s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei ·

P[mântul va tr[i pedatorie din 8 august

Pre;edintele Comisiei europeneare o “list[ neagr[” a tr[d[torilor Președintele Comisiei Europene, Jean-ClaudeJuncker, a dezvăluit că ține "o mică listă neagră"în care își notează numele oamenilor care l-autrădat, scrie cotidianul britanic e Guardian, carespeculează că pe această listă s-ar putea regăsinume precum cel al premierului ungar ViktorOrban, acuzat de derive autoritare, sau ale unor"britanici perfizi", cum ar fi Boris Johnson și NigelFarage. "Țin o mică listă neagră numită "Le PetitMaurice" (Micul Maurice) în care, în ultimii 30de ani, am notat atunci când cineva m-a trădat",a declarat Juncker. Șeful executivului european aexplicat că lista nu este plină, deoarece oamenii"rar mă trădează". "Nu sunt răzbunător, dar am omemorie bună", a adăugat el. Juncker spune că ține această listă încă dintimpul celor 18 ani cât s-a aflat în frunteaguvernului luxemburghez. "Fiți atenți. MiculMaurice vă așteaptă", îi avertizează el pe cei careîl atacă.

Umanitatea va consumaluni, 8 august 2016, toateresursele pe care planeta le-arfi putut oferi până la sfârşitulacestui an. Avertismentul a fostdat de Global FootprintNetwork, ONG recunoscutpentru faptul că anunţă înfiecare an “ziua în carePământul va fi depăşit" (“Earthovsershoot day"). Specialiştii spun că, dupădata de 8 august, ,”vom trăi pedatorie". Ei au ajuns la aceastăconcluzie după ce au realizat oserie de calcule, în care au luatîn considerare amprenta decarbon, resursele de pescuit,totalitatea animalelordomestice crescute îngospodării, culturile agricole,evoluţia pieţei construcţiilor,dar şi utilizarea apei. În anul 2015, termenullimită a fost 13 august, ziconsiderată de specialişti cafiind recordul absolut de larealizarea primei estimări, în1970, şi până acum. Atunci,data-scadentă a fost stabilită cafiind 23 decembrie. “Efectele epuizăriiresurselor naturale sunt dejavizibile< lipsa apei potabile,deşertificarea, eroziuneasolurilor, desp[duririle,scăderea productivităţiiagricole, dispariţia unor speciietc. Putem trăi pe credit doarprovizoriu, deoarece natura nune permite acest lucru", susţinspecialiştii. Emisiile de dioxidde carbon sunt considerate cafiind principalele elementeresponsabile pentruaccelerarea procesului deepuizare a resurselor Terrei.

Trump apare mâncând junkfood cu cu\it ;i furculi\[ Unii politicieni preferă să posteze imaginiși chiar clipuri cu ce mănâncă pe site-urile desocializare pentru a atrage simpatii și voturi,strategie adoptată și de candidatul republicanla președinția SUA, Donald Trump, care însă areușit să stârnească mai degrabă ilaritate. Donald Trump a postat pe Twitter ofotografie în care apare în timp ce mănâncăspecialități din pui de la un cunoscut lanț derestaurante fast-food, folosind furculiță și cuțit,în timp ce se află în avionul său particular. "Bună ziua în Ohio și o seară plăcută înPennsylvania — plec acum. Virginia, ne vedemmâine", este mesajul care însoțește fotografia. Mulți internau\i au glumit pe seamacandidatului republican care pare să încerce sădemonstreze că nu are gusturi culinaresofisticate, alegând să mănânce junk food, la felca americanii de rând, însă face acest lucru înluxul oferit de propriul său avion, o imaginecare nu face decât să-i erodeze din credibilitateade "om simplu". "Să mănânci junk food cufurculița și cuțitul, într-un avion privat. Cuadevărat un om dintre oameni", l-a ridiculizatunul dintre utilizatorii de Twitter pe magnatulimobiliar cu pretenții prezidențiale. Multe dintremesaje comentau pe marginea gestului snob dea servi preparate de fast food cu cuțitul șifurculița, preparate care se servesc, de obicei,direct cu mâna. "Orice ați crede despre Trump,faptul că mănâncă astfel de preparate de fastfood cu cuțitul și furculița îl descalific[ pentrufuncția de președinte", a scris un alt utilizator.

PPaginile 6-7aginile 6-7

Peste 10.000 de sportivi lupt[pentru medalii la Jocurile Olimpice

S[rb[toarea Schimb[riila Fa\[ a Domnului

Moartea Reginei Ana, la ̀ nceputulacestei s[pt[m]ni, a ̀ ndoliat Casa Re-gal[ ;i a `ntristat sufletele multorrom]ni. O figur[ discret[, care s-af[cut remarcat[ prin bl]nde\ea ;i se-nin[tatea sa, Regina a contribuit larestabilirea prestigiului familiei regaledup[ 1990 ;i a purtat cu demnitatedestinul greu ̀ ncercat al acesteia, fiindal[turi de Regele Mihai aproape ;aptedecenii.

Despre povestea celor doi s-auscris c[r\i ;i s-ar putea realiza un film

de mare succes, plin de iubire,`ncerc[ri ;i reu;ite. Prezent[m ̀ n con-tinuare c]teva repere din biografia Re-ginei. Regina Ana s-a născut la 18 sep-tembrie 1923 la Paris, ca Principesăde Bourbon-Parma. Părinții RegineiAna au fost Principele René de Bour-bon Parma și Principesa Margareta aDanemarcei. Are printre strămoși atâtFamilia Regală de Bourbon, cât și Fa-milia Regală de Orléans, aflate într-oacerbă rivalitate istorică.

Continuare `n pagina 3

Regina ana a purtatcu demnitatedestinul dificil

al familiei regale

S`n`tate Frumuse]e&Sun[toarea are ac\iune calmant[ ;isedativ[ asupra sistemului nervos

Regimul de sl[bit Seignalet trateaz[eficient boli din cele mai grave

Pagina 10Pagina 8 Pagina 11

antrenoarea Simonaniste v[ a;teapt[ laPrimagym Satu Mare!

IAnul XIV Nr. 698 Duminic[ 7 august 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

In memoriam

PPagina 4agina 4

2 Informa\ia de Duminic[/7 august 2016

~n toamna anului 1938, tipo-grafia Gloria din Satu Mare scoatevolumul “Mongrafia Ardealului”,un volum al autorilor Varady Ala-dar ;i Berey Geza.

În scurta introducere a acestei cărțice conține scurte biografii ale unor săt-măreni importanți din viața politică, ad-ministrativă, socială, ;tiințifică ;i cultu-rală a urbei, autorii î;i motivează astfeldemersul< "Datele din această carte suntdoar un fir de nisip în marea clepsidră atimpului (...) Toate civilizațiile din lumețin evidența membrilor săi deosebiți dinviața politică, socială, ;tiințifică, artistică;i culturală. :i acest concept ne-a deter-minat ;i pe noi să realizăm această mo-nografie".

Publicăm în continuare biografiilemai multor sătmăreni care s-au remarcatîn diferite domenii sau au ocupat funcțiiimportante.

Sarly Istvan (născut în 1881 în Carei)A studiat Dreptul la Budapesta ;i a pro-fesat ca avocat. Din 1906 a fost funcționarsuperior în Satu Mare până în 1914 cândse înrolează în armată ;i luptă pe frontulrusesc ;i sârbesc. A fost făcut prizonierpe frontul sârbesc ;i a revenit în Satu Mareîn urma unui schimb de prizonieri.

A fost notar ;ef în Negre;ti ;i apoi înSatu Mare ;i rămâne în funcție ;i după ceArdealul trece la România Mare. În func-țiile publice pe care le-a avut a contribuitla redactarea ;i aplicarea unor reguli înadministrația locală. A fost distins cu maimulte medalii, printre care cea cu "Sig-num Laudis" cu două săbii dar ;i cu ran-gul de cavaler al Armatei Române.

Szerniczey Gaspar Pal (născut în1860 în Satu Mare). A fost pre;edinteleasociației văduvelor ;i invalizilor de răz-boi. A luat bacalaureatul în Satu Mare laLiceul principal după care a absolvit Aca-demia de Drept. A fost mai întâi avocatstagiar în Satu Mare ;i apoi funcționarpublic de rang superior în Finanțe, în Ca-rei. A fost mulți ani pre;edintele Asocia-ției văduvelor ;i invalizilor de război ;itimp de 18 ani, consilierul pre;edinteluiBisericii catloice din Carei.

A fost de asemenea membru în maimulte asociații ;i cluburi de binefacere,incusiv a Asociației sătmărene Szechenyi.A publicat mai multe articole în presa lo-cală a vremii ;i a fost distins, pentru ac-

tivitatea sa de binefacere cu Medalia ce-tățenească de gradul II.

Szecsen Zoltan (născut în 1894 în Sa-tu Mare). A fost fotograf în ora;ul natal.După liceul urmat în Satu Mare a absolvitFaculatea de desen ;i fotografie esteticăla Budapesta. A muncit ca fotograf la maimulte saloane de foto ;i pictură din Bu-dapesta ;i Viena, după care, în 1920, sestabile;te în Satu Mare îunde î;i deschideun salon foto artistic. În anul 1925, estedistins la Salonul de fotografie artisticăde la Bra;ov cu o medalie de aur.

A reprezentat apoi România la expo-zițiile de fotografie artistică de la Londra,Paris ;i Torino, saloane la care a fost dis-tins cu numeroase medalii ;i diplome.Despre activitatea sa artistică s-au scrismulte cronici favorabile, atât în publica-țiile locale cât ;i în cele centrale. În pu-blicația londoneză "Britich Fotografic Al-manah" este descrisă ;i lăudată activitateasa artistică ;i apar mai multe reproduceriale lucrărilor sale.

Reiter Moric jr (s-a născut în SatuMare în 1878). După studiile primare ;i

liceale urmate în ora;ul natal, a urmat ;iabsolvit cursurile Academiei comercialedin Bratislava.

Conduce o firmă mare de produsefarmaceutice, iar în anul 1908 înființează;i conduce Camera de Comerț din SatuMare. În timpul Primului Război Mon-dial a fost administratorul ora;ului.

În anul 1920, Camera de Comerț săt-măreană fuzionează cu nou înființatăBanca Noastră fuziune în urma căreia,nou înființata entitate este condusă totde el. A fost de asemenea ;i pre;edinteleSălii de expoziții a camerei.

Szepessy Janos (născut în 1888 în Sa-tu Mare). A fost întreprinzător privat,me;ter pantofar-cizmar. Este unul dintrecei cxe au înființat Asociația pantofarilorla care a fost ;i membru în Comitetul deconducere. În timpul războiului a fost fă-cut prizonier la ru;i pe frontul japonez ;ichinezesc pe care a luptat. În timpul câta fost prizonier în Siberia, a înființat unatelier în care au muncit alți 180 de pri-zonieri.

A ajuns înapoi în Satu Mare în 1920,cu ajutorul americanilor. :i-a publicat

amintirile întgrul serial apărut în Szat-mari Ujsag.

Tatorjan Istvan (s-a n[scut în 1878în Carei). A fost inginer constructor. Du-pă liceul urmat în Satu Mare a absolvitAcademia de construcții din Budapestadupă care s-a întors în Satu Mare unde aprofesat ca inginer constructor.

A construit cu echipa sa, mai multeclădiri din fonduri de stat ;i private dinSatu Mare ;i a contribuit la ridicarea al-tora. A fost foarte cunoscut în mediulconstructorilor ;i arhitecților ;i a condusmai mulți ani Camera Me;te;ugarilor săt-măreană.

În domeniul politic a condus un timpOrganizația Partidului Maghiar din SatuMare ;i a fost timp de mai multe legisla-turi consilier local. A participat de ase-menea la înființarea mai multor fabriciîn ora;ul său natal, ca de pildă Fabrica dec[rămizi "Vulcan", la care a fost de altfel;i unul dintre acționari.

A susținut mai multe reuniuni ;i sim-pozioane pe tema construcțiilor ;i a pu-blicat în presa locală materiale referitoarela acest domeniu.

Mata Hari, pe numele său adevăratMargaretha Geertruida Zelle, s-a năs-cut pe 7 august 1876 la Leeuwarden şia murit la 15 octombrie 1917. La vârstade 18 ani s-a căsătorit cu un ofiţer olan-dez de origine engleză, Campbell Ma-cLeod. După divorţul celor doi, Haris-a făcut cunoscută în Europa fiinddansatoare exotică, curtezană şi spioa-nă în serviciul Germaniei în timpulPrimului Război Mondial.

Margaretha a avut trei fraţi. Tatăllor deţinea un magazin, iar afacerilesale erau încununate de succes, inves-tind în industria petrolului. Astfel, pâ-nă la vârsta de 13 ani, ea învaţă doar înşcoli private. Cu toate acestea, afacereatatălui său dă faliment în 1889, iar pă-rinţii divorţează. Mama ei moare în1891, iar tatăl se recăsătoreşte trei animai târziu în Amsterdam. Margarethase mută cu naşul ei. La vârsta de 14 anieste înscrisă la şcoala unei mânăstiripentru a deprinde bunele maniere. Fi-ind implicată într-un scandal, doi animai târziu este exmatriculată. Peste alţidoi ani se căsătoreşte cu CampbellMcLeod, un vârstnic ofiţer scoţian dinarmata olandeză. Căsnicia nu are încăde la început niciun viitor, dar dureazătotuşi şapte ani.

În 1903, Margaretha se mută la Pa-ris şi lucrează ca dansatoare profesio-nistă sub numele de Lady McLeod. Încurând îşi schimbă numele de scenă înMata Hari. Meseria ei de bază este ceade dansatoare orientală la un circ. Înjurul numelui Mata Hari construieşteşi o poveste tragică, ea istorisind că erafiica unei femei din India care a muritcând a născut-o. Cariera ei cunoaşteun succes important, dansul său im-plicând nuditatea. Ea este consideratăpână astăzi una dintre inventatoarelestriptease-ului. În afara scenei, fasci-nată de uniforme, ea acceptă să fieamanta unor ofiţeri.

Reîntoarsă la Paris în 1915, după olungă şedere la Berlin, în plin războimondial, este acuzată de spionaj în fa-voarea Germaniei. Dorind să-şi de-monstreze nevinovăţia, se oferă să spio-neze în favoarea Franţei. Rămâne unmister felul în care ea şi-a desfăşuratactivitatea de spion, însă se pare că fi-nalmente ajunsese să acţioneze pentruambele părţi şi evident să fie plătită deacestea.

Pe 12 februarie 1917, Mata Hari es-te arestată la Paris. Este acuzată de în-altă trădare şi condamnată la moarte.Sentinţa avea să fie dusă la îndeplinirede un pluton format din 12 oameni.Legenda execuţiei spune că a fost adusăîn cele mai scumpe haine ale sale, iarînainte ca plutonul să tragă s-a dezbră-cat complet.

acum 140 de ani s-an[scut faimoasa

spioan[ Mata Hari

PERSONALIT~}ITatorjan Istvan (s-a n[scut în 1878 în Carei). A fost inginer constructor. După liceul

urmat în Satu Mare a absolvit Academia de construcții din Budapesta după care s-aîntors în Satu Mare unde a profesat ca inginer constructor.

A construit cu echipa sa, mai multe clădiri din fonduri de stat ;i private din Satu Mare;i a contribuit la ridicarea altora. A fost foarte cunoscut în mediul constructorilor ;i ar-hitecților ;i a condus mai mulți ani Camera Me;te;ugarilor sătmăreană.

S[tm[reni aprecia\i în trecut,uita\i în prezent (Vi)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Serly Istvan Szerniczey Gaspar Pal

Szepessy Janos Tartorjan Istvan

Szecsen Zoltan

7 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAMRegele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În

timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje deștiri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzutîntr-un reportaj de război din Maroc (1943) câteva secunde cu chipul Principesei Ana de BourbonParma

Urmare din pagina 1

Regina Ana este nepoata (de frate) aÎmpărătesei Zitta a Austriei, strănepoataRegelui Cristian al IX-lea al Danemarcei,strănepoata Regelui Miguel I al Portuga-liei, stră-stră-strănepoata Regelui LudovicFilip al Franței și descendentă din RegeleFilip al V-lea al Spaniei. A primit șase pre-nume la botez, pentru a fi mulțumite toatemătușile regale< Anne, Antoinette, Fran-coise, Charlotte, Zita, Marguerite.

Încă din fragedă copilărie, a iubit mer-sul pe bicicletă și pescuitul. A urmat cur-suri de scrimă. De la 16 la 18 ani (1939-1941), a urmat o şcoală de Arte Frumoasela New York şi, în paralel, a lucrat la ma-gazinul universal Macy’s, pentru a-şi câşti-ga existența.

Regina a urmat la New York în anii1941 și 1942 cursurile Parson School ofArt, unde a studiat ştiinţa promovării co-merciale. A mai lucrat ca vânzătoare lamagazinul universal Bloomingdale’s, pen-tru a-şi completa veniturile.

A cerut `nrolarea la 19 ani

La 19 ani, Principesa Ana a cerut per-misiunea mamei sale să se înroleze în răz-boiul antinazist. Mama și-a dat acordul.Tatăl Anei și frații ei erau deja înrolați șiluptau în diverse unități militare franceze.Ana a mers pe frontul african, apoi euro-pean şi în fine german, în cadrul ArmateiFranceze. În 1943, Principesa Ana s-a în-rolat în Forţele Franceze Libere, a traversatAtlanticul în luna septembrie şi a făcutstudii de infirmieră la Casablanca, apoi laRabat, în Maroc.

Regele Mihai s-a îndrăgostit de Prin-cipesa Ana cu mult înainte de a o cunoaștepersonal. În timpul războiului, în Româ-nia cinematografele prezentau, înainte defilm, scurte reportaje de știri, cea mai mareparte de pe front. Regele Mihai, în sala decinema a Palatului Regal, a văzut într-unreportaj de război din Maroc (1943) câ-teva secunde cu chipul Principesei Anade Bourbon Parma, care lucra ca infir-mieră pe front. A cerut operatorului sădecupeze fotogramele filmului și să letransforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție. ~n alt[turnur[ a sor\ii, Principesa Ana a fost în-cartiruită, spre sfârşitul războiului, la cas-telul familiei de Hohenzollern din Sigma-ringen, înainte de a-l cunoaşte încă pe Re-gele Mihai.

C[s[toria ;i fetele

Principesa Ana l-a cunoscut pe RegeleMihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a aMarii Britanii cu Ducele de Edinburgh,care a avut loc la 20 noiembrie 1947, laLondra. Nunta Principesei de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României aavut loc în exil, la Atena, în ziua de 10iunie 1948. Datorită excomunicării vii-toarei regine din Biserica Catolică, niciunadintre rudele sale catolice nu a luat partela căsătorie.

Regina Ana a fost căsătorită cu RegeleMihai I al României timp de 68 de ani.Au cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina,Sofia şi Maria. Patru dintre acestea suntPrincipese ale României.

Prima locuinţă stabilă a cuplului regala fost o căsuţă în suburbia “La Conver-sion” a oraşului Lausanne, din Elveţia. La26 martie 1949 s-a născut PrincipesaMoştenitoare Margareta a României, fiicamai mare a Reginei Ana.

Cuplul s-a mutat în Anglia între 1950şi 1956. La 15 noiembrie 1950 s-a născutla Lausanne a doua fiică Principesa Elena,botezată cu numele bunicii sale paterne,

Regina-mamă Elena a României. La 28februarie 1953 s-a născut a treia fiică, Iri-na. Aceasta nu face parte din linia de suc-cesiune la Coroana României.

Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, în timpul exi-lului din Anglia, pentru a nu cheltui banicu achiziționarea de mobilă. A vândut,duminica, la târg, unele dintre piesele delemn executate de ea.

Începând cu anul 1956 şi până în 1976,Regele şi Regina au locuit în satul Versoix,pe malul lacului Leman, în Elveţia, în “VilaFantasia”. Principesa Sofia s-a născut înaceeași zi (29 octombrie) cu Regina Mariaa României (29 octombrie 1875).

La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil laCopenhaga, Principesa Maria a României,a cincea şi ultima fiică a Reginei Ana.Principesa Maria a României îşi trage nu-mele atât de la Regina Maria, cât şi de laMaria de Orleans, bunica maternă a Re-ginei Ana.

Anii de la Versoix

Între 1976 şi 2004, Regele şi Reginaau locuit în Vila Serena din satul Versoix,actualmente dispărută. Aceasta este adresacunoscută de majoritatea românilor veniţiîn vizită la Rege şi locul înregistrării celormai importante interviuri acordate tele-viziunii după 1989.

Singura perioadă, în cei 68 de ani decăsătorie, în care Regina Ana a stat des-părțită de mai multe ori câteva săptămânide Regele Mihai a fost în cei nouă ani încare Regele a lucrat ca broker autorizat laBursa din New York. Nunta de Argint aRegelui Mihai I și Reginei Ana a fost săr-bătorită la 10 iunie 1973 în Germania, laCastelul Salem, invitați fiind de FamiliaMare-Ducală de Baden.

Regina Ana a fost pasionată de vână-toare și a mers cot la cot cu verii săi la vâ-nătorile regale din Luxemburg, Germaniaori Belgia, obținând trofee personale re-marcabile.

În 1960, Regele şi Regina au scris îm-preună o piesă de teatru numită “Alege-rea” (The Choice, în original), despre luptadintre sistemele capitalist şi comunist şirolul credinţei în salvarea omului. Pânăîn prezent, piesa nu s-a jucat niciodată înRomânia. Ea a fost însă publicată în mai

multe volume, în românește.Regele şi Regina şi-au reînnoit jură-

mintele conjugale la Monaco, în anul1966, în cadrul unei ceremonii religioasecatolice. Acela a fost momentul în careRegina Ana a fost reprimită în sânul Bi-sericii Catolice, căreia i-a aparținut în-treaga viață.

Revenirea `n \ar[

Regina Ana nu şi-a putut vedea ţaradecât după 42 de ani de exil. În 1992, la44 de ani după ultimul Paşte petrecut înRomânia, Regele, însoţit de Regină, a reîn-nodat această tradiţie a Coroanei Române,la Mânăstirea Putna.

Între anii 1992-1997, Regina a vizitat(fără Rege) aproape toate marile oraşe aleRomâniei, fabrici, instituţii culturale şi debinefacere. Însă cel mai bine s-a simţit însate, unde a considerat că găseşte spiritulautentic românesc. Exilul Regelui și Re-ginei a durat aproape cinci decenii, din

ianuarie 1948 până în februarie 1997.La 21 septembrie 1996 a avut loc că-

sătoria fiicei mai mari a Reginei, Princi-pesa Moştenitoare Margareta, cu Princi-pele Radu. Există în limba română douăcărți despre Regina Ana, ambele scrise deAlteța Sa Regală Principele Radu< “Unrăzboi, un exil, o viaţă”, apărută la EdituraHumanitas în mai multe ediții, începânddin anul 2000, și “Ana. Portretul Reginei”,apărută la Curtea Veche în anul 2013.

Nunta de Aur a Regelui Mihai I și Re-ginei Ana a fost sărbătorită în Franța, înDepartamentul Vendée, invitați fiind deprieteni francezi, care au găzduit celebra-rea.

Detalii din via\a personal[

Regina Ana, ca și Regele Mihai, amâncat mereu la prânz un singur fel, iarmasa a durat 20-30 de minute. Cina Ma-jestăților Lor a început mereu la ora 18<30,a cuprins 2 feluri și a durat 30 de minute.

Regina Ana a fost un foarte talentatpictor. La Palatul Elisabeta sunt expuse,în apartamentul regal, două din lucrărileReginei.

La vârsta de 80 de ani, Regina a fostsărbătorită la Geneva, în anul 2003, deveri din Familiile Regale ale Spaniei, Fran-ței, Germaniei, Iordaniei, Greciei, Luxem-burg și Austriei.

Şaizeci de ani a durat absenţa FamilieiRegale de la Peleş, până la repunerea ofi-cială în posesie a Castelului, în vara anului2008. La prima vizită a Regelui şi Reginei,aceştia au confirmat că porţile Peleşuluivor rămâne mereu deschise românilor.Turnul central al Castelului Peleş are 66de metri înălţime. Regina Ana a așteptat60 de ani pentru a trece pragul castelului.

Cincisprezece melodii preferate aleRegelui şi Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Ve-che Publishing.

Prietenii cei mai apropiaţi ai Regineiau fost câinii de companie crescuţi de-alungul vremii. Ultima pereche de căţei,care a locuit în casa din Elveţia, au fostBianco şi Bambi, din rasa Chihuahua. Re-gina nu a avut niciodată pasiunea gătitu-lui.

Regina Ana a oferit înaltul patronajFundației Anastasia, creată de pictorulSorin Dumitrescu, cu mai bine de douădecenii în urmă. Părul Reginei și-a păstratculoarea în mod natural, fără să albeascăvreodată.

De-a lungul vieții, Regina Ana a pri-mit Crucea de Război a Franței, MareaCruce a Ordinului Carol I, Marea Crucea Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofiadin Grecia, Marea Cruce a Ordinului deMalta și Marea Cruce a Ordinului Coroa-na României. Statul român nu a oferit ni-cio distincție Reginei Ana, în 92 de ani deviață.

Regina Ana a fost cea mai longevivăsoţie de rege sau domnitor din întreagaistorie a României.

Trupul Regineisose;te mar\i `n \ar[

În ziua de marți, 9 august 2016, la ora15<15, sicriul cu corpul neînsuflețit al Re-ginei Ana va ajunge la Aeroportul Oto-peni, de unde va fi transportat cu mașinala Castelul Peleș.

Joi, 11 august 2016 și vineri, 12 august2016, de la ora 8 la ora 22, toți cei care vordori să depună flori și să se închine la ca-tafalcul Reginei Ana vor putea veni la SalaTronului de la Palatul Regal din Bucure;ti.Intrarea este liberă, ̀ n condi\ii de maxim[sobrietate.

În ziua de sâmbătă, 13 august 2016, laora 10<55, sicriul cu corpul neînsuflețit alReginei Ana va fi așezat pe un catafalc înPiața Palatului Regal, chiar în fața palatu-lui. Acolo va avea loc o ceremonie reli-gioasă. Accesul publicului în Piața Pala-tului este liber.

La ora 15<00 va avea loc slujba de în-mormântare a Reginei Ana în PronaosulNoii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ce-remonia înmormântării va fi privată, înprezența Familiei Regale a României și amembrilor Familiilor Regale străine, pre-zente la eveniment.

Cărți de condoleanțe sunt deschise laCastelul Peleș, la Palatul Regal (Calea Vic-toriei) și la Palatul Elisabeta. Ele sunt ladispoziția publicului timp de 40 de zilede la data decesului. De asemenea, s-aanun\at deschiderea unei c]r\i de condo-lean\e ;i la Castelul Karolyi din Carei.

A consemnat V. A.

Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, carea avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra

Regina Ana la o nunt[ a familiei regale belgiene, al[turi de prin\esa Lilian de Rethy

Regina ana a purtat cu demnitatedestinul dificil al familiei regale


ISTORIE

Simion Mangiuca s-a n[scut la2 septembrie 1831 `n localitateaBro;teni- Cara;-Severin ;i a dece-dat la 4 decembrie 1891 la Oravi\a.P[rin\ii lui s-au numit IoachimMangiuca ;i C[lina Berceanu. Esteconsiderat ca un renumit folclorist;i membru de onoare al AcademieiRom]ne.

A urmat studiile elementare `n loca-litatea natal[ Bro;teni, iar cele secundarela Liceul din Oravi\a, apoi la Seghedin,Lugoj ;i la Oradea.

~ntre anii 1850 – 1855, a urmat Fa-cultatea de Drept din Budapesta, unde;i-a luat ;i doctoratul, apoi a mai studiattrei ani la V]r;e\ ;i teologia.

~n 1838 este numit “Practician deDrept” la Locotenen\a Voevodatului dinTimi;oara. ~n acela;i timp devine ;i pro-fesor de Limb[ ;i Literatur[ Rom]n[ laGimnaziul German din Timi;oara.

~n 1861 este ales de Congrega\ia Co-mitan[ a Jude\ului Cara;, apoi Prim-Pro-curor al Circumscrip\iei Ianu Mare, postpe care `l va ocupa timp de 8 ani. ~naceast[ perioad[ `;i preg[te;te adminis-tra\ia, dup[ care se mut[ definitiv laOravi\a.

Mangiuca a studiat cu mult[ responsabilitate folclorul rom]nesc, obiceiurile populare ;i obiceiurile familiei

Din 1890, devine Membru de Onoareal Academiei Rom]ne. Suferind de oboal[ de inim[, se stinge din via\[ la v]rstade 57 de ani ̀ n localitatea Oravi\a. Imensasa bibliotec[ a donat-o ASTREI din Si-biu.

Simion Mangiuca a studiat cu mult[responsabilitate folclorul rom]nesc, obi-ceiurile populare ;i obiceiurile familiei.Este autorul uneia dintre primelecercet[ri de folclor din Banat. A publicatnumeroase lucr[ri ;tiin\ifice de folclor ̀ nziare precum< “Albina din Viena”, “Lu-min[torul din Timi;oara” ;i “ Familia”din Oradea. A mai publicat< “ De la ori-ginea ;i vechimea istoric[ a numelui Vlai-cu”, “Baba Dochia” studiu mitologia,“~nsemn[tatea Botanicii Rom]ne;ti”,“Studii Biblice”, “Calendarul Iulian, Gre-gorian ;i Poporul Rom]n”, “Studii lin-gvistice sau 100 de etimologii”, “Cincizecide etimologii ;i cuvinte b[n[\ene;ti”.

Simion Mangiuca a mai publicat ;i oCronic[ despre Cronicarul rus Nestor in-titulat[ “Povestea vremurilor de demult(este o Istorie a Rusiei Kievene de la 850la 1.110. Aceast[ istorie e considerat[ unadintre sursele fundamentale pentru in-terpretarea Istoriei Slavilor R[s[riteni),`n care se fac referiri directe la “valahi”.

S-a discutat mult din partea comen-tatorilor ̀ nsemn[tatea etnografic[ a “va-lahilor” din “Cronica Ruseasc[” a lui Nes-tor, f[r[ ca s[ fi rezultat din aceasta vreol[murire deosebit[ asupra chestiunii. :itotu;i este necesar a l[muri mai `ndea-proape pe Nestor, c[ci Cronica sa e unica“Istorie Nordic[” nefalsificat[, dup[ cumobserv[ Schlozer cu deplin[ dreptate.

Nestor a tr[it `n secolul al XI-lea camonah `n Kiev, unde ;i-a scris “Cronicasa `n Limba Slavon[“.

Edi\iile cele mai bune ale Cronicii luisunt urm[toarele<

1. Schlozer `n Analele Ruse;ti a luiNestor” (Gottingen 1802 – 1809) cu textuloriginal slavon transcris `n caractere la-tine, ̀ nso\it de traducere german[ accen-tu]ndu-se c[ aceast[ Cronic[ e p]n[ aziuna dintre cele mai bune edi\ii critice>

2. Miklosich, Cronica Nestoris, tex-tum rusico-slovenicum(Vindobonae1860) cu note critice ;i exegetice, ̀ nso\itede o traducere latin[< aceast[ edi\ie are

multe lipsuri, cum arat[ Bielovsky, ̀ n tex-tul original slavon a schimbat ;i numeleoriginal “valah” ̀ n “vlah”, ceea ce nu pareadmisibil>

3. Bielovsky, Latopis, Nestora, ̀ n Mo-numenta Poloniae Historica, Liow 1864,, Ap. 521 – 834, cu o traducere paralel[`n limba polon[ ;i un comentar, Liger,Chronique dite de Nestor (Paris 1884)care ̀ n interpretare urmeaz[ pe Schlozer;i aduce pu\ine contribu\ii noi.

Geto-dacii erau un poporslav ;i au locuit nu numai`n Dacia, ci ;i `n Bulgaria

Nestor vorbe;te `n Cronica sa, `ntr-un loc despre “|ara Vlahilor” (ZemleaValasskija);i `n patru locuri despre “va-lahi”.

Geto-dacii care dup[ tradi\ia istoric[nu au locuit numai `n Dacia, ci ;i `n Bul-garia, sunt slovenii lui Nestor, sau cu altecuvinte, geto-dacii erau un popor slav.Aceast[ afirma\ie poate fi dovedit[ ;i cuajutorul Limbii Daco-Romane(prin par-tea ei de provenien\[ slav[) ;i cu al nu-mirilor topografice din Dacia, unde nu-mirile slave sunt `ngr[m[dite ;i ameste-cate cu cele daco-romane ;i ungare.

Dar sub valahii lui Nestor trebuie s[`n\elegem pe vechii romani, mai ales dintimpul `mp[ratului Traian, `n lupta cudacii, fiindc[ ei au atacat pe sloveni `npropria lor patrie de la Dun[re, unde eUngaria ;i Bulgaria, i-au `nvins ;i i-ausilit s[ emigreze spre nord. Aceasta se do-vede;te ;i prin explica\iile lui Nestor cuIstoria Romanilor. Anume aliniatul dinCronica lui Nestor, dup[ care slovenii aulocuit pe am]ndou[ malurile Dun[rii,unde este Ungaria ;i Bulgaria, ;i de aiciau fost alunga\i valahii, care s-au a;ezat`n locurile lor, -corespunde `ntocmai cum[rturia Istoriei Romane care arat[ c[geto-dacii nu au locuit numai `n Dacia,ci ;i `n Moesia, de unde au fost alunga\i,`nt]i din Moesia, apoi din Dacia pe timpul`mp[ratului Traian. Mai departe afirma\ialui Nestor c[ slovenii alunga\i de valahide la Dun[re au emigrat spre nord c[treVistula se poate compara foarte bine cuscenele r[zboinice de pe Columna luiTraian, din care se vede c[ r[zboiul a ̀ nce-put la Dun[re ;i s-a continuat ̀ n sus spreMun\ii Carpa\i ;i c[ emigrarea geto-da-cilor a urmat ̀ n aceea;i direc\ie spre nord.

Pe Columna lui Traian se poate vedea cum emigreaz[ daciicu copiii lor de m]n[, ̀ mpreun[ cu vite ;i alte bunuri

Emigrarea este evident[ `n ultimeleimagini ale Columnei Traiane. Se poatevedea, cum emigreaz[ dacii cu copiii dem]n[, cu pu\ina lor avere mobil[ peumeri, m]n]ndu-;i vitele `nainte ;i pri-vind `nsp[im]nta\i `napoi spre romaniicare `i urm[resc.

Afirma\ia lui Nestor c[ ungurii laa;ezarea lor ̀ n Panonia (care sub regii un-guri apare extins[ ;i asupra Transilvaniei)nu au aflat aici numai pe valahii care cu-ceriser[ \ara sloven[, ci ;i pe sloveni, sepoate dovedi foarte bine din Istoria Da-co-Roman[. Din aceast[ istorie ;tim anu-me c[ dacii, care s-au supus, nu au emigratci au r[mas `n Dacia, unde trebuie s[ fifost destul de numero;i, c[ci sub ̀ mp[ratulCommodus ;i Caracalla s-au r[sculat.Prin urmare at]t dup[ Nestor, c]t ;i dup[Istoria Daco-Roman[ n-au emigrat to\islovenii, respectiv geto-dacii din patrialor de la Dun[rea de Jos ;i e de presupusc[ dup[ ̀ ncheierea r[zboiului mul\i dintrecei emigra\i se vor fi `ntors `napoi.

Dacii au cucerit ;i colonizat\ara slovenilor

Dio-Cassius ne informeaz[ l[muritc[ `mp[ratul Commodus a colonizat12.000 de daci ̀ n Dacia. ~n sf]r;it Cronicalui Nestor spune clar c[ valahii nu numaic[ au cucerit \ara slovenilor, ei s-au ;ia;ezat ̀ n cuprinsul ei, deci i-au colonizat,ceea ce se potrive;te pe deplin cu coloni-zarea Daciei `n timpul `mp[ratului Tra-ian.

Toate acestea arat[ c[ m[rturia Cro-nicii lui Nestor ̀ n ce prive;te ac\iunea va-lahilor la Dun[rea de jos se reflect[ perfect`n Istoria Roman[ privitoare la r[zboaielegeto-dace.

Schlozer a avut deci dreptate, c]nd arecunoscut momentul critic `n Cronicalui Nestor, ;i a declarat c[ aceasta e unicaIstorie Nordic[ nefalsificat[.

Concluzii pragmatice din aceast[ cer-cetare privitoare la valahii lui Nestor, re-zult[ urm[toarele<

1. C[ valahii lui Nestor pe care i-auaflat ungurii la venirea lor (894-898) `n

Dacia ;i `n Panonia, sunt daco-romaniimoderni (valahii) c[ci `n timpul acestast[p]nirea roman[ ̀ ncetase ̀ n Panonia ;i`n Dacia ;i alt popor valah, adic[ romann-a existat `n aceste provincii ;i deoareceru;ii numesc pe daco-romani p]n[ ̀ n ziuade azi valahi, prin urmare Cronica lui Nes-tor este punctul acesta `n acela;i fel cuAnonymus Belae regis notarius>

3. C[ daco-romanii sunt descenden\iidirec\i ai romanilor, care au cucerit ;i co-lonizat Dacia `n timpul `mp[ratului Tra-ian>

3. C[ daco-romanii ̀ n genere nu s-auamestecat cu geto-dacii, deci cu slovenii,c[ci ̀ n timpul venirii ungurilor la sf]r;itulsecolului al IX-lea, ei au g[sit aici pe valahi,deci pe romani l]ng[ sloveni (subjuga\imai t]rziu de unguri), prin urmare nu potfi considera\i daco-romani ca ni;te daciromaniza\i, c[ci la aceasta se potrive;te ;ilimba lor>

4. Prin urmare daco-romanii nu auputut emigra `n timpul `mp[ratului Au-relian din Dacia ̀ n Moesia, ei au r[mas ̀ nDacia Traian[ ;i au locuit aici ne`ntreruptp]n[ la venirea ungurilor>

5. C[ `n epoca n[v[lirii popoarelortrebuie s[ fi suferit daco-romanii feluritefluctua\ii ̀ n Mun\ii Carpa\i, deoarece dinCronica lui Nestor am ̀ n\eles, c[ at]t un-guri albi ( hunii) c]t ;i maghiarii i-au`mpins, dar mai t]rziu ei s-au ̀ ntors iar[;i`n a;ez[rile lor>

6. Mul\i valahi din Mun\ii Carpa\i s-au contopit cu slovenii, moravii, rutenii,cum arat[ cuvintele daco-romane< br]nz[,urd[, zeru, referitoare la via\a pastoral[ ;icare au p[truns `n limbile slovac[ ;i ru-tean[>

7. :i portul slovac ;i obiceiurile ;i da-tinile slovace, care ̀ n multe regiuni se po-trivesc cu cele daco-romane, dovede;teaceasta.

Prin cercetarea prezent[ am adus ocontribu\ie pentru l[murirea Istoriei Da-co-Romanilor din Dacia Traian[ ̀ n cursulEvului Mediu. Oravi\a, 10 martie 1882.

Not[< Traducere din studiul “Nestorder russische Chroniker und seine Wolo-chen. Eine ethnographische Untersu-chung” publicat `n Romanische Revue,Re;i\a, 1887, an III, p. 169 – 180.

Profesorul Ioan Corneanu,Lacrima Teocan Istr[uan

din cartea manuscris intitulat[“Cronicari rom]ni din Ardeal”

Daci, b[rba\i ;i copii, lua\i prizonieri. Reproducere grafic[ dup[ Columna lui Traian, realizat[ `n anul 1900 de ConradCichorius (1863–1932)

Tradiţia spune că în această zi nu se lucrează sub nicio formă, mai ales pe câmp. Cel care îndrăzneştesă lucreze în ziua de praznic ar putea avea parte de întâmplări neplăcute< ori i se va rupe coasa, ori seva îmbolnăvi, ori îi vor muri animalele. În Oaş, interdicţia privind lucrările agricole de Schimbareala Faţă se referă în principal la fân. Este important să domnească pretutindeni o atmosferă de aleasăsărbătoare, participând toată suflarea la sfintele slujbe oficiate în biserică, unde oamenii se împărtăşescdin slava şi lumina dumnezeiască de pe Muntele Taborului.

Cronicarul Simion Mangiuca (1831 – 1891)despre Cronicarul Rus nestor

;i Valahii consemna\i `n istorieÎn fiecare an, la data de 6 august

este prăznuită Schimbarea la Faţăa Domnului, o sărbătoare impor-tantă din Postul Adormirii MaiciiDomnului, scrisă în calendarul bi-sericesc cu litere roşii.

Acest praznic aminteşte creştinilordespre Schimbarea la Faţă a Domnuluinostru Iisus Hristos pe Muntele Taborului,înaintea Sfinţilor Apostoli Petru, Ioan şiIacob, cărora li se descoperă slava ceadumnezeiască, moment care este redat şiîn troparul sărbătorii - Schimbatu-Te-aila faţă în munte, Hristoase Dumnezeule,arătând învăţăceilor Tăi, mărirea Ta".

În credinţa populară, sărbătoarea aremultiple semnificaţii, despre care ne-a vor-bit pr. dr. Cristian Boloş de la CatedralaOrtodoxă Adormirea Maicii Domnuluidin Satu Mare.

Semnificaţia prazniculuiîn cadrul familiei

În această zi (ca de altfel în toate zilele),fiecare persoană are datoria de a se com-porta frumos cu cei din jur, lăsând la oparte certurile, intrigile, interesele egoisteşi militând pentru menţinerea păcii şi aarmoniei în familie. În special, copiii tre-buie să fie ascultători, cuminţi, iubitori,recunoscători şi respectuoşi faţă de pă-rinţii lor, ca să nu fie “proboziţi” (ocărâţisau mustraţi), deoarece vor fi proboziţitot anul. Apoi, oamenii nu trebuie “să seprobozească”, să se hulească între ei, ca sănu fie necăjiţi şi întristaţi. Gospodarii sestrăduiesc ca acest praznic să îi găsească“împăciuiţi” unii cu alţii, fiindcă duşmăniadin această zi se poate prelungi pe întregcursul anului. "În anumite privinţe, ziuaSchimbării la Faţă a Domnului – repre-zentând cumpăna dintre două anotim-puri< vara şi toamna – se aseamănă cu ziuade Anul Nou, care simbolizează cumpănadintre ani. Comportamentul din ambelezile poate fi hotărâtor pentru tot restulanului. Putem deduce din această con-cepţie un sens moralizator, care îndeamnăpe om spre bunătate, blândeţe, spre sta-tornicirea bunei înţelegeri în cadrul re-laţiilor interumane, în detrimentul răutăţiişi al invidiei" spune pr. Cristian Boloş.

Tradiţii. Obiceiuri. Superstiţii.

Tradiţia spune că în această zi nu selucrează sub nicio formă, mai ales pecâmp. Cel care îndrăzneşte să lucreze înziua de praznic ar putea avea parte de în-tâmplări neplăcute< ori i se va rupe coasa,ori se va îmbolnăvi, ori îi vor muri ani-malele. În Oaş, interdicţia privind lucrărileagricole de Schimbarea la Faţă se referăîn principal la fân. Este important să dom-nească pretutindeni o atmosferă de aleasăsărbătoare, participând toată suflarea lasfintele slujbe oficiate în biserică, undeoamenii se împărtăşesc din slava şi luminadumnezeiască de pe Muntele Taborului.Cerul este deschis şi Dumnezeu primeşterugăciunile de cerere, de mulţumire şi delaudă adresate Lui din partea credin-cioşilor. Fetele nu trebuie să se “laie” (sănu se pieptene) decât numai dacă merg labiserică, întrucât se zice că nu le mai creştepărul, element esenţial al frumuseţii fe-minine, având un rol hotărâtor în mo-mentul în care un fecior curtează o fatăde măritat, putând deveni chiar un criteriudupă care băiatul respectiv va face alege-rea.

Dintodeauna poporul a crezut în pu-terea miraculoasă a unor ceaiuri şi alifiipe bază de plante. Şi pe bună dreptate, de-oarece administrarea acestora a condus lavindecarea multor boli, considerate chiarincurabile. Se culeg avrămeasa, împără-teasa, muşeţelul, leuşteanul şi usturoiul,precum şi alte bălării care vor fi între-buinţate de-a lungul anului ca leacuri îm-potriva unor boli. Până la această dată nuse mănâncă mere şi pere, excepţie făcândgravidele şi copiii, căci lor le poate venipofta oricând.

6 august,s[rb[toarea

Schimb[rii la Fa\[a Domnului


MAGAZINRomânia este a doua ţară cea mai poluantă din Uniunea Europeană în privinţa centralelor pe

cărbuni, ţară noastră fiind depăşită la acea vreme doar de Polonia la capitolul substanţe poluanteeliberate în atmosfer[ de coşurile centralelor.

Pentru a putea înfrunta condițiileimproprii vieții din spațiul cosmic, mi-crogravitația, atmosfera mult prea rare-fiată a unei alte planete sau puterniceleradiații cosmice, oamenii ar trebui să fiesupuși unor modificări genetice cu aju-torul genelor provenite de la unele dintrecele mai rezistente organisme de pe Pă-mânt, conform Lisei Nip, cercetător laInstitutul Tehnologic din Massachusetts(MIT), care a susținut recent o prelegereTED pe acest subiect, informează LiveScience.

Apelând la instrumentele biologieisintetice, un domeniu de cercetare com-bină biologia și ingineria, oamenii deștiință ar putea "construi" oameni mo-dificați genetic, precum și plante sau bac-terii pentru a crea noi habitate pe alteplanete, proces cunoscut drept ''terra-formare''. Apelul la instrumentele ingi-neriei genetice ar fi mult mai eficient înacest scop, conform lui Nip, decât ridi-carea unor incinte izolate ermetic caresă-i protejeze pe eventualii coloniști demediul ostil de pe Marte, spre exemplu.

Organismul uman este perfect adap-tat, după sute de mii de ani de evoluție,la mediul bogat în oxigen, cu temperaturimoderate de pe Pământ, însă această per-fecțiune a adaptării la viața terestră re-prezintă un impediment major pentruexploratorii spațiali. În spațiul cosmic,condițiile de mediu sunt incomparabilmai aspre decât pe Pământ. Astronauțiise confruntă cu probleme legate de mi-crogravitație, care slăbește oasele și afec-tează miocardul. În plus, expunerea laradiații cosmice, chiar și pentru perioadescurte de timp, poate afecta iremediabilADN-ul uman.

Chiar și pe Marte, următoarea țintăa programului spațial american, care estede departe cea mai "ospitalieră" dintrecelelalte șapte planete ale sistemului so-lar, temperatura medie este de — 65 gra-de Celsius, nu există precipitații, atmos-fera ultrararefiată nu oferă niciun fel deprotecție împotriva periculoaselor ra-diații cosmice, iar solul este complet ste-ril, similar cenușii vulcanice din Hawaii,conform Lisei Nip. "Dacă ar fisă trimitem pe oricare dintre noi pe Mar-te acum, chiar dacă îi oferim provizii im-portante de alimente, apă, aer și un cos-tum spațial, și tot va resimți efectele ne-gative pentru sănătate pe care le producradiațiile ionizante", a precizat ea.

Astfel, în loc să-i ascundem pe as-tronauți după pereți de plumb sau să-ipunem să poarte greoaie armuri de pro-tecție împotriva radiațiilor, ar fi prefe-rabil să preluăm din atributele unor or-ganisme care trăiesc în condiții consi-derate improprii pentru viață. Spreexemplu, unul dintre cele mai rezistenteastfel de organisme este bacteria Deino-coccus radiodurans, care poate rezista,fără niciun fel de efecte secundare, la ex-punerea la o cantitate de radiații ioni-zante de 100 de ori mai mare decât dozasuficientă pentru a ucide un om. Cerce-tătorii au deslușit deja o parte dintre se-cretele ascunse în genele acestei bacterii,iar valorificarea acestor informații ar pu-tea să-i ajute pe exploratorii spațiali aiviitorului să reziste în mod natural, multmai bine, expunerii la radiații.

În afara modificării genetice a oa-menilor, biologia sintetică poate fi fo-losită și pentru a modifica organismelepe care exploratorii spațiali le vor luacu ei pe alte planete pentru a începeprocesul de ''terraformare''. Spre exem-plu, cultivarea de plante pe Marte cumijloace "tradiționale" presupune "tra-tarea cu îngrășăminte a unei suprafețeextinse de sol, pe o planetă cu totul stră-ină, concomitent cu eliberarea în at-mosferă a trilioane de galoane de gazeatmosferice și apoi protejarea acestuimicroecosistem sub un uriaș clopot desticlă", a susținut ea.

Ei au cercetat fața ascunsă aLunii, unde au descoperit ruineleunui oraș și epava unui OZN.

În interiorul OZN-ului au descoperitforme de viață organică, resturi vegetale.Tot în interiorul OZN-ului au descoperitpietre de formă triunghiulară din care sescurgea un lichid galben.

Partea ascunsă a Lunii prezintă ruinele unui oraș

Partea ascunsă a Lunii prezintă rui-nele unui oraș, iar pe toată suprafața suntîmprăștiate bucăți de metale, unele dinaur.

Rutlege mai susține că el împreunăcu un astronaut rus, Leonov, au desco-perit cadavrul unei femei umanoid ex-traterestru.

Cadavrul avea o lungime de 1,6 metriși prezenta șase degete la fiecare mână.Au botezat-o Mona Lisa. Neîncrezătoriîn afirmațiile lui Rutlege, autorii inter-viului au început o anchetă pe cont pro-

priu. În SUA, există două baze de unde

sunt lansate navetele spațiale. Este vorbadespre baza Kennedy, Florida și bazaVandenberg.

Datele arată că, în 16 august 1976, afost lansată o navetă spațială de la bazaVandenberg.

Există ingineri care au participat laaceastă lansare și au confirmat caracterulmilitar al unei misiuni numite Apollo 20.Echipajul era format din doi astronauțiamericani și unul rus.

Destinația a fost craterul Delporte depe partea ascunsă a Lunii. Jurnaliștii aurealizat că ceea ce a declarat Rutlege esterealitate, dat fiind mărturiile specialiști-lor de la baza Vandenberg.

OZN-ul la care s-a făcut referire seafla lângă craterul Delporte care are undiametru de 45 de kilometri. Jurnaliștiiamericani au lansat ipoteza prin care sus-țin că, au găsit explicația deciziei princare NASA a renunțat la proiectele Apol-lo. Luna aparține extratereștrilor și ori-cine vizitează această zonă poate aveaconsecințe pe măsură.

OZN-ul la care s-a făcut referire se afla lângă craterul Delporte care are un dia-metru de 45 de kilometri

Mulţi decretează< “poluareaglobală a atins cote alarmante”, darpentru ca Terra să rămână pentruurmaşi o planetă locuibilă, e nevoiede măsuri ferme care să fie aplicatenecondiţionat şi fără amânare.

Acest semnal de alarmă este imperiosimpus de nivelul global al încălzirii climei,care este cauzată, înainte de toate, de ar-derea combustibililor fosili, care elimin[în atmosfer[ dioxid de carbon. Dioxidulde carbon este cel mai important gaz cuefect de seră, din cauza duratei foarte maride rezistenţă în atmosfer[, estimată la câ-teva sute de ani.

Rom]nia, a doua țar[ din UE ca poluare dup[ centralele pe c[rbuni

Prin protocolul de la Kyoto şi directivaUE 77/2001 UE, România îşi propusesecă până în anul 2010, consumul comunitarde energie să fie acoperit din surse rege-nerabile în proporţie de 22,1%, prag atins.

Drept urmare a acestui protocol şi afacilităţilor adiacente, a urmat un boominvestiţional, impulsionat de numărul decertificate verzi acordate de către Româniaîntr-o prima fază< 3 pentru eoline şi coge-nerare> 6 pentru parcuri fotovoltaice> 3pentru microhidrocentrale noi şi 2 pentrucele retehnologizate de până la 10 MWputere instalată. Ulterior, numărul şi va-loarea certificatelor verzi s-au redussimţitor, fapt coroborat cu interdicţia dea scoate din circuitul agricol a fâne\elor(fapt prevăzut în Legea paji;tilor) astfel căîn acest moment România a devenit maipuţin atractivă sub aspectul investiţiilorîn energia regenerabilă.

Prin contrast, semnalez un raport pu-blicat în primăvara anului 2013 de Healthand Environment Alliance care clasificăRomânia drept a doua ţară cea mai po-luantă din Uniunea Europeană în privinţacentralelor pe cărbuni, ţară noastră fiinddepăşită la acea vreme doar de Polonia lacapitolul substanţe poluante eliberate înatmosfer[ de coşurile centralelor.

Situaţia din România anului 2015/sur-se de energie era următoarea< energia fo-tovoltaică a reprezentat 3% din totalul sur-

selor de producţie. Celelalte surse sunt<cărbunele (28%), hidro (25%), nuclear(18%), hidrocarburi (14%), eolian (11%)şi biomasă (1%). Deşi cărbunele (sursă fo-silă cea mai poluantă) rămâne baza ener-giei, ţara noastră este pe cale să-şi îndepli-nească ţinta asumată în cadrul UE, de 38%energii regenerabile din consumul finalde energie electrică pentru anul 2020, fiindrealizat deja în 2012 nivelul de 33,57%,faţă de 35% prevăzut pentru anul 2015.

Apar însă întrebările< cât de beneficeşi cât de eficiente sunt sistemele actual-mente cunoscute de producere a energieidin surse regenerabile?

Să le analizăm pe rând<1) parcurile eoliene< acestea nu valo-

rific[ decât maximum 59% din potenţialulenergetic al vântului. În plus, destabilizeazăsistemul energetic naţional întrucât suntperioade în care nu injectează în reţea nici1 MW (din lipsa vântului), urmate de pe-rioade de supraproducţie. Din punctul devedere al Mediului, centralele eoliene nureprezintă soluţia ideală întrucât producpierderi în rândul c]rdurilor de păsări că-lătoare iar terenurile amplasamentului de-vin tot mai puţin productive datorită “vâr-

tejului” indus de palele turbinelor mamut2) parcurile fotovoltaice< ocupă su-

prafeţe mari de teren, iar eficien\a lor esteredusă (valorific[ maximum 18% din po-tenţialul solar/unitatea de suprafaţă), înplus, în perioadele cu ploi, cu cer înnorat– în genere în condiţii meteo defavorabile– produc foarte puţin sau aproape deloc

3) micro- macro- hidrocentralele –deşi s-ar părea avantajate deoarece acesteaproduc permanent, au şi unele dezavan-taje< unii dintre proprietari, datorităavari\iei, reduc (cu de la sine putere) sublimita admisă debitul de servitute, pericli-tând zoo şi fito-planctonul ecosistemuluiaferent cursului de apă pe care sunt am-plasate astfel de obiective. În plus, în lipsaunor sisteme eficiente de stocare a energiei,sectorul micro-macro -hidro injectează înSEN (reţeaua naţională) o cantitate relativmare de energie în weekend-uri, când con-sumul este mic, acesta rezumându-se lacel casnic

4) centralele pe co-generare sunt jus-tificate de potenţialul ridicat al Românieide a furniza biomasă (acesta este, împreu-nă cu biogazul, de 318 PJ)- Sursă< Strategiaenergetică a României pentru perioada

2007 – 2020. Însă actualele centrale pe co-generare au un mare inconvenient< apacaldă rezultată în procesul tehnologic nueste reintegrabilă în sistem decât într-omică măsură. Respectiva apă caldă are uti-lizări pe timpul sezonului rece, dar nu şiîn cel cald

5) în România potenţialul de energiegeotermală este mai redus – de 7 PJ, înplus nu este repartizat echilibrat pe terito-riul ţării, ceea ce generează inconvenientulprivind supraîncărcarea liniilor de trans-port ale zonei cu rezerve geotermale

6) un important potenţial energeticîl reprezintă deşeurile menajere< acesteaau o rezervă anuală valorificabilă energeticde 13700 TJ, însă tehnologia folosită înmomentul actual nu este îndeajuns de “cu-rată”...

Mulţi decretează< “poluarea globală aatins cote alarmante”, dar pentru ca Terrasă rămână pentru urmaşi o planetă locui-bilă, e nevoie de măsuri ferme care să fieaplicate necondiţionat şi fără amânare.

Eu sunt co-autorul unui brevet de cen-trală termică pe hydrogen. Aceasta diso-ciază cele două componente din moleculăde apă şi da un gaz (HHO) cu putere ca-lorică de 3 ori mai mare decât benzina, laun preţ de cost accesibil. Respectiva cen-trală termică – pentru care am fabricatprototipul serie “0” în ţară (cu unele com-ponente importate) - va lucra în tandemcu un autogenerator astfel că pentru pro-cesul de electroliză se va consuma foartepuţină energie electrică. În cadrul colec-tivului nostru avem şi soluţii pentru ge-nerarea de abur/apă fierbinte la scară in-dustrială. Precizare< toate invenţiile la carecolectivul nostru lucrează (cele prefiguratepână acum - sunt în total 14) sunt înca-drabile în categoria eco-sustenabile. Însănu pot să nu remarc – cu o amărăciunecontrariantă< deşi cu trei dintre acesteasuntem “în cărţi“ la trei concursuri inter-naţionale de inventic[, promovarea pe planintern şchioapătă< să fie vorba doar despresimplă reticenţă conservatoare specific bal-canică? Sau de ceva mai mult decât atât?

Profesor Ion Vlad, inventatore-mail< [email protected]

Dioxidul de carbon este cel mai important gaz cu efect de seră, din cauza durateifoarte mari de rezistență în atmosferă, estimată la câteva sute de ani

Variante inovative care vor concura în viitor sistemele clasice de producere

a energiei electrice

Misiunea secret[ apollo 20 a recuperat o femeie umanoid extraterestr[

Modificarea genetic[ a oamenilor,

posibil[ solu\ie pentru supravie\uirea

pe alte planete

Fără îndoială, la ora actuală,Jocurile Olimpice reprezintă cel maimare şi cel mai aşteptat evenimentsportiv şi cultural al lumii. O com-peti\ie disputat[ o dat[ la patru ani,g[zduit[ de diverse ora;e de pe toatecontinentele lumii. O competi\iecare adun[, de regul[, peste 10.000de sportivi la start, urm[rit[ cu mareinteres, de peste 4,7 miliarde de oa-meni `n 2012.

Olimpiada din 2016 este a 31-a din eramodern[. Dar din cauza r[zboaielor, patrudintre edi\ii au fost anulate a;a c[, ̀ n realitate,cifra exact[ este 27.

Prima edi\ie din era modern[ a avut locla final de secol XIX, `n 1896. Competi\ia afost g[zduit[ de capitala Greciei, Atena. Nicinu se putea altfel av]nd `n vedere c[ olimp-ismul s-a n[scut `n vechea Elad[.

Cum se ;tie, Jocurile Olimpice din 2016,disputate sub deviza - Citius, Altius, Fortius- (mai rapid, mai sus, mai puternic), suntg[zduite de capitala Braziliei, de exoticulora; Rio de Janeiro. Disputate sub spectrulunor amenin\[ri teroriste, a suspend[rii asute de sportivi din cauza dopajului, inclusivsportivi rom]ni, dar ;i al virusului Zika,Olimpiada de la Rio va aduna la start circa10.500 de sportivi din 207 delega\ii din 206state ale lumii. Delega\ia cu num[rul 207este, `n premier[, una a refugia\ilor.

Sportivii se vor ̀ ntrece la 28 de disciplinesportive, ultimele acceptate fiind rugby ̀ n 7;i golf.

96 de sportivi rom]ni prezenți

Delega\ia tricolor[ cuprinde un num[rde 96 de sportivi care vor concura la 14 dis-cipline sportive. ~n lotul Rom]niei deplasat

`n Brazilia se afl[ doi campioni olimpi-ci (C[t[lina Ponor ;i AlinMoldoveanu), al\i șase medalia\iolimpici, cu argint ;i bronz, dar ;i peste60 de debutan\i. Dar ;ansele la medaliiale sportivilor rom]ni sunt destul dereduse. Dac[ ̀ n urm[ cu 4 ani, la Lon-dra, Rom]nia s-a `ntors cas[ cu 9medalii (2 de aur), acum se mizeaz[pe cel mult pe 6-8 medalii din care 1-

2 ar putea fi de aur. Da, au cam trecut vre-murile `n care cuceream 20-25 de medaliidin care 6-8 de aur.

Dar iat[ lista sportivilor rom]ni prezen\ila Jocurile Olimpice de la Rio<Atletism< Elena Cîrlan, Paula Todoran,Marius Ionescu, Nicolae Soare - maraton>Andreea Arsine, Claudia Ştef, Ana Rodean- 20 km mars> Marius Cocioran, NarcisMihăilă - 50 km mar;> Alina Rotaru - sărituraîn lungime> Elena Panţuroiu, Cristina Bujin,Marian Oprea - triplusalt> Florina Pierdevară- 800 m> Bianca Răzor - 400 m> Andrei Gag- greutate> Ancuţa Bobocel - 3000 mobstacole> Claudia Bobocea - 800 m> SandaBelgyan, Anamaria Ioniţă, Andreea Miklos,Adelina Pastor - 4x400 m>Box< Mihai Nistor (+ 91kg)>Canotaj< Constantin Adam, Vlad Aicoboae,Marius Vasile Cozmiuc, Toader Gonţaru -patru rame fără cârmaci> George Palamariu,Cristi Pîrghie - doi rame> Laura Oprea,Mihaela Petrilă, Ioana Strungaru, MădălinaBereş, Adelina Bogus, Andreea Boghian,Roxana Cogianu, Daniela Druncea, IulianaPopa - opt rame cu cârmaci< Elena Tarlea,Laura Oprea - doi rame< Ionela Lehaci,Gianina Beleagă - dublu v]sle>Ciclism< Serghei Ţvetcov>Gimnastica artistic[< Marian Dr[gulescu,Cătălina Ponor, Andrei Muntean, LarisaIordache (rezerv[)>Haltere< Andreea Aanei (+75 kg), FlorinaHulpan (69 kg), Dumitru Captari (77 kg),Gabriel Sîncrăian (85 kg)>Handbal< Valentina Ardean Elisei, AureliaBrădeanu, Florina Chintoan, Laura Chiper,Melinda Geiger, Oana Manea, IonicaMunteanu, Cristina Neagu, GabrielaPerianu, Ibolya Szucs, Camelia Hotea, PaulaUngureanu, Eliza Buceschi, Patricia Vizitiu,Denisa Dedu (rezerv[), Maria Zamfirescu>Judo< Corina Căprioriu (57 kg), AndreeaChiţu (52 kg), Elena Ungureanu (48 kg), Ilie

Natea (+100 kg), Loredana Ohâi, MirceaCroitoru>Lupte< Alin Ciurariu (98 kg), Ion Panait (66kg) - greco-romane, Emilia Vuc (48 kg), IvanGuidea (57 kg), Albert Saritov (97 kg)- luptelibere>Nata\ie< Alin Coste, Robert Glinţă, DanielMacovei, Marius Radu, Norbert Trandafir,Ana Dascăl>Scrim[< Ana Maria Popescu, SimonaGherman, Simona Pop - spadă individual şiechipe> Mălina Călugăreanu - floretaindividual, Tiberiu Dolniceanu - sabieindividual, Loredana Dinu (rezerv[ spad[)>Tenis< Irina Begu, Monica Niculescu -simplu şi dublu, Cristina Mitu, Raluca Olaru

- dublu, Horia Tecău, Florin Mergea - dublu>Tenis de mas[< Daniela Dodean, ElizabetaSamara - simplu şi echipe, Bernadette Szocs- echipe, Adrian Crişan, Ovidiu Ionescu -simplu>Tir< Alin Moldoveanu - 10 m pușcă aercomprimat>Gimnastic[ ritmic[< Ana Luiza Filiorianu -individual compus.

Jocurile Olimpice de la Rio se vor disputa`n intervalul 5-21 august iar iubitorii sportu-lui din Rom]nia vor putea urm[ri competi\iala TVR 1, TVR 2, TVR 3 ;i TVR interna\ion-al ̀ n peste 700 de ore de transmisii ̀ n direct;i `nregistr[ri.

Puțină istorie

Rom]nia nu a participat la prima edi\iaa Jocurilor Olimpice moderne. Era ;i foartegreu pentru c[, la final de secol XIX, mi;careasportiv[ din Rom]nia era abia la ̀ nceputuri.Dar am avut un prim sportiv, pe GeorgePlagino, la Jocurile Olimpice de la Paris(1900). Acesta a concurat la tir, la pu;c[, ;ia ocupat locul 13 dintr-un total de 21 deconcuren\i.

Apoi ;irul particip[rilor rom]ne;ti sereia ̀ n 1924 c]nd delega\ia Rom]niei a par-ticipat la Jocurile Olimpice de la Paris cu oechipă completă. Tot atunci Rom]nia a

cucerit prima medalie, cu echipa de rugby.Dar trebuie s[ recunoa;tem asta, la rugbyau fost doar trei echipe `nscrise. De atuncia lipsit doar la două ediţii ale JocurilorOlimpice de vară (Los Angeles 1932 şi Lon-dra 1948) şi la o ediţie a Jocurilor Olimpicede iarnă (Squaw Valley 1960). La Olimpiadade la Los Angeles din 1984, România a fostsingura ţară din blocul comunist care nu aparticipat la boicotul iniţiat de Uniunea So-vietică.

Sportivii români au câştigat un total de302 de medalii, dintre care cele mai multemedalii au fost obţinute la gimnastică.România ocupă locul doi (după Ungaria) canumăr de medalii câştigate de o ţară care nu

a fost gazdă a Jocurilor Olimpice.Competiţiile la Rio sunt< atletism, bad-

minton, baschet, box, caiac canoe, canotaj,ciclism, echitație, fotbal, gimnastică, golf,haltere, handbal, hochei pe iarbă, înot sin-cron, judo, lupte, natație, navigație, pentatlonmodern, polo pe apă, rugby în 7, sărituri înapă, scrimă, taekwondo, tir, tir cu arcul, tenis,tenis de masă, triatlon, volei.

Sătmăreanca Simona Pop, șansemari la o medalie

Ultima prezență sătmăreană la o edițiea jocurilor olimpice datează din anul 2008

de la Beijing. Atunci am fost reprezentați defloretista Cristina Stahl. La actuala edițievom fi reprezentați de spadasina Simona Pop, favorită la o medalie alături deAna Maria Popescu și Simona Gherman, înproba pe echipe la spadă feminin. Proba in-dividuală se va desfășura sâmbătă, 6 august,iar proba pe echipe în 11 august.

Simona Pop este născută și crescută laSatu Mare, la Clubul Sportiv. Simona Pop acunoscut consacrarea odată cu transferul laCSA Steaua București. Iar locul în echipa despadă seniori a României și l-a câștigat cumultă muncă, devotament și îndârjire. De omodestie aparte, Simona Pop este omul pecare echipa de spadă a României s-a bazat

în multe momente grele de dupăepisodul Londra 2012. Iar toate efor-turile sale au fost răsplătite din plin.La 27 de ani, Simona este la primaOlimpiadă din carieră, nu înainte dea cuceri un argint și un bronz la Mon-diale, plus două medalii de aur, unargint și un bronz la Europene. Toateaceste succese au venit cu echipa, darmedalia cea mai prețioasă este bronzulindividual câștigat în 2015, la Europeanulde la Montreux.La prima participare la o ediție a JocurilorOlimpice, Simona va concura atât la indi-vidual, cât și la echipe, și speră să facă o im-presie cât mai bună pe planșele de la Rio.

“Sincer, parcă tot nu reușesc înc[ să credcă noi, mai ales eu, mă pregătesc pentruOlimpiadă. E deja un pas mare pentru oricesportiv. La Rio plec optimistă și încrezătoareîn noi, în echipa de spadă feminin aRomâniei. Am avut o perioadă bună depregătire, iar acum urmează să vedem rezul-tatele. Mi-e poate puțin teamă și am emoții,dar cred că este un lucru normal. Sunt opti-mistă și cred că totul va ieși bine”, a spus Si-mona înainte de plecarea la Rio.

CV-ul internațional al Simonei Pop aratăastfel<Campionate Mondiale – seniori• Budapesta (Ungaria, 2013) – medalie debronz (echipe)• Moscova (Rusia, 2015) – medalie de argint(echipe)Campionate Europene – seniori• Zagreb (Croația, 2013) – medalie de argint(echipe)• Strasbourg (Franța, 2014) – medalie de aur(echipe)• Montreux (Elveția, 2015) – medalie de aur(echipe)• Montreux (Elveția, 2015) – medalie debronz (individual)• Torun (Polonia, 2016) – medalie de bronz(echipe)Jocuri Europene – seniori• Baku (Azerbaidjan, 2015) – medalie de aur(echipe)Campionate Mondiale – juniori• Acireale (Italia, 2008) – medalie de argint(individual).

Nouă nu ne rămâne decât să-i ținempumnii sătmărencei noastre și așteptăm săo urmărim în direct la TVR.

Cifre la J.O. de la Rio

78.000 (locuri)< capacitatea stadionuluiMaracana, legendarul templu al fotbaluluibrazilian, unde se vor desfășura ceremoniilede deschidere și încheiere>17.000< sportivi și membri ai delegațiilor>207< delegații, dintre care una a refugiaților,în premieră>7,5 milioane< biletele puse în vânzare>4< polii olimpici, dispersați în tot orașul< Barrada Tijuca (vest), Copacabana (sud), Mara-cana (nord) și Deodoro (nord)>25.000< jurnaliști acreditați>500.000< turiști străini așteptați la Rio>31< imobile de 17 etaje care compun SatulOlimpic> sunt 3.604 de apartamente desti-nate vânzării particularilor după încheiereacompetițiilor>60.000< meniuri zilnice care vor fi servite înSatul Olimpic>11.356< scaune existente în Satul Olimpic>5< numărul de avioane Airbus A380 care arîncăpea în sala de mese a Satului Olimpic>7< numărul jucătorilor din echipele de rugby,disciplină aflată în premieră în programulJO>0< Brazilia nu a câștigat niciodată o medalieolimpică de aur la fotbal>400< mingile de fotbal>112< anii care au trecut de la precedenta com-petiție olimpică de golf>4< top 4 din golful profesionist mondial valipsi — cei mai buni patru jucători de golfau renunțat la Jocuri din pricina virusuluiZika>1< cel puțin un caz de Zika este așteptat decătre autoritățile sanitare din Brazilia în rân-dul celor circa 500.000 de turiști străini aștep-tați, având în vedere climatul uscat al ierniiaustrale de la Rio> numărul cazurilor de in-fectare cu virusul Zika este în scădere de maimulte luni>

6 Informa\ia de Duminic[/7 august 2016 7 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

6 AUGUST Scrimă< Popescu Ana Maria - spadăindividual - ora 9<00 - calificări Scrimă< Gherman Simona - spadă individual- ora 9<00 - calificări Scrimă< Pop Simona - spadă individual - ora9<00 - calificări Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu - ora 9<00 - tur 1 Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 9<00 - tur 1 Ciclism< Țvetcov Serghei - șosea - ora 9<30 -finala Handbal< România - echipe feminin - ora9<30 - faza grupelor Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora9<45 - tur 1Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora9<45 - tur 1 Judo< Ungureanu Monica - 48kg - ora 10<00- calificări Canotaj< Pîrghie Cristi, Palamariu George 2-ora 10<30 - calificări Gimnastică artistică< Drăgulescu Marian -individual compus - ora 10<30 - calificări Gimnastică artistică< Muntean Andrei Vasile- individual compus 6, ora 10<30 - calificăriTenis< Begu Irina - simplu - ora 10<00 - tur 1Tenis< Niculescu Monica - simplu - ora 10<45- tur 1 Tenis< Horia Tecău, Mergea Florin - dublu -ora 10<45 - tur 1 Tenis< Irina Begu, Niculescu Monica - dublu- ora 10<45 - tur 1 Tenis< Olaru Raluca, Mitu Andreea - dublu -ora 10<45 - tur 1 Judo< Ungureanu Monica - 48kg - ora 15<30- recalificări și finale Scrimă< Popescu Ana Maria - spadăindividual - ora 16<00 - semifinale și finala Scrimă< Gherman Simona - spadă individual- ora 16<00 - semifinale și finala Scrimă< Pop Simona - spadă individual - ora16<00 - semifinale și finala Handbal< România - echipe feminin - ora

19<50 - ROU vs. ANG7 AUGUST

Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu - ora 9<00 - tur 2 Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 9<00 tur 2 Canotaj< Pîrghie Cristi, Palamariu George 2-ora 9<30 - recalificări Gimnastică artistică< Ponor Cătălina -individual compus - ora 9<45 calificări Judo< Chițu Andreea - 52kg - ora 10<00 -calificări - Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora10<00 - tur 2 Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora10<00 - tur 2 Canotaj< Oprea Laura, Târlea Lavinia 2- ora10<10 - calificări Canotaj< Lehaci Ionela, Beleaga Geanina 2xc.u - ora 10<40 - calificări Tenis< feminin ;i masculin - simplu și dublu- ora 11<00 - tur 1Canotaj< Adam Constantin, Cozmiuc Marius,Gontaru Toader, Aicoboae Vlad 4 - ora 12<00- calificări Înot< Glinta Robert - 100m spate - ora 14<14- serii Înot< Coste Alin, Macovei Daniel, RaduMarius, Trandafir Norbert 4x100m liber -ora 15<06 - serii Judo< Chițu Andreea - 52kg - ora 15<30 -recalificări si finale Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu - ora 18<00 - tur 3 Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 18<00 - tur 3 Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora20<00 - tur 3 Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora20<00 - tur 3 Înot< Glinta Robert - 100m spate - ora 23<06- semifinală Înot< Coste Alin, Macovei Daniel, RaduMarius, Trandafir Norbert 4x100m liber -ora 23<42 - finala

8 AUGUSTTir sportiv< Moldoveanu Alin - pușcă 10ma.c. - ora 9<00 - calificări Canotaj< Oprea Laura, Târlea Lavinia 2- ora9<10 - recalificări Canotaj< Lehaci Ionela, Beleaga Geanina 2xc.u - ora 9<20 - recalificări Judo< Căprioriu Corina - 57kg - ora 10<00 -calificări Canotaj< Adam Constantin, Cozmiuc Marius,Gontaru Toader, Aicoboae Vlad 4 - ora 10<20- recalificări Canotaj< Boghian Andreea, Cogianu Roxana,Bogus Adelina, Strungaru Ioana, OpreaLaura, Popa Iuliana, Petrila Mihaela, BeresMădălina, Druncea Daniela 8+ ora 10<30 -calificări Tenis< Begu Irina - simplu - ora 10<45 - tur2 Tenis< Niculescu Monica - simplu - ora 10<45- tur 2 Tenis< Horia Tecău, Mergea Florin - dublu -ora 10<45 - tur 2 Tenis< Irina Begu, Niculescu Monica - dublu- ora 10<45 - tur 2 Tenis< Olaru Raluca, Mitu Andreea - dublu -ora 10<45 - tur 2 Tir sportiv< Moldoveanu Alin - pușcă 10ma.c. - ora 12<00 - finala Judo< Căprioriu Corina - 57kg - ora 15<30 -recalificări și finale Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu - ora 16<00 - tur 4 Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 16<00 - tur 4 Handbal< România - echipe feminin - ora16<40 - BRA vs. ROU Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora17<00 - tur 4 Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora17<00 - tur 4 Înot< Glinta Robert - 100m spate - ora 22<30- finala

9 AUGUSTCanotaj< Pîrghie Cristi, Palamariu George 2-

ora 9<50 - recalificăriJudo< Natea Daniel - plus 100kg - ora 10<00 -calificăriTenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu - ora 10<00 - sferturi Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 10<00 - sferturi Tenis< Begu Irina - simplu - ora 10<45 - tur3 Tenis< Niculescu Monica - simplu - ora 10<45- tur 3 Tenis< Horia Tecău, Mergea Florin - dublu -ora 10<45 - sferturi Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 12<45 -tururi preliminarii - reuniunea 1 Înot< Radu Marius - 100m liber - 13<00 - serii Judo< Natea Daniel - plus 100kg - ora 15<30 -recalificări și finale Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora16<00 - sferturi Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora16<00 - sferturi Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 18<45 -tururi preliminarii - reuniunea 2 Înot< Radu Marius - 100m liber - ora 22<00 -semifinală

10 AUGUSTCanotaj< Oprea Laura, Târlea Lavinia 2- ora8<30 - semifinală Scrimă< Călugăreanu Mălina - floretăindividual - ora 8<30 - calificăriCanotaj< Lehaci Ionela, Beleaga Geanina 2xc.u - ora 8<50 - semifinală Canotaj< Boghian Andreea, Cogianu Roxana,Bogus Adelina, Strungaru Ioana, OpreaLaura, Popa Iuliana, Petrila Mihaela, BeresMădălina, Druncea Daniela 8+ ora 9<50 -recalificări Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu - ora 10<00 - semifinale Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 10<00 - semifinale Înot< Dascal Iulia - 100m liber - ora 10<04 -serii Tenis< Begu Irina - simplu - ora 10<45 -

sferturi Tenis< Niculescu Monica - simplu - ora 10<45- sferturi Tenis< Horia Tecău, Mergea Florin - dublu -ora 10<45 - semifinală Tenis< Irina Begu, Niculescu Monica - dublu- ora 10<45 - sferturi Tenis< România - dublu mixt - ora 11<00 - tur1 Handbal< România - echipe feminin - ora11<30 - ROU vs. MNE Haltere< Hulpan Florina - 69kg - ora 12<30 -finala Scrimă< Dolniceanu Tiberiu - sabie individual-ora 12<45 - calificări Canotaj< Adam Constantin, Cozmiuc Marius,Gontaru Toader, Aicoboae Vlad 4- ora 15<30- semifinală Gimnastică artistică< Muntean Andrei Vasile- individual compus - ora 16<00 - finala Gimnastică artistică< Drăgulescu Marian -individual compus - ora 16<00 - finala Scrimă< Călugăreanu Mălina - floretăindividual - ora 17<30 - semifinale și finala Scrimă< Dolniceanu Tiberiu - sabie individual- ora 18<30, ora 19<50 loc 3-4> ora 20<45 loc1-2 Haltere< Captari Dumitru - 77kg - ora 19<00- finala Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela -simplu -ora 20<30 - finale Tenis de masă< Samara Elizabeta - simplu -ora 20<30 - finale Înot< Dascăl Iulia - 100m liber - ora 22<12 -semifinală Înot< Radu Marius - 100m liber - ora 22<57 -finala

11 AUGUSTScrimă< Popescu Ana Maria, GhermanSimona, Dinu Loredana, Pop Simona - spadăechipe - ora 9<00 - calificări Canotaj< Pîrghie Cristi, Palamariu George 2-ora 10<00 - finala Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora10<00 - semifinale

Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora10<00 semifinale Tenis< Olaru Raluca, Mitu Andreea - dublu -ora 12<00 - semifinalăTenis< Begu Irina - simplu - ora 12<00 -semifinală Tenis< Niculescu Monica - simplu - ora 12<00- semifinală Tenis< Irina Begu, Niculescu Monica - dublu- ora 12<00 - semifinală Tenis< România - dublu mixt - 12<00 -sferturi Înot< Trandafir Norbert - 50m liber - ora 13<00- serii Scrimă< Popescu Ana Maria, GhermanSimona, Dinu Loredana, Pop Simona - spadăechipe - ora 13<15 - semifinale Gimnastică artistică< Ponor Cătălina -individual compus - ora 16<00 - finala Scrimă< Popescu Ana Maria, GhermanSimona, Dinu Loredana, Pop Simona - spadăechipe - finale - ora 17<00 loc 3-4> ora 18<30loc 1-2 Tenis de masă< Crișan Adrian - simplu - ora20<30 - finale Tenis de masă< Ionescu Ovidiu - simplu - ora20<30 - finale Înot< Trandafir Norbert - 50m liber - ora 22<00- semifinală

12 AUGUSTCanotaj< Lehaci Ionela, Beleaga Geanina 2xc.u - ora 10<00 - finala Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela,Samara Elizabeta, Szocs Bernadette - echipe- ora 10<00 - tur 1 Canotaj< Oprea Laura, Târlea Lavinia 2- ora10<40 - finala, finala A Canotaj< Adam Constantin, Cozmiuc Marius,Gontaru Toader, Aicoboae Vlad 4- ora 11<00- finala A Tenis< Horia Tecău, Mergea Florin - dublu -ora 12<00 - finala- sesiunea 12<00-20<00 Tenis< România - dublu mixt - ora 12<00 -semifinală Înot< Trandafir Norbert - 50m liber - ora 13<00

- finala Handbal< România - echipe feminin - ora14<40 ROU vs. ESP Haltere< Sîncrăian Gabriel - 85kg - ora 19<00- finala

13 AUGUSTAtletism< Bujin Cristina - triplusalt -ora 9<40- calificări gr. A si B Atletism< Panturoiu Elena Andreea -triplusalt - ora 9<40 - calificări gr. A si B Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela,Samara Elizabeta, Szocs Bernadette - echipe- ora 10<00 - sferturi Atletism< Bobocel Ancuța - 3000m obstacole- ora 10<05 - calificări Canotaj< Boghian Andreea, Cogianu Roxana,Bogus Adelina, Strungaru Ioana, OpreaLaura, Popa Iuliana, Petrila Mihaela, BeresMădălina, Druncea Daniela 8+ ora 10<40 -finala Atletism< Razor Bianca - 400m - ora 11<00 -tur 1 Tenis< Begu Irina - simplu - ora 12<00 -finala Tenis< Niculescu Monica - simplu - ora 12<00- finala Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 13<00 -tururi preliminarii - reuniunea 1 Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 19<00 -tururi preliminarii - reuniunea 2

14 AUGUSTAtletism< Cîrlan Elena Daniela - maraton -ora 9<30 - finala Atletism< Todoran Paula - maraton - ora 9<30- finala Tenis< Irina Begu, Niculescu Monica - dublu- ora 12<00 - finala Tenis< România - dublu mixt - ora 12<00 -finala Tenis< Olaru Raluca, Mitu Andreea - dublu -ora 12<00 - finala Gimnastică artistică< Drăgulescu Marian -sol - ora 14<00 - finala Gimnastică artistică< Muntean Andrei Vasile- sol - ora 14<00 - finala

Gimnastică artistică< Ponor Cătălina -sărituri -ora 14<45 - finala Gimnastică artistică< Muntean Andrei Vasile- cal - 15<30 - finala Handbal< România - echipe feminin - ora16<40 - NOR vs. ROU Haltere< Aanei Andreea - plus 75kg - ora19<00 - finala Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela,Samara Elizabeta, Szocs Bernadette - echipe- ora 19<30 - semifinală, semifinală a doua vafi în 15.08 ora 10<00 Atletism< Donisan Mihai - înălțime - ora20<30 - calificări gr. A si B Atletism< Razor Bianca - 400m - ora 20<35 -semifinală Atletism< Bujin Cristina - triplusalt - ora 20<55- finala Atletism< Panturoiu Elena Andreea -triplusalt - ora 20<55 - finala

15 AUGUSTAtletism< Oprea Marian - triplusalt - ora 9<30- calificări gr. A si B Atletism< Bobocel Ancuța - 3000m obstacole- ora 10<25 - finala Gimnastică artistică< Ponor Cătălina - bârnă- ora 14<40 - finala Gimnastică artistică< Drăgulescu Marian -sărituri - ora 15<30 - finala Gimnastică artistică< Muntean Andrei Vasile- sărituri - ora 15<30 - finala Atletism< Razor Bianca - 400m - ora 22<45 -finala

16 AUGUSTAtletism< Oprea Marian - triplusalt - ora 9<50- finala Handbal< România - echipe feminin - ora10<00 - sferturi Lupte greco-romane< Alexuc Ciurariu Alin- 98kg - ora 10<00 - calificări și recalificări - Lupte greco-romane< Panait Ion Iulian - 66kg- ora 10<00 - calificări și recalificări - Tenis de masă< Dodean Monteiro Daniela,Samara Elizabeta, Szocs Bernadette - echipe- ora 11<00 - finale, finala pentru locurile 1-2

începe la ora 19<30 Box< Nistor Mihai - plus 91kg - 16-Aug - ora12<45 - sferturi, reuniunea 1 Gimnastică artistică< Muntean Andrei Vasile- paralele - ora 14<00 - finala Gimnastică artistică< Ponor Cătălina - sol -ora 14<45 - finala Lupte greco-romane< Alexuc Ciurariu Alin- 98kg - ora 16<00 - finala Lupte greco-romane< Panait Ion Iulian - 66kg- ora 16<00 - finala Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 18<45 -sferturi - reuniunea 2 Atletism< Donisan Mihai - înălțime - ora20<30 - finala Atletism< Rotaru Alina - lungime - ora 21<05- calificări gr. A și B

17 AUGUSTLupte libere< Vuc Emilia Alina - 48kg - ora10<00 - calificări și recalificări Atletism< Bobocea Claudia - 800m - ora 10<55- tur 1 Atletism< Pierdevară Florina - 800m - ora10<55 - tur 1 Lupte libere< Vuc Emilia Alina - 48kg - ora16<00 - finala Atletism< Rotaru Alina - lungime - ora 21<15- finala

18 AUGUSTAtletism< Gag Andrei - greutate - ora 9<55 -calificări gr. A si B Atletism< Toader Rareș Andrei - greutate -ora 9<55 - calificări gr. A si B Handbal< România - echipe feminin - ora15<30 - semifinale, SF 2 - 20<30 Atletism< Gag Andrei - greutate - ora 20<30 -finala Atletism< Toader Rareș Andrei - greutate -ora 20<30 - finala Atletism< Bobocea Claudia - 800m - ora 21<15semifinală Atletism< Pierdevară Florina - 800m - ora21<15 - semifinală

19 AUGUSTAtletism< Cocioran Marius - 50km marș -

ora 8<00 finalaAtletism< Mihăilă Narcis Ștefan - 50km marș- ora 8<00 - finala Lupte libere< Guidea Ivan - 57kg - ora 10<00- calificări și recalificări Gimnastică ritmică< Filiorianu Ana Luiza -individual compus - ora 10<20 - calificări Atletism< Arsine Andreea - 20km marș - ora14<30 - finala Atletism< Rodean Ana Veronica - 20km marș- ora 14<30 - finala Atletism< Ștef Claudia - 20km marș - ora14<30 - finala Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 15<00 -semifinală Lupte libere< Guidea Ivan - 57kg - ora 16<00- finala Atletism< Belgyan Sanda, Ioniță Anamaria,Miklos Andrea, Pastor Adelina - 4x400m -ora 20<40 - serii

20 AUGUSTGimnastică ritmică< Filiorianu Ana Luiza -individual compus - ora 15<20 - finala Handbal< România - echipe feminin - ora15<30 - finala, loc 3-4, ora 11<30 Atletism< Bobocea Claudia - 800m - ora 21<15- finala Atletism< Pierdevară Florina - 800m - ora21<15 - finala Atletism< Belgyan Sanda, Ioniță Anamaria,Miklos Andrea, Pastor Adelina - 4x400m -ora 22<00 - finala

21 AUGUSTLupte libere< Saritov Albert - 97kg - ora 8<30- calificări și recalificări Atletism< Soare Nicolae - maraton - ora 9<30- finala Atletism< Ionescu Marius - maraton - ora9<30 - finala Lupte libere< Saritov Albert - 97kg - ora 14<25- finala - Box< Nistor Mihai - plus 91kg - ora 15<15 -finala Ceremonia de încheiere< ora 20<00 -Maracana Stadium

Programul complet al românilor la Rio, ora Braziliei (plus șase ore în România)

Peste 10.000 de sportivi luptă pentru medalii, printre ei și sătmăreanca Simona Pop


DIET~

Doctorul francez JeanSeignalet are meritul de a fi in-trodus conceptul de “medicin[ al-imentar[“, dup[ cea clasic[ ;i ceaalternativ[. El pledeaz[ pentru unregim hipotoxic bazat pe o ali-menta\ie ancestral[, din carelipsesc mai ales produsele proce-sate, considerate nocive pentrus[n[tate.

Regimul trateaz[ artroz[, osteo-poroz[, gut[, problemele pielii, diabetul,cancerul, scleroza `n pl[ci ;i multe altemaladii.

Ce este regimul Seignalet?

Regimul Seignalet nu este doar unregim de sl[bire, ci ;i un adev[rat ghidde alimenta\ie s[n[toas[.

Poart[ numele medicului JeanSeignalet, un pionier al transplantului deorgane ;i \esuturi, specialist ̀ n transplan-tul de rinichi. A condus timp de 30 deani laboratorul de histocompatibilitatedin Montpellier, concentr]ndu-;icercet[rile pe alimenta\ie. ~n 1985,medicul francez sus\inea c[ poliartritareumatoid[, boal[ incurabil[ cu origininecunoscute, poate fi tratat[ cu un regimalimentar. Seignalet sus\ine c[ cea maimare parte a bolilor cronice modernesunt declan;ate de alimenta\ie, iarcercet[rile sale au fundamente ;tiin\ifice;i cazuri clinice de succes. ~n ciuda fap-tului c[ medicul era o personalitate re-cunoscut[ pe plan mondial, mai ales `nimunologie ;i reumatologie, revistelemedicale refuz[ s[-i publice studiile.

Teoria lui Seignalet spune c[ alimen-ta\ia modern[ dezechilibreaz[func\ionarea intestinului sub\ire,provoc]nd p[trunderea moleculelelor al-imentare ;i a bacteriilor florei intestinale`n organism, perturb]ndu-l.

El concluzioneaz[ astfel< “`n majori-tatea bolilor, exist[ un teren ereditar fa-vorizant, dar `n cele mai multe cazuri,terenul ereditar nu este suficient pentruapari\ia bolilor. Cele 91 de maladii careprofit[ de metoda Seignalet sunt toatepolifactoriale. Iar regimul hipotoxic aso-ciat cu c]teva reguli de bun sim\, consti-tuie de cele mai multe ori singura metod[de tratament”.

Principiile regimului

Scopul regimului Seignalet, un regimhipotoxic, este schimbarea obiceiuriloralimentare. Aceast[ schimbare are efecterapide asupra s[n[t[\ii, reduc]nd per-meabilitatea sau porozitatea intestinal[,care las[ s[ treac[ moleculele toxice`ntre\in]nd o stare de inflamare a multororgane. Se evit[ sau se reduc astfel trata-mente grele ;i uneori pe via\[ pentru bo-lile autoimune.

Acest medic propune excluderea dinalimenta\ie a cerealelor moderne< po-rumb, gr]u, orz, ov[z, secar[, mei ;i de-rivatele lor - t[r]\[, f[in[, p]ine(nici chiarintegral[ sau bio), cornuri, foietaje,cl[tite, pizza, paste, floricele, bere ;i pro-teine din cereale moderne con\inute `nanumite semipreparate industriale.

De asemenea, se exclud din alimen-ta\ie lactatele animale provenite de lavac[, oaie, capr[ ;i derivatele lor(untul,br]nza, sm]nt]na), `nghe\ata, iaurtul ;iproteinele de lapte con\inute ̀ n alimenteprocesate industrial).

~n cadrul acestui regim se evit[zah[rul alb din dulce\uri sau caramel,b[uturile cu zah[r (sucuri) ;i berea(con\ine proteine de orz). Sunt permiseapa plata sau mineral[, cafeaua, ceaiul(`n cantitate rezonabil[), cicoarea ;ib[uturile alcoolice `n doz[ moderat[.

Sunt de evitat uleiurile rafinate ;imargarinele care con\in uleiuri hidro-genate. Se consum[ zilnic uleiuri virgine,presate la rece, care con\in acizi gra;i es-en\iali organismului.

Doctorul Seignalet propune con-sumul cu modera\ie a ciocolatei negre,a alimentelor afumate ;i a proteineloranimale. Ave\i voie s[ consuma\i legume;i fructe proaspete, leguminoase (fasole,maz[re, n[ut, linte), verde\uri, pe;te,fructe de mare, ou[, semin\e (dovleac,susan, in, quinoa).

Este indicat s[ introduce\i ̀ n alimen-ta\ie ;i m]nc[rurile pe baz[ de orez, tapi-oca sau hri;c[, mierea ;i polenul.

Se g[te;te la foc mic, la maximum110 grade Celsius. Carnea ro;ie seg[te;te `n s]nge `ntr-o tigaie, cu pu\inulei. Nu se g[te;te la microunde, la cup-tor sau pe gr[tar. Se recurge laurm[toarele m[suri suplimentare< se re-nun\[ la fumat, se face mi;care zilnic, seevit[ stresul, se iau fermen\i lactici ;i su-plimente de vitamine ;i minerale. Estenecesar un aport suplimentar de vita-mine din grupul B (care se reg[sesc `nmod natural `n cereale), de calciu ;i devitamina D.

Doctorul Seignalet nu a fixat can-

tit[\i precise de m]ncare pentru o por\ie.Teoria lui este< “mai bine m[n]nci maipu\in dec]t s[ m[n]nci mai mult”.

Potrivit cifrelor publicate, regimul af[cut s[ sl[beasc[ 80 de persoane din100. Sc[derea `n greutate este lent[ ;iprogresiv[, se pierde `n medie un kilo-gram la fiecare 15 zile. C]nd \esutul adi-pos superficial s-a mic;orat puternic,sl[birea `nceteaz[. Pe termen lung, suntluate `napoi 2-3 kilograme.

Doctorul Seignalet sus\ine c[ meto-da sa a avut succes clar `n 85% din pa-tologiile autoimune (poliartrit[ reuma-toid[, lupus eritematos diseminat, scle-rodermie, scleroz[ `n pl[ci, boala celi-ac[), ̀ n 92% din patologiile de ancrasare(fibromialgie, reumatologie, neuropsi-hiatrie, ateroscleroz[, boli metabolice);i `n 98% din patologiile de eliminare(digestive, cutanate, alergii, astmbron;ic, polipi nazali).Dieta atenueaz[sau vindec[ boala, dar nu poate ̀ ndreptaleziunile sechelare. Pentru aceea;i boal[,este mai eficient[ la adul\i dec]t la copii.

Potrivit nutri\ionistului Gilles De-marque, pentru a avea a;tept[ri corecteasupra rezultatelor dietei Seignalet tre-buie \inut cont ;i de faptul c[ o parte dinbolile autoimune sunt determinate defactori genetici, fie c[ sunt ereditari, fiec[ sunt congenitali.

Acest regim nu este unul foarte co-mod. De aceea este abandonat adeseade c[tre pacien\i. Pentru a nu ceda, per-soana care opteaz[ pentru acest regimtrebuie s[ se documenteze `n privin\are\etelor de preparare a alimentelorcrude.

Pe termen lung ;i mediu, regimulpoate fi asociat cu mai multe efecte se-cundare< oboseal[, diaree moderat[,dureri musculare, dureri de cap,m[trea\[, balonare, gaze. Pot ap[rea ;iintoxica\ii legate de consumul de ali-mente crude.

Regimul poate fi urmat ̀ n paralel cumedica\ia clasic[. Uneori poate permitemic;orarea dozei de medicamente, daracest lucru se face doar la recomandareamedicului curant.

Rezultatele pozitive se v[d abia cu atreia lun[ de regim, dar poate dura ;imai mult. Adev[ratul efect pozitiv sevede dup[ o lung[ perioada, adic[ 1-2ani. Dup[ `ncetarea regimului, trebuietotu;i respectate principiile sale `n liniimari.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Regimul de sl[bit Seignalettrateaz[ eficient boli din cele mai grave

Teoria lui Seignalet spune c[ alimenta\ia modern[ dezechilibreaz[ func\ionarea intestinuluisub\ire, provoc]nd p[trunderea moleculelelor alimentare ;i a bacteriilor florei intestinale `norganism, perturb]ndu-l.

O oră de activitate fizică mo-derată pe zi este suficientă pentrua contracara efectele letale ale ore-lor petrecute la birou, arată unnou studiu.

Cercetătorii au analizat date de laun milion de bărbaţi şi femei şi au ajunsla concluzia c[ persoanele care petrecmai mult de opt ore pe zi fără exerciţiiprezintă un risc mai ridicat de decesprematur. Cercetătorii au analizat da-tele culese de la peste un milion de oa-meni care lucrează în birouri şi au des-coperit că statul pe scaun, în faţa unuicalculator, timp de opt ore, poate creşteriscul de a muri prematur cu până la60 la sută.

Bolile de inimă şi cancerul sunt do-uă dintre cele mai înt]lnite cauze de

deces asociate cu un stil de viaţă inactiv. Oamenii de ştiinţă spun că stilul deviaţă sedentar este la fel de periculosca fumatul şi provoacă mai multe de-cese decât obezitatea. Cu toate acestea,o oră de plimbare sau mers pe bicicletăpe zi poate fi suficientă pentru a com-bate pericolele provocate de opt orepetrecute la birou.

Pauză de câte cinci minute la fiecare oră muncită

Cercetătorii susţin că inclusiv pau-za scurtă pentru o cafea sau un paharde apă ar putea reduce riscurile. Aceştiarecomandă o pauză de câte cinci mi-nute la fiecare oră muncită, dar şi săfacă exerciţii fizice, atât la prânz, cât şiseara.

O or[ de plimbare faceminuni corpului nostru

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial


Este ceva special în ceea ce pri-veşte o nuntă în aer liber. Poatefrumuseţea de neegalat a unuimal stâncos de ocean, romantis-mul unei grădini botanice sau căl-dura familiară a curţii din spatelecasei.

Dar oricât de superbă ar fi oricaredintre aceste locaţii, în spatele aceluieveniment stau multe ore de planificărişi multă muncă. De la lumini până labăi, mai jos îţi prezentăm cele mai im-portante aspecte care fac orice eveni-ment la cort să fie fără cusur.

1. Montarea taberei

Corturile pot fi amplasate aproapeoriunde, în parcul preferat,în spatele unui conac su-perb, în pădure sau pe ma-lul unui lac. Fie că adopţistilul formal sau casual, cor-turile vin într-o diversitatede forme, dimensiuni şi ma-teriale. Discut[ cu companiade închirieri pentru a desco-peri care dintre opţiuni se po-triveşte cel mai bine cu viziu-nea ta. Şi asigur[-te că alegiun cort care funcţionează binepe suprafaţă de care dispui, ci-ment, iarbă, nisip.

Aminteşte-ţi să asiguri cor-tul împotriva ploii. Pentru onuntă de vara, adu ventilatoareşi dispozitive portabile de aercondiţionat, iar dacă este toam-na târzie sau primăvară încăl-zeşte-ţi oaspeţii cu reşouri cu pro-pan. De asemenea este posibil să ai ne-voie de porţiuni de podele pentru a ni-vela terenul. Sfat bonus< Nu te baza doar pe cort.Nici chiar cel mai rezistent cort nu poa-te rezista în faţa unei ploi torenţiale în-soţită de un vânt puternic.

2. Ce ai nevoie în plus Din moment ce corturile sunt pur

şi simplu o pânză, probabil ai nevoiede alte lucruri pentru a crea aspectulgeneral, cum ar fi perdele, candelabreşi perne. Din fericire există companiicare închiriază decoruri aşa că trebuiedoar să te hotărăşti ce anume îţi doreştişi să contactezi cât mai multe companiipentru a afla ce oferte au. Aminteşte-ţi să afli politica de returnare a fiecăruifurnizor de închirieri cu care lucrezi.De exemplu unele companii solicită caarticolele din sticlă să fie curăţate şiambalate în cutii înainte să fie returnateşi pot ad[uga penalizări dacă nu suntrespectate condiţiile. Şi desigur fă unplan organizat împreună cu coordo-natorul nunţii sau cu domnişoarele deonoare pentru a hotăr` cine este res-ponsabil de acest aspect. Sfat bonus< Rezervă locaţia pentru ziuanunţii şi pentru ziua următoare. Aflădacă există un pachet de închiriere allocaţiei sau cât de mult costă fiecareora în plus. Pentru amplasarea cortului,a decorurilor şi a florilor, echipa ta arenevoie de câteva ore în plus pentru aaranja totul aşa cum ţi-ai dorit tu.

3. Ţine insectele la distanţă Pentru a nu avea probleme cu in-

sectele, angajează o firm[ de deratizarepentru a stropi locaţia cu două zile în-

ainte de eveniment. Şi pentru şi maimultă siguranţă, alege un responsabilcare să împartă spray anti-insecte înziua evenimentului.

4. Creează un spaţiu relaxant Fie că este vorba de curtea din spate

a casei, sau malul unui lac, întâmpin[-ţi oaspeţii cu o arcadă ornată cu flori,aranjează perne şi scaune unde oaspeţiităi se pot relaxa, şi pentru şi mai multăintimitate aranjează mese de patru per-soane în loc să amplasezi mese maripentru opt sau zece persoane. Sfat bonus< Nu merge pe premisa căoaspeţii tăi ştiu să se orienteze în spaţiu.Mai ales dacă locaţia este necunoscutăşi spaţioasă. Amplasează semne caresă indice în ce parte va avea loc fiecaremoment al recepţiei şi asigur[-te căexistă o zon[ delimitativă bine definită.

5. Luminează spaţiul Pentru a crea atmosfera, adaugă

sfeşnice şi lumânări pe mese, atârnăbeculeţe sau lampinioane din hârtiesau candelabre. Creează pasaje lumi-nate care să conducă la baie sau la zonade dans, şi gândeşte-te la lumini am-plasate în borcane care să atârne dincopaci.

Aminteşte-ţi să rogi un electriciansă verifice întreaga instalaţie. Nu numaică va fi capabil să se asigure că treci in-specţiile corespunzătoare, dar va puteade asemenea să facă recomandări cuprivire la capacitatea generatorului dea susţine fără probleme corpurile deiluminat.

6. Asigur[… necesităţile Dacă nu sunt toalete în zon[, şi

chiar dacă sunt câteva, ar trebui să ieiîn considerare opţiunea de a le închiria.În zilele noastre poţi găsi toalete por-tabile destul de luxoase, cu muzică, aercondiţionat sau încălzitoare – înfuncţie de sezon. Aminteşte-ţi să le dai

oaspeţilor câteva subiecte în plus dediscuţie, cum ar fi prosoape persona-lizate sau săpunuri de calitate. Sfat bonus< Regula generală spune săai o baie la 35 de invitaţi. În felul acestaoaspeţii vor petrece mai puţin timpst]nd la rând şi mai mult pe ringul dedans.

7. Alege muzică Lasă locaţia să te inspire în alegerea

muzicii. Dacă eşti la plajă, nu poţi dagreş cu drum. Pentru o recepţie în gră-din[ poţi merge pe folk sau bluese. Asi-gur[-te că trupa sau DJ-ul au suficientăputere electrică pentru a-şi alimentaechipamentul întreaga seară. Nu vreica petrecerea ta să se termine în mo-mentul în care invitaţii se simt cel maibine. Sfat bonus< Majoritatea oraşelor au res-tricţii de linişte aşa că nu permit mu-zică în exterior după o anumită or[.Mai bine verifici şi faci rost de o per-

misiune.

8. Creează meniul O nuntă în aer liber îţi lasă liberta-

tea să fii creativă cu meniul tău. Pro-babil nici nu ai lua în considerare acesteopţiuni pentru o nuntă într-un salonelegant, însă în aer liber poţi face ungrătar picant sau chiar ceva la proţap.Indiferent ce alimente apar în meniu,asigur[-te că ai o cantitate mare de apărece şi băuturi non-alcoolice răcori-toare la îndemână, mai ales dacă afarăeste cald. Limonadă şi ceaiul rece suntopţiuni bune.

Aminteşte-ţi să faci o vizită îm-preună cu bucătarul tău pentru a teasigura că locaţia îi oferă tot ceea ceare nevoie pentru a pregăti meniul. Sfat bonus< Alege o companie care areexperienţă în organizarea evenimen-telor la cort. În felul acesta vor fi capa-bili să asigure cele necesare fără a trebuisă le închiriezi separat.

8 sfaturi pre\ioase pentru o nunt[ de vis `n aer liber

MOD~Lasă locaţia să te inspire în alegerea muzicii. Dacă eşti la plajă, nu poţi da greş cu drum. Pentru

o recepţie în grădin[ poţi merge pe folk sau bluese. Asigur[-te că trupa sau DJ-ul au suficientăputere electrică pentru a-şi alimenta echipamentul întreaga seară. Nu vrei ca petrecerea ta să setermine în momentul în care invitaţii se simt cel mai bine.


RE}ETE

Compot de piersici

Salat[ de crudit[\icu piept de curcan

Mod de preparare<

Fructele se curăță de sâmburi și setaie în 2-4 bucăți, în funcție de mări-mea lor. Borcanele se opăresc în prea-labil, pentru dezinfectare. Fructele binespălate se așează în borcan, cât mai as-pectuos, apoi lateral se ornează cu ba-toanele de scorțișoare și cu câte o bu-cată de cuișoare în fiecare borcan. Se

adaugă câte 2 linguri de zahăr în fiecareborcan, apoi se adaugă apă, cât să aco-pere bine fructele.

Conservantul se folosește conformindicațiilor. Borcanele se acoperă cufolie de celofan și se așează pe o tavăîn care se toarnă apă. Se pune la cuptorși se fierbe la foc mediu circa 30 minu-te. Când este gata, cât timp mai suntfierbin\i borcanele se închid ermeticcu capace metalice și se lasă să se ră-cească, învelite în pături.

Ingrediente (pentru 5borcane)<

2 kg de piersici coapte, darîncă suficient de tari să nu de-vină gem la fierbere, 10 linguride zahăr, 10 batoane de scorți-șoare (nu în mod obligatoriu),5 bucăți de cuișoare, salicil sauconservant, în cantitatea indi-

cată pe ambalaj.

Mod de preparare<Pieptul de curcan se condimentea-

ză și se lasă să stea așa, la rece, circa 2- 3 ore. Se prăjește la grătar (sau într-un vas anitaderent, eventual cu câtevapicături de ulei de măsline) apoi se taiecubulețe sau feliuțe. Ceapa se feliazăsubțire, ardeiul puțin mai grosuț, ro-

șiile, precum și celelalte legume pe carele folosiți, se taie cubulețe, iar salata serupe cu mâna. Dacă vă place, se potfolosi ridichi, sfeclă roșie, castraveți,țelină răzuită, gulie proaspătă, frunzede macriș, sau orice, ce vă place. Toateacestea se amestecă, se sărează și sestropesc cu uleiul de măsline. Cașca-valul se poate adăuga, fie tăiat cubulețe,fie răzuit, deasupra.

Ingrediente< 500 g piept de curcan, 250

g roșii, 100 g salată verde, unardei, 20 g cașcaval, o ceapă mi-cuță, ulei de măsline, sare, pi-per, dar se pot adăuga și alte le-gume de sezon, sau chiar și câ-teva cubulețe de brânză tofu,după preferință.

Coc[ de orez cu crem[de vanilie

Mod de preparare<

Laptele, cu apa, sarea și orezul sepune la fiert, până când orezul se în-moaie și lichidul scade complet. Se iade pe foc, iar după 5-7 minute se adau-gă untul și coaja de lămâie. Se răceșteamestecând. Gălbenușul celor 6 ouă sefreacă cu zahărul pudră și cu zahărulvanilat, iar albușul se bate spumă tare.Orezul, după ce s-a răcit se amestecăcu gălbenușul, apoi cu spuma de albuș,

cu grijă, ca pasta să rămână pufoasă.Se toarnă într-o tavă unsă cu unt saucăptușită cu hârtie de copt, se pune încuptorul preîncălzit și se coace circa30 minute. Între timp se prepară bu-dinca după rețeta de pe plic, însă doarcu 400 ml de lapte și cu adaos de zahărvanilat. Se răcește amestecând, apoi seadaugă untul mixat în prealabil, pânădevine spumos. După ce coca se răceștecomplet, se scoate din tavă ca un blat,și se acoperă cu cremă. Se poate ornacu gem, glazură, ciocolată răzuită sauzahăr pudră.

Ingrediente<

Pentru cocă< 200 g orez, 1 llapte, 100 ml apă, 6 ouă, 100 g deunt, coaja rasă de la o lămâie, unvârf de cuțit de sare, 200 g zahărpudră. Pentru cremă< o budincăde vanilie, 3 linguri de zahăr, 3plicuri de zahăr vanilat, 400 ml

de lapte, 50 g de unt.

Sup[ de linte

Mod de preparare<Lintea se curăță de eventualele im-

purități, se spală bine, apoi se pune lafiert, în apă ușor sărată. Când începe să

clocotească se adaugă carnea afumată tă-iată cubulețe. Când începe din nou săclocotească, se curăță de spumă, iar cândingredientele sunt pe jumătate fierte sepun în oală și zarzavatureile curățate șităiate, fie cubulețe, rondele, sau bucățimai mari. Supa se fierbe la foc potrivitpână când boabele de linte s-au înmuiatbine. Se adaugă usturoiul bine pisat, cim-brul și se mai condimentează după gust.Dacă vă place, supa se poate îngroșa cuo lingură de rântaș. Se presară pe deasu-pra pătrunjel verde tocat fin, sau ceapăverde mărunțită, iar la servire se poateadăuga și smântână sau ardei iute.

Ingrediente<200 g linte, 200 g de carne

afumată, o ceapă, 2 morcovi,un pătrunjel, eventual și altezarzavaturi (după gust), 1-2 că-ței usturoi, un fir de cimbru,sare, piper, circa 2,5 l apă, o lin-gură de ulei, frunze de pătrun-jel sau ceapă verde pentru or-nat, eventual smântână la ser-

vire.

Sunătoarea este o plantă erba-cee răspândită pe pășuni, pringrădini sau la marginea drumu-rilor, întâlnindu-se din zona decâmpie până la cea subalpină, darmai ales în zona deluroasă.

Sunătoarea are acţiune calmantă șisedativă asupra sistemului nervos.

În scop terapeutic se folosesc părţileaeriene ale plantei înflorite.

Sunătoarea - Compoziţie

Sunătoarea conţine uleiuri volatile,flavonoide, hiperină, acizi organici (ca-feic, clorogenic), taninuri, derivaţi antra-cenici (hipericina, pseudohipericina), re-zine, colină, betacaroten, fitoncide.

Datorita prezenţei acidului cloroge-nic, hipericinei și pseudohipericinei su-nătoarea are acţiune antiseptică, antiin-flamatorie, decongestivă, dezinfectantă,astringentă, antidiareică, cicatrizantă.

Datorită substanţelor amare areacţiune colagogă, stimulentă a digestiei,scade aciditatea gastrică, flavonozideleau acţiune vasodilatatoare, hipotensivă,ajută la eliminarea surplusului de apă dinorganism, iar datorită uleiurilor volatileși a colinei are acţiune calmantă și seda-tivă asupra sistemului nervos.

Sunătoarea - Indicaţii teraputice

Sunătoarea este recomandată înafecţiuni digestive (gastrite hiperacide,ulcer gatro-duodenal, enterocolite, dis-chinezii biliare, hepatite), retenţie hidrică(edeme, ascită), hipertensiune arterialăde cauză nervoasă, distonii neurovege-tative, agitaţie psihomotorie, atacuri depanică, stări depresive, irascibilitate, in-somnie, tulburări nervoase de menopau-ză.

Recomandări privind administrarea

Infuzia se prepară dintr-o linguriţăde plantă mărunţită la o cană de apă clo-cotită, lăsată la infuzat 15-20 de minute,apoi se strecoară și se consumă 2-3 cănipe zi.

Sunătoarea - Precauţiiși contraindicaţii

În perioada administrării oricăruipreparat pe bază de sunătoare (creme,unguente, ulei, tincturi, infuzii) se evităexpunerea la soare datorită efectului defotosensibilizare (poate să apară dermitaalergică solară, poate agrava diverse bolide piele< vitiligo, psoriazis, dermatoze).

Tratamentul cu sunătoare este binesă nu dureze mai mult de 2 luni cu o lunăpauz[, după care se poate relua pentru aevita apariţia unor simptome nedorite<nevralgii, dureri de cap, fotosensibilizare(fenomenul de sensibilizare la lumină).

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Sun[toarea areac\iune calmant[

ş;i sedativ[ asuprasistemului nervos

Sunătoarea este recomandată în afecţiuni digestive (gastrite hiperacide, ulcer gatro-duodenal, en-terocolite, dischinezii biliare, hepatite), retenţie hidrică (edeme, ascită), hipertensiune arterială decauză nervoasă, distonii neurovegetative, agitaţie psihomotorie, atacuri de panică, stări depresive,irascibilitate, insomnie, tulburări nervoase de menopauză.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


S~N~TATEAv]nd un puternic efect antiinflamator, fructoboratul ajut[ la controlul procesului inflamator

deoarece el poate diminua produc\ia crescut[ de mediatori (enzime) specifici ai inflama\iei.

C]nd spui Simona Niste spuiPrimaGym! Da! Asta deoarece Si-mona este al[turi de prietena ;ipartenera sa Ilona Ilyesdeschiz[toare de drumuri pentruto\i s[tm[renii care sunt fascina\idin prima clip[ de tot ceea ce`nseamn[ bodyART.

Conceptul bodyART, cel ce ne ajut[s[ ajungem la o armonie ̀ ntre trup, suflet;i minte, folose;te elemente statice ;i di-namice combinate cu elemente de mo-bilitate ;i flexibilitate. Cei care au trecutpragul Centrului de aerobic, cycling ;ifitness PrimaGym Satu Mare ;i au luatparte la un antrenament bodyART al Si-monei Niste au sim\it cu siguran\[ cum`;i recap[t[ mobilitatea, flexibilitatea ;iputerea. Simona Niste este mai multdec]t o antrenoare ̀ n sal[. Este o prieten[care prin tot ceea ce face la PrimaGymajut[ oamenii la dezvoltarea sim\uluiechilibrului, al r[bd[rii, con;tientiz[rii;i tenacit[\ii. Totul prin mi;care.

Calific[ri recunoscute pe plan interna\ional, particip[ri la congrese ;i turnee

~n r]ndurile de mai jos enumer[m

calific[rile pe care antrenoarea Prima-Gym le-a ob\inut prin munc[ ;i studiu,prin pasiune ;i dorin\[ de a `nv[\a, de-alungul timpului. Simona Niste s-a califi-cat ca instructor aerobic `n anul 2008,doi ani mai t]rziu devenind instructorbodyART basic dup[ studiul f[cut la bo-dyART School Hungary `n Budapesta.~n 2011, sub cupola aceleia;i ;coli, Simo-na Niste se calific[ ̀ n meseria de instruc-tor bodyART dynamic, bodyART con-tact, iar la International Wellness Insti-tute Europe din capitala Ungariei devine`n acela;i an instructor Pilates cu instru-mente. Uurm[torul an e la fel de bogat`n calific[ri, la bodyART School Hungary`n Budapesta devenind ̀ n 2012 instructorinternational deepWORK™ – holisticfunctional training ;i instructor bo-

dyART stretch. ~n 2014, tot `n Ungaria,ob\ine calificare de instructor bodyARTflow ;i instructor bodyART functional,iar `n 2015 Simona Niste devine bo-dyART educator ;i mastertrainerRom]nia ;i instructor bodyART Kids ;ibodyART Myofascial & Trigger points.Particip[ `n tot acest timp la numeroaseturnee na\ionale ;i interna\ionale, con-grese ;i evenimente de profil `n Ungaria;i Germania, `ntorc]ndu-se acas[ cufoarte multe nout[\i `n materie de totceea ce `nseamn[ bodyART.

PrimaGym Satu Mare - Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5, telefon 0361.884.947

Antrenoarea Simona Niste este osurs[ de inspira\ie pentru cursan\i. Eplin[ de vitalitate ;i trebuie s[ ;ti\i c[ op-timismul ;i energia pozitiv[ a acestei fru-moase antrenoare se molipse;te. V[ ve\iconvinge din primul moment `n care ove\i cunoa;te! V[ a;teapt[ cu bra\ele des-chise la Centrul de aerobic, cycling ;i fit-ness PrimaGym din Satu Mare, Pia\aEroii Revolu\iei nr. 5. Descoperi\i tipurilede antrenament care se fac la PrimaGym,cunoa;te\i echipa ;i programul centruluipe site-ul oficial ww.primagym.ro sau latelefon 0361.884.947.

Ioana Vladimirescu

antrenoarea Simona niste v[ a;teapt[ la Primagym Satu Mare!

Pentru organismul uman mi-croelementele, printre care ;iBorul joac[ un rol importantat]t datorit[ integr[rii lor ̀ n en-zimele numite metalo-depen-dente, c]t ;i datorit[ rolului decatalizator `n reac\iile biologicespecifice.

Fructoboratul de calciu este uncomplex organic al borului care seg[se;te `n fructe ;i legume `n modnatural. Este un complex format dincalciu, fructoz[ ;i bor. Formula mo-lecular[ arat[ c[ fructoboratul naturaleste o sare de calciu organic[ a boru-lui cu 2 molecule de fructoz[. Fruc-toboratul de calciu este singura form[alimentar[ a borului care este sigur[,stabil[, non-toxic[ ;i biodisponibil[,cu activitate biologic[ benefic[ pen-tru s[n[tate.

Una din propriet[\ile cele mai im-portante ale fructoboratului de calciuo reprezint[ efectul benefic asuprametabolismului calciului, magneziu-lui, fosforului ;i vitaminei D cu im-plica\ii pozitive asupra metabolismu-lui oaselor, aspura men\inerii home-ostaziei hormonilor steroizi ;i asupramen\inerii densit[\ii osoase normale,contribuind la prevenirea ;i inversa-rea resorb\iei osoase, reduc]nd risculde osteoporoz[.

Fructoboratul de calciu este activ`n mecanismul de protec\ie contraoxigenului reactiv celular, el stimu-leaz[ activitatea unor antioxidan\i na-

turali (superoxidismutaza, cerulo-plasmina, vitamina C) ;i este unagent antisclerozic foarte impor-tant, av]nd ac\iune favorabil[ `nbolile cardiovasculare. Av]ndaceast[ proprietate antioxidant[previne oxidarea colesteroluluiLDL (r[u) devenind un mijloc destopare a evolu\iei aterosclero-zei.

Av]nd un puternic efectantiinflamator ajut[ la contro-lul procesului inflamator de-oarece el poate diminua pro-duc\ia crescut[ de mediatori(enzime) specif ici aiinflama\iei.

Ac\ion]nd `n sensul redu-cerii reac\iilor inflamatorii,fructoboratul de calciu reme-diaz[ v[t[m[rile peretelui ar-terial intervenind pozitiv `nprocesul antiinflamator, reduceposibilitatea apari\iei zonelorcu inflama\ii ale vaselor des]nge reduc]nd posibilitateaacumul[rilor de depozite lipi-dice (plachetare) ̀ n aceste zone,dovedind ac\iunea sa favorabil[`n diminuarea procesului antis-clerotic.

Fructoboratul de calciu areefecte benefice asupra metabo-lismului lipidelor, scade nivelulcolesterolului sanguin crescutpeste limitele normale. Dieta`mbog[\it[ cu fructoborat decalciu a dus la reducerea valori-lor colesterolului total, influen\]nd

benefic starea pacien\ilor cu dislipi-demie, afec\iuni de metabolism ;i car-diovasculare. De asemenea, a fost ob-servat[ influen\a fructoboratului decalciu asupra metabolismului acidu-lui uric determin]nd o reducere a va-lorii acestuia.

Formularea farmaceutic[ a pro-dusului CardioBor de la Hypericum`n baza studiului clinic pilot efectuatla Centrul de Cardiologie, a Univer-sit[\ii din Craiova, condus de Dr.Constantin Militaru, se bazeaz[ pestudiul combina\iei fructoborat decalciu ;i resveratrol, cu efecte siner-gice asupra st[rii clinice ;i biologicea pacien\ilor cu angin[ pectoral[ ;ialte afec\iuni cardiovasculare. ~nacest sens fructoboratul de calciu vi-ne `n sprijinul resveratrolului pro-tej]ndu-l. Fructoboratul de calciu de-vine un stabilizator pentru resveratrol`mpotriva degrad[rii acestuia ̀ n trac-tul digestiv. De asemenea, s-a doveditc[ sinergismul pozitiv al fructobora-tului de calciu cu resveratrolul, ducla ̀ mbun[t[\irea eficacit[\ii biologiceca agen\i antioxidan\i ;i antiinflama-tori.Recomand[ri<- m[re;te rezisten\a la efort ;i tonific[mu;chiul cardiac- `nt[re;te mu;chiul cardiac, arterele;i circula\ia coronarian[,`mbun[t[\ind transportul s]ngelui- reduce semnificativ episoadele decriz[ de angin[ pectoral[- m[re;te capacitatea de oxigenare ainimii prin `mbun[t[\irea fluxului

sanguin- scade tensiunea sanguin[ prin rela-xarea ;i dilatarea arterelor- reduce nivelul colesterolului,men\ine echilibrul `ntre colesterolulbun ;i r[u (HDL ;i LDL)- scade nivelul trigliceridelor- previne apari\ia aterosclerozei- `mbun[t[;e;te rezisten\a pere\ilorvaselor sanguine- blocheaz[ procesele degenerative lanivelul sistemului nervos central, pre-venind `mb[tr]nirea prematur[- scade necesitatea consumului de ni-troglicerin[.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

CardioBor, un produs naturist de laHypericum pentru s[n[tatea inimii


Designer interna\ional de top;i femeie de afaceri extrem deprosper[, Carolina Herrera esteun simbol al elegan\ei ;i al rafina-mentului ̀ n lumea modei. Cea ca-re se afl[ la conducerea companieicare-i poart[ numele de 35 de ani,a consacrat un stil estetic recunos-cut la nivel global. Creatoarea `nv]rst[ de 77 de ani a dovedit cufiecare colec\ie c[ elegan\a com-binat[ cu note actuale este `ntot-deauna relevantă.

~n anii ’70 - ’80, Herrera a fost in-clus[ de mai multe ori `n clasamentulinterna\ional al celor mai bine ̀ mbr[ca-te femei ;i `n topul 10 al celor mai ele-gante femei din lume de c[tre revista“Elle”. Era `ndr[gostit[ de mod[ a;a c[a decis s[ creeze propriile modele derochii care o reprezentau. ~n prezent,conduce un imperiu interna\ional dedesign care include colec\ia principal[de ̀ mbr[c[minte care-i poart[ numele;i una secundar[ (mai accesibil[ capre\), o colec\ie pentru mirese,`nc[l\[minte, parfumuri, cosmetice ;iaccesorii. “Casa Herrera” este castelulei, iar ea se num[r[ printre creatorii detop ai lumii.

Crea\iile sale au fost purtate de ce-lebrit[\i de pe toate continentele, pre-cum ;i de fe\e regale, ca Prin\esa Elisa-beta a Yugoslaviei, ducesa de Feria dinSpania, Contesa Consuela Crespi, Pri-mele Doamne Jacqueline KennedyOnassis, Nancy Reagan, Michelle Oba-ma, precum ;i Prin\esa Margaret a Ma-rii Britanii. Ea e cea care a creat ;i rochia

de mireas[ a Carolinei Kennedy, fiicapre;edintelui John F. Kennedy.Utiliz]nd cele mai bune materiale ;icele mai frumoase imprimeuri, liniilecrea\iilor sale sunt suave ;i simple,gra\ioase ;i de bun gust. Cea care s-an[scut ;i ;i-a petrecut adolescen\a `nVenezuela consider[ c[ gustul este uni-versal ;i anumite elemente ca rafina-mentul, elegan\a, luxul ;i simplitateasunt indicatori constan\i ai modei de`nalt[ calitate. Articolele ei impecabile,de la costume, rochii de zi la cele desear[, denot[ modul ei de g]ndire.

S-a n[scut Maria Carolina JosefinaPacanins y Niño, ̀ ntr-o familie bogat[din Venezuela. Tat[l ei, Guillermo Pa-canins Acevedo, a fost o figur[ impor-tant[ `n avia\ia militar[ na\ional[, gu-vernator al Caracasului ;i pioner alavia\iei comerciale din Venezuela. Ma-ma ei, Maria Cristina Niño de Paca-nins, era o doamn[ elegant[ care a`nv[\at-o pe t]n[ra Carolina s[ se com-porte ;i s[ aib[ o \inut[ de o anumit[gra\ie ;i sensibilitate, dar ;i s[ devin[mai puternic[ prin disciplin[ ;i deter-minare. Herrera a participat la primaprezentare de mod[ couture `n Paris,pe c]nd avea doar 13 ani, `nso\ind-ope bunica ei, care a introdus-o astfel ̀ nlumea fascinant[ a modei. Aceast[ ex-perien\[ a fost una care i-a influen\atcu siguran\[ modul ̀ n care a privit hai-nele din acel moment. Pentru primulei bal `n lumea bun[ a purtat o rochiealb[ a Casei Lanvin. “Ochii mei au fostobi;nui\i s[ vad[ lucruri frumoase ̀ nc[din adolescen\[“, ̀ ;i aminte;te creatoa-rea.

Prima ei c[snicie, din care au re-

zultat dou[ fiice, s-a terminat cu undivor\, dar `n 1969 s-a rec[s[torit cuReinaldo Herrera, editor al publica\iei“Vanity Fair” ;i compatriot cu s]ngealbastru. Ea e cea care ;i-a creat rochiade mireas[, un model cu guler deschis;i pu\in deasupra genunchilor. S-austabilit la re;edin\a impun[toare dinVenezuela a lui Reinaldo, o construc\iece dateaz[ din 1590. Stilul lor de via\[,care presupunea nenum[rate c[l[torii`n cele mai fastuoase destina\ii, i s-apotrivit perfect Carolinei. Vorbea treilimbi - engleza, spaniola ;i franceza,c[l[torea foarte mult, ;i-;i cre;tea celepatru fiice `nconjurat[ de elegan\[. Acontinuat s[-;i aleag[ garderoba de lacei mai faimo;i designeri, dar s-a v[zutnevoit[ s[ fac[ mici modific[ri la elepe gustul s[u. A `nceput s[ colaborezecu croitorese, fiindc[ nu ;tia s[ coase.Atunci a ̀ ncercat s[ creeze c]teva \inutepentru prietenele ei.

Cea care a `ndemnat-o s[ creeze ocolec\ie de haine a fost prietena ei, ce-lebra Diana Vreeland, redactor-;ef la“Vogue”. Prima prezentare a avut suc-ces, a;a c[ Herrera, atunci `n v]rst[ de40 de ani, a decis s[-;i mute `ntreagafamilie la New York, unde ;i-a ̀ nfiin\atpropria companie, care `n prezent selaud[ cu magazine `n 104 \[ri din`ntreaga lume. ~ntre nenum[rate pre-zent[ri de mod[ ;i multe premii care i-au recunoscut meritele, Carolina Her-rera a continuat s[ `mping[ limitele,cre]nd piese care nu sunt doar frumoa-se, ci ;i u;or de purtat. “~n lumea modeise vorbe;te deseori despre vise. Modaeste o fantezie. Este o nebunie. Este unmister. Include ;i distrac\ie. Dar trebuie

s[ aib[ leg[tur[ ;i cu realitatea, deoarecee extrem de important ca femeile s[poat[ purta articolele ce sunt prezentate`n fiecare colec\ie.”

Cu toate c[ e dificil s[ aleag[ un ar-ticol preferat creat de ea, Carolina ad-mite c[ are o sl[biciune pentru colec\iasa de c[m[;i albe, o marc[ a stilului s[upersonal, at]t pentru c[ sunt practice,dar ;i pentru c[ sunt senzuale. “Oc[ma;[ alb[ este ̀ ntotdeauna foarte ele-gant[, dar ;i seduc[toare. Poate fi unelement `ntr-o \inut[ sobr[ sau `ntr-una de sear[. Seara o po\i combina cuo fust[ ampl[ de bal, iar ziua o al[turiunei perechi de pantaloni sau o fust[simpl[.”

Chiar dac[ a avut parte de oeduca\ie privilegiat[ ;i a avut posibili-tatea s[ poarte piese ale unor mari casede mod[ `nc[ de la v]rsta de 14 ani,Herrera sus\ine c[ stilul adev[rat nu\ine de etichetele hainelor. “Elegan\anu este definit[ ̀ n totalitate de hainelecu care e;ti `mbr[cat. Are leg[tur[ cumodul `n care te compor\i, cum vor-be;ti, ce cite;ti ;i ce alegeri faci. Po\i s[fii elegant ;i cu un efort minim.”

~ntr-o er[ a designerilor prefera\ide celebrit[\i ;i a articolelorasem[n[toare produse `n mas[, crea-toarea `;i respect[ munca la cel mai`nalt nivel. Ea nu face haine doar dedragul de-a le face> le creeaz[ fiindc[aceasta este chemarea sa. “Am o pasiu-ne pentru mod[ ;i de aceea continuis[ fac asta. Sunt la birou `n fiecare zi.Sunt implicat[ `n toate aspectele.”

Imperiul Herrera a devenit ;i o afa-cere de familie, fiica ei, Carolina Her-rera Baez, al[tur]ndu-se companiei ̀ n

1997 `n calitate de director de crea\ieal casei de parfumuri, ̀ n timp ce Patri-cia Herrera Lansing lucreaz[ al[turi demama ei `n echipa de design. “Ador s[lucrez cu ele pentru c[ ele v[d lucrurile`ntr-o lumin[ diferit[”, m[rturise;tedesignerul. Cu toate c[ so\ul ei nu faceparte din staff, Carolina `l consider[principala ei surs[ de inspira\ie ;i for\adin spatele succesului ei. “Reinaldo m-a `ncurajat tot timpul s[ fac ceea ceador, adic[ mod[. Ne respect[m unulpe altul ;i ne iubim. Dar respectul esteextrem de important.”

Cel mai de pre\ lux al creatoareipare s[ fie unul ce nu cost[ bani. “Luxulmeu preferat este via\a mea privat[.”Familia ei este cea mai important[, iarcelelalte dou[ elemente de care simtec[ are nevoie `n via\a ei sunt c[r\ile ;imuzica de orice fel. “Muzica este ocompanie constant[ pentru mine, lafel ca ;i c[r\ile mele. Uneori ascult mu-zic[ clasic[, alteori modern[, dar mu-zica e `ntotdeauna prezent[ `n via\amea.”

O alt[ constant[ `n via\a ei este,desigur, moda. :i aici nu e vorba doarde hainele din cele 129 de magazineale sale, ci despre descoperirea altorsurse de inspira\ie, reinterpretarea idei-lor mai vechi ;i crearea a ceva completnou ;i unic. “~nc[ mai am emo\ii ̀ nain-tea fiec[rei prezent[ri. Ador s[-mi v[dcrea\iile alunec]nd pe podiumul deprezentare, dar nu sunt niciodat[mul\umit[. ~mi spun `ntotdeauna c[s-ar fi putut ;i mai bine. Dar cred c[acesta este un semn bun, fiindc[ esteo provocare – s[ faci totul din ce `n cemai bine de fiecare dat[.”

Carolina Herrera, Prima Doamn[ a modei ;i simbol al elegan\ei

s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei ·

Documents