s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei€¦ · doamnă, sunt atacurile aproape zilnice ......

IAnul XV Nr. 724 Duminic[ 26 februarie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Dieta poate favoriza apari\iacancerului de s]n

PAGINA 8

Trupa Cargo aduce spiritul rock`n 5 martie pe scena Club Poesis

:ez[toarea care se\inea înainte de L[sataSecului a fost reînviat[ la Muzeul |[rii Oa;ului

PAGINA 4.

Marine Le Pen, candidata extremeidrepte la alegerile prezidenţiale în Franţa,a refuzat marţi să poarte vălul islamic laîntâlnirea cu marele muiu al Beirutuluiîn capitala libaneză. La sosirea şefei Frontului Naţionalpentru întâlnirea cu Abdellatif Derianela birourile acestuia din Aicha Bakkar,marţi dimineaţa, i s-a întins un văl. "Cea mai înaltă autoritate sunnită alumii nu a avut această exigenţă, înconsecinţă nici eu nu am vreun motiv să... Dar nu este grav, puteţi să-i transmiteţimarelui muiu consideraţia mea, însănu voi purta văl", a spus Le Pen, care aplecat apoi. Ea se referea la vizita sa înmai 2015 în Egipt, unde se întâlnise cuAhmed al-Tayeb, marele imam almoscheii Al-Azhar din Cairo.

Ai grij[ de s[n[tatea inimii cu Cardiobor de la Hypericum

PAGINA 5

Concertul de excepție al Trupei Cargo va începe la ora 21.30

Marine Le Pen a refuzat s[ poarte v[lul islamic în Liban

Melania Trump nu este delocmulțumită de când soțul său DonaldTrump a devenit președintele SUA, faptce i-a bulversat complet viața. De laînvestirea soțului, prima doamnă s-arefugiat în apartamentul său dinManhattan în timp ce Donald Trump îșipetrece zilele la Casa Albă. O prietenă de familie a declaratpresei că "Melania nu este mulțumită deviața ei și că este nefericită". Faptul de a fi căsătorită cu cel maiputernic om al planetei este unimpediment atât pentru ea cât și pentrufiul lor, Barron< "Când îl însoțește lașcoală cu mașina sunt întâmpinați demanifestanți care țipă la ei pe stradă", aspus sursa. Alte probleme cu care seconfruntă, de când a devenit primadoamnă, sunt atacurile aproape zilnicela persoană care i-au afectat seriosobiectivul de a-și lansa linia vestimentarăcu propriul nume. Atunci când a ajunsla Casa Albă, Melania a descoperit căare cea mai scăzută notă comparativ cufostele prime doamne.

Alexandru Zotta la 75 de ani

PAGINA 9

Rochia ro;ie, atuul forte al femeilor

PAGINA 7

Agenția Centrală de Informații dinSUA (CIA) a publicat pe internet unnumăr însemnat de documente des-ecretizate, acestea fiind accesate deacum de oricine.

Este vorba despre cel puțin 13 mi-lioane de pagini cu date declasificate.Aceste documente cuprind şi date des-pre firme româneşti, unele din SatuMare, organizarea fabricilor, produseleşi destinaţia acestora, metodele utili-zate. Prezentăm mai jos câteva dinaceste date.

În iunie 1953, Cooperativa Tâm-plarilor Satu Mare cuprindea 300 demembri.

PAGINA 3

Regele Olandei Willem-Alexander,care va împlini 50 de ani la 27 aprilie, adecis să invite cu această ocazie în palatulsău din Amsterdam 150 de persoanenăscute în aceeași zi cu el, a anunțatpalatul regal. Doritorii se pot înscrie înaintea uneitrageri la sorți organizate pe 3 martie.Pentru a participa, candidații trebuie săse fi născut pe 27 aprilie, să aibă reședințaîn Olanda, să aibă peste 20 de ani și săsărbătorească un număr de ani divizibilcu cinci, a precizat palatul într-uncomunicat. Fericiții câștigători vor fi invitați decătre regele și soția sa, regina Maxima,la o cină pe 28 aprilie, la sfârșitul căreiapalatul va fi deschis publicului timp de50 de ore. La 27 aprilie, Olanda sărbătoreșteZiua Regelui, ocazie cu care sute de miide olandezi se vor îmbrăca în portocaliuși vor participa la festivitățile dedicateacestui eveniment.

Regele Olandei invit[ la palat 150 de persoane n[scute în aceea;i zi cu el

Melania Trump, trist[ în rolul ei de First Lady

PAGINA 10

În anii ‘50, CIA era cu ochii ;i pe industrialemnului din Satu Mare

2 Informa\ia de Duminic[/26 februarie 2017

În anul pe care îl parcurgem,se împlinesc 350 de ani de la naș-terea lui Petru Maior, înaltă per-sonalitate cultural-științifică dinTransilvania, aparținând ”ȘcoliiArdelene.”

A publicat o serie de lucrări teologi-ce, istorice, filologice, predici, apoi a tra-dus și a publicat lucrări cu caracter eco-nomic. În lucrările sale istorice, a com-bătut istorici străini ca Franz Jozef Sulzer,Josef Karl Eder, Johann Cristian Engelși Jernej Kopitar, care contestau roma-nitatea și continuitatea românilor pe te-ritoriul fostei Dacii.

Continuăm din numărul trecut cupasaje din Cronica intitulată ”Istoriapentru începutul Românilor în Dachia,scrisă în 1812”.

Partea cea mai mare a Romanilornu au ieșit din Dacia peste Dunăre.

„Mai la două sute de ani trecuse decând romanii, prin împăratul Traian tri-miși, era așezați în Dacia, țară desfrățată>și ținea grasele sale moșii. De unde ceide pe vremea împăratului Aurelian înDacia moștenii romani de obște toți,afară de coloniile cele mai nouă, era năs-cuți și crescuți în Dacia> ba și părințiilor ba și moșii lor acolo văzuse întâi lu-mina lumei acesteia. Deci a romaniloracestora, măcar că strămoșii lor cei din-tâi venise din Italia, patria lor era Dacia.Și cine e atât de nesimțitor, care să știe,că tuturor oamenilor atât le este dulcepatria, întru care sunt născuți și crescuți>și unde oasele părinților și a moșilor lorcelor repousați se odihnesc, cât tocmaide ar fi și slabă țară, și cu multe necazuriar avea a se lupta întrânsa, puțini se află,cari să se plece a-și lăsa patria, de cumvanu cu grea poruncă și neapărată silă îiscoți dintrânsa. Bold firesc este acesta,care deșteaptă pe oameni a-și iubi patriasa, și bucuroși a rămâne întrânsa pre-cum și Ovidiu cânta (Nescio qua natalesolum dulcedine cunetos ducit det im-memores non sinit esse sui Ovidius dePontis epist 2) Iară poruncă și silă de laîmpăratul Aurelian să fi fost, ca romaniitoți sau cea mai mare parte să iasă dinDacia, și să treacă peste Dunăre în Moe-sia, precum și aceea că vr-o gintă var-vară pe aceiași în adins să-i îmbulzit șisă-i fi strămutat a păși afară din patriasa, nici într-un istoric nu se cetește. Șinici nu putea Aurelian să dea o poruncăca aceea, de vreme de tocmai cu nepu-tință era atâta mulțime să treacă din Da-cia peste Dunăre, și să se așeze în mij-locul Moesiei. Atâta e adeverit lucrulacesta, cât nici între potrivnici, cari pis-muesc românilor strălucirea viței și ve-chimea necurmatei moștenirei lor înDacia, nici unul nu se află, care să cutezea zice, că sau poruncă de la Aurelian,sau strâmtoare dela vr-o limbă varvarăsă fi fost, ca toți românii, sau partea ceamai mare a lor să iasă din Dacia.

Lângă aceste, precum văzurăm maisus în capitolul 2 și 10, Dacia o scăpasede amână romanii, încă în zilele lui Gal-lienus de tot> și acum de vr-o câțiva anio țineau goții ca a lor. Au așa lesne so-cotești trecerea romanilor moșteni dinDacia peste Dunăre, cât și după poruncalui Aurelian îndată toți, sau partea ceamai mare să fi eșit de acolo? Au așa lesnei-ar fi suferit goții, după voia lui Aure-lian, să iasă din țara ce o stăpânea ei?Drept Vopiscus în Aurelian capitolul 22scrie că împăratul Aurelian odată a bătutpe goți și dincoace de Dunăre, omorând

pe povățuitorul goților anume Kanabacu cinci mii de oameni împreună (Multaet itinere ac magna bellorum generaconfecit, nam in Tracilis et in Illyricoacurentes barbarus vicit, gotthorumquin etiam ducem canabam sine can-nabandem, cum quinque millibus ho-nimun trans Danubium interemit. Aqueinde per Byzanium in Bithyniam trans-itum fecit, camque nullo certanime ob-tinuit vopiscus in Aureliano cap.22) Cicu uciderea acestora puțini goți, au seputea face cale la atâta mulțime de ro-mani moșteni, câți era peste toată Da-cia? Au nu ar fi stat împotrivă goții, casă nu iasă romanii agonisitorii locurilorși masturii, carii tocma la ora de lipsă,din țară? Nu e îndoială, c[ de le-ar fi fă-cut Aurelian de o parte cale, ca să iasădin Dacia, iar fi împiedecat goții de ce-lelalte părți< cât eșirea tuturor romanilordin Dacia nu s-ar fi putut împlini fărăîn mai mulți ani. Ci Aurelian, omorândcele cinci mii de goți cu povățuitorulKanaba, nicăieri nu se citește să fi rămasîn Dacia a scoate pe romani, fără dupăfapta aceea se duse prin Bizanț în Bitnia.Ba de ar fi stat Aurelian pe rând la toatelocurile Daciei, cât e de mare și largă,cu ostași de ajuns ca să facă cale roma-nilor a eși> mai cred eu că goții simțind,că nu pot să stea împotriva faptei aceștiaa lui Aurelian, înainte de a ajunge el cuostașii la locurile acelea, pe toți near-mații moșteni romani i-ar fi omorât pâ-nă întru unul, decât să-i lase să iasă dințară după voia lui Aurelian, toate stărileîmprejur dară vădesc, că în zilele lui Au-relian partea cea mai mare a romanilornu au eșit din Dacia peste Dunăre, ei aurămas acolo”.

„Cristian Engel, căruia nu-i place caromânii cei ce sunt astăzi aici în Daciacea veche, să fie prăsită de romani caaceia, cari pe vremea lui Aurelian să firămas aici în Dacia, în Apedicea sa ceadespre începutul valahilor adecă a ro-mânilor, la comentația cea despre ex-pedițiile lui Traian la Dunăre adăugatăla capitolul 2 zice că nu a se crede, căvreunii dintre romani în zilele lui Au-relian, întru atâtea necazuri ce le venirăde la sarmați și de la goți, să fi vrut a ră-mâne în Dacia.

Ci, precum mai sus, capitolul 3, ac-ceptăm, nu lesne se pleacă oameni a-șilăsa patria lor, tocma de au cu niscarinăcazuri a se lupta într-nsa. Apoi de nuar fi fost aceleași năcazuri în zilele aceleași în Moesia, unde zic potrivnice, că toțiromanii s-au strămutat din Dacia< poate

că ceva asemănare de adevăr ar avea cu-vântarea lui Engel. Ci în vremurile ace-lea cum că aceași varvari (barbari) toc-ma zăhăia (supăra) și pre cei din Moesia,moșteni, ba fără asemănare mai marigreutăți făceau barbarii țăranilor înMoesia decât în Dacia, nici însuși Engelnu poate tăgădui. Că de cum năvăliră,curând după a doua sută dela DomnulIisus Hristos, goții întru împărăția ro-manilor, aceiași înodându-se cu sarma-ții și cu alte neamuri barbare, nu înce-tară și Moesia a o necăji în incursiunilelor și cu prădarea. Ba Illyicul și Moesiacu totul o pustiise barbarii, și aceasta fucauza, că Aurelian se deznădăjdui a maiputea ține Dacia împărăției romanilorîmbinată. Iară în Dacia nicăieri nu citimasemenea necazuri, și asemenea pustie-tate să fi făcut în zilele acelea barbarii.De unde, în zilele lui Aurelian de a fitrecut romanii țărani din Dacia în Moe-sia, vrea trece necazuri mari la nevoitocma nesuferite și deznădăjduite. Nă-cazurile dară care avea romanii în Daciade către goți și de către sarmați nicicumnu-i putea invita să iasă din Dacia> cimai vârtos stările împrejur de Misiei îicontenea ca să nu meargă în Moesia”.

”Lângă aceste de vei lua aminte stă-rile Daciei după moartea lui Traian, carele numărarăm mai sus la capitolul 2, les-ne vei vedea, cum romanii cei din Daciaprin incursiunile cele dese ale vecinilorbarbari atâta erau acum dedați cu bar-barii a-i vedea în Dacia, și a-i suferi> maivârtos că din zilele lui Gallien cu totulscăpase împăratul romanilor Dacia dea mână> cât în zilele lui Aurelian tocmamai ușor le era romanilor acestora a-iprimi pe barbari în patria lor Dacia, un-de din moșiile lor cele în tot anul rodi-toare pururea avea cu ce le sta înainte,și a-i sătura, decât rătăcind prin altețări să fie întâmpinați de aceiași bar-bari.

Și cu atât mai ușor în zilele lui Au-relian le era romanilor celor din Daciaa suferi incursiunile, și necazurile decătre barbari în Dacia că între aceleaerau născuți, crescuți, mulți și îmblân-ziți> și greutățile, spre care sunt oameniidin pruncie deprinși, întotdeauna maicu lesnire se poartă.

Ba este a crede, socotind firea lu-crurilor, cum că barbarii aceia, fiind ve-cinii Daciei, avea cruțare către țaraaceasta; pentrucă totdeauna când se în-turna dela țările cele mai depărtate, un-de erau deprinși adeseori a năvăli, acica în vecinătate avea odihnă de oste-neală fără de mare frică, și când se în-tâmpla de fugea de pe aici bătuți și alun-gați, aci avea repaus și hrană ca acasă.

Din cele dese a barbarilor umblăriîn sus și în jos prin Dacia, nu am îndo-ială, că pe mulți din barbarii aceia îi cu-noșteau romanii, precum și ei pe ro-mani, și se chema pe nume unii pe alții.Au nu și tâlharii pe aceia, la cari de multeori au a se abate în drumurile lor desunt primiți cu arătare de dragoste și cumâncare, îi cruță și sunt bucuroși să nufugă dinaintea lor, ba îi încredințeazăcă nici o pagubă nu vor avea de cătredânșii> și de se află vreunul din ceata lormai sălbatic, care să voiască a face cevarău, nici cum nu-l sufere ceilalți tâlharia face rău.

Drept aceea, măcar au și romaniicei din Dacia le era barbarilor urâți, pen-tru că sunt romani, precum și azi bar-barilor le este urât numele de român,totuși pentru folosurile lor, care de multeori le primea de la acești romani, ca dela

cei ce nu erau deprinși ca barbarii a faceincursiuni printe alte țări și a prăda, cia lucra pământurile în toți anii și a păzimeșteșugurile, avea plecarea spre ei. Aunu se poate și acum afla țară, care să cu-prindă mai multe ginte desclintite în sâ-nul său, și o gintă dintre acestea să fie latoate celelalte ginte urâtă; ci pentrucătoate celelalte ginte au dela aceasta nupuțin folos, pentru acela bucuros a su-feri; ba încă de-ar vrea unii casăși de agintei aceștia să fugă dintru acea țară, îiopresc.

