IAnul XIII Nr. 625 Duminic[ 15 februarie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Trucuri simple, dar utile pentru adoptarea unui stil de via\[ s[n[tos

Terapiile naturale v[ ajut[ s[ traversa\i mai u;or sezonul rece

PAGINA 8PAGINA 5

Vasile Koter ;i bucuria detaliilor

În 1944, 4.000 de ;vabi recruta\i de SS au fugit din jude\ cu armata german[

Preşedintele american BarackObama ar face aproape orice să-şipromoveze programul de sănătate(ObamaCare) în rândul america-nilor.

Şeful statului american a fostde acord să filmeze un clip haios şiautoironic pentru BuzzFeed, pen-tru a le da de veste americanilor căluni expiră termenul până la carepot subscrie pentru ObamaCareanul acesta, scrie ziarul New YorkPost în pagina electronică.

Obama atinge noi culmi aleunui comportament care nu carac-terizează un preşedinte, comentea-ză ziarul, ca protagonist al unui vi-deoclip de două minute intitulat"Lucruri pe care le fac toţi, dar des-pre care nimeni nu vorbeşte", lansatpe Internet joi.

În clip, Obama ţine un băţ pen-tru făcut selfie-uri, pozează laoglindă cu un aer serios, zâmbeşte,face cu ochiul şi multe altele.

La un moment dat îşi puneochelari de aviator, ca Joe Biden,sau se preface că trage cu pistolul,în faţa unei oglinzi. În altă postură,la oglindă, Obama scoate limba şiface cu ochiul.

El îşi promovează mesajul totla oglindă, făcându-se că nu pro-nunţă corect chiar termenul limităde înscriere în ObamaCare.

Clipul a fost înregistrat la CasaAlbă, după un scenariu în carepreşedintele aşteaptă un reportersă vină să-l intervieveze. "Pregăti-rea" sa dinainte de interviu esteprezentată în paralel cu pregătireareporterului, acasă.

PAGINA 10

PAGINA 3

Regele Felipe al VI-lea al Spa-niei a decis să-şi reducă salariul cu20%, în primul buget regal pe carel-a aprobat de la ascensiunea sa latron în iunie 2014, însă suma totalăpe care palatul regal o primeşte dela stat va rămâne neschimbată, la7,7 milioane de euro.

Reducerea salariului anual alregelui la 234.204 euro nu va con-duce la economii pentru contri-buabili, întrucât Felipe a mărit altecheltuieli. Pentru a stabili salariulsău şi pe cel al tatălui său Juan Car-los, care primeşte o alocaţie în ca-litate de fost rege, Felipe s-a con-sultat cu alţi şefi de stat europeni,inclusiv monarhi.

Juan Carlos va primi de acum187.356 de euro, reprezentând 80%din salariul lui Felipe. Prin com-paraţie, atunci când Juan Carlosera rege, prinţul Felipe câştiga 50%din salariul tatălui său.

Regina Letizia va câştiga128.808 euro, adică 55 la sută dinsalariul soţului său. Fosta reginăSofia, mama lui Felipe, va câştiga105.396 de euro.

Obama `;i promoveaz[ programul des[n[tate printr-un clip haios

Regele Spaniei `;itaie 20% din salariu

Aurel Popp a proiectat bustul lui

Carol al II-lea `n Gr[dina

Romei

Schi\a bustului semnat[ de Aurel Popp se g[se;te la Arhivele Na\ionale Satu Mare

Duminică, 8 fe-bruarie 2015, laMănăstirea „Por-tăriţa” din ŢaraOaşului a avut loco ceremonie de-osebit de emoţio-nantă. În cadrulslujbei obişnuite,apoi, la parastasulce a urmat, a fostcomemorat un omcare a trăit 102 ani,un om bun, un omcare a ajutat pe oricine, după pu-terile sale… oricând a fost soli-citat, ori când personal a consi-derat că poate să ajute pe cineva.La auzirea vorbelor preotului,mai mulţi din cei prezenţi, chiardacă nu l-au cunoscut, au scăpatlacrimi pentru cel pomenit întruDomnul.

Grecul Dimitriu Panaioti,căci despre el este vorba, s-a năs-cut în 1912 şi a trecut la cele

veşnice în 28 ianua-rie 2014, în locali-tatea Killini, din pe-ninsula greceascăPeloponez, lângăun port maritim, deo parte şi de alta cuo plajă dintre celemai frumoase, aco-lo unde o vacanță opoţi face plătind cumult mai puţin cape litoralul nostru.În mica localitate-

port, atunci când fără paşaportcu viză românul era obligat sărămână acasă, au ajuns mulţisătmăreni, unii cu viză, alţii fără.Omul avea un camping. A cazatacolo şi români. La unii le-a datşi de lucru, pe alţii i-a recoman-dat prietenilor. Sigur că a riscatmult cazând şi oameni care nuerau în regulă cu actele.

Dimitriu Panaioti a ajutat mai mul\is[tm[reni s[ se realizeze în Grecia

PAGINA 2

PAGINA 4

Imprimeurile abstracte,atuul femeii care vreas[ impresioneze

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/15 februarie 2015

~n anul 1935 Cerceta;ii Româ-niei, reprezenta\i la Satu Mare deComandamentul Legiunei Prin-cipele Nicolae au g]ndit un pro-iect de `nfrumuse\are al celebru-lui parc Gr[dina Romei. ~n planullor de amenajare au inclus ;i rea-lizarea bustului Regelui Carol alII-lea.

Cel care a ̀ ntocmit planul ;i schi\ele,urm]nd s[ se ocupe de realizarea lucr[riide art[ este nimeni altul dec]t marele ar-tist s[tm[rean Aurel Popp. La ArhiveleNa\ionale Satu Mare se p[streaz[ cores-ponden\a dintre artistul Aurel Popp ;icomandantul Legiunii Principele NicolaeSatu Mare, Emil Coconeț. Reproducemîn rândurile de mai jos documentele pecare le-am descoperit recent.

Bustul din bronz, a;ezat pesoclu din piatr[ nu trebuias[-l dep[;easc[ pe cel al luiKiss Gedeon

"Cerceta;ii României, ComandamentulLegiunei Principele Nicolae Satu MareNr. 80/5 ianuarie 1935

Domnule Profesor,Cerceta;ii primind în folosință Gră-

dina Romei au început să execute lucră-rile de reparare ;i de înfrumusețare re-clamate de atâta timp. În programul nos-tru de refacere am intercalat ;i un nouproiect, a cărui realizare o dorim atât noicomandanții cât ;i cerceta;ii. :i acestaeste< Bustul Regelui Carol II.

Cunoa;teți bine Grădina Romei, deciaveți posibilitatea de a cunoa;te cam celucrare am dori să executăm. Bustul amdori să-l a;ezăm pe soclul fostului bustal lui Kiss Gedeon. Mărimea să fie tota;a cum a fost cel din trecut.

:tim că ar trebui să facem un bustsau o statuie cu mult mai impunătoare,însă mijloacele noastre materiale suntrestrânse astfel că nu ne-am putea angajala o cheltuială mai mare.

Cunoscând valoarea artistică a lu-crărilor lor, legiunea dore;te a încredințaaceastă lucrare DV, rugându-ne a ne co-munica dacă doriți a executa lucrarea înbronz, cât va costa ;i când ar putea să fiegata.

Nu ne îndoim de bunele Dvs. senti-mente față de mi;carea Asociațiuneinoastre ;i suntem convin;i că ne dați omână de ajutor prin talentul DV. Vă ru-găm, Domnule Profesor, să binevoiți aprimi expresiunea înaltelor noastre con-siderente de stimă ce Vi-le păstrăm.

Sănătate!

Comandantul LegiuneiSecretar

Domniei - SaleDomnului Profesor Aurel Popp

artist-pictor"

Cerceta;ii `i cer artistului `ntocmirea unui deviz detaliat

Cerceta;ii României, Legiunea Princi-pele Nicolae Satu MareNr. 86/17.01.1935

“Către Domnul Profesor Aurel Popp, artist-pictor

Domnule Profesor,În urma convorbirei noastre cu pri-

vire la bustul M.S. Regelui Carol II avemonoare a Vă încredința cu executarea lu-crării acestei opere de artă rugându-văsă binevoiți a ne trimite un deviz detai-lat.

De asemenea Vă rugăm să binevoiția ne trimite planul complect al socluluibustului ca să-l dăm spre executaremae;trilor cioplitori.

Mul\umindu-vă prețiosul concurs ceni-l acordați, Vă rugăm Domnule profe-sor, primiți asigurarea distinselor noastrestime ce vă păstrăm.

Sănătate!

Comandantul LegiuneiSecretar

Conform devizului `ntocmitde Aurel Popp, valoarea total[ a lucr[rii a fost estimat[ la suma de 99.800 lei

“Devizal Monumentului "M.S. Regelui CarolII" în Grădina Romei din Satu Mare

1. Schițele Monumentului în scara1<200................................................gratis

2. Modelarea machetei monumen-tului în scara 1<10 .................. 1.500 lei

3. Turnarea în ghips a monumentu-lui....................................................600 lei

4. Modelarea figurei/ portretuluiM.S. Regelui Carol II în măsura indicată

în schițe....................................25.000 lei5. Turnarea în ghips a figurei mari

pt. turnarea în bronz... 4.000 lei6. Turnarea în bronz a figurii

mari..../aproximativ!/ ............ 20.000 lei7. Modelarea emblemei mari pentru

turnarea ei în bronz......................400 lei8. Turnarea în bronz a emblemei

mari/aproximativ!/....................3.000 lei9. Modelarea în ghips a inscripției

"M.S. Regele Carol II" ... 600 lei10.Turnarea în bronz a inscripției

"M.S. Regele Carol II"................1.800 lei11. Fundamentul din beton armat/

266x167x150 cm/aproximativ....6.000 lei12. Cioplirea alor 11 buc. de pietre

în măsurile notate pe tabloul pietrelor,adecă în măsurile indicate pe schițe, întotal 2,62 metri cubi din piatră rezistentă;i tare/ aproximativ/................20.000 lei

13. A;ezarea ;i fixarea pietrelor, pre-cum ;i a bustului, a inscripției ;i a em-blemei, conform schiței.............1.000 lei

14. Aranjarea jurului monumentului,nivelarea ;i lucrul de grădinărit....gratis.

Total 99.800

Satu Mare 20 ianuarie 1935Profesor Sculptor-pictor”

Lucr[rile urmau s[ `nceap[dup[ str]ngerea fondurilornecesare

“Cerceta;ii RomânieiComandamentul Legiunei PrincipeleNicolae Satu MareNr. 178 24.II. 1935

Domnule ProfesorRăspunzând la scrisoarea DV din 20

ianuarie 1935 avem deosebita plăcere dea vă comunica că Comandamentul Le-giunei noastre a aproblat planul ;i devizulîntocmit de DV cu privire la monumen-tul M.S. Regelui Carol II ce proiectăm a-l ridica în Grădina Romei.

Cu executarea acestui monument Văîncredințăm pe D-Voastră, însă din lipsamijloacelor materiale, Vă rugăm să nuîncepeți lucrările decât după avizul nos-tru, când vom realiza ;i fondurile nece-sare.

Vă rugăm Domnule Profesor să pri-miți încredințarea perfectei noastre stime;i considerațiuni.Sănătate!

Comandantul LegiuneiSecretar"

************

Din lipsa fondurilor proiectul nu amai fost dus la ̀ ndeplinire. Cinci ani mait]rziu, Regele Carol al II-lea a abdicat ;ia izbucnit Cel de-al Doilea R[zboi Mon-dial cu urm[rile sale binecunoscute.

Fosta statuie a lui Kiss Gedeon a fostrepus[ pe piedestal `n anul 2010. De re-marcat c[ partea rom]n[ nu este repre-zentat[ simbolic prin nicio personalita-te.

Dac[ tot se nume;te Gr[dina Romei,`n urm[ cu c]\iva ani a fost lansat[ ideeade a realiza o replic[ a Columnei lui Tra-ian. Proiectul a fost realizat de un artist;i se afl[ `n arhiva Informa\ia Zilei. Darca ;i `n cazul catargului din Pia\a Ro-man[, autorit[\ile locale promit multe,dar nu fac nimic.

A consemnat A. Zaharia

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Se `mplinesc 225 de ani de laapari\ia primului ziar tip[rit pe teri-toriul actual al Rom]niei - “Courierde Moldavie.” Primul num[r a ap[rutla 18 februarie 1790.

De;i anun\at[ ca bi l ingv[ -rom]n[ ;i francez[ – gazeta va oferi`n timp aproape numai ̀ n limba fran-cez[ informa\ii externe, ştiri diverseprecum ;i traduceri foiletoane dinapari\iile timpului. Ziarul a ap[rut `nincinta Palatului Ghica din Ia;i, peacele timpuri cartier general al cnea-zului Grigori Aleksandrovici Potem-kin, comandantul armatei ruse stabi-lite la Ia;i `n timpul r[zboiului ruso-turc.

Palatul Ghica a devenit cl[direaprimului a;ez[m]nt universitar dinRom]nia, fiind construit de c[tre Ma-tei Cantacuzino `n 1760 ;i v]ndut luiCostache Ghica `n 1792. Primul epi-sod care va propulsa acest palat `n is-torie este stabilirea aici `n 1789 a car-tierului general al cneazului Potem-kin.

Acesta a fost un general-feldma-re;al rus, demnitar al statului ;i amantal Ecaterinei a II-a, supranumit[ Eca-terina cea Mare, o figur[ emblematic[pentru istoria Rusiei Moderne. Cnea-zul Potemkin a f[cut mult[ v]lv[ `nr]ndul nobilimii moldovene prin ban-chetele nemaiv[zute de ie;eni. Aici afost adus pentru prima oar[ fastulcur\ii imperiale ruse ;i s-a dat tonulemancip[rii boierimii moldovene.Ace;tia au ̀ nceput s[ ias[ din izola\io-nismul auto-impus ;i au `nceput s[aib[ acces la tot ce `nseamn[ Ilumi-nismul European.

