16 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Tendin\eSe d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 333 miercuri 22.02.2012I

ne `ndeamn[ s[ facem mi;care

pag. 8 - 9

Michelle Obama

Machiajul joac[ un rol im-portant în via\a unei femei.Este necesar s[ afli cum s[ temachiezi ca s[ î\i ascunzi mi-cile imperfec\iuni ;i s[ sco\iîn eviden\[ atuurile. Exage-rarea poate duce la dezastreiar look-ul s[ devin[ unul deprost-gust.

Tendin\ele din anul acesta~n sezonul acesta moda ;i ma-

chiajul merg m]n[ `n m]n[.Tonuricalde precum auriu, teracot[ sauciocolatiu sunt cele care ̀ ;i las[ am-prenta pe sezonul acesta, ;i se asor-teaz[ cu culorile care domin[ pe po-diumurile de mod[. Jocul de umbre;i lumini care se poate aplica pepleoape este considerat un „acceso-riu” care nu poate lipsi sub nicioform[. Tendin\ele din anul acestainterzic cu stricte\e linile groase tra-sate cu eyeliner-ul sau creionul der-matograf. Liniile sub\iri ;i trasateexact la baza genelor sunt conside-rate elegante ;i modific[ `ntr-unmod provocator forma ochilor.

~n materie de fond de ten, tenulbronzat se men\ine pe pozi\ie ;i anulacesta, `ns[ perlu\ele bronzate tre-buie scoase definitiv din trusa demachiaj ;i `nlocuite cu o pudr[ decontur.

Machiaj destinat sezonului rece

Iarna pare s[ nu plece iar tenuldevine tot mai afectat de gradele ca-re nu vor s[ creasc[.

Uscarea tenului în sezonul receeste inevitabil[. Make-up arti;tii nerecomand[ s[ folosim un fond deten mai pu\in uscat iar pudra s[ ol[s[m la o parte.

Machiajul propus de make-uparti;ti este axat pe ochi ;i pe buze,un machiaj ideal pentru acest ano-timp. Pa;i pentru a realiza un ma-ke-up potrivit anotimpului rece

Tenul

Pentru început tenul trebuiecur[\at ;i hidratat iar apoi se aplic[baza. De preferat baza se aplic[ cuo pensul[ deoarece este mai u;or.Urm[torul pas este acoperirea im-perfec\iunilor cu un concealer cares[ corespund[ cu fondul de ten.Conturarea sprâncenelor este înunele cazuri esen\ial[, la fel ;i apli-carea unui iluminator pe arcad[pentru a ob\ine un contrast cu liniasprâncenelor.

Ochii

Smookey eyes este stilul pe careacest tip de machiaj îl cere când vinevorba de machiajul ochilor. În ge-neral majoritatea femeilor prefer[negru, dar se poate folosi orice cu-loare care scoate mai bine în evi-den\[ ochii. Liniile nu trebuie ne-ap[rat s[ fie precise, îns[ umbra dinjurul ochilor se cere accentuat[. Ri-melul se aplic[ în mi;c[ri de zig-zagpentru alungire ;i un volum maimare.

Pome\ii

Nuan\ele sidefate ;i mate suntcele care se cer în acest sezon. Înfunc\ie de tipul de ten , se face omodelare u;oar[, astfel încât culoa-rea aleas[ s[ nu fie prea accentuat[.Accentul unei culori pe pome\i poa-te duce la aspectul de clovn. Pe unten matur ar trebui folosit blush-ulmat deoarece sideful eviden\iaz[imperfec\iuniile pielii.

Conturarea buzelor

Pentru contur ;i ruj se cere oculoare mai `nchis[, îns[ culorilepot varia de la deschis pân[ la în-chis.Umplerea buzei se realizeaz[cu o pensul[ pentru a putea p[straconturul definit.

Flavia C[l[ianu

Sezonul acesta moda ;imachiajul merg m]n[ `n m]n[

2 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Remedii naturiste

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Graviola are multiple efecte benefice

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Graviola este un arboremic, de p]n[ la 5 metri`n[l\ime. Are frunze mari lu-cioase, verde `nchis ;i fructecomestibile (asem[n[toare cuavocado), de 15-20 cm, de cu-loare verde-g[lbui, cu pulp[alb[ ;i c[rnoas[.

Este `nt]lnit[ `n p[durile tro-picale. Toate p[r\ile plantei suntfolosite de c[tre medicina tradi\io-nal[. Fructele sunt folosite contraparazi\ilor ;i viermilor intestinali,a febrei, pentru sporirea lapteluimatern ;i contra diareei.Semin\ele zdrobite se folosesccontra parazi\ilor, p[duchilor ;iviermilor. Scoar\a, frunzele ;ir[d[cina au efecte calmante, an-tispasmotice, hipotensive, vasodi-latatoare ;i calmante ale sistemuluinervos.

Fiecare parte a copacului gra-viola are propriet[\i benefice, carepot fi utilizate pentru a `ndep[rtao mul\ime de probleme de s[n[ta-te.

~n Peru se foloseste scoar\a,r[d[cina ;i frunzele contra diabe-tului. ~n Brazilia se face ceai dinfrunze contra afec\iunilor ficatu-lui.

Efectele terapeutice ale graviolei

Graviola a fost aprofundat cer-cetat[ ;i studiat[ `nc[ din 1940.Principala substan\[ cercetat[ esteannonacinul. Trei studii diferiteau certificat ac\iunea antitumoral[

a Graviolei. Substan\ele acetoge-nine din plant[ sunt r[spunz[toa-re pentru aceste calit[\i. Acetoge-nii au remarcabile calit[\i de a blo-ca procesele enzimatice care auloc numai ̀ n membrana celulelorcancerigene.

Se beau 3 c[ni pe zi de infuziedin frunze sau tinctura-2-4 ml de3 ori pe zi.

Acestea au propriet[\i ;iac\iuni certificate ;tiin\ific> anti-bacterian, anticancerigen, anti-convulsiv, antidepresiv, antifungic,antiparazitic, antispasmodic, an-titumoral, cardiodepresant, anti-vomitiv, hipotensiv, insecticid, se-dativ, vasodilatator.

V. Shibata

Mierea de zmeur[ esterecomandat[ `n r[celi

Mierea de zmeur[ se in-clude `n categoria poliflor[.Este pu\in probabil s[ sepoat[ aduna miere curat[ dezmeur[. Dar nu este exclus.Ea este f[r[ adaosuri de aro-me. Se ob\ine prin amplasa-rea stupinei lâng[ culturile dezmeur[.

Aroma discret[ de zmeur[ este`mbietoare. Culoarea mierii este gal-ben verzuie, cu reflexe ro;iatice. Esterecomandat[ pentru îndulcirea cea-iurilor ̀ n cazul st[rilor gripale, tuse;i r[ceal[. Mierea are efecte beneficeasupra regl[rii activit[\ii ovarelor,`n osteoporoz[, re`ntinerirea tenu-lui, alte tratamente cosmetice. Par-fumul deosebit denot[ un buchetnuan\at de arome, bine echilibrat,care scoate ̀ n eviden\[ multitudineade flori care `l compun.

Mierea de man[ face parte tot din categoria poliflor[

Ea este apreciat[ datorit[ ac\iu-nii terapeutice pe care o are fiindantiseptic[, antiinflamatoare, diu-retic[. Mierea con\ine calciu, mag-neziu ;i este lipsit[ de polen. Ca ur-mare a acestui fapt este recoman-dat[ persoanelor alergice la polen.Spre deosebire de alt[ miere, cea deman[ este bogat[ `n aminoacizi ;iminerale. Se recomand[ copiilor,persoanelor cu anemie ;i celor aflate`n convalescen\[.

~n general mierea poliflor[ arecalit[\i antiseptice ;i sedative, poatefi consumat[ de cardiaci ;i hipoten-

sivi, ajut[ la vindecarea r[nilor ;i aarsurilor, are efect antibacterian.R[nile bandajate cu miere imediatdup[ producere nu se infecteaz[, iarcicatricile vor fi mai pu\ine la vin-decare.

Mul\i se `ntreab[ ce indicii s[caute pentru a vedea dac[ miereaeste sau nu falsificat[. Detectareaeste dificil[. Adev[rul este c[ miereanatural[ se zaharise;te dup[ o vre-me. Este astfel un indiciu c[ ave\iacas[ miere nefalsificat[. Mierea ar-tificial[ de regul[ nu cristalizeaz[,indiferent de perioada de p[strare.

Ioan C.A.

Informa\ia zilei 3Miercuri 22 februarie 2012 Familie

Cum treze;ti interesulpre;colarului pentru `nv[\are?

Motiva\ia este un procesesen\ial `n procesul de`nv[\are. Pentru pre;colari,sentimentul c[ au reu;it s[realizeze o ac\iune singuri `ipoate motiva s[ realizeze al-tele ;i, implicit, s[ `nve\e lu-cruri noi.

Copiii au o curiozitate`nn[scut[. Le place s[ exploreze ;is[ descopere. Iat[ cum po\i trezi in-teresul pre;colarului pentru a cu-noa;te lucruri noi.~nva\[-l prin joc. Cel mai interesantlucru pentru copii la aceast[ v]rst[este s[ se joace. A;adar, dac[ vrei s[`i treze;ti copilului interesul pentrucunoa;tere, po\i face acest lucrupropun]ndu-i jocuri ;i activit[\i dincare `nva\[ lucruri noi.

Exploateaz[ curiozitatea lorspecific[. Pre;colarii pun numeroa-se `ntreb[ri despre lumea`nconjur[toare ;i vor s[ afle cele maidiverse lucruri. Pornind de la`ntreb[rile celui mic, po\i s[ `i oferimai multe informa\ii interesantedespre subiectele care ̀ l intereseaz[.

Este mai u;or s[ porne;ti de la preo-cup[rile lui pentru a-i trezi interesulpentru cunoa;tere dec]t de la ce \i-ai dori tu s[ cunoasc[.

Apeleaz[ la mai multe moda-lit[\i de a-i prezenta informa\iile<filmule\e, jocuri educa\ie, imaginisau activit[\i practice pe care le pu-te\i realiza `mpreun[.

Ajut[-l s[ persevereze ̀ n activi-tate povestindu-i despre cum va fiprodusul final sau ce va reu;i s[ fac[dup[ ce va termina de `nv[\at. Deasemenea, este bine s[ apreciezieforturile copilului ;i s[ ̀ l ̀ ncurajezipentru interesul manifestat.

Activitatea de `nv[\are - o pro-vocare. Ast[zi, a face un puzzle din10 buc[\i poate fi o provocare pen-tru el. A descoperi c[ dac[ ̀ l face dedou[-trei ori, timpul de care are ne-voie pentru a pune cap la cap pieselese `njum[t[\e;te este pl[cut, `ns[probabil m]ine nu va mai fi intere-sat de acela;i puzzle.