Urmează dară, că partea cea maimare a românilor celor din Dacia nu aueșit din Dacia în zilele lui Aurelian ca sătreacă peste Dunăre în Moesia, ci au ră-mas în Dacia. Nici nu au rămas numaiprin munți, ci și înlăuntru în țară, la se-suri a fi rămas nesmintiți întru moșiilesale, aceea ne face să credem, că ginteleacelea care pe rând și-au supus sie Dacia,și au locuit câtăva vreme acolo, erau oa-meni de aceea care trăiau cu prăzi ce lefăceau prin țările împărăției romanilor,iară nu cu lucrarea pământului. De un-de, prea de folos era barbarilor acelora,ca romanii și la șesuri să rămână nes-mintiți, cari agonisindu-și moșiile lor,să ajute mai vârtos familiile barbarilorpână ce însuși barbarii se cuprindeaucu incursiuni și cu prădare prin țărileîmpărăției romanilor supuse. Așa au co-existat romanii în Dacia cu goții, așa cuhunii, cari alungară pe goți din Dacia,așa cu alții, cari toți eșiră din Dacia și sepustiiră, iar romanii rămăseseră stator-nici acolo, trăind cu dreaptă ostenealăa mâinilor sale.

Însă întru atâtea neam mare precumera a romanilor în toată Dacia, cred eu,că nu puțini se afla și între romani, maiales după ce Dacia în zilele lui Aurelianfu lăsată cu totul dezbinată de către îm-părăția romanilor, cari să se fi împreunatpentru câștig sau cu barbarii, cari tre-ceau prin Dacia, ca să facă incursiuniprin țările împărăției romanilor, sau cuceea ce rămâneau în Dacia până la ovreme, și de aici se repezea întralte țăria prăda. Ba, nu mă îndoiesc, că văzândbarbarii pe romani cei din Dacia, căsunt oameni vânoși și inimoși, cu atâtamai vârtos că acum nu era supuși îm-părăției romanilor, i-au rugat, ca să steacu dânșii, și împreună să meargă asuprațărilor celor de sub împărăția romanilor.Și aceasta, că mulți dintre romani auîmpreunat armele lor cu ale barbarilorcelor ce ținea Dacia, poate a fost unadin cauzele principale, căci romanii în-tre atâtea strecurări de neamuri barbareprin Dacia, ei au rămas statornici, și auputut exista tot neamul lor în Dacia.De aceea scriitorul acela unguresc Tu-roți întru întâia parte a Cronicii Ungu-rilor capitolul 17, măcar că pe româniîi chema cu numele cel de pe vremurilesale obișnuit valahi, și măcar că din ur-gia cea mare asupra românilor, care preadezvălit o arată întru aceiași cronică,mai vârtos în partea a doua capitolul97, îi poreclește pe români păstori, to-tuși, ori din ce scrisori vechi au scos elaceea, spune adevărul, cumcă fugindalții locuitori de groaza hunilor în zilelelui Attila, craiul hunilor, românii dinbună voia lor au stat pe loc.

(Continuare `n num[rul urm[tor)

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin Cartea în Manuscris, intitulată

”Cronicari Români din Ardeal”

Baronul Samuel von Brukenthal(1721-1803) a fost singurul exponent alcomunităţii săseşti transilvănene căruiai s-au atribuit importante funcţii publiceîn cadrul statului austriac condus de îm-părăteasa Maria Theresa (1717-1780),cea dintâi funcţie ocupată fiind aceeade cancelar aulic al Transilvaniei.

Perioada petrecută la Viena în aceas-tă calitate coincide cu perioada consti-tuirii colecţiei sale de pictură, menţio-nată în 1773 în Almanach de Viennedrept una dintre cele mai valoroase co-lecţii particulare ce putea fi admirată înmediul cultural vienez al vremii.

Colecţiile iniţiale ale baronului vonBrukenthal (constând din pinacotecă,cabinet de stampe, bibliotecă şi o co-lecţie numismatică) au luat naştere cuprecădere în intervalul de timp dintreanii 1759 şi 1774. Se cunosc puţine in-formaţii privind modul lor de consti-tuire, primele înregistrări referitoare laachiziţii de tablouri în documentele fa-miliei Brukenthal apărând în 1770, datăla care nucleul pinacotecii trebuie să fifost deja format.

Numit Guvernator al Marelui Prin-cipat al Transilvaniei, funcţie pe care aocupat-o între anii1777 şi 1787, Samuelvon Brukenthal construieşte la Sibiu unpalat în stilul Barocului Târziu, dupămodelul palatelor vieneze.

Deoarece nu a avut descendenţi di-recţi rămaşi în viaţă, baronul von Bru-kenthal lăsa moştenire prin testamentpalatul, colecţiile şi restul averii sale unuidescendent în linie masculină dintrepersoanele cu care se înrudea. În cazulîn care urmaşii săi aveau să moară larândul lor fără a avea copii, familia stin-gându-se, averea urma să fie preluatăde Biserica Evanghelică, iar palatul sădevină un muzeu deschis publiculuilarg, eveniment petrecut în anul 1817,în data de 25 februarie.

Pe parcursul secolului al XIX-lea,principala preocupare a muzeului a fostaceea de conservare a patrimoniuluiexistent şi de lărgire a colecţiilor prin-cipale prin intermediul achiziţiilor, darşi de înfiinţare de noi colecţii mai alesîn sfera culturii săseşti.

În anul 1948, muzeul a fost naţio-nalizat, devenind proprietatea statuluicomunist român. Tot în anul 1948, So-cietatea Transilvăneană pentru ŞtiinţeleNaturii din Sibiu îşi încetează activitatea,muzeul aflat sub patronajul acesteia fi-ind inclus în patrimoniul naţional. Înanul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturiidevenea parte a Muzeului Brukenthal.Muzeul de Vânătoare “August vonSpiess” s-a deschis în anul 1966. 1972este anul deschiderii Muzeului Farma-ciei. În anul 1988 a fost inaugurată SecţiaIstorie a Muzeului Brukenthal.

Se împlinesc 200 deani de la deschidereaMuzeului Brukenthal

CRONICARI”Lângă aceste de vei lua aminte stările Daciei după moartea lui Traian, care le numărarăm mai

sus la capitolul 2, lesne vei vedea, cum romanii cei din Dacia prin incursiunile cele dese ale vecinilorbarbari atâta erau acum dedați cu barbarii a-i vedea în Dacia, și a-i suferi> mai vârtos că din zilelelui Gallien cu totul scăpase împăratul romanilor Dacia de a mână> cât în zilele lui Aurelian tocmamai ușor le era romanilor acestora a-i primi pe barbari în patria lor Dacia, unde din moșiile lorcele în tot anul roditoare pururea avea cu ce le sta înainte.”

Anul acesta se împlinesc 350 de ani dela nașterea cronicarului Petru Maior

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Petru Maior a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania (III)

El a participat la redactarea declara\iei de emancipare a rom]nilor din Ardeal

26 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn iunie 1953, Cooperativa Tâmplarilor Satu Mare cuprindea 300 de membri inclusiv un mic

număr de muncitori clerici şi personal auxiliar. Este localizată în Satu Mare, pe strada Horia 4,cu intrare din strada Ştefan cel Mare.

Dotările tehnice constau doar într-un mic număr de maşini de prelucrare a lemnului şi de ma-nufacturare a mobilei.

În documentele desecreti-zate de Agenţia Centrală de In-formaţii a SUA se află şi infor-maţii privind Recensământuldin ianuarie 1948.

Din vastul document, publicat în1951, am selectat cu prioritate date re-feritoare la zona din care face parte ju-deţul Satu Mare, pe care le redăm încele ce urmează.

Recensământul din 1948

Recensământul din ianuarie 1948relevă date despre totalul populaţieidin România, valoarea producţiei,densitatea populaţiei şi distribuţia pesexe, vârstă şi naţionalitate, populaţiaoraşelor şi a satelor, marile oraşe şi pro-centul de analfabetism în rândul po-pulaţiei.

Anul 1948 a fost unul critic pentruRomânia în ceea ce priveşte putereaautorităţii democratice-naţionale subconducerea clasei muncitoare şi a Par-tidului Comunist Român. De aseme-

nea, 1948 a reprezentat un nou pas îndezvoltarea economică şi politică aţării. În lumina acestor fapte, recensă-mântul populaţiei din 1948 va servi cabază atât pentru evaluarea indicilor de-mografici cât şi pentru creşterea nive-lului cultural şi material al populaţiei.Conform rezultatelor ultimului recen-sământ, totalul populaţiei României la25 ianuarie 1948 era de 15.873.000 per-soane.

Din distribuţia populaţiei rezultăcă în 1948 regiunea Crişana-Maramu-reş avea 1.391.672 persoane, faţă de5.550.000 în anul 1930.

Distribuţia pe sate şi oraşe

În 1948, 23,4% din locuitori trăiaîn oraşe, restul populaţiei fiind con-centrată în sate. În cei 18 ani de la re-censământul din 1930 nu s-au înregis-trat schimbări apreciabile în proporţiapopulaţiei din oraşe şi sate. Populaţiaoraşelor a crescut cu doar 3,4 procen-te.

Circa două treimi (63,2%) din po-pulaţia urbană este concentrată în 19

oraşe cu o medie a populaţiei de 30.000sau mai mult. În celelalte 170 de aşezăriurbane cu o medie a populaţiei sub30,000 de locuitori, locuiesc 36,8% dinpopulaţia urbană.

Oraşul Satu Mare avea 46.519 delocuitori în 1930, 52.006 în 1941 şi44.767 în 1948.

În secolul XX, tendinţa spre redu-cerea sporului natural al populaţiei (dela 14,9 în 1921-1925 la 4,9 persoane în1942) a condus la descreşterea mărimiifamiliilor. Astfel, în 1930, media uneifamilii din România consta în 4,31membri> în 1948, doar 3,78 membri.

Distribuţia după originea etnică

În ceea ce priveşte distribuţia po-pulaţiei în 1948 după originea naţio-nală, la nivel de ţară, rezultă 13.597.613(85,7%) români, 1.499.851 (9,4%) ma-ghiari, 343.913 (2,2%) germani iar cei-lalţi alte naţionalităţi.

Recensământul din 1948 relevă oapropiere a compoziţiei naţionale dinacel an de cea premergătoare războiu-

lui, când românii constituiau 97% dinpopulaţia totală. Cea mai mare schim-bare apare în 1940, în legătură cu re-venirea la URSS a Basarabiei, realipireanordului Bucovinei la Ucraina şi reve-nirea sudului Dobrogei la Bulgaria. (...)Populaţia maghiară s-a menţinut la ni-velul anterior, de 9,4% din care 12,1%în oraşe şi 8,6% în sate. Pe departe, pro-porţia de unguri – 29% - trăiesc înTransilvania> în Banat 10%. În maimulte districte, ungurii constituie par-tea dominantă a populaţiei.

De exemplu, în Ciuc, din 146.000de locuitori, 127.000 sunt unguri, înTrei-Scaune, 121.000 din 138.000, înOdorhei, 123.000 din 127.000, iar înMureş şi Cluj, ungurii reprezintă 50%din populaţie. Mari concentrări de un-guri sunt semnalate în Banat şiCrişana-Maramureş (în districtul SatuMare).

Populaţia maghiară, reprezentândcea mai vastă naţionalitate neromânădin ţară, are acum acordate toate drep-turile care sunt date altor naţionalităţi.Ei au propriii deputaţi în Marea Adu-nare Naţională, propriii reprezentanţi

în administraţie şi în ramurile econo-mice ale Guvernului, propriile şcolielementare şi medii şi o universitate înCluj, unde predarea se face în limbamaghiară. Ei au de asemenea propriileteatre naţionale şi instituţii de publicaţiişi tipărituri.

Educaţia

Din 1930 până în 1948, proporţiade analfabetism în rândul populaţieide peste 7 ani s-a redus de la 38,2 la23,1 procente. Pentru a lichida analfa-betismul, au fost deschise peste 14.000de şcoli pentru muncitori şi ţărani.

La scurt timp după iniţierea acesteimăsuri, fostele instituţii de învăţământsuperior au fost reinstaurate, iar altelenoi au fost deschise.

Acum există cinci universităţi şi 45de institute cu 126 de facultăţi în Ro-mânia. Instituţiile de educaţie supe-rioară sunt localizate în Bucureşti, Iaşi,Cluj, Galaţi, Câmpulung, Târgu-Mu-reş, Stalin (Braşov), Arad, Brad, Pe-troşani, Craiova etc.

Selecţie şi traducere de V. Nechita

Agenția Centrală de Infor-mații din SUA (CIA) a publicatpe internet un număr însem-nat de documente desecretiza-te pe internet, acestea fiind ac-cesate de acum de oricine.

Este vorba despre cel puțin 13 mi-lioane de pagini cu date declasificate.Aceste documente cuprind şi date des-pre firme româneşti, unele din SatuMare, organizarea fabricilor, produseleşi destinaţia acestora, metodele utili-zate. Prezentăm mai jos câteva dinaceste date.

Cooperativa Tâmplarilor Satu Mare livra mobilă neinscripţionată în URSS la începutul anilor ‘50

În iunie 1953, Cooperativa Tâm-plarilor Satu Mare cuprindea 300 demembri inclusiv un mic număr demuncitori clerici şi personal auxiliar.Este localizată în Satu Mare, pe stradaHoria 4, cu intrare din strada Ştefancel Mare.

Dotările tehnice constau doar în-tr-un mic număr de maşini de prelu-crare a lemnului şi de manufacturarea mobilei.

Ordinele de lucru sunt emise şi ma-terialele distribuite pentru fabricile demobilă prin Comisia de Planificare aDepartamentului de Cherestea Bucu-reşti.

Mobilier simplu pentru armatăşi pentru Canal

În 1951, cooperativei i-au revenit30 milioane de lei, iar planul de pro-ducţie a fost îndeplinit atât cantitativcât şi calitativ.

Livrările cuprind următoarele<4.500 de scaune mici pentru proiectulde construcţie a Canalului Dunăre-Marea Neagră Constanţa> 10.000 descaune şi un număr neprecizat de me-se şi bănci pentru Ministerul de In-terne (MAI), Departamentul de Evi-

denţă Generală Bucureşti> Un marenumăr de scaune, mese pentru armeşi bănci, precum şi rafturi pentru Ar-mata română. Aceste produse au fostpreluate la Satu Mare de ofiţeri dinBaia Mare şi din Cluj şi transportatepe şosele şi căi ferate spre o destinaţienecunoscută.

Un mare număr de bănci pentruşcolari, mese mici şi scaune au fostfăcute pentru şcoli şi grădiniţe.

Mobila de înaltă calitate era exportată în URSS

Mobilă de înaltă calitate, pentrucamere de zi şi dormitoare pentru ex-port în URSS. Acest mobilier nu pri-meşte marcă de fabricaţie şi în prin-cipal nu trebuie să poarte inscripţia“Made in Romania”.

În 1951, lemnul de brad şi de

esenţă moale era asigurat în cantităţiinsuficiente şi neuscat. Ferăstraielepanglică, ferăstraiele circulare şi ma-terialele de ambalare a mobilei eraufoarte greu de obţinut.

O expoziţie de industrie a mobileiromâneşti a fost deschisă în Moscovaîn 1950-1951de ministerul cheresteleidin România. Pregătirile au durat maimulţi ani şi au costat milioane de lei.