Generalul a fost un cuceritor, se-duc]nd multe so\ii ;i fiice de boierip[m]nteni. De altfel, moartea cnea-zului, survenit[ ̀ n 1791 nu departe deUngheni, `n locul numit Cr];ma luiTalpa, se pare c[ ar fi fost o r[zbunarea moldovenilor, s[tui de aventurileamoroase ale acestuia prin Ia;i.

~n tipografia de propagand[ a luiPotemkin a fost editat ;i tip[rit ;i acestprim ziar de pe teritoriul actual alRom]niei, “Courier de Moldavie”. Deredactarea în limba română se ocupaScarlat Sturza, ginerele lui ConstantinMoruzzi. De;i acest ziar este conside-rat ca primul ziar ap[rut `n actualaRom]nie, totu;i primul ziar românescpropriu-zis este considerat “Albinaromânească”. Ziarul condus de Ghe-orghe Asachi a apărut în acelaşi oraş,în 1 iunie 1829.

225 de ani de laapari\ia primului ziar

`n |[rile Rom]ne

ISTORIE"Domnule ComandantCu referire la adresa Dumneavoastră no. 86-17/I- 1935, cu onoare Vă anexez aici< 1. 2 buc. schițe, 2. 1 buc. tablou al pietrelor, 3. 1 buc. deviz a "Monumentului M.S. Regelui Carol II",

cu onoare Vă ofer executarea din punctele 2. în preț de 1.500 lei, 3. în preț de 800 lei, 4. în preț de 25.000 lei, 5. în preț de4.000 lei, 7. în preț de 5.000 lei, 8. în preț de 400 lei, 10. în preț de 600 lei În total pentru suma de 37.300 lei din care văinvit a scădea încă 5%.

Vă rog Domnule Comandant ca în caz, dacă vă convine planul ;i oferta mea, Să binevoiți a încheia cu mine contractulîn care Vă rog să luați terminele de plătire după împrejurările DVstre, iar pentru terminul executării lucrărilor oferite demine, Să binevoiți a lua un termin de două luni de la iscălirea contractului.Domniei Sale Domnului Emil Coconeț, Comandant al Legiunei Principele Nicolae Satu Mare

Aurel Popp a proiectat bustul luiCarol al II-lea `n Gr[dina Romei

Statuia urma s[ fie amplasat[ pe locul `n care este ast[zi Kiss Gedeon

Director editor< Ilie S[lceanu

Turnul din imagine aflat ̀ n Gr[dina Romei a fost d[r]mat ̀ n urm[ cu patru ani.El oferea suportul pentru Columna lui Traian

Schi\a statuii regelui Carol al II-lea realizat[ de Aurel Popp (ArhiveleNa\ionale Satu Mare).

15 februarie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

R~ZBOIPotrivit datelor lui Ernst Hauler, în 1944 peste 4.000 de şvabi

au fugit din judeţul Satu Mare odată cu armata germană aflatăîn retragere. Comunităţile şvăbeşti au fost zdrobite de aceste eve-nimente, precum şi de deportările din 1945.

Din lucrarea “Consideraţii pri-vind primul val de recrutare SS din1942 în judeţul Satu Mare” scrisăde Sarandi Tamas și publicată învolumul “Studii şi comunicări, se-ria istorie - etnografie - artă” dinanul 2008, redăm mai jos câteva ex-trase. (Intertitlurile aparţin re-dacţiei).

SS-ul a fost înfiinţat în 1925 pentruprotecţia personală a lui Hitler. În 1929în fruntea lui a fost numit Heinrich Him-mler, care l-a transformat în organizaţiaviolentă a ideologiei naţional-socialiste.Unităţile armate ale SS au apărut curânddupă accesul la putere al naziştilor, prinînfiinţarea unităţilor de menţinere a or-dinii. Efectivul SS a fost completat pe ba-ză de voluntariat, printre cei obligaţi laserviciu militar. În 1939 s-a organizat bi-roul de recrutare pentru unităţile armateale SS, Waffen SS. Deoarece recrutareadin Germania a întâmpinat numeroaseobstacole din cauza Wehrmacht-ului,atenţia s-a îndreptat către germanii dinafara graniţelor, transformaţi cu timpulîn rezerve SS.

Prima recrutare în SS şi şvabii sătmăreni

Acţiunea de recrutare s-a desfăşuratîn totalitate pe bază de voluntariat. Acestfenomen este important în cazul şvabilorsătmăreni, oferind indicii preţioase pri-vind stadiul regermanizării acestora.

Există două statistici referitoare laprima recrutare în SS, desfăşurată în1942, deşi niciuna nu oglindeşte rezul-tatele finale. Ambele au fost elaboratede jandarmerie, prima pe 28 februarie1942, iar a doua peste două săptămâni,pe 19 martie 1942.

Privind recrutările din regiunea Ca-reiului, este relevant un raport al poliţiei,conform căruia recrutarea s-a desfăşuratsub coordonarea a trei ofiţeri SS, fărăprezenţa vreunui delegat maghiar. Tineriişvabi au sosit în oraş pe sănii, purtândsteagul maghiar şi simboluri Volksbund.Conform aceluiaşi raport, în entuziasmuliniţial circa 600 de persoane s-au pre-zentat în faţa comisiei de recrutare şi ma-joritatea s-au dovedit a fi apţi din punctde vedere militar.

Recrutarea i-a vizat doar pe vorbitorii de germană

Deşi în unele sectoare există diferenţeimportante în ceea ce priveşte limba ma-ternă şi naţionalitatea, am luat în consi-derare datele legate de limba maternă,presupunând că – fiind vorba de recru-tare voluntară – au intrat în armata ger-mană cei care vorbeau curent germana.Această tendinţă este confirmată şi desurse, conform cărora doar cu ocazia ce-lei de a treia recrutări au fost luate şi per-soane asimilate în totalitate, vorbitoarede limbă maghiară. Desigur, toate acesteanu înseamnă că indivizi negermani nuse alătură armatei germane cu ocaziaunei recrutări voluntare, deşi acest lucruera interzis în acordul maghiaro-german.Proporţional cu populaţia germană a re-giunilor, reprezentarea era următoarea<din Bačka 7,36% recruţi, din Budapestaşi împrejurimi 1,36%, din regiuneaBistriţei 7,6%, iar din Satu Mare 8,46%.

Se pune întrebarea< de ce au intratgermanii din afara graniţelor Germaniei,aşa-numiţii „germani populari”, în ar-

mata germană?Trebuie să luăm în considerare şi ar-

gumentele logice, cum ar fi dotarea maibună, echipamentul de calitate, îndepăr-tarea de molestarea continuă pe care osufereau în armata maghiară, spiritul deaventură. Pe lângă toate aceste fenomene,s-a dovedit decisivă regermanizarea,conştiinţa naţională germană renăscută,care îi determina să se considere parte anaţiunii germane şi datori să răspundăcererii imperiului, chiar dacă acest lucruînsemna voluntariat în armata germană.Aspectul discutat a fost important în spe-cial cu ocazia primei recrutări în SS, cândmajoritatea recruţilor voluntari au fostinfluenţaţi de ideologie.

Literatura de specialitate se referă laacest prim val de recrutare folosind ter-menul generalizator de „recrutare în SS”.Cu ocazia primei recrutări însă, regulileerau relativ severe, impunînd o anumităînălţime şi forţă fizică. Majoritatea celorcare au fost declaraţi apţi nu au îndeplinitîn totalitate condiţiile de acceptare întrupele SS, fiind repartizaţi în schimb înarmata germană, în Wehrmacht.

Influenţele ideologiei naziste -regermanizarea

Ceea ce este evident chiar la primavedere în compararea celor patru sec-toare de jandarmerie avute în discuţieeste numărul mic al recruţilor care pro-veneau de pe teritoriul de după Trianonal Ungariei. De altfel, acest fenomen esteremarcat şi de surse, care menţioneazăcă germanii reveniţi la Ungaria în anii1939-41 aveau sentimente germane multmai înflăcărate, fiind influenţaţi de ideo-logia nazistă începând din anii 30.

Un alt rezultat surprinzător este legatde sectorul IX, care, exceptând şaseaşezări, cuprinde localităţi sătmărene.Paradoxul situaţiei se datorează unei con-cepţii adânc înrădăcinate în conştiinţacontemporanilor, aceea că şvabii din SatuMare se află la gradul cel mai înalt deasimilare din întreg bazinul carpatic, iarîncercările de regermanizare s-au lovitaici de multe obstacole şi au avut rezultatediferenţiate. În comparaţie cu celelaltetrei sectoare, „indicatoarele” germanilordin această regiune erau mai slabe dintoate punctele de vedere. Proporţia lorera de doar 24,5% în aşezările în cauză(în comitat, reprezentau abia 2% din po-pulaţie), în timp ce în celelalte trei sec-

toare, germanii erau prezenţi în proporţiede aproape 50%. Cei a căror limbă ma-ternă era germana erau şi mai puţini. Deasemenea, germanii constituiau popu-laţia majoritară în doar cinci localităţi(dintre care trei în judeţul Bistriţa- Nă-săud).

Pe baza surselor, putem schiţa maimulte ipoteze referitoare la prima recru-tare în SS. Una dintre acestea se referă lasituaţia materială a recruţilor< în timp cedin teritoriile Ungariei de azi s-au pre-zentat cei săraci, din Transilvania deNord şi din Bačka s-au oferit voluntaricei cu mijloace materiale mai bune. Dupădatele cunoscute în prezent, aceste afir-maţii nu pot fi nici confirmate, nici in-firmate. Potrivit unui raport din epocă,autorităţie germane erau mulţumite decomportamentul germanilor din terito-riile revenite la Ungaria (Transilvania deNord şi Bačka) cu ocazia primei recru-tări. Având în vedere că dintre cei 19.000de voluntari, peste 10.000 erau originaridin Bačka, satisfacţia lor este uşor deînţeles. O altă ipoteză sugerează că aceiacare s-au prezentat cu ocazia primei re-crutări erau membrii activi ai organizaţieigermane, provenind din regiuni undeasimilarea era înaintată, iar renaştereanaţională începuse abia de curând. Afir-maţia a fost făcută în legătură cu terito-riile de după Trianon, de aceea dorim săanalizăm în continuare cât de valabilăeste ea pentru Satu Mare.

La recrutările desfăşurate în sectorulIX s-au prezentat persoane din 27 de lo-calităţi. Dintre acestea, şase făceau partedin judeţul Bistriţa-Năsăud, respectiv Bi-hor, fiind din acest motiv ignorate în ana-liza următoare. Două dintre cele 21 deaşezări rămase (Mérk şi Vállaj) au fostanexate Ungariei după 1918, dar, în mo-mentul recrutării, făceau parte din SatuMare. O altă localitate, Hododul,aparţinea comitatului Sălaj în 1942, darpoate fi considerată ca făcând parte dinregiunea Satu Mare din cauza apropieriigeografice, care implica o similaritate aproblemelor germanilor localnici şi a ce-lor sătmăreni după anul 1918.

Proporţia voluntarilor din cele 21 delocalităţi rămase este cea mai mare înMérk şi Vállaj.

Şvabii din zona Careiului erauputernic asimilaţi de maghiari

Vom analiza în continuare datele pri-

vind cele 19 localităţi reanexate la Unga-ria cu prilejul arbitrajului de la Viena.Rezultatele obţinute pe baza recensă-mântului din 1910, când asimilarea şva-bilor era mai înaintată şi regermanizareaîncă nu începuse, sunt următoarele< gra-dul de asimilare este cel mai mare în sa-tele şvăbeşti din regiunea Carei, care eraşi cea mai populată (localităţile din zonaCarei se află pe ultimele locuri la numă-rul de locuitori de limbă germană). Dintrei localităţi vorbitorii de limbă germanăau dispărut complet, în timp ce într-unuldintre sate numărul lor era mai mic de10 persoane. Prin contrast, în localităţiledin zona Ardudului proporţia şvabiloreste cea mai ridicată (primele şase loca-lităţi ca populaţie vorbitoare de limbagermană sunt situate în această regiune,vezi tabelul 1). Pe primele două locuri seaflă două localităţi care nu aparţin ni-ciunui grup de sate şvăbeşti, Sâi şi Ho-morodu de Jos.

Comparând aceste date cu numărulcelor intraţi în SS, imaginea este mai di-versă. Sâi se află tot pe primul loc, cu 48de voluntari. 4 localităţi din primele 10sunt din regiunea Ardud, dar pe locul IIse află un sat.

Satele şvăbeşti din regiunea Carei,mai asimilate, beneficiază de cele maimari procente de recrutare raportat lanumărul vorbitorilor de limbă germană.Pe baza celor demonstrate mai sus, teoriapotrivit căreia cei mai mulţi germani aufost recrutaţi din localităţile unde asimi-larea era în stadiul cel mai avansat esteadevărată.

Consecinţele dramatice ale recrutării şvabilor în Waffen SS

Recrutările în SS au avut consecinţedrastice pentru germanii din Ungaria, şiprin urmare şi pentru şvabii din SatuMare. La retragerea armatei germane, fa-miliile germane au fost somate să-şi pă-răsească locuinţele. Membrii familiilorcelor intraţi în SS au fost cei care au răs-puns în cea mai mare măsură. Potrivitdatelor lui Ernst Hauler, în 1944 peste4.000 de şvabi au fugit din judeţul SatuMare odată cu armata germană aflată înretragere. Comunităţile şvăbeşti au fostzdrobite de aceste evenimente, precumşi de deportările din 1945.

A consemnat V. Nechita

În 1944, 4.000 de ;vabi recruta\i de SS au fugit din jude\ cu armata german[

Este vorba de tinerii care s-au `nscris `n Waffen SS `n februarie-martie 1942

Recrutările în SS au avut consecinţe drastice pentru germanii din Ungaria, şi prin urmare şi pentru şvabii din Satu Mare

Unul dintre cei mai străluciți co-mandanți militari din istoria sașilor ar-deleni a devenit un criminal de războiîn toată regula după ce s-a înrolat înWaffen SS. Generalul Artur Phleps adevenit un motiv de rușine, din cauzacrimelor de război comise în fosta Iu-goslavie.

Artur Phleps s-a născut în anul1881, în localitatea Biertan, din județulSibiu. A devenit student al AcademieiMilitare Imperiale din Pressburg, Bra-tislava de azi. La finalul cursurilor, afost trimis ca ofițer în Tirol, apoi a fostadmis la cursurile Academiei MilitareTereziene, cea mai renumită școală mi-litară din Austro-Ungaria, unde eraupregătiți ofițerii superiori.

La izbucnirea Primului RăzboiMondial, Artur Phleps a fost trimis sălupte pe frontul din Serbia, apoi în iar-na 1914-1915 a devenit ofițer pe frontuldin Galiția, în Carpați, unde a luptatîmpotriva armatei țariste. Tânărul ofi-țer sas a fost trimis în 1915, după in-trarea Italiei în război împotriva Pute-rilor Centrale, să lupte în Alpi, iar în1916 a fost transferat din nou în Car-pați, pentru a lupta împotriva ArmateiRegale Române. În ianuarie 1917, el aajuns din nou în Tirol, unde s-a distinsprin vitejie. Artur Phleps fusese înain-tat la gradul de locotenent-colonel, iarla finalul războiului, după destrămareaAustro-Ungariei, s-a întors în Transil-vania.

General al armatei române

În 1918, a preluat comanda GărziiNaționale Săsești, un corp de armatăcare a luptat alături de Armata RegalăRomână și de Garda Națională Româ-nă, condusă de locotenent-colonelulFlorian Medrea, împotriva armatei Re-publicii Ungare a Sfaturilor, care inva-dase Transilvania. Artur Phleps a fostavansat la gradul de colonel de cătreRegele Ferdinand I al României, dupăce, printr-o acțiune curajoasă, la tre-cerea Tisei, a salvat armata română carea ocupat apoi Budapesta. La finalulcampaniei din 1919, Artur Phleps afost înrolat în Armata Regală Română.Este cel care a transformat Vânătoriide Munte din România într-o armă deelită. În anii 1930, avansat la gradul degeneral, el a devenit consilierul militaral Regelui Carol al II-lea. Însă a criticatdeschis camarila regală ;i a fost trecutîn rezervă.

Criminal nazist de război

În acest context, Artur Phleps a ce-rut să servească în armata germană.Cei născuți în afara granițelor Germa-niei erau automat înrolați în trupeleWaffen SS. Generalul român ArturPhleps a devenit astfel colonel german,în cadrul Diviziei Viking. Inițial a fosttrimis pe frontul de Est, apoi, după cea primit rangul de general SS, a fosttrimis să lupte împotriva partizanilordin Balcani. Vreme de trei ani, ArturPhleps a fost cel mai de temut adversaral lui Iosip Broz Tito. Unitățile coman-date de el, Divizia SS Prinz Eugen șiapoi Corpul V de Vânători de Munte,erau renumite prin duritate.

În iunie 1944, Artur Phleps a fosttransferat în România, pentru a orga-niza evacuarea populației săsești și șvă-bești din Transilvania și Banat, în fațaînaintării trupelor sovietice. ~n 21 sep-tembrie 1944, a fost capturat de sovie-tici în Șimand și executat.

A consemnat V. A.

Unul din cei maitemu\i generali SS era n[scut ̀ n Ardeal

4 Informa\ia de Duminic[/15 februarie 2015

LOCALEÎntre cei care au ajuns (cu paşaport, dar fără viză) la campingul

omului de omenie Dimitriu Panaioti s-au numărat şi Maria şi VasileBumb. Pe Vasile l-a făcut pescar, iar pe Maria a dus-o să lucreze la sereşi solarii, după care i-a pus pe amândoi la cules de măsline.

Născut în anul 650 `.Hr. înoraşul Mytilene (din insula gre-cească Lesbos), Pittacos a fost unimportant om de stat grec, cares-a distins prin înţelepciune, pru-denţă, discreţie şi onestitate. Tatăllui Pittacos era trac.

În urma victoriei obţinute împo-triva atenienilor, Pittacos a devenitconducător al oraşului Mytilene, pe ca-re l-a guvernat timp de 10 ani, timp încare a dat numeroase legi şi, prinînţelepciunea sa, şi-a pus amprentaasupra ora;ului-port A guvernat cuajutorul claselor populare, pe care le-a favorizat, reducând puterea nobili-mii.

Pittacos era un om de o nobleţe ra-ră, pe care şi-a dovedit-o mai alesatunci când l-a iertat şi i-a redat liber-tatea celui care i-a ucis fiul, spunând

că “iertarea este mai bună decât răz-bunarea”.

Întrucât era vin din belşug pe In-sula Lesbos, pentru a-i abate pe oamenide la beţie, Pittacos a dat o renumit[lege care dubla pedeapsa pentru oricegreşeală comisă în stare de ebrietate.

Datorită uriaşei sale înţelepciuni şia bunătăţii sale deosebite, după 10 anide guvernare (595 – 585 i.Hr.), Pittacosa renunţat de bunăvoie la conducereaoraşului Mytilene, motivând< “Am fostsperiat să-l văd pe Periandru din Co-rint devenind tiranul concetăţenilorsăi, după ce le-a fost tată. Este foartedificil să fii mereu integru“.

După abdicare, cetăţenii i-au dăruitlui Pittacos, în semn de preţuire, unteritoriu vast, pe care Pittacos l-a dăruitzeilor, iar pentru dânsul şi-a oprit doaro mică parte, spunând că “jumătateaeste mai mare decât întregul“.

Nobleţea sufletească şi-a dovedit-

o şi atunci când a refuzat banii oferiţide regele Cresus (al Lidiei), explicândcă are de două ori mai mult decât îşidorea, deoarece moştenise averea fra-telui său, care nu avusese copii.

Pittacos este considerat unul dincei “Şapte Înţelepţi” ai Greciei Antice,deoarece a fost renumit pentru înţelep-ciunea sa încă din timpul vieţii sale.Unui om care caută un om vrednic,Pittacos i-a spus< “Dacă-l cauţi cu preamultă grijă, nu-l vei găsi niciodată“. Ladiferite alte întrebări, înţeleptul a răs-puns astfel< “Ce este plăcut?” – “Tim-pul”. “Ce este nevăzut?” – “Viitorul”.“Ce este sigur?” – “Pământul”. “Ce estenesigur?” – “Marea”.

Iată care sunt cele mai cunoscutesfaturi şi cugetări ale sale<

“Ar trebui să ştii ce oportunităţi săalegi.” (deviza lui Pittacos din Mytile-ne)>

“Pe om îl cunoşti când deţine pu-

terea.”>“Nu face aproapelui tău ceea ce nu

doreşti să ţi se facă.” (Regula de Aur)>“Nu spune dinainte ce ai de gând

să faci, pentru că, dacă nu izbuteşti, varâde lumea de tine.”>

“Orice lucru faci, să îl faci bine.”>“Este greu să devii un om cu ade-

vărat integru.”>“Datoria oamenilor prudenţi este

să prevadă greutăţile înainte de ivirealor şi să le împiedice să apară, iar da-toria celor curajoşi este ca, atunci cândgreutăţile se ivesc, să le înfrunte.”>

“Nu vorbi de rău nici pe prieteni,nici pe duşmani.”>

“Iubeşte cumpătarea.”>“Preţuieşte adevărul, fidelitatea,

îndemânarea, inteligenta, sociabilitateaşi prudenţa.”>

“Nu mustra pe nimeni pentru ne-norocirea care l-a lovit, de teamă să numânii pe zei.”

Duminică, 8 februarie 2015, laMănăstirea „Portăriţa” din ŢaraOaşului a avut loc o ceremoniedeosebit de emoţionantă. În ca-drul slujbei obişnuite, apoi, la pa-rastasul ce a urmat, a fost come-morat un om care a trăit 102 ani,un om bun, un om care a ajutatpe oricine, după puterile sale…oricând a fost solicitat, ori cândpersonal a considerat că poate săajute pe cineva. La auzirea vorbe-lor preotului, mai mulţi din ceiprezenţi, chiar dacă nu l-au cu-noscut, au scăpat lacrimi pentrucel pomenit întru Domnul.

Grecul Dimitriu Panaioti, căci des-pre el este vorba, s-a născut în 1912 şia trecut la cele veşnice în 28 ianuarie2014, în localitatea Killini, din penin-sula grecească Peloponez, lângă unport maritim, de o parte şi de alta cu oplajă dintre cele mai frumoase, acolounde o vacanță o poţi face plătind cumult mai puţin ca pe litoralul nostru.În mica localitate-port, atunci când fă-ră paşaport cu viză românul era obligatsă rămână acasă, au ajuns mulţi ro-mâni, unii cu viză, alţii fără. Omul aveaun camping. A cazat acolo şi români.La unii le-a dat şi de lucru, pe alţii i-arecomandat prietenilor. Sigur că a ris-cat mult cazând şi oameni care nu erauîn regulă cu actele.

Prietenia dintre familia Bumbdin Pășunea Mare ;i Panaioti

Între cei care au ajuns (cu paşaport,dar fără viză) la campingul omului deomenie Dimitriu Panaioti s-au numă-rat şi Maria şi Vasile Bumb. Pe Vasilel-a făcut pescar, iar pe Maria a dus-osă lucreze la sere şi solarii, după care i-a pus pe amândoi la cules de măslineş.a.m.d. Nu au câştigat mult, dar autrăit bine, au avut unde locui şi au şi

economisit. După ce şi-au construit ocasă ca lumea în satul lor, Păşunea Ma-re, comuna Călineşti-Oaş, şi-au cum-părat o casă şi în localitatea natală a luiDimitriu Panaioti, Killini, desigur aju-taţi şi de acesta.

Se face că după ce Maria şi VasileBumb şi-au cumpărat casă în penin-sulă, Dimitriu, devenit între timp "bu-nic adoptiv” - nici mai mult nici maipuţin – a hotărât să locuiască în casafamiliei Bumb, iar fiica şi băieţii săiau rămas să-l viziteze numai, ori să fievizitaţi de tatăl lor. Cam douăzeci deani au trecut de când soţii Bumb auajuns în peninsula Peloponez, l-au cu-noscut pe Dimitriu Panaioti, şi-aucumpărat propria casă,apoi l-au adus

la ei pe minunatul grec, îngrijindu-l cape un părinte. La 28 ianuarie 2014,cum spuneam, Dimitriu Panaioti, învârstă de aproape 102 ani, a plecat sprecele veşnice, iar duminică, 8 februarie2015, la Mănăstirea „Portăriţa” dinŢara Oaşului bunul grec a fost come-morat printr-o slujbă de pomenire şiparastas, cei ce nu l-au uitat fiind Mariaşi Vasile Bumb.

Carte autobiografică, scrisă la 100 de ani

De precizat că, atunci când a împlinito sută de ani de viaţă, Dimitriu Panaiotia fost solicitat de către o editură dinAtena să scrie o carte autobiografică.

A scris-o, cartea a fost publicată şi exis-tă. Maria şi Vasile Bumb au în micalor bibliotecă un exemplar al cărţii gre-cului care a trăit mai mult de un se-col… la doar câţiva zeci de kilometride Olimp.

Autograful scris de mâna binefă-cătorului lor înseamnă pentru ei maimult decât un talisman, ceva asemă-nător cu o icoană sfântă, făcătoare deminuni.

Maria Bumb ne mărturiseşte că eaşi soţul Vasile nu ştiu atât de bine a citişi a scrie în limba greacă încât să poatăface o recenzie a cărţii, dar zice că pri-cep atâta încât să-şi dea seama că esteo carte valoroasă, o carte ce ar puteasta la baza unui scenariu de film, căci

fiecare pagină înseamnă o viaţă trăităîn bună pace, dar nu de puţine ori şi caîn mijlocul unui uragan. Căci DimitriuPanaioti nu a pornit de la ţară, ca apoisă devină cineva într-o mare metro-polă. El a plecat din Atena, lăsând oafacere în domeniul alimentaţiei pu-blice, s-a dus la ţară, în peninsula Pe-loponez… spre a munci efectiv în agri-cultură, a câştiga bani… ştiind ce săproducă şi cum sâ vândă. A produs şia vândut cantităţi importante de avo-cado, obţinând şi venituri pe măsură.În mijlocul plantaţiei, şi-a construit unchamping, iar la taverna acestuia îi ser-vea pe clienţii săi cu păstrăvi la grătardin eleşteul său de alături. Iar dacă eştigrec şi nu ai în proprietate m[slini…nu e în regulă. Despre fructul său pre-ferat, avocado, află din cărţi că acestaare un gust neobişnuit la început, dargustându-l de mai multe ori, vei ajungesă-l apreciezi tot mai mult. Fructul esteo recomandare negreşită a specialişti-lor. Deosebit de bogat în fibre – atâtinsolubile cât şi solubile, vitamine şipotasiu, unul dintre cei mai buni anti-oxidanţi.

Dar… ne luăm cu vorba… câte nupoţi afla dintr-o carte scrisă de unulcare a depăşit suta de ani. Dimitriu Pa-naioti a şi iubit, s-a implicat în viaţacomunităţii şi, mai ales, a fost respectatde ceilalţi. A avut o fată şi cinci bă-ieţi… de mulţi ani era văduv, dar amers mai departe… Pe fiica sa, pe fe-ciori, dar şi pe oşenii Maria şi VasileBumb, în casa cărora a locuit ani buni,spre finalul vieţii sale, i-a învăţat că unom de nimeni şi de nimic nu trebuiesă fie învins.

Dimitriu Panaioti a fost de maimulte ori în Rom]nia, în Păşunea Ma-re, în Ţara Oaşului, dar şi în Maramu-reş, ultima dată după ce împlinise osută de ani. I-au plăcut aceste melea-guri… Acum este la Domnul, iar Mariaşi Vasile Bumb îl regretă cu siguranţă.

A consemnat Ioan A.

Pittacos din Mytilene a pedepsit dublu infractorii be\i

Dimitriu Panaioti s-a născut în 1912 şi a trecut la cele veşnice în 28 ianuarie 2014, în localitatea Killini, din peninsulagrecească Peloponez

Grecul Dimitriu Panaioti a ajutat mai mul\i s[tm[reni s[ se realizeze în Grecia

Bust al lui Pittacos (Luvru)

15 februarie 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATETemperaturile sc[zute ̀ ncetinesc ritmul de func\ionare al sistemului imunitar.Asfel celulele se deplaseaz[ mai lent, fapt ce diminueaz[ reac\ia imunitar[,l[s]nd astfel timp microorganismelor s[ se instaleze `n corp.

Vremea ne influen\eaz[ orga-nismul, voin\a ;i emo\iile, leg[tu-ra fiind de foarte multe ori clar[;i `n mod cert biologic[.

~n sezonul rece fiecare aparat ;i sis-tem al organismului uman se confrunt[cu anumite boli sau complica\ii specifice,categoriile cele mai afectate fiind copiii,b[tr]nii ;i bolnavii cronici.

Aparatul respirator

Pentru aparatul respirator ̀ n aceast[perioad[ predomin[ bolile infec\ioaseproduse `n special de virusuri, inclusivde cele gripale. Aceste boli pot fi grupate`n infec\ii acute ale c[ilor respiratorii su-perioare ;i ̀ n infec\ii bronho-pulmonare.Frecvente sunt rinitele acute sau rino-faringitele virale care se manifest[ prininflama\ie, obstruc\ie nazal[, tuse, febr[,frisoane. Gripa se manifest[ mai brutal,cu stare general[ grav alterat[, febr[ ma-re, cefalee, fotofobie, dureri musculare,frisoane.

Unul dintre motivele principale aleapari\iei infec\iilor de acest fel ̀ n perioa-da iernii este aglomerarea oamenilor `nspa\ii `nchise. Totodat[, c]nd e frig necurge nasul. Mucoasa nazal[ lichid[ totmai frecvent[ este de fapt strategia orga-nismului uman de a `nc[lzi aerul rece,`nainte ca acesta s[ ajung[ `n pl[m]ni.~ns[ tocmai acest proces natural scadeprotec\ia `n fa\a microrganismelor dinexterior, care p[trund mult mai u;or `norganism, tocmai datorit[ acestei barieremult prea umede.

Aerul rece `ngreuneaz[ respira\iaprin `ngustarea c[ilor respiratorii, ceeace face s[ se vehiculeze cantit[\i mici deaer. Acest lucru ̀ i afecteaz[ pe astmatici,put]nd provoca crize.

~n sf]r;it, temperaturile sc[zute ̀ nce-tinesc ritmul de func\ionare al sistemuluiimunitar. Asfel celulele se deplaseaz[ mailent, fapt ce diminueaz[ reac\ia imuni-tar[, l[s]nd astfel timp microorganisme-lor s[ se instaleze `n corp.

Cel mai bun tratament al virozelor ̀ lreprezint[ repausul ̀ n cas[, cu tempera-tur[ de interior mai mare, b[i fierbin\i,ceaiuri calde, suplimente naturale bogate`n enzime, vitamine ;i s[ruri minerale.

Pot fi folosite cu succes suplimentecu vitamina C, zinc, ulei de c[tin[, uleiuride cimbru, busuioc sau lavand[.

De asemenea, extractul de muguride carpen singur sau `n asociere cu altegemoderivate ajut[ la calmarea spasme-lor din tuse ;i la cicatrizarea mucoaseibron;ice. Are ;i un efect regenerativ asu-pra \esutului hepatic, formarea de trom-bocite, fiind ;i un cicatrizant la nivelulcolonului.

Aparatul cardio-vascular

Temperaturile foarte sc[zute agra-veaz[ bolile cardio-vasculare. Astfel, fri-gul poate fi vinovat de apari\ia sau ac-centuarea hipertensiunii arteriale, insu-ficien\ei cardiace, arteriopatiilor, insufi-cien\ei circulatorii la nivelulextremit[\ilor ;i `ndeosebi a ischemieicardiace. Foarte periculos pentru car-diaci este ;ocul hipotermic. Se ;tie, hi-

potermia apare atunci c]nd corpul umanse r[ce;te `n mai mare m[sur[ fa\[ decapacitatea lui de a o sintetiza.

Pentru a preveni anumite st[ri grave,pe l]ng[ tratamentul cu medicamente desintez[ este foarte util[ folosirea supli-mentelor alimentare cum sunt uleiul depe;te, coenzima Q10, p[ducelul, v]scul,talpa g];tii ;i unele gemoderivate sautincturi.

Se recomand[ evitarea expunerii pre-lungite la frig ;i umezeala care poate de-termina o vasoconstric\ie ce poate ducela apari\ia unui puseu hipertensiv saumai grav, la infarct. Pacien\ii cu astfel deboli trebuie s[ evite fumatul, b[uturilealcoolice, alimentele s[rate ;i excesul ali-mentar de orice fel, care poate producetulbur[ri la nivelul vaselor arteriale pe-riferice.

Aparatul urinar

La nivelul aparatului urinar se pot`nt]lni mai frecvent infec\iile de tracturinar, mai ales la femei ;i prostatitele lab[rba\ii care deja au hipertrofie benign[de prostat[. Acestea se manifest[ prinurinare deas[, dureri la mic\iune, modi-fic[ri ale culorii ;i mirosului urinei.

~n aceste cazuri sunt utile suplimen-tele cu rol antiseptic, antiinflamator ;iimunostimulentele.

Pot fi folosite uleiurile de cimbru ;ibusuioc, tincturile de ienup[r, coada ca-lului, afine ;i meri;or.

Ceaiurile de fructe cum sunt dec[tin[, m[ce;, afine sunt de asemenea defolos. La pacien\ii cu hipertrofie de pros-tat[ se pot asocia capsulele de urzic[ cutincturile de pufuli\[ ;i ghimpe ;i deto-xifian\i.

Ing. chimist Mircea Georgescutel.0721.202.752

Pentru a preveni anumite st[ri grave, pe l]ng[ tratamentul cu medicamente de sintez[ este foarte util[ folosireasuplimentelor alimentare

Terapiile naturale v[ ajut[ s[ traversa\i mai u;or sezonul rece

Aproape oricine face urticarie dac[un timp pielea sa se afl[ `n contact cumateriale sau produse iritante. Mai alesdac[ ave\i o piele sensibil[ pute\i facedermatite de contact prin expunerea las[pun, detergen\i, `n[lbitori ;i solven\i.Rezult[ ro;ea\[, arsur[, b[;ici, m]nc[ri-me, leziuni ale pielii ;i chiar petes]nger]nde, explic[ speciali;tii.

Merge\i la dermatolog!

Unele persoane fac o dermatit[ multmai accentuat[ ;i prelungit[ ca r[spunsla contactul cu anumite materiale inofen-sive pentru al\ii. Aceste persoane au der-matit[ alergic[ de contact, iar substan\elecare o declan;eaz[ sunt cunoscute subnumele de alergene.

Cele mai des `nt]lnite alergene sunt<nichelul, un metal folosit adesea la con-fec\ionare ramelor, bijuteriilor ieftine ;ia cataramelor> cimentul care face priz[lent> cosmetice, vopsea de p[r ;i parfu-muri> plante ;i flori ca daliile, primulele;i crizantemele. Aproape orice poate de-clan;a o urticarie, inclusiv alimentele ;imedicamentele. Dac[ nu pute\i identifica;i `ndep[rta cauza alergiei, trebuie s[ v[prezenta\i la pediatru, la dermatolog saula o clinic[ de alergologie pentru testespecifice.

O urticarie care se `ntinde pe o su-prafa\[ mare a corpului poate fi un semn

de boal[ infec\ioas[, mai ales dac[ se aso-ciaz[ cu febr[ mare ;i stare general[proast[. Adresa\i-v[ medicului ̀ n specialdac[ e vorba de un copil. S-ar putea s[fie nevoie de antibiotice dac[ exist[ co-lec\ii purulente sau cruste aurii tipicepentru impetigo. :i alte boli de piele potfi confundate cu dermatita de contact,precum psoriazisul, eczema atopic[ saudermatita seboreic[.

Merge\i la medic dac[ ave\i o urtica-rie care< nu d[ semne de vindecare dup[5-6 zile> apare dup[ ce lua\i un medica-ment> apare la mai mult de o persoan[

dintre cei apropia\i.

Urticaria la aditivi

Expunerea la conservan\ii ;i aromelefolosite `n cremele de m]ini, lo\iuni ;ialte produse cosmetice de ̀ ngrijire a pieliiproduce multor persoane urticarii. De-tergen\ii de vase ;i produsele de cur[\eniepentru uz casnice, s[punurile, ;ampoa-nele ;i balsamurile de p[r pot provoca ;iele dermatite de contact.

Dac[ ;ti\i c[ un anumit aditiv v[ d[reac\ii, citi\i etichetele produselor cuaten\ie pentru a-l evita. Identifica\i-l ;ifolosi\i numai produsele care nu v[ pro-voac[ nepl[ceri dermatologice. Dac[ utiliza\i un anumit produs decur[\at ;i face\i irita\ii schimba\i-l.De asemenea adezivii chimici din pro-dusele cauciucate, mai ales din m[nu;ilede latex pot provoca adesea reac\ii aler-gice ;i urticarii, inclusiv m]nc[rime, sen-za\ie de arsur[ ;i chiar leziuni `n band[.Ele sunt frecvente la persoanele care uti-lizeaz[ m[nu;i de cauciuc str]mte.

Dac[ remarca\i irita\ii ale pielii `nurma purt[rii m[nu;ilor de cauciuc re-comandarea speciali;tilor este s[ leschimba\i. M[nu;ile de cauciuc f[r[pudr[ pot fi mai pu\in alergenice, darpute\i `ncerca m[nu;ile din vinilin saualte variante sintetice.

A consemnat :tefania Cri;an

Alergeni care pot declan;a o urticarieNe g[si\i `n Satu Mare,

str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare ;i

la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST

6 Informa\ia de Duminic[/15 februarie 2015

RE}ETE

Pr[jitur[ tradi\ional[cu nuci

Tr[istu\[ cu pui

Modul de pregătire<

Făina, untul, zahărul cristalin, unou, şi drojdia înmuiată în prealabil `nlapte călduț și îndulcit se amestecă bine,se mai adaugă lapte călduţ până seobţine consistenţa dorită. Se frământăbine şi se împarte în două bucăţi egaleși se lasă să crească, într-un loc călduț,acoperit cu un prosop de bucătărie.După ce a crescut, prima se întinde cusucitoarea, se aşează în tava unsă în

prealabil cu unt sau margarină, iar bla-tul se unge foarte subţire cu gem. Găl-benuşul celor 7 ouă rămase se amestecăbine-bine cu zahărul pudră, se adaugămiezul de nucă, coaja de lămâie, apoişi albuşurile bătute spumă tare și se în-tinde compoziţia peste blatul din tavă.Se întinde şi cealaltă jumătate a alua-tului şi se acopeă cu ea umplutura. Seaşează în cuptorul preîncălzit şi se coa-ce la foc potrivit, iar când este gata sepresar[ cu zahăr pudră, sau se acoperăcu o glazură de ciocolată încălzită.

Ingrediente< 350 g de făină, 200 g de unt,

70 g de zahăr cristalin, 200 g za-hăr pudră, 8 ouă, 10 g drojdie în-muiată în lapte călduţ şi ̀ ndulcitcu puţin zahăr, 200 g miez de nu-că măcinată, 2 linguri gem decaise, piersici, sau vişine, coajarasă de la o lămâie, 2-3 pliculețede zahăr vanilat, puţin lapte.

Mod de preparare<

Se mixează ingredientele pentruclătite și se lasă aluatul să se odihneascătimp de 20 de minute. ~n tigaia ̀ ncinsă,unsă cu puțin ulei, se coc pe r]nd clă-titele. După fiecare clătită se poate pi-cura în tigaie câte o picătură-două deulei. Pieptul de pui se fierbe ̀ n apă ușorsărată, timp de circa 30 de minute. ~ntr-un alt vas se fierb și ciupercile, curățate`n prealabil de coajă și bine spălate.După ce s-au fiert, atât carnea, cât și

ciupercile se lasă să se scurgă, apoi setaie mărunt. Partea albă a firelor deceapă se toacă foarte fin și se căleșteușor în cele două-trei linguri de uleiapoi se stinge cu o lingură - două deapă. După ce se mai călește așa 2-3 mi-nute, se adaugă ciupercile, carnea, bu-suiocul mărunțit, apoi se condimen-tează cu sare și piper, după gust. Seamestecă pentru un minut, apoi se iaumplutura de pe foc și se ̀ ncorporeazăsmânt]na. Se pune umplutura pe clătiteși cu câte un fir de ceapă verde le leg[mca o trăistuță.

Ingrediente< Pentru clătite< 2 ouă, 60 g de

făină, 150-200 ml de lapte, 30 mlde ulei (se fac clătite fără zahăr!)

Pentru umplutură< 400 g depiept de pui (file), 200 g de ciu-perci, două - trei linguri de ulei,o 1 lingură de sm]nt]nă, un firde busuioc, sare, piper (dupăgust), o legătură de ceapă verde.

Crem[ de conopid[

Modul de pregătire<

Conopida se curăţă de frunze şi sespală în apă sărată, după care se punela fiert în 2 litri de apă rece împreunăcu cantitatea necesară de sare și se lasăsă fiarbă, până când se înmoaie. Odatăînmuiată, se desprind câteva bucăţele,iar restul se pisează prin sită. Peste un-tul topit într-un vas separat se presară

făină, se călește câteva clipe, având grijăsă nu se îngălbenească. Se stinge cu unpăhărel din zeama în care am fiert con-opida. După câteva clocote se amestecăcu conopida pasată, lăsând crema s[se frământe la foc domol. Se drege cuoul bătut cu smântâna și se amestecăbine cu ajutorul unui tel. După ce se iade pe foc, se lasă să se răcească puțin,apoi se adaugă usturoiul pisat și pă-trunjelul verde tocat fin. Se serveșteunsă pe pâine, sau pe pâine prăjită.

Ingrediente< Un kg de conopidă, 100 g de

unt, 80 ml de smântână (nu preagrasă), 2 ouă, 20 g de făină, câ-teva frunze de pătrunjel verde,sare și piper după gust, 3 căței

de usturoi.

Sup[ evreiasc[ de zarzavaturi

Mod de preparare<

Din făină, doar cu apă şi sare seface un aluat mai tare pentru tăiţei,care apoi se răzuiesc şi se lasă puţin lauscat. Ceapa se taie cubuleţe mărunte,iar zarzavaturile curăţate se feliazăsubţire. În circa 2/3 din cantitatea deuntură se căleşte mai întâi ceapa, pânăcând devine sticloasă, apoi se adaugăzarzavaturile feliate, se călesc şi acestea,

se condimentează după gust, apoi sestinge cu circa un litru de apă, adău-gând şi verdeţurile. În untura rămasăse călesc tăiţeii, până când devin gal-ben-aurii. Se adaugă la supă şi se fierbepână când se înmoaie toate ingredien-tele. Tăiţeii se pot înlocui cu crutoaneprăjite în untură de gâscă, dar în acestcaz se adaugă la supă doar la servire.Tot la servire se poate adăuga şi puţinăsmântână, dar atunci își pierde carac-terul specific bucătăriei elene.

Ingrediente<

O legătură de zarzavaturi câtmai proaspete, o gulie, o legăturăde frunze de ţelină, pătrunjel ver-de, o ceapă de mărime potrivită,2 linguri de untură de gâscă (sepoate suplini cu ulei), 100 g defăină albă (cernută), sare, piper,boia de ardei, ghimbir măcinat.

Secara este cunoscută drept un furajpentru animale, dar adesea se foloseşteşi în gastronomie, în mod special încompoziţia pâinii de secară, dar şi în in-dustria celulozei. Sunt puţini cu sigu-ranţă cei care îi cunosc şi efectele tera-peutice. Secara este o cereală anuală şiplantă medicinală originară din Asiade Sud Est şi Asia Mică. Seminţele desecară sunt remedii de succes în hiper-tensiunea arterială, hipervâscozitateasangvină.

În scop fitoterapeutic, dar şi în ali-mentaţie, se utilizează boabele (se-minţele).

Compoziţie

Secara este considerată pe nedreptmai mult un furaj decât o plantă ali-mentară. Cu toate acestea, trebuie săştiţi că secara se poate încadra şi la ca-tegoria plante medicinale dacă ar fi săne luăm după conţinut (13% proteine,2% grăsimi, 2,5% celuloză, 80% hidraţide carbon, vitaminele A, B1, B2, C, E,K, PP, fier, calciu, fosfor, magneziu, po-tasiu, substanţe azotate), proteine, ami-noacizi esenţiali, dar şi după bolile tra-tate cu ajutorul ei. Ea mai conţine foartepuţine grăsimi (lipsite de colesterol), fi-bre, proteine şi carbohidraţi.

Previne ateroscleroza

Secara este o plantă anuală cu tulpiniînalte, ce se cultivă în general pentruhrana animalelor. Consumată de om,secara previne afecţiunile vasculare, hi-pertensiunea, dar şi ateroscleroza. Maimult, este indicată spre a fi consumatămai ales de persoanele sedentare.

Seminţele secarei sunt energizante,remineralizante, emoliente, laxative, se-dative, având un rol important în flui-dificarea sângelui.

Această cereală-minune se poateutiliza pentru a înlătura sau calma ab-cesele, adenita, afecţiunile vasculare,afecţiunile inimii, amigdalita, anginadifterică, arsurile, ascaridoza, ateroscle-roza (prevenire), bufeurile (de căldură),constipaţia, contuziile, diabetul, enterita,enurezisul, epistaxisul, excitaţia cere-brală, hemoroizii, hepatita cronică, her-nia, hipertensiunea arterială, hipervâs-cozitatea sangvină, infarctul miocardic,inflamaţiile renale şi gastrointestinale,leucoreea, menopauza, menstruaţia di-ficilă, negii, panariţiul, pneumonia, se-dentarismul, supuraţiile, tuberculozaganglionară.

Preparate uşor de realizat

Cel mai uşor mod de a beneficia desubstanţele conţinute de secară este fiesă mâncaţi pâinea preparată din aceastăplantă, fie să beţi decoctul. Acesta sepoate realiza dacă fierbeţi 30 g de se-minţe într-un litru de apă.

O altă metodă de a consuma secara<puneţi o lingură cu făină de secară în-tr-o cană cu 250 ml de apă la tempera-tura camerei. După opt ore strecuraţi.Este nevoie de trei căni cu astfel de pre-parat pe zi.

Constipaţia, bolile renale, cele deinimă, dar şi afecţiunile interne se vin-decă mai uşor cu ajutorul mlădiţelor desecară. Puneţi la încolţit o mână de se-minţe de secară. Când au încolţit şimlădiţele au ajuns la circa un centime-tru, tăiaţi-le şi spălaţi-le foarte bine.Daţi-le apoi prin maşina de tocat şi pu-neţi peste ele miere. Luaţi câte trei-patrulinguriţe de trei ori pe zi.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Secara, remediu desucces în hiper-

tensiunea arterial[ ;icalmarea abceselor

Secara este o plantă anuală cu tulpini înalte, ce se cultivă îngeneral pentru hrana animalelor. Consumată de om, secara pre-vine afecţiunile vasculare, hipertensiunea, dar şi ateroscleroza.

15 februarie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~Dac[ dori\i s[ fi\i la mod[, dar ;i comod[ ̀ n acela;i timp nu tre-buie s[ face\i mare efort. Uneori accesoriile fac diferen\a. Franjurilesunt la mare c[utare anul acesta.

De cele mai multe ori atuncic]nd marii designeri auprezent[ri ne minun[m de \in-utele lor extravagante, care de celemai multe ori nici m[car nu suntpurtabile. |inutele prezentate nuse potrivesc stilului zilnic ;i deaceea este bine s[ “fur[m” doarceea ce ni se potrive;te.

Dac[ dori\i s[ fi\i la mod[, dar ;i co-mod[ ̀ n acela;i timp nu trebuie s[ face\imare efort. Uneori accesoriile fac dife-ren\a. Franjurile sunt la mare c[utareanul acesta. O fust[, o po;et[ sau o geac[cu franjuri sigur va atrage aten\ia celordin jur ;i ve\i c[p[ta instantaneu un lookfoarte r]vnit.

Poate v[ mai aduce\i aminte de co-pil[rie ;i de salopetele specifice acelorvremuri. Ei bine afla\i c[ salopetele aurevenit la mod[. Sunt `n tendin\e ;i celelargi ;i cele str]mte. Trebuie doar s[ v[sim\i\i bine `n salopeta pe care o purta\i;i s[ o accesoriza\i ̀ ntr-un mod potrivit.

|inuta `ntr-o singur[ culoare

Dac[ v[ place o culoare `n mod spe-cial ;i vre\i s[ fi\i din cap p]n[ ̀ n picioare`mbr[cat[ `n aceea;i nuna\[ nu e nicioproblem[. Ro;ul este `n tendin\e ;i nuve\i da gre;.

C[ma;a lung[ este foarte apreciat[`n r]ndul fetelor ;i `n func\ie de mate-rialul folosit poate fi purtat[ cu botine,pantofi, sandale sau cizme.

Imprimeurile abstracte sunt mereu`n tendin\e. Carouri, sfere, dreptun-ghiuri, toate te vor cuceri pentru c[ pur-tate `ntr-un mod adecvat te vor scoatedin anonimat ;i oriunde ve\i merge pri-virile vor fi atrase asupra dumneavoastr[.

C]nd vine vorba de mod[, Vic-toria Beckham este f[r[ `ndoial[un exemplu de urmat. Fiecareapari\ie a ei este spectaculoas[ ;inici m[car un fir de p[r nu `i st[nearanjat.

Urm[rit[ cu atent, ea ne spune de fie-care dat[ cum s[ ne ̀ mbr[c[m ̀ n diferiteocazii. A;adar, dac[ vrem s[ mergem `nparc, la o plimbare relaxant[ putem optapentru o pereche de jean;i evaza\i, ni;teplatforme ;i un top.Dac[ vrem s[ ie;imla un film cu prietenii tot ce trebuie s[ fa-cem este s[ ne schimb[m blugii `n uniiskinny ;i s[-i asort[m cu un pulover tri-cotat ;i tocuri.

C]nd mergem la restaurant ;i nu ;timce s[ ̀ mbr[c[m, Victoria Beckham ne d[un exemplu simplu, dar de efect. O rochiemini, cu un croi simplu `ntr-o nuan\[pastelat[ va fi cu siguran\[ alegerea ideal[.

C]nd mergem la club putem p[strarochia, dar culoarea trebuie s[ fie cevamai `ndr[znea\[. Un ro;u vibrant ar fialegerea perfect[. Botinele decupate potasorta foarte bine rochia.

Oriunde am merge, `n Victoria Bec-kham, fashionista principal[ a timpuluiprezent, vom g[sim mereu un exempludemn de urmat.

Victoria Beckham, un exemplu de urmat

Imprimeurile abstracte, atuul femeii care vrea s[ impresioneze

8 Informa\ia de Duminic[/15 februarie 2015

DIET~

Cele mai multe sfaturi privindpierderea `n greutate se refer[ lace e bine s[ m]nc[m ;i la ce e bines[ renun\[m atunci c]nd vrem s[sl[bim. ~n ultima vreme `ns[ s-adovedit c[ putem ajunge la greu-tatea corporal[ dorit[ dac[ facemmici schimb[ri `n stilul de via\[.

Pentru a reu;i acest lucru trebuies[ \inem cont de c]teva lucruri foartesimple. Dac[ reu;im, atunci vom sl[bif[r[ mare efort ;i f[r[ a aduna frustr[ricare de obicei se instaleaz[ atunci c]ndne ab\inem de la ceea ce ne place.

Primul lucru la care ar trebui s[ neg]ndim este s[ alegem o farfurie maimic[. Cercet[torii spun c[ dac[m]nc[m dintr-o farfurie mic[ avemseza\ia c[ m]nc[m mai mult ;i astfelsa\ietatea apare mult mai repede. Ace-ia;i cercet[tori spun c[ furculi\a trebuies[ fie mare. Astfel vom crede c[m]nc[m mai mult pentru c[ vom reu;is[ luăm pe furculi\[ mai mult[ m]nca-re.

Nu pu\ine au fost d[\ile ̀ n care amfost ̀ nconjurate de b[rba\i atunci c]ndam luat masa. Dac[ recapitul[m acelemomente ne aducem aminte c[ ne-afost jen[ s[ m]nc[m “cot la cot” cuei. Acesta poate fi un mic secret`n pierderea `n greutate cucondi\ia s[ nu recuper[m lacin[.

Citi\i cu aten\ie eticheta

Un studiu efectuat a dovedit c[ oa-menii care citesc cu aten\ie eticheteleproduselor m[n]nc[ cu 5% mai pu\in

dec]t persoanele care nu sunt intere-sate de acest lucru. De aceea este bines[ citim informa\iile nutri\ionale aleproduselor pe care dorim s[ le m]nc[mpentru c[ a;a ne vom da seama c]t des[n[toase sunt acestea.

C]nd vrem s[ sl[bim trebuie obli-gatoriu s[ m]nc[m mai pu\in. Putemface acest lucru dac[ `nainte de mas[bem 2 pahare de ap[. Acest lucru ne va`mpiedica s[ m]nc[m tot din farfurie.

Sta\i la televizor sau munci\i pe cal-culator p]n[ t]rziu? Asta ̀ nseamn[ c[sunte\i expu;i luminii ̀ n timpul nop\ii;i risca\i s[ acumula\i mai mult[ gr[si-me. A;adar, evita\i c]t pute\i serile pre-lungite `n fa\a televizorului.

Cu siguran\[ prin cas[ au mair[mas tenta\ii precum ciocolata careoric]nd v[ poate deschide apetitul ;ipute\i “p[c[tui”. Cel mai bine este s[pune\i pe cineva s[ le ascund[ ;i s[ nuv[ fie `n vizor. Dac[ nu ve\i ;ti unde

sunt ascunse dulciurile cu siguran\[v[ va fi mult mai u;or s[ urma\i dieta.

Prietenii care pot m]nca orice f[r[ s[ se `ngra;e

Dac[ ave\i prieteni care pot m]ncaorice f[r[ s[ aib[ probleme cu greutateatrebuie s[ sta\i departe de ei ̀ n aceast[perioad[. Tenta\iile sunt foarte mari ;ipentru c[ ei nu se confrunt[ cu pro-blema kilogramelor `n plus nu vor`n\elege dorin\a dumneavoastr[ de asl[bi.

Oricum am calcula, atunci c]ndvrem s[ sl[bim trebuie s[ fim aten\i latot ce mi;c[. De la apa pe care o bemla fiecare miez pe p]ine pe care `l`nghi\im, dar nimic nu este imposibil.

Beneficiile fructelor asupra or-ganismului nostru sunt foarte cu-noscute. Sursa de vitamine ;i ca-loriile pu\ine sunt doar c]teva dinacestea. ~n acest num[r al supli-mentului “Informa\ia de Dumi-nic[“ vom vorbi despre portocale;i cum putem sl[bi cu ajutorul lor.

Dieta cu portocale o pute\i \inetimp de 3 s[pt[m]ni. ~n func\ie de me-tabolism dumneavoastr[ ve\i puteasl[bi p]n[ la 5 kilograme. Pentru a evitadezechilibrele care pot ap[rea ̀ n orga-nism aceast[ diet[ nu se va \ine maimult de 2 ori pe an.

~n aceste zile nu se vor consumapr[jeli, produse de patiserie, dulciuri,fast-food ;i nici paste f[inoase. Trebuie

s[ ave\i trei mese principale ;i por-tocale la discre\ie.

Alimente permise

~n primele 2 s[pt[m]ni, pe l]ng[portocale, ave\i voie s[ m]nca\i ou[fierte, fulgi de orz ;i de ov[z. ~n ulti-mele zile ale dietei pute\i introduce`n alimenta\ie legume pe care le pute\iconsuma ̀ n stare crud[, fierte, ̀ n sup[,la cuptor sau sub form[ de salat[.

~nt[rirea imunit[\ii, combatereaconstipa\iei, cur[\area colonului, pu-rificarea s]ngelui, tratarea hemoroizi-lor sunt doar c]teva din beneficiileaduse de consumul de portocale. Dac[ve\i face ;i mi;care cu siguran\[ luptacu kilogramele `n plus va fi c];tigat[.

Oricum am calcula, atunci c]nd vrem s[ sl[bim trebuie s[ fimaten\i la tot ce mi;c[. De la apa pe care o bem la fiecare miez pep]ine pe care `l `nghi\im, dar nimic nu este imposibil.

Trucuri simple, dar utile pentru adoptarea unui stil de via\[ s[n[tos

Beneficiile portocalelor asupra

organismului

15 februarie 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

Începând cu acest număr suplimentul Informaţia Zilei de Du-minică reia publicarea paginii de Literatură - Cultură şi Artă.

Începând cu acest număr supli-mentul Informaţia Zilei de Dumi-nică reia publicarea paginii de Li-teratură - Cultură şi Artă.

Ne-am propus să promovăm înaceastă pagină poezii, proze,eseuri, critică literară şi unele lu-crări de grafică ale scriitorilor şiartiştilor sătmăreni. În speranţa căaceastă pagină stârneşte iubitoriide literatură şi artă, aşteptăm co-laborările dumneavoastră.

În acest număr publică prozăsemnată de George Terziu şi deGheorghe Creţu, alături de poeziescrisă de Liliana Lazăr şi GheorgheCormoş. Membrii Cenaclului Afirmarea la ;edin\a din 28 ianuarie

Din crea\iile membrilor Cenaclului Afirmarea

LITERATUR~

George Terziu< Lec\ia de psihologie

Doamna Clara este o femeie de-centă, care în timpul vieţii a avut maimulte porecle< Filozoafa, Freud, Matre,Poeta. În fiecare din acestea se putearegăsi. Tinereţea a însemnat şi anumiteporniri boeme, cum ar fi purtarea uneigenţi sau poşete fără fund, numai aşade amorul artei, cât şi a unui tricouimprimat cu un schelet, de genul celorpuse pe stâlpi. Cu textul< nu atingeţi,pericol de moarte. Le făcuse chiar ea,printr-o metodă simplă, cu un şablonprin care pulveriza vopseaua. Aparatulera făcut chiar de ea din două mine depix lipite,una intră într-un borcănelcu vopsea etc,etc.

Doamna Clara are o fată,Liliana,fată simplă, frumoasă, cu unînceput de zâmbet sarcastic pe faţă.Comunica destul de sec cu mama şiasta de când creştea, creştea, creştea.Avea cam cu 4 cm mai mult decât ma-ma, psiholoaga. Doamna Clara profesapsihologia la Liceul Eminescu, Lilianaera elevă în clasa a IX-a la Liceul Sla-vici. Să nu zică cineva că este protejatăde mama.

De când divorţase, doamna Claraera un permanent izvor de învăţături

pentru fiica ei. Îi plăcea mai ales să re-pete, de parcă asta ar fi făcut toată viaţa<

-Nu trebuie să faci niciodată de-osebire între oameni. Acuma avem vo-ie să spunem, pe vremea mea nu aveamvoie, că oamenii sunt egali în faţa luiDumnezeu! În\elegi? Educaţia oferităde mamă în decursul timpului era co-rectă şi mai conţinea< să nu furi, să numinţi etc.

Numai că într-o bună zi Liliana ve-nise îmbufnată acasă şi replică mamei<

- Să ştii că este foarte greu să spunnumai adevărul, aşa cum m-ai învăţat!I-am spus unui coleg la şcoală că e tâm-pit, chiar e tâmpit, şi m-a lovit cughiozdanul în cap!

- Da’ de ce naiba i-ai zis?- Păi dacă m-ai învăţat să spun ade-

vărul!Doamna Clara amuţi. Nu se aştep-

tase la asta. Îşi aminti însă de nenu-măratele momente din viaţa ei, atuncicând spusese ce gândeşte şi câte pro-bleme au urmat. Dar atunci… cum săspună fetei că e bine să mintă? Să o în-veţe să mintă? Poate că porunca aceeadin Biblie este ca o lege care nu are şinormele de aplicare, cum se întâmplăfrecvent la guvernul actual. Poate căDumnezeu, în lumea Lui, are aceastăposibilitate, doar acolo, în cer, toţi

sunt sfinţi. Dar aici…Pentru prima dată doamna Clara

nu a ştiut ce să spună fetei şi mai binea tăcut.

Dar ieri s-a întâmplat ceva şidoamna Clara era obsedată. Trecânddin întâmplare prin parcul central, peundeva pe lângă fântânile ţâşnitoare,pe o bancă, fiica ei, unica ei fiică, dis-cuta atentă cu un băiat. Asta nu eraproblema, mereu îşi imagina că va apă-rea un băiat în calea fetei ei. Dar pân-dindu-i de după o tuf[, văzu cu sur-prindere că băiatul este mai scund de-cât fata ei. Şi arăta ca dracu, scuze deexpresie. Cu nasul cârn şi faţa osoasă.Tuns cocoş, părea chiar urât. Cu pan-taloni în două culori etc,etc. De parcădin tot oraşul ăsta fata ei nu putea găsiun băiat mai de soi. Acuma nu BradPitt, dar nici aşa! Observă apoi că înzilele următoare fata venea acasă parcătot mai îngândurată şi cu o paloareciudată pe faţă. Şi apoi…

- Mamă, tu ai fost îndrăgostită detata?

DoamnaClara încremeni.Îndr[gostită în niciun caz. Poate exci-tată. Şi pentru că trebuia să lămureascălucrurile urgent, îşi luă fata pe depar-te<

- Da ce, tu eşti?

- Cine ştie, poate… zâmbi Lilianamisterioasă.

- Uite care e treaba, fată, o luăatunci direct doamna Clara.Te-am vă-zut acum câteva zile pe o bancă în parc.Era un băiat mai scund ca tine. Despreel e vorba?

- Da, despre el! Tonul ferm al feteio convinsese pe doamna Clara că răultrebuie tăiat din rădăcină.

- Măi fată, dar de ce naiba în oraşulăsta mare, nu ai putut găsi şi tu pe ci-neva mai arătos? Că ăla arată ca ozdreanţă. E urât, ce mai!

- Aha, răspunse fata. Şi îşi privimama drept în ochi. Şi o privi, şi oprivi…

- De ce mă priveşti aşa, tu nu vezică eşti drăguţă? Poţi fi prietenă cu oricebăiat, dar nu cu ăsta!

- Înţeleg, spuse fata şoptit. Ştii ceva,mamă? Tu mereu şi mereu m-ai în-văţat să nu fac deosebire între oameni.George e un băiat deosebit, aparte. Amce vorbi cu el, citeşte mult. Uit cumtrece timpul cu el. Şi uite ce cred eu<şi pe băieţii urâţi trebuie să-i iubeascăcineva. Ce zici?

Şi îşi luă gentuţa, trântind uşile.În urma ei, doamna Clara rămase în-mărmurită. Nu mai înţelegea chiar ni-mic.

Liliana Doboş<

O ceaşcă de poezie

Viaţa -ca o scurtă poezie-se revendică obraznicdin aburii unei ceşti de cafea.

Dacă e savurată-n doi,plăcerea-ntunecatăamplifică rezonanţe poetice,deschizându-le buzelorun regal al senzualităţii.

Dacă e savurată-n singurătate<un egoism prizat incomodîşi cere timpii de confesiune.

Dacă o cafeate savurează rafinat,în clipe-pulbere de scorţişoară,acordă-i din singurătatea tamăcar o-nghiţitură.

Confesiunea unui pilot

Într-o clipăşi se perindă prin faţa ochiloro viaţă - poezia lui Dumnezeu-.

Îţi suprimi idealismul,transpunându-te brutalîn contingentul deplin şi ironic aleternei treceri.

În peştera gândurilor tale,ajungi la limita vieţiiŞi cazi, pe un versant al timpului,te arunci la picioarele lui Dumnezeuai vrea să-i ceri, brusc, îndurare,dar bătăile intense ale corduluidispersează orice visŞi viaţa ţi se scurge din ochi,prin mâinişi degete.

Se sfărâmă,de stânciletranscendentului.

Simţicum ţi se pulverizeazăfiinţa şi conştiinţa.Te întorci cu faţa spre Dumnezeire.

*nu ştiu pentru dumneavoastrădar mie florileşi varietatea înălţimilorsunt ca noxele emisede ochii lui Dumnezeu...

*dacă nu dezlegăm alergăriledin inimile noastreo să ajungem să ne târască clişeeleîn cearta lorde a imita moartea...

*surâsul<acest distanţier al împăcării...

*

când dansează peneluldin trupul lui se prelingcele mai tulburătoare acorduriale luminii neterminate.

*semnul tânguiriiurcă în braţele subţiri ale speranţeica o silabă de catedralăpe înălţimea trufiei...

* zăpada<praful de ten al eternităţii?!

*monogramă<dacă în visul meu n-ai fieu cred, mamă, c-aş orbi.

Calul dădea cu picioarele-n coaste.Ajunser[ în marginea câmpiei, acolounde începea satul. Acolo era balul celmare. Calul şi călăreţul se opriră.

Ion coborî de pe cal, îl legă de gardşi intră în sala de bal. Îşi roti privireade-a lungul pereţilor, apoi îşi îndreptăochii spre perechile care dansau. Iubitalui, cu capul rezemat de umărul unuifl[c[u zdravăn, dansa visătoare în rit-mul tangoului.

Deodată, ochii lui Ion scăpărară şi-n mâna lui îşi făcu loc, ca într-un cuibde pasăre, un cuţit cu buton. Se apropiede perechea cea mai fericită din aceasear[ şi apăsând drăcuşorul care zăceaîn mâna lui, stingherindu-l, acesta zbu-ră drept în inima neîntinată a tinereifecioare care se prăbuşi ca o pasăre ne-vinovată la picioarele unui vânător ne-îndemânatic.

Într-o clipă totul se opri. Parcă numai exista timp. În locul acestuia exis-tau doar două priviri care se înfruntau,se măsurau, se analizau. Ion, parcă ne-având nicio urmă de regret, cu toatec[ în suflet plângea moartea iubitei sale,îi venea să urle de durere. Cu cuţitul înmână se uita fix în ochii fostului dan-

sator. Erau prieteni vechi. Grigore ştiacă Ion e gelos. Pe Clara au iubit-oamândoi. Ion era logodnicul Clarei. Seuita fix în ochii lui Grigore. Muzica eramută. Lumea din bal se uita la cei doibărbaţi, nimeni neştiind ce va urma.

Grigore, într-un sfârşit întrebă<- De ce?- Atâta a fost!Într-o străfulgerare, momentul fa-

tal s-a făcut simţit. Ion şi-a străpunsinima, nu înainte de a-i spune lui Gri-gore< “Sunt alături de Clara”, şi se pră-buşi. Atât a mai rămas. Două cadavre,muzica mută, priviri disperate, uluiteşi nechezatul unui cal ce-a rămas fărăstăpân.

Dacă aş muri când poezia moareÎn metafora prea sfântă din altarAş lua cu mine doar stihuri de BalaŞi-un pumn de ţărână de pe hotar.

Dacă aş muri cum moare nemurireaCu glasul de lebădă în ultim ceasAs vrea să-ngân o scoică la urecheO şoaptă doar de ultim bun rămas

Dacă aş muri cum moare asfinţitulDupă zenitul umbrelor din varăEu l-aş ascunde-n munţii de pe lunăSă ne privească blând în primăvară

Cravaşa

Cravaşa gândurilor brumate de amintirispintecă aerul condensat de zile acum doar nişte treceri sterpezite

Vechi cum îmi sunt şi petrecerile cu prie-teniiacum plecaţi prea devremepe calea fără bariere

Corolarul sfielnic al unui paus întru veşnică aducere aminteun semn al dorului de voi

Pagin[ coordonat[ de Ioan Ani\a;

Gheorghe Cre\u< Cuibul de pasăreGheorghe Cormoş< Iernii (cer)

Vorbe de îngânat suspine

eu cerdin cerun stern de fier

să pot ascuteîn voluteun jad de neadin sufla Ta.

Vasile Bărbuş-Crăţu< Dacă aş muri ...

10 Informa\ia de Duminic[/15 februarie 2015

ART~

Mae;trii unor tradi\ii spirituale poart[cu ei un toiag, semn al pozi\iei lor elevate,pe care-l folosesc pentru a puncta momen-tele esen\iale dintr-un discurs ;i a trimiteauditorii ̀ n lini;tea contempl[rii. V[z]ndinfinita serie de toiege lucrate cu o nest[vi-lit[ bucurie a detaliului, expuse `n saloa-nele Muzeului de Art[ de sculptorul `nlemn Vasile Koter, nu po\i s[ nu vezi `nele un certificat al m[iestriei la fel de au-toritar.

Este uimitoare fantezia ;i migala care umplecu chipuri, forme ;i sens ni;te spa\ii incredibil derestr]nse pe acele ramuri lungi. Fie c[ sunt portreteexpresive sau caricaturi, tipare geometrice, inflo-rescen\e, impresia este de totem arhaic, pasiunealui Koter pentru arta tradi\ional[ str[veche fiindbinecunoscut[ prietenilor s[i. Iat[ c[ `n aceast[expozi\ie el reu;e;te s[ `;i `nsu;easc[ acest limbaj`ntr-un mod fascinant de personal ;i original. To-iegele sale par s[ invite privitorul la o examinarefoarte detaliat[ ;i e;ti tentat s[ le iei `n m]ini ;i s[le `ntorci pe toate p[r\ile, ca s[ te bucuri ;i tu, pri-vitorul, de toat[ risipa fastuoas[ de imagina\ierev[rsat[ acolo de artist.

Aceast[ serie reprezint[ coloana vertebral[ aexpozi\iei aniversare “Convulsii ;i rosturi”, deschis[de Vasile Koter la pu\in timp dup[ `mplinireav]rstei de 65 de ani, cu sprijinul ConsiliuluiJude\ean ;i Centrului Culturii Tradi\ionale. Foartemulte din lucr[rile expuse aici ̀ n premier[ provindin viitorul muzeu privat la care sculptorul lu-creaz[ `n Viile Satu Mare. Ele sunt `nso\ite delucr[ri mai vechi, unele consacrate deja (scenelede istorie maghiar[, cu portrete de personalit[\i,sau cele dou[ reprezent[ri foarte expresive ale re-gretatului Pap[ Ioan Paul al II-lea), altele inedite

prin tematic[ (o “Na;tere a Domnului” ingenioas[sau comentariile pe tema istoriei) ;i prin materialulfolosit (os lucrat cu mare fine\e, marmur[ ;i chiarmetal).

Faptul c[ avem de-a face cu un artist `n toat[puterea cuv]ntului, ;i nu un simplu artizan talen-tat, se vede `n lucr[rile alegorice cu sugestii inte-ligente ;i elemente foarte moderne. `n seria detorso-uri sau ̀ n cele 12 portrete grote;ti zodiacalecare te ̀ nt]mpin[ deja din prima sal[ a expozi\iei.O compozi\ie intitulat[ “Arta culinar[ a naturii”demonstreaz[, pe l]ng[ sim\ul umorului, o des-chidere spre montaje de mai mari pro-por\ii. Koter nu ezit[ s[ foloseasc[ ;i cu-loarea, pe care, `n cazul unor toiege, oalege `n nuan\e potrivite cu subiectullucr[rii ;i textura lemnului utilizat.Combin[ inventiv tipurile de material`n unele lucr[ri, conecteaz[ subtillucr[ri `nvecinate. Fiecare pas prins[lile expozi\iei aduce noi ;i inteligentesurprize. Sunt impresionante chipurileportretelor, at]t cele “clasice”, sculptate`n relief, c]t mai ales cele `ncrustate`n lungile compozi\ii din toiege,aten\ia acordat[ de artistexpresivit[\ii faciale fiind cu totulremarcabil[. V[ pute\i convinge dinimaginile care ̀ nso\esc acest articol.

~ntrebarea care se pune estedac[ Vasile Koter are cui s[ predea ;tafetaacestei arte, dac[ vin din urm[ sculptori`n lemn cu o asemenea acuitate a privirii;i r[bdare `n execu\ia lucr[rilor. Despremo;tenirea artistic[ a familiei sale nu ne facemgriji. Cel pu\in nepotul s[u Kozma Mate (clasaa IV-a la Liceul de Art[) s-a dovedit un violonisttalentat `n micul recital de la vernisaj.

Vasile A.

Vasile Koter ;ibucuria detaliilor

15 februarie 2015/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Cercetătorii care fac săpături în sitularheologic de la Amiens în Franţa audescoperit o statuie veche de aproxima-tiv 23.000 de ani.

Statuia are o dimensiune de 12 cmși înfăţișează o femeie cu fese și sânifoarte mari. Nicole Phoyu-Yedid, res-ponsabilul cutural al regiunii, spune căeste vorba de o adevărată capodoperă,care este de o mare importanţă inter-naţională.

Capul și braţele femeii nu sunt de-taliat conturate, fiind mai mult stiliza-te.

Arheologii se așteptau să găseascăîn acest sit arheologic doar oase și uneltedin Paleolitic. Dar în a doua zi, ei au datși peste niște fragmente din calcar. Ast-fel, ei au pus cap la cap 20 de bucăţi, ob-servând că era statuia unei femei.

Faptul că femeia nu este înfăţișatăfoarte realist este dovada că artistul avrut să arate  imaginea unei femei aso-ciată simbolic cu fertilitatea, adaugă ar-heologul Clement Paris.

Legaţi cu lanţuri și după moarte

Aceea;i arheologi din sud-vestulFranţei au descoperit sute de morminteromane, în care unele schelete aveau în-că pe ele lanţurile pe care le purtaserăîn timpul vieţii.

Situl arheologic se află la 250 demetri de amfiteatrul Saintes, unde se or-ganizau lupte între gladiatori și cu ani-male sălbatice.

Dintre sutele de schelete găsite aici,5 aveau pe ele lanţuri – patru adulţi șiun copil. Aici era cimitirul unde erauîngropaţi cei care mureau în amfiteatruldin apropiere, de obicei sclavi sau gla-diatori. Trei schelete aveau la picioarelanţuri de fier, altul avea un inel metalicpus la gât, iar copilul avea un lanţ la în-cheietura mâinii.

Multe din aceste schelete fuseserăîngropate în gropi comune. Cimitirul afost descoperit anul trecut, iar acum cer-cetătorii vor să afle din ce cauză au muritacești oameni.

Nu au fost descoperite artefacte ală-turi de schelete, un singur mormântavea câteva resturi de vase, iar un copilavea puse pe ochi două monede.

Acesta era un ritual funerar destinatsă ajute mortul să plătească luntrașulcare îl va trece peste râul care separă, înviziunea romanilor, lumea celor vii delumea morţilor.

Saintes a fost un important oraș ro-man, construit între anii 14-54 e.n.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Poate că vă aşteptaţi deja la as-ta< cea mai importantă realizareştiinţifică a anului 2014, au sta-bilit oamenii de ştiinţă, a fost aso-lizarea robotului Philae, desprinsde la bordul sondei spaţiale Ro-setta, pe suprafaţa unei comete.

Dar anul 2014 a fost bogat şi în altereuşite - descoperiri de mare valoareîn domeniul geneticii, al evoluţiei vieţii,al roboticii, al neurologiei… Iată maijos un Top al celor mai mari izbânziştiinţifice ale anului 2014, în clasamen-tul publicat în prestigioasa revistăScience.

1. Misiunea RosettaImaginile transmise de sonda Ro-

setta, care a reuşit să se plaseze pe or-bită în jurul cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko aflată la 500 milioanede kilometri de Terra, au sporit dejaenorm cunoştinţele noastre despre co-mete şi ne-au arătat că aceste corpuricereşti sunt, în multe privinţe, altfeldecât credeam. Recent, datorită acesteimisiuni, am aflat că, împotriva uneiopinii ştiinţifice larg răspândite, apade pe Terra nu provine din comete.

Încununând excepţionalele reali-zări din cadrul acestei misiuni, robotulPhilae a reuşit să asolizeze pe cometa67P şi, cu toate că lucrurile nu s-audesfăşurat chiar perfect şi landerul arămas fără energie a intrat în hibernarefoarte curând după asolizare, faptul însine rămâne o realizare uriaşă în do-meniul explorări spaţiale. Analizelerealizate cu ajutorul instrumentelor dela bordul său au dus la detectarea decompu;i organici similari celor impli-caţi în apariţia materiei vii pe Terra,iar oamenii de ştiinţă sunt încrezătorică, la vară robotul şi-ar putea reluafuncţionarea şi ar putea transmite şialte date extrem de valoroase, care vorîmbogăţi considerabil volumul cu-noştinţelor noastre despre comete, des-pre formarea şi evoluţia sistemului nos-

tru solar şi despre Univers în general.

2. Cum s-a ajuns de la dinozaurila păsări

Descendenţa păsărilor din dino-zauri teropozi este o idee acceptată deo mare parte a comunităţii ştiinţifice apaleontologilor, dar are şi opozanţi înnumăr suficient pentru a genera o con-troversă de proporţii pe această temă.

Anul acesta, însă, o echipă inter-naţională de oameni de ştiinţă a realizatanaliza complexă a mii de fosile de di-nozauri şi păsări primitive, comparân-du-le cu păsări actuale şi trasând, pen-tru prima dată, un model detaliat alfelului în care unele dintre reptilele dingrupul teropodelor şi-au dezvoltat cor-puri mai mici, mai uşoare, care le-aupermis să se ridice în aer şi sădob]ndească apoi, prin evoluţie, ca-racteristica definitorie a păsărilor – ca-pacitatea de a zbura.

3. Tratamentul cu „sânge

tânăr”Într-un studiu pe şoareci, oamenii

de ştiinţă au demonstrat că o proteinănumită GDF11, extrasă din sângeleanimalelor tinere, reîntinere;te mus-culatura ;i creierele animalelor mai bă-trâne, iar un alt studiu a arătat că trans-fuzia de sânge sau plasmă de la şoareciitineri îmbunătăţeşte memoria spaţialăa şoarecilor mai vârstnici. Aceste re-zultate deschid calea spre crearea unornoi tratamente destinate să combatăunele dintre efectele îmbătrânirii la oa-meni. Un prim studiu de mică amploa-re, pe oameni, este în curs de desfăşura-re.

4. Roboţi care lucrează în colabo-rare

Mai multe proiecte în acest dome-niu de cercetare dau cercetătorilor spe-ranţa că, într-o bună zi, roiuri de roboţicapabili să lucreze coordonat vor puteaopera în grup, îndeplinind diferite sar-cini care necesită azi implicarea unor

echipe de oameni şi realizând chiar in-tervenţii deosebit de pretenţioase, pre-cum întreţinerea şi repararea unor in-stalaţii din spaţiu.

5. Cipuri „neuromorfe”Acestea procesează informaţia într-unmod asemănător celui în care opereazăcreierul uman, în cadrul căruia 100 demiliarde de neuroni comunică între eiprin 100 de trilioane de sinapse, folo-sind semnale chimice. Astfel, pot fiprocesate, în paralel, volume mari deinformaţie, în diferite  regiuni ale cre-ierului, ceea ce asigură o eficienţă ex-traordinară.

Cipul neuromorf TrueNorth reali-zat de IBM foloseşte 5,4 miliarde detranzistori şi 256 de milioane de sinap-se> se lucrează deja la cipuri de capaci-tate şi mai mare, iar inventatorii sperăca astfel să realizeze, în viitor, compu-tere foarte rapide care că fie capabileîn mai mare măsură “să gândească pre-cum oamenii”.

Sonda Rosetta ce conține robotul Philae asolizează pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko aflată la 500 milioane dekilometri de Terra

Vârful Gugu se află în MunțiiGodeanu, în proximitatea Masi-vului Retezat, la o altitudine de2.291 metri, la 25 km de PoianaMărului din Caransebe;.

Mulți turi;ti vin anual să vizitezezona, una dintre cele mai ciudate dinRomânia.

Se întâmplă fenomene neobi;nuite

Se spune că la anumite ore din zi,muntele dispare ;i, în plus, se ̀ nt]mplăfenomene neobi;nuite. Legendele spuncă pe acest munte ar fi avut re;edințaZamolxe ;i din acest motiv, munteleera un loc sfânt.

Tot aici se spune că Decebal ar fiascuns o parte din comoara sa, fiindconvins că spiritul Marelui Preot o vapăzi de urgiile vremurilor. Locuitorilorde la baza muntelui li se spune gugulani;i sunt recunoscuți pentru longevitatealor.

Ace;tia pun totul pe seama faptuluică zona este încărcată energetic. Mulțidintre turi;ti afirmă că au văzut vârful

disp[rând ;i totodată explozii de lu-mini țâ;nind chiar din munte. Lasfâr;itul anilor 90, un grup de cercetă-

tori a venit în zona unde au fost mar-torii dispariției vârfului muntelui, încer, după care a avut loc o explozie delumini. După aceea mult timp cerce-tătorii nu au mai putut dormi.

Tot pentru a cerceta zona, un grupde cercetători s-a deplasat ;i pentru aconstata cauzele dispariției unui avion.S-au confruntat cu stări nemotivate defrică, senzații de sufocare, impresia c[sunt priviți, eplozii de lumini în vârfulmuntelui.

În plus nimeni nu a putut explicade ce nu a reținut nimic pelicula defilm, în cateva ore de înregistrare.

Vârful Gugu este amintit ;i de Vic-tor Kernbach în lucrarea sa "Enigmelemiturilor astrale", care spune că aceastăzonă este centrul unuia dintre puncteleesențiale cu energie ale planetei.

De asemenea despre Vârful Gugu,a scris ;i Jules Verne în romanul săuintitulat "Castelul din Carpați", plasândacțiunea romanului în această zonă,fără ca vreodată să fi vizitat acest loc.Se spune că Jules Verne ar fi fost ilu-minat de o forță celestă.

Cele mai importante descoperiri ;tiin\ifice din 2014

Statuie de acum 23.000 de ani,

înf[\i;ând o femeie cu sâni foarte mari

Vârful Gugu dispare la anumite ore

Imaginile transmise de sonda Rosetta, care a reuşit să se plaseze pe orbită în jurulcometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko aflată la 500 milioane de kilometri de Terra, ausporit deja enorm cunoştinţele noastre despre comete

Urme de pa;icu o vechime de 36.500 ani

Într-o peșteră din județul Bihor s-augăsit cele mai vechi urme ale omuluipreistoric din Europa. Un studiu publicatrecent de o echipă de cercetători româniși americani arată că acestea au o vechimede 36.500 de ani.

Urmele de pași umani au fost desco-perite în peștera Ciur-Izbuc din Bihor.În anul 1965 a fost făcută descoperirea șicercetătorii au identificat peste 400 deurme pe care o familie de oameni preis-torici le-a lăsat în mâlul adus de o inun-dație în peșteră. Iniţial, specialiștii au pre-supus că urmele au o vechime de cel mult15.000 de ani.

Până la această descoperire, cele maivechi urme de pași ale omului preistoricdin Europa aveau 33.000 de ani.

Vârful Gugu este amintit ;i de Victor Kernbach în lucrarea sa "Enigmele miturilorastrale"> De asemenea despre Vârful Gugu, a scris ;i Jules Verne în romanul săuintitulat "Castelul din Carpați"

12 Informa\ia de Duminic[/15 februarie 2015

Jennifer Aniston `ncepe un nou capitol din via\a ei

Publicul ;i presa au numit-o `ndiverse feluri – „prietena” preferat[a tuturor, fata amabil[ din vecini,so\ia p[r[sit[, preferata Americii.~ns[ pretendent[ la Oscar ? Nicio-dat[, nici m[car ̀ n glum[. Dar anulacesta i-a adus recunoa;terea pe ca-re o a;tepta. Interpretarea unei fe-mei aflate `n suferin\[ dup[ un ac-cident `n pelicula „Cake” a fostaplaudat[ de critici ;i recompensat[cu o nominalizare la Globurile deAur la categoria „Cea mai bun[actri\[ de dram[”. Chiar dac[ Os-carurile au ocolit-o anul acesta, aob\inut un premiu Screen ActorsGuild, precum ;i unul din parteaAsocia\iei Broadcast Film Critics.

Produc\ia „Cake” marcheaz[ otranzi\ie pentru vedeta `n v]rst[ de 46de ani, aflat[ `ntr-un moment din via\aei ̀ n care tranzi\ia e ceva ce conteaz[. Arfi gre;it s[ spunem c[ trece printr-o criz[a v]rstei, dar ar fi corect s[ spunem c[experimenteaz[ o contemplare a vie\ii,c]nd `ntreb[ri despre ea ;i via\a `ns[;isunt de o importan\[ major[. Jennifernu mai e fata inocent[ care a devenit starla 25 de ani. A ajuns s[ ̀ n\eleag[ mai binerela\ia complicat[ cu mama ei, a `nv[\ats[-;i tempereze impulsul de a avea con-trolul total ;i a trecut peste probleme le-gate de furie, `n mod special de ve;nicaei atitudine pasiv-agresiv[.

Are o via\[ de invidiat. Este suficientde bogat[ pentru a-;i premite s[ nu mailucreze deloc ;i are un partener puternic`n actorul-scenarist Justin Theroux, cucare inten\ioneaz[ s[ se c[s[toreasc[ `nviitorul apropiat. Cu toate acestea, ea ̀ nc[`ncearc[ s[ `n\eleag[ ce `nseamn[ toate

acestea ;i, cu trecerea timpului, aceast[dilem[ cap[t[ o ;i mai mare importan\[.„Timpul trece extrem de repede acum,nu ;tiu de ce.” A trecut prin multe, av]nd;i ea parte de durere cronic[, de pierdereaunei prietene dragi, terapeuta ei, omul\ime de articole de tabloid despreproblemele ei de fertilitate ;i c]teva re-cenzii dure la unele filme ̀ n care a ap[rut.

S[ nu uit[m de neobosita obsesie pu-blic[ legat[ de divor\ul de Brad Pitt, de;iau trecut 10 ani de atunci. De parc[ afost distribuit[ `n rolul so\iei respinse,perceput[ mai tot timpul ca o victim[chiar dac[ este departe de modul ̀ n carevede ea lucrurile. „Nu comunic[m zilnic.Dar ne dorim doar lucruri minunateunul pentru cel[lalt. Nimeni nu a f[cutnimic r[u. Uneori lucrurile se `nt]mpl[`ntr-un anumit fel. Ce bine ar fi dac[ lu-mea ar ̀ nceta cu toat[ aceast[ telenovel[stupid[.”

Cu toate c[ a trecut printr-un divor\,nu ezit[ la g]ndul de a se rec[s[tori, iaruria;ul diamant de pe deget este dovada.C]t despre copii, iat[ un alt subiect pecare-l consider[ epuizat. „Cine ;tie dac[se va `nt]mpla? Ne dorim ;i sper[m.At]ta tot.”

Un lucru nou pentru ea este s[ ̀ nve\ecum s[ abordeze furia – cum s[ o expri-me ̀ n loc s[ o \in[ ̀ n[untru. „Am crezut`ntotdeauna c[ atunci c]nd e;ti furios,nu trebuie s[ spui nimic. Dac[ eram pa-siv[, la fel urma s[ fie ;i lucrurile. Dar;tiu acum c[ nu totul trebuie s[ fiu albsau negru. Nu e nevoie s[ devii o fiin\[isteric[. ~nainte uram confrunt[rile.~n\elegeam furia, dar nu am ;tiut c[ tre-buia s[ \i-o exprimi. :i aici e ceva la caream `ncercat s[ muncesc.”

O alt[ zon[ pe care a `ncercat s[ ost[p]neasc[ a fost nevoia ei de ordine.

„Sunt obsedat[ de control. ~mi place s[fiu cea care conduce totul. ~n copil[riemi-a lipsit acest lucru, a;a c[ e importants[ am o via\[ pe care o pot controla.” Aniide terapie au ajutat-o, de;i i-a luat multtimp s[ g[seasc[ un `nlocuitor pentruterapeuta ei preferat[, decedat[ `n urmaunui atac de cord cu mai mul\i ani `nurm[. Tot ce a lucrat cu ea s-a centrat peideea fundamental[ de autoafirmare, rea-duc]nd-o pe Jennifer la tema furiei.

Medita\ia e ceva ce a ajutat-o mult,pe l]ng[ ;edin\ele de terapie, `n ultimultimp apel]nd la aceast[ practic[ `n modregulat. „Urmez un regim strict foartebun pentru mine. Meditez aproape zilnic.Am un loc acas[ unde timp de 20 de mi-nute `n diferite momente ale zilei mergs[ meditez.” Pe l]ng[ Dalai Lama, admir[;i alte personalit[\i, „dar mai toate au de-cedat”, declar[ ea, amintindu-;i de obse-sia ei pentru Laurence Olivier ;i de ziua`n care acesta a murit - „~mi amintesc c[am pl]ns atunci toat[ ziua.”

O alt[ pasiune a ei este arta, iar `ncamera de zi pot fi admirate picturi deMarc Chagall, Robert Motherwell ;i ar-tistul Glenn Ligon. „Aveam un studio`nainte unde pictam ;i m[ jucam cu lutul.Chiar mi-e dor de aceste activit[\i. Mi-am g[sit recent roata de ol[rit, ;evaletul;i c[r\ile mele, a;a c[ s-ar puteam s[-mifac un micu\ studio de art[ acas[.”

Cititul nu este o activitate obi;nuit[,datorit[ dislexiei care i-a afectat educa\ia;i imaginea de sine ;i cu care a fost diag-nosticat[ doar la 20 de ani. „Am aflat c[sufeream de dislexie doar atunci c]ndam mers la oftalmolog. A trebuit s[ portni;te ochelari care aveau o lentil[ albastr[;i una ro;ie. :i a trebuit s[ citesc un pa-ragraf din care mi-au dat un test de 10intreb[ri. Cred c[ am nimeri doar trei

r[spunsuri corecte. Apoi mi-au pus `nfa\[ un computer ;i mi-au ar[tat mi;c[ri-le ochilor mei `n timpul cititului. Ochiimei s[reau peste patru cuvinte ;i apoireveneau cu dou[ cuvinte `n spate.Aveam ;i un ochi lene;, pe care trebuiautot timpul s[-l corecteze `n poze.” Des-coperirea dislexiei de care suferea i-aschimbat via\a. „P]n[ atunci am crezutc[ nu eram inteligent[. Pur ;i simplu nuputeam s[ re\in nimic din ce citeam. Amsim\it cum toate traumele, tragediile ;idramele din copil[rie aveau o explica\ie.”

Aniston a crescut `n New York, fiic[a doi actori. Via\a ei a fost zdruncinat[c]nd p[rin\ii ei s-au desp[r\it, l[s]nd-ope feti\a de 9 ani cu mama ei, NancyDow, `n timp ce fratele mai mare a merss[ locuiasc[ cu tat[l, `n Los Angeles.Acum spune c[ totul e ̀ n regul[ cu mamaei, dar au existat ani ̀ n care nu ;i-au vor-bit deloc. „Avea un temperament vulca-nic. Iar eu nu suport asta. Dac[ m[ sup[r,eu discut problemele. Nu strig ;i nici nudevin isteric[. Mama a fost foarte critic[.Fiind manechin, a fost superb[. Eu nuam fost niciodat[. Sincer, nici acum num[ v[d `ntr-o astfel de lumin[, dar e `nregul[. A fost, de asemenea, ;i foarte ne-miloas[. Purta ranchiun[, ceva ce miemi se p[rea at]t de meschin.”

Ea `ns[;i se declar[ o persoan[ tole-rant[ cu toat[ lumea, chiar dac[ mul\iprieteni se mir[ c[ poate s[ discute chiar;i cu persoane dificile. „Suntem oameni,iar gre;elile sunt omene;ti. Nimeni nu eperfect. :i neiert]nd pe cineva, nupermi\i altora s[ evolueze ca fiin\e uma-ne, s[ devin[ persoane mai bune.” Chiardac[ nu a fost o elev[ eminent[, datorit[`n mare parte dislexiei, ;i-a dezvoltatsim\ul umorului, caracteristic[ pentrucare lumea o pl[cea. Singurele ei pasiuni

`n liceu au fost orele de pictur[, sculptur[;i actorie.

Dup[ ;coala de actorie, a ob\inut pri-mul rol `n c[ pe c]nd era adolescent[.Dup[ ce a `mplinit 20 de ani, s-a mutat`n Los Angeles ;i a ob\inut rolul din se-rialul „Friends”. „Au vrut s[ dau prob[pentru rolul Monic[i, dar eu nu-l doreape acela. Vroiam s[ o joc pe Rachel.”Acest rol a f[cut-o faimoas[ `n toat[ lu-mea ;i i-a adus venituri substan\iale, `nultimele sezoane fiind pl[tit[ cu astro-nomica sum[ de 1 milion de dolari peepisod.

Ceea ce urmeaz[ dup[ remarcabilulrol din „Cake” nu ;tie exact. „C]nd vinevorba de carier[, mi-a pl[cut ̀ ntotdeaunas[ las lucrurile `n ritmul lor normal. M[conduc dup[ instinct.” Jennifer spune c[ar dori s[ fac[ teatru ;i ar accepta chiar;i roluri `n seriale de televiziune. I-arpl[cea s[ regizeze un film, dar `nc[ nu ag[sit proiectul potrivit pentru ea. Iar pen-tru o asemenea implicare ar trebui s[-;ip[r[seasc[ re;edin\a pentru o perioad[mai lung[ de timp. Casa este acum epi-centrul existen\ei sale. ~ntr-o anumit[m[sur[ este o persoan[ sedentar[ careador[ s[ restaureze case.

Chiar dac[ via\a ei a ajuns `ntr-unpunct maxim, actri\a `nc[ mai caut[urm[torul lucru grozav care va da sensvie\ii ̀ n acest nou capitol pe care-l ̀ ncepe.Poate va fi un rol sau poate ceva ce nuare nicio leg[tur[ cu ocupa\ia ei. „Exist[ceva mai mult `n ceea ce sunt interesat[s[ fac. Ar putea fi vorba de alte proiectecinematografice, mai mult[ creativitatesau mai mult[ munc[ voluntar[. Ar puteafi un copil sau o funda\ie. :tiu c[ am un\el mai mare. E un puzzle pe care `nc[nu l-am deslu;it. Dar ;tiu c[ m[ a;teapt[ceva important.”