Dependen\a fa\[ de adult estebine s[ scad[ treptat. P[rintele poateinterveni atunci c]nd `;i d[ seamac[ cel mic ̀ ;i pierde interesul fiindc[sarcina fie este plictisitoare, fie esteprea grea. Mul\i p[rin\i `ncep o ac-tivitate `mpreun[ cu copilul ;i o fi-nalizeaz[ ei ̀ n locul micu\ului. ~ns[rolul p[rintelui este de a-l sprijini

pe copil atunci c]nd realizeaz[ lu-cruri noi, `ncuraj]ndu-l s[ `ncerce,chiar dac[ i se pare prea greu.

Emo\iile tr[ite de copil sunt de-osebit de importante fiindc[ dorin\ade a retr[i starea de bine sim\it[, `lva motiva s[ repete o activitate ;i s[afle mai multe lucruri despre ceeace ̀ nva\[. De aceea, este bine s[ ai oatitudine pozitiv[ fa\[ de copil `nmomentele `n care `l `nve\i ceva, s[fii dispus s[ nu continui o activitatedac[ s-a plictisit ;i, `n general, s[ `laju\i pe copil s[ descopere c[ a`nv[\a lucruri noi este distractiv.

Academia P[rin\ilor te `nva\[cum s[ procedezi astfel `nc]t s[reu;e;ti s[ motivezi copilul, s[-l`ncurajezi pentru a-i trezi interesulpentru cunoa;tere, te ̀ nva\[ s[ dez-vol\i o rela\ie armonioas[ cu el, ba-zat[ pe comunicare, `n\elegere, ac-ceptare. Cursurile abordeaz[ multedin situa\iile cu care p[rin\ii se`nt]lnesc `n cre;terea ;i educareacopiilor lor. Pentru detalii ;i`nscrieri poate fi contactat[ persoa-na care a avut aceast[ ini\iativ[< psi-holog Ramona Grad (www.psyad-lerian.com, 0742.707.468,0770.589.991).

~n acest num[r al Supli-mentului “S[n[tate&Frumu-se\e”, psihologul Gyorgy Gas-par ne vorbe;te despre iubire,de la sute de kilometri dis-tan\[, prin intermediul pagi-nii sale de blog, gyorgy-gas-par.blogspot.com.

"Dincolo de avatar", a;a se inti-tuleaz[ materialul pe care v[ pro-punem s[ `l citi\i cu mare aten\ie ;idin care noi red[m o serie de ideiale specialistului<

Provocarea de a p[stradragostea

"S[ te `ndr[goste;ti este relativu;or, oricine poate face asta... Dars[ p[str[m dragostea este oadev[rat[ provocare. Totul `ncepecu prima poveste citit[ de mama,unde fata `l `nt]lne;te pe prin\ ;iprin cununi\[ aceasta devine femeialipsit[ de griji ;i ̀ ndr[gostit[ pe vecide cel ce a ales-o. Evenimentele sepetrec asem[n[tor ;i-n filme, `n

c[r\i, programe TV, iar noi suntembombarda\i de mituri ce definescpersoana sau rela\ia ideal[.Analiz]nd cu aten\ie via\a noastr[de zi cu zi, constat[m c[ rela\iile potfi ;i minunate, dar ;i extrem denepl[cute. Prin rela\ionare cu per-soana iubit[ putem atinge culmileEverestului, dar putem ajunge ;i celemai `nfrico;[toare ad]ncimi aleoceanului.

~n etapa de simbioz[ a iubirii,

c]nd nu exist[ altcineva ori altcevadec]t nevoile persoanei iubite, c]ndinima o ia razna ;i se lini;te;te abia`n bra\ele persoanei dragi, e greu decrezut c[ `n viitorul nu foarte`ndep[rtat toate aceste st[ri de bea-titudine vor disp[rea... De ce se`nt]mpl[ astfel? De ce doar F[t Fru-mos se poate bucura de iubireave;nic[? R[spunsurile sunt simple<emo\iile sunt schimb[toare precumvremea. Putem concluziona c[ nu

conteaz[ c]t de minunat e partene-rul, c]t de deosebit[ e rela\ia de cu-plu deoarece emo\iile de la `nceputnu sunt ;i cele de la final. A;a cuminevitabil emo\iile se ;terg, tot a;aele pot s[ revin[, iar apoi s[ se sting[din nou. Acesta este procesul ce de-fine;te toate emo\iile fiin\ei umane.Mul\i dintre noi con;tientiz[m laun moment dat mecanismul, dar `luit[m repede. Ne ag[\[m de emo\ii-le de iubire ;i vrem ca ele s[ durezeo ve;nicie.

Avalan;a disper[rii?

Marea ironie a vie\ii e tocmai c[acele persoane care sunt cele maiimportante pentru noi, al[turi decare petrecem cele mai frumoase ;iintime clipe sunt ;i cele care pot s[activeze a;a-zisa avalan;[ adisper[rii. ~n concluzie, iubirea neface vulnerabili", scrie psihologulGyorgy Gaspar, iar mai multeam[nunte pe marginea acestui su-biect pute\i citi pe blogul s[u.

A consemnat Ioana Pop Vladimirescu

Rela\iile de iubire dincolo de “avatar”

4 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Sl[nina ;i ceapa m[run\it[ lepr[jim, apoi ad[ug[m toat[ carnea,t[iat[ cubule\e ;i c[rna\ii, precum

;i ardeii ;i ro;ia. Le pr[jim, ad[ug[mboiaua, stingem cu circa 2,5 litri deap[, condiment[m ;i fierbem p]n[c]nd toat[ carnea se `nmoaie.

Se adaug[ p[st[ii ;i fierbem maideparte. T[i\eii se fierb separat, `nap[ s[rat[. ~ntr-un vas mai m[ri;oramestec[m f[ina ;i sm]nt]na, seadaug[ c]teva linguri de sup[ cald[;i cu un tel se amestec[ p]n[ la omo-genizare ad[ug]nd treptat ̀ nc[ c]te-va linguri de sup[. Turn[m `n oal[`ngro;eala, ad[ug[m t[i\eii strecu-ra\i ;i servim fierbinte, pres[rat[ cup[trunjel verde m[run\it.

Ciorb[ haiduceasc[

Ingrediente<

100 g de sl[nin[ afumat[, o ceap[mai m[ri;oar[, un ardei gras, oro;ie, sau o lingur[ de bulion, 150 -200 g de ceaf[ afumat[, 500 de fasoleverde (se poate ;i congelat[, sau dinconserv[), circa 150 g carne de porct[iate cubule\e (se poate ;i toc[ni\[de carne r[mas[), 100 g c]rna\i afu-ma\i, 150 g t[i\ei m[run\i pentrusup[, o linguri\[ de boia de ardei, 4linguri de f[in[, 4-500 g sm]nt]n[,sare, piper, baz[ pentru m]nc[ruri,

o leg[tur[ de p[trunjel verde.

Mod de preparare<

Activ[m drojdia cu un pic dezah[r ;i lapte c[ldu\. Se amestec[f[ina cu g[lbenu;urile, zah[rul va-nilat ;i restul de zah[r, apoi seadaug[ ;i drojdia preg[tit[. Aluatulse fr[m]nt[ cu lapte c[ldu\, p]n[ seob\ine consisten\a dorit[, apoi seadaug[ margarina topit[. Se presar[cu pu\in[ f[in[ ;i se las[ la dospit,`n loc cald. Dup[ ce `;i dublez[ vo-lumul, se `ntinde cu sucitoarea, lagrosimea de circa 1,5 cm. Cu un pa-har cu margine ascu\it[ se taie la

form[, iar cu aluatul r[mas dup[t[iere se repet[ opera\ia, apoi se mailas[ circa 30 minute la dospit. ~nmijlocul gogoa;ei facem cu degetulo ad]ncitur[, apoi o pr[jim `n uleifierbinte, abundent, la ̀ nceput la focmic ;i acoperit cu un capac, apoidup[ ce le `ntoarcem, la foc mare,descoperit. Se serve;te cu gem saucrem[ de vanilie.

Gogo;i de F[r;ang

Ingrediente<

500 g de f[in[ alb[, 30 g drojdie,4 g[lbenu;uri de ou[, 100 g demargarin[, 100 g de zah[r, 1 plicde zah[r vanilat, 300 ml de lapte,o lingur[ de rom, coaja ras[ dela o jum[tate de l[m]ie, ulei pen-

tru pr[jit.

Mod de preparare<

Carnea, pesmetul, oul, f[ina ;iusturoiul pisat se amestec[ ;i secondimenteaz[ cu sare, piper ;iboia. Dup[ omogenizare se for-meaz[ ghemule\e. Ceapam[run\it[, dac[ se poate r[zuit[se pune la pr[jit `n ulei. C]ndcap[t[ un aspect sticlos, se adaug[peri;oarele, care se pr[jesc p]n[c]nd cap[t[ o crust[ rozalie, se

adaug[ bulionul ;i pasta de ardei,apoi se toarn[ ap[, c]t s[ acopereperi;oarele. Se condimenteaz[ ;ise adaug[ sosul de chili, dup[ gust.Se fierbe, p]n[ c]nd sosul scadeaproximativ la jum[tate. Seserve;te cu macaroane, m[m[lig[,sau garnitur[ asortat[.

Peri;oare `n sos picant

Ingrediente<

500 g de carne tocat[ de porc,sau de pas[re (dup[ gust), 4 lin-guri de pesmet fin, un ou, o lin-gur[ de f[in[, 3 c[\ei de usturoi,sare, piper, boia de ardei, o ceap[,ulei, 3 linguri de bulion, o ligur[past[ de ardei ro;u, 1-2 linguri

de sos de chili.

Meniul s[pt[m]niiCiorb[ de hribi

Ingrediente necesare< 100 - 150de grame de hrib uscat, zarzavatde sup[, 2-3 cartofi, 25 mililitride ulei, condimente. Modul de preparare< ciupercileuscate se pun la `nmuiat cu 10-12 ore `nainte de a fi g[tite. Zar-zavatul se cur[\[ ;i se taie cubu-le\e. Se spal[, se storc, apoi se punla pr[jit `n pu\in ulei. C]nd s-aurumenit, se pune ap[ ;i se con-dimenteaz[ pu\in. Se las[ la fiertp]n[ ce zarzavatul se ̀ nmoaie pejum[tate. Se adaug[ ciupercile,apoi se las[ la fiet la foc mic, p]n[ce se ̀ nmoaie toate ingredientele.La final se condimenteaz[.

Mere umplute

Ingrediente necesare< 10-12 merede m[rime potrivit[, 500 de gra-

me de carne tocat[, o lingur[ deuntur[, un ou, sare, pu\in piper.Pentru sos se folosesc 2 linguride untur[ sau unt, 8 cuburi dezah[r, 1/2 lingur[ de f[in[, 2 ce;tizeam[ de carne sau ap[, sare.Modul de preparare< merele secur[\[ de coaj[, se spal[ ;i se taiec[p[cel la partea de sus, cea careare codi\a, se scobesc, dup[ carese pune carnea la pr[jit ̀ n unt, seadaug[ condimentele ;i oul. Sepune apoi compozi\ia ̀ n mere, sepune c[p[celul ;i se pun `ntr-ocrati\[ uns[ cu unt. Se face un soscu zah[r ars, pu\in[ f[in[, zeam[de carne, care apoi se toarn[ pestemerele umplute ;i se pun toate lacuptor, acoperite cu un capac.

Coriolan A.

Informa\ia zilei 5Miercuri 22 februarie 2012 Cosmetic[

Ai `mplinit 30 de ani? Iat[cum s[ ai grij[ de pielea ta!

Dac[ ai `mplinit 30 de anis-ar putea s[ ;tii prea bine cesentimente te ̀ ncearc[ ̀ n mo-mentul `n care te prive;ti `noglind[ sau dac[ te ui\i la po-zele `n care aveai vreo 17,p]n[ `n 20 de ani. :i totu;i,iat[ c[ la 30 de ani femeile potfi foarte frumoase.

~ncepe a;adar odat[ cu `nain-tarea ̀ n v]rst[ o a;a-zis[ lupt[ con-tinu[ cu `mb[tr]nirea ce ar puteafoarte u;or s[ `;i pun[ amprentaasupra pielii.

~n fa\a raftului cu creme...

Probabil ai mai studiat de-alungul vremii unele reviste de spe-cialitate sau te-au convins spe-ciali;tii c[ de la 30 de ani `n sus ebine s[ arunci o privire asupra cre-melor antirid. Este normal c[ nuo vei lua pe prima pe care o vezipe raft, dat fiind faptul c[ fiecarecrem[ se adreseaz[ unei categorii

de v]rst[. Astfel, vei vedea cremepe care e specificat ‘de la 30 ̀ n sus’,‘de la 40 ̀ n sus’ ;i a;a mai departe.

La 30 de ani o alegem pe cea

potrivit[. Acesta e primul pas pecare ̀ l avem de f[cut la v]rsta con-siderat[ ideal[ de celebrul Balzac.Vei avea de parcurs evident zi de

zi ;i sear[ de sear[ un adev[rat ri-tual, dar care nu te cost[ dec]tc]teva minute.

Diminea\a ;i seara la oglind[ `nainte!

Ai nevoie de o lo\iune dema-chiant[ neutr[, care s[ nu `\i su-pun[ pielea fe\ei la vreo leziune,la o irita\ie. Dup[ demachiereapropriu-zis[ trebuie s[ te speli binepe fa\[ ;i s[ utilizezi o lo\iune to-nifiant[ f[r[ alcool. Mai apoi veiaplica o crem[ hidratant[. Dimi-nea\a se procedeaz[ la fel, dema-chiere ;i tonifiere, iar apoi cremade zi cu factor de protec\ie. Odat[ajunse la 30 de ani am putea con-stata c[ pielea devine pe zi ce trecetot mai uscat[. Asta ̀ n condi\iile ̀ ncare nu o `ngrijim corespunz[tor.

Acelea dintre reprezentantelesexului frumos care se confrunt[cu o astfel de problem[ le e indicats[ utilizeze o crem[ pe baz[ de co-lagen ;i chiar elastin[.

Ioana Pop

Iarna aceasta a fost unalung[ ;i friguroas[. Tempe-raturile sc[zute afecteaz[s[n[tatea p[rului nostru,l[s]ndu-l lipsit de vitalitate;i str[lucire.

~nainte de a da bani mul\i petratamente, pute\i `ncerca omasc[ de p[r natural[. O pute\iprepara cu u;urin\[ singure,acas[, f[r[ prea multe cheltuieli.

Din vechime pulpa de avoca-do a fost folosit[ ca o pomad[pentru p[r ;i pentru stimulareacre;terii p[rului.

Extrasul de avocado este fo-losit ;i ast[zi ̀ n mai multe produ-se pentru p[r ;i cosmetice. Fruc-tele de avocado con\in mai multde 25 de substan\e nutritiveesen\iale ;i vitamine, cum ar fi vi-tamina E ;i B. ~mpreun[ cu altebeneficii de la celelalte ingredien-te (g[lbenu; de ou ;i ulei de m[sli-ne), acest tratament este perfectpentru revitalizarea p[rului.

Mod de preparare<

Colecta\i toat[ pulpa unuifruct de avocado, amesteca\i cug[lbenu; de ou ;i o lingur[ de uleide m[sline, `ntr-un bol. Mixa\ifoarte bine. Aplica\i amestecul pelungimea firului de p[r, cu o pen-sul[ dac[ este posibil, la fel ca `ncazul vopsirii.

Dac[ ave\i probleme cur[d[cinile care sunt grase, nu apli-ca\i amestecul la r[d[cin[. ~nschimb dac[ pielea capului esteuscat[ ;i se descuameaz[, pune\iamestecul chiar de la r[d[cin[ ;imasa\i u;or. Pentru ca aceast[masc[ s[ ac\ioneze cu eficien\[maxim[, `nveli\i p[rul cu o foliede plastic ;i apoi `ntr-un prosop.L[sa\i amestecul timp de 20 deminute s[ ac\ioneze, dup[ carecl[ti\i cu ap[ c[ldu\[.

La final ;ampona\i p[rul `nmod obi;nuit ;i cl[ti\i cu ap[ dinbel;ug.

V.S.

Masc[ de p[r revitalizant[ cu avocado

6 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012S[n[tate

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i produse naturale HypericumFirma SC Hypericum Im-

pex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor natu-rale de cea mai bun[ calitate,iar azi are un renume la nivelna\ional.

Spray Propolis ;i Acid alfa lipoic

Supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i anti-inflamator.

Ingrediente< Tinctur[ de pro-polis 80% vol , Acid alfa lipoic,ap[ demineralizat[, glicerin[ far-maceutic[, alcool etilic din cereale96 % vol.

Datorit[ compu;ilor s[i valo-ro;i, propolisul ;i acidul alfa lipoic, produsul de fa\[ prezint[urm[toarele propriet[\i terapeu-tice< bacteriostatic, bactericid, an-timicrobian, antiviral, antimicotic,antiinflamator, analgezic, antioxi-dant, antialergic, cicatrizant, anes-tezic.

Cum ac\ioneaz[ produsulSpray cu propolis ;i acidalfa lipoic?

Acest produs face parte dingrupa terapeutic[ a produselor ad-juvante `n afec\iuni dermatologi-ce, ale cavit[\ii bucale ;i afec\iuniale tractului respirator superior.

Efectele terapeutice ale propo-lisului au fost cunoscute `nc[ dincele mai vechi timpuri, el fiindapreciat ca unul din cele mai efi-ciente medicamente g[site `n na-tur[ datorit[ componentelor chi-mice multiple, devenind cel maivaloros produs apicol.

Studiat de multe institu\ii ;ti-in\ifice, s-a demonstrat existen\amultor propriet[\i terapeutice alepropolisului , dar mai ales efectelesale manifestate ̀ ntr-o multitudi-ne de afec\iuni.

Numit ;i "penicilin[ ruseasc[",propolisul este format dintr-unamestec de substan\e r[;inoase,lipicioase, cu aroma pl[cut[ ;i cu-loare brun[-cafenie. ~n propolisexist[ o serie de r[;ini, ceruri, ule-iuri eterice ;i aromatice, polen. ~ncantit[\i mici exist[ aminoacizi,enzime, vitamine ( A,B,D,E,PP) ,flavone, flavonoizi, acizi organici(cinamic, cafeic, ferulic), precum;i un complex de s[ruri minerale`n care predomin[ Fe, Zn, Cu, Ca,

siliciu, bariu, elemente implicate`n desf[;urarea proceselor fizio-logice.

Propriet[\ile propolisului

Datorit[ componen\ilor s[i,propolisul are propriet[\i bacteri-cide ;i bacteriostatice dovediteprin culturi pe diferite bacterii(streptococi, stafilococi,Tricho-monas, Klebsiella, Salmonella,Proteus, Candida, Helicobacterpilori), intervine `n distrugereaunor parazi\i intestinali. Studiimoderne au testat ac\iunea pro-polisului asupra a numeroase spe-cii de microorganisme (bacterii,ciuperci parazite, virusuri), pentruaceste efecte propolisul este apre-ciat ca fiind cel mai puternic me-dicament natural antiinfec\ios .

Trebuie remarcat faptul c[propolisul ̀ ;i p[streaz[ nealterat[capacitatea antimicrobian[ , spredeosebire de produsele de sintez[fa\[ de care bacteriile dezvolt[ orezisten\[ treptat[. Alte cercet[riau dovedit efecteanestezice excep\io-nale ale acestui pro-dus apicol. Pro-priet[\ile sale anti-

bacteriene, antitoxice ;i antiinfla-matorii au dovedit terapeutic efi-cien\a propolisului ̀ n foarte multeafec\iuni , fiind considerat cea maiputernic[ arm[ din arsenalul te-rapiei naturale.

Acidul alfa lipoic

Acidul alfa lipoic mai este cu-noscut ;i sub denumirea de "mi-racolul la borcan" pentru efectelesale dovedite antioxidante. Esteun produs relativ nou, devenit re-marcabil ;i primind denumirea de"antioxidant universal" , a fostini\ial clasificat ca o vitamin[ , elfiind un acid produs de organis-mul uman . Faptul c[ este un pro-dus solubil at]t `n ap[, c]t ;i `ngr[sime, ̀ i u;ureaz[ absorb\ia printoate tipurile de membrane celu-lare la orice nivel, ajut]nd celuleles[ se refac[ at]t `n interior, c]t ;i`n exterior.

Fiind un antioxidant foarteputernic , ajut[ la prevenirea po-sibilelor modific[ri ce pot ap[rea

la nivelul pielii ;i la refacerea even-tualelor modific[ri deja ap[rutedin cauza radicalilor liberi. Acidulalfa lipoic ac\ioneaz[ at]t `n inte-riorul celulelor, c]t ;i `n afara lor,distrug]nd radicalii liberi `naintede a p[trunde ̀ n celul[, dar ;i dup[ce a p[truns, men\in]nd o stareoptim[ de s[n[tate a celulelor,`ncetinind procesul de ̀ mb[tr]ni-re al acestora, el av]nd rol regene-rant ;i de `ntre\inere.

Acidul alfa lipoic cre;te efi-cien\a altor antioxidan\i , precumvitamina C ;i vitamina E, duc]ndchiar la regenerarea acestora, deasemenea, cre;te concentra\ia ce-lular[ de coenzima Q10, glutation.

