s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei · 2017-03-30 · i anul xv nr. 728 duminic[ 26 martie...

$: S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei · 2017-03-30 · I Anul XV Nr. 728 Duminic[ 26 martie 2017 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei S`n`tate & Frumuse]e Prosta Borat, un$
IAnul XV Nr. 728 Duminic[ 26 martie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Prosta Borat, un produs adjuvant ̀ nmen\inerea s[n[t[\ii prostatei

Pagina 5

Fructele exotice, delicioase ;i benefice pentru s[n[tate

Pagina 8

Sacoul a intrat în garderoba femeilor odat[cu mi;carea feminist[

Pagina 7

De la st]nga la dreapta< doamna Irina Popp, Doamna Ida Feren\iu, Aurel Popp, Augustin Feren\iu, Ludovic Matolcsy, Zoltan Tot. Viile Satu Mare `n anul1932 (foto< Muzeul Jude\ean Satu Mare)

În 5 martie 1978, toat[ suflarea satului Rac;a a participat la lansarea albumului de fotografii “|ara Oa;ului“ publicat de ioni\[ g. andron

În vara anului 2006 s-au împlinit 200 de ani de lanașterea preotului-cărturar Moise Sora Noac. A fost unspirit enciclopedic, aidoma atâtor alți cărturari românitransilvăneni ai epocii, activând pe meleagurile„litoralului etnic românesc” într-o perioadă când abiase revărsaseră zorii afirmării neamului românesc. În revista Foaie pentru minte, inimă și literatură nr.6 din 11 februarie 1853, p. 1-3, cronicarul Moise SoraNouac, paroh în Hurezu Mare, județul Satu Mare, apublicat pentru prima dată o lucrare în care prezintăistoricul localității.

Pagina 4

Localitatea Hurezu Marea fost `nfiin\at[ la 1636de coloni;ti rom]ni

augustin Feren\iu,cel mai bun

primar pe care l-aavut Satu Mare `nultimii 100 de ani,care a modernizatora;ul, nu are nici

m[car un nume de strad[

Expoziţia „Ţara Oaşului. O istorie milenară”,ce poate fi vizitată la sediul Muzeului de Istoriedin Bd. Dr. V. Lucaciu Nr. 21, oferă ocazia uneire-evaluări a descoperirilor arheologice din Oaş,iar prin aceasta, asigură oportunitatea unor com-pletări şi aduceri la zi a ceea ce putem numi „is-toria străveche a regiunii”.

Pagina 3

Pagina 10

Italia, gheata cu toc înaltînconjurată de cinci mări esteclasată drept cea mai sănătoasățară de pe Pământ, în IndiceleGlobal Health realizat deBloomberg luând în calcul 163de țări. Un copil născut în Italiase poate aștepta să trăiască 80 deani. Dar la 2,800 de mile în sud,în Sierra Leone, un nou-născutmediu va muri la 52 de ani. În ciuda problemeloreconomice, italienii sunt într-oformă mult mai bună decâtamericanii, canadienii șibritanicii, care cu toții suferă detensiune arterială și de colesterolmai mari și de sănătate mintalămai proastă. Islanda, Elveția,Singapore și Australia aucompletat lista primelor cincicele mai sănătoase țări din index.

World Happiness Report2017 a publicat lista ţărilor în carelocuitorii se consideră cei maifericiţi. World Happiness Report2017 analizează, anual, starea debine a locuitorilor din 155 de ţări.Fericirea nefiind doar o starementală, ci un efect al sistemuluide sănătate publică, prosperităţiieconomice şi politicilorguvernamentale de la nivelglobal. Pe prima poziţie s-a clasatanul acesta Norvegia, locul doieste ocupat de Danemarca, iarlocul trei de Islanda. La polulopus se află ţările din AfricaSubsahariană. Ţările care auîncercat să crească nivelul fericiriilocuitorilor sunt< Nicaragua,Letonia, Sierra Leone, Ecuador,Republica Moldova, Bulgaria,Rusia, Slovacia, Chile şiUzbekistan. În topulîmbunătăţirii stării de bine alocuitorilor România se află pelocul 15, fiind surclasată şi la acestcapitol de Moldova.

italia, \ara cu cei mai s[n[to;i oameni

De ce au fost îngropate la Prilog topoarele descoperite de baronul Vécsey József?

România, pe locul 15 în topul celor mai fericite \[ri din lume

P]n[ acum la data mor\ii este pussemnul `ntreb[rii. Este trist s[ fii celmai bun primar ;i drept recuno;tin\[posteritatea s[ nu re\in[ nici m[cardata `ncet[rii din via\[.

Pagina 2

e Economist IntelligenceUnit a lansat marți raportul săuanual referitor la costul de viață,care analizează cele mai scumpeși cele mai ieine orașe din lumeluând în calcul factori precumprețurile produselor alimentare,prețul combustibilului și salariile.Orașele sunt clasificate princomparație cu New York. Potrivit raportului Zurich(Elve\ia) rămâne cel mai scumporaș din Europa pentru încă unan. Geneva, al doilea cel maiscump oraș din Europa de Vesteste tot `n Elve\ia. Urmeaz[capitala Fran\ei - Paris,Copenhaga (Danemarca) ;icapitala Norvegiei, Oslo.

Zurich r[mâne celmai scump ora; dinEuropa

2 Informa\ia de Duminic[/26 martie 2017

În vara anului 2006 s-au îm-plinit 200 de ani de la naștereapreotului-cărturar Moise SoraNoac. A fost un spirit enciclope-dic, aidoma atâtor alți cărturariromâni transilvăneni ai epocii,activând pe meleagurile „litora-lului etnic românesc” într-o pe-rioadă când abia se revărsaserăzorii afirmării neamului româ-nesc.

Continuăm în acest număr cu datebiografice importante.

Cronica localității Hurezu Mare, județul Satu Mare

În revista Foaie pentru minte, inimăși literatură nr. 6 din 11 februarie 1853,p. 1-3, cronicarul Moise Sora Nouac,paroh în Hurezu Mare, județul SatuMare, a publicat pentru prima dată olucrare în care prezintă istoricul loca-lității.

“Unu barbatu activu și nici catu ne-pasatoriu contribuie la latirea cunos-tinței în slujba natiunii sale, fie aceastade veru (orice) romu (neam) va fi unobservator si nu pierde neci (nici) oocaziune prin care i se înlesnesc a faceaceasta.

Erna (iarna) trece și înca de nicaie-rea nu primiuarum (primirăm) neci(nici) macaru o împartasire de felulacesta, spre a putea reda o statistica catu(cât) tiermurita (terminată), acum laînceput despre tote (toate) cate se atin-seră în provocatorul (anunțul) nr. 82alu (al) Gazetei din semestrul trecutu(trecut), intitulatu (intitulat)<

“De ce date statistice avemu (avem)noi nevoie”. Si ce e mai durerosau (du-reros) ca afara de vero (vreo) 3-4 bar-bați scolari, neci (nici) cei mai cu în-lesnire de a tramite (trimite) nu ne auîmpartasitu (împărtășit) neci (nici) ma-caru (măcar) simplulu (simplu) nume-ru (număru) alu (al) scoleloru (scolilor)si a eleviloru (elevilor) din Eparhia Sa.

Pe lunga (lângă) atata nepasare, nue cu putintia (putință) ca se (să) nu sestrecoare eara (iară) reulu (răul) la cu-ibul seu (său) celu (cel) vechiu (vechi),pe care la sparsese numai spirituluitempului (timpului).

Datele aceste ni se împartasira devro (vreo) 3 luni si în sperantia (spe-ranța) că încurandu (în curând) maimulte se voru (vor) putea extrage si îm-partasi dupa olalta, amanoromu (amamânat) publicarea loru (lor). Daca nuesista (exista) unu (un) Cicerone Tus-culanu seu (sau) nu se citea astadi (as-tăzi) de lume.

• Numele satului< Nanda, Nántó,Hurezu

• Istoria colonisatiei< S-au colonisat(stabilit) pe la anul 1636 de romani siau (a) fost donatu (donat) lui KeményIoan si a muierii lui Kállai Susana, ero(era) dupa (după) anul 1700, sau (s-a)tinut de domeniul comitilor Károly pa-ne (până) astadi (astăzi) ero (era) pe laanul 1812 sau pestrutat (au mai venit)cu svabi, quari (care) au cumparat casesi locuri de case dela romani.

• Vecinii si apele< La rasarit e satulRacova, la mediadi (miazăzi) pareul(pârâul) Racova, apoi pareul (pârâul)Corund, quare (care) trage termenuquare (care) intra în Ardeal si Ungaria,mai încolo este raul Crasna, cu satulSupuru de Jos, la apus e satul unguresc

Dobra, la rasarit vineturile (cei care nusunt localnici prin naștere) satului, maideparte satul Stana. Pre (pe) margineade apus curge pereul (pârâul) Nanda,de la quare (care) în pereul (pârâul)Racova, si cu elu (el) în Crasna.

• Cuprinsul (suprafața) este cu totulde 8554 de pogoane din quare (care)pomenta (pământul) aratoru (arător)este de 1693 hectare, pasimaria 162hectare, pratu (câmp) 546 9/16 hectare,padure 454 hectare, locuri rapoase ne-folosite 470 hectare, quelalatu (celelalte)dometuri și raneturi.

• Fruptul< produse întrunu (într-un) an de mijlocu 1360 cubele de grau,secara, malaiu și 350 buti de vinu dequalitate (calitate) buna și 546 clai defan și cînepa e buna, inu (in) nu preabunu, ovasu bun. Pamentul (pământul)la dealuri e sterpu (sterp) dara prin gu-noaie se face bun, la sesu e bunisoru,vinul quela (cel ) mai bun.

• Inpoporațiunea (populația) suma(numărul) sufletelor e de 674 dintra(dintre) quare (care) romani uniti (gre-co-catolici) 448, svabi catolici 209, ji-dani 11, unguri 3, zingari (țigani) 3.

• Casele< domnesti 9, case cu ogradi(ogrăzi) 58, case inquininale (ale loca-tarilor) crestinesti sunt 39, case paro-hiale si cantorale 4, casa sateasca stri-cata (stricată) 1, carciuma domneascacu vinarsaria (țuică și vin). Numarulcaselor cu tate (toate) menuntele (anexegospodărești) 133.

• Urice (terenuri) nu sunt 58.• Baserici (biserici)< una romaneas-

ca (românească) de petra (piatră) foartede mult, din 1802 reparata (reparată)si sindrilita din 1850, de 9 stangeni de

lunga (lungă), de 2 ½ de lata (lată) cuturnu (turnul) de lemn, alta svabeascade tegule (țigle) 10 stangeni lunga și 3lata, cu turnutiu (turn) de tegle, ambelesunt îngradite frumosu.

• Terguri (târguri) nu sunt. Maiaproape este în Supuru de Jos.

• Contributia (valoarea dupa pa-mente (pământuri) si cautare 1480 flo-rini si 20 craitari (subdiviziunea flori-nului), dupa case 41 florini și 45 crai-tari, aquesta (aceasta) au fost pe anul1851, era înainte de anul 1850 au (a)fost quam (cam) la 540 florini.

• Lucruri comitatense seu (sau) co-munale< cu carul plinesce (execută) dila(zile) 208, cu palmele 483. Dacha (dacă)le rescumpara (răscumpără) da (dă)pentru una di (zi) cu carul 40 craitaride argint era pentru una cu palmile(palmele) 15 craitari de argint.

• Venitul satului< Nu are altu (alt)venitu (venit), numai unu (un) pratu(braț) de 15 cosasi, da tote (toate) leplinesce (împlinește) prin aruncarea debani pe oameni si locuri.

• Spesele (cheltuielile) satului< Laanul 1851 au fost de 120 florini, daraqum (acum) sau (s-au) urcatu.

• Instrumentele de stins focul. Nuare.

• Ratiociniul (Recensământul) întotu (tot) anul se face naintea (înaintea)sateniloru (sătenilor) si a judelnicercu-lor, da nu pre (prea) bine.

• Ratiociniul (recensământul) or-faniloru (orfanilor) la svabi merge re-gulatu (cu regularitate), la romani ni-que (nici) qum (cum).

• Statul (prezentarea) parochiei.Quea (cea) romaneasca are cu pamen-

tul (pământul) si cu anexe sta (stă) dela tota (toată) casa întro metreta (fân-tână) de 40 de justa ( unitate de măsurăpentru grâu și porumb) ca stoala (va-loarea) cu totu (tot) computate (coma-sat) de calcului cameraticu.

Venitul parohului romanesc esteasediat (stabilit, comasat) de 230 florinide argint, era al qualul (celui) svabescusta din departe, quari (care) de mijlocitcalculate, facu (făcu) 250 florini de ar-gint si din bani gata 120 de florini deargint.

Casele parochiale amba (ambele)de materie tare și bune, da totu (tot)mai bună qua (cea svăbească) cu multu(cu mult). Que (cea) romaneasca s-aridicat la anul 1803. Si sau (s-a) reparatla anul 1850, ero (iară) que (cea) sfa-bească au ridicat svabi cu tote (toate)quele (cele) de lipsa provedinta la anul1851, che (că) pane (până) întreaquestaanu n-au avut preot în locu.

• Venitul cantoral și scolar< La ro-mani s-au marginit în 300 florini valu-tați, dare (dară) anque (încă) nu estede totu (de tot) : la sfabi (șvabi) suntasediati (stabiliți) 200 florini.

• Venitul maimarilor satești< Nota-rul 120 de florini de argint si stola (platapentru scrisori); quarteriu (chirie) silemne, judele 30 florini de argint, judelemai mic 20 florini.

• Statul scolelor< scoala romaneascaeste quam (cam) în rau statu (stare) ve-chuita (veche) și întunecoasa, ambla(frecventată) de prezentu 39 de prunci,fete 29, în suma (total) 68; cantorul esi invetiatoriul (învățătorul) scolei; qea(cea) svabeasca este mai buna și maivederoasa (luminoasă) fiind nova (no-uă) are la 30 de prunci cu fete cu totu.

• Gendarmaria (Jandarmeria). Nueste.

• Mora (moară) nu este, da nu de-parte e Crasna, acolo sunt mori.

• Posta (poștă) nu este, înse (însă)mai departe este posta la Simleul Sil-vaniei spre miazazi este cale de 5 ore;la Carei Mari (Carei) de 8 ore, la Tere-besci (Terebești) spre apus de 6 ore, po-te (poate) che (că) se va radica (ridica)si la Tasnad cale de 3 ore, computatede om calare, cu potere (putere) mijlo-cia (mijlocie).

• Paduritu anche (încă) nu lauquestigat (câștigat) satenii de la Dom-nul, qui (cui) numai capata (capătă)quate (câte) 6 care de lemne foarte de-parte, ero (era) din hotarul satului,comparamu (cumpărăm) pe bani, unstinginu (stângen) de lemne tari cu 5florini și 15 creitari.

• Antequitați (antichități)< Sunt nes-cari (niște) ruine de petre (pietre) nu-mite holmatin, nu mai scie (știe) nimequie ( a cui) zidire sa (să) fi fost, da seștia che (că) acolo au fost mai demultselebe (salbe) era, aqum (acum) suntpraturi bune.

• Regularea geometrica< hotarul es-te împartitu (împărțit) regulatu (regu-lat) de Domnu si casele facute pe liniaasezate.

• Drum de tera (țară)< prin sat nueste quelu (cel) mai deaproape este laSupuru de Djos (Jos) quare (care) spremiadadi (miazăzi) merge la Simleu,spre rasarit la Hodisa catre miazanoap-te spre Racova contra Vartia (Oarța) siSomcuta, da tote (toate) sunt rele înafara de cel spre Simleu.