Întreprinderile româneşti au adoptat metode sovietice de lucru

Ziarele româneşti scriau în 1950despre metoda Bortkevich de prelu-crare a metalelor, utilizând uneltespeciale cu unghi negativ ;i vitezămare de tăiere, care a fost adoptatăde strungarii din nouă întreprinderidin românia. Utilizarea acestei me-tode a condus la o tăiere rapidă a me-talului şi la o mare creştere a pro-ducţiei.

După ce documentul enumeră ex-perienţa din mai multe fabrici, dă caexemplu Fabrica Unio Satu Mare, un-de “a fost raportată o viteză de tăierede 224 metri pe minut”.

Ca o concluzie a conferinţei teh-nicienilor şi maiştrilor de la Braşov,mulţi au promis să instruiască celpuţin cinci muncitori din fabricile deunde provin în metoda Bortkevichde prelucrare rapidă a metalelor. Înafară de cele nouă fabrici menţionatemai sus, noua metodă va fi introdusăşi la Fabria 6 Martie Tohan, la Elec-troprecizia şi la Fabrica FSR Râşnov.

Datele CIA despre compozi\ia etnic[ ;i distribu\ia popula\iei din România în 1948

Mobilă de înaltă calitate, pentru camere de zi şi dormitoare pentru export în URSS

În anii ‘50, CIA era cu ochii ;i pe industria lemnului din Satu Mare


TRADI}II

Luna martie este a treia lun[ aanului `n calendarul Gregorian ;iuna dintre cele ;apte luni gregorie-ne cu o durat[ de 31 de zile. Numelelunii martie (latin[< Martius) vinede la zeul Marte, zeul r[zboiuluidin mitologia roman[ ;i era consi-derat[ o lun[ favorabil[ `nceperiir[zboiului.

P]n[ ̀ n anul 45 ̀ .Hr., martie era lunacare deschidea anul, dup[ care IuliusCezar a introdus Calendarul iulian careavea ca dat[ de `ncepere a anului la 1 ia-nuarie.Toate s[rb[torile, indiferent c[sunt cre;tine sau precre;tine, constituieprilejuri pentru a s[v]r;i ritualuri de tre-cere de la un an la altul, de la un anotimpla altul, de la frig la cald, de la `ntunericla lumin[. Este luna `nfr]ngeriiiernii, a `nvierii naturii, a prorocirii vii-torului. ~n acest an, luna martie `ncepe`ntr-o zi de miercuri. Prima zi este re-zervat[ unei s[rb[tori mult `ndr[gite -M[r\i;orul.

De luna martie sunt legate mai multeprevestiri de timp. Dac[ `n martie vabate v]ntul vom avea parte de un timpfrumos `n luna mai, `n schimb dac[ esterou[, dup[ Pa;ti va ploua mult.

Tunetele din martie prevestesc un anm[nos, iar vremea uscat[, aduce ume-zeal[ `n aprilie. An m[nos va fi ;i dac[auzi\i cucul c]nt]nd `n luna martie la`nceput. C]t despre bel;ugul recoltelor,

dac[ `n Martie nu poate fi sem[natov[zul din cauza ploilor multe, atuncinici toamna nu va putea fi sem[nat gr]ul,tot din cauza ploilor.

M[r\i;or - funia anului

M[r\i;orul este prima s[rb[toare careanun\[ sosirea prim[verii. Este cunoscut`n tradi\ia popular[ ;i sub numele de "funia anului" deoarece adun[ laolalt[s[pt[m]nile ;i lunile celor dou[ anotim-

puri vara ;i iarna, simbolizate prin celedou[ culori ale ;nurului bicolor, ro;u ;ialb.

De obicei m[r\i;orul, acel ;nur erapus la m]inile sau la g]tul copiilor pentrua le purta noroc ̀ n cursul anului, pentrua fi s[n[to;i ;i cura\i ca argintul la venireaprim[verii. ~n unele zone, copiii purtaum[r\i;orul 12 zile la g]t, iar apoi `l legaude ramura unui pom t]n[r.

Dac[ `n acel an pomului `i mergeabine `nsemna c[ acelui copil `i va merge

bine `n via\[. ~n alte cazuri, m[r\i;orulera pus pe ramurile de porumbar saup[ducel ̀ n momentul ̀ nfloririi lor, copi-lul urm]nd s[ fie alb ;i curat ca florileacestor arbu;ti.

~n prezent, m[r\i;orul este purtat`ntreaga lun[ martie, dup[ care este prinsde ramurile unui pom fructifer. Se credec[ aceasta va aduce bel;ug `n casele oa-menilor. Se zice c[ dac[ cineva `;i puneo dorin\[ `n timp ce at]rn[ m[r\i;orulde pom, aceasta se va `mplini.

La `nceputul lui aprilie, `ntr-o mareparte a satelor Rom]niei ;i Moldovei, po-mii sunt `mpodobi\i de m[r\i;oare. ~nTransilvania, m[r\i;oarele se at]rn[ deu;i, ferestre, de coarnele animalelor do-mestice, `ntruc]t se consider[ c[ astfelse vor speria duhurile rele.

1-9 martie, Zilele Babelor

Prima perioad[ a m[r\i;orului estecunoscut[ ̀ n popor drept Zilele Babelor.Le sunt atribuite primele 9 zile c]nd sefac ;i mai multe prevestiri de timp.Perioada cuprins[ ̀ ntre 1 ;i 9 martie de-buteaz[ cu ziua m[r\i;orului ;i se ̀ ncheiecu s[rb[toarea cre;tin[ a celor 40 deSfin\i Mucenici ;i a pomenirii mor\ilor,Mo;ii. Zilele babelor sunt cunoscutedrept mai capricioase fa\[ de ZileleMo;ilor, despre care se spune c[ ar fi maibl]nde ;i c[lduroase.

Potrivit celor spuse din b[tr]ni, Ba-

bele sunt conduse de Baba Dochia, care`;i leap[d[ `n fiecare zi, `ncep]nd cu 1martie c]te un cojoc, care este luat de su-rorile sale, numite dup[ zilele s[pt[m]nii;i anume Lunica, Martica, Marcuriana,Joi\a, Viri\a, Siti\a ;i Domnica.

~n aceste 9 zile oamenii ̀ ;i aleg “baba”lor ;i `n func\ie de cum va fi vremea `nziua aceea, a;a le va merge tot restul anu-lui. De exemplu dac[ ziua este `nsorit[,acelor oameni le va merge bine tot anuliar dac[ ziua va fi `nnorat[, le merge r[utot anul.

Cum v[ alege\i baba?

Sunt dou[ variante pentru a v[ alegebaba. Pute\i s[ v[ alege\i una la ̀ nt]mpla-re din cele nou[ zile pe care le calcula\i`n func\ie de ziua `n care v-a\i n[scut.

Dac[ v-a\i n[scut `ntr-o zi de 12atunci Baba aleas[ va fi pe data de 3(1+2=3). Alt exemplu este dac[ ziua dena;tere este `n 29, atunci 2 martie va fiBaba aleas[ (2+9=11 ;i `nsum[m `nc[ odat[, adic[ 1+1=2).

Sunt persoane care obi;nuiesc s[ `;ialeag[ chiar trei sau patru Babe, lu]ndu-se dup[ principiul vie\ii< trecut, prezent;i viitor. ~n caz c[ sunt patru, se mergepe principiul celor 4 anotimpuri, `nfunc\ie de care omul ;tie cum s[-;i orga-nizeze via\a.

A consemnat :tefania Cri;an

Într-un cadru pitoresc deosebit,rupt parcă dintr-o lume a satuluioşenesc viu acum doar în amintireabunicilor, două generaţii de oşeni aureînviat joi, 23 februarie, la MuzeulŢării Oaşului, obiceiul autentic alşezătoarei, pe care l-au ţinut pânăacum mai bine de două decenii toţioşenii indiferent că erau din Turţ,Gherţa Mică, Vama sau Cămârzana.Obiceiul avea un puternic caractersocial şi era specific perioadei de iar-nă, ultima şezătoare ţinându-se în-ainte de intrarea în Postul Paştelui.Din păcate, în prezent, obiceiul s-apierdut, a dispărut din viaţa satuluifiind înlocuit acum de cei tineri decâte o întâlnire virtuală care are lorpe o pagină de socializare.

Tinerii Ansamblului Folcloric“Oaşul” alături de Maria Tripon şi mă-tuşile Floare Finta, Floare Hotca şi AnicaMare, la iniţiativa directorului MuzeuluiŢării Oaşului, prof.dr. Natalia Lazăr, aureconstituit astfel un obicei al satuluioşenesc de pe vremea când tinerii se în-tâlneau doar în prezenţa unor femei maiîn vârstă, nu aveau curajul să se sărute înpublic, iar feciorii îşi alegeau fata şi înfuncţie de cât de bine ştia fata să ţeasăsau să toarcă fusul. “De vreo doisprezeceani încercăm să readucem în metalul co-lectiv acest obicei care era frecvent înŢara Oaşului, acum este uitat. Şezătoareaeste un obicei de iarnă care începea dupăterminarea muncilor agricole de toamnăcând comunitatea satului se întreunea încadrul acestor şezători. Şezătorile se or-ganizau la una dintre localnice, acolo ve-neau vecinele, neamurile şi împreună lu-crau la etapele premergătoare costumului

popular. Există o lege nescrisă în lumeasatului tradiţional, a doua zi de Paşte, fe-tele trebuie să aibă costum nou, să mear-gă frumos înveşmântate la biserică şi ladanţ.

În şezătorile acestea tradiţionale nuse coseau cămeşile pentru că era un se-cret. Fiecare fată trebuia să aibă un modelunic, dar se lucra la elementele premer-gătoare. Gazda casei ţesea, celelalte tor-ceau sau realizau podoape populare“, aexplicat prof. dr. Natalia Lazăr, directorulMuzeului Ţării Oaşului.

Ultima întâlnire a fetelor înainte de intrarea în Postul Paştelui

Chiar dacă în prezent obiceiul esteuitat şi fetele tinere nu se mai adună înmiez de iarnă pentru a pregăti costumultradiţional, mătuşile cu experienţă în rea-lizarea portului popular care au apucatsă participe la ;ezători au ţinut joi să leîmpărtăşească tinerelor fete, încă nemă-ritate cum se ţinea obiceiul şezătorii şide ce ultima întâlnire a fetelor era fixat[înainte de intrarea în Postul Paştelui. Spreexemplu, mătuşa Floare Finta la cei 84de ani împliniţi a pierdut demult numă-rul şezătorilor la care a participat, dar şia celor care s-au ţinut la ea acasă.

“De când am fost mică am participatla nu ştiu câte şezători pe la toate casele.La mine acasă a fost şezătoare de nu ştiucâte ori. Înainte fetele deja de când aveau

doisprezece ani trebuiau să ştie să se toar-că, să frământe un aluat, să facă podoabepopulare, nu ca acum. Azi fetele sunt maipreocupate să îşi facă buzele şi unghiile,iar lucrul nu le place. Îmi amintesc că laşezătoare era foarte frumos. Ne adunam,povesteam şi la un moment dat apăreauşi feciorii care mai furau fusul fetei şi nuîl primea înapoi până nu pupa băiatul.Pe atunci fetele erau harnice şi era o mân-drie să fii pricepută la ţesut şi tors. Acumadacă cultivi cânepă se spune că e drog.S-a întors lumea invers“, povesteşte mă-tuşa Floare Finta, declarată "tezaur umanviu" de către Ministerul Culturii, datorităfaptului că păstrează vechi tradiții aleOașului, având amenajată o cameră mu-zeu în curtea locuinței sale.

Şezătoarea oşenească, inclusăpe lista evenimentelor promo-vate de Ministerul Turismului

Maria Tripon recunoaşte că nu a maiapucat să participe la acest obicei deoa-rece a dispărut din lumea satului tradiţio-nal, însă a răspuns pozitiv invitaţiei de areînvia acest obicei despre care a auzitatât de multe lucruri frumoase. “Gene-raţia de acum nici nu ştie cum au fostşezătorile, întâlnirea lor şi conversaţiilelor sunt virtuale şi care sunt duşi în stră-inătate se mai întâlnesc la biserică. Noroccu asta, că e locul unde se mai întâlnescoşenii.

Tinerii de azi văd acum altfel lumea,noi nu putem ţine lumea în loc, însă e dedatoria noastră, a celor mai în vârstă săle împărtăşim din ceea ce a fost, să ştieîn ce condiţii şi cum au trăit străbuniilor. Au fost oameni buni, evlavioşi şi res-pectuoşi, ceea ce în zilele noastre e maigreu de găsit. Eu am căutat să stau pelângă copii şi să le insuflu valorile oşeni-lor şi să le trezesc dragostea pentrutradiţii şi folclor”, a mărturisit coordo-natoarea Ansamblului Folcloric Oaşul,interpreta Maria Tripon.

Şi anul acesta, şezătoarea oşeneascăa fost inclusă pe lista evenimentelor pro-movate de Ministerul Turismului (fostaAutoritate Națională pentru Turism),având parte de mediatizare pe plan na-țional, la evenimentul de joi fiind prezentşi un reprezentant al Ministerului Turis-mului din Baia Mare, dar şi conf.univ.dr.Delia Suiogan, prodecanul Facultății delitere din cadrul Centrului UniversitarNord Baia Mare.

Alexandra Podin[

V]ntul de martie anun\[ o prim[var[ frumoas[

Tinerii Ansamblului “Oașul” alături de Maria Tripon și mătușile Floare Finta, Floare Hotca și Anica Mare

Prima perioad[ a m[r\i;orului este cunoscut[ `n popor drept Zilele Babelor

Chiar dacă în prezent obiceiul este uitat şi fetele tinere nu se mai adună în miez de iarnă pentrua pregăti costumul tradiţional, mătuşile cu experienţă în realizarea portului popular care auapucat să participe la ;ezători au ţinut joi să le împărtăşească tinerelor fete, încă nemăritate cumse ţinea obiceiul şezătorii şi de ce ultima întâlnire a fetelor era fixat[ înainte de intrarea în PostulPaştelui. Spre exemplu, mătuşa Floare Finta la cei 84 de ani împliniţi a pierdut demult numărulşezătorilor la care a participat, dar şi a celor care s-au ţinut la ea acasă.

:ez[toarea care se \inea înainte de L[sata Secului a fost reînviat[

la Muzeul |[rii Oa;ului


S~N~TATEFructoboratul de calciu este un complex organic al borului care se g[se;te `n fructe ;i legume `n

mod natural. Este un complex format din calciu, fructoz[ ;i bor. Formula molecular[ arat[ c[fructoboratul natural este o sare de calciu organic[ a borului cu 2 molecule de fructoz[.

Pacien\ii cu boli rare aduc `n aten\iadeciden\ilor importan\a cercet[rii me-dicale `n descoperirea de tratamenteadecvate diferitelor probleme de s[n[ta-te. "Cercetarea medical[" este tema edi\ieidin acest an a Zilei Interna\ionale a Bo-lilor Rare, marcat[ ̀ n ultima zi a lunii fe-bruarie.