Av]nd propriet[\i antiiflama-toare, acidul alfa lipoic intervine`n procesul de regenerare a leziu-nilor cutanate ;i a \esuturilor le-zate, reduce inflama\iile provocatede razele UV> reduce ridurile fineac\ion]nd `n profunzime asupra\esuturilor pielii, determin]nd ostr[lucire s[n[toas[ a pielii princre;terea nivelului altor antioxi-dan\i .

Prin ac\iunea sinergic[ acidulalfa lipoic - puternic antioxidant- poten\eaz[ efectele terapeuticeale tincturii de propolis> produsulSpray cu propolis ;i acid alfa lipoiceste recomandat `n urm[toareleafec\iuni< - `n afec\iuni dermatologice<irita\ii , arsuri, eczeme, abcese,t[ieturi, r[ni vechi, acnee, furun-cule, `n\ep[turi de insecte,deger[turi, cicatrizarea opera\ii-lor, Zona Zoster, negi, ulcere va-ricoase situate pe gamb[, cicatri-zarea ;i regenerarea \esuturilor le-zate, calmarea durerilor . - ̀ n afec\iuni ale cavit[\ii bucale ;iORL ( urechi, nas, g]t)< stomatite,afte bucale ;i linguale, gingivitepurulente ;i s]nger]nde, abceseparadontale, paradontoz[ inci-pient[, dureri de din\i sau dup[extrac\ie, faringo-amigdalite, la-ringite, sinuzite, rinite.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Informa\ia zilei 7Miercuri 22 februarie 2012 Mama ;i copilul

Ce trebuie s[ ;tii despresarcina ectopic[ (extrauterin[)

Sarcina ectopic[ este sarci-na în care nida\ia ;i dezvolta-rea oului se face în afara ca-vit[\ii endometriale. Se maifolose;te termenul de sarcin[extrauterin[, ne explic[ moa;aPaula Cosma de la :coala Ma-melor din Satu Mare.

Afl[m c[ ̀ n pofida posibilit[\ilormoderne de diagnostic ;i tratamentprecoce, sarcina ectopic[ continu[s[ r[mân[ o afec\iune grav[ datorit[faptului c[ pune în pericol via\a fe-meii ;i de asemenea pentru c[-i poa-te compromite viitorul obstetrical.

Cauze

Sunt mai multe cauzele care de-termin[ apari\ia sarcinii ectopice<Inciden\a mereu în cre;tere a bolilorcu transmitere sexual[ ;i a bolii in-flamatorii pelvine consecutive>Cre;terea num[rului de interven\iichirurgicale pe trompe> Tratamentulchirurgical conservativ în caz de sar-cin[ ectopic[> Folosirea pe scar[ totmai larg[ a dispozitivelor contracep-tive intrauterine (sterilet)> Utilizarea

tratamentelor pentru infertilitate.Cel mai mare num[r de sarcini ec-topice apar în grupul femeilor de 25-30 de ani. Riscul de a face o sarcin[ectopic[ cre;te cu vârsta.Exist[ 4 me-canisme de baz[ care duc la apari\ia

unei sarcini ectopice< Captarea tar-div[ de c[tre tromp[ a oului cândfecundarea ovulului a avut loc în afa-ra trompei> Migrarea întârziat[ a ou-lui prin tromp[ datorit[ unor tul-bur[ri anatomice sau func\ionale aleacesteia> Maturizarea precoce, acce-lerat[ a trofoblastului, înainte de par-curgerea drumului tubar> Peristal-tismul invers al trompei care împie-dic[ avansarea oului.Factorii de risc independen\i care seasociaz[ semnificativ cu apari\iaunei sarcini ectopice sunt< boala in-flamatorie pelvin[> sarcina tubar[anterioar[> folosirea curent[ a dis-pozitivelor intrauterine contracep-tive (sterilet)> chirurgie pe trompeîn antecedente.

Simptomatologie

Sarcina ectopic[ prezint[ mani-fest[ri clinice variate. Nu exist[ unsimptom specific sau semn caracte-ristic, dar exist[ o combina\ie de ma-nifest[ri ce pot fi sugestive. Simpto-matologia este în rela\ie cu localiza-rea, evolu\ia sau apari\ia complica\ii-lor. Sarcina ectopic[ trebuie suspec-tat[ întotdeauna la o femeie care pre-

zint[ factori de risc ;i la care aparetriada< durere, amenoree secundar[;i metroragie.

Durerea apare de obicei în 95%din cazuri. De obicei apare la 5-8s[pt[mâni de la ultima menstrua\ie.Poate fi continu[ sau intermitent[,surd[ sau ascu\it[, cu debut bruscsau gradat. Amenoreea secundar[;i/sau metroragiile apar în aproxi-mativ 75% din cazuri. Metroragiileapar dup[ o întârziere a menstrua\iei;i aproape întotdeauna sunt redusecantitativ, de culoare negricioas[,ciocolatie ;i este considerat[ unsemn important.

Alte simptome< semne subiectivede sarcin[ (gre\uri, sensibilitate lanivelul sânilor), ame\eli, tendin\[ lalipotimii (le;inuri), durere rectal[ cutenesme.

Tratamentul de elec\ie este celchirurgical, îns[ în unele cazuri sepoate aplica ;i tratamentul medica-mentos.

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

Viitorii p[rin\i, atuncic]nd inten\ioneaz[ s[ capeteacest statut, `;i fac anumiteconcep\ii `n leg[tur[ cu mo-dul `n care se vor comportacu viitorii lor copii.

Aceasta `n ideea de a nu pune`n practic[ unele modele pe carenu doresc s[ le urmeze. Ei potc[dea `n anumite situa\ii extreme,;i de aceea psihologii le recomand[s[ aib[ grij[ s[ nu se `ncadreze `nc]teva tipuri principale de p[rin\i,cu excep\ia tipului democratic.

Tipuri principale de p[rin\i

Astfel, psihologii au admis c[exist[ mai multe tipuri principalede p[rin\i< p[rintele indiferent,p[rintele perfec\ionist, p[rinteleexagerat, p[rintele democratic,p[rintele hiperprotector, p[rintele

permisiv, p[rintele autoritar, p[rin-tele nep[s[tor.

P[rintele indiferent se caracte-rizeaz[ printr-o protec\ie redus[, lafel interes redus, este rece, ostil, `;iceart[ copilul pentru o nimica toat[.Tot aceast[ categorie de p[rin\i

lipsi\i de afec\iune nu pot acceptasacrificarea vie\ii profesionale.

P[rintele perfec\ionist ar dori s[fac[ din propriul s[u copil un omde ;tiin\[, ;i dac[ se poate chiar dela o v]rst[ fraged[. El vrea ca mi-cu\ul s[ fie ascult[tor, s[ ̀ nve\e foa-te bine, s[ ;tie limbi str[ine etc.

P[rintele exagerat prezint[ des-eori o supraprotec\ie, o surs[ dedependen\[, copilul neput]ndu-;imanifesta propriul control, ini\ia-tiva, respectul de sine. Ace;tip[rin\i se vor confrunta cu contra-performan\a de a avea un copil sin-guratic, ce nu-;i poate manifestapropria personalitate, care nu va;ti cum s[ ac\ioneze c]nd d[ degreut[\i.

Sunte\i un p[rinte democratic sau autoritar?

P[rintele democratic ;tie s[ fieprietenul copilului, dar ;tie s[ fie ;iautoritar c]nd e cazul. P[rintele hi-

perprotector tinde s[ sufoce copilul,care nu va lua contact cu realitatea,astfel c[ la maturitate va risca s[ nu;tie s[ dep[;easc[ situa\iile dificile,se va integra mai greu `n societate.

P[rintele permisiv are o rela\iecu copilul s[u dominat[ de afecti-vitate, dar satisf[c]ndu-i orice poft[,;i sanc\ion]nd rar comportamentulneadecvat al copilului, acesta poatedeveni r[sf[\at, obraznic,neascult[tor, uneori agresiv dac[ nui se satisfac poftele.

P[rintele autoritar manifest[ toto hiperprotec\ie, cu o voin\[ puter-nic[, cu o atitudine dictatorial[. Unastfel de comportament are efectenegative, deoarece copilul nu va maiavea capacitatea de decizie ;i ac\iu-ne. Uneori autoritatea este justifi-cat[, mai ales `n situa\ia unui copilcu probleme. P[rintele nep[s[toreste cel care nu `;i arat[ afec\iuneafa\[ de copil, care `l neglijeaz[ peacesta. Copilul se va `nchide `n el,va deveni timid, crez]nd c[ p[rerealui nu conteaz[.

Categorii de p[rin\i recomandate a fi evitate

8 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 22 februarie 2012 Vedete

Michelle Obama ne `ndeamn[ s[ facem mi;careCe vise are cea care a cres-

cut ̀ ntr-o familie de muncitoridin Chicago, a absolvit Uni-versitatea Princeton, ;i-a luatlicen\a `n Drept la Harvard ;ia devenit cea dint]i Prim[Doamn[ de culoare a StatelorUnite? Unul dintre el ar puteafi acesta< “S[ deschid o u;[ se-cret[ pentru al\ii care `naintenu a fost deschis[ pentru mi-ne”.

Printre proiectele de suflet aleso\iei pre;edintelui american se afl[un program de mentorat, creatchiar de Michelle (48 de ani) `nurm[ cu trei ani, ;i prin interme-diul c[ruia un grup de 20 de liceeneau ocazia s[ intre `n lumea CaseiAlbe ;i `n leg[tur[ cu multe femeiinfluente din Administra\ia ame-rican[. „Toate aceste femei vin dindiferite medii sociale ;i toate au po-vestea lor”. Iar Prima Doamn[ con-sider[ c[ aceste pove;ti spuse chiarde ele vor crea o leg[tur[ ce lipse;tenoii genera\ii. „Chiar dac[ copiiino;tri se conecteaz[ la lume prinmoduri neimaginate de noi, avemo ̀ ntreag[ genera\ie de adolescen\ic[rora le lipsesc prietenii. Cineva`n care pot avea `ncredere, unexemplu bun de urmat.”

Pentru public, mentoratul estedoar una dintre cele trei problema-tici abordate de doamna Obama dela sosirea ei la Casa Alb[, pe l]ng[sprijinul acordat familiilor de mi-litari ;i lupta `mpotriva obezit[\iila copii. „Pentru mine munca cuaceste fete este personal[. Dup[ ceam crescut `n cartierul South Side;i am mers la ;coli publice, pem[sur[ ce cariera mea s-a dezvoltatmi-am dat seama c]t de pu\ine amv[zut ;i modul `n care m-a afectatlipsa unei mai mari expuneri laoportunit[\i.”

A luptat pentru a aveao educa\ie `nalt[

P[rin\ii ei nu au absolvit o fa-cultate, dar i-au `ndemnat tot tim-pul at]t pe ea, c]t ;i pe fratele eiCraig, s[ urmeze o universitate.Michelle a mers cu autobuzul treiore zilnic pentru a ajunge la liceulde elit[ la care a studiat. C]nd fra-tele s[u a ob\inut o burs[ la presti-gioasa Universitate Princeton, s-ahot[r]t s[-l urmeze. „C]nd a fostacceptat m-am g]ndit c[ eu erammult mai de;teapt[ dec]t el. A;a c[am hot[r]t s[ aplic ;i eu.” Iaraceast[ ̀ nt]mplare avea s[-i schim-be via\a.

„Mult[ lume mi-a spus c[ Prin-ceton va fi mult prea greu pentrumine. Am fost o elev[ de nota 10,dar notele mele erau totu;i de la unliceu public. A;a c[ am avut ;i eu`ndoieli la fel ca multe eleve dinprogramul nostru de mentorat. Nuconteaz[ ce note ai – dac[ exist[un mesaj `n mintea ta care te faces[ crezi c[ nu po\i s[ faci ceva anu-me, atunci ajungi `n aceast[situa\ie.”

Astfel, Michelle ;i-a dat toat[silin\a ;i a `nv[\at c[ era `n stare s[concureze cu ceilal\i ;i chiar s[reu;easc[. „M-am ̀ ntrebat care eramisterul, ce anume `i f[cea pe

anumi\i oameni – chiar ;i pe mine– s[ cread[ c[ unii ar trebui s[ aib[acces la Princeton ;i al\ii nu? :iatunci am descoperit c[ nu era niciun mister, doar munc[ mult[ ;i ac-cesul care s[-\i permit[ o viziunede ansamblu.”

~nt]lnirea cu Barack ;i schimbarea locului de munc[

Dup[ absolvirea Dreptului laHarvard, ̀ n 1988, Michelle Robin-son a ob\inut un post de avocat `ncadrul unei prestigioase firme dinChicago. C]nd un alt intern afro-

american a sosit pe timpul verii(Barack Obama), Michelle a fostcea desemnat[ s[-i fie mentor. „L-am `nt]mpinat c]nd a sosit, l-amprezentat partenerilor ;i a trebuits[-l scot la restaurant de c]teva ori.”

Impresiona\i de munca lui Ba-rack, partenerii i-au cerut lui Mi-chelle s[-l conving[ s[ li se al[turedup[ absolvire. Dar ea a hot[r]t s[renun\e la avocatura `ntr-o firm[mare ;i s-a implicat `n munca co-munitar[, ̀ ncuraj]ndu-l ;i pe fostulei „elev” s[ urmeze o alt[ cale. Ba-rack i-a urmat sfatul ;i a urmat-o;i pe ea. ~n 1993, Michelle Robin-son a devenit Michelle Obama,

fondatoarea „Public Allies Chica-go”, un program de leadership pen-tru tineri. „N-am fost niciodat[ maifericit[ `n via\a mea. Munca cu ti-nerii mi-a dat o satisfac\ie deose-bit[ pentru c[ m[ vedeam pe mine`n ei ;i deoarece aveam posibilitateas[ le deschid o u;[ secret[ care pen-tru mine a fost ̀ nchis[.” Nu e delocsurpinz[tor c[ `n urm[ cu trei ani,c]nd a intrat pe u;a Casei Albe, unadintre primele directive date staff-ului ei a fost tocmai ̀ nfiin\area unuiprogram de mentorat. :i-a dorit catinere f[r[ posibilit[\i s[ aib[ ocazias[ calce pe holurile de marmur[ cuun aer de ̀ ncredere ;i aspira\ie. Iar

datorit[ succesului acestui programaflat ̀ n al treilea an, s-a decis selec-tarea ;i a unui grup de b[ie\i.

Prima Doamn[ nu dore;te s[urm[reasc[ impactul programuluiei de mentorat sau s[-i cuantificesuccesul. Ea consider[ c[ leg[turiledintre oameni nu pot fi m[suratecu adev[rat. „Vor urma toate feteleo facultate? Nu ;tiu. Vor merge toa-te la universit[\i de prestigiu? Cusiguran\[ nu. Dar toate se vor sim\imai bine `n pielea lor. Vor ;ti c[ auavut ocazia s[ stea printre oamenideosebi\i ;i nu le-a fost greu s[ fac[asta. :tiu c[ nimic nu le va sta `ncale dac[ vor dori s[ fac[ ceva, nu

va fi nicio `nc[pere `n care nu vorputea intra.”

Prima Doamn[ ne`ndeamn[ s[ facem mi;care

La `nceputul lunii februarie aacceptat provocarea prezentatoareiEllen DeGeneres de a face flot[ri`n timpul emisiunii acesteia, ̀ n ca-drul turneului de promovare acampaniei na\ionale „Let’s Move!”,care `ncurajeaz[ familiile ;i copiiis[ se alimenteze s[n[tos ;i s[ fac[mai mult[ mi;care.

Ca p[rinte, ;i ea a apelat la mit[

pentru a-;i determina fiicele, Maliade 13 ani ;i Sasha de 10, s[ fac[mi;care. „Fiecare e diferit[ - poatefi vorba de o emisiune pe care vors-o urm[reasc[ sau o activitate cuo prieten[. Dar ̀ ncerc s[ le ofer in-forma\ii ;i s[ le fac s[ `n\eleag[ dece e bine pentru ele s[ fac[ mi;care,deoarece ajung `n situa\ia `n carenu mai g[sesc nici eu mite.”

Cel mai bun exemplu pentrufiicele ei este chiar Michelle. „Facexerci\ii fizice at]t pentru mine, c]t;i pentru fetele mele, fiindc[ vreauca ele s[ vad[ o mam[ care leiube;te, care investe;te `n ele, darcare investe;te ;i ̀ n ea ̀ ns[;i. Astfelle ar[t c[ este `n regul[ s[ te pui petine `ns[\i mai sus pe lista de prio-rit[\i. Asta nu te transform[ `ntr-opersoan[ egoist[. Vreau s[ le ar[tfetelor c[ vreau ca ele s[ fie de;tep-te, s[ fie primele ̀ n clas[, s[ practicesporturi, s[ se alimenteze corect.”

Programul ei de exerci\ii fiziceinclude antrenamente cu greut[\i,;edin\e cardio, alergare pe band[;i Pilates. „Fac exerc\ii de 6 - 7 oripe s[pt[m]n[. Dar de ceva vremeam `nceput ;i yoga de 2 ori pes[pt[m]n[, fiindc[ am observat c[pe m[sur[ ce ̀ naintez ̀ n v]rst[ fle-xibilitatea ;i mobilitatea sunt cru-ciale.”

Discu\iile cu mama ;i cuprietenele este modul ei de a-;i p[stra s[n[tateaemo\ional[

Michelle ;tie c[ pentru a fi ceamai bun[ mam[, so\ie ;i prieten[trebuie ̀ n primul r]nd s[-;i acordetimp ei `ns[;i. „Trebuie s[ fim peprimele locuri `n lista noastr[ depriorit[\i. Pentru mine, investi\ia`n propria persoan[ presupune in-vesti\ia `n prieteniile mele. ~mi iu-besc so\ul – este cel mai bun par-tener pe care mi l-a; fi putut dori,iar timpul petrecut cu el esteesen\ial. Dar e la fel de importants[-mi petrec timpul ;i cu prietenelemele – ne d[m energie una alteia;i ne sprijinim reciproc. :tiu c[aceste rela\ii de prietenie necesit[timp, dar vei fi r[spl[tit `nzecitdup[ aceea.”

Timpul petrecut al[turi de prie-tenele ei la pr]nz sau o ;edin\[ deshopping reprezint[ pentru doam-na Obama o pl[cere simpl[ a vie\iidup[ o zi sau o s[pt[m]n[ lung[.„Acesta este mesajul pe care vreaus[-l transmit ;i fiicelor mele – c[trebuie s[ investe;ti ̀ n tine, ̀ n prie-teniile tale, ceea ce-\i va aduce ener-gia ;i fericirea de care to\i avem ne-voie pentru a fi s[n[to;i ;i ferici\i.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 22 februarie 2012 Diet[

Cura de sl[bire nu `nseamn[regim de detoxifiere

Ne apropiem `ncetul cu`ncetul de un nou anotimp,mult a;teptata prim[var[. Eo ocazie numai bun[ s[ajut[m organismul s[ scape detoxinele care de multe ori f[r[s[ ;tim ne-au invadat corpul.

Aceste toxine pe care le eli-min[m cel mai u;or printr-o cur[de detoxifiere le avem din alimen-tele pe care le-am consumat, dar;i din factori precum poluare oristres.

Plus de energie

Multe persoane sunt tentate s[cread[ c[ urm]nd un regim de de-toxifiere scap[ foarte u;or de ki-logramele `n plus, darnutri\ioni;tii sus\in c[ nu`nseamn[ neap[rat sl[bire aceast[cur[ de detoxifiere. Dimpotriv[,e un regim menit s[ ne dea o starede bine, un plus de energie, o for\[;i o putere de munc[ de careaveam nevoie. E vorba practic decur[\enia trupului nostru, de opurificare printr-un nou stil devia\[.

Evident, renun\[m la anumiteproduse pe care le consum[m ;i

opt[m pentru altele.

Alimente de baz[

Indiferent de sezon, alimentelede baz[ ale regimului de detoxi-fiere sunt legumele, fructele, apaproasp[t[ din bel;ug, cerealele in-tegrale, dar ;i lactatele cu un

con\inut sc[zut de gr[simi. C]turm[m un astfel de regim uit[mde cafea, b[uturi alcoolice ;i tutun,de alimente bogate `n gr[simi,bombe calorice. Trebuie s[ neodihnim c]t mai mult, s[ dormimcel pu\in opt ore ̀ n fiecare noapte;i s[ evit[m situa\iile stresante.

Ioana Pop Vladimirescu

~n aceast[ perioad[ uniidintre noi ne-am putea sim\ilipsi\i de vlag[, al\ii chiar suntafecta\i de vremea de afar[, de-vin mai tri;ti ;i mai depresivi.Cert este c[ via\a poate s[ fie ;iroz... m]nc]nd. Da, da, a\i cititcorect.

Sunt o mul\ime de alimente carene dau o stare de bine. Printre acesteape primul loc se afl[ ciocolata. Dac[nu vrem mai apoi s[ avem problemede greutate, e bine s[ o consum[mtotu;i cu m[sur[.

O stare de bine direct din farfurie

Exist[ o mul\ime de alimente cestabilizeaz[ nivelul zah[rului `ns]nge, influen\]ndu-ne organismulpentru o stare de bine. Am putea deexemplu s[ consum[m ou[, bogate

`n proteine ;i vitamina B. Sunt gus-toase ;i s[\ioase ;i vom avea o starede bine mai mult timp. C]nd nesim\im tri;ti putem alege s[ m]nc[mnuci, alune, semin\e, toate acesteaoferindu-ne o por\ie zdrav[n[ deenergie. De exemplu nucile sunt osurs[ important[ de proteine ;igr[simi naturale. Delicios ;i cu efectebenefice asupra creierului este ;ipe;tele, care joac[ un rol important

`n a ̀ nl[tura simptomele unei depre-sii. :i cerealele fac minuni, cum face;i ceaiul verde sau fructele precumbanane, portocale, citrice ̀ n general.Orice am alege s[ m]nc[m trebuies[ consum[m cu aten\ie, aici oprin-du-ne la cantitatea pe care o punem`n farfurie pentru a nu c[dea `n cea-lalt[ extrem[ ;i a suferi mai apoi dincauza kilogramelor acumulate.

Theodora V.

O via\[ roz m]nc]nd ce ne place

Nutri\ioni;tii recomand[

preparatele la gr[tar Nu o dat[ sau de dou[ ori a\i

auzit c[ alimentele preparate lagr[tar sunt indicate mai ales `n cu-rele de sl[bire. Aceast[ metod[ de ag[ti diverse alimente, de la carne lalegume, este indicat[ tocmai deoa-rece nu avem nevoie de alte produsela preparare, cum ar fi uleiul sau un-tura.

Nutri\ioni;tii chiar recomand[consumul alimentelor preg[tite lagr[tar mai ales de c[tre persoanelecare au probleme cu greutatea cor-poral[. ~n ceea ce prive;te prepara-rea `n acest mod sunt ;i c]teva se-crete pentru o mas[ nu doar gus-toas[, ci ;i s[n[toas[. ~n primulr]nd, carnea se pune pe gr[tar abiadup[ ce c[rbunii se sting, f[r[ cabuc[\ile de carne s[ fie pline degr[sime. De fiecare dat[, carnea pre-parat[ la gr[tar se va consumaal[turi de legume proaspete. :i le-gumele se pot pune pe gr[tar, darcu mare aten\ie, la fel cum facem cucarnea.

Ioana Pop

Ce fac de fapt pastilele de sl[bit?

~n momentul `n care ne`ngr[;[m chiar ;i un kilogram saudou[, e imposibil s[ nu ne d[m sea-ma. Asta se ̀ nt]mpl[ mai ales ̀ n se-zonul rece, c]nd suntem tenta\i s[m]nc[m mai mult. De ce ne`ngr[;[m totu;i a;a de mult ;i repe-de? Speciali;tii consider[ c[ nu doaralimenta\ia proast[ e cauza, ci ;ivia\a sedentar[. Astfel, `nainte de atrece rapid la o cur[ de sl[bire e bines[ g[sim cauza care st[ la baza`ngr[;[rii.

~n ultimii ani, pe pia\[ au ap[ruto mul\ime de feluri de pastile desl[bit. Unele promit minuni, altelepar mai aproape de realitate. Pe toa-te e men\ionat de regul[ c[ sunt su-plimente alimentare ce nu ar trebuis[ `nlocuiasc[ un regim alimentarechilibrat. Ce fac de fapt aceste su-plimente? Rolul lor ar fi acela de astimula arderea gr[similor. ~naintede a trece la consumul suplimente-lor menite s[ ne scape de kilogra-mele `n plus e indicat s[ apel[m laun medic specialist.

Theodora V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Sport

Primagym te `nva\[ s[ teantrenezi eficient ;i s[n[tos

Este binecunoscut beneficiul ̀ no-tului, at]t din punct de vedere fizicdar ;i mental. ~notul ajut[ sistemulcardiovascular, tonific[ musculatura,ajut[ la sl[bit ;i la fortificareapl[m]nilor.

~notul reprezint[ o op\iune ex-celent[ pentru a face mi;care, ̀ n oriceperioad[ a anului, vara la bazineledin ;tranduri sau la mare, iar `n se-zonul rece la piscinele acoperite. Fa\[de alergat, aerobic sau ridicareagreut[\ilor, `notul nu `\i solicit[ arti-cula\iile ;i sistemul muscular, iar dac[este practicat cum trebuie, este foartegreu s[ produc[ accident[ri.

~notul are o influen\[ pozitiv[asupra pl[m]nilor, `n sensul c[ `ntimp va cre;te capacitatea respiratorie;i vei respira mai eficient. Acest lucru

este benefic pentru persoanele `nv]rst[ a c[ror capacitate respiratorie`ncepe s[ scad[ odat[ cu v]rsta. Deasemenea, ̀ notul este folositor pentruadul\ii ;i copiii cu astm.

O persoan[ de 60 de kilograme

care `noat[ `ntr-un ritm moderat vaarde aproximativ 240 de calorii la fie-care 30 de minute. Cu timpul, ardereacaloriilor ;i cre;terea metabolismuluiderivat[ din `nlocuirea gr[simii cumas[ muscular[ poate conduce la o

sc[dere ̀ n greutate important[. Pen-tru ca sc[derea ̀ n greutate s[ se pro-duc[, dieta trebuie s[ fie controlat[.

Acest sport este distractiv ;i poatefi o modalitate foarte bun[ de socia-lizare. Po\i s[ urmezi un curs de ae-robic `n ap[ ;i s[ socializezi `n timpce lucrezi. Exerci\iile aerobice efec-tuate `n ap[ sunt mai eficiente deoa-rece ̀ n general mi;carea ̀ n ap[ te faces[ depui mai mult efort. Pentru fe-meile ̀ ns[rcinate exerci\iile efectuate`n ap[ tonific[ musculatura folosit[`n timpul na;terii. Pentru cei mai `nv]rst[, cu probleme articulare,exerci\iile efectuate `n ap[ sunt maisigure, satisfac dorin\a de mi;care,cresc flexibilitatea ;i au impact sc[zutasupra articula\iilor.

Daniel Chiorean

~notul este un sport benefic la orice v]rst[

~ntotdeauna c]nd dori\i s[afla\i informa\ii despre unanumit domeniu, cel mai bineeste s[-i consulta\i pespeciali;ti. Iat[ ce spun profe-sioni;tii de la Primgym `nleg[tur[ cu antrenamentele ;icele mai eficiente metode de abeneficia de acestea.

1.Ultima mas[ `nainte de mi;care

E bine s[ m[n]nci cu o or[ ;ijum[tate ̀ nainte de a face mi;care! Omas[ const]nd din alimente bogate`n carbohidra\i(un sandwich cu pieptde curcan, un iaurt slab sau un ouumplut) te va ajuta s[ rezi;ti mai bine`n timpul antrenamentului ;i s[ arzimai multe calorii. Perioada de o or[;i jum[tate conteaz[ foarte mult de-oarece dac[ nu o respect[m, corpulva fi concentrat asupra digestiei decirezultatele antrenamentului vor l[sade dorit. Dac[ m]nc[m ceva dulce`nainte de antrenament, nu d[m ;an-sa organismului de a consuma sur-plusul.

2. Respir[ pe nas!Dac[ ne obi;nuim s[ respir[m

pe nas, b[t[ile inimii vor fi controlate,stabilizate, ceea ce ne va ajuta la de-punerea efortului iar rezultatele an-trenamentului vor fi mult mai efi-ciente. Dac[ vom controla respira\ia,efortul va fi sus\inut, nefiind nevoies[ fim aten\i la cum lu[m "c]te o gur[de aer ". Acest lucru nu se `nt]mpl[

de la primul antrenament, ci dup[vreo 6-8, c]nd ajungem s[ con;tien-tiz[m cum s[ respir[m.

3. Antrenamentul cardio s[-l l[s[m la urm[!

~nt]i s[ ne ̀ nt[rim mu;chii, apois[ mergem cu bicicleta sau s[ facemcycling ori s[ alerg[m. Dup[ ̀ nc[lzi-re, urmeaz[ o perioad[ de vreo 15minute p]n[ ce corpul `ncepe s[ se"ating[ de rezerve", adic[ s[ aib[ ne-voie de energie ̀ n plus pentru mi;ca-re. Este momentul c]nd `ncepe s[ard[ calorii din surplusul de gr[simi.De aceea e bine s[ ̀ ncepem la sala defitness cu ridicare de greut[\i pentruo `nc[lzire u;oar[, urm]nd ca dup[30 de minute c]nd organismul e`nc[lzit, preg[tit pentru antrenament,s[ facem o jum[tate de or[ de cyclingsau alergare pe band[.

4. Alternarea tipurilorde antrenament

Organismul nostru e destul delene;. Dac[ ̀ l obi;nuim cu un singurfel de antrenament, dup[ un timp nuvom sim\i nici un rezultat. De ce?Din obi;nuin\[, corpul nu va maiconsuma calorii. Nu va mai dori s[consume mai mult[ energie dec]t ;tiec[ `i trebuie. De aceea e bine s[ al-tern[m tipurile de antrenament.

De exemplu dac[ mergem de 3ori pe s[pt[m]n[ la sal[, e bine ca oor[ sa fie la sala de fitness, una la cy-cling ;i o or[ de bodyART sau pilates.Dac[ umbl[m doar la sala de fitness,`ntr-o zi s[ lucr[m doar pentrutrunchi, ̀ n alt[ zi doar pentru picioa-re. A;a ne vom "p[c[li" organismul;i orice antrenament va fi mult maieficient.

5. Arderea de gr[simi se face doar prin mi;care intens[

Ghidonul bicicletei, m]nerelebenzii de alergat sau m]nerele step-ului nu sunt pentru a te sprijini deele ci doar ca s[-\i asigure siguran\aechilibrului. Dac[ nu execu\i mi;c[ricorecte, de intensitate adecvat[ maibine te opre;ti fiindc[ atunci orga-nismul nu mai are arderile dorite.

6. Sunt foarte bune antrenamentelecare alterneaz[ intensit[\ile

Pentru un ̀ ncep[tor e foarte bines[ ̀ nceap[ o plimbare u;oar[ pe ban-da de alergat, apoi 5-10 minute dealergat, dup[ care mers rapid iar 5-10 minute, apoi din nou alergare 10minute s.a.m.d. Astfel, preg[tim or-ganismul pentru a avea o rezisten\[c]t mai bun[, reu;ind ca dup[ untimp s[ alerg[m 45-60 minute con-tinuu.

7. Lucreaz[ ;i cu greut[\i miciNu e nevoie s[-\i cumperi

neap[rat greut[\i de 1,5-2 kg, po\i s[folose;ti flacoane cu ap[ sau umplutecu nisip. ~n timp ce alergi sau faci cy-cling po\i s[ te folose;ti de acestegreut[\i pentru a-\i `nt[ri muscula-tura. :i acest lucru duce la ardereagr[similor.

Cunosc]nd aceste mici secrete,`\i dorim spor la treab[!

Mai multe informa\ii g[si\i pe www.primagym.ro

sau la telefoanele 0361 884 947sau 0728 555 590.

12 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Stil

Pantalonii evaza\i, potrivi\i pentru mignone, femei plinu\e

sau cu un corp de invidiatPantalonii evaza\i au fost

`n trend `nc[ din prim[varaanului 2010. Apoi, au revenitpe podiumurile de mod[ unan mai t]rziu, prim[vara2011. Chiar dac[ unii desig-neri au renun\at s[-i mai folo-seasc[ `n prezent[rile demod[, ei vor face ̀ ntotdeaunaparte din garderoba femeilorexcentrice, speciale, care vors[ ias[ `n eviden\[.

Acest tip de pantalon le avanta-jeaz[ pe femeile plinu\e deoarecelunge;te piciorul. ~n plus, po\i c];tigac]\iva centimetri dac[ ̀ i vei purta cupantofi cu platforme ;i tocuri ̀ nalte.

Dac[ ai probleme cu ;oldurilepu\in prea mari, atunci pantaloniievaza\i sunt solu\ia perfect[ pentrutine. Croiala lor te vor ajuta s[ creeziun echilibru de la ;olduri p]n[ lagambe. Efectul vizual creat va da im-presia unei siluete perfecte, demnede invidiat.

Acest tip de pantaloni se pot pur-ta ̀ n absolut orice ocazie, ̀ n orice felde combina\ie. De exemplu, la ser-viciu, pantalonii din stof[ ̀ i po\i asor-ta la un sacou, reu;ind astfel s[ creezio \inut[ elegant[, dar cel mai impor-tant, `n care s[ te sim\i bine.

Dac[ te g]nde;ti de pe acum lao vacan\[ undeva ̀ ntr-o \ar[ cu tem-peraturi ridicate, ̀ \i spunem c[ pan-talonii evaza\i din materiale diafanevor face din tine o apari\ie deexcep\ie. Trebuie s[ ai grij[ cu ce `iasortezi ;i vei reu;i s[ faci "valuri".~n acest caz, ai putea s[ `i por\i doarcu partea de sus a costumului de baie,dac[ te plimbi pe plaj[, sau ai putea-o ̀ nlocui cu acea e;arf[ imens[ - pa-reo - care se poart[ la plaj[. Fii in-ventiv[ ;i `n loc s[ compui o \inut[dintr-un simplu maiou, po\i trans-forma acel pareo `ntr-o pies[ vesti-mentar[ pentru partea de sus a cor-pului. Cu mai multe detalii desprepareo vom reveni `n edi\iile viitoareale suplimentului, la momentul po-trivit.

Ideali pentru o ie;irela restaurant

Dac[ `\i planifici o ie;ire la res-taurant, trebuie s[ fii mai elegant[ caniciodat[. Materialul fin al pantalo-nului poate fi asortat cu o c[ma;[croit[ din aceea;i \es[tur[. Totodat[,ai putea opta pentru un costum deuxpiece, la care po\i asorta o curea, pre-

cum `n imaginea al[turat[. Po\i ie;i ̀ n eviden\[ la o ie;ire cu

prietenele, purt]nd ace;ti pantalonievaza\i. Po\i lua un model elegants[-l asortezi cu un maiou f[r[m]neci, iar ca s[ nu-\i fie frig, ar fibine s[-l combini cu o bluz[ cu nas-turi ;i cu un palton gros, lung p]n[la genunchi.

Man;etele ;i talia `nalt[

De regul[, pantalonii evaza\i ies`n eviden\[ prin materialul din caresunt confec\iona\i, ̀ ns[ ace;tia se de-osebesc ̀ n primul r]nd prin prezen\asau absen\a man;etelor ;i a taliei ̀ nal-te. Man;etele la pantaloni sunt po-trivite `n situa\iile care impun o \in-ut[ elegant[. Pentru a fi puse `n va-loare, po\i purta ni;te platforme cutoc `nalt, a;a cum s-a subliniat maisus. Totodat[, man;etele nu sunt re-comandate ̀ n cazul ̀ n care pantaloniievaza\i sunt confec\iona\i din denim,adic[ obi;nui\ii blugi pe care `ipurt[m cu to\ii. Fiind vorba de o \in-ut[ casual, ai putea da impresia c[\inuta ta este dezordonat[ ;i ne`ngri-jit[. ~n ceea ce prive;te lungimea pan-talonului, dac[ nu corespunde`n[l\imii tale, du-i repejor la croitor,s[-i ajusteze, deoarece pantalonii`ndoi\i nu sunt tocmai pl[cu\i ochiu-lui, indiferent de modelul lor.

C]t despre talia ̀ nalt[ a pantalo-nilor evaza\i, este bine de ;tiut c[aceasta te pune `n avantaj, `ns[ de-pinde de tine dac[ ;tii s[-i alegi. Prin-cipiile dup[ care ne cump[r[m acestepiese vestimentare sunt foarte sim-ple< femeile plinu\e vor opta pentruo talie c]t mai `nalt[, care s[ fie`nt[rit[, pentru a sus\ine partea res-pectiv[ a corpului. Totodat[, taliapantalonului trebuie s[ fie, `n acestcaz, f[r[ cute, pliuri sau aplica\ii de-oarece nu te vor ajuta s[ ob\ii rezul-tatele dorite.

Cei str]m\i pe talie ;i largi pe gambe `\i scot formele feminine `n eviden\[

Pentru femeile norocoase, cu uncorp de invidiat, op\iunile la acestcapitol nu sunt `ngr[dite. Pot alegede la pliuri, vol[na;e, buzunare, fer-moare ;i alte accesorii p]n[ la unmodel de pantalon simplu, pe corp.Cei str]m\i pe talie ;i evaza\i la gam-be `\i vor scoate formele `n eviden\[;i vei reu;i astfel s[ ob\ii admira\iareprezentan\ilor sexului puternic.

Mirela Filimon

Informa\ia zilei 13Miercuri 22 februarie 2012 Fitness

Un nou episod< Exerci\ii staticecu antrenoarea Kerekes Emoke

Exerci\iile statice sunt ve-detele lunii februarie astfel c[`n acest num[r continu[m s[ne antren[m al[turi de Kere-kes Emoke pentru un corpfrumos sculptat.

Celor care `;i doresc s[ simt[din plin beneficiile sportului le spu-nem c[ la Centrul de aerobic Fitland

din Satu Mare, strada R]ndunelelornr. 3 dorin\ele se pot ̀ ndeplini. Astadatorit[ unei echipe care munce;tepentru s[n[tatea ta! Mult mai multedetalii se pot ob\ine pe

www.fitland.ro.

1. St]nd cu picioarele dep[rtate, ge-nunchii `ndoi\i, bra\ele `ntinse la-teral (imaginea 1). Men\inempozi\ia timp de trei minute.

2. Fandare cu piciorul drept ̀ n fa\[,bra\ele `ntinse sus, `n continuareacoloanei (imaginea 2). Men\inempozi\ia timp de dou[ minute, apoirepet[m exerci\iul pe partea cealalt[a corpului. 3. St]nd dep[rtat, bra\ele ridicateoblic sus. ~ndoim genunchiul st]ng;i men\inem pozi\ia vreme de treiminute (imaginea 3). Facem la fel ;ipe partea cealalt[ a corpului.

4. St]nd, cu bra\ele `ntinse sus.~ndoim trunchiul spre st]nga ;imen\inem pozi\ia timp de dou[ mi-nute. Facem acela;i exerci\iu ;i pecealalt[ parte a trupului. 5. Culcat dorsal, bra\ele l]ng[trunchi. Ridic[m bazinul,men\inem pozi\ia timp de trei se-cunde ;i repet[m mi;carea de 24 deori.

Ioana Pop Vladimirescu

1 2

3 4

5

Informa\ia zilei 15Miercuri 22 februarie 2012 Carier[

Organizeaz[-\i cariera evit]nd gre;elile

Potrivit datelor ANOFM,peste 73.000 de persoane auplecat la munc[ în afara \[riicu sprijinul agen\iei, iar maimult de 71.000 de persoaneau plecat prin intermediulagen\iilor de recrutare.

Germania ;i Marea Britanieprintre preferin\ele rom]nilorprivind oferta de munc[.

Cei mai mul\i rom]ni care mergîn str[in[tate presteaz[ munci ne-calificate, ;i doar unu din patruocup[ locuri de munc[ cu un nivelridicat de calificare. Majoritatea ro-mânilor muncesc în agricultur[,construc\ii ;i câ;tig[ pân[ la 1.500de euro lunar, potrivit datelor fur-nizate de agen\iile de recrutare ;iANOFM.

Anul trecut, cei mai mul\i dintreromânii care au plecat la munc[ înafara \[rii au ales Germania ;i MareaBritanie. Astfel, peste 72.700 de ro-mâni au semnat contracte de munc[

în Germania prin intermediulANOFM ;i circa 10.500 de persoane;i-au g[sit de lucru în aceast[ \ar[cu ajutorul agen\iilor de plasare defor\[ de munc[ în str[in[tate.

Salarizare

În ceea ce prive;te salariile, ma-joritatea românilor care merg la lu-cru în Germania câ;tig[ între 800;i 1.500 de euro lunar. Cei mai mul\ilucreaz[ în agricultur[ ;i câ;tig[ în-tre 800 ;i 1.500 de euro pe lun[. Unvenit similar primesc ;i cei care auslujbe în hoteluri ;i restaurante, iarcei care lucreaz[ în sectorul serviciiprimesc 1.100 de euro lunar. Sala-riile celor care lucreaz[ în menaj va-riaz[ între 1.000 ;i 1.400 de euro,iar cei care muncesc în industriesunt pl[ti\i cu pân[ la 1.500 de euro.Cele mai mici salarii le primescsp[l[torii de vase ;i cei care se ocup[de îngrijirea persoanelor vârstnice,câte 800 de euro lunar.

Salarii cam de acela;i nivel pri-mesc ;i cei care muncesc în Marea

Britanie, unde desf[;oar[ activit[\ide îngrijire copii ;i b[trâni sau lu-creaz[ în restaurante ;i sectorul ho-telier. Românii care lucreaz[ în Italiaprimesc salarii cuprinse între 800 ;i1.500 de euro lunar. Mul\i dintre eimuncesc în construc\ii, restaurante,sectorul hotelier sau îngrijesc copii;i b[trâni. În Spania, majoritatea ro-mânilor au ob\inut contracte demunc[ în agricultur[, pentru salariide 700-800 de euro lunar. Tot înagricultur[ lucreaz[ ;i românii careau ob\inut slujbe în Danemarca ;iAustria. Salariile primite de româniîn aceste state variaz[ între 800 ;i1.300 de euro. Dintre toate joburile,cel mai bine pl[ti\i sunt medicii,speciali;tii IT ;i inginerii. Statisticamai arat[ c[ doar 25% dintre ofer-tele de angajare din str[in[tate vi-zeaz[ personal cu un nivel ridicatde calificare. În topul domeniilor cucele mai mari salarii urmeaz[ ingi-neria (8.700 de euro), vasele decroazier[ (5.500 de euro), logistica;i IT-ul (5.000 de euro).

Stelian Crainic

Meseriile cele mai bine pl[tite `n Occident

Suntem dispu;i s[ facemaproape orice pentru a nemul\umi ;eful, ̀ ns[ risc[m s[facem unele gre;eli care s[ ne“`ngroape” mai mult dec]t s[ne ajute s[-i fim pe plac.

~n acest num[r al suplimentului"S[n[tate ;i Frumuse\e" `\i pre-zent[m unele erori pe care le fac/nule fac angaja\ii `n `ncercarea de a-;imul\umi ;efii.

Dac[ ai un argument solid, sus\ine-l!

Prefer[m o atmosfer[ pa;nic[,aceasta f[c]nd parte din listacalit[\ilor pe care le dorim. Darexist[ momente c]nd este bine s[-\i exprimi punctul de vedere, indi-ferent dac[ nu se afl[ `n linia p[re-rilor majoritare. Se poate `nt]mplas[ ai o expertiz[ solid[ ̀ ntr-un anu-mit domeniu, a;a c[ ofer[-le cole-gilor solu\ii alternative, ̀ ncearc[ s[-i faci s[ vad[ problema din alt punctde vedere. Ai argumente solide, iarpunctul t[u de vedere contribuie larezolvarea unei situa\ii, f[-\i curaj

s[-l sus\ii.~n cadrul unei institu\ii apar mai

mereu situa\ii excep\ionale astfel c[trebuie s[ `\i extinzi atribu\iile, s[faci ;i alte lucruri pe l]ng[ cele careapar `n fi;a postului. Depinde dedomeniul `n care lucrezi, de speci-ficul industriei. Angaja\ii care do-vedesc flexibilitate ;i dorin\a de dez-voltare sunt foarte aprecia\i. Oricefaci `n plus contribuie la propria tadezvoltare profesionl[. Angajatoriiar trebuie s[ exploreze aceast[ ra-

mur[, s[-i pun[ pe angaja\i s[ fac[mai multe lucruri, din mai multep[r\i pentru dezvoltarea profesio-nal[. Doar a;a o afacere poate cre;tes[n[tos, iar angaja\ii pot fi motiva\i;i fideliza\i.

Orele suplimentare potavea efecte secundare

Orele suplimentare nu favori-zeaz[ un angajat, ba din contr[, cu

timpul, ̀ l demotiveaz[ ;i epuizeaz[.Managerii trebuie s[ g[seasc[ mo-dalit[\i prin care ace;tia `;i pot`mbun[t[\i eficien\a. Sunt situa\iic]nd orele suplimentare sunt nece-sare, dar dac[ devin o regul[, pot fiafectate s[n[tatea ;i motiva\ia an-gajatului. Este bine de ;tiut c[ unprofesionist “nu doarme la munc[“ci munce;te eficient, ̀ nv[\]nd s[ ̀ ;iorganizeze bine timpul”.

Folose;te online-ul

Tr[im `n era internetului c]ndacesta faciliteaz[ orice aspect. Estetimpul s[ te ̀ nscrii pe re\elele de so-cializare ca LinkedIn, acesta poatelua locul clasicelor conferin\e. Acolose pot ̀ nt]lni oameni cu experien\[,po\i afla de la ei lucruri noi, `n ceeace prive;te cariera ta. Aceste tipuride socializare, online (Linkedin) ;ioffline (conferin\e) nu se exclud unape alta ;i ar trebui s[ mearg[ `n pa-ralel.

Angajatul ideal este cel carereu;e;te s[ se adapteze multiplelorschimb[ri care au loc `n domeniuls[u ;i nu numai.

Ionu\ Bl[jean

14 Informa\ia zilei Miercuri 22 februarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Plantarea pomilor fructiferise face din februarie

p]n[ `n aprilieSuntem ̀ n luna februarie

;i speciali;tii consider[ c[ evremea s[ plant[m pomiifructiferi. Perioada de plan-tare a acestor pomi dureaz[p]n[ ̀ n luna aprilie, astfel c[avem timp destul ca s[ ale-gem soiurile care dau randa-ment ;i care ne plac cel maimult.

P]n[ la urm[, aceia dintre noicare se bucur[ de gr[dini, de multspa\iu `n mijlocul naturii, se potbucura ;i de fructele pe care pomiile ofer[ la un moment dat.

Ofert[ variat[

~nainte de a trece efectiv laplantare trebuie s[ avem ̀ n vedereunele elemente deosebit de impor-tante c]nd vine vorba de pomiifructiferi, de la alegerea lor la soluldin gr[din[. Legat de pomii fruc-tiferi care se prind bine la noi, ofer-ta e c]t se poate de variat[. Putemplanta meri, peri, pruni, cai;i, pier-sici, vi;ini ;i multe alte soiuri. Tre-buie doar s[ ;tim exact ce fructe

ne plac sau cum am putea s[ nebucur[m de ele ;i `n sezonul rece,c[ degeaba punem compot devi;ine p]n[ umplem c[mara dac[niciunui membru al familiei nu `iplac vi;inele.

~n zona noastr[, de c]mpie,cai;ii, dar ;i piersicii sunt roditori.Vom avea grij[ totu;i ca puie\ii s[

se bucure din plin de soare. ~n ceeace prive;te tehnica plant[rii, ̀ nain-te de a trece la treab[ trebuie s[ neasigur[m c[ puietul e `n starebun[, are r[d[cini s[n[toase ;i ast-fel ;anse s[ se prind[. Pomii se vorpune la o distan\[ suficient de ma-re unii de al\ii.

Ioana V.

Frigul ce distrugegr[dina

Z[pad[ avem din bel;ug, ghea\[la fel. C[ ne place, c[ nu ne place,trebuie s[ ;tim c[ iarna ne poatefoarte u;or distruge gr[dina. Plan-tele au mult de suferit din cauza ge-rului, a frigului persistent din ano-timpul rece.

Putem observa foarte u;or aces-te rezultate deoarece planta devinemai moale la atingere sau chiar se`nchide la culoare, ajung]nd la onuan\[ de gri foarte ̀ nchis ;i uneorinegru.

Ce se ̀ nt]mpl[ cu planta c]nd efrig? Ei bine, `i este afectat peretelecelular c[ e frig, c[ e e ger, c[ e aco-perit[ prea mult de z[pad[ saughea\[. C]nd p[m]ntul e `nghe\at,r[d[cinile nu pot s[ `;i extrag[ dinsol apa de care au nevoie. Dac[ ob-serv[m la o simpl[ plimbare princurte ;i gr[din[ c[ plantele noastresufer[, trebuie s[ lu[m m[suri. Unprim pas e acela s[ ̀ nlocuim tot ceeace avem la momentul oportun cuplante mult mai rezistente. Z[padapoate fi ;i ea ̀ ndep[rtat[ de pe plan-te, iar ghea\a la fel.

Theodora Pop

~ngrijirea plantei Hoya

Hoya- denumit[ popular Floa-rea de Cear[ sau Lacrima MaiciiDomnului este un arbust, verdepe toata durat[ anului care dez-volt[ tulpini lungi, cu frunzec[rnoase, rotunde, ovale sauascu\ite cu flori mici, parfumate,c[rnoase ;i lucioase.

Pentru a se dezvolta armonios,Hoya trebuie a;ezat[ `n locuri lu-minoase, dar nu `n b[taia razelorde soare, iarna fiind necesar[ otemperatur[ de cel pu\in 10 grade.Nu suport[ umiditate mare. ~nain-te de `nflorire se ud[ prin pulve-rizarea apei pe frunze.

Hoya nu suport[ curen\ii deaer ;i nici schimbarea repetat[ alocului deoarece nu v-a mai in-flori. Transplantarea plantei sepoate face numai prim[vara, ̀ ntr-un amestec format din p[m]nt defrunze, turb[ ;i nisip.

Hoya se ̀ nmul\e;te prim[varaprin buta;i de tulpin[ care de\in3–4 noduri.

V. Shibata

Cum alegem masa din sufragerieSufrageria este una dintre cele

mai importante ̀ nc[peri ale unei lo-cuin\e. ~n sufragerie se str]nge fami-lia, se servesc mesele, ̀ n acest fel loculdevine unul important. Oricum ar fiacest[ camer[ ea are nevoie de o mas[care poate ;i trebuie s[ fie elementulprincipal.

La alegerea mesei de sufrageriese va \ine cont neap[rat de c]teva as-pecte importante. Primul vizeaz[num[rul membrilor familiei. Nucump[ra\i o mas[ de 12 persoanedac[ familia voastr[ are doar 3membri. Neap[rat dimensiunea aces-tei piese de mobilier va \ine cont dem[rimea `nc[perii `n care va fia;ezat[.

O mas[ de 2 persoane oval[ vaavea 80 cm, iar dimensiunile pentruo mas[ p[trat[ vor fi de 90X90 cm.Pentru 4 persoane, masa de sufragerierotund[ va avea diametrul de 90 cm,iar cea p[trata dimensiunile de 90X90cm. Masa dreptunghiular[ va fi de80X120 cm. Pentru 6 persoane, o ma-sa de sufragerie dreptunghiular[ estede 1,40X0,80m, `n vreme ce o mas[mare, pentru 10 persoane are

0,90X2,50. O mas[ rotund[ pentru 8sau 10 persoane are diametrul de1,50m. Exist[ totu;i solu\ii ;i pentrucazul ̀ n care nu avem spa\iu suficient.Putem foarte bine s[ opt[m pentru omas[ pliant[, care se va desface la ne-voie sau `n cel mai r[u caz pentru omas[ oval[.

Avantajul meselor ovale este c[datorit[ liniilor curbe creeaz[ o at-mosfer[ mai intim[. Pentru un aspect

clasic, alegem o mas[ din lemn masiv;i scaune cu sp[tar `nalt. Lemnul vafi ales `n ton cu biblioteca ;i restulmobilierului iar tapi\eria va fi asortat[cu canapeaua ;i fotoliile. Dac[ sunte\iadep\ii stilului modern, o mas[ cublat din sticl[ sablat[ ;i scaune mo-derne va fi alegerea perfect[. Acesteasunt u;or de cur[\at ;i u;or de mutat,fiind mult mai u;oare.

V. S.