Ioan Corneanu, Lacrima IstrăuanDin cartea în manuscris intitulată

Cronicari Români din Ardeal

Carol I al României, Principe deHohenzollern-Sigmaringen, pe nu-mele său complet Karl Eitel FriedrichZephyrinus Ludwig von Hohenzol-lern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839,Sigmaringen - d. 10 octombrie1914,Sinaia) a fost domnitorul, apoiregele României, care a condus Prin-cipatele Române și apoi România du-pă abdicarea forțată de o lovitură destat a lui Alexandru Ioan Cuza.

Din 1867 a devenit membru deonoare al Academiei Române, iar între1879 și 1914 a fost protector și preșe-dinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani ai domniei sale(cea mai lungă domnie din istoria sta-telor românești), Carol I a obținut in-dependența țării, datorită căreia i-a șicrescut imens prestigiul, a redresateconomia, a dotat România cu o seriede instituții specifice statului modernși a pus bazele unei dinastii.

A construit în munții Carpați cas-telul Peleș, care a rămas și acum unadintre cele mai vizitate atracții turis-tice ale țării. După războiul ruso-turc(1877-1878), România a câștigat Do-brogea (dar a pierdut sudul Basara-biei), iar Carol a dispus ridicarea po-dului pesteDunăre, între Fetești șiCernavodă, care să lege noua provin-cie de restul țării.

Neîmplinirea cea mai importantăa domniei regelui Carol I, ca și a suc-cesorilor lui în perioada monarhică aistoriei moderne a țării, a fost eșeculrezolvării problemelor tipice unei țăria cărei economie era bazată pe agri-cultură și a cărei populație era repre-zentată în covârșitoare majoritate dețărani.

După suirea pe tron a lui Carol I,situația țărănimii române începe să sedegradeze serios[, pe măsură ce mo-șierimea, pentru a face față competi-ției pe piețele externe, ridică continuunivelul de exploatare al țărănimii.

Sistemul injust pentru covârșitoa-rea majoritate a populației Românieidin acea perioadă era în plus aproapeo excepție în regiune, fapt care totușinu l-a stimulat pe suveran să inițiezeun program de reformă agrară, situa-ție care a condus la repetate exploziisociale în mediul rural la finele seco-lului al XIX-lea și începutul secoluluial XX-lea.

Rezultatul a fost că principalul sec-tor al economiei românești în epocă,în care era antrenată majoritatea co-vârșitoare a populației, a rămas într-o stare primitivă.

Pe 25 martie 1881Carol i a fost

proclamat primulrege al Rom]niei

CRONICARIÎn revista Foaie pentru minte, inimă și literatură nr. 6 din 11 februarie 1853, p. 1-3, cronicarul

Moise Sora Nouac, paroh în Hurezu Mare, județul Satu Mare, a publicat pentru prima dată olucrare în care prezintă istoricul localității.

Biserica de lemn cu hramul Sfinții Mihail ;i Gavril din Hurezu Mare, județulSatu Mare

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Localitatea Hurezu Mare a fost `nfiin\at[ la 1636 de coloni;ti rom]ni

C[rturarul Moise Sora Noac a scris o cronic[ a localit[\ii Hurezu Mare din jude\ul Satu Mare

26 martie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTCăminul cultural a fost arhiplin, la întâlnirea cu cel mai de seamă fiu al satului. Atmosfera a

fost una caldă, familială, dialogul s-a înfiripat firesc, de la suflet la suflet, domnul Andron dezvăluindpovestea fiecărei fotografii, fiecărui personaj, dând măsura deplinei pasiuni, totala dăruire carel-a marcat întrega viaţă, încă din frageda tinereţe.

Februarie-martie, 1978. De cinciani eram profesor în Racşa, sat străvechidin Ţara Oaşului, ce conserva foarte binematricea autenticităţii, fapt ce mi-a oferitprilejul să cunosc mai bine satul oşenescşi pe oamenii săi, care mi s-au revelat lamodul sublim, prin descoperirea esenţeivieţii acestora< simplitatea, descifrată înalbul costumului popular, casele tradiţio-nale, acoperite cu paie, în traiul modest,şi în ţâpuritura tăioasă, la temelia tuturorlucrurilor fiind oamenii, pe care, iată,aveam şansa să-i cunosc nemijlocit, laei acasă, în dialogul permanent cu naturaşi legile ei, pentru a-i descifra sensurileşi a se pune în acord cu ritmurile ei.

Dar satul Racşa are o relevanţă apar-te, fiind satul natal al domnului IoniţăG. Andron, strălucitul artist fotograf, pecare îl cunoşteam şi personal, şi-ipreţuiam foarte mult activitatea fotogra-fică despre străvechea Ţară a Oaşului. Pelângă aceasta, eram chiar vecini foarteapropiaţi în Negreşti Oaş şi aveam în ar-hiva familiei una-două din fotografiileemblematice dăruite familiei cu genero-zitatea care îl caracteriza.

Albumul de fotografii „Ţara Oaşului“, o lucrare de referință

La începutul iernii, a apărut albumulde fotografii „Ţara Oaşului“ a domnuluiIoniţă G. Andron, la editura Dacia dinCluj, un adevărat eveniment editorial,ce avea să devină o lucrare de referinţăşi una din cărţile fundamentale despreaceastă lume ce şi-a prelungit arhaicita-tea până în vremurile moderne în carene-a fost dat să trăim. Într-o lume aflatăîntr-un inevitabil şi ireversibil proces demodernizare, albumul dezvăluia formeale unui mod de viaţă simplu, dar ma-iestuos, ce vieţuia în tiparele datinilor,dând mărturie asupra neostoitei sete defrumos şi a inepuizabilelor resurse crea-toare ale unui ţinut ce îşi prelungea pu-terea de fascinaţie, înscrise în lanţul ge-neraţiilor, supravieţuind ca reazem înînfruntarea timpului.

Apariţia albumului a încununat viaţaunui om, Ioniţă G. Andron, şi dăruireadeplină faţă de semenii săi şi ţinutul na-tal, imortalizarea acestora într-o frescăumană profundă, o cronică autentică,scrisă cu lumină, salvând pentru eterni-tate o lume aflată în pragul dispariţiei,

dar care era temelia lumii acesteia, carene purta fiinţa trupească. Oameni şi lo-curi pulsând de viaţă adevărată, păstra-rea unor străvechi tradiţii, mărturie des-pre un timp, un spaţiu, un mod de viaţă,cu valoarea unui document istoric, do-vadă vie a perenităţii, continuităţii şi trăi-niciei unui popor. Dar dincolo de ramafotografiei, rămâne un crâmpei de suflet,curat şi frumos, ce păstrează însăşi esenţaexistenţei omeneşti, a destinului uneoriatât de vitreg, ce s-a împlinit în dateleesenţiale. Oameni care au supravieţuitpe aceste locuri, pe care le-au asimilatca vatră identitară, unde şi-au zămislitun univers omenesc ce a dăinuit pesteveacuri, un spaţiu distinct, al trăirilorspecifice zonei, o matcă vitală, genera-toare de autentice frumuseţi.

Căminul cultural a fost arhiplin la lansare

În imensa dragoste faţă de satul natal,ca, de altfel, faţă de întregul ţinut alOaşului, a dorit să prezinte cartea şi înRacşa, ca semn de pioasă recunoştinţăfaţă de zestrea culturală preluată camoştenire de la străbuni, precum şi unomagiu adus oamenilor, celor care aucreat şi păstrat prin veacuri aceastămoştenire, ca cel mai preţios tezaur. Ast-fel încât m-am simţit foarte onorat cămi s-a propus să mă alătur firavului grupde intelectuali locali pe care i-a invitatsă-l însoţească în satul natal, la prezen-tarea albumului de fotografii. Deplasareaa fost organizată de Vasile Berinde, ini-mosul metodist de la Casa Orăşeneascăde cultură din Negreşti-Oaş, împreunăcu directorul Remus Deac, care au făcutrost de două autoturisme ale unor bine-voitori. Participanţi au mai fost prof.Monac Emil, poeta Viorica D. Cătunea-nu (profesoară la Vama, publicase poeziiîn presa locală), cântăreaţa Maria Petca(însoţită de Ioan Poptean, care-i va de-veni soţ peste un an). Trebuia să ne în-soţească poetul Ioan Nistor (n. în Prilog,sat din Ţara Oaşului, debutase cu patruani în urmă), nu a putut, dar a compuso poezie dedicată domnului Ioniţă G.Andron, („Bătrânii“), pe care mi-a în-credinţat-o să o citesc.

Întâlnirea a avut loc duminică, 5martie 1978, la Căminul cultural, dupăieşirea de la biserică, şi s-a constituit în-tr-un adevărat eveniment la care a par-ticipat toată suflarea satului, de la cei mai

mici, până la bătrânii, atât de preţuiţi şide prezenţi în fotografiile domnului An-dron. Încă de la intersecţia de la şosea,am fost întâmpinaţi de un pâlc de călăreţitineri, în haine de sărbătoare, care ne-au însoţit până la Cămin, peste 2 km., cape nişte oaspeţi de vază. Căminul cultu-ral a fost arhiplin, la întâlnirea cu cel maide seamă fiu al satului. Atmosfera a fostuna caldă, familială, dialogul s-a înfiripatfiresc, de la suflet la suflet, domnul An-dron dezvăluind povestea fiecărei foto-grafii, fiecărui personaj, dând măsuradeplinei pasiuni, totala dăruire care l-amarcat întrega viaţă, încă din frageda ti-nereţe. Iar oamenii se descopereau,uimiţi, în ramele fotografiilor, cu chipulmultiplicat în chipul semenilor. După ces-a încheiat manifestarea şi am ieşit afară,domnul Andron a ţinut să facă o foto-grafie care să-i cuprindă pe toţi partici-panţii, în faţa Căminului cultural, fiindun adevărat maestru de ceremonii şi spe-cialist în panorame ample (vezi foto).

Ioniță G. Andron< “M-am făcut răspunzător în faţa neamuluide a fixa pe peliculă libertatea…”

După mai multe mărturisiri făcutede-a lungul vieţii, şi-a format şi cristalizatconştiinţa artistică de la bun început, în-că elev de liceu. Astfel, când, la lecţia deistorie, profesorul le arătă chipuri de daci,de pe Columnă, are revelaţia că aceştiasunt chiar oamenii din satul său, „oşeniimei, de acasă” şi are datoria să-i facă cu-noscuţi. Toată viaţa a fost animat de douăprincipii fundamentale< dragostea şi ade-vărul<

“În esenţă, tot simţământul meu faţăde oamenii şi locurile satului natal înprimul rând, apoi faţă de oşeni şi faţă deŢara Oaşului se cuprinde între două co-ordonate, care în inima mea sunt colo-sale, pentru care nu există cuvinte po-trivite spre a le arăta dimensiunile. Elesunt< dragostea şi adevărul. Dragosteafaţă de oameni şi locuri, adevărul per-manenţei şi continuităţii noastre.“(Ioniţă G. ANDRON, Către cititor, La„Racşa – Vatră de neam românesc“,1999).“

“Adevărul pe care l-am descoperitaici, în acest colţ de Ţară, adevăr aflat înoameni, adevăr venit din colbul istorieişi care va dăinui până când va dăinui is-

toria, adevărul permanenţei, continui-tăţii şi unităţii noastre.“

“M-am făcut răspunzător în faţa ne-amului de a fixa pe peliculă libertatea…“(Interviu „Echinox“) „dragostea faţă deoameni şi locuri mi-a deschis din ceamai fragedă pruncie ferestre largi cătreuniversul cunoaşterii, către stilul de viaţăal răcşenilor, al oşenilor, aspiraţiilor co-pilăriei mele.“

Şi-a cristalizat conştiinţa artisticăodată cu fotografierea chipurilor de bă-trâni din satul natal; a descoperit, astfel,demnitatea omului simplu, mai ales abătrânilor, pe care îi privea cu deosebităpreţuire, astfel încât fiecare fotografieare povestea ei, istoria ei, bine păstratăîn „memoria inimii.“

Treptat, evoluează către un adevăratprofesionist al imaginii fotografice, iaracestea devin încărcate cu o dimensiuneculturală, care contribuie la integrareacreaţiei într-o perspectivă istorică, într-o viziune spirituală de o înaltă nobleţeumană, contextul rămânând mereu celfiresc, al realităţii autentice în mijloculcăreia trăia şi de care era atât de pătruns.Prin faptul că artistul fotograf se situează,concomitent, în două domenii divergen-te, al documentarului şi al artisticului,imaginea artistică depune mărturie pestevreme despre lumea imortalizată, artistuldevenind un martor al istoriei> dar el nunotează sec chipuri, locuri, fapte, ci aces-tea poartă în sine o căldură interioară,care le înnobilează prin puternica încăr-cătură afectivă. Fotografiile sunt imaginiale vieţii de zi cu zi, în care eroii sunt oa-meni simpli, dar solemni, istoviţi de tru-dă, dar însetaţi de viaţă adevărată.

Doi patriarhi ai fotografiei artistice

Ce ne spun astăzi aceste fotografiiale domnului Ioniţă G. Andron, precumşi ale domnului Iuliu Pop, cei doi pa-triarhi ai fotografiei artistice a ŢăriiOaşului, care au avut un destin îngemă-nat şi au trăit o prietenie exemplară?Amândoi s-au născut în acest ţinut nor-dic (Iuliu Pop n. în Negreşti, în 1915), îndeceniul al doilea al sec. al XX-lea, şi s-au afirmat în acelaşi timp, prin relevareacoordonatei spirituale a locului de naşte-re. Amândoi şi-au asumat menirea de adepune mărturie în faţa istoriei, cu res-ponsabilitate şi dăruire, scriind cu lumi-nă cronica vremurilor în care le-a fost

dat să trăiască. Amândoi au lăsat o operămonumentală, despre acest ţinut nordic,al Oaşului şi Maramureşului, mărturi-sind despre oameni şi locuri, despre olume dispărută, dar şi despre un timpaflat la răscruce şi care suferea profundemutaţii funcţionale. Amândoi au iubitşi au slujit Ţara Oaşului cum puţini aufăcut-o, bătându-i toate cărările, cunos-cându-i oamenii şi locurile, scormonindcu privirea mereu vie, selectând imaginisemnificative, clişee fotografice desprelumea noastră oşenească. Amândoi auales ca tematică universul rural tradiţio-nal, ce şi-a prelungit existenţa până lamijlocul secolului, oferindu-le cu gene-rozitate ultimele forme de manifestare,în datini, obiceiuri, tradiţii, arhitecturacaselor, portul popular, păstrate pesteveacuri, în zile de lucru şi în zile de săr-bătoare, relevând un crâmpei de ţară au-tentică şi profundă, unică şi fascinantă.O lume peste care a trecut necruţător tă-vălugul timpului care nu iartă, o lumecare rămâne doar în rama unei fotografii,ca unică dovadă materială.

B Ă T R Â N I ILui Ioniță G. Andron

Capul regesc a fost dus departe.Trupul i-a rămas să se zbată pe culmiledace, să înalţe spre piscuri,

de aur,a inimii pace,

căci irima de trup n-o poate nimeni des-face.

Şi stau pe laviţe de piatră bătrânii,ca nişte statui, ca nişte stâlpi de andezit din sanctuaregete.Amurgul le încolţeşte în plete,dar ei de aerul zilei nu sunt sătui.

Aurul dac în adâncuri n-a încetat să rodească,pe căldări îngropate au dansat veşnic lu-mini.

Pacea înmugurită în ochii acestor bă-trâninici un foc n-a putut s-o topească.