"Imagina\i-v[ c[ merge\i la doctorpentru a afla r[spunsuri la boala pe careo ave\i, doar ca s[ afla\i pe urm[ c[ doc-torii nu ;tiu despre ce este vorba. Imagi-na\i-v[ c[ primi\i un diagnostic, dar vise spune c[ boala respectiv[ nu are tra-tament. :i mai imagina\i-v[ c[ nu ;ti\icum v[ va afecta boala via\a de zi cu zi,ce se va schimba de acum `nainte, la ces[ te a;tep\i, sau cum vor reac\iona per-soanele dragi din via\a voastr[!

Din p[cate, pentru pacien\ii care su-fer[ de o boal[ rar[ aceste lucruri suntrealit[\i crude" este semnalul pe care `ltrag asocia\iile pacien\ilor cu boli raredin Rom]nia.

Cercet[rile ;tiin\ifice `n domeniulmedical, pot ̀ n schimb, s[ ajute s[ g[simr[spuns la toate necunoscutele pe carele ofer[ o boal[ rar[. Pot ridica nivelulde diagnosticare, ca boala de care sufer[pacien\ii s[ devin[ o certitudine, astfelc[ medicii, doctorii, s[ poat[ s[ dea c]tmai multe informa\ii utile ̀ n leg[tur[ cuboala, at]t pacientului c]t ;i apar\in[toriilui. :i cel mai important lucru, prin dez-voltarea cercet[rii ;tiin\ifice ̀ n domeniulmedical, ajut[ la g[sirea unor tratamenteinovatoare pentru diferite boli rare care,

deocamdat[, nu au nici un fel de trata-ment. ~n opinia pacien\ilor cu boli rare,cercetarea este cheia pentru speran\a amilioane de pacien\i care sufer[ de oboal[ rar[!

Pacien\ii ;i reprezentan\iiorganiza\iilor de pacien\i dorescschimb[ri care<

S[ asigure faptul c[ politicienii vorrecunoa;te bolile rare ca fiind o prioritatea politicilor de s[n[tate public[, at]t lanivel na\ional c]t ;i interna\ional.

S[ duc[ la `mbun[t[\irea cercet[rii

bolilor rare ;i dezvoltarea medicamen-telor orfane.

S[ asigure accesul egal la tratamentde calitate ;i de `ngrijire la nivel local,na\ional ;i european, precum ;i diagnos-ticarea c]t mai precoce.

S[ sprijine dezvoltarea ;i implemen-tarea planurilor na\ionale pentru bolilerare ;i politicile de combatere a bolilorrare la nivel na\ional.

S[ ajute la reducerea izol[rii,resim\it[ uneori de c[tre persoanele caresufer[ de o boal[ rar[ ;i familiile lor.

Cercetarea medical[, o prioritate pentru identificareade noi tratamente destinate bolilor rare

Pentru organismul uman mi-croelementele, printre care ;iBorul joac[ un rol importantat]t datorit[ integr[rii lor ̀ n en-zimele numite metalo-depen-dente, c]t ;i datorit[ rolului decatalizator `n reac\iile biologicespecifice.

Fructoboratul de calciu este uncomplex organic al borului care seg[se;te `n fructe ;i legume `n modnatural. Este un complex format dincalciu, fructoz[ ;i bor. Formula mo-lecular[ arat[ c[ fructoboratul naturaleste o sare de calciu organic[ a boru-lui cu 2 molecule de fructoz[. Fruc-toboratul de calciu este singura form[alimentar[ a borului care este sigur[,stabil[, non-toxic[ ;i biodisponibil[,cu activitate biologic[ benefic[ pen-tru s[n[tate.

Una din propriet[\ile cele mai im-portante ale fructoboratului de calciuo reprezint[ efectul benefic asuprametabolismului calciului, magneziu-lui, fosforului ;i vitaminei D cu im-plica\ii pozitive asupra metabolismu-lui oaselor, aspura men\inerii home-ostaziei hormonilor steroizi ;i asupramen\inerii densit[\ii osoase normale,contribuind la prevenirea ;i inversa-rea resorb\iei osoase, reduc]nd risculde osteoporoz[.

Fructoboratul de calciu este activ`n mecanismul de protec\ie contraoxigenului reactiv celular, el stimu-leaz[ activitatea unor antioxidan\i na-

turali (superoxidismutaza, cerulo-plasmina, vitamina C) ;i este unagent antisclerozic foarte impor-tant, av]nd ac\iune favorabil[ `nbolile cardiovasculare. Av]ndaceast[ proprietate antioxidant[previne oxidarea colesteroluluiLDL (r[u) devenind un mijloc destopare a evolu\iei aterosclero-zei.

Av]nd un puternic efectantiinflamator ajut[ la contro-lul procesului inflamator de-oarece el poate diminua pro-duc\ia crescut[ de mediatori(enzime) specif ici aiinflama\iei.

Ac\ion]nd `n sensul redu-cerii reac\iilor inflamatorii,fructoboratul de calciu reme-diaz[ v[t[m[rile peretelui ar-terial intervenind pozitiv `nprocesul antiinflamator, reduceposibilitatea apari\iei zonelorcu inflama\ii ale vaselor des]nge reduc]nd posibilitateaacumul[rilor de depozite lipi-dice (plachetare) ̀ n aceste zone,dovedind ac\iunea sa favorabil[`n diminuarea procesului antis-clerotic.

Fructoboratul de calciu areefecte benefice asupra metabo-lismului lipidelor, scade nivelulcolesterolului sanguin crescutpeste limitele normale. Dieta`mbog[\it[ cu fructoborat decalciu a dus la reducerea valori-lor colesterolului total, influen\]nd

benefic starea pacien\ilor cu dislipi-demie, afec\iuni de metabolism ;i car-diovasculare. De asemenea, a fost ob-servat[ influen\a fructoboratului decalciu asupra metabolismului acidu-lui uric determin]nd o reducere a va-lorii acestuia.

Formularea farmaceutic[ a pro-dusului CardioBor de la Hypericum`n baza studiului clinic pilot efectuatla Centrul de Cardiologie, a Univer-sit[\ii din Craiova, condus de Dr.Constantin Militaru, se bazeaz[ pestudiul combina\iei fructoborat decalciu ;i resveratrol, cu efecte siner-gice asupra st[rii clinice ;i biologicea pacien\ilor cu angin[ pectoral[ ;ialte afec\iuni cardiovasculare. ~n acestsens fructoboratul de calciu vine `nsprijinul resveratrolului protej]ndu-l. Fructoboratul de calciu devine unstabilizator pentru resveratrol `mpo-triva degrad[rii acestuia ̀ n tractul di-gestiv. De asemenea, s-a dovedit c[sinergismul pozitiv al fructoboratuluide calciu cu resveratrolul, duc la`mbun[t[\irea eficacit[\ii biologiceca agen\i antioxidan\i ;i antiinflama-tori.Recomand[ri<- m[re;te rezisten\a la efort ;i tonific[mu;chiul cardiac- `nt[re;te mu;chiul cardiac, arterele;i circula\ia coronarian[,`mbun[t[\ind transportul s]ngelui- reduce semnificativ episoadele decriz[ de angin[ pectoral[- m[re;te capacitatea de oxigenare ainimii prin `mbun[t[\irea fluxului

sanguin- scade tensiunea sanguin[ prin rela-xarea ;i dilatarea arterelor- reduce nivelul colesterolului,men\ine echilibrul `ntre colesterolulbun ;i r[u (HDL ;i LDL)- scade nivelul trigliceridelor- previne apari\ia aterosclerozei- `mbun[t[\e;te rezisten\a pere\ilorvaselor sanguine- blocheaz[ procesele degenerative lanivelul sistemului nervos central, pre-venind `mb[tr]nirea prematur[- scade necesitatea consumului de ni-troglicerin[.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Ai grij[ de s[n[tatea inimii cu Cardiobor de la Hypericum


RE}ETE

:arlot[ de cas[

Sup[ crem[ de castane în vin alb

Mod de preparare<

Se scoate o cană de lapte rece, încare se va dizolva făina. Se amestecă 8linguri de zahăr cu laptele rămas într-un vas și se încălzește încet, apoi făinadizolvată se toarnă în laptele încălzit.Se încălzește mai departe pe aburi,amestecând, până când se îngroașă bi-ne. Se adaugă gălbenușurile, unul câteunul, amestecând în continuu. Gelatinase prepară după rețeta de pe ambalaj,

apoi se adaugă la compoziția anteriorpreparată. Albușurile se bat spumă ta-re, cu un picuț de sare, adăugându-seapoi și celelalte 8 linguri de zahăr, și sebate mai departe, până devine o spumăconsistentă. Se amestecă cu șarlotar[cită, ușor, cu grijă, de jos în sus. Seîmparte în mod egal în două boluri,într-unul se adaugă esența de vanilie,în cel de-al doilea cacaoa. Apoi se așea-ză în două, sau mai multe straturi, fieîn formă de tort, fie în boluri, sau oricealtă formă. La servire se poate orna cufructe, frișcă, sau topping.

Ingrediente<

Un litru de lapte, 16 linguride zahăr, 8 ouă, 4 linguri cu vârfde făină extrafină, 4 plicuri (saufoi) de gelatină, 4 linguri de ca-cao, o esență de vanilie (10 ml).

Mod de preparare<

Solzii de migdale se prăjesc ușor,fără grăsime, într-un vas antiaderent,apoi împreună cu stafidele se fierb învin. Castanele decongelate se sfărâmă,se amestecă cu zahărul, apoi treptat, se

amestecă cu apă, până când devine ocompoziție păstoasă. Aceasta se ames-tecă cu vinul și tot ce s-a fiert în el, sepune din nou la fiert, se pune un picde sare și se mai adaugă apă, până cândobțineți densitatea dorită. După circa2-3 minute de fierbere se ia de pe foc,se lasă până când fierberea se opreștede tot, apoi frișca se amestecă cu câtevalinguri de zeamă fierbinte și se toarnăîn supă. La servire se ornează cu stafidesau solzi de migdale, care nu s-au fiertîn supă, coajă de portocale, cu spumăde frișcă sau zahăr caramelizat.

Ingrediente<

Un pachet de piure de casta-ne congelat (250 g), 300 ml vinalb dulce sau eventual demidul-ce, 100 g stafide, 200 g de smân-tână dulce (frișcă) pentru gătit,50 g solzi de migdale (se poateînlocui cu alune nesărate), 2 lin-

guri de zahăr, puțină sare.

Gogo;i de F[r;ang

Mod de preparare<

Drojdia se dizolvă în lapte călduț,îndulcit cu zahăr. Când se activează,se amestecă cu făina cu gălbenușurile,esența de vanilie și restul de zahăr.Aluatul se frământă cu lapte călduț,până se obține consistența dorită, apoise adaugă margarina topită. Se presarăcu puțină făină și se lasă la dospit, în-

tr-un loc călduț, circa o oră. Se întindecu sucitoarea, la grosinea de circa 1,5cm și cu un pahar cu margine ascuțităse taie la formă, iar cu aluatul rămasdupă tăiere se repetă operația, apoi go-goșii pregătiți se mai lasă circa 30 mi-nute la dospit. În mijlocul fiecărui go-goș facem cu degetul o adâncitură, apoise coc în ulei fierbinte, abundent, la în-ceput la foc mic și acoperit cu un capac,apoi după ce întoarcem, la foc mare,descoperit. Se presar[ cu zahăr pudră,iar în adâncituri se pune gem, sau even-tual cremă de vanilie, dar această va-riantă nu este una tradițională.

Ingrediente<

500 g de făină, 30 g drojdie,100 g de margarină, 100 g de za-hăr, 4 gălbenușuri de ouă, câtevapicături de esență de vanilie (du-pă gust), 300 ml de lapte, coajarasă de la o jumătate de lămâie,o lingură de rom, ulei pentru

prăjit.

Salat[ de fasole boabe

Mod de preparare<

Fasolea se fierbe bine în apă ușorsărată și se strecoară. Zeama se poatefolosi la prepararea unei ciorbe. În acestcaz, doar se scot boabele de fasole, ast-

fel încât să mai rămână fasole și în supă.Ceapa se feliază și se amestecă cu fa-solea strecurată. Se mai pot adăuga mă-sline (negre sau verzi), roșii, diversecondimente verzi, după gust, sau chiarși bucățele de șuncă fiartă. Se stropeștecu uleiul de măsline și se condimen-tează. Dacă nu doriți să faceți o mân-care de post, în loc de ulei se poate fo-losi maioneză. Se poate servi ca mân-care de sine stătătoare, sau garniturăla carne fiartă sau preparată la cuptor.

Ingrediente<

400 g fasole cu boabe mari(roșie sau albă), o ceapă mai mă-rișoară (preferabil ceapă roșiesau ceapă de apă) sau o legăturăde ceapă verde, circa 50 ml uleide măsline, sare, piper, un vârfde cuțit de nucșoară, eventual

chili (după gust).

Ceapa este cunoscută mai multca o legumă bună în majoritateapreparatelor culinare. Mai puţinisunt cei care cunosc mai în detaliuvalenţele curative ale acestei legu-me.

Consumată crudă sau sub forma di-verselor preparate, ceapa poate fi remediupentru afecţiuni precum< litiaza renală cuuraţi, diabet, ateroscleroză, îmbătrânireaprematură, tulburări de memorie, depre-sie, sterilitate masculină, tuse persistentă,tuse convulsivă, litiaza biliară, bronșită,adjuvant în astmul bronșic, infecţie cucandida pe traiectul digestiv, adjuvant înascită și în edeme cardiace, și lista ar puteacontinua. Litiaza renală cu uraţi este foar-te bine prevenită de consumul zilnic alunei salate de ceapă (120 grame), asezo-nată cu suc de lămâie. Substanţele activedin ceapa dizolvă calculii cu uraţi și pre-vine formarea altora noi.

Două studii independente făcute despitalele universitare ale unor facultăţi demedicină din India arată că un consumzilnic semnificativ de ceapă crudă (140de grame pe zi) scade glicemia, prevenindși chiar tratând diabetul.

Administrarea a 50 grame de ceapăproaspătă pe zi diminuează foarte multriscul creșterii colesterolului seric, deter-minat de o alimentaţie cu un conţinut ri-dicat de grăsimi. De asemenea, consumulde ceapă previne ateroscleroza, ischemiacardiacă și ameliorează hipertensiunea.

Ceapa crudă consumată zilnic areefecte bune de combatere a afecţiunilorcardiovasculare și a îmbătrânirii, datorităneutralizării radicalilor liberi de către sub-stanţele antioxidante din ceapă.

Tratamente interne cu ceapă

Tulburări de memorie se tratează cuceapă crudă, câte 80 de grame (o ceapămai mare) pe zi. Substanţele active dinceapă au efecte neuroprotectoare și îm-bunătăţesc irigarea cu sânge a creierului.Tratamentul cu ceapă înlătură mai alesproblemele legate de memoria de scurtădurată, adică exact cea care este cel maiafectată în primele faze la bolnavii cu Al-zheimer. Două-patru linguri de suc proas-păt de ceapă, administrat dimineaţa șiseara, sunt un leac surprinzător de pu-ternic împotriva depresiei. Sucul foarteproaspăt de ceapă, administrat pe stoma-cul gol, cu puţin suc de fructe (mere sauportocale), stimulează puternic activitateasistemului nervos central, inducând o sta-re de vioiciune, optimism, dorinţă deacţiune. Ceapa consumată sub formă desalată este un stimulent al activităţii go-nadelor la bărbaţi, îmbunătăţind pro-ducţia de spermă, dar și de testosteron.Astfel, ceapa este și o speranţă în trata-mentul efeminării bărbaţilor moderni,care au ajuns din cauza tulburărilor en-docrine produse de alimentaţie, de se-dentarism ori de consumul de alcool, săse confrunte în număr tot mai mare cuobezitatea, celulită, vergeturile, gineco-mastia etc.

Pentru a ameliora litiaza biliară, seiau zilnic 2-3 linguriţe de ulei, în care s-a macerat ceapă. Tratamentul se face vre-me de 14 zile, urmate de 7 zile de pauză,după care se poate relua. Este eficient pen-tru prevenirea formării unor noi calculibiliari, dar și pentru eliminarea celor exis-tenţi, mai ales dacă nu sunt de dimensiunifoarte mari.

În caz de bronșită se iau dimineaţa,la prânz și seara, câte 2-3 linguriţe de siropde ceapă, în cure de câte 2-3 săptămâni.Este un remediu util, mai ales în trata-mentul bronșitei infecţioase, dar și al celeitabagice, precum și al celei alergice.

Ca adjuvant în astmul bronșic, zilnicse bea un sfert de pahar de lapte fierbinte,în care se pune o linguriţă de suc de ceapăși câteva picături de suc de usturoi. Acestpreparat favorizează eliberarea arboreluibronșic de secreţii, elimină în bună mă-sură senzaţia de sufocare, previne con-tractura spastică a căilor respiratorii.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Boli ce pot fi prevenite cu ceap[

Două studii independente făcute de spitalele universitare ale unor facultăţi de medicină dinIndia arată că un consum zilnic semnificativ de ceapă crudă (140 de grame pe zi) scade glicemia,prevenind și chiar tratând diabetul.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Roşul a jucat un rol semnificativ în istoria omenirii<roşu era mărul care i-a atras privirile Evei şi a ademenit-osă încalce o porunc[. După izgonirea din Rai, roşu a devenitsinonim cu culoarea păcatului. De-a lungul istoriei, roşu afost culoarea roialit[\ii, a scandalului, a revoluţiilor şi aintrigilor, dar şi a iubirii< trandafirii roşii sunt simboluldragostei eterne şi sincere, pe când cei albi simbolizeazăpuritatea, iar cei galbeni gelozia.

Ce e bizar, însă, e că în modă, în fiecare an, negrul estedeclarată non-culoarea vedetă, cea care se potriveşte la orice,reţeta-minune pentru toate femeile care vor să îşi ascundăformele mai plinuţe şi să pară stilate, misterioase şi elegante

în acelaşi timp. Puţine se încumetă săpoarte nuanţe tari, aprinse şi să iasă

din confortabilul anonimat. Nu toate reprezentantele sexului

frumos ascultă de aceste tendinţedictate de pe podium - şi bine fac. Descoperă câteva dintre cele mai

sexy rochii roșii purtate de vedete și inspiră-te din stilul lor.1. Bella Hadid, într-o rochie Alexandre Vauthier, la

Festivalul de Film de la Cannes din 20162. Laetitia Casta, la Gala Met 2014, într-o rochie Givenchy

cu paiete3. Dakota Johnson purtând o rochie Christian Dior la

premiile BAFTA 20164. Gigi Hadid, într-o rochie Atelier Versace la American

Music Awards5. Rosie Huntington-Whitely, într-o rochie Alexandre

Vauthier, la Festivalul de Film de la Cannes 20166. Irina Shayk, într-o rochie mini Christian Dior7. Lily Aldridge purtând o rochie asimetrică Dion Lee8. Karlie Kloss, într-o rochie Rosie Assoulin9. Rosamund Pike, la Premiile Oscar 2015, într-o rochie

Givenchy Haute Couture10. Rihanna purtând o rochie Azzedine Alaia la Gala

Grammy 201311. Keira Knightley purtând o rochie Valentino din catifea

roșie

De-a lungul istoriei, roşu a fost culoarea roialit[\ii, a scandalului, a revoluţiilor şi a intrigilor,dar şi a iubirii< trandafirii roşii sunt simbolul dragostei eterne şi sincere, pe când cei albisimbolizează puritatea, iar cei galbeni gelozia.

Rochia ro;ie, atuul forte al femeilor

3.

2.

1.

4.

5. 6.

7. 8.

9.

10.

11.


DIET~

S]nii `nseamn[ foarte multpentru o femeie< de la organ ce`ntre\ine via\a bebelu;ului ei p]n[la parte a corpului asociat[ cucancerul ;i moartea, precum ;isimbol al feminit[\ii ;i al atrac\ieisexuale.

Acestea sunt motive mai mult dec]tsuficiente pentru a acorda o aten\ie spe-cial[ acestei p[r\i delicate a corpului.

Profilaxia cancerului de s]n

Din `ntregul corp feminin, celulelemamare prezint[ cea mai mare proba-bilitate de degenerare ;i transformare `ncelule canceroase. De altfel, datele sta-tistice sunt relevante< num[rul bolnavilorde cancer din Rom]nia este de aproxi-mativ 500000, cea mai comun[ form[`nt]lnit[ fiind cancerul de s]n.

Din studiile epidemiologice realizatese observ[ c[ frecven\a cancerului de s]nvariaz[ mult `n func\ie de \ar[ ;i rasapersoanei. De exemplu, s-a observat c[`n zonele urbane din Finlanda, riscul estede cinci ori mai mare dec]t ̀ n zonele ru-rale din Japonia. Una din cauzele avute`n vedere cu privire la aceste diferen\eeste consumul de fitoestrogeni. Fitoe-strogenii sunt hormoni de origine vege-tal[ cu similitudine chimic[ ;i ac\iuneasem[n[toare cu a estrogenilor umani,care se pot uni cu receptorii de estrogeniai femeilor, reduc]nd astfel riscul de can-cer mamar. Ei bine, excretarea fitoestro-genilor prin urin[ (ceea ce ne d[ o ideedespre cantitatea consumat[ prin alimen-ta\ie) este de p]n[ la de o mie de ori maimare la popula\ia rural[ japonez[ dec]tla popula\ia din zonele urbane ale Fin-landei.

Alimenta\ia vegetarian[ este un obi-cei de maxim[ importan\[ ̀ n prevenirea;i controlul cancerului mamar,eviden\iindu-se `n special produsele pebaz[ de soia. ~ntr-un studiu cu privire lafemeile tinere din China, s-a observat c[cele care consum[ mai pu\in[ carne ;imai multe alimente pe baz[ de soiaprezentau un risc de p]n[ la de trei orimai mic de a face cancer mamar. Aceast[diferen\[ se poate explica prin con\inutulfoarte ridicat de fitoestrogeni al acesteilegume deosebit de interesante. Totu;i,efectul antitumoral prezentat de soiapoate fi corelat ;i cu prezen\a unor enz-ime numite ;i “inhibitori de proteaze”,care inhib[ capacitatea de extindere a tu-morii maligne. Trebuie men\ionat c[ “in-hibitorii de proteaze” sunt prezen\i `nmajoritatea alimentelor de origine veg-etal[.

Calitatea ;i cantitatea gr[similor pecare le consum[m este de importan\[ vi-tal[. Consumul de margarine, gr[simipar\ial hidrogenate (adic[ procesate in-dustrial) ;i excesul de gr[sime animal[,de obicei de calitate ̀ ndoielnic[, provoac[o sl[bire a sistemului imunitar, care fa-vorizeaz[ dezvoltarea cancerului, maiales `n organele deosebit de bogate `ngr[simi, cum sunt s]nii.

Factori generali de risc

Se estimeaz[ c[ 5% din toate can-cerele de s]n sunt legate de o modificareereditar[ a dou[ gene, care sunt respon-sabile de stoparea cre;terii celulelor.

Apoi, terapia de substitu\ie hormon-al[ efectuat[ ̀ n general dup[ menopauz[,sub form[ de plasturi, cre;te riscul decancer de s]n. Administrarea de contra-ceptive pe cale oral[ (pilule) timp`ndelungat cre;te de asemenea, riscul decancer de s]n, chiar dac[ `ntr-o m[sur[

mai mic[ dec]t hormonii pentrumenopauz[.

Consumat chiar ;i `n doze mici, ac-ceptabile din punct de vedere social, al-coolul cre;te riscul de cancer. S-a ar[tatc[ la fiecare jum[tate de pahar de vinconsumat pe zi, riscul de cancer de s]ncre;te cu 7%. Femeile care consum[ 2-3pahare de vin pe zi (ceea ce se consider[doz[ moderat[) prezint[ un risc cu 32%mai mare de cancer de s]n dec]t cele carenu beau.

Femeile a c[ror greutate corporal[dep[;e;te 82 de kilograme prezint[ unrisc de trei ori mai mare de a dezvoltacancer de s]n, `n compara\ie cu femeilea c[ror greutate este mai mic[ dec]t 59de kilograme.

Expunerea la radia\iile ionizante,cum ar fi radioterapia folosit[ ̀ n tratareaacneei, a hipertrofiei timusului sau a lim-fomului Hodgkin reprezint[ un factorde risc. Riscul este ;i mai mare dac[ ex-punerea la radia\ii are loc `nainte de 20de ani. S-a demonstrat c[ patru ore deexerci\ii aerobice pe s[pt[m]n[ reducriscul de cancer de s]n cu 40%.

De-a lungul vie\ii, o femeie este ex-pus[ la estrogenii produ;i de propriiileovare. ~n special, `n perioada sarcinii,produc\ia de estrogen ̀ n ovare se dimin-ueaz[. Cu c]t o femeie are mai multesarcini, cu at]t scade riscul. ~n plus, s-aar[tat c[ o prim[ sarcin[ dus[ la termen`nainte de v]rsta de 20 de ani reduceprobabilitatea apari\iei unui cancer des]n `nainte de menopauz[.

Este bine demonstrat[ ast[zi exis-ten\a unei conexiuni `ntre cancerul des]n ;i anumite tipuri de alimenta\ie, pre-cum cea bogat[ `n gr[simi ;i carne.

Recomand[ri alimentare

~n 1957, cercet[torii Armstrong ;i

Doll din Statele Unite au ar[tat statistic,pentru prima dat[, c[ exist[ o leg[tur[`ntre alimenta\ie ;i cancerul de s]n. Cuc]t este mai mare consumul de carne ;igr[sime animal[, cu at]t este mai mareriscul de cancer de s]n. Anumite tipuride carne cresc ;i mai mult riscul de can-cer de s]n hormono-dependent. Astfel,carnea procesat[ (;unca ;i c]rna\ii) crescriscul de cancer de s]n de 2,34 ori, carneade porc de 1,81 ori, hamburgherii de 1,71ori, iar hot dogul de 1,43 ori. Una dincauzele asocierii dintre consumul decarne ;i cancerul de s]n poate fi faptulc[, de obicei, carnea are reziduuri de hor-moni folosi\i la `ngr[;area animalelor.

Un studiu publicat `n periodicul In-stitutului pentru Studierea Canceruluidin Statele Unite a ar[tat c[ femeile careau ̀ n diet[ suficiente legume cu con\inutridicat de betacaroten prezint[ un riscsc[zut de apari\ie a anumitor forme decancer mamar. A;adar, doamnelor ;idomni;oarelor, consuma\i c]t mai des<cartofi dulci, morcovi, dovleac ;i vegetalecu frunze verzi.

Rodia cu gustul ei delicios este re-cunoscut[ pentru beneficiile pe care leaduce s[n[t[\ii ;i ̀ n special fertilit[\ii, desecole. S-a demonstrat capacitatea sa dea inhiba dezvoltarea unui hormon decare este dependent cancerul de s]n.Potrivit studiilor, acidul elagic prezent`n rodie ajut[ la protejarea `mpotrivaapari\iei cancerului de s]n prin supri-marea produc\iei de estrogeni.Cercet[torii ne recomand[ s[ consum[mmai des rodii. Sunt ;i alte fructe/semin\ecu efect similar< c[p;unile, zmeura,afinele, dar ;i nucile, `n special nucilepecan, foarte bogate `n acid elagic.

Sunt men\ionate ;i ciupercile ̀ n lupta`mpotriva cancerului de s]n. Conformunui studiu, riscul apari\iei canceruluide s]n a sc[zut dramatic la femeile carecombinau o diet[ bogat[ `n ciuperci cuun consum regulat de ceai verde.

Se recomand[ cre;terea consumuluide avocado ;i ulei de m[sline, datorit[efectului benefic al acizilor gra;imononesatura\i. Multe studii confirm[rolul protector pe care `l au soia ;i pro-dusele din soia `n lupta `mpotriva can-cerului de s]n, `n special dac[ sunt con-sumate `n timpul adolescen\ei.~n ultimele decenii, mass-media a pro-movat un model de frumuse\e feminin[care const[ `ntr-un corp zvelt, cu s]nimari ;i fermi. Exist[ femei care, din cauzaconstitu\iei fizice, nu pot atinge acesttipar de frumuse\e, nici m[car cu ajutorulchirurgiei plastice. ~n loc s[ se descura-jeze ;i s[ se deprime, aceste femei ar tre-bui s[ aib[ `n vedere s[n[tatea general[,care are la baz[ o alimenta\ie s[n[toas[;i un stil de via\[ s[n[tos, precum ;i oatitudine pozitiv[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Dieta este un factor fundamental `n geneza

cancerului de s]n

Femeile a c[ror greutate corporal[ dep[;e;te 82 de kilograme prezint[ un risc de trei ori maimare de a dezvolta cancer de s]n, `n compara\ie cu femeile a c[ror greutate este mai mic[ dec]t59 de kilograme.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Unele alimente sănătoase sunt,în realitate, altceva decât ce par.Astăzi investigăm iaurtul, o gus-tare aparent nevinovată în relaţiecu silueta şi sănătatea. Ales greşitînsă, acesta poate face mai multrău decât bine.

“Iaurtul se poate transforma rapid înjunk-food”, spun nutri\ioniștii. Cândiaurtul vine “la pachet” cu bucăţi de fruc-te, esenţe alimentare şi coloranţi (cioco-lată, vanilie), îndulcitori artificiali oritopping-uri de cereale, se transformăuşor într-o bombă calorică. Respectândregulile, te vei scuti atât de stări fiziceproaste, cât şi de deziluzii când te urci pec]ntar!

1. Cumpără iaurturi care conţin probiotice

Probioticele (bacterii bune pentrudigestie) se regăsesc, de regulă, în iaur-turi. Însă, în mod surprinzător, nu toateiaurturile din comerţ le conţin. Uită-tepe eticheta[şi alege acele iaurturi care auspecificat “culturi active/culturi vii”. Iaur-turile făcute cu lapte de capr[ conţin maimulte forme de probiotice (lactobacillusşi acidophilus).

2. Atenţie la iaurturile cu 0% grăsime

Deşi par o soluţie pentru a tăia dincalorii şi grăsimi săturate, iaurturile fărăgrăsimi pot să aibă zaharuri artificialeadăugate. Recomandarea nutri\ioniștiloreste să te orientezi către versiunile deiaurt care sunt îndulcite cu zaharuri dinfructe, pentru că sunt mai sănătoase.

3. Verifică zahărul Nu te baza doar pe gramajul indicat

pe etichet[! Iaurtul conţine lactoză (careprovine din lapte) – în jur de 9 grame în-tr-un recipient de 170 de grame, pentruun iaurt normal, şi în jur de 7 grame încazul iaurtului grecesc. Unele iaurturipot avea însă şi zaharuri adăugate. Celmai înţelept este să eviţi produsele carelistează zahărul ca fiind al doilea sau altreilea ingredient.

4. Ocoleşte iaurturile cu fructe “false”

Dacă vrei să-ţi îndulceşti iaurtul, celmai indicat este să adaugi chiar tu fructeproaspete în iaurtul simplu. Iaurturile,care deja conţin fructe, sunt bogate înzahăr. Uneori, fructele sunt doar un mixde zaharuri şi coloranţi alimentari.

4 reguli pentru a alege corect iaurtul

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


Cărțile de critică literară apărute înjudețul nostru nu s-au impus numeric,ci printr-o tematică variată, inedită, deinteres foarte larg. Se poate afirma căavem sătmăreni afirmați peste granițelejudețului prin lucrări de referință careaduc servicii culturii naționale. De amin-tit< Gheorghe Glodeanu (cu un studiuaprofundat despre jurnale), George Vul-turescu (autorul unui eseu despre operalui Eminescu), George Achim (despreutopia negativă), Cornel Munteanu (cer-cetător al valențelor artistice ale pamfle-tului) și alții. Recentul volum de criticăliterară al lui Alexandru Zotta, „Intermi-tențe critice, III. Eseuri despre poezie”(Editura Citadela, Satu Mare, 2016), seînscrie și el în această linie, pe care a ilus-trat-o printr-un studiu temeinic despreparabolă. Cartea este una dintre aparițiileeditoriale necesare. Eseistica lui Alexan-dru Zotta, dublată de critica de întâmpi-nare și de cronica traducerilor conferăvolumului o importanță mult mai largă.Nu întâmplător, lansarea volumului laUSR Filiala Cluj, pe la finele anului trecut,s-a bucurat de un binemeritat succes. Da-că primele două volume erau rezervatecriticii literare și prozei, cestălalt, aproapeexclusiv, este rezervat poeziei. De notatcă volumul este prefațat de cunoscutulscriitor și critic literar clujean, ConstantinCubleșan.

“Intermitențe critice, III.Eseuri despre poezie” - un volum complex

Cititorul constată o compartimentarea textelor critice în trei părți. Mai întâi,avem un substanțial grupaj de eseuri de-dicate poeziei. Numele celor supuși exe-gezei sunt< Horia Bădescu, Adi Cusin,Ioan Nistor, Traian Vasilcău, Elena-Da-niela Rujoiu-Sgondea, Anghel Gâdea, Ion

Pop, C.S. Anderco. A doua secțiune e re-zervată cronicii de întâmpinare, fiind vi-zați< Maia Cristea-Vieru, Genoveva Lo-gan, Amelia Stănescu, Paulina Popa, TucuMoroșanu, Vasile Mic, Dorina MagdalenaSuciu, Aurel Pop, Ana Cicio și AuraChristi. Partea finală este rezervată tra-ducerilor. Un grupaj de cronici este de-dicat literaturii străine din spațiul anglo-american. Sub titlul „Ecouri anglofone”sunt prezentați patru scriitori, Peter Tha-bit Jones (în două recenzii), Carolyn MaryKleefeld, Stanley H. Barkan și StephenGill. Câțiva dintre aceștia au fost prezențiîn Satu Mare cu ocazia „Zilelor Poesis”.Este vorba de autori traduși în limba ro-mână de Olimpia Iacob. Aceasta a activatîn învățământul superior sătmărean maimulți ani și s-a afirmat ca o traducătoarede succes în spațiul anglofon.

Criteriul esențial - valoareaestetică

Opțiunile exegetului sunt foarte clare.Preferă poezia care include nu numai in-spirație, ci și un grad înalt de prelucrareartistică. Finețea limbajului poetic, ex-presia plastică, profunzimea emoțiilor es-tetice sunt preferatele sale.

Cele două eseuri dedicate lui HoriaBădescu, echivalente ca număr de paginicu un eseu monografic („Pământul și cu-vântul”, respectiv „Metaforă. Metafizică.Metanoia”) readuc în atenție și impunconvingător un nume în poezia contem-porană. Desigur, problematica abordatăar necesita ea însăși un studiu, de aceeavoi cita doar una dintre concluziile eseis-tului, și anume faptul că poetul clujeanrecuperează logosul pentru a-l dărui poe-ziei. Chip în care „poezia contribuie launitatea lumii, la coerența originară aacesteia, la sacralitatea ei.” (p.67).

Poezia lui Adi Cusin, fost coleg de li-

ceu al autorului, trecut la cele veșnice,este analizată și ea pe larg. Deși a scrisdoar patru volume, acestea îi oferă prilejullui Al. Zotta de a-i evidenția originalitateași de a enunța opțiunile sale în sfera liricii.Apreciază faptul că poetul ieșean nuabandonează versificația tradițională pecare o stăpânește perfect. În același timp,observă că intensitatea trăirii dramaticeși simțul versificației l-au condus pe AdiCusin spre realizarea unor adevărate „bi-juterii lirice”.

Autori anglo-americani în limba română

Într-o analiză aprofundată, Alexan-dru Zotta evidențiază valențele poemuluilirico-dramatic „Băiatul și capul Leului”de Peter Thabit Jones, constituit într-osuită de „structuri monologale, lirice șimelodioase, dar cuprinzând cutremură-toare întrebări fără răspuns” (p.253). Unalt autor este Stanley H. Barkan, cunoscutcititorului român de mai mult timp. Înpoezia acestuia, remarcă faptul că treceprintr-o grilă postmodernă textele biblice,miturile și cultura greco-latină, într-undialog care „convine de minune gândiriipostmoderne” (p.273).

Un studiu aparte aduce în atenție per-sonalitatea lui Stephen Gill, „o proemi-nentă voce lirică de expresie engleză”, as-pirant la Premiul Nobel, care se distingeprin problematica abordată în literaturasa. Victimă a fenomenului migraționist,dar și beneficiar în plan cultural al acestuifenomen și al unei complexe experiențede viață, Stephen Gil emite judecăți per-tinente asupra condiției umane din lumeacontemporană dominată de nesfârșitefrământări și deziluzii. „Cetățean al lumii”,bun cunoscător al realităților complexedin India, Pakistan, SUA și Canada, a fostpreocupat de condiția celui care caută un

loc pe pământ pentru a-l transforma înCASA lui. Este autorul romanului „Im-igrantul”. Personajul principal, ReghuNath, un alter ego auctorial, transformădrama personală de peregrin prin celepatru puncte cardinale într-o meditațiedespre șansele omului contemporan de afi el însuși și de a rămâne consecvent cusine însuși în bătaia viscolelor nivelatoare.Pentu a putea sta drept în fața Divinității,omului i s-a dat calea, pe care StephenGil o surprinde cu exactitate iar Alexan-dru Zotta o traduce astfel< „Din expe-riența poetică autorul a dobândit înțele-gerea înaltă a dimensiunii creatoare pen-tru desăvârșirea ființei umane, iar din ex-periența de imigrant importanța păcii șia toleranței pentru existența și creațiaumană”. (p.280). E un răspuns luminos,rațional, provenit dintr-o experiență per-sonală, o replică dată ideologiilor nociveși mesianismelor bazate pe intoleranță șicrimă. Un „leac” de care lumea contem-porană ar trebui să țină seama.

Autorul apreciază efortul și reușitaremarcabilă a traducătoarei de a evita ba-rierele limbii. Concluzia la care se ajungeeste că amplificarea producției de carteîn care se regăsesc scriitori din alte spațiilingvistice e benefică pentru cele douălimbi și culturi, română și engleză, aflateîntr-o „mlădioasă” compatibilitate.

Alexandru Zotta - apreciat în lumea criticilor literari

Posesor al unor vaste cunoștințe fi-lologice și estetice, chirurg al textului, cuo precizie care nu permite obiecții, Ale-xandru Zotta și-a utilizat bisturiul criticinclusiv pentru a semnala pericolele carepot diminua valoarea poeziei. Printre ele<tentația manierismului, spațierea artifi-cială inadecvată, concesiile făcute pro-zaismului, graba ieșirii în public și lipsa

travaliului, tentația de a crea un limbajartificial fără efecte estetice etc. Sunt tre-cute sub ascuțișul criticii diverse excesecu efect zero ale postmodernismului, ex-cese prin care se exclude esențializarea,favorizând verbozitatea, scăpându-se desub control voltele lejere ale limbajului,efectul fiind diluarea textului poetic.

Exegezele au ca fundament rafturiîntregi de titluri recomandabile, lista au-torilor români și străini, asimilați, fiindfoarte lungă. De aici, inclusiv șansa tex-telor de a deveni adevărate cursuri, utilecelor care abordează arta literaturii.

Cuvinte de apreciere scrie în prefațavolumului scriitorul și criticul literar clu-jean Constantin Cubleșan care afirmă căvolumul este „ (...) alcătuit cu o grijă apar-te pentru compoziție și pentru orientărilirice diferite, distincte, specifice poețilorcomentați. E un volum ce se recomandăde la sine, impunând un profesionist au-torizat al exegezei critice, înclinat cu pre-cădere spre actul poetic, al cărui cuvânttrebuie luat în considerare, mai ales decătre cei cărora li se adresează – cititoriitineri.” (p.8). Cultura temeinică de careC. Cubleșan vorbește, exegezele care in-vocă nume de referință din critica literarăuniversală și națională, transformă textulîntr-un ospăț intelectual.

Siguranța interpretării și precizia exe-getică produc o tensiune a lecturii princare se întreține interesul. Textul critical lui Alexandru Zotta devine astfel elînsuși un act creator. El se adresează ci-titorilor avizați, dar și creatorilor cu maipuțină experiență care sunt dornici săpătrundă în secretete literaturii. Calitateade Îndreptar rezultă și din experiența pe-dagogică vastă a autorului. Cititorul careva avea norocul de a intra în posesia re-centului volum poate fi sigur că lecturalui va deveni o zăbavă cu folos.

Ioan Nistor

Un moment frumos pentru culturas[tm[rean[< 75 de ani - Alexandru Zotta!Pentru c[ `n ace;ti ani el n-a fost numaiun "`nso\itor" ̀ n cortegiul (cu actan\i dio-nisiaci, apolinici ;i ludici) culturii de aici,ci un ferment "din interior" potenț]nd ;i`nr]urind ariile ei - institu\ii ;colare (In-spectoratul Jude\ean, Casa Corpului Di-dactic, Universitatea "V. Goldi;", deve-nind un cronicar al artelor frumoase(spectacolele de teatru, expozi\iile de pic-tur[) dar ;i afirm]ndu-se ca un critic li-terar, un eseist redutabil al valorilors[tm[rene ;i na\ionale ̀ n reviste de pres-tigiu (Steaua, Tribuna, Familia, Poesis,Eclipsa etc.).

Dup[ debutul editorial din 1966, cuvolumul More Geometrico, trei eseuridespre configura\ia spa\iului (`n prozarom]neasc[ (Ed. Decalog), criticul esteprezent - pe c]teva direc\ii de cercetarea literaturii< investiga\ia "parabolic["(dup[ un proiect doctoral sus\inut cuprofesorii Liviu Petrescu ;i Ion Vlad) cuvolumul precum - Comentarii de teorieliterar[. Lecturi parabolice din prozarom]neasc[ (Ed. Risoprint) Lecturi pa-rabolice din proza rus[ postbelic[, 2006,Ed. Dacia, Parabola literar[. O definirea conceptului (Risoprint, 2007) a prozei,mai ales, ;i o critic[ "la zi" a fenomenuluiliterar contemporan - poezie, proz[, `n"friza" cu tripticul< Intermiten\e critice(Risoprint, 2007)> Intermiten\e critice,II, Eseuri despre proz[ (Citadela, 2016),Intermitențe critice, III, Eseuri desprepoezie (Citadela, 2016). Apologet al teo-riei ca reflec\ie ("g]ndire despre g]ndire")

care-;i "dezv[luie mecanismul prin carese produce procesul ei de crea\ie, poeticasa", Al. Zotta scoate `n eviden\[ impor-tan\a limbajului, investigheaz[ strategiile

de definire a literaturii (ca limbaj, ca me-saj) la conven\iile literare ;i func\iile li-teraturii. Modelul s[u de lectur[ este in-vestiga\ia "parabolic[" ca metod[ ;i "teh-

nic[ narativ[". El are ̀ n vedere orientareaprozei rom]ne;ti spre marginal, spre se-cundar, spre existen\e individuale comu-ne. Aria care o cerceteaz[ este de invidiat,de la "metaforele parabolice" din c[r\ilepopulare, de la "\ircalamurile" din Diva-nul lui Cantemir la |iganiada lui BudaiDeleanu sau c]nd la autori contemporani- D.R. Popescu, Marin Preda, Sorin Titel,:t. B[nulescu, Mircea C[rt[rescu, Ghe-orghe Cr[ciun. "Parabolismul" devine ocheie de lectur[ a postmodernit[\ii cu"`mprumutul" de calcuri ;i imita\iistr[ine, cu inserarea citatului ;i "supra-etajarea textului, ca paralelisme la alego-ria tradi\ional[ supus[ " unor perform[ricontextuale inedite".

~n Intermitențe autorul urm[re;teprocesul de crea\ie, "structura codurilor";i implica\ia unor teme sau a unor "cu-vinte cu putere" (cum zice NorthropFrye) `n evolu\ia scriitorilor s[tm[reni(I. V[dan, Ion Ghiur, Corneliu Bala, Al.Pintescu, Ion Nistor, Radu Ulmeanu, Ge-orge Achim, Gh. Bulg[r, Gh. Glodeanu,G. Georgescu, Vasile Mic, Aurel Pop.)Dup[ cum se observ[ el ̀ mbin[ cerceta-rea fenomenului literar s[tm[rean at]tcu latura sa istoric[ c]t ;i ̀ n nucleele ori-ginalit[\ii creatoare ale c[r\ilor recente.Pertinent cititor ;i comentator de proz[,Al. Zotta dedic[ pagini de o mare acribie;i exhaustive referitoare la apertura ;i in-dividualitatea discursului narativ dinoperele lui Tudor Dane;, Ion Bledea, IlieS[lceanu (acestuia prefa\]ndu-i ;i fiin-du-i un `nso\itor devotat al c[r\ilor.)

Al. Zotta nu folose;te o privire "loca-

list[" `n judec[\ile sale critice, ci una in-tegratoare, de complementaritate cu har-ta valorilor din plan na\ional. De aceeavom g[si mereu al[turi v]rfuri ale scri-sului contemporan< Ion Pop, Matei Vis-niec, Marta Petreu, Horia B[descu, AdiCusin, Gellu Darian, Varujan Vosganian,Alexandru Vlad. Nu lipsesc din paginilesale scriitori din str[in[tate (o bun[ partetradu;i de “s[tm[reanca“ Olimpia Iacob)afini “sc[rii“ sale de valori< Traian Vasil-can (R. Moldova), Maia Cristea Vieru(Canada), din spa\iul englez< Peter Tha-bit Jones, Carolyn Mary Kleefeld, StanleyH. Barkan, Stephen Gill etc.

Se poate observa din aceste `n;iruiric]t de `ntins[ este harta preocup[rilorde cercetare ale lui Al. Zotta, de investi-gare ;i dezv[luire a scriiturii autorilor"de la descrierea operei la analiza proce-sului de producere a operei de art[", cumnoteaz[ el. Parodiindu-i propriiler]nduri, vom spune c[ Intermiten\elecritice ale sale - p]n[ acum 3 volume dis-tincte - au devenit o "revist[" a c[r\ilors[tm[rene din ultimii ani iar profilurilecritice surprinse vor r[m]ne, cu sigu-ran\[, referin\e certe `n bibliografia au-torilor.

A saluta la aceast[ aniversare activi-tatea vast[ a lui Al. Zotta este nu numaio datorie de recuno;tin\[ s[tm[rean[ dar;i o con;tientizare a faptului c[ avem`ntre noi formatori de cultur[ pe l]ng[care nu putem trece< sunt piloni caresus\in arhitrava culturii ;i spiritualit[\iia jude\ului Satu Mare.

George Vulturescu

Al. Zotta s-a născut în 26 februarie 1942 la Siliște, comuna Todirești, Vaslui

LITERATUR~A saluta la aceast[ aniversare activitatea vast[ a lui Al. Zotta este nu numai o datorie de

recuno;tin\[ s[tm[rean[ dar ;i o con;tientizare a faptului c[ avem `ntre noi formatori de cultur[pe l]ng[ care nu putem trece< sunt piloni care sus\in arhitrava culturii ;i spiritualit[\ii a jude\uluiSatu Mare.

O carte eveniment< “Intermiten\e critice, III. Eseuri despre poezie” de Alexandru Zotta

Alexandru Zotta la 75 de ani


MUZIC~

~n sala de evenimente a Clu-bului Poesis iubitorii muzicii rockau ̀ nt]lnire duminica viitoare, dela ora 21.30, cu o trup[ care s-aimpus decenii la r]nd `n lumeaacestui gen muzical, umpl]nds[lile, pie\ele ;i locurile dedicatefestivalurilor< Cargo.

În toamna anului 1985 lua fiinţă laTimişoara trupa Cargo din iniţiativa ce-lui ce reprezintă pilonul şi sufletul for-maţiei, Adrian Bărar. Prima componenţăa fost< Carol Bleich - baterie, OctavianIepan - chitară, Tibi Gajdo - chitară bass,Dinel Tollea - clape, Nae Ionel Tarnotzi(ex-Progresiv TM / Pro Musica) - voce -şi, bineînţeles, Adi Bărar - chitară.

În această perioadă a fost compusăpiesa instrumentală “Porţile de Fier” pre-cum şi cântecele “Fotografia”, “Dincolode oglindă”, “Ninge” şi “Închis - Caz deboală”, piese care nu au fost înregistrateniciodată. Însă Carol Bleich a hotărât căeste mai bine să-şi încerce norocul pestehotare şi astfel la tobe a venit Peter Kocsef(ex-Progresiv TM). La bass, în locul luiTibi Gajdo, a venit Tibi Bako, iar AdrianBărar cânta şi la voce şi la chitară. Dupăpuţin timp solist vocal a fost adus LeoIorga. Cargo a început să cânte prin ţară.

Sosirea lui Kempes

Ajutaţi de Victor Socaciu, Cargo auînregistrat piesa “Brigadierii” în studio,la Radio România. Tot atunci au înregis-trat şi “Buletin de ştiri”. În 1988 au cântatla Costineşti, îns[ la Teatrul de Var[ s-apetrecut o scenă în urma căreia autori-tăţile le-au interzis să mai concerteze pâ-nă la sfârşitul sezonului. În toamna ace-luiaşi an, cei din trupa Compact aveauun turneu în URSS, iar solistul lor eraindisponibil, astfel că l-au împrumutatpe Leo Iorga. Cum interdicţia expirase,Cargo au fost şi ei cooptaţi într-un turneuprin ţară, ca vocalist folosindu-l pe Mir-cea Nedelcu. Compact s-au întors în ţară,dar Leo Iorga nu s-a mai întors la Car-go.

Reîntorşi la Timişoara, Cargo au or-ganizat un concurs pentru postul de vo-calist. Astfel a fost descoperit Ovidiu Ion-cu, poreclit "Kempes" datorită îndemâ-nării într-ale fotbalului. Acesta venea dela o trup[ mică din Arad, Capricorn. Învara anului 1989 au urmat concerte înCostineşti. Acolo Dinel Tollea a compuspiesa “Doi prieteni”, Adrian Bărar a scris“Ana” şi împreună cu Raul Dudnic- careavea să li se alăture - au compus “1989”,un cântec ce avea să prevestească eveni-mentele din decembrie.

~n 1990 au fost o perioad[ plecaţi `nIugoslavia, apoi la Timişoara au concertatalături de două puternice trupe sârbe;ti,Riblja Corba şi Bajaga i Instructori. Dupăaceea a urmat un turneu prin Franţa. CuRaul Dudnic (ex-ABRA) la bass şiAdrian Popescu (ex-Metamorf) la chi-tară-armonie au înregistrat în studiourilefranceze o mare parte din materialul mu-zical ce urma să devină primul lor disc.Gazdele au editat un disc single conţin-ând piesele "Ana" şi "Doi prieteni". In lo-cul lui Kocsef la baterie a fost adus ară-deanul Octavian Pilan de la trupa Pacific.In 1991 au concertat la Festivalul Rockde la Bucureşti, festival de la care au fostnelipsiţi până în 1995.

Primele albume

~n 1992 au lansat primul album, "Po-vestiri din gară". Tot atunci au începutcolaborarea cu Ramon Radosav, care

cânta la vioar[ în spectacolele lor. DinelTollea a plecat şi s-a stabilit în Elveţia,iar după scurt timp la clape a venit Cri-stian Pup.

~n luna mai a anului 1995 a apărut aldoilea album Cargo, editat şi pe CD, de-numit "Destin". Ghinionul a lovit dinnou trupa> la puţin timp după lansareaalbumului, într-o seară ploioasă, Kempesa avut un accident grav cu motocicleta.După o evoluţie atât de spectaculoasă,iată că acum solistul trupei se zbătea întreviaţă şi moarte.

~nsă moartea, întocmai ca în piesa"Destin", a fost învinsă. A urmat apoi unextraordinar concert în semn de solida-ritate ce a avut loc la Sala Polivalentă, încare alături de Cargo au cântat MirceaNedelcu, Berti Barbera, Leo Gherasim,Zsolt Gaspar, Adrian Igrişan, Vali Ste-rian, Iris, Weinberger, Tiberiu Bitte şialţii. După acest concert, Adrian Igri;an(ex-RIFF) a rămas la Cargo şi a ocupat

locul de chitarist-armonie, cânt]nd şi cuvocea, singur sau alături de Kempes. Abiaprin toamnă Kempes a reuşit să cântedouă piese la Festivalul Rock '95. Tot campe atunci au înregistrat două piese un-plugged, "Batacanda" şi "Clasa munci-toare", incluse mai apoi pe compilaţia"Unplugged România". Fiindcă se apro-piau sărbătorile de iarn[, Cargo au com-pus două colinde, "Lui" şi "Capra", careau făcut parte din compilaţia "Darul Ma-gilor". Anul următor va aduce pentruCargo un album de colinde realizat îm-preună cu Corala Teofora din Timişoa-ra.

În 1997 împreună cu trupa de hip-hop R.A.C.L.A vor compune piesa"Anarhia", un mixaj de rock şi hip-hopfoarte bine realizat. În vara aceluiaşi an,la Costineşti, vor participa la un concertmaraton. Din nefericire, în aceeaşi pe-rioad[, la Neptun, se stingea din viaţă,încercând să-şi salveze fiul de la înec, Di-

nel Tollea. La sfârşitul anului, basistullor, Ramon Radosav, care se alăturasetrupei în '93, a plecat în America, locullui fiind ocupat de Alin Achim (ex-Ama-la).

“Ziua Vrăjitoarelor”

În 1998, de Sânziene, vor lansa albu-mul "Ziua vrăjitoarelor" şi o broşură in-titulată "Jurnal de bord" cu textele tuturorcântecelor şi biografia oficială a trupei.Noua casă de discuri cu care au încheiatcontract, Media Pro Music Bucureşti, vareedita toate albumele Cargo atât pe ca-setă cât şi pe CD. Recunoscându-li-semeritele, la prima ediţie a Premiilor Mu-zicale Ballantine's (de altfel şi singura or-ganizată) au fost nominalizati la trei ca-tegorii< trupa rock a anului, cântecul anu-lui (“Ziua Vrăjitoarelor”) şi solistul anu-lui.

1999 va aduce, printre alte concerte

susţinute pe litoral, şi reînt]lnirea cu pu-blicul timişorean, după o lungă absenţă,cu prilejul Festivalului Vinului Timişoara1999. Cu prilejul acestui concert a fostprezentată în premieră şi o piesă ce va fiinclusă pe albumul ce va ap[rea în 2001,intitulată "Cine eşti tu".

~n 2000, în 12 noiembrie, a avut locîn clubul The Note din Timişoara unconcert cu prilejul căruia au fost prezen-tate publicului timişorean piesele "Ma-ma" şi "Bagă-ţi minţile-n cap". Pe 10 de-cembrie 2000, cu prilejul DeFest - 33 dezile de serbări timişorene, Cargo îşi lan-sează noul maxi-single intitulat "Bagă-ţiminţile-n cap" şi "Colinde 2000", sub egi-da casei de discuri Media Pro Music. În15 decembrie 2000 are loc lansarea ofi-cială şi la Bucureşti.

Pe 30 iulie 2001, după concertul dela Festivalul Motocicliştilor de la Sibiu,chitaristul Adrian Igrişan cade de pe mo-tocicletă, fracturându-şi piciorul şi fiindindisponibil câteva luni. După recupe-rarea parţială, el concertează în conti-nuare cu piciorul incomplet refăcut, de-oarece necesită o complicată operaţie ca-re nu se poate efectua în România. Ur-mează o perioadă în care va concertastând pe scaun.

În următorii 2 ani, trupa străbate ţaraîn lung şi-n lat, concertând în toate clu-burile în care sunt primiţi. Bucureştiul îiadoptă şi apare zvonul că trupa se va mu-ta în Capitală în cursul anului 2002, daracest lucru nu s-a întâmplat. Verile le pe-trec pe litoral, concertează la cele douăFestivaluri ale Motocicliştilor organizatelângă Bucureşti (de aici apare ideea piesei"Călare pe motoare" ce va fi inclusă peviitorul album).

Era “Baciului” Adrian Igri;an

Ovidiu Ioncu "Kempes" pleacă înAustralia alături de soţie, lăsând în urmăo trupă şi o mare îndurerată de fani.Adrian Igrişan păşeşte în lumina reflec-toarelor, ocupând postul de vocalist/chi-tarist. Deşi primit cu răceală şi adeseacomparat cu Kempes, "Baciul" a fost ca-pabil să schimbe părerea fanilor desprecalităţile lui vocale.

După 5 lungi ani, pe 5 decembrie2003 se lansează albumul cu numărul 4,"Spiritus Sanctus", sărbătorit cu un con-cert cu sala plină la Palatul Copiilor, undemai mult de jumătate din fanii veniţi vorrămâne pe afară, din cauza aglomeraţiei.Publicul primeşte foarte bine noul al-bum, videoclipul piesei "Dacă ploaia s-ar opri" fiind difuzat frecvent pe posturilemuzicale.

În 2005 recidivează din nou, obţin-ând încă o dată premiul pentru cea maibună trup[ rock la MTV Romanian Mu-sic Awards. Tot în acelaşi an primesc Dis-cul de Aur pentru v]nzărilealbumului"Spiritus Sanctus". În 2007Cargo lansează albumul intitulat “XXII,”ce cuprinde 22 din cele mai cunoscutepiese ale formației, reînregistrate cuAdrian Igrișan la voce.

La sfârşitul anului 2010, Alin Achimpărăseşte trupa după 13 ani, fiind înlocuitde Mirel Cumpănaş, care a rămas în Car-go timp de aproape 2 ani. Îm 2013 Cargoa lansat piesa “Nu mă lăsa să-mi fie dor”.

Componența actuală a trupei, con-form site-ului oficial< Adi Bărar – (leader)chitară, Tavi Pilan - tobe, Adrian “Baciu”Igri;an – voce, chitară, Ionu\ Cârja – cla-viaturi, Florin “Xbass” Barbu - chitarăbas. Cu ei vă veți întâlni duminica vii-toare la Club Poesis, biletul costând 50de lei. Rezervări se pot face la telefon0744 127 595.

A consemnat V. A.

Cargo `n anii 1990, `n perioada c]nd solist vocal era Ovidiu “Kempes” Ioncu

Fotografie a trupei realizat[ `n 2013, c]nd a fost lansat videoclipul “Nu m[ l[sa s[-mi fie dor”

Componența actuală a trupei, conform site-ului oficial< Adi Bărar – (leader) chitară, Tavi Pilan- tobe, Adrian “Baciu” Igri;an – voce, chitară, Ionut Cârja – claviaturi, Florin “Xbass” Barbu -chitară bas.

Trupa Cargo aduce spiritul rock`n 5 martie pe scena Club Poesis


MAGAZIN

Controlate de calculator și coordonatedintr-un centru de comandă aflat la dis-tanţă, dronele pentru transport de persoa-ne și-ar putea face debutul în Dubai chiardin această vară.

Potrivit unui clip promoţional publicatde o agenţie guvernamentală, orașul Dubaiva avea începând cu luna iulie un nou ser-viciu pentru transport de pasageri, asiguratpe calea aerului cu ajutorul unei flote deDrone „auto-pilotate”, notează Go4it.

Vehiculul de zbor este eHang184, o unmodel de dronă proiectat și construit înChina, capabil să transporte un singur pa-sager cu greutate de până la 100 Kg, atin-gând o viteză maximă de 160 Km/h. Ve-hiculul de zbor cu propulsie electrică areo autonomie de 50 km, sau 30 minute dezbor. Noua dronă eHang184 este folositădeja deasupra orașului Dubai, oferind cur-se demonstrative pentru presa locală. Însăpotrivit Dr. Steve Wright, lector la Univer-sitatea West of England și expert în sistemede aviaţie, adevărata provocare nu este in-troducerea unui serviciu de transportfuncţional, ci asigurarea acestuia în condiţiide siguranţă folosind vehicule de zbor careoferă redundanţă în eventualitatea apariţieiunor defecţiuni.

Cât despre modul de folosire, pasageriivor putea introduce adresa dorită în com-puterul de bord folosind un ecran cu in-terfaţă tactilă, vehiculul de zbor decolândautomat către destinaţia selectată. Exami-nate de autoritatea pentru aviaţie civilă dinDubai, dronele coordonate dintr-un centrude comandă folosind reţeaua 4G de inter-net mobil aleg traseul optim de parcurs șirevin automat la bază după fiecare cursă,pentru reîncărcarea acumulatorilor.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Cu ajutorul telescopului Spit-zer Space a fost descoperit pri-mul sistem alcătuit din şapte pla-nete de mărimea Pământului ca-re orbitează aceeaşi stea, aanunţat NASA, miercuri, într-oconferinţă de presă. Trei dintreele se află într-o zonă cu un me-diu propice pentru a fi locuibil.

În cadrul sistemului Trappist -1au fost descoperite 7 planete asemă-nătoare Terrei care orbitează aceeaşistea aflată la 40 de ani lumină depăr-tare de Pământ, a anunţat cercetătorulThomas Zurbuchen, asociat al Scien-ce Mission Directorate din Washin-gron. Trei dintre cele şapte planete aufost descoperite în mai 2016.

Planetele se află în constelaţia Vărsătorului

Această descoperire din afara sis-temului nostru solar este rară, deoa-rece planetele ar putea fi similare camărime cu Pământul, ceea ce înseam-nă că ar putea avea apă pe suprafeţelelor şi eventual ar putea suporta formede viaţă.

Planetele se află în constelaţiaVărsătorului. Aflându-se în afara sis-temului nostru solar, aceste planetesunt cunoscute ca exoplanete. Siste-mul de exoplanete este denumitTRAPPIST-1.

Descoperirea reprezintă un nourecord pentru cel mai mare număr deplanete aflate într-o zonă cu un mediulocuibil. Toate planetele ar puteadeţine apă vitală pentru susţinereavieţii. ,,Descoperirea reprezintă o pie-să semnificativă de puzzle atuncicând vorbim de medii care ar puteasusţine viaţa,'' spune Thomas Zurbu-chen.

,,Trappist-1 ne oferă o şansă unicăde a studia în anii următori atmosfera

planetelor de mărimea Terrei,'' a spusNikole Lewis, astronom din cadrulSpace Telescope Science din Baltimo-re, Statele Unite ale Americii. Siste-

mul are o vechime de cel puţin unmiliard de ani. ''Planetele b, c, şi d seaflă în apropiere de stea, zona cu unmediu propice pentru a fi locuibil,'' a

adăugat el, precizând că, cu ajutorultelescopului Hubble, ,,vom reuşi săaflăm cu exactitate detalii despre at-mosfera planetelor până în 2020.''

Este cea mai importantădescoperire din ultimii14 ani

La rândul său, Sean Carey, mana-ger în cadrul Spitzer Center al NASAdin California, a afirmat< ,,Este ceamai importantă descoperire la caream asistat în ultimii 14 de ani, în caream operat telescopul Spitzer.''

Având în vedere densităţile pla-netelor acestea par a fi stâncoase. Încadrul cercetărilor viitoare, experţiivor determina dacă planetele sunt bo-gate în apă şi dacă aceasta se află şi înstare lichidă la suprafaţă. Masa exo-planetei h, cea mai îndepărtată destea, nu a fost estimată încă, cercetă-torii speculând că ar putea fi ,,o lumeîngheţată,'' dar sunt necesare cercetăriviitoare.

Primele planete de mărimea Pământului care au fostdescoperite orbitândo astfel de stea

,,Cele şapte minuni din Trappist-1 sunt primele planete de mărimeaPământului care au fost descoperiteorbitând o astfel de stea,'' spune Mi-chael Gillon, principalul cercetător alstudiului, din cadrul Universităţii Lie-ge din Belgia.

Spre deosebire de Soarele nostru,steaua din Trappist-1 este consideratăextrem de rece, astfel fiind posibilăexistenţa apei lichide pe planetele dinapropierea sa. Toate planetele dinTrappist-1 sunt mult mai apropiatede stea în raport cu distanţa dintreMercur şi Soare.

Descoperirea reprezintă un nou record pentru cel mai mare număr de planeteaflate într-o zonă cu un mediu locuibil

Echipa de savanţi care depuneforturi de “de-extincţie” susţinecă vor putea crea un hibrid ele-fant-mamut în doi ani.

Mamutul lânos a dispărut de pePământ acum 4000 de ani, dar acumsavanţii susţin că sunt aproape de areuşi să reînvie animalul antic într-oformă revizuită, printr-un proiectambiţios de inginerie genetică, rela-tează The Guardian.

George Church, cercetătorul careconduce acest proiect, a spus la sim-pozionul ştiinţific anual din Bostonal American Association for the Ad-vancement of Science (AAAS), a dez-văluit< „Scopul nostru este să produ-cem un embrion de hibrid elefant-mamut (...) De fapt, va fi mai mult unelefant cu un număr de trăsături demamut”.

Aşadar, hibridul va avea trăsăturide mamut precum urechi mici, ţesutsubcutanat, blană mare şi sânge adap-

tat la rece. Genele de mamut vor fiîmbinate în ADN-ul elefantului cuajutorul unei unelte puternice de edi-

tare genetică numită Crispr.Până acum, echipa s-a oprit la faza

de celulă, dar doreşte să continue până

la a stabili ambriogeneza în laborator.Church a menţionat că aceste mo-

dificări pot ajuta la păstrarea elefan-tului asiatic (specie care este pe calede dispariţie). Totuşi, procedura ridicăprobleme etice. Matthew Cobb, pro-fesor de zoologie la Universitatea dinManchester, susţine că “mamutul nuera doar un set de gene, era un animalsocial, precum elefantul asiatic mo-dern. Ce se va întâmpla atunci cândhibridul elefant-mamut se va naşte?Cum va fi primit de elefanţi?”.

Church a subliniat că plănuieştesă crească embrionul hibridului într-o cuvă, decât să recruteze o femel[elefant ca mamă surogat - un plan pecare mulţi nu îl consideră realizabilîn următorii 10 ani, pentru că “nu esterezonabil să punem sistemul de re-producere al unei femele dintr-o spe-cie pe cale de dispariţie”.

Oricum, astfel de proceduri devinrealizabile având în vedere progresultehnicii, cu toate problemele etice ri-dicate.

Dubai-ul ar puteaavea prima flot[de drone pentru

transportdin aceast[ var[

Comisia Naţională pentru ControlulActivităţilor Nucleare (CNCAN), aflată însubordinea Guvernului României, s-a au-tosesizat și a trimis o echipă pentru a faceevaluări suplimentare la Muzeul Naţionalde Geologie, au declarat surse din cadrulInstitutului Geologic al României (IGR).

În urma evaluării situaţiei de cătreCNCAN și conducerea IGR, în subordineacăruia se află muzeul de geologie, va fi re-dactat un raport comun, care va fi făcutpublic. În momentul de faţă, muzeul nueste închis, dar este restricţionat pentrupublic, iar angajaţii muzeului își efectueazăprogramul normal de lucru. Conform pu-blicaţiei online care a prezentat iniţial cazul,raportul de sănătate publică care anunţaradiaţii mult mai mari decât dozele admiseconţinea o eroare de redactare care a dusla comparaţii exagerate. Dar radiaţiile multmărite există și au fost ţinute secrete.

Și ministrul Mediului a dispus depla-sarea inspectorilor Gărzii de Mediu și aiAgenţiei Naţionale pentru Protecţia Me-diului la Muzeul de Geologie pentru a ve-rifica nivelul de radiaţii emis de mai multeexponate. Controlul a fost dispus după cesite-ul tolo.ro a publicat o investigaţie dincare rezultă că în Muzeul de Geologie maimulte încăperi cu fosile și roci ar fi conta-minate, zece angajaţi ai muzeului fiind gravbolnavi. Potrivit investigaţiei jurnalistice,ar exista un raport din 2016, care ar fi păs-trat secret de conducerea Muzeului deGeologie și de către Ministerul Cercetăriiși Inovării, act care ar arăta că două zonedin curtea muzeului emit radiaţii de 100ori mai mari decât cea a zonei interzise dela Cernobîl.

O echip[ de cercet[tori va reînvia mamutul în doi ani

Speciali;ti înactivit[\i nucleare, în control la MuzeulNa\ional de Geologie

Această descoperire din afara sistemului nostru solar este rară, deoarece planetele ar puteafi similare ca mărime cu Pământul, ceea ce înseamnă că ar putea avea apă pe suprafeţele lor şieventual ar putea suporta forme de viaţă.

S-au g[sit 7 planete de m[rimeaP[mântului care orbiteaz[ aceea;i

stea într-o zon[ locuibil[

Genele de mamut vor fi îmbinate în ADN-ul elefantului cu ajutorul unei unelteputernice de editare genetică numită Crispr


So\ia prim-ministrului Cana-dei transmite acela;i optimismconstant ca ;i so\ul s[u, comunic[u;or cu publicul, `mp[rt[;e;tedin experien\ele personale ;i oca-zional, spre deliciul criticilor s[i,ia microfonul pe nea;teptate ;i`ncepe s[ c]nte. „Faptul c[ suntreal[ nu e o strategie de imagine”,spune fosta jurnalist[ de televi-ziune `n v]rst[ de 41 de ani. Darabordarea sa a transformat-o `ncealalt[ jum[tate indispensabil[a ofensivei pline de ;arm a lui Jus-tin Trudeau (45 de ani).

~n calitatea sa de so\ie a actualuluiprim-ministru canadian, Sophie Gré-goire Trudeau nu are niciun rol oficial,salariu, angaja\i sau titlu. Nu are partenici de influen\a ceremonial[ a so\ieiguvernatorului general, nici ̀ ndatoririleunei Prime Doamne americane, care are`n subordinea sa o echip[ ;i din parteac[reia se a;teapt[ anumite realiz[ri.„Dac[ o so\ie de prim-ministru vrea s[aib[ un rol public, trebuie s[-l inventezeea”, spune un istoric canadian. ~n general,predecesoarele sale nu s-au f[cut remar-

cate. ~ns[ pentru ea, a;a ceva este impo-sibil, iar acest profil vine la pachet cunumele Trudeau.

Mama so\ului s[u, Margaret Tru-deau, care s-a c[s[torit cu Pierre Tru-deau, fostul premier al Canadei, a fost oso\ie de politician diferit[ ;i chiar o ce-lebritate. Aceasta s-a datorat `n partevie\ii sale palpitante ;i unor paparazzicare s-au delectat cu ie;irile sale impre-vizibile (mai t]rziu atribuite uneiafec\iuni psihice). La un moment dat,ea a comparat via\a unei so\ii de prim-ministru cu cea a unui pacient dintr-unspital de psihiatrie, considerat incapabils[ ia singur decizii ;i care nu poate fi ex-pus la o lumin[ puternic[.

Prin contrast, Sophie Grégoire Tru-deau este imaginea calmului ;i a fericirii,doar lumin[ ;i gra\ie. Numirea ̀ n func\iea so\ului ei, `n noiembrie 2015, a adusun val de entuziasm ;i bucurie ̀ n r]ndulcanadienilor, dar ;i critici. La nivel in-terna\ional, cuplul se bucur[ de o apre-ciere deosebit[, fiind invita\ii RegineiElisabeta a II-a ;i ai familiei Obama. Me-dia global[ a eviden\iat ;armul lor cos-mopolit ;i a l[udat stilul lor. Sophie,mam[ a trei copii cu v]rste `ntre 2 ;i 7ani, pasionat[ de yoga, a fost men\ionat[al[turi de Michelle Obama ;i Ducesa deCambridge ca o emblem[ a stilului.

Av]nd o fire extrovertit[, este con;tient[c[ i-ar fi greu s[ fie `n aceast[ pozi\iesocial[ dac[ ar fi altfel. :tie c[ este `nmod constant sub microscop, analizat[pe re\elele de socializare at]t de c[tresus\in[torii so\ului s[u, c]t ;i de cei ca-re-l critic[.

Fostul pre;edinte american RichardNixon i-a prev[zut viitorul lui Justin ̀ nc[de pe vremea c]nd avea doar patru luni,toast]nd ̀ n cinstea „viitorului prim-mi-nistru al Canadei”. Momentele de feri-cire, ca nunta extravagant[ din 2005, dar;i cele mai triste, ca divor\ul p[rin\ilorlui sau moartea fratelui ;i a tat[lui s[u,au fost intens mediatizate. Mama lui apublicat patru c[r\i de memorii `n carea vorbit despre mariajele ei nefericite ;ilupta cu boala mental[ de care sufer[.Trudeau, la r]ndul s[u, a atins aceste su-biecte din via\a lui ̀ n propria sa carte dememorii din 2014. Sophie, singurul copilal unui agent de burs[ ;i al unei asistentemedicale din Montréal, `mp[rt[;e;tecredin\a so\ului s[u ̀ n valoarea terapeu-tic[ a exterioriz[rii sentimentelor ;i aluptelor interioare.

Dup[ ce `n adolescen\[ a suferit debulimie, Sophie s-a implicat `n diferitecampanii dedicate acestei afec\iuni `ncalitate de purt[toare de cuv]nt. :i toc-mai deschiderea fa\[ de problemele ei

au ajutat-o s[ se vindece, precum ;i yogasau ;edin\ele de terapie. A fost cores-pondent[ pentru emisiunea „eTalk” apostului CTV ;i a devenit public speakerpe teme ca s[n[tatea femeilor ;i educa\iafetelor, colabor]nd cu diferite organiza\iicaritabile din Canada. Imediat dup[ cerela\ia ei cu Trudeau a fost f[cut[ pu-blic[, au `nceput s[ fie fotografia\i fiesinguri, fie al[turi de cei trei copii ai lor,imagine care pare s[ fi fost eficient[ ;ipentru cariera politic[ a so\ului ei. Mul\is-au ̀ ntrebat dac[ tot farmecul acesta pecare-l afi;eaz[ este doar o strategie deimagine.

Modul liber ;i ̀ ndr[zne\ ̀ n care apa-re ̀ n public Sophie aduce cu sine ;i criticicare devin foarte personale. ~ncredereaei c[ publicul o cunoa;te at]t pe ea, c]t;i inten\iile sale, se poate dovedi a fi unpunct vulnerabil, fiind criticat[ ̀ n unelesitua\ii pentru modul de abordare a unorprobleme sensibile. Cu toate acestea,Grégoire Trudeau `ncearc[ s[ nu se laseafectat[ de aceste atacuri. „S[-\i faci grijipentru ele nu-\i serve;te nici \ie ca per-soan[, nici \[rii.” Pentru a-;i proteja fa-milia ;i propria persoan[, Sophie evit[re\elele de socializare ;i `ncearc[ s[ nuse implice `n controversele ce apar `nmediul online. „Am fi naivi s[ suger[mc[ politica nu este complicat[ sau nu este

un joc, dar nu vei crea schimbare princinism.” Are, de asemenea, grij[ s[ lespun[ copiilor ei c[ aceasta este doar ositua\ie temporar[ ̀ n via\a lor. „Le explicc[ oamenii nu-i vor aplauda sau ova\ionatot timpul oriunde ar merge.” Iar aceastaeste o lec\ie pe care o `nva\[ ea `ns[;i.

De-a lungul perioadei ̀ n care se afl[pe scena politic[ al[turi de so\ii lor, ma-joritatea nevestelor de politicieni trebuies[ aib[ grij[ cum apar `n public ;i cumsunt percepute. Se poate spune c[ totul\ine de un echilibru delicat `ntre devo-tament, sinceritate ;i ambi\ie. P]n[ `nprezent, Grégoire Trudeau ;i-a ̀ ndeplinitrolul cu u;urin\[ ;i `ncredere. Curiozi-tatea, curajul ;i capacitatea de a iubi leconsider[ a fi printre cele mai bune ca-lit[\i ale sale, ̀ ns[ admite c[ ̀ nc[ se lupt[cu lipsa de r[bdare. La fel ca so\ul s[u,Sophie ̀ n\elege foarte bine c[ deschide-rea fa\[ de oameni presupune apari\iipublice al[turi de copiii lor, s[ dea m]nacu cet[\enii ;i s[ z]mbeasc[ la camere –toate acestea fac parte din via\a lor ac-tual[. „V]rsta de 41 de ani ;i faptul c[avem trei copii pune multe lucruri `nperspectiv[ ;i m[ ajut[ s[ r[m]n cu pi-cioarele pe p[m]nt. Fotografiile, rochiile;i evenimentele oficiale \in de ocupa\iamea, dar ele nu reprezint[ toat[ via\amea.”

Sophie Grégoire Trudeau s-a adaptat cu u;urin\[ noului s[u rol public

s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei€¦ · doamnă, sunt atacurile aproape zilnice ......

Documents