi a început să picure, se vauda. Este bine să ţii minte că atâtatimp cât copilul nu este deranjat el în-suşi de rezultatul comportamentuluisău (de exemplu, nu vede nicio pro-blemă în a nu se spăla pe dinţi), con-secinţele naturale nu vor funcţiona.

Consecinţele logice pot să aparăacolo unde comportamentul copiluluiîi pune viaţa în pericol sau deranjeazăalte persoane. O consecinţă logicăpentru un copil care refuză să îşistrângă jucăriile după ce şi-a terminatjoaca este să îi fie luate jucăriile pentruo perioadă. În această situaţie, şi pă-

rintele e deranjat de comportamentulcelui mic.

Cel mai bine este să îi oferi copi-lului posibilitatea de a alege tipul deconsecinţă. De aceea e important săîi oferi şansa de a alege, atunci cânde posibil. Aşadar, în situaţiile în careeste preferabil ca cel mic să nu cu-noască pe propria piele consecinţelenaturale ale acţiunilor sale, poţi in-terveni pentru ca acesta să înveţe dece nu sunt benefice pentru el respec-tivele acţiuni.

Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cu co-pilul tău, bazată pe comunicare,înţelegere, acceptare. Te învaţă să îlapreciezi pentru ceea ce este şi să tebucuri de el. Academia Părinţilor esteun loc în care părinţii au ocazia săexerseze metode şi strategii de îm-bunătăţire a relaţiilor cu copiii lor, in-diferent de vârstă. Este un programeducaţional, destinat părinţilor, bazatpe filozofia lui Alfred Adler. Cursurileabordează multe din situaţiile cu carepărinţii se întâlnesc în creşterea şieducarea copiilor lor.

Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cu

copilul tău, bazată pe comunicare,înţelegere, acceptare. Pentru deta-lii şi înscrieri poate fi contactată<

psiholog Ramona Grad (www.psyadlerian.com,

0742.707.468, 0770.589.991)

Fiecare ceart[ `n rela\ia de cuplu activeaz[ `n noi o urm[ de fric[Practicienii care promo-

veaz[ teoria ata;amentuluisunt de p[rere c[ fiin\a iubit[este refugiul nostru, iar c]ndaceasta devine inaccesibil[sim\im c[ r[m]nem singuri ̀ n`ntuneric.

Ce este frica `n rela\ia de cupluafl[m de la psihologul Gyorgy Gasparcare abordeaz[ acest subiect ̀ ntr-unuldintre materialele publicate pe bloguls[u.

Atunci c]nd partenerul de cuplunu e la fel de "prezent" ca `nainte,emo\iile ce ne inund[ sunt sup[rarea,regretul ;i durerea, iar mai presus detoate - frica, sus\ine psihologul Gyor-gy Gaspar.

"Frica este sistemul personal dealarm[ care ̀ n anumite situa\ii se ac-tiveaz[. Dac[ pierdem leg[tura cupersoana pe care o iubim putem s[fim siguri c[ acest sistem se infla-

meaz[. ~n aceste situa\ii se activeaz[sistemul de alarm[ din amigdal[, saucentrul fricii, dup[ cum ̀ i spune spe-cialistul ̀ n ;tiin\e neurocognitive Le-Doux. ~n partea de mijloc a creierului

se g[se;te regiunea care are formamigdalei ;i care transmite reac\iileautomate. ~n astfel de situa\ii nug]ndim, ci doar sim\im ;i ac\ion[mcomportamental. Fiecare ceart[ sauconflict ce apare `n rela\ia de cupluactiveaz[ `n noi o urm[ de fric[.

Esen\a reac\iilor

~n cuplurile `n care rela\ia deata;ament e prezent[, radarul perso-nal al partenerilor transmite un fas-cicul de lumin[. Frica se stinge repede;i u;or c]nd partenerii se sus\in reci-proc. ~ns[, c]nd conectarea la cel[lalte vulnerabil[, frica ne inund[ lumeainterioar[. Cercet[torul ̀ n neurologieJapp Panksepp crede c[ `n astfel desitua\ii c[dem prad[ panicii bazale ;idup[ toate acestea ori `ncerc[m s[ob\inem de la partener consolare ;ireasigurare ori ne `ndep[rt[m ;i`ncerc[m s[ ne auto-lini;tim. Esen\areac\iilor noastre este< uit[-te la mine,

r[m]i l]ng[ mine, am nevoie de tinesau nu `\i permit s[ `mi provoci du-rere, `ncerc c[ `mi st[p]nesc tr[irile.

De ce nu auzim strig[telede ajutor ale celui de l]ng[noi?

De ce nu auzim strig[tele de aju-tor ale celui de l]ng[ noi at]ta vremec]t `l iubim? Pentru c[ de cele maimulte ori nu suntem concentra\i asu-pra partenerului, ci pierdu\i `n plasag]ndurilor negative despre trecut ;ia `ngrijor[rilor. Nu folosim limbajulata;amentului, suntem nesiguri ̀ n ex-primare sau r[spundem cu sup[rare;i frustrare. Nu mai cerem, ci pretin-dem, ceea ce determin[ o lupt[ pen-tru putere ;i tot mai pu\in[ compa-siune", ne explic[ psihologul GyorgyGaspar.

A consemnat Ioana Vladimirescu

4 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Ciorb[ cu peri;oare din br]nz[

Ingrediente necesare< zarzavatpentru ciorb[, o ceap[, 500 gra-me de br]nz[ de vac[, gri;, 2 ou[,sare, 25 mililitri de ulei.Modul de preparare< zarzavatulse cur[\[ ;i se taie m[runt sau sed[ pe r[z[toarea mare, dup[ carese pune la pr[jit `n uleiul `ncins.C]nd `ncepe zarzavatul s[ pri-measc[ o u;oar[ culoare ar[miese adaug[ apa. ~n vreme ce zar-zavaturile fierb, se preg[te;te unaluat din dou[ p[r\i br]nz[ devac[, dou[ ou[ ;i o parte gri;. Seadaug[ ;i pu\in[ sare `n com-pozi\ie. Aluatul trebuie s[ fie deconsisten\[ medie (nici moale,nici foarte tare). Din masa ob\in-ut[ se fac bilu\e de m[rime mij-

locie ;i se pun la fiert `n oala cuzarzavat. Se condimenteaz[ dup[gust. ~n final se poate ad[uga ver-dea\[ t[iat[ m[runt.

Macrou cu bulion

Ingrediente necesare< 4 pe;timacrou eviscera\i, past[ de ro;ii,sare, piper, 3-5 c[\ei de usturoi,25 mililitri de ulei.Modul de preparare< pe;tele secur[\[, dup[ care se condimen-teaz[ cu pu\in[ sare ;i piper. Dac[se poate, usturoiul se introduce`n carne. Buc[\ile de pe;te se pun`ntr-o tav[ uns[ cu ulei ;i pesteele se pune past[ de ro;ii. Tava seintroduce `n cuptorul `ncins. Sepr[je;te 15-20 de minute, dup[care se consum[ cu garnitur[ decartofi sau orez cu legume.

Coriolan A.

Gogo;i de F[r;ang Zucchini cu pui la cuptor

Mod de preparare<Morcovii, precum şi celelalte

zarzavaturi care se mai folosesc sefierb pe jumătate, în apă uşor să-rată, apoi se strecoară. Într-un vastermorezistent uns cu ulei de mă-sline se aşează prima dată cartofii,

apoi carnea, ciupercile bucățite,ceapa mărunțită, zarzavaturile, ro-şiile tăiate, iar în cele din urmăzucchini şi dovleceii tăiați bucăți(nu se curăță de coajă). Fiecarestrat se condimentează după gust.Se acoperă şi se pune la cuptorulpreîncălzit, circa 30-40 minute,apoi se descoperă, se stropeşte cuulei de măsline şi se mai lasă să secoac[ până când începe să se ru-menească. La servire se mai poatecondimenta.

Ingrediente<4 buc. de zucchini, 600 g

carne de pui (piept sau pulpe),o ceapă, 2 cartofi, un dovlecel,3-4 ciuperci, 2 morcovi (se potadăuga şi alte zarzavaturi), 2-3roşii, 3-4 linguri ulei de măsline,sare, piper, nucşoară răzuită,

semințe tocate de muştar.

Mod de preparare<Plămânii bine curățați se taie

în bucăți mai mari şi se opăresc,iar prima apă se aruncă. Se puneapoi la fiert în apă uşor sărată şicu 3 linguri de oțet. Când plămâniis-au întărit, se ia de pe foc, se spalăbine şi se taie bucăți mai mici. Zar-zavaturile curățate se taie feliuțe

sau cubulețe, şi împreună cu bu-cățile de plămâni se pun la fiert însupa de carne, la foc mic. Se con-dimentează după gust, din ulei şifăină se prepară un rântaş, la carese adaugă o linguriță de boia deardei. Când ingredientele s-aufiert, rântaşul se pune în supă, apoidupă ce dă un clocot, se adaugă şismântâna şi se mai lasă câteva mi-nute la fiert. Se ia de pe foc, apoise adaugă oțet, după gust. Se poateservi cu ardei iute.

Ingrediente<1 kg plămâni de porc, 5-600

g de zarzavaturi (morcovi, pă-trunjei, gulie, țelină), 2 l supă deoase (se poate prepara şi o bazăde supă de carne din cubulețe),200 g smântână, oțet din vin (du-pă gust), 3 linguri de făină, 4-5linguri de ulei, sare, piper, boia

de ardei, delicat (de casă).

Mod de preparare<Drojdia se dizolvă în lapte

c[ldu\, îndulcit cu zahăr. Când seactivează, se amestec[ cu f[ina cug[lbenu;urile, esența de vanilie ;irestul de zah[r. Aluatul sefr[m]nt[ cu lapte c[ldu\, p]n[ seob\ine consisten\a dorit[, apoi seadaug[ margarina topit[. Se pre-sar[ cu pu\in[ f[in[ ;i se las[ ladospit, `ntr-un loc căldu\, circa o

or[. Se `ntinde cu sucitoarea, lagrosimea de circa 1,5 cm, iar cuun pahar cu margine ascu\it[ setaie la form[, iar cu aluatul r[masdup[ t[iere se repet[ opera\ia, apoigogo;ii preg[ti\i se mai las[ circa30 minute la dospit. ~n mijloculfiec[rui gogo; facem cu degetul oad]ncitur[, apoi le pr[jim `n uleifierbinte, abundent, la `nceput lafoc mic ;i acoperit cu un capac,apoi dup[ ce ̀ ntoarcem, la foc ma-re, descoperit.Se presar[ cu zah[rpudr[, iar `n ad]ncituri se punegem.

Ingrediente<500 g de f[in[, 30 g drojdie,

100 g de margarin[, 100 g dezah[r, 4 g[lbenu;uri de ou[, câ-teva picături de esență de vanilie(după gust), 300 ml de lapte, coa-ja ras[ de la o jum[tate de l[m]ie,o lingur[ de rom, ulei pentru

pr[jit.

Sup[ acri;oar[ de pl[mâni

Informa\ia zilei 5Miercuri 20 februarie 2013 Cosmetic[

Scap[ rapid de punctele albedin jurul ochilor

Care este frumuse\ea uti-liz[rii? Nu trebuie s[ cuno;ticauza bolii, nici dac[ nu ai undiagnostic concret nu con-teaz[, punem colierele pe`ncheieturi, te a;ezi comod ;iImmunotic ;tie de ce ai nevo-ie ;i vei primi exact ceea ce ainevoie, deoarece totul estedoar energie, tu trebuie doars[ te relaxezi ;i s[ prime;ti ceai nevoie. Immunotic exactacest lucru `l realizeaz[!

Ai v[zut un om care are pro-bleme la coloan[ cu hernie de disc,sau cu lombosciatic[, sau pur ;isimplu nu poate p[r[si patul? Re-

zultate perfecte cu Immunotic Re-move !

Suferi degeaba! Te ajut[m! Scopul

nostru este s[n[tatea!

Acum po\i constata ;i binefa-cerile lui Immunotic Slim ! Prinutilizarea lui se sub\iaz[ bazinul;i mijlocul! Utilizarea lui poate re-zolva probleme hormonale cumar fi reglarea metabolismului.Normalizeaz[ procesele desecre\ie a trigliceridelor.

Aparatul de baz[ poate s[ aib[efecte benefice asupra celei maifrecvente afec\iuni a zilelor noas-tre ca depresia, asupra infec\iilor

;i inflama\iilor c[ilor respiratorii,asupra problemelor cardiovascu-lare, a tensiunii, reumatismului,paraliziei ;i tumorilor (tumoareapoate fi ;tears[ din organism!) etc.~nt[rirea imunit[\ii, ̀ nc[rcarea or-ganismului cu energie ;i armoni-zarea frecven\elor.

Alege s[n[tatea ! Alege Immu-notic !

Experimentare gratuit[ATENȚIE! Utilizarea aparate-lor nu `nlocuie;te prescrip\iile

medicului!Satu Mare, str. :tefan cel Mare

nr. 22, intrare de pe str. Marsilia.

Toth Eva, mobil 0752971544

IMMUNOTIC = SIGURAN|A S{N{T{|II!

Majoritatea doamnelor ;idomni;oarelor se `nsp[i-m]nt[ atunci c]nd uit]ndu-se ̀ n oglind[ v[d pe chipul lorfel ;i fel de... imperfec\iuni. ~nnum[rul de azi nu discut[mde pistrui, co;uri sau punctenegre.

Ast[zi vedem ce sunt acelepuncte albe care nu arat[ deloc bi-ne ;i nici nu sunt simplu de`ndep[rtat. Speciali;tii ne spun c[punctele albe seam[n[ foarte multcu acneea prin form[. Ele sunt mi-cu\e, au aspect perlat ;i pot fi u;orconfundate cu acneea.

Apar des `n jurul ochilor;i pe obraji

Se spune c[ se formeaz[ dincauza acumul[rii de sebum ̀ n pori.Apar pe diferite p[r\i ale fe\ei, dar`n majoritatea cazurilor pe obraji;i `n jurul ochilor. Partea cea maiinteresant[ este c[ punctele albenu este voie s[ le ̀ ndep[rt[m acas[,fiindc[ nu seam[n[ la acest capitolcu punctele negre sau cu co;urile.~n ̀ ncercarea noastr[ de a le stoar-ce risc[m s[ rupem doar pielea ;is[ r[m]nem cu o cicatrice perma-nent[ de o nuan\[ ro;ie.

Dac[ nu am avut p]n[ acumprobleme cu aceste puncte nu`nsemn[ c[ nu vom avea vreoa-

dat[. A;a c[ e mai bine s[ preve-nim dec]t s[ trat[m. Trebuie doars[ respect[m c]teva reguli. ~n fie-care zi, de cel pu\in dou[ ori, fa\atrebuie cur[\at[ cu produse potri-vite tipului nostru de ten.

De dou[ sau chiar de trei oripe s[pt[m]n[ am putea s[ ne ex-foliem pielea. E indicat un exfo-liant u;or cu particule mici. Chiar;i persoanele care au tenul gras sau

mixt trebuie s[ foloseasc[ o crem[hidratant[. S[ nu uit[m c[ aburiisunt ;i ei foarte benefici pentrufa\[. Aburii cur[\[ mizeria ce poateajunge `n piele f[c]nd porii s[ sedeschid[.

La cosmetic[!

Dac[ v[ trezi\i peste noapte cuc]teva puncte albe ar trebui s[ le

l[sa\i c[ poate dispar ̀ n c]teva zile.Dac[ totu;i nu dispar, recomandateste s[ v[ adresa\i unei cosmeti-ciene sau chiar unui dermatolog.Aceste persoane ;tiu cum pot`ndep[rta corect punctele albe.

Nu uita\i< pielea trebuie s[ fiepermanent curat[ pentru a nu seforma aceste puncte ;i s[ fie binehidratat[.

Theodora V.

6 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013Remedii naturiste

Combina\ii gemoterapice utile `nsus\inerea aparatului respiratorV[ voi face cuno;tin\[ `n

acest material cu alte 3 com-bina\ii gemoterapice, utilepentru trusa casei, cu care pu-te\i “jongla” la apari\ia pri-melor semne de boal[ la copii;i adul\i.

POLYGEMMA 3 TUSEeste o combina\ie de extracte ge-moterapice din muguri de carpen,muguri de calin ;i ml[di\e de ca-prifoi negru. Dup[ cum `i spune;i numele, produsul are ac\iune decalmare a tusei ;i de lini;tire ge-neral[, efect antiinflamator ;i an-tialergic, reglator al tonusuluibron;ic ;i stimuleaz[ organismulpentru eliminarea toxinelor de lanivelul c[ilor respiratorii. Este re-comandat `n infec\ii acute de c[irespiratorii superioare ̀ nso\ite detuse, `n laringite tusigene,r[gu;eal[ ;i afonie. Se va admi-nistra de 2-3 ori pe zi, 2 ml, diluat`n ap[, cu 20 de minute ̀ nainte demese. Pentru copiii sub 7 ani, dozase `njum[t[\e;te. ~n acut, la pri-mele semne de boal[, se poate da;i 4-5 ori pe zi, iar la ameliorareasimptomelor se va continua cu ad-ministrarea standard, 7-10 zile. ~ncazuri cronice ;i recidivante, sepot indica cure de 1-2 luni, cu po-sibilitatea repet[rii la nevoie.

POLYGEMMA 4 SINUSURI este o combina\ie din muguri decoac[z negru, carpen, arin negru;i mesteac[n pufos. Aceast[ com-bina\ie ajut[ la ameliorarea sim-ptomelor nepl[cute care afecteaz[sinusurile, av]nd ac\iune de dre-nare ;i eliminare a secre\iilor din

sinusuri prin cavitatea nazal[ ;iac\iune de cre;tere a rezisten\eiorganismului. Poate diminua ris-cul de recidiv[. Are ;i ac\iune an-tiinflamatoare ;i cicatrizant[ la ni-velul sinusurilor. Se va administra`n doz[ de 1-2 ml de 2-3 ori pe zi.~n acut, se recomand[ chiar ;i 4-

5 administr[ri ̀ n prima zi, apoi secontinu[ cu administrarea ̀ n dozastandard ̀ nc[ 6 zile. ~n cazuri cro-nice se recomand[ administrarea`n cure de 1-2 luni, zilnic. Nu tre-buie s[ ne sperie dac[ `n primelezile de administrare se intensific[secre\ia. Este efectul de drenare ;icur[\ire a componentelor.

POLYGEMMA 5 CAVITATE BUCAL{ :I G}T

este o combina\ie de muguri devi\[ de vie, ml[di\e de m[ce; ;iafin. Produsul, prin propriet[\ilecomponentelor sus\ine s[n[tateacavit[\ii bucale ;i g]tului prinac\iunea de `nt[rire a sistemuluide ap[rare la nivelul g]tului, ac\iu-ne antiseptic[, astringent[ ;i anti-inflamatoare, cu rol vitaminizant(`n special A ;i C) ;i antioxidant.

Extractul din muguri de vi\[de vie este recomandat ̀ n faringi-tele streptococice, cu efect de-monstrat de reducere a aslo.

Modul de administrare este si-milar cu produsele de mai sus< 2ml diluat `n ap[ cu 20 de minute`nainte de mese de 3 ori pe zi, mi-nimum 7 zile. La copii, dozele se`njum[t[\esc. Se poate indica ;i ̀ ncura de 1-2 luni `n cazul faringi-telor recidivante.Dr. Szatmari Anamaria, medic

homeopat Cl. Sf. Anton

S]mburii de nuc[ scad colesterolul ;i reduc riscurile bolilor coronariene

S]mburii de nuc[ sunt utiliza\i`n special `n prepararea unor deser-turi precum cozonac, t[ie\ei, alte de-licatesuri. Sunt foarte pu\ine persoa-nele care consum[ s]mburi de nuc[`n scop curativ. Valen\ele nucilor suntfie necunoscute, fie sunt ig-norate. Nucile au o va-loare caloric[ maimare dec]t

carnea, dar sunt mult mai u;or dige-rabile dec]t aceasta. ~n plus, gr[similedin nuci sunt nesaturate, contribuindla sc[derea colesterolului.

Miezul de nuc[ este un furnizorimportant de proteine, gr[simi, vi-

tamine (A, B1, B2, B3, B5, B6, C)numeroase minerale (fosfor,

calciu, magneziu, potasiu,sulf, fier) ;i fibre. Dac[ nu;tia\i afla\i acum c[ nucile senum[r[ printre alimentelecu cel mai bogat con\inut decupru ;i zinc ceea ce le fac

benefice `n trata-rea unorafec\iuni car-diovascula-re, a proble-melor legate

de cre;tere.

S]mburii de nuc[ sunt recomanda\i`n curele de `nt[rire ale sistemuluiimunitar. Uneori pot exista unele pro-bleme legate de asimilarea de c[treorganism a anumitor minerale dinnuc[. ~n aceast[ situa\ie se recomand[combinarea acestui aliment cu unulce con\ine vitamina C. Pentru a asi-gura o mai bun[ absorb\ie a miezuluide nuc[, `l pute\i consuma zdrobit.

Datorit[ fibrelor pe care le con\in,nucile pot fi folosite ;i ca remedii na-turiste `mpotriva diabetului. Nu serecomand[ ca nucile s[ fie consumate`n doze prea mari deoarece v[ pute\itrezi cu spasme stomacale sau dureride cap. 4-7 nuci sunt mai mult dec]tsuficiente. S]mburii de nuc[ ajut[ ;ila ̀ mbun[t[\irea memoriei ;i a capa-cit[\ii de concentrare. Celor careacuz[ pierderi de memorie le este re-

comandat[ consumarea zilnic[ a do-zei minime permise de miez de nuc[.

Oamenii de ;tiin\[ au demonstratc[ riscul apari\iei bolilor coronarienescade la jum[tate prin consumarea apatru por\ii de miez de nuc[ ̀ n timpulunei s[pt[m]ni. Acest lucru se dato-re;te acizilor gra;i omega 3 con\inu\ide miezul de nuc[. Miezul de nuc[are efect laxativ mai ales atunci c]ndeste pr[jit u;or. De asemenea, uleiulde nuc[, folosit ̀ n tratamente externe,ajut[ la regenerarea ;i cre;terea firuluide p[r.

Nucile sunt un aliment recoman-dat persoanelor care sufer[ de artroze,reumatism, anemii, tuberculoz[, si-filis, scrofuloz[, metrit[, enurezis sauafec\iuni ale pielii.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 20 februarie 2013 Mama ;i copilul

Mituri despre gravideMituri despre gravide, le-

ați auzit pe toate. Or fi doarpovești spuse de soții? Află ceeste și ce nu este adevărat, ci-tind aceste mituri.

Sexul copilului poate fi prezisîn funcție de cum decurge sarcinasau după bătăile inimii fătuluiÎn afară de ultrasunete şi alte meto-de cunoscute, nu există nici un altmod de a afla sexul fătului, înaintede naştere. Bătaia inimii fătului nune este de nici un ajutor în aflareasexului copilului. Bătăile inimii potfi auzite când sarcina are între optşi zece săptămâni, folosind tehno-logia Doppler.

Dacă dormi pe spate îipoți face rău copilului

Multe femei cred că alimentareacu sânge a placentei nu este foartebună dacă dorm pe spate. Originileacestui mit pot fi găsite în câtevacercetări foarte serioase făcute întreanii 1960 şi 1970, care au demostratcă presiunea sângelui este mai micăla femeia însărcinată ce stă pe spate.Contracțiile reduc cantitatea de sân-

ge care se îndreaptă spre placentă.Un copil foarte sănătos poate supor-ta acest lucru fără probleme. Pozițiape spate a mamei poate dăuna foartemult fătului, mai ales dacă acestaeste stresat, predispus la infecții, saueste o sarcină foarte lungă.

Dacă sarcina are risc mare şiapar şi problemele la rinichi, hiper-tensiune sau deshidratări, este reco-

mandată odihna stând pe parteastângă, dar, în timpul unei sarcininormale, o femeie poate adopta ori-ce poziție i se pare confortabilă.Cordonul ombilical se încurcă uşordacă îți ții mâinile deasupra capului

Aproximativ 20–25% din copiise nasc cu cordonul ombilical în ju-rul gâtului, iar foarte mulți se nasccu el în jurul picioarelor. Unele fac

şi noduri. Nimic din ce face o mamănu poate cauza aşa ceva. Aceste în-curcături sunt datorate activității fă-tului din prima parte a sarcinii. Cor-doanele ombilicale lungi, şi anumecele mai mari de 100 de cm (majo-ritatea au între 32 şi 80 de cm), suntcele care de obicei se încurcă.

Sexul `n timpul sarciniid[uneaz[ copilului

Deşi există c]teva motive, de-monstrate medical, pentru care nuai voie să faci dragoste în timpul sar-cinii, în majoritatea cazurilor sexulnu face deloc rău copilului şi poatefi chiar foarte plăcut pentru femeie,care acum poate descoperi că arecapacitatea de a ajunge mai uşor laorgasm, datorită creşterii volumuluide sânge ce se îndreaptă spre zonapelvisului.

Pentru program[ri la cursurile organizate, dar ;i pentru

întreb[ri în leg[tur[ cu serviciile oferite de :coala Mamelor,

v[ pute\i adresa moa;ei PaulaCosma la num[rul de telefon0745.021.266 sau pute\i vizita site-ul www.scoala-mamelor.ro

Dr. Hora\iu Suciu reporne;te inimile copiilor~n fiecare zi la u;a dr. Ho-

ra\iu Suciu, ;eful Clinicii deChirurgie Cardiovascular[Adul\i ;i Copii din cadrul Spi-talului Clinic Jude\ean de Ur-gen\[ T]rgu Mure; a;teapt[zeci de p[rin\i veni\i cu copi-la;ii lor din toate col\urile\[rii.

Sunt oamenii pentru care ultimasperan\[ st[ ̀ n m]inile ;i pricepereadr. Suciu de a face ca inimioara celormici s[ bat[, s[ dob]ndeasc[ s[n[ta-te ;i astfel s[ creasc[ s[n[to;i ;i vi-guro;i. La cei 44 de ani pe care `iare, dr. Hora\iu Suciu a reu;it p]n[acum s[ reporneasc[ inimile a miide copii. Conferen\iar universitardoctor Hora\iu Suciu lucreaz[ `nchirurgia cardiovascular[ fiind spe-cializat `n realizarea interven\iilorchirurgicale la copii, un domeniusensibil care presupune mult profe-sionalism ;i d[ruire.

Dr. Hora\iu Suciu s-a n[scut laT]rgu Mure;, unde de altfel ;i-a fi-nalizat toate studiile, preuniversita-re, universitate. A intrat `n aceast[specialitate `n 1994 ;i a finalizat-o`n 2001. De atunci a parcurs toategradele pornind de la medic primar,

;ef de sec\ie, dar ;i etapele univer-sitare, din 2009 fiind conferen\iarla UMF. Timp de un an a urmat osupraspecializare `n Italia. ~ns[ `ncazul dr. Hora\iu Suciu faptele sale,munca asidu[ de zi cu zi, sunt celecare vorbesc de la sine.

Ideea `nfiin\[rii unui centru dechirurgie cardiovascular[ pediatric[la T]rgu Mure; i-a apar\inut men-torului s[u, prof.dr Radu Deac, des-

pre care trebuie s[ amintim c[ `;iare r[d[cinile `n localitatea Supur(jude\ul Satu Mare), fiind distins ̀ n2011 cu titlul de cet[\ean de onoare.La `ndemnul prof. Deac, mediculchirurg Hora\iu Suciu avea s[ seperfec\ioneze ̀ n chirurgia cardiac[pediatric[ ;i ̀ n special a nou n[scu-tului.

Tot ̀ n Italia a avut ;ansa de a lu-cra `ntr-un centru foarte mare de

chirurgie cardiovascular[, `n carese operau ;i adul\i, ceea ce i-a per-mis t]n[rului medic de a-;ides[v]r;i specializarea ;i ̀ n chirur-gia cardiovascular[ a adultului. Ast-fel, `n momentul de fa\[ dr. Suciude\ine toate competen\ele ;i poateopera toate grupele de patologie,pornind de la nou n[scut la adultulv]rstnic, inclusiv transplantul car-diac.

Din 2006 ;i p]n[ `n prezent,doctorul Hora\iu Suciu a operataproape 2000 de copii cu malfor-ma\ii. Anual opereaz[ circa 300 decopii cu diferse afec\iuni cardiace,`ns[ num[rul celor care ̀ l caut[ estemult mai mare. Doctorul Suciu esteunul dintre medicii care au ales s[se specializeze ̀ n str[in[tate pentrua-i putea ajuta pe bolnavii din \aralui, de a da copiilor ;ansa la supra-vie\uire, la viitor.

A redat ;ansa la via\[ a sute decopii, printre care un nou n[scut de900 de grame, interven\iarealiz]ndu-se chiar `n incubator.

La 44 de ani, `;i dore;te maimul\i medici speciali;ti al[turi deel, s[ existe centre de tipul celui dela T]rgu Mure; ;i ̀ n alte ora;e, astfel`nc]t copiii s[ poat[ s[ fieinvestiga\i, diagnostica\i ;i opera\i`n timp util.

8 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 20 februarie 2013 Vedete

Rachel Bilson despre stil, m]ncare ;i comunicareS-a schimbat foarte pu\in

de c]nd a ap[rut pe micileecrane, `n urm[ cu 10 ani, `nrolul Summer Roberts din se-rialul “The OC/ Rebel ̀ n Cali-fornia”. “:tiu c[ ar[t mult mait]n[r[. C]nd m-am `ntors re-cent acas[ ̀ n L.A., un agent desecuritate de la aeroport m-aoprit s[ m[ `ntrebe dac[ m[pierdusem de familia mea. Iareu i-am spus c[ am 31 de ani!Poate la 40 de ani voi apreciaacest compliment, dar mi-eteam[ c[ pe m[sur[ ce ̀ naintez`n v]rst[ ;i voi avea riduricomplimentul de acum se vatransforma `n “Este cea maiciudat[ adolescent[ pe care amv[zut-o vreodat[.”

Dup[ “The OC”, Rachel Bilsons-a f[cut cunoscut[ ca actri\[ decomedie ;i ca protagonist[ ̀ n peli-cule romantice. Din 2011 joac[ ro-lul principal ̀ n serialul “Hart of Di-xie”, iar ̀ n 2013 va ap[rea pe marileecrane `n comedia “The To DoList”. S[ nu uit[m c[ este ;i designerde ̀ nc[l\[minte. ~n 2011 ;i-a lansatbrandul ShoeMint `mpreun[ cuprietena ;i stilista Nicole Chavez.“Denumim fiecare model dup[ nu-mele prietenilor ;i membrilor fa-miliei. Stella este numele finu\eimele, iar Kaylen este sora iubituluimeu.”

Iubitul ei este actorul HaydenChristensen, de care s-a desp[r\it`n ultimii 4 ani de c]teva ori (aufost ;i logodi\i). Tot ceea ce estedispus[ s[ declare despre via\a eiamoroas[ este statutul ei – “nu suntsingur[“.

Principala form[ demi;care pe care o practic[este dansul pe muzica de la “Grease 2”

Nu prea se d[ `n v]nt dup[ an-trenamentele de la sal[. Prefer[dansul sau tenisul. “Nu sunt gro-zav[ - nici vorb[ s[ particip laWimbledon anul viitor – dar m[str[duiesc s[ m[ perfec\ionez.Avantajul este c[ po\i lovi pe cinevacu mingea c]nd dore;ti, de exem-plu pe iubitul t[u dac[ te-a sup[rat.”

Recunoa;te c[ nu practic[ stilulde via\[ super-s[n[tos at]t der[sp]ndit `n Los Angeles. “Toat[lumea e obsedat[ de varza crea\[ ;imersul ̀ n drume\ii pe dealurile din`mprejurimi. :i se storc sucuri ̀ ntr-o nebunie pe-aici. Nu spun c[ midisplac sucurile proaspete, dar

c]teodat[ e bine s[ m[n]nci ;ipu\in[ p]ine. Budincile aici se`mpart `ntre prieteni. Ei bine, eunu `mpart cu nimeni desertulmeu!”

Pl[cerea ei vinovat[ este sub

forma chipsurilor ;i se declar[ ob-sedat[ de cereale. “Micul dejun emasa mea preferat[. ~mi placgust[rile dulci – p]ine pr[jit[, siropde ar\ar, brio;e, preparate de pati-serie. Puiul ;i vafele sunt m]nc[ru-

rile mele preferate.” Dar ca s[ nuexagereze, la pr]nz serve;te o salat[s[n[toas[, ̀ n acest fel reu;ind s[ in-clud[ ;i legumele `n alimenta\ia ei.

~n timpul liber nu-i place s[ ias[`n ora;, prefer[ s[ stea acas[ ;i s[ le

g[teasc[ prietenilor. “Am un grupgrozav de prieteni. Am crescut cuto\ii aici ;i ne place s[ petrecemtimpul `mpreun[, a;a c[ eu suntcea care g[tesc m]ncare ca la mamaacas[. Sunt pe jum[tate italianc[,

a;a c[ re\etele cu care dau loviturasunt chiftele cu sos, friptur[ de cur-can sau pui cu legume. :i-mi places[ fiu creativ[ cu salatele. Mamamea este `nnebunit[ dup[ combi-na\ii originale pentru salate.

G]ndi\i-v[ la varz[ crea\[, vi;ine,avocado, sare de mare ;i l[m]ie.Delicios!”

C]nd `;i face ordine `n garde-rob[, prietenele ;i sora ei de 10 anisunt `ntotdeauna prezente. “Sora

mea este devastat[ c[ are un num[rmare la picior ;i nu poate purtapantofii mei. Dar purt[m aceea;im[rime la blugi. Nu pot s[ spun c[am o \inut[ diferit[ pentru fiecarezi din an, dar iubesc hainele. Co-lec\ionez pantofi vintage ;i adorpiesele Isabel Marant sau Rag &Bone.”

Recunoa;te ironia `n faptul c[imediat ce-\i permi\i unele lucrurimai valoroase, ̀ ncepi s[ le prime;ticadou. “Sunt extrem de norocoas[s[ primesc obiecte vestimentareminunate cadou, dar e o nebunie.Piesa mea preferat[ este un sacounegru Helmut Lang care merge cuorice. Obiectele cele mai valoroasesunt bijuteriile bunicii mele. Nusunt ceva preten\ios, dar sunt pre-feratele mele fiindc[ ea a fost pre-ferata mea.”

Comunicarea este cel maiimportant lucru `ntr-o rela\ie

Cu toate c[ ;tie acest lucru, Ra-chel se declar[ aproape corigent[la acest capitol. “~n ultimul timplipsa de comunicare a cauzat omul\ime de probleme. E extrem deimportant s[ comunici de la `nce-put, astfel `nc]t rela\ia s[ reziste.Dup[ comunicare, prietenia estecrucial[ - s[-\i cuno;ti partenerul;i s[ fii un sprijin necondi\ionat.”

Cele cinci reguli de stil ale lui Rachel

Adaug[ un plus de `n[l\imepurt]nd pantofi de culoarea pielii.“Ace;tia `\i fac picioarele s[ aratemai lungi ̀ n a;a fel ̀ nc]t s[ nu ar[\iminion[ chiar dac[ e;ti.” (Rachelare doar 1,57 m `n[l\ime).

Ai grij[ unde `\i “`mpar\i” tru-pul. “Ceva cu o talie marcat[ corectm[ prinde mai bine la propor\iilemele – m[ face s[ ar[t mai `nalt[.”

Ai grij[ s[ nu exagerezi. “Ur[scelegan\a dus[ la extrem< fa\a, p[rul,hainele, `nc[l\[mintea ;i geanta.Dac[ consider c[ sunt prea ele-gant[, `mi fac o coafur[ dezordo-nat[.”

Alege corect lenjeria intim[.“~ncearc[ s[ alegi piese `n care tesim\i confortabil. Ador marca Co-sabella – se a;az[ at]t de bine pecorp, iar piesele La Senza sunt mi-nunate.”

~mbrac[-te `n jean;i, dar acce-sorizeaz[-i. “O pereche interesant[de pantofi, o geant[, o jachet[ ;i oe;arf[ pot transforma ;i cel maisimplu look `ntr-o \inut[ expre-siv[.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 20 februarie 2013 Diet[

Renun\area la fumat nu duceneap[rat la acumularea

de kilograme `n plusFoarte multe persoane ;i-

ar dori s[ renun\e la fumat,`ns[ nu fac acest pas din cauz[c[ se tem c[ se vor `ngr[;adac[ nu fumeaz[.

Totu;i, fumatul d[uneaz[ gravs[n[t[\ii ;i prin urmare trebuie s[facem pasul ;i s[ sc[p[m de ceeace ne poate cauza grave probleme.Speciali;tii spun c[ putem renun\ala fumat f[r[ a acumula kilograme`n plus.

O `ncetinire a metabolismului

~n momentul ̀ n care ne l[s[mde fumat, metabolismul`ncetine;te u;or. Asta nu`nseamn[ c[ trebuie s[ ne `nfo-met[m ca s[ nu ne ̀ ngr[;[m. Tim-pul pe care `l petreceam f[c]nd opauz[ de \igar[ `l putem umplef[c]nd activit[\i ce ne plac. Putemsim\i nevoia de a consuma anu-mite alimente `n timpul `n caream fi fumat. Asta `nseamn[ defapt pericolul de `ngr[;are. Tre-buie s[ ;tim ce anume s[ alegem.Opt[m pentru fructe proaspete ̀ nmomentul `n care sim\im nevoia

de a fuma. Putem consuma ;i ba-toanele de cereale cu pu\ine caloriisau iaurturi s[race `n gr[simi.Evit[m produsele de patiserie, co-vrigeii sau snacks-urile, care aumult[ sare ;i multe gr[simi.

Guma de mestecat ;ibomboanele mentolate

Putem roade gum[ de meste-cat f[r[ zah[r sau putem st[p]nipofta de \igar[ cu ajutorul bom-

boanelor mentolate. Apa e ;i eaun aliat de n[dejde, pentru c[ neumple stomacul ;i disparesenza\ia de poft[ de m]ncare.Avem nevoie de un program fixde mese, pentru a putea s[ ne`ncadr[m `n limitele admise.

Pe l]ng[ aceste elemente, s[nu uit[m de mi;care! E importants[ avem cel pu\in 30 de minute demi;care zilnic, chiar dac[ ardemdoar caloriile pe care le consu-mam atunci c]nd fumam.

Afl[ care sunt efectele benefice aleconsumului de rodie!

De rodie a\i auzit cu siguran\[;i poate chiar a\i gustat din acestfruct deosebit de bun. Bun nudoar ca gust, ci ;i ca propriet[\i.V[ invit[m s[ afla\i la ce e bunconsumul de rodie.

~n primul r]nd, e bine de ;tiutfaptul c[ rodia are un con\inutfoarte bogat de antioxidan\i ;i oserie de nutrien\i care au un rolimportant `n a ne proteja corpulde diverse necazuri.

Rodia este recomandat[ per-soanelor care urmeaz[ o cur[ desl[bire. Am tot vorbit ̀ n numereletrecute ale suplimentului despreaccelerarea metabolismului. Da-torit[ con\inutului bogat `n anti-oxidan\i, rodia ne ajut[ la accele-rarea metabolismului ;i contribuiela arderea gr[similor. S[ nu uit[mfaptul c[ rodia nu cre;te nivelulglicemiei, iar dac[ suferi\i de dia-bet `l pute\i consuma lini;ti\i.

Rodia face minuni ;i la alte ca-pitole, fiindc[ acest fruct miracu-los scade nivelul colesterolului r[u;i scade ;i tensiunea arterial[. Pel]ng[ toate aceste aspecte s[ nuuit[m nici de gustul deliciosuluifruct. O senza\ie de dulce cuacri;or, o culoare ro;ie. Se poateconsuma ca atare sau `n salatelede fructe. Sucul de rodie poatefoarte lini;tit s[ ̀ nlocuiasc[ un sucdin comer\.

S[ nu uit[m c[ `l putem pre-para acas[ ;i nu con\ine calorii ca-re s[ ne pun[ `n pericol dieta. Sepoate cur[\a relativ u;or, t[indcoaja. Boabele ro;ii pot fi utilizateca ornament la budinci, astfel c[;i cei mici se pot obi;nui cu gustuldelicios al rodiei.

Theodora V.

Cur[ de sl[bire cu mereAtunci c]nd ne dorim s[

sl[bim sau s[ urm[m o cur[de detoxifiere a organismuluisuntem tenta\i s[ credem c[ emult prea dificil de pus `npractic[.

Desigur, sunt o mul\ime de dietegreu de urmat fiindc[ necesit[ multtimp de preparare a meselor speci-fice sau mult timp `n c[utarea pro-duselor necesare.

La polul opus sunt `ns[ diete lacare se poate spune c[ toat[ lumeaare acces c]t se poate de u;or. Unadintre acestea este dieta cu mere.De re\inut este c[ acest tip de regimse poate urma doar c]teva zile lar]nd. Putem totu;i integra merele`ntr-o diet[ echilibrat[ mai apoi.

Explozie de enzimes[n[toase

De ce s[ consum[m mere? Pen-

tru c[, la fel ca fructele proaspete,merele sunt bogate `n enzimes[n[toase. Acestea contribuie la unproces digestiv bun,iar ̀ n cazul ̀ n care su-feri\i de constipa\ie eindicat cel pu\in unm[r

pe zi. M[rul este bogat ;i `n fibre ;i`n vitamina C. Dac[ nu putem con-suma doar mere pe zi, e bine s[m]nc[m un m[r `nainte de fiecaremas[ principal[. El are 20% din can-

titatea de fibre care e recoman-dat[ zilnic.

Doar 80 de calorii

Trebuie s[ avem`n vedere c[ dac[ vom

consuma cel pu\in treimere pe zi senza\iade sa\ietate va duramai mult ;i prin ur-mare vom puteasc[pa de kilogramele`n plus. Un m[r are`n jur de 80 de calorii,

nu are gr[simi ;i nicicolesterol. Dac[ avem

poft[ de dulce putem s[`l consum[m

cu `ncredere. Ioana V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013Sport

~ncearc[ antrenamentelede Zumba Fitness la PrimaGym

Sparge monotonia, ia par-te din nou la distrac\ie! Vino;i `ncearc[ Zumba Fitness laPrimaGym cu Rita! Antrena-mentele au `nceput deja din17 februarie, se desf[;oar[ ̀ nSala Mare, ̀ n zilele de luni, dela 20 ;i vineri, de la 18.

Povestea a `nceput `n StateleUnite ale Americii unde dansatorulBeto Perez, originar din Miami, ;i-a unit for\ele cu antreprenorii Al-berto Pearlman ;i Alberto Aghionpentru a crea Zumba, un programde fitness inspirat din dansurile la-tino. Cu peste 2 milioane de DVD-uri v]ndute ;i 2000 de instructoripretutindeni `n lume, Zumba s-aimpus rapid ca un nou trend `n di-vertisment, s[n[tate ;i `ntre\inerecorporal[.

Energie ;i muzic[ ritmat[

Zumba combin[ energia ;i mu-zica ritmat[, motivant[, cu mi;c[riunice de dans care faciliteaz[`nv[\area rapid[ ;i asigur[ buna dis-pozi\ie. Zumba folose;te o fuziune

de dansuri latino ;i interna\ionalecre]nd astfel un antrenament efi-cient, dinamic ;i captivant. Progra-mul este conceput ca un mix de ae-robic ;i fitness, cu mi;c[ri ̀ n ritmurirapide care tonific[ ;i sculpteaz[corpul.

De la o mic[ sal[ din Columbia;i p]n[ la milioane de fani ̀ n ̀ ntrea-ga lume, Zumba nu este doar fitnessci este o adev[rat[ revolu\ie! Ritmul

hipnotizant te va transporta din sal[direct ̀ n mijlocul carnavalurilor dinAmerica de Sud. Muzica este amu-zant[, vibrant[ ;i d[ dependen\[ to-tal[.

Muzica ̀ \i stimuleaz[ sim\urile,`n timp ce mi;c[rile dinamice ;i sexyte ajut[ s[ ob\ii fizicul perfect. Veifolosi chiar ;i mu;chii pe care nu;tiai c[ ̀ i ai ;i vei arde mai multe ca-lorii dec]t `\i po\i imagina.

Tonifierea total[ a corpului

Acest tip de antrenament te faces[ te sim\i bine, s[ te distrezi ;i s[-\i modelezi corpul `n acela;i timp.Zumba folose;te principiile inter-valelor de training ;i rezisten\a trai-ningului de la fitness pentru a ma-ximiza arderea caloriilor, gr[similor;i tonificarea total[ a corpului. Esteun mix de mi;c[ri u;or de urmat ;ipl[cut. Ritmurile efervescente latinoau eliminat “partea grea” a progra-mului, reu;ind s[ ̀ i fac[ pe to\i s[ sesimt[ bine `n timpul lec\iilor.

Timpul pentru zumba a venit!Elibereaz[ energia latino! Zumba`nseamn[ fun… Este diferit. Proba-bil c[ nu \i-ai putut imagina c[ peacest tip de muzic[ ai putea s[ faciexerci\ii de fitness. Este foarte efi-cient. Nu este doar aerobic. Este maimult de at]t, este amuzant ;i dis-tractiv ;i te ajut[ s[ rezi;ti p]n[ veireu;i s[ ob\ii rezultatele dorite.

V[ a;tept[m cu drag pe stradastrada Petofi Sandor nr. 45, et. 5.

Ne pute\i suna la tel. 0361-884.947, mobil<

0728555.590.

Exerci\iile de la sal[, sincronizatecu ritmul organismului t[u

Fie c[ ̀ \i dore;ti s[ sl[be;ti sau s[`\i m[re;ti masa muscular[, mersulla sala de gimnastic[ trebuie s[ fiesincronizat cu ritmul organismuluit[u. Nu trebuie s[ ui\i c[ prin mi;carepo\i redob]ndi fermitatea \esutuluiconjunctiv. Dac[ mi;carea este sin-cronizat[ cu ritmul organismului t[u,rezultatele nu vor `nt]rzia s[ apar[.

"Mens sana in corpore sano" -"Minte s[n[toas[ `n corp s[n[tos"este o zical[ c]t se poate de adev[rat[.Pe l]ng[ o alimenta\ie s[n[toas[ ;i oigien[ adecvat[, a face mi;care`nseamn[ un mod de via\[ s[n[tos.

Sport indiferent de v]rst[

Grecii din antichitate sunt cu-noscu\i pentru jocurile sportive pecare le organizau. De ce oare se f[ceami;care ̀ nc[ ̀ n acele vremuri?! Pen-tru c[ Grecia avea nevoie de o popu-la\ie s[n[toas[. :i noi avem nevoies[ fim s[n[to;i ;i de aceea este foarteimportant s[ facem sport indiferentde v]rsta pe care o avem.

Probabil c[ ai `ncercat de maimulte ori s[ mergi la sal[ ;i de fiecaredat[ ai g[sit tot felul de motive pentrua abandona acest proiect. Dac[ ̀ ntr-adev[r dore;ti s[ mergi la sal[ trebuies[ te asiguri c[ o s[ transformiexerci\iile `ntr-un adev[rat obicei.Iat[ c]\iva pa;i care te-ar putea ajuta

s[ mergi zilnic. G]nde;te-te la ce vrei s[ ob\ii,

mu;chi mai mari, mai pu\in[ gr[si-me, mai mult[ for\[. Dac[ ai maimulte \eluri stabile;te o ierarhie. Apoistabile;te un termen limit[ p]n[ lacare s[ `\i `ndepline;ti primul scop.Scrie toate aceste date pe o foaie ;i li-

pe;te-o astfel ̀ nc]t s[ o vezi de c]tevaori pe zi.

Odat[ stabilite aceste detalii in-structorul de la sal[ te va ajuta s[ lerealizezi. Important este s[ respec\iprogramul. Ai r[bdare cel pu\in olun[ p]n[ observi c[ mersul la sal[s-a transformat `n obicei.

Po\i face acas[ exerci\iile simple

Pentru a nu g[si tot felul de scuze,o solu\ie ar fi s[ te treze;ti mai de-vreme ;i `nainte de serviciu s[ trecipe la sal[. Persoanele care fac mi;carela primele ore ale dimine\ii sunt multmai motivate ;i termin[ mai repedeexerci\iile. Mi;carea de diminea\[ tepreg[te;te ;i pentru o zi dificil[ laserviciu.

Po\i s[ te mi;ti ;i acas[ f[c]ndexerci\ii simple precum abdomene,genoflexiuni, rotiri de bra\e, mersulpiticului etc. De asemenea po\i s[alergi `n parc sau pe dig.

Informa\ia zilei 13Miercuri 20 februarie 2013 Fitness

Antrenoarea Kerekes Emoke nepropune exerci\ii cu banda elastic[

Ast[zi ne antren[m cu aju-torul benzii elastice. Antre-noarea Kerekes Emoke nepropune o ;edin\[ c]t se poatede pl[cut[ ;i cu rezultate careapar `ntr-un timp relativscurt.

Nu uita\i nici faptul c[, `nfunc\ie de ceea ce dori\i, pute\i s[v[ modela\i corpul la Centrul deaerobic Fitland situat `n munici-

piul Satu Mare pe strada R]ndu-nelelor nr. 3. Echipa Fitland v[a;teapt[ cu servicii de cea maibun[ calitate la pre\uri foarte bu-ne! Vizita\i www.fitland.ro.

1. St]nd cu m]inile pe ;old, ge-nunchiul drept ridicat ;i `ndoit la90 de grade, banda elastic[ fixat[la t[lpi (imaginea 1). ~ntindem pi-ciorul drept (imaginea 2). Re-pet[m exerci\iul de 24 de ori. Fa-cem la fel ;i pe cealalt[ parte a cor-

pului. 2. Sprijin pe genunchi ;iantebra\e, genunchiul drept ̀ ndoitla 90 de grade ;i ridicat, bandaelastic[ fixat[ la nivelul t[lpilor(imaginea 3). ~ntindem picioruldrept (imaginea 4) de 24 de ori.Facem la fel pe cealalt[ parte a cor-pului. 3. Culcat costal, picioareledep[rtate, banda ag[\at[ la nivelult[lpilor (imaginea 5). Ridic[m pi-ciorul drept (imaginea 6). Re-

pet[m exerci\iul de 24 de ori. Idempe partea cealalt[. 4. St]nd cu bra\ele `nainte jos,banda elastic[ fixat[ la nivelult[lpilor (imaginea 7). Ridic[mbra\ele (imaginea 8) de 32 de ori. 5. A;ezat, banda elastic[ ag[\at[la nivelul t[lpii, apucat[ la capete`naintea corpului, cu bra\ele ̀ ntin-se (imaginea 9). Ducem bra\elelateral (imaginea 10). Repet[mexerci\iul de 24 de ori.

Ioana Vladimirescu

1-2

3-4

7-8

9-10

5-6

12 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013Stil

Cum va ar[ta `mbr[c[mintea b[rb[teasc[`n sezonul toamn[-iarn[ 2013-2014?

O viziune ciudată în ceeace privește stilul de îmbrăcă-minte pentru bărbaţi a pututfi văzută la Londra, la înce-putul acestui an, în săptămâ-na modei.

Creatorii au surprins îmbră-cându-i pe bărbaţi cu articole ves-timentare feminine. Acestea aufost numite cele mai noi trenduripentru toamna-iarnă 2013-2014.

Perspectiva viitorului ar puteafi numită de unii ridicolă şi plinăde oroare, făcându-i pe mulţi săse gândească că bărbaţii vor furadin dulapul iubitelor lor fuste, ro-chii şi alte accesorii. Ne este greusă credem că se va întâmpla acestlucru, probabil oamenii de modăau vrut să iasă din tipare şi să pre-zinte ceva senzaţional, să creezesemne de întrebare în rândul oa-menilor. Imaginea unui bărbat nuva putea fi niciodată schimbată,nimeni nu va putea înlocui uncostum la patru ace, cu o rochiţăplină de flori.

M[;ti voluminoasedin sc]nduri de gard

Ce s-a putut vedea la Londra?Au fost prezentate diverse rochiidecoltate, chiar cu buzunare. Mer-sul la cumpărături cu bărbaţi s-arputea transforma, fetele vor staminute bune în şir pentru a evaluadacă bărbatul lor are umerii po-

triviţi pentru a purta o rochie de-coltată.

Creatorul de modă Craig Gre-en, a prezentat un articol pentrubărbaţii nemulţumiţi de faţa lor,sau care s-au tăiat dimineaţa cânds-au b[rbierit. Manechinul a pur-tat pe cap o mască voluminoasăformată din scânduri de gard.

Au apărut manechini cu pu-lovere imense, iar pe mâini pur-tând mănuşi supradimensionate.Aceste prezentări au apărut pro-babil ca să stârnească zâmbete dinpartea publicului. Articolele nu-şi vor găsi locul în garderoba băr-baţilor, pantalonii cu volănaşe cuatât mai puţin.

C[ciuli enorme ;i m[nu;iuri;e tricotate

S-au mai văzut căciuli enorme,mănuşi uriaşe tricotate, care cu si-guranţă nu se asortează cu panta-lonii largi şi tenişi chinezeşti.

Ionuţ B.

Mai mult ca în alţi ani, suntîntâlniţi pe străzi bărbaţi avândpe ei vesta Gilet. Este conside-rat un articol vestimentar căl-duros și se poate purta atât în-aintea începerii iernii cât șispre terminarea ei.

Totodată, asigur[ confort şi nudoar termic. Vesta Gilet poate fi pur-tată aproape peste orice haină.

Un lucru esenţial constă în ale-gerea vestei. Este un articol volumi-nos, tocmai de aceea nu trebuie săfie prea mare, să nu depăşească liniaumerilor. Se poate găsi în mai multevariante. Un model ar fi cel simplucare se găseşte într-o nuanţă neutră,gri sau bleumarin. Te va ajuta aproa-pe în orice combinaţie.

Modelul colorat oferă o gamămare de asortări, se poate purta chiarşi peste un sacou. Mai există modelulcu buzunar la piept, iar dacă te si-tuezi la un alt nivel, poţi să o acce-sorizezi cu o batistă de buzunar.

Sub vesta Gilet se poate afla unsacou din catifea raiată, lână sau twe-ed, jachetă de piele sau denim şi pu-lovere sau cardigane groase. Poatearăta bine şi cu o cămaşă din flanel,dacă permit şi condiţiile meteoro-logice. De altfel, acest articol, pentruînceput poate fi purtat doar cu puţincuraj, până te obişnuieşti, în cazulîn care eşti începător. Practică pur-tarea vestei Gilet, pentru început îndrumeţii cu prietenii, în zilele libere.Cu timpul te vei obişnui şi-i vei găsiun loc şi în zilele obişnuite.

Ionuţ B.

Un articol la mod[ - vesta Gilet

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 20 februarie 2013

La orice loc de munc[ te`nt]lne;ti cu situa\ii nepl[cute

Puțini sunt oamenii carese pot lăuda cu job-ul lor. Demulte ori ajungem să fim ne-mulțumiți de anumite aspec-te. Fie că este vorba de salariu,condițiile de muncă, colegisau chiar șeful, toți am trecutprin situații neplăcute și stân-jenitoare. Multe locuri demuncă vin ”la pachet” cu rău-tăți și glume care nu își au lo-cul.

1. ”Sacul de box” trebuie să fiiprietenos chiar dacă clientul te tra-tează în ultimul hal. Mulți dintretinerii de azi aleg job-uri de tipcall center sau customer service,pentru a-şi asigura un trai decentîn timpul studiilor având şi unorar foarte flexibil. Cei care hotă-răsc să lucreze în acest domeniunu ştiu de la început că de multeori pot da peste clienți irascibilicare să urle la ei sau să le adresezeanumite înjurii.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cuospătarii deoarece este foarte pro-babil să dea peste oameni careconsumă băuturi alcoolice.Într-un final aceşti tineri se hotărăscsă abandoneze acest tip de job-uridatorită dezamăgirii sau oboseliiacumulate în timp.

2. Femei între bărbați sau in-

vers. Aici este vorba de job-urileunde se întâmplă să fii singurul”exemplar” dintr-un anumit sex,înconjurat de cealaltă tabără. Su-biectul discriminării este pus la oparte însă trebuie să recunoaştemcă oricât de legale ar fi condițiilede muncă, tot există un anumitdisconfort într-o astfel de situa-ție.

3. Întrebări jignitoare desprelocul tău de muncă. Unele meseriinu sunt motive de mândrie şi toc-mai de aceea probabil de cele maimulte ori omitem să le trecem înCV-ul nostru. Asta nu înseamnăînsă că locul respectiv de muncăa fost o înjosire ci pur şi simplufaptul că prietenii şi rudele conti-nuă să facă glume de prost gust

pe seama aceasta. De la vânzătoriîn fast food-uri până la angajațiiunei bănci toți suferim din cauzaunor răutăți spuse în ”glumă”. Înastfel de situații de cele mai multeori ne este greu să explicăm mun-ca complexă pe care o depunemdeoarece toți se rezumă doar lalocul unde lucrăm.

Flavia C.

Cum transmi\i imaginea unei persoane arogante prin CVLăsând la o parte greșelile

de ortografie dintr-un CV, înacest număr prezentăm câtevaaspecte legate de greșelile prinexprimare pe care unii oa-meni, aparent deștepţi, le co-mit într-un CV. Prin ele nu facaltceva decât să pară persoaneîncrezute, arogante, astfel cășansele lor întru angajare suntscăzute.

O primă greşeală ar fi faptul căîn CV-ul tău apar prea multe locuride muncă pe care le-ai avut. Acestaspect nu impresionează pe nimeni,ar putea să apară doar unele posturimai importante pe care le-ai avut.Recrutorii nu vor fi impresionaţi căai fost în multe companii, ai avutun număr mare de angajatori. Nu

înseamnă că ai experinţă în plus,ba din contra exprimi instabilitate.

Evită să faci o descriere prea la-borioasă a propriei persoane, de-

oarece prea multe informaţii voravea acelaşi efect precum numărulmare de locuri de muncă pe carele-ai avut, trecute în CV. Trebuie să

extragi ce e mai important, esenţa.Dacă te lungeşti ai putea să pari aro-gant. Când îţi construieşti un CVai grijă să nu foloseşti cuvinte pre-tenţioase. Nu e cazul să cauţi înDEX cuvinte cât mai sofisticate cugândul că vei impresiona. Neolo-gismele sau expresiile ciudate, tre-buie să dispară.

Un CV trebuie să arate simplu,cât mai "office", desigur, în cazul încare nu optezi pentru o funcţie îndomeniul divertismentului, saupentru una de circar. Trebuie să daidovadă de seriozitate, să araţi căpoţi să te adaptezi la un mediu pro-fesionist.

Curriculum Vitae reprezintăcartea ta de vizită, el trebuie con-struit cu grijă pentru ca şansele laangajare să fie cât mai mari.

Ionuţ B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 20 februarie 2013Cas[ și grădină

Gr[din[ `n stil asiatic cu bambus ;i pietre

Stilul asiatic este tot maiprezent `n planurile de ame-najare a g[rdinilor, spun spe-ciali;tii. Pe l]ng[ armonie ;ilini;te acest stil este ;i foarteestetic. Nu putem neglija nicipartea practic[ a acestui stil.

Spre exemplu, bambusul repre-zint[ modalitatea ideal[ de a ne feride privirile curio;ilor. Bambusul`nfrumuse\eaz[ atmosfera dingr[din[ sau balcon ;i este o posibi-litate simpl[ ;i durabil[ de a ne de-cora spa\iul exterior ;i de a ne pro-teja via\a de familie. Refugiul nostruprivat din aer liber ne ofer[ posibi-litatea de a r[m]ne pe tot parcursul;ederii relaxa\i.

Zone pline de lini;te pe teras[,balcon ;i gr[din[ pot fi realizateu;or cu ajutorul elementelor debambus. Un perete din acest mate-rial va fi "lipit" de peretele spa\iului,garant]nd c[ privirile curioase nupot trece de acesta. Pentru a evitaacest aspect nepl[cut, `n comer\g[sim rogojine din bambus care sepot rula. Astfel acestea pot fi trasede c]te ori dorim sau este nevoie.

Pe l]ng[ bambus trestia sau sal-cia pot fi prelucrate u;or ;i instalatedrept "ziduri" de protec\ie. Salcia,

datorit[ structurii sale este foartedecorativ[. Imagina\ia noastr[ poa-te s[ zburde rezult]nd forme ;i mo-dalit[\i diferite de folosire a acesto-ra. De la pere\i cortin[ la ̀ mpletiturisau aranjamente, totul va fi de mareefect.

Pietrele-mijloace de amenajare

Pietrele transform[ at]t gr[di-nile mici c]t ;i pe cele mari, `n pei-saje pline de via\[. ~n magazinelede specialitate se g[sesc pietre dem[rimi, culori ;i calit[\i diferite.Pietrele eman[ un aer rustic saur[sp]ndesc o elegan\[ asiatic[ apar-te depinde numai de gustul nostru.Pietrele pot fi a;ezate sub formaunei c[r[ri, a unui zid sau ̀ n form[de sc[ri. Pe l]ng[ ele ferigile degr[din[ sau florile cu colorit viuarat[ foarte bine. Pietrele naturalesunt ideale pentru gr[dini, iarpietri;ul se potrive;te mult mai bineghivecelor, av]nd `n vedere formalor rotunjit[ cu efect ornamentalextraordinar. Cine `;i dore;te ogr[din[ decorat[ c]t mai simplu ;ic]t mai nobil, indicate sunt pietri-celele m[runte.

V.S.

Cum s[ alegem lenjeria de pat care ni se potrive;te?Marii cercetători sunt de

părere că petrecem aproxima-tiv o treime din viața noastrăîn pat și acest lucru înseamnăcă lenjeriile și pernele joacă unrol foarte important în viațanoastră.Cui nu îi place să seculce în fiecare seară într-unpat confortabil și cu lenjeriiplăcute la atingere?

Cearşaful pe care îl folosim tre-buie să fie aşa de mare încât să aco-pere la perfecțiune patul şi să nu seadune în colțuri atunci când stămîn pat.Specialiştii spun că este in-dicat ca el să fie cu 15 centimetrimai mare decât salteaua. În materiede material este bine să ştiți că bum-bacul şi mătasea sunt cele mai in-dicate. Bumbacul se poate spălauşor şi nici nu se şifonează însă laacest capitol nu putem spune acelaşilucru şi despre mătase.

Specialiştii ne sfătuiesc să in-

vestim în lenjerii de bună calitatecare țin mult şi nu se deterioreazăuşor. Înainte să achiziționați bum-bacul este bine să vă documentațidespre el deoarece sunt mai multe

feluri de bumbac precum cel de SeaIsland care creşte doar în India deVest, Georgia şi Carolina. Are pro-prietăți fine şi este considerat ca fi-ind cel mai bun. Bumbacul egip-

tean nu trebuie nici el lăsat deopartedeoarece este folosit la producerealenjeriilor de pat luxoase.

De multe ori în magazine găsimetichete pe care este menționată ca-litatea bumbacului ca fiind 100%cotton (bumbac) dar în acelaşi timptrebuie să fim şi conştienți de faptulcă nu avem de-a face cu bumbacde calitate premium. Este impor-tant să ştim că acest lucru nu în-seamnă că cearşafurile pe care lefolosim nu sunt bune!

Din punct de vedere al design-ului anul acesta sunt în trend pat-tern-urile inspirate din natură şiculoriile foarte vii. Pernele nume-roase aşezate în pat sunt de nelipsit!Fie că sunt ele de blană naturală sauartificială. Dacă optați pentru len-jerii diverse din punct de vederecromatic şi al pattern-ului putețifoarte uşor să schimbați atmosferadin dormitor fără a face investițiimari.

Flavia Călăianu