Ion Nistor (Negreşti, 20 februarie 1978)

Ştefan Haiduc

Fotografie document, realizată de Ioniță G. Andron în fața căminului cultural din Rac;a, după lansarea albumului “Țara Oa;ului”. ( În mijloc, o familie de miri)

În 5 martie 1978, toat[ suflarea satului Rac;a a participat la lansarea albumului de fotografii

“|ara Oa;ului“ publicat de ioni\[ g. andron


PERSONALIT~}I

“Luna aceasta - scria pictorulAurel Popp ̀ n martie 1960 - i-amcondus pe ultimul lor drum pedoi prieteni din tinere\e< Augus-tin Feren\iu, care timp de peste10 ani a fost primarul ora;uluiSatu Mare ;i pe Bondar Karoly,director ;i inginer ;ef alSociet[\ii de ap[rare `mpotrivainunda\iilor de pe malul drept alSome;ului, care ̀ n tinere\e a avuto mare contribu\ie la drenareaapelor mla;tinii Eced…Am]ndoi au fost b[rba\i impor-tan\i ;i de excep\ie pentru SatuMare, personalit[\i puritane,drepte, cu o via\[ exemplar[ pen-tru cet[\enii ora;ului…” Cine `imai pomene;te? Nici unul, nicialtul nu au nici m[car un numede str[du\[ `n municipiul SatuMare pentru care au f[cut at]tealucruri bune.

Augustin Feren\iu a fost primul pri-mar rom]n dup[ eliberarea din 19 aprilie1919. A modernizat municipiul SatuMare. S-a opus scoaterii din prim[rie afunc\ionarilor de etnie maghiar[. S-ab[tut pentru ca Satu Mare s[ f iere;edin\a jude\ului, la concuren\[ cu Ba-ia Mare. A introdus canalizarea, care ̀ nbun[ parte func\ioneaz[ ;i ast[zi. A ex-tins electrificarea public[, a pietruit ;iasfaltat str[zile. Satu Mare a devenit subconducerea lui unul dintre cele mai`nfloritoare ora;e din Rom]nia interbe-lic[. Sus\in[tor al culturii a contribuitimens la prop[;irea cultural[ a munici-piului Satu Mare. ~n timpul mandatelorsale erau invita\i scriitori de frunte, LiviuRebreanu, Ion Minulescu, Ion Ag]rbi-ceanu, precum ;i actori ;i muzicieni ce-lebri. La Satu Mare au concertat GeorgeEnescu ;i Bartok Bela. Politician mode-rat, frunta; PN|, a fost un militant pen-tru drepturile minorit[\ilor. El este celce a demarat proiectul de ridicare a sta-tuii dr. Vasile Lucaciu ;i a contribuit ;ila ridicarea monumentului dedicat dr.Luka Bela. A contribuit personal la ri-dicarea catedralei greco-catolice din SatuMare cu suma de 500 000 lei. A donatimportante sume de bani ;i pentru bi-sericile ortodoxe. Cu alte cuvinte a fostun s[tm[rean care a \inut la oamenii ;iora;ul s[u, f[r[ deosebire de religie sauetnie.

Cu des[v]r;ire uitat, `n vreme ce al-tora cu mai pu\ine merite li se ridic[ sta-tui, Augustin Feren\iu merit[ s[ reintre`n r]ndul marilor personalit[\i ale mu-nicipiului Satu Mare. De asemenea ;i in-ginerului Bondar Karoly trebuie s[ i serecunoasc[ meritele.

Noti\e biografice din via\adomnului Augustin Feren\iu,p[strate de prietenul s[u, pic-torul Aurel Popp

Datorită prietenului său, pictorulAurel Popp cunoa;tem evenimentele pe-trecute la "Intrarea triumfală a ArmateiRomâne în Sătmar la 19 aprilie 1919".Discursul dedicat eliberării ora;ului ros-tit de Augustin Feren\iu în anul 1924 afost publicat în Informația Zilei de Du-minică, numărul 593 din 22 iunie 2014.

La Arhivele Na\ionale Satu Mare,fondul Popp Aurel, se p[streaz[ ;i c]teva"Noti\e biografice din via\a domnuluiAugustin Feren\iu, primarul ora;ului Sa-tu Mare” pe care le red[m `n r]ndurilece urmeaz[.

“Dl. primar Augustin Feren\iu s-an[scut la 28 august 1872 `n Satu Mare.A absolvit Liceul romano-catolic din lo-calitate ̀ n 9 iunie 1890. Dup[ terminareastudiilor liceale a urmat un an FacultateaTeologic[ la Budapesta, apoi trec]nd lastudiile juridice a urmat doi ani la Aca-demia de drept din Oradea, iar doi anila Universitatea din Budapesta, unde ;i-a finalizat studiile.

Dup[ terminarea studiilor universi-tare a fost candidat `n biroul Dlor NagyAlexa ;i Uray Geiza, fo;ti avoca\i re-numi\i din localitate din 28 martie 1899p]n[ la intrarea `n administra\ie, fiindnumit con\opist la poli\ia Comunal[.

A luat parte ;i la r[zboiul mondialcu gradul de sublocotenent p]n[ la datac]nd a fost scutit din interes de serviciu.

Domnul primar Augustin Feren\iu;i-a ̀ nceput cariera administrativ[ la 25martie 1902, c]nd prefectul ora;ului deatunci l-a numit con\opist la Poli\ia Co-munal[.

La 5 iunie 1902, concur]nd la postulde subnotar cl. I. devenit vacant ̀ n urma`naint[rii titlularului a fost ales de con-grega\ia municipal[ \inut[ `n 14 iulie1902.

Din anul 1903 până în decembrie1909 a fost notar al consiliului comunal,funcție câ;tigată prin concurs.

Devenind vacant postul de consilieradministrativ, ̀ n congrega\ia municipal[de la 6 decembrie 1909 a fost ales cu ma-joritate absolut[, iar `n Congrega\ia dela 16 decembrie 1915 a fost ales cu una-nimitate Consilier economic, `ntruc]tceilal\i candidați s-au retras declar]nd"că fa\[ de domnul A. Feren\iu nu voiesca candida".

~n acest post a stat p]n[ în aprilie1919 "c]nd a fost `ncredin\at de Consi-liul Dirigent cu girarea agendelorprim[riei, iar pe urm[ a fost confirmatde minister ;i definitivat ca primar".

C]nd s-a ̀ nființat consiliul comunal`n anul 1922, a fost reales primar cu ma-joritate absolut[, funcție pe care o va de-ține până în 1 septembrie 1929.

~n cariera administrativ[ Domnulprimar Augustin Feren\iu a excelat prinmult zel ;i con;tiinciozitate. Chiar ̀ n ca-litate de notar de consiliu ;i consilier ad-ministrativ era referent al celor mai im-portante chestiuni, at]t `n consiliul co-

munal, c]t ;i ̀ n congrega\ia municipal[.S-a remarcat mai ales prin realizarea stu-diilor premerg[toare necesare pentru`nființarea apeductului ;i canaliz[rii, `ncare scop a ;i f[cut o c[l[torie de studiu`n str[in[tate ̀ mpreun[ cu directorul Bi-roului de apeduct de atunci ;iexperien\ele valoroase c];tigate ̀ n urmastudierii de aproape a sistemelor mo-derne de apeduct din str[in[tate le-a fo-losit la ̀ ntocmirea planurilor proiectate,;i care lucr[ri au fost ̀ ntrerupte din cau-za r[zboiului, reluate ast[zi.

A doua lucrare a sa de mare impor-tan\[ a fost ̀ ntocmirea statutului organical ora;ului, care a servit de `ndrum[toradministra\iei comunale p]n[ la intrarea`n vigoare a noii legi administrative pre-cum ;i un statut special al func\ionarilorPrim[riei.

Dac[ ne oprim pu\in ;i asupra dife-ritelor laturi ale activit[\ii sale `n ceeace prive;te ̀ ncurajarea artelor, constat[mc[ `ntotdeauna Dl. primar A. Feren\iu afost de partea arti;tilor. Domnia sa fiindel `nsu;i un muzicant pasionat, aprev[zut `n bugetul ora;ului dup[ posi-bilitate ajutoare `n aceast[ direc\ie. A`ncurajat arti;tii plastici, ;i multe ta-blouri de ale pictorilor `mpodobesc pe-re\ii diferitelor birouri ale Prim[riei.Arti;ii ̀ ntotdeauna au g[sit la dl PrimarFeren\iu un sprijin sincer, iar societ[\ileculturale au fost ajutate dup[ putin\[.

Dl. A. Feren\iu a fost iubit ;i respec-tat de subalterni. Aceasta fiindc[ a fostve;nic o pild[ de modesite, de munc[ ;icon;tiinciozitate `n serviciul institu\iei.Dar n-a `n\eles s[ se impun[ func\iona-rilor s[i prin asprime ci prin bl]nde\e ;idemnitate".

Cum a gestionat primarul Feren\iu, situa\ia angaja\ilor din prim[ria Satu Mare?

V[ prezent[m mai jos un exemplude gestionare a unor situa\ii delicate, “`nacest ora; de frontier[.“

“C[tre Ministerul de InterneDirec\iunea Personalului ;i controluluiBucure;ti

Domnule Ministru!La ordinul DV. No. 4918 din 7 Fe-

bruarie 1925 cu onoare ne raport[m, c[la posturile vacante de la prim[riaora;ului cu municipiu Satu Mare s-a fi-xat nou concurs pe ziua de 1 Martie1925 d]ndui-se cea mai ̀ ntins[ publici-tate. Concursul s-a publicat `n Monito-rul Oficial No. 43 `n Revista Adminis-trativ[ No. 4 ;i `n mai multe ziare dincapital[ ;i din localitate.

Acest concurs a dat ceva rezultatmai bun prezent]ndu-se la unele can-dida\i noi `n afar[ de aceia care s-auprezentat ;i la primul concurs.

Conform Deciziunii MinisterialeNo. 42084 din 18 Iulie 1924 numiriledela clasa VII-3 `n sus av]nd s[ se fac[de c[tre Ministerul de Interne cu onoa-re, v[ ̀ naintez procesul verbal al Comi-siunei de Propuneri pentru numiri ;i`naint[ri `mpreun[ cu cererile ;i actele`n chestiune rug]ndu-ve s[ binevoi\i ainumi<

1. pe Dl. Dr. Szilvassy Augustin avo-cat prim jurisconsult al ora;ului ̀ n clasaVII-3>

2. pe Dl. Dr. Erdely Traian fost prim-pretor clasa VIII-1 doctor `n ;tiin\elepolitice, consilier administrativ alora;ului clasa VII-3>

3. pe Dl. Goschi Mathia fost ingenerla serviciul de Poduri ;i :osele din Ju-de\ul Satu Mare, ingener titrat, prim in-gener al ora;ului `n clasa VII-3.

Numirile la acele posturi p]n[ la cla-sa VIII-1 conform Deciziunii Ministe-riale mai sus ar[tat[ s-a f[cut de noiprin deciziunea noastr[ No. 62 din 6Martie.

Abaterile de la prima propunere s-af[cut `n urma `n\elegerii avute cu par-lamentarii ;i cu ;eful partidului liberaldin jude\ul Satu Mare \in]ndu-se seam[;i de dorin\ele popula\iei minoritare.

Deci la postul de prim notar a fostpropus Dl. Dr. Ambrozi Iosif subnotarla prim[ria ora;ului Satu Mare, doctor`n drept, avocat titrat, func\ionar de mo-del, de sentimente bune ;i cunosc]ndla perfec\ie limba oficial[.

La postul de prim inginer a fost pro-pus Domnul Inginer Goschi Mathia fostinginer la serviciul de Poduri ;i :osele,om de carier[, asemenea de sentimentebune ;i cunosc]nd limba oficial[ per-

fect. Am preferat s[ fie numit Dl. Ing.Goschi fa\[ de ingenerul Pop Aurel, carenu era absolvent de politehnic[, ci de;coal[ superioar[ montanistic[, adic[de specialitate minier[. Prin urmare lapropunerea noastr[ ;i interesele comu-nei au fost de a se lua `n considerare.

Alte diferen\e esen\iale `ntre celedou[ propuneri nu sunt.

Constat cu mare satisfac\ie, c[ pro-punerile s-au f[cut spre mul\umirea tu-turora, care se pot considera de elemen-te de ordine `n acest ora; de frontier[.

Deci cu onoare ve rog s[ binevoi\i aaproba f[r[ schimbare propunerea ;ideciziunea noastr[ No. 62 / 1925.

Primi\i, v[ rog expresiunea deose-bitei noastre considera\iuni.

Satu Mare la 7 Martie 1925 Semnat< Feren\iu, referent.”

~n casa Feren\iu din Satu Mare a func\ionat primul cerc de lectur[, `nfiin\at de Petru Bran

Dup[ 1945 primarul Feren\iu a pier-dut tot. ~n casa familiei Feren\iu dinSatu Mare s-a f[cut istorie. ~n casa Fe-ren\iu a func\ionat primul cerc de lec-tur[ `n limba rom]n[ `nfiin\at de PetruBran `n a doua jum[tate a secolului alXIX-lea. ~n casa lor a avut loc `n 1872 adoua reuniune pentru `nfiin\area tea-trului ̀ n limba rom]n[ din Transilvania.P[rintele s[u, Alexandru Feren\iu, a fostprimul avocat al t]n[rului profesor Va-sile Lucaciu. Istoria nu se poate face f[r[personalit[\i. Augustin Feren\iu a fostunul dintre cei mai mari primari pe carei-a avut Satu Mare. El trebuie respectat;i cinstit deopotriv[ de rom]ni ;i ma-ghiari pentru faptul c[ a reu;it s[ \in[un echilibru `ntr-o perioad[ istoric[foarte dificil[.

~ntr-o scrisoare din 25 iulie 1956Aurel Popp ̀ i scria pictorului Pirk Janos<“Gusti Feren\iu mai tr[ie;te, are peste80 de ani, dar se \ine destul de bine. Ar[mas f[r[ nimic. I s-a luat tot, chiar ;ivia. Tr[ie;te cu greu…”.

Nu s-au p[strat documente privinddata exact[ a mor\ii dar sursa cea maicredibil[ este cea furnizat[ de pictorul;i prietenul s[u Aurel Popp.

Trist. S[ fii peste 10 ani primar almunicipiului Satu Mare, s[ faci at]tealucruri bune pentru acest ora; , iar pos-teritatea s[ nu p[streze nici m[car unact care s[ ateste data mor\ii. Figura,personalitatea, activitatea deosebit[ aacestui primar deosebit, poate cel maibun pe care l-a avut vreodat[ Satu Mare`n epoca modern[, trebuie adus[ `n ac-tualitate. Lui Emil Dandea primar laT]rgu Mure; `ntre 1922-1926 ;i 1934-1937 i s-a ridicat o statuie. Augustin Fe-ren\iu merit[ s[ fie m[car pomenit dinc]nd `n c]nd.

A consemnat Adriana Zaharia

Surse<Arhivele Na\ionale Satu Mare,

Fond Popp S. AurelIdem, Fond Prim[ria Municipiului

Satu Mare, Acte confiden\ialeColec\ia particular[ a istoricului

Dr. Viorel Ciubot[Bujor Dulg[u, Claudiu

Porumb[cean, Oameni din S[tmar,Solsti\iu, Satu Mare, 2000

Judit Erdős, La cap[tul unei vie\i,Editura Muzeului S[tm[rean, SatuMare, 1999

Casa primarului Feren\iu construit[ dup[ planurile artistului Aurel Popp. Foto< Colec\ie privat[, Dr. Viorel Ciubot[

“Dl. primar A. Feren\iu a fost de partea arti;tilor. Domnia sa fiind el `nsu;i un mu-zicant pasionat, a prev[zut `n bugetul ora;ului dup[ posibilitate ajutoare `n aceast[direc\ie. A ̀ ncurajat arti;tii plastici, ";i multe tablouri de ale pictorilor ̀ mpodobescpere\ii diferitelor birouri ale Prim[riei. Arti;ii ̀ ntotdeauna au g[sit la dl Primar Fe-ren\iu un sprijin sincer, iar societ[\ile culturale au fost ajutate dup[ putin\[.”

Cel mai mare primar al ora;ului Satu Mare este uitat cudes[v]r;ire. nici m[car unei str[du\e nu i s-a dat numele lui

Augustin Feren\iu, primul primar rom]n dup[ 1918 s-a opus scoaterii func\ionarilor maghiari din prim[ria Satu Mare


S~N~TATE

Un studiu efectuat de Asocia\iapentru Protec\ia Consumatorilordin Rom]nia scoate la iveal[ adi-tivii folosi\i frecvent `n produselede post.

De;i am crede c[ astfel de preparatese doresc a fi c]t mai naturale, realitateaeste cu totul alta.

Una din concluziile cercet[rii este c[numai ̀ n cazul a 10% din produsele ana-lizate sunt f[r[ aditivi alimentari, `n restprezen\a acestora variaz[ `n func\ie deprodus.

Dintre aditivii alimentari identifica\i`n produsele vegetale/de post analizate,urm[torii sunt suspec\i de apari\ia unorprobleme grave de s[n[tate, dup[ cumurmeaz[<

E100 – curcumina este un colorantgalben portocaliu. Recent, s-a constatatc[ poate afecta metabolizarea fierului `norganism, put]nd cauza deficien\e de fierla anumite persoane.

E120 – carminul este un colorantro;u str[lucitor produs din insecte,co;enile, specie de g]ndac din Americade Sud, uscate ;i zdrobite. Carminul nueste recomandat `n alimenta\ia copiilorpentru c[ poate produce hiperactivitate

;i deficien\e de concentrare. Poate pro-duce astm, alergii ;i rinite.

E150a – caramel simplu, cel mai uti-lizat colorant artificial. Poate provoca hi-peractivitate ;i probleme gastrointesti-nale. Consumul lui nu este recomandatcopiilor hiperactivi.

E200 – acid sorbic este un conservantob\inut dintr-un gaz iritant, toxic, incolordenumit keten.

E211 – benzoat de sodiu este un con-servant cu ac\iune antibacterian[ ;i an-tifungic[ ̀ n mediul acid. Asupra acestuiaplaneaz[ suspiciuni cu privire la genera-rea unor alergii.

E202 – sorbat de potasiu, conservant.Este un aditiv ce irit[ pielea, ochii ;i mu-coasele. Poate fi genotoxic ;i mutagenpentru celulele s]ngelui uman.

E223 - metabisulfit de sodiu, con-servant, poate provoca reac\ii alergice lapersoanele sensibile la sulfi\i, incluz]ndreac\ii respiratorii la astmatici, ;oc ana-filactic sau altfel de reac\ii alergice la per-soanele sensibile.

E304 – palmitat de ascorbil este unantioxidant care poate ataca smal\uldin\ilor.

E316 – izoascorbat de sodiu este osubstan\[ care prelunge;te perioada de

p[strare a alimentelor prin protejare`mpotriva oxid[rii (de exemplu< r]nce-zirea, schimbarea culorii). Poate generaalergii, deregl[ri hormonale.

E320 – butilhidroxianisol (BHA),aditiv alimentar folosit ca antioxidant.Poate provoca alergii ;i st[ri de somno-len\[. Poate induce sindromul de hipe-ractivitate (ADHD), este carcinogen ;icu efecte estrogenice.

E330 – acidul citric, agent de reglarea acidit[\ii. Cel mai bine documentatefect al acidului citric este distrugereasmal\ului dentar, acesta favoriz]ndapari\ia cariilor dentare. Acidul citric nueste recomandat `n alimenta\ia copiilor;i nu trebuie consumate alimente cecon\in acid citric de c[tre cei care auafec\iuni cardiovasculare sau renale,afec\iuni ale aparatului digestiv ;i diaree.

E331 – citra\i de sodiu (s[ruri de so-diu ale acidului citric) sunt folosi\i ;i caagen\i de reglare a acidit[\ii produseloralimentare, ca antioxidan\i, conservan\isau arome, produce efecte secundare cagrea\[, vom[, crampe abdominale ;imusculare, reac\ii alergice, amor\irea ex-tremit[\ilor, oboseal[, ritm cardiac anor-mal, crize, ame\eal[, respira\ie greoaieetc.

Produsele de post sunt mai nes[n[toase dec]t cele normale

Celulele sănătoase au o afinitate normală pentru fructoboratul de calciu, acestea îl folosescdoar în măsura în care au nevoie de el pentru a contracara efectele stresului oxidativ. Celulele can-ceroase, în schimb, preiau fructoboratul de calciu peste măsură incluzându- l în metabolismul lorpână se autodistrug, până îşi declanşează apoptoza, care la aceste celule este blocată.

Prosta Borat capsule este un su-pliment alimentar fabricat de Hy-pericum, av]nd rol adjuvant înmenţinerea sănătăţii prostatei şi aaparatului urinar.

Din materialul care urmeaz[, ve\i aflacare sunt afecţiunile prostatei şi care suntfactorii favorizanţi ai apariţiei acestora ;icum vă ajută produsul în rezolvarea prob-lemelor dvs. de sănătate care pot vizarecâştigarea şi menţinerea sănătăţiiprostatei şi a aparatului urinar.

Afecţiunile prostatei şi factoriifavorizanţi ai apariţiei acestora

Cele mai frecvente afecţiuni aleprostatei sunt< prostatita (o inflamaţie aprostatei de natură infecţioasă sau aler-gică), hiperplazia benignă de prostată (tu-moră benignă a prostatei) sau adenomulde prostată, cancerul de prostată. Prostataîşi măreşte volumul, interferând cu fluxulurinei. Se datorează unui dezechilibruhormonal (deficit de testosteron şi dom-inanţă estrogenică) şi afecteazăprostaglandinele cu efect antiinflamator.Deşi bărbaţii produc foarte puţin estrogen,ei sunt expuşi la acest hormon prin ali-mentaţie (carnea de la animalele hrănitecu hormoni conţine estrogeni). Cancerulde prostată este unul dintre cancerele celemai des diagnosticate la bărbaţi> o mareparte a bărbaţilor de 70 de ani şi pesteaceastă vârstă au cancer de prostată latent.Deşi este destul de răspândit, cancerul deprostată este un cancer cu evoluţie înceată.Unul dintre markerii utilizaţi pentru a de-termina probabilitatea apariţiei canceruluide prostată este nivelul sangvin al anti-genului specific prostatei (PSA). Bărbaţiisunt diagnosticaţi ca având probleme cuprostata atunci când nivelul lor de PSAeste mai mare decât nivelul normal. Deşicancerul de prostată are cu siguranţă ocomponentă genetică, factorii de mediu

şi alimentaţia joacă un roldominant în apariţia acestuia.S-a demonstrat că există o legă-tură între alimentaţia de origineanimală (bogată în carne, lac-tate, ouă) şi cancerul deprostată, în sensul că bărbaţiicare consumă preponderentaceste alimente de origineanimală şi nu consumă sufi-ciente legume şi fructeproaspete, au un risc maimare de cancer de prostată.Această legătură între ali-mentaţia de origine propon-derent animală şi cancerul deprostată s-a dovedit valabilăşi în cazul altor forme de can-cer.

Există un hormon caresporeşte dezvoltarea celulelorcanceroase, un hormon pecare organismul îl fabrică pemăsură ce este nevoie de el.Este un hormon de creştere(IGF) care se dovedeşte a aveao valoare predictivă în privinţacancerului de prostată. În condiţii nor-male acest hormon se ocupă de frecvenţade „creştere” a celulelor sănătoase, de felulcum se înmulţesc şi se reînnoiesc acestea,eliminând celulele bătrâne, totul în cadrulunei stări bune de sănătate. În condiţiinesănătoase, IGF devine mai activ,sporind crearea şi creşterea a noi celule,inhibând simultan îndepărtarea celulelorvechi şi favorizând dezvoltarea cancerului.Bărbaţii care au un nivel de IGF mai maredecât nivelul normal au un risc mai marede a dezvolta cancer de prostată. Cu câtconsumăm mai multe alimente de origineanimală, cu atât organismul produce maimult IGF, care va produce dezordine încreşterea celulelor stimulând dezvoltareacancerului. În aceste condiţii, o dietă baza-tă pe alimente de origine vegetală, fructeşi legume, poate fi un “medicament” foarteeficient împotriva apariţiei cancerelor.

Produsul v[ ajut[ în rezolvarea problemelor dvs.

de sănătate

Acest produs con\ineo serie de ingredientecare au efecte puternice`mpotriva simp-tomelor ;i bolii.

Fructoboratul de cal-ciu are un puternicefect antioxidant. Aces-ta este un element activîn mecanismul de pro-tecţie contra oxigenu-lui reactiv celular, elim-ină radicalii liberi for-maţi şi contracareazăefectele nocive ale aces-tora asupra organis-mului. Fructoboratulde calciu ridică nivelulunor enzime antioxi-dante în sânge şi celule<

superoxidismutaza, cata-laza şi glutation peroxidaza. Aceste 3 en-zime sunt antioxidanţii naturali principaliai organismului care constituie apărareanaturală împotriva radicalilor liberi.

Activitatea antioxidantă a fructobo-ratului de calciu are o mare valoare ter-apeutică în prevenirea apariţiei cancerelor,în special a cancerului de prostată, a can-cerului de sân şi col uterin şi a canceruluide plămâni. Fructoboratul de calciu areatât capacitatea de protecţie împotrivaacestor boli devastatoare, dar şi capacitateade inhibare a proliferării celulelor can-ceroase, încetinind sau stopând evoluţiaacestor cancere. Suplimentarea dietei cufructoborat de calciu poate inhiba activ-itatea unor enzime proteaze, în specialantigenul specific al prostatei (PSA), alecărui niveluri crescute duc la apariţia can-cerului de prostată.

Ajutând la menţinerea unor niveluri

optime ale PSA, fructoboratul de calciueste un nutrient esenţial în prevenireaapariţiei cancerului de prostată. Riscul decancer de prostată este invers proporţionalcu doza de fructoborat suplimentată.Fructoboratul de calciu are efecte beneficeatât în metabolismul oxidativ, cât şi înapoptoza celulară (moartea celulară pro-gramată) având capacitatea de a o inducepe aceasta în celulele canceroase. Apop-toza este definită ca moartea celulară, izo-lată şi programată, care încheie ciclul celu-lar normal al unei celule şi creează condiţiifiziologice pentru înlocuirea sa (reîn-noirea sa). Apoptoza celulară este valabilăla celulele sănătoase.

Celulele canceroase au aceste mecan-isme blocate, procesul de apoptoză (deautodistrugere) nu mai are loc, iar celulelecanceroase se înmulţesc haotic, necon-trolat şi devin “nemuritoare”. Apoptozaeste cea mai puternică apărare a organis-mului împotriva cancerelor deoarece acestproces elimină potenţialele celule muta-gene deteriorate. Majoritatea trata-mentelor anticancer mediază moarteacelulară apoptotică prin activarea ele-mentelor cheie ale programului apoptoticşi răspunsul la stres celular. Celulele can-ceroase au o afinitate exagerată pentrufructoboratul de calciu, îl includ excesivîn metabolismul lor, stopându-şi dez-voltarea.

Celulele sănătoase au o afinitate nor-mală pentru fructoboratul de calciu, aces-tea îl folosesc doar în măsura în care aunevoie de el pentru a contracara efectelestresului oxidativ. Celulele canceroase, înschimb, preiau fructoboratul de calciupeste măsură incluzându- l în metabolis-mul lor până se autodistrug, până îşi de-clanşează apoptoza, care la aceste celuleeste blocată. Datorită acestei proprietăţifructoboratul de calciu are o importanţădeosebită în terapia anticanceroasă în-trucât “obligă” celula canceroasă să-şi de-clanşeze apoptoza, să se autodistrugă.Fructoboratul de calciu are şi un puternic

efect antiinflamator, ajutând la reducereasemnificativă a inflamaţiei şi a durerii aso-ciate afecţiunilor prostatei şi apartului uri-nar. Fructoboratul de calciu ajută la con-trolul procesului inflamator deoarece elpoate diminua producţia crescută de me-diatori (enzime) specifici inflamaţiei. Maistimulează celulele polimorfonucleareneutrofile care joacă un rol central înrăspunsul inflamator. Suplimentarea di-etei cu fructoborat de calciu conferă pro-tecţie împotriva cancerelor de prostată,sân şi col uterin în sensul că poate preveniapariţia acestora, iar dacă acestea sunt dejainstalate fructoboratul de calciu reducesemnificativ inflamaţia şi durerea fără aavea nevoie de medicamente antiinflam-atoare convenţionale care, după cum ştim,pot avea unele efecte adverse la tratamenteprelungite şi abuzive.

Produsul este adjuvant în< infecţii aleprostatei (prostatita), hiperplazie benignăde prostată sau adenom de prostată, can-cer de prostată, incontinenţă urinară noc-turnă, dezvoltare deficientă a testiculelorşi a ovarelor, atrofie testiculară.

Prosta Borat, un produs adjuvant `n men\inereas[n[t[\ii prostatei ;i aparatului urinar

Fructoboratul de calciu ridică nivelul unor enzime antioxidante în sânge şi celule

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERiCUM iMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. gutinului, nr. 3a,Maramure;, Rom]nia

Tel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695>Tel comenzi< 0262.263.048

E-mail< [email protected] sau [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu privire la produsele noastre

;i pentru oferte, v[ rug[m s[ accesa\isite-ul< www.hypericum-plant.ro


RE}ETE

nuga de cas[

Toc[ni\[ de ciupercicu orez alb

Mod de preparare<

Se bat albuşurile până devin o spu-mă tare. Se pune mierea pe foc, seadaugă zahărul şi zeama de lămâie.Când zahărul se topește se ia de pe focşi se amestecă foarte bine, până devineo compoziţie groasă. Aceasta se toarnă

peste spuma de albuşuri şi se pune dinnou pe foc, timp de 10 minute, ames-tecând foarte bine. Când compoziţia adevenit omogenă şi groasă, se ia de pefoc, se adaugă zahărul vanilat şi nuciletăiate bucăţele (migdalele, fisticul, alu-nele, rahatul, sau ce ați ales să folosiți).Totul se pune între cele două foi de na-politană şi se presează foarte bine, pânăcând se întăreşte compoziţia. Când s-a răcit puţin, nuga se taie în bucăţi. Vaavea succes chiar și în loc de prăjituri.

Ave\i nevoie< 5 albuşuri de ouă, 200 g de

miere, 300 g de zahăr tos, zeamăde la o lămâie, un plic de zahăr va-nilat, 200 g de nuci ușor prăjite,migdale, fistic, alune sau ce vă pla-

ce, 2 blaturi de napolitană

Mod de preparare<

Ceapa tăiată mărunt se călește înulei, la fel și ardeiul și roșia, apoi seadaugă ciupercile curățate, spălate șifeliate și se călesc și acestea. Se condi-mentează după gust, se adaugă făina,se amestecă bine, apoi se stinge cu pu-țină apă. Se amestecă până la omoge-nizare, iarăși se mai adaugă un pic deapă, până când se obține consistența

dorită. Bulionul se amestecă, treptat,cu câteva linguri din zeama tocăniței,apoi se toarnă în oală și se mai fierbepuțin, amestecând. Între timp se fierbeși orezul în apă ușor sărată, iar după cese fierbe se strecoară. Se poate ames-teca cu diverse legume fierte (morcovi,mazăre) și se servește caldă, ornată cufrunze de pătrunjel, ceapă cerde, saueventual smântână, dar nu în mod obli-gatoriu.

Ave\i nevoie< 500 g de ciuperci, o ceapă, unardei gras, o roșie, 4-5 linguri deulei, 2 linguri de făină, 200 g debulion, sare, piper, boia de ardei,bază pentru mâncăruri, 200 gorez cu bob lunguieț, eventualcâteva linguri de smântână pen-tru ornat (pentru post se folo-

sește smântână vegetală).

Portocale în caramel

Mod de preparare<

Portocalele se spală bine, iar coajase răzuiește pe răzuitoarea cu găurimari, astfel încât să iasă niște fâșii, iarmiezul de portocale se feliază. Zahărulse caramelizează, iar prin această baiede caramel se trece mai întâi, repede,

coaja de portocale, apoi și feliile defructe, care se lasă câteva secunde, apoise scot pe farfurie, iar din caramel,amestecând cu puțină zemă de porto-cale și zahăr vanilat se prepară un sirop.După ce se întărește puțin stratul decaramel de pe feliile de portocale, si-ropul de caramel se toarnă peste ele.Se ornează cu coaja de portocale șieventual cu solzi de migdale prăjite, iarla servire se poate adăuga frișcă sau în-ghețată de vanilie.

Ave\i nevoie<

3 portocale, 300 g zahăr cristalin,2 pliculețe de zahăr vanilat, solzide migdale prăjite sau spumă defrișcă la servite. Se mai poate or-na cu jumătătți de arahide prăji-te, sau cu ciocolată răzuită.

Sup[ crem[ dinpiersici, de post

Mod de preparare

Piersicile se bagă în apă clocotită,se lasă circa un minut, se scot și se cu-răță de coajă, se mixează cu puțin za-hăr, până ce devine o pastă omogenă.Se pun la fiert circa 600 ml de apă și seadaugă sarea. Se amestecă zahărul (saumierea), budinca și zahărul vanilat șise dizolvă cu circa 100 ml de apă rece.

Când apa pusă la fiert începe să se în-călzească se adaugă budinca dizolvată,amestecând în continuu, iar când în-cepe să se îngroașe, se adaugă pasta defructe și se lasă să mai dea un clocot.Se ia de pe foc, iar după ce s-a răcit pu-țin se adaugă și frișca, amestecată înprealabil cu câteva linguri de supă cal-dă. Se servește rece, ornată cu spumăde frișcă preparată tot din frișcă vege-tală, felii de piersici, batoane de scor-țișoare, sau frunză de mentă.

Ave\i nevoie< 6-700 g de piersici proaspete saudin cmpot, o budincă de vaniliesau frișcă, 400 g de frișcă vegetalăpentru gătit, 4-6 linguri de zahărsau 2-3 linguri de miere, 1-2 pli-curi de zahăr vanilat, un vărf decuțit de sare.

Silvoterapia este utilizată de ani buniîn tratamentul diferitelor afecţiuni. Bă-trânii știu să spună fără să „socotească”mult în memorie câteva boli care se tra-tează cu scoarţă de copac. Efectele unorremedii realizate pe bază de coajă de co-pac sunt mai puţin agresive asupra orga-nismului uman, iar efectele negative/ad-verse sunt considerabil mai puţine. Prin-tre arborii ai căror coajă este utilzabilă încazul silvoterapiei se numără< salcia,crușinul, castanul sălbatic, fagul, mestea-cănul și, nu în ultimul rând, de stejarul.Scoarţa de copac este un remediu carepoate rivaliza cu medicamentele.

Terapia cu scoarţa de copac (silvote-rapia) este o metodă naturistă de preve-nire și de ameliorare a diferitelor afecţiunifizice și psihice. Copacii posedă reale ca-lităţi terapeutice datorită energiei pe careo degajă, a aerului ozonat și încărcat cuioni negativi și a uleiurilor volatile dinpăduri.

În general, silvoterapia are efecte destimulare a imunităţii, de creștere a to-nusului fizic și psihic, de înlăturare a efec-telor negative ale stresului, de relaxare,calmare, de echilibrare la nivel psihoe-moţional. În același timp, de la arbori pu-tem folosi scoarţa, frunzele, mugurii, se-minţele, în scopuri profilactice și curative,atât ca tratament intern (sub forma dedecoct, macerat, tinctură, gemoterapie),cât și extern-cataplasme, unguente, băi.

Scoarţa copacilor are o multitudinede aplicaţii terapeutice, cunoscute și uti-lizate de sute de ani în medicina populară.În cele ce urmează vă prezentăm câtevadin valenţele tămăduitoare ale cojii desalcie. De la salcie (Salix alba), în scopurimedicinale se utilizează doar coaja ramu-rilor tinere, de doi-trei ani, care se usucăla umbră sau în camere încălzite, eventualîn cuptor, și mai apoi se mărunţește.

Mulţi terapeuţi sunt de părere că dela salcie coaja este cel mai eficient remediuantireumatic, fiind considerată chiar echi-valentul natural al aspirinei. Asta deoa-rece conţine salicozidă, substanţă care sedescompune în organism, din reacţie re-zultând și acid salicilic.Modalităţi de utilizare

Coaja de salcie se utilizează internsub formă de decoct (fiertură)< două lin-guri de coajă uscată și măcinată la o canăcu apă, trei linguri de ceai/zi, remediuldovedindu-se foarte eficient în combate-rea febrei, a răcelilor, reumatismului șigutei. Datorită proprietăţilor sedative,coaja de salcie are efecte pozitive în com-baterea nevralgiilor și a stărilor de insom-nie. Tot ca sedativ nervos și genital, poateînlocui bromura de potasiu, oferind re-zultate foarte bune la nevralgiile facialeși centrale, la pierderile seminale, isterie,spasme sau migrene. De asemenea, com-bate hemoragiile și durerile genitale.

Extern, coaja de salcie se folosește cafiertură (concentraţie dublă faţă de utili-zarea internă) pentru gargară, compreseși băi cu efecte cicatrizante și hemostatice,prin conţinutul de tanin acţionând favo-rabil în cazul hemoroizilor, la ulceraţiilepielii, la rănile gingivite ori la aftele bucale.În caz de artroză sunt indicate și băi localecu decoct concentrat din scoarţă de salcieși scoarţă de stejar.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Coaja de salcie estecel mai eficient

remediu reumatic

Terapia cu scoarţa de copac (silvoterapia) este o metodă naturistă de prevenire și de ameliorarea diferitelor afecţiuni fizice și psihice. Copacii posedă reale calităţi terapeutice datorită energiei pecare o degajă, a aerului ozonat și încărcat cu ioni negativi și a uleiurilor volatile din păduri.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Vino `n familia Promedica24!

~ncepe noua ta carier[ `n `ngrijirea v]rstnicilor

BOnUS P}n{ La 500 EURO ☛ Venituri mari ;i bonusuri>☛ Lini;te ;i siguran\a unui job stabil>☛ ai asigurare medical[>☛ Beneficiezi de transport gratuit

Telefon< 0364 63 01 97Telefon< 0364 63 01 97www.promedica24.rowww.promedica24.ro


MOD~

Sacoul ca piesă vestimentară aînceput să prindă contur în seco-lul al XV-lea când articolele deîmbrăcăminte pentru bărbaţi audevenit din ce în ce mai scurte şiau fost deschise în faţă pentru ase putea observa iniţialele nume-lui de familie brodate în interiorsau unele simboluri militare.Apoi sacoul a evoluat în timp, odată cu costumul şi preocupareaoamenilor pentru modă, aşa încâta devenit esenţial în gardeorba odată cu secolele al XVII-lea şi alXVIII-lea. Atunci s-au făcut o se-rie de ajustări care au adus sacoulla forma actuală şi la un interescrescut pentru ţesături.

Costumele pentru bărbaţi au apărutîn Europa prima dată prin anii 1800, iarsacoul a fost revoluţionat de către brita-nici. Pe atunci se purtau pantaloni bej,cizme de echitaţie, vestă şi frac cu bu-toane. Apoi în timp s-a ajuns de la fracla sacou. Acesta a devenit un articol ves-timentar la modă şi a fost reînnoit de laan la an, reinventat, restructurat până adevenit un cult şi şi-a făcut drum printremanifestările de modă ale acelor vre-muri. Odată cu perioada Victoriană(1837- 1901) sacoul a devenit esenţial(în special pentru bancheri şi oficiali)iar din 1930 sacoul e cunoscut sub formăpe care o cunoaştem şi noi astăzi.

Sacoul a intrat în garderoba femeilorodată cu lupta pentru egalitate şi dreptla vot din 1872, când femeile au adoptatde la bărbaţi sacoul în combinaţie cufustă până genunchi. Sacourile pentrufemei erau atunci austere, grele şi liniare,dar au demonstrat că nu au uitat de ele-gantă şi erau asortate cu pălării mici şifeminine, brodate cu pietre preţioase şităieturi interesante.

Cum au arătat sacourile pentru bărbaţi după 1900

În 1930 se purtau sacourile supradi-mensionate. Cu cât erau mai mari cuatât mai bine. Se purtau umerii largi, re-vere largi şi sacourile de lungime medie,până peste fund. Dintre culori erau pre-dominante cele închise. Dungile şi ca-rourile erau la mare modă.

În 1940 se purtau sacourile cu bu-zunare. Acesta a fost noul trend al acelortimpuri, buzunarele cusute în piept şidouă buzunare în partea din faţă. Celemai multe sacouri aveau un rând dublude nasturi şi umerii largi, căptuşiţi. Lasfârşitul deceniului s-au introdus şi gu-lere şi revere din materiale diferite, con-trastante, pentru ieşirile de seară.

În 1950 se purtau sacourile cu unsingur rând de nasturi. Sacourile nu maierau la fel de mari, acum se purtau sa-courile cu 2-3 nasturi care se închideaupe talie. Reverele şi gulerele erau maimici, iar căptuşeală din umeri mult maisubţire.

Din 1960 au început să se poarte cos-tume din ce în ce mai strâmte. Culorilede seară au rămas cele închise şi formale(negru, albastru, gri) în timp ce ziua sepurtau sacouri albe sau deschise la cu-loare. Sacourile în culorile pământului(maro, ocru, crem) au ajuns în trend, iarla finalul anilor 90 se purtau şi sacouricu imprimeuri.

Între timp s-au evidenţiat şi costu-mele franţuzeşti şi mai ales cele italiene,sacourile lor ajungând în topul prefe-rinţelor de către europeni.

În 1930 se purtau sacourile supradimensionate. Cu cât erau mai mari cu atât mai bine. Sepurtau umerii largi, revere largi şi sacourile de lungime medie, până peste fund. Dintre culori eraupredominante cele închise. Dungile şi carourile erau la mare modă.

Sacoul a intrat în garderoba femeilor odat[ cu mi;carea feminist[


DIET~

Le vedem `n magazine, dar nule cunoa;tem ;i nu ;tim pe care s[le alegem. Fructele exotice nu suntdoar ni;te delicatese, ni;te mouripe mesele festive.

Ele sunt surse importante de vitamine;i `n \[rile unde sunt cultivate medicii lerecomand[ de mii de ani ̀ n scopuri cura-tive. Voi continua cu prezentarea celor maireprezentative fructe exotice, cu speran\ac[ \i-ar putea fi de folos ;i \ie cititorule, fie;i numai pentru cultura ta general[.

Fructul bogat `n fierExist[ diferite specii din genul Pasi-

flora cu fructe comestibile, toate foartearomate cu gust acri;or. Cele mair[sp]ndite ;i utilizate sunt cele cunoscutesub numele de “fructul pasiunii”, numite;i granadilla.

Fructul pasiunii de culoare ro;u ̀ nchis,c]nd este copt, are o coaj[ destul de`ncre\it[ ;i este de un purpuriu `nchis laculoare. Cel de culoare galben[ este deasemenea, apreciat pentru aroma sa deli-cat[. Este copt atunci c]nd coaja este unpic ̀ ncre\it[ ;i are culoarea galben aprins.

Fructul pasiunii are forma ;i m[rimeaunui ou, iar pulpa sa gelatinoas[ ;i aromat[este plin[ de semin\e negre.

Acest fruct con\ine o cantitate consid-erabil[ de zaharuri(13%), glucoz[, fructoz[;i zaharoz[, `n propor\ii aproape egale.

Fructul pasiunii este probabil unul din-tre fructele proaspete cele mai bogate `nfier (1,6mg/100g), urmat la mare distan\[de gutuie, l[m]ie, zmeur[, cherimoya. De;iacest fier este de origine vegetal[ ;i se ab-soarbe mai greu dec]t cel de origine ani-mal[, prezen\a simultan[ de vitamina Cspore;te semnificativ absorb\ia acestuimineral. Este bogat ̀ n vitamine ;i minerale,dar ;i `n fibre solubile. Aroma pl[cut[ aFructului pasiunii se datoreaz[combina\iei a peste 100 substan\e chim-ice. Efectul u;or sedativ al acestui fruct sepoate datora unora dintre aceste substan\earomatice, care se g[sesc `n concentra\iimult mai mari ̀ n frunzele ;i inflorescen\aacestei plante ag[\[toare.

Pulpa gelatinoas[ se ia cu lingura,folosind coaja pe post de bol. Separareasemin\elor de pulp[ `n gur[ este un micinconvenient. Pulpa gelatinoas[ are oac\iune u;or laxativ[ ;i protejeaz[ deasemenea, mucoasa intestinal[. Sucul defructul pasiunii se extrage astfel<`ndep[rta\i pulpa cu o lingur[, strecura\i-o ca s[ ̀ ndep[rta\i semin\ele ;i pasa\i-o ̀ nblender p]n[ cap[t[ o consisten\[omogen[. Pulpa ;i sucul fructului pasiuniisunt r[coritoare, stimuleaz[ func\ia diges-tiv[ ;i sunt u;or sedative, dar cea mai im-portant[ utilizare medicinal[ a lor este caantianemice.

Fructul produc[tor de energieFructul Arborelui de p]ine a intrat `n

istorie prin faptul c[ a constituit factoruldeclan;ator al r[scoalei de pe Bounty (v[aminti\i filmul?). ~n 1792, acest vas britanictransporta 1000 de Arbori de p]ine dinTahiti p]n[ `n coloniile britanice dinCaraibe, unde se spera ca ei s[ furnizezefructe din abunden\[ cu care s[ fie hr[ni\isclavii care culegeau trestie de zah[r, cacao;i altele. Blight, c[pitanul vasului, a socotitnecesar s[ ra\ionalizeze apa echipajuluipentru a avea apa proasp[t[ necesar[ pen-tru arbori. Acest fapt a produs renumitar[scoal[ care a dus vasul ̀ n insula Pitcairndin Pacificul de sud. Miezul proasp[t alfructului Arborelui de p]ine con\ineaproximativ 70% ap[, dar, c]nd este uscat,compozi\ia lui este similar[ cu cea a f[ineide gr]u. F[in[ de gr]u con\ine mai multeproteine, dar mai pu\ine gr[simi, minerale

;i vitamine dec]t fructul Arborelui dep]ine. Prin urmare, fructul poate fi folositca ̀ nlocuitor pentru f[ina de gr]u ̀ n regiu-nile tropicale unde nu exist[ cereale dincare s[ se preg[teasc[ p]inea. ~ncombina\ie cu alte alimente bogate ̀ n pro-teine, precum fasolea sau alte leguminose,fructul Arborelui de p]ine devine un ali-ment complet. Pulpa fructului Arboreluide p]ine este zemoas[ ;i plin[ de firicelesub\iri. Poate fi consumat[ ca atare sau fi-art[, coapt[ la cuptor sau pr[jit[. Fructulanumitor soiuri de Arbori de p]ine con\inenumeroase semin\e care pot fi consumatecoapte la cuptor, la fel ca ;i castanele.

F[ina se prepar[ din fructul uscat alArborelui de p]ine. De obicei, se amestec[cu f[ina de gr]u ;i se folose;te la preparareap]inii. Cel mai abundent nutrient al fruc-tului Arborelui de p]ine este amidonul,care reprezint[ cea mai mare parte a car-bohidra\ilor lui, la fel ca `n cazul f[inii degr]u. ~n timpul procesului de digestie, ami-donul este transformat `ncet `n glucoz[,sursa cea mai important[ de energie pen-tru celulele corpului.

Fructul antiinflamator ;i antiinfec\ios

Litchi este un arbore peren, care atinge`n[l\imea de 12 metri. Fructul cre;te `nciorchini, are form[ oval[ ;i m[soar[ ̀ ntre3 ;i 4 centimetri `n diametru. ~n interiorse g[se;te un singur s]mbure maro.

Fructul de Litchi este unul dintre sim-bolurile Chinei, unde este cultivat de peste4000 de ani. Coaja lui ro;ie, roz sau verdeacoper[ o pulp[ lucioas[, dulce ;i oarecumacid[, care aduce la miros cu trandafirii.

Fructele de Litchi con\in o cantitatesemnificativ[ de carbohidra\i sub form[de zaharuri(15,2%), dar con\in foartepu\ine proteine ;i gr[simi. Ele con\in maipu\in[ ap[ dec]t majoritatea fructelorproaspete, fapt pentru care suntproduc[toare de energie(66kcal/100g). Fructele de Litchi con\in toate vitaminele,cu excep\ia betacarotenului ;i a vitamineiB12. ~ns[, sunt cunoscute pentru con\in-utul foarte bogat `n vitamina C, superiorcelui al l[m]ilor ;i portocalelor.

Cercet[torii din Calcutta (India) audescoperit c[ frunzele de Litchi au efecteantiinflamatoare, analgezice ;i antipiret-ice(reduc febra). Fructul con\ine acelea;isubstan\e active ca ;i frunzele, dar ̀ n pro-por\ii mai sc[zute. Pulpa lor alb[, a c[reiconsisten\[ ne aminte;te de struguri, secombin[ cu alte fructe ;i cu orezul.

Fructele de Litchi se p[streaz[foarte bine uscate, iar concentra\ialor `n nutrien\i se multiplic[ detrei ori. Totu;i, ele pierd din vita-mina C, p]n[ la 50%. Se p[streaz[bine `n congelator, pe perioade dep]n[ la un an, fapt care faciliteaz[transportul lor pe trasee lungi, as-fel c[ ajung ;i la noi. Pot fi conser-vate sub form[ de sirop.

Datorit[ efectelor lor analgezice ;i an-

tipiretice, precum ;i datorit[ con\inutuluilor bogat `n vitamina C, care cre;te rezis-ten\a la boli, fructele de Litchi sunt reco-mandate `n cazul bolilor infec\ioase, ca ocompletare la tratamentul specific. ~n plus,consumul regulat stimuleaz[ sistemulimunitar ;i ajut[ la prevenirea bolilor.

Fructul anticolesterolGuava este fructul unui arbore exotic

care atinge 6 metri `n[l\ime. Are un gustacid tipic, datorit[ prezen\ei acidului citric;i malic din compozi\ie. Este bogat `n li-copen, un antioxidant prezent ;i `n ro;ii.

Al[turi de vitamine, cel mai abundentmineral este Potasiul. Guava este unhipotensor remarcabil, fapt dovedit ;tiin\if-ic. Nu se ;tie care din componenteleGuavei este responsabil de acest efect, ̀ ns[o contribu\ie cert[ o are faptul c[ acestfruct este foarte s[rac `n Sodiu ;i bogat `nPotasiu ;i fibre. Efectul anticolesterol sedatoreaz[ con\inutului bogat `n fibr[ sol-ubil[ (pectin[), care “m[tur[“ intestinul;i faciliteaz[ eliminarea prin fecale a co-lesterolului ;i a s[rurilor biliare din carese sintetizeaz[ el.

Guava este un fruct excelent pentrumen\inerea unei bune s[n[t[\i arteriale.Consumul acestuia previne factorii de risccare cauzeaz[ arterioscleroz[< hipertensi-unea ;i nivelul ridicat al colesterolului.

Guava neutralizeaz[ nicotina ;i deaceea este de mare folos persoanelor de-pendente de nicotin[ aflate sub tratament.Dou[ sau trei guave pe zi constituie undesert excelent pentru cei ce doresc s[ re-nun\e la fumat. Interiorul plin de semin\eal Guavei trebuie s[ fie bine mestecat saustrecurat. Partea exterioar[ a fructului nuare semin\e ;i este mai moale. Fructulr[scopt pierde din vitamina C ;i din fibr[.Guava se folose;te la producerea a tot felulde siropuri delicioase, jeleuri ;i gemuri.Pasta de guava este un produs tipic brazil-ian, preparat prin ad[ugarea de zah[rpulpei de guava ;i prin concentrarea aces-tui amestec `n urma fierberii. Esteasem[n[tor jeleului de gutuie.

Sucul de guava are un efect revigorantasupra organismului. Este benefic din acestpunct de vedere oricui, dar ̀ n special celorafla\i `n convalescen\[ dup[ o boal[infec\ios[ sau `n cazuri de oboseal[ ;i dedebilitate provocate de o boal[ cronic[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Fructele exotice, delicioase ;i benefice pentru s[n[tate

Guava este un fruct excelent pentru men\inerea unei bune s[n[t[\i arteriale

Guava este un hipotensor remarcabil, fapt dovedit ;tiin\ific. Nu se ;tie care din componenteleGuavei este responsabil de acest efect, `ns[ o contribu\ie cert[ o are faptul c[ acest fruct este foartes[rac `n Sodiu ;i bogat `n Potasiu ;i fibre. Efectul anticolesterol se datoreaz[ con\inutului bogat `nfibr[ solubil[ (pectin[), care “m[tur[“ intestinul ;i faciliteaz[ eliminarea prin fecale a colesterolului;i a s[rurilor biliare din care se sintetizeaz[ el.

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Cu riscul de a-ţi stârni repul-sia, trebuie să spunem că organuldin corpul nostru numit colonadună tot felul de materiale toxiceși dacă nu este curăţat în timp util,acestea pot începe să se descom-pună.

Lucru care poate favoriza apariţia pa-raziţilor, colonului spastic (iritabil) și acancerului colo-rectal.

Cum putem evita?

~n primul rând ai nevoie să creștiaportul de fibre pentru a sc[pa de restu-rile acumulate în colon și pentru a-ţi păs-tra sistemul digestiv sănătos. Pâinea in-tegrală, făină de ovăz, orezul brun și ce-realele integrale precum fulgii de grâuajută la detoxifierea colonului. De ase-menea, gustările din alune, prăjiturele deorez, seminţele de floarea-soarelui întremesele principale, fasolea sau lintea suntalegeri foarte bune pentru curăţarea co-lonului. Cu atât mai mult, cu cât ele asi-gura un aport de proteine și vitamine B.

Alege verde

Include legumelecu frunze verzi îndieta ta zilnică pen-tru a ţine toxinelela distanţă de co-lon. Spanacul,mazărea, salatăverde și varzăfurnizeazănutrienţi șisunt sursegrozave de fi-bre solubile șiinsolubile. Olinguriţă depudra de Spiru-lină luată ocazi-nal determina cu-răţarea tractuluiintestinal princonţinutul de cloro-filă și ajută la repara-

rea ţesuturilor compromise. Ştiai că spi-rulina luată dimineaţă, pe stomacul gol,taie pofta de mâncare și d[ energie? În-cearcă orzul sau supele de orz și adaugăsalată la sandvișuri pentru a-ţi menţineintestinul și tractul digestiv într-o bunăstare de funcţionare.

Apă din abunden\[

Bea o cantitate mare de apă zilnicpentru a-ţi asigura un colon sănătos -știm, uneori poate fi greu, căci multe din-tre noi "supravieţuim" cu un sigur paharde apă pe zi. Prin consumul cantităţii co-respunzătoare de apă în fiecare zi, poţiţine la distanţă constipaţia, îţi poţi păstrapielea curată și hidratat[ și te protejezide cancerul de colon. Simplul obicei dea consuma apă în mod regulat va aveaefecte pozitive asupra sistemului digestivmai importante decât orice suplimentcumpărat de la farmacie.

Un măr pe zi

Un măr pe zi, ţine doctorul departe.De ce? Pentru că îţi menţine colonul să-

nătos. Merele, strugurii și altefructe pe baz[ de apă, pre-

cum pepenele roșu, îţi"spală" sistemul de pa-

raziţi și de toxinelece favorizează in-stalarea bolilor.Rădăcinoaseleprecum cartofiisunt, de aseme-nea, alimentebune pentrucurăţarea co-lonului.

Fructele pe baz[ de ap[ ne scap[ de toxine

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


Pe 21 martie 2017, la ColegiulTehnic „Unio-Traian Vuia” s-a or-ganizat activitatea metodică și decerc pedagogic cu personalul reu-nit din bibliotecile școlare și cen-trele de documentare și informare(CDI) ale unităților de învăță-mânt preuniversitar.

La activitate au fost prezenți 35 debibliotecari și profesori documentariștidin județ, care au fost întâmpinați cudeschidere de gazde< directorul dr. Po-pescu Vlaicu și bibliotecara Pintea Te-rezia. Activitatea fost organizată de bi-bliotecara instituției gazdă – Pintea Te-rezia și coordonată de profesoara Du-mitru Camelia, bibliotecar documen-tarist la Casa Corpului Didactic „DariuPop” Satu Mare.

Tematica

Tematica întâlnirii s-a intitulat „In-dicatori de măsurare a performanţeiactivităţii din biblioteci şi CDI. Mana-gementul informaţiei”.

Activitatea a fost orientată pe douădirecţii, una de măsurare și cuantificarea performanţei activităţii din bibliotecişi CDI, coordonată de Dumitru Ca-melia, și o altă direcție, dedicată ma-nagementului informației, prin carePintea Terezia – bibliotecar la instituțiagazdă le-a împărtășit colegilor aspectedin experiența sa profesională. Au fostabordate subiecte diverse legate de ope-rațiuni biblioteconomice și de evidențăa activității curente, legătura dintreșcoală și comunitate, precum și mo-dalități de realizare a unei comunicărieficiente și active între unitățile de în-vățământ, în vederea participării laproiecte educaționale și activități or-ganizate de bibliotecari sau de profe-sorii documentariști care să facilitezeaccesul la informație și cultură al ele-

vilor din școlile județului.

Prezentarea ofertei educaționale

Manifestarea a constituit şi un bunprilej de a prezenta oferta educaționalăa școlii și modul în care biblioteca poa-te sprijini procesul educativ din unita-tea școlară. Totodată, au fost prezentatemodalități alternative pentru stimula-rea lecturii în rândul elevilor și de for-mare sau dezvoltare a competențelorinfo-documentare ale acestora.

A fost lansată invitaţia către şcoli

de a se înscrie la proiectul interjudețeancu participare națională inclus înCAERI 2017< „Biblioteca< fereastra des-chisă spre nenumărate vieţi. Ştafeta po-veştilor”, a V-a ediție, coordonat de Ca-sa Corpului Didactic „Dariu Pop” șiInspectoratul Şcolar Județean în par-teneriat cu Biblioteca Județeană SatuMare. O secvență a acestei activități afost dedicată prezentării calendaruluide activități a Asociației Bibliotecarilordin România, ai cărei membri sunt oparte dintre bibliotecarii și profesoriidocumentariști din județul Satu Ma-re. La finalul activității s-a făcut pro-

punerea ca la viitoarele întruniri pro-fesionale să se organizeze ateliere delucru pentru schimb de bune practiciîn derularea unor activități din dome-niul postului, cum ar fi< organizarea șirealizarea expozițiilor tematice, modulde întocmire a materialelor de promo-vare a lecturii și activității de bibliotecă,modalitatea în care biblioteca se poateimplica în organizarea și derularea pro-iectelor educaționale, a promovării eto-sului școlar specific.

Informaţiile ne-au fost oferite deprofesoara Cornelia Bălan Pop.

A consemnat V. Nechita

Manifestarea a constituit şi un bun prilej de a prezenta oferta educațională a școlii și modul în care biblioteca poatesprijini procesul educativ din unitatea școlară

EDUCA}IEManifestarea a constituit şi un bun prilej de a prezenta oferta educațională a școlii și modul în

care biblioteca poate sprijini procesul educativ din unitatea școlară. Totodată, au fost prezentatemodalități alternative pentru stimularea lecturii în rândul elevilor și de formare sau dezvoltare acompetențelor info-documentare ale acestora.

Olimpiada de Lingvistică etapajudeţeană, s-a desfăşurat în ianuarie 2017la Şcoala Gimnazială „Mircea Eliade”Satu Mare. Pentru etapa naţională a competiţiei,care se va desfăşura la Focșani județulVrancea, în perioada 5-7 mai 2017,pentru elevii claselor V-VI, respectiv laMăgurele județul Ilfov, în perioada 12-14 mai 2017, pentru clasele VII-XII, s-au calificat următorii elevi< SmutcuAmira, clasa a V-a la Şcoala Gimnazială"Lucian Blaga" Satu Mare (Pop Carmen),Popan Cosmin Andrei, clasa a VI-a laColegiul Național "Mihai Eminescu"Satu Mare (Ziman Dorina), Oros Paula,clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială”Grigore Moisil” Satu Mare (BraicaCrina), Marc Vlad clasa a VIII-a laŞcoala Gimnazială ”Grigore Moisil” SatuMare (Soltuz Cristina), KințelAlexandra, clasa a IX-a la Liceul TeoreticCarei (Pop Dana), Jager Mark, clasa aX-a la Colegiul Național ”Ioan Slavici”Satu Mare (Gruia Adriana), BaranyaiIstvan clasa a XI-a la Colegiul Național”Kolcsey Ferenc” Satu Mare (AndercoDaniela), Nagy Alexandra, clasa a XI-ala Colegiul Național ”Ioan Slavici” SatuMare (Dregan Cristina). Olimpiada de Limba GermanăMaternă etapa judeţeană, s-a desfăşuratîn data de 11 martie 2017 la LiceulTeoretic German „Johann Ettinger” SatuMare. Pentru etapa naţională a competiţiei,care se va desfăşura la Sighișoara județulMureș, în perioada 18-21 aprilie 2017,s-au calificat următorii elevi< MajerAlexandra, clasa a VII-a la LiceulTeoretic Carei (profesor coordonatorHomoki Hannelore), Bilatiu Iulia, clasaa IX-a la Liceul Teoretic German„Johann Ettinger” Satu Mare (ArensDietrich), Pescaru Tamara, clasa a XI-ala Liceul Teoretic German „JohannEttinger” Satu Mare (SzekelySandor), Knecht Szilvia, clasa a VIII-ala Liceul Teoretic Carei (HomokiHannelore), Czumbil Hedwig, clasa aVII-a la Liceul Teoretic German „JohannEttinger” Satu Mare (Andzik Eszter)>Kicsi Dora, clasa a XI-a la Liceul TeoreticGerman „Johann Ettinger” Satu Mare(Szekely Sandor). Olimpiada de Limba Latină etapajudeţeană, s-a desfăşurat în data de 26februarie 2017 la Şcoala Gimnazială„Bălcescu Petofi” Satu Mare. Pentru etapa naţională a competiţiei,care se va desfăşura la Timișoara județulTimiș, în perioada 23-26 aprilie 2017, s-au calificat următorii elevi< KorossyMelissa, clasa a IX-a la Colegiul Național"Doamna Stanca" Satu Mare, SabăuAdrian, clasa a IX-a la Liceul TeoreticCarei> Simon Cristian, clasa a X-a laColegiul Național „Doamna Stanca” SatuMare> Stan Geanina Roxana clasa a X-ala Liceul Teoretic Carei. Olimpiada de Biologie etapajudeţeană, s-a desfăşurat în data de 11martie 2017 la Colegiul Național „IoanSlavici” Satu Mare. Pentru etapa naţională a competiţiei,care se va desfăşura la Baia Mare județulMaramureș, în perioada 19-25 aprilie2017, s-au calificat următoriielevi< Cornoc Darius, clasa a VII-a laŞcoala Gimnazială "Lucian Blaga" SatuMarem (profesor coordonator MateiAurica), Opre Mihnea David, clasa a IX-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu”Satu Mare (Groza Laura), Cheregi Paul,clasa a XI-a la Colegiul Național „MihaiEminescu” Satu Mare (Groza Laura),Druțaș Diana, clasa a XI-a la LiceulTeoretic Carei (Rusu Codruța), NuszerCristina Adrienn, clasa a XI-a la ColegiulNațional „Mihai Eminescu” Satu Mare(Groza Laura). Informaţiile ne-au fost comunicatede Inspectoratul Şcolar Judeţean SatuMare.

A consemnat Stelian Crainic

Rezultateleolimpiadelor de

lingvistic[, german[,latin[ ;i biologie

Olimpiada de Matematică, etapajudețeană, s-a desfășurat sâmbătă, 18martie 2017, la Colegiul Național„Mihai Eminescu” Satu Mare. Pentru etapa națională, care se vadesfășura la Timișoara, în perioada 19-23 aprilie 2017, s-au calificat următoriielevi< Lohan Larisa, clasa a V-a,Colegiul National „Mihai Eminescu''Satu Mare (profesor îndrumător<Marciuc Daly), Nagy Doru, clasa a VI-a, Şcoala Gimnazială „Bălcescu-Petofi”Satu Mare (Vandici Florian), PopSebastian, clasa a VII-a, ColegiulNațional „Mihai Eminescu'' Satu Mare(Pop Ovidiu), Tomșe Cosmin, clasa aVIII-a, Colegiul Național „MihaiEminescu'' Satu Mare (Fărcaș Mircea),Roman Ioana, clasa a IX-a, ColegiulNațional „Mihai Eminescu” Satu Mare(Marciuc Daly), Gorbatâi Cristian,clasa a X-a, Colegiul Național „MihaiEminescu” Satu Mare (BlagaAlexandru), Miron Mihnea, clasa a X-a, Colegiul Național „Mihai Eminescu”Satu Mare (Blaga Alexandru), RoatișIris, clasa a XI-a, Colegiul Național„Mihai Eminescu” Satu Mare (Blaga

Alexandru), Schefler Barna, clasa aXII-a, Liceul Teologic Romano-Catolic„Hám János” Satu Mare (Polcz Zita). Concursul de MatematicăAplicată ”Adolf Haimovici” s-adesfășurat sâmbătă, 18 martie 2017, laColegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu”Satu Mare. Pentru etapa națională, care se vadesfășura la Iași, în perioada 19-21 mai2017, s-au calificat următorii elevi<Vereș Iasmina, clasa a IX-a/Ştiințe,Colegiul Național „Mihai Eminescu”Satu Mare (Maiorescu Dan), KinAlaric, clasa a X-a/Ştiințe, LiceulTeoretic Carei (Tămîian Traian),Schlachter Kincso, clasa a XI-a/Ştiințe,Liceul Romano-Catolic „JosephusCalasantius” Carei (Schlachter Kinga)>Cheregi Paul, clasa a XI-a/Ştiințe,Colegiul Național „Mihai Eminescu”Satu Mare (Fărcaș Mircea), MateșClaudia, clasa a XII-a/Ştiințe, LiceulTeoretic Carei (Tămîian Traian),Barbul Mihai, clasa a XII-a/Ştiințe,Colegiul Național „Mihai Eminescu”Satu Mare (Miclăuș Gheorghe),Ostatea Paula, clasa a XI-a/Servicii,

Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” Carei(Farkas Elisabeta), Cătălan Ioan, clasaa XII-a/Servicii, Colegiul Economic„Gheorghe Dragoș” Satu Mare (ŞubaIleana), Marc Andreea, clasa a XII-a/Servicii, Colegiul Economic„Gheorghe Dragoș” Satu Mare (ŞubaIleana), Erdelyi Attila, clasa a XI-a/Tehnic, Liceul Tehnologic deIndustrie Alimentară „George EmilPalade” Satu Mare (Buda Ildiko), MikePatrick Zoltan, clasa a IX-a/Tehnic,Colegiul Tehnic de Transporturi șiTelecomunicații „Ion I.C. Brătianu”Satu Mare (Jurge Horea)> Pal AdelaGeorgiana, clasa a X-a/Uman, ColegiulNațional „Ioan Slavici” Satu Mare(Galambosi Csaba), Lőrincz Róbert,clasa a IX-a/Ştiințe, Liceul TeologicRomano-Catolic „Hám János” SatuMare (Koczinger Éva), CozoriciDerniza, clasa a XII-a/Ştiințe, ColegiulNațional ''Mihai Eminescu'' Satu Mare(Miclăuș Gheorghe). Informaţiile ne-au fost comunicatede Inspectoratul Şcolar Judeţean SatuMare.

A consemnat V.N. Deleanu

Rezultatele Concursului de Matematic[ „adolf Haimovici” ;i ale Olimpiadei de Matematic[ă

Olimpiada ”Lectura ca abilitate deviață” etapa judeţeană, s-a desfăşurat înianuarie 2017 la Şcoala Gimnazială„Grigore Moisil” Satu Mare și ŞcoalaGimnazială ”Constantin Brâncoveanu”Satu Mare. Pentru etapa naţională a competiţiei,care se va desfăşura la Bistrița-Năsăudjudețul Bistrița, în perioada 19-22 aprilie2017, s-au calificat următorii elevi< MorozAlexandra, clasa a VI-a la ŞcoalaGimnazială "Bălcescu Petofi" Satu Mare(profesor coordonator Nagy Francisc),Covaci Georgiana, clasa a VIII-a la ŞcoalaGimnazială Certeze (Mureșan DeliaMaria), Hudema Robert, clasa a X-a laLiceul Tehnologic Tășnad (MaierTeodora), Al Refaei Salma, clasa a XI-ala Colegiul Național ”Ioan Slavici” SatuMare (Filip Adela). Informaţiile ne-au fost comunicatede Inspectoratul Şcolar Judeţean SatuMare.

Rezultatele Olimpiadei“Lectura ca abilitate

de via\[“

Cerc pedagogic cu personalul din bibliotecile ;colare la Colegiul „Unio-Traian Vuia”

La activitate au fost prezenți 35 de bibliotecari și profesori documentariști din județ

Citi\i informa\ia de Duminic[ pewww.informatia-zilei.ro


ARHEOLOGIE

Expoziţia „Ţara Oaşului. O is-torie milenară”, ce poate fi vizitatăla sediul Muzeului de Istorie dinBd. Dr. V. Lucaciu Nr. 21, oferăocazia unei re-evaluări a desco-peririlor arheologice din Oaş, iarprin aceasta, asigură oportunita-tea unor completări şi aduceri lazi a ceea ce putem numi „istoriastrăveche a regiunii”.

Una dintre descoperirile de seamăale expoziţiei este aşa numitul „depozitde bronzuri” de la Prilog. Acesta estereprezentat de un grup de treisprezecetopoare şi opt bucăţi de bronz brut, ca-re oferă informaţii esenţiale asupramodului de organizare socială şi asupracredinţelor religioase ale vechilor lo-cuitori ai Ţării Oaşului, din mileniulII î. de Hr. O primă prezentare legatăde descoperire a fost realizată în nu-mărul trecut al „Informaţiei de Dumi-nică”, fiind evidenţiate condiţiile de în-gropare surprinse în urma primei in-vestigaţii arheologice realizate în pă-mânturile Sătmarului. În acest contexta fost evocată personalitatea aceluiacare a realizat cercetarea locului des-coperirii, baronul Vécsey József şi cir-cumstanţele în care piesele au ajuns înla muzeul comitatului Szabolcs, muzeuînfiinţat în acei ani (1868), cu trei de-cenii înainte de muzeul sătmărean.

Chiar dacă artefactele de la Prilognu au ajuns în colecţia muzeului nos-tru, contribuţia lor la istoria civilizaţieia rămas definitiv legată de zona în careau fost descoperite. Artefactele de laPrilog şi observaţiile lui Vécsey Józsefau fost utilizate de marii istorici ai ci-vilizaţiilor şi religiilor pentru a argu-menta mecanismele economice, socia-le, psihologice şi religioase care au im-pulsionat dezvoltarea culturii materialeşi spirituale europene, în raport cu altespaţii de pe glob. Prezentarea acesteidescoperiri la Satu Mare se datoreazăiubirii d-lui Ioan Nistor pentru melea-gurile natale. În urmă cu trei ani mi-aprezentat "Dâmbul lupului” din Prilog.Acest toponim este dat unui punct dinhotar ce de peste un secol este con-semnat ca un loc miraculos, probabillegat de descoperirea în el a misterioa-selor obiecte prezentate aici.

La Prilog au fost îngropatetopoare de luptă proaspăt fabricate

„Depozit”, denumire ce a fost datăpieselor din Prilog, este o noţiune um-brelă care acoperă astfel de grupuri deobiecte ce au fost descoperite în afaraunor aşezări sau cimitire străvechi, ter-menul fiind dat deoarece nu era clarce reprezintă aceste vestigii. Încă de ladescoperire, ansamblul de piese a fostapreciat ca reprezentând averea îngro-pată a unui meşter metalurg. Pentruaceastă interpretare pleda prezenţa pie-selor semifabricate şi a bucăţilor debronz brut în preajma unei mari can-tităţi de zgură metalică, calcar şi căr-bune, toate aceste elemente fiind con-siderate indicii ale existenţei în apro-piere a unui atelier metalurgic. Pre-zenţa deşeurilor de metale consemnatăîn zona de descoperire din Prilog a fă-cut ca imaginea de „atelier metalurgic”să fie transpusă unei largi categorii de„depozite” ce includeau piese semifa-

bricate sau bucăţi brute de bronz,obiecte ce au ieşit întâmplător la su-prafaţă, în urma diferitelor lucrări înpământ.

Acest tip de îngropare a unor piesenefinisate sau proaspăt fabricate, apareîntr-o perioadă târzie a epocii bron-zului (sec. 15 - 9 î. de Hr). Gruparealor s-a considerat că ar fi fost realizatăîn scopul distribuirii către clienţi, iaracumularea lor s-a apreciat că ar puteafi legată de metalurgii care le-ar fi fa-bricat sau de anumiţi comercianţi careintermediază între producători şi con-sumatori. Descoperirea unor acumu-lări de piese identice, prezente în can-tităţi mari, s-a considerat că poate evo-ca existenţa unei producţii de serie şia unui schimb de mărfuri în masă.

Ofranda de la Prilog utilizatăca argumente în curentele de gândire a sec. XX

Numeroasele descoperiri de urmeale unor “mici ateliere metalurgice” peteritoriul continentului european, audevenit un punct central al preocupă-rilor specialiştilor, oferind argumentepentru paradigme din gândirea social-filosofică a secolului XX. În specialpentru curentele de gândire cesusţineau rolul proeminent al “civili-zaţiei omului alb” sau pentru curentulfilosofic marxist, ce accentua rolul“mijloacelor de producţie” în dezvol-tarea omenirii. Direcţia cercetărilor afost puternic influenţată de concepţiamarelui arheolog britanic GordonChilde, care, în primele decenii ale se-colului 20, sublinia faptul că metalurgiaa fost adusă în Europa din Orient (prinPeninsula Balcanică şi Bazinul Dună-rii) de meşteşugari itineranţi. Opiniaavea la bază presupunerea că în Europalipsesc aşezările mari, capabile să în-treţină metalurgi proprii, ce ar fi sta-biliţi în ele. Pe meşterii din Orient îivedea dependenţi de principii dinoraşele stat şi temple, eliberaţi de grijavieţii cotidiene, ca urmare a „revoluţieiurbane” ce a dus la constituireaoraşelor. Prin prisma unei viziuni spe-cifice epocii, Gordon Childe considera

că lipsa grijilor cotidiene, ca urmare adependenţei meşterilor orientali de pu-terea politică sau religioasă îi făcealipsiţi de motivaţie pentru inovaţie teh-nologică. În schimb, se considera că înEuropa absenţa unor oraşe, i-a deter-minat pe meşteri să se mute de la o lo-calitate rurală la alta, obligându-i să seadapteze pieţii şi să fie inventivi.

Conceptul de meşteri ambulanţipărea a fi susţinut de unele analogii et-nografice şi, mai ales, de mai multeevidenţe arheologice, între care nume-roasele descoperiri de piese semifabri-cate şi bucăţi brute de bronzuri, pe carecontextul observat la Prilog le sugeracă ar fi rămăşiţe ale unor mici atelieremetalurgice. Această idee a fost întărităde descoperirea unor truse de meşteri,de felul aceleia găsite într-o locuinţăincendiată de la Ciumeşti. Trusele me-talurgice şi micile aglomerări de piesesemifabricate adesea au apărut pe tra-seele unor drumuri comercialetradiţionale, ceea ce părea a susţineideea metalurgului „ambulant”, pe carenevoia de a se adapta pe “piaţa liberă”l-a făcut să fie inventiv, fapt ce a fostun germen mental al revoluţiilor teh-nice şi industriale ce s-au succedat pecontinentul european, din “Comunaprimitivă” şi “Sclavagism” până la“Epoca Capitalistă”(sau, pe acest fir algândirii (post) marxiste, putem înscrieşi fenomenul “IT-ist” din Româniapost-comunistă).

Depozitul de la Prilog ca manifestare religioasă din preistorie

Astăzi, atât istoricii religiilor cât şiarheologii, nu mai susţin această ideea “revoluţiei mentale a meşteruluipreistoric european” şi a rolului capitalal mijloacelor de producţie. Această si-tuaţie apare dacă pornim de la evi-denţele arheologice actuale, care con-firmă cercetările realizate de istoria re-ligiilor. Cercetările arheologice pos-tbelice au arătat că şi în Europa au exis-tat aşezări mari, care schimbă imaginealui Gordon Childe despre „micileaşezări europene” din epoca bronzului,incapabile de a întreţine meşteri me-

talurgi. Aceste aşezări au fost realizatesub coordonarea unor elite conducă-toare, care controlau atât producţia câtşi comerţul la distanţă. Mai mult, acestefortificaţii se dovedesc a forma reţeleconstruite pentru a controla comerţulla distanţă. În acest context, prezenţafrecventă a unor „averi comerciale”, în-gropate în contextul tranzitării lor sprevânzare, par a fi greu de pus pe mişca-rea liberă a meşterilor şi a comer-cianţilor. Atunci care poate să fie cauzaîngropării unor piese semifabricate?

Analiza îngropării de obiecte debronzuri semifabricate trebuie apre-ciate în contextul general al depuneri-lor de obiecte de bronzuri. Aşa numi-tele “depozite de bronzuri” sunt gru-puri ce obiecte ce au fost în mii de ca-zuri îngropate în aşezări sau adesea înafara lor. Analiza compoziţiei depozi-telor şi tezaurelor a dovedit că acesteanu sunt constituite la întâmplare. Aces-te depozite sunt, de fapt, combinaţii deobiecte alese cu multă grijă. În depoziteajung doar o selecţie de piese din spec-trul acelora folosite în viaţa cotidiană.În fiecare regiune se constată reguliclare de constituire a compoziţiei de-pozitelor. Aceste reguli par a avea labază canoane religioase specifice unorcomunităţi regionale. Aceeaşi inter-pretare o sugerează şi valenţele reli-gioase ce pot să le conţină numeroaselocuri de descoperire. S-a constatat căadesea piesele au fost îngropate în le-gătură cu „puncte critice” din spaţiu<în peşteri, la baza unor stânci monu-mentale, pe vârful unor înălţimi, lângăizvoare, cascade sau la confluenţa unorcursuri de apă etc. Nu în ultimul rând,numeroase obiecte au fost sparte înmod voit, ceea ce poate fi explicat ca ointenţie de a face, în mod ritual, unobiect inutilizabil, sau, ca o mărunţireprin fragmentare a valorii (după prin-cipiul de a dona doar o parte din obiect,parte care să reprezinte metonimic în-tregul).

Prezenţa pieselor semifabricate şi abucăţilor de bronz brut, se impune a fijudecate în contextul general pe care îlconferă ofrandele metalice. Informaţiilearheologice tind să susţină investigaţiiledin domeniul istoriei religiilor. MirceaEliade, unul dintre cei mai erudiţi isto-

rici al religiilor, decantează cu claritatecomplexitatea credinţelor religioase în-cifrate în semnificaţiile ofrandei de laPrilog. Astfel, iniţial metalul era folositîn stare brută la crearea obiectelor, caşi cum era folosită de sute de mii de anipiatra. Cu timpul s-a observat că obiec-tele de metal pot fi modelate mai bineprin încălzire şi prin topire. În timp,resursele metalice de la suprafaţă s-auepuizat, fiind necesară extragerea lordin pământ. În acest context, metaleleau fost asociate sacralităţii telurice, lacare participă mineralele şi minerii.Peşterile şi minele erau asociate matriciiMamei-Pământ. Minereurile extrasedin mine erau considerate embrioni.Concepţiile tradiţionale consideră cămetalele cresc lent în pământ, “se coc”în întunecimile telurice. Extragerea lordin sânul Mamei-Pâmânt înseamnă osustragere înainte de termen, deoarecenu au avut posibilitatea să se dezvolteodată cu ritmul geologic al vremurilor.Peste tot în lume minerii practică anu-mite rituri specifice, deoarece se simtexpuşi ca urmare a pătrunderii într-undomeniu ce nu aparţine de drept omu-lui< lumea subpământeană cu misterelesale şi cu lunga gestaţie mineralogicăce are loc în măruntaiele Mamei-Pă-mânt.

Încărcate cu o sacralitate întuneca-tă, mineralele sunt îndreptate spre cup-toare. Aici începe operaţia cea mai greaşi mai aventuroasă. Meşterul se substi-tuie Mamei-Pământ pentru a acceleraşi desăvârşi creşterea metalului. Meşte-rul ajunge să utilizeze metalul pentru aprelucra obiecte încărcate de sacralitate,cum ar fi vasele ceremoniale sau po-doabele simbolice, obiecte ce făceauparte din vestimentaţia preoţilor sauerau folosite, direct ca simboluri ale di-vinităţii. Armele erau şi ele încărcatede sacralitate deoarece topoarele şi să-biile nu erau văzute doar ca o prelungirea braţului de războinic, prelungire ceera capabilă de a aduce moartea. Secu-rea, iniţial în forma de secure dublă,dar şi sabia au fost considerate în nu-meroase civilizaţii ca fiind încărcate cuatribute divine, fiind obiecte asociatecu divinitatea supremă sau alţi zei.

Credinţele legate de metalurgie suntcel mai bine reflectate în ofranda de laPrilog, aşa cum ne permite să consta-tăm observaţiile consemnate de baro-nul Vécsey József. Prezenţa zgurei me-talice, a calcarului şi a cărbunelui tre-buie considerate ca fiind elemente ceasigurau o reîntoarcere în pământ a to-poarelor de luptă date ca ofrandă. Dru-mul de reintegrare a metalului în naturăeste marcat prin etape ce refac înapoidrumul parcurs de la materie la obiect<depunerea în stadiul de piese semifa-bricate şi apoi de metal brut şi de ele-mentele de cuptor (cărbune, zgură, cal-car). Desigur că motivele pentru careerau dăruite ofrande trebuie să fi fostunul votiv, persoanele care au îngropatofranda dându-le zeilor în scopul de acomunica cu ei (pentru a cere favoruri,a le mulţumi sau pentru a reitera cre-dinţa). În acelaşi timp, ceremoniile deoferire a unor arme aveau şi o finalitatesocială, având menirea de a reliefa uni-tatea în credinţă a războinicilor şi pen-tru a evidenţia capacitatea de a renunţala anumite bunuri, în scopul jertfirii lorpentru a menţine o relaţie bună cuforţele divine.

Dr. Liviu Marta, arheolog la Muzeul Judeţean Satu Mare

Scriitorul Ioan Nistor pe "Dâmbul lupului” din Prilog, un loc miraculos

Una dintre descoperirile de seamă ale expoziţiei este așa numitul „depozit de bronzuri” de laPrilog. Acesta este reprezentat de un grup de treisprezece topoare și opt bucăţi de bronz brut, careoferă informaţii esenţiale asupra modului de organizare socială și asupra credinţelor religioase alevechilor locuitori ai Ţării Oașului, din mileniul II î. de Hr.

De ce au fost îngropate la Prilog topoareledescoperite de baronul Vécsey József?


MAGAZIN

Marte a fost lovit de către sute de me-teoriţi care au lăsat în urmă cratere imense.Aceste coliziuni ar putea spulbera șanseleomenirii de colonizare a planetei Roșii.

În urma ultimelor observaţii realizate

de Mars Reconnaissance Orbiter al NASA,cercetătorii au descoperit că regiuneaTharsis de pe Marte a suferit numeroasecoliziuni cu meteoriţi. Iniţial, zona a fostdetectată de către Mars Context Camera,cercetătorii consideră că ciocnirile au avutloc între anii 2008 și 2014. În urma imagi-nilor înregistrate în 2016 de camera HiRI-SE, experţii au aflat adevărata cauza a im-pactului.

În imagine apar două cratere mari șialte 30 de cratere de dimensiuni reduse,dezvăluind faptul că un meteorit a intratîn atmosfera planetei, iar bucăţi de rocă s-au prăbușit pe suprafaţă. Imaginile furni-zează informaţii despre frecvenţa impac-tului meteoriţilor și joacă un rol importantîn analizarea straturilor de sol din interio-rul planetei.

În 2030, omenirea va încerca prin in-termediul SpaceX Interplanetary Trans-port System să stabilească prima coloniepe Marte, însă zona va fi extrem de peri-culoasă.

Atmosfera planetei Marte este de apro-ximativ 100 de ori mai subţire decât cea aPământului, astfel meteoriţii care pătrundîn atmosfera planetei nu au timp să ardăîncât să își reducă dimensiunile conside-rabil.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

După zeci de ani în care cer-cetătorii au încercat să afle ce seîntâmplă cu particulele dinspaţiu care pătrund în atmosferaPământului, muzicianul Jon Lar-sen a reuşit să descopere că par-ticulele se regăsesc în multe zonepopulate de oameni< clădiri, par-cări, trotuare.

O echipă de cercetători au confir-mat că pe acoperişiuri şi pe alte zoneale clădirilor se acumulează praf ex-traterestru, notează NY Times.

Muzicianul de jazz din Norvegiaşi-a petrecut ultimii opt ani cercetândclădirile pentru a descoperi particuleextraterestre. În urma cercetărilor,Larsen a realizat o carte în care a in-clus imagini cu “vizitatorii extrate-reştri'' şi metodele prin care îi poţi de-osebi de celelalte particule.

“Cred şi sper că această carte va fiprecursoarea unui fenomen,” spuneLarsen.

Pasionaţii de astronomie care ur-măresc cerul noaptea cunosc faptulcă stelele căzătoare elimină particulecare ajung în atmosfera terestră. Cer-cetătorii susţin că aceste reziduuri nudepăşesc grosimea unui fir de păr. Cu-noscuţi sub denumirea de microme-teoriţi, aceştia ajung pe suprafaţa te-restră des, dar sunt extrem de greu dedeosebit de celelalte particule.

Particulele sunt rămăşiţe rămaseîn urma naşterii sistemului solar, însăunele conţin materie din afara siste-mului nostru solar.

În general, cercetătorii, au desco-perit micrometeoriţi în zonele izolatedin Antarctica. În anii 1940 şi 1950,cercetătorii au încercat să descopereastfel de particule şi în zonele popu-late, însă s-au dat bătuţi afirmând căexistă prea multă contaminare uma-

nă. În cadrul unui interviu, Matt J.Genge, profesor de geologie şi unuldintre autorii studiului, a declarat cătoate particulele care supravieţuiesctranziţiei atmosferice ajung la o can-titate de 4.000 de tone anual sau maibine de 10 tone pe zi.

A adunat mostre din Oslo şi din ne-numărate ţări de pe glob

În 2009, Larsen se afla la o casădin Oslo şi încerca să cureţe masa depe verandă de praf, atunci o particulă

luminoasă i-a atras atenţia. ,,Străluceaîn lumina soarelui,'' spune Larsen. In-trigat, muzicianul a dorit să cercetezeparticula, suspectând că ar putea pro-veni din spaţiu. A adunat mostre dinOslo şi din nenumărate ţări de pe glob.Însă după primele încercări nu a reuşitsă descopere niciun micrometeorit,,Nu descoperisem niciun microme-teorit, era extrem de frustrant,'' spuneLarsen.

Apoi, Larsen a schimbat tactica şia început să clasifice fiecare particulăpentru a reuşi să le elimine pe cele

contaminate şi pentru a-şi creşte şan-sele de a descoperi micrometeoriţi. În2015, geologul Genge a analizat unadintre particulele lui Larsen şi a con-firmat faptul că provin din afara pla-netei noastre.

“După ce am ştiut cum să-i deose-besc, am descoperit sute,'' spune Lar-sen.

Cercetătorii au afirmat că până înprezent Larsen a descoperit 500 demicrometeoriţi, în urma cercetăriloramănunţite au aflat că aceştia provindin 48 de zone extraterestre.

Până în prezent Larsen a descoperit 500 de micrometeoriţi, în urma cercetărilor amănunţite au aflat că aceștia provindin 48 de zone extraterestre

Una dintre cele mai cunoscuteregiuni ale creierului, cerebelul,ocupă doar 10% din întregul organ,dar conţine peste 50% din totalulde neuroni. Experţii au susţinut,până în prezent, că principalelefuncţii ale cerebelului sunt coordo-narea mişcărilor fizice, precum sta-tul în picioare sau respiraţia, con-form Science Alert.

În urma unor studii recente, experţiiau descoperit că organul joacă un rol im-portant în sistemul de recompensă al cre-ierului. Descoperirea revoluţionează po-sibilităţile regiunii din creier despre carese credea că poate controla doar mişcărilemotorii şi senzoriale. Conform cercetării,neuronii din care este compus cerebelul(celule granulare) funcţionează într-unmod cu totul nou.

Deşi este amplasat în partea din spatea creierului, cerebelul menţine o cantitateimensă de conexiuni cu cortexul motor.Studiile anterioare au prezentat unele po-sibilităţi ale legăturii dintre cerebel şi pro-cesele cognitive, precum atenţia saufuncţiile limbajului, dar analizele celu-

lelor granulare au dovedit doar existenţaunei legături cu funcţiile de bază senzo-riale şi motorii.

“Primele semne ale unor defecte lanivelul cerebelului sunt dificultăţile mo-torii,'' afirmă unul dintre cercetători, Li-

qun Luo. Pentru a descoperi modul în care ce-

rebelul controlează muşchii şoarecilor,echipa din cadrul Universităţii Standforda utilizat tehnici noi pentru observareacelulelor granulare, denumită imagistică

cu calciu bifototonică, ce le permite sămonitorizeze, în timp real, activitatea ne-uronală.

Zona mai deschis[ din imagine re-prezintă rezultatul substanţei numiteproteină verde fluorescentă (PVF).Pro-teina este produsă, natural, de către ani-malele bioluminescente, precum medu-zele. Introdusă în genom, proteina nuprovoacă daune semnificative celulelor,iar luminescenţa le permite cercetătorilorsă urmărească activitatea anumitor celuleîn timp real. Proteina trebuie introdusăîn ADN-ul creaturii, urmând ca aceastasă devină luminoasă de fiecare dată cândeste transpusă în ARN.

Pentru a analiza modul de funcţio-nare al proteinei la şoareci, experţii i-aufăcut să se mişte prin furnizarea unuicompus din apă şi zahăr. După cum aexplicat echipa, unele celule granulare s-au activat când şoarecele a realizatmişcări motorii, dar alte celule s-au ac-tivat atunci câd şorecii îşi aşteptau re-compensa.

Rezultatele studiului au putut fi ob-servate doar la şoareci, următorul pas fi-ind testele pe oameni, potrivit descope-ra.ro.

Colonizarea planeteiMarte, spulberat[de meteori\ii careau lovit planeta

Cercetătorii au descoperit două craniicare au o vârstă de peste 100.000 de anicare par să aibă trăsături comune cu oa-menii moderni, oamenii arhaici și nean-derthalii. Resturile, descoprite în situl ar-heologic Lingjing din Xuchang din centrulChinei, prezintă o serie de asemănări cuoamenii arhaici și cu primii oameni mo-derni găsiţi în Lumea Veche, relateazăAr-chaeology. Totuși, cutia craniană este joasăși largă, trăsătură similară care a fost ob-servată la primii hominizi din estul Eura-siei, iar urechea internă și partea poste-rioară a craniului seamănă cu cele ale ne-anderthalilor din vestul Eurasiei.

Erik Trinkaus de la Universitatea Was-hington din St. Louis și Xiu-Jie Wu de laAcademia Chineză de Ştiinţe susţin că fo-silele indică ideea conform căreia acestegrupuri nu reprezentau linii separate.„Observăm o interconecţiune generală aacestor populaţii în toată Eurasia”, preci-zează Trinkaus. Din păcate însă, nu existăun craniu complet> o astfel de descoperirear arunca și mai multă lumină asupra di-namicii relaţiilor diferitelor specii de ho-minizi.

Cranii cu vechime de100.000 ani indic[

existen\a unui hibridneanderthal-om

Larsen a schimbat tactica şi a început să clasifice fiecare particulă pentru a reuşi să le elimine pecele contaminate şi pentru a-şi creşte şansele de a descoperi micrometeoriţi. În 2015, geologul Gengea analizat una dintre particulele lui Larsen şi a confirmat faptul că provin din afara planeteinoastre. “După ce am ştiut cum să-i deosebesc, am descoperit sute,'' spune Larsen.

Cercetătorii au afirmat că până în prezent Larsen a descoperit 500 de micrometeoriţi, în urmacercetărilor amănunţite au aflat că aceştia provin din 48 de zone extraterestre.

Zona mai deschis[ din imagine reprezintă rezultatul substanţei numite proteinăverde fluorescentă (PVF)

S-a descoperit recent o nou[ func\ie a creierului

Particulele extraterestre se afl[peste tot, de;i se credea c[ acesteanu pot rezista contamin[rii umane


Unele aeroporturi au ie;it din ti-parele clasice ;i au ajuns s[ concu-reze cu cele mai spectaculoase pro-iecte arhitecturale ale lumii. Ele seprezintă acum ca adevărate atrac\iituristice, cu vegeta\ie luxuriantă,clădiri futuriste, s[li de a;teptareavangardiste ;i chiar instala\ii eco-logice.

~n ziua de azi, oamenii c[l[toresc at]t`n interes de serviciu, c]t ;i `n concedii,devenind din ce ̀ n ce mai flexibili ̀ n ceeace prive;te distan\ele ;i curio;i s[ desco-pere locuri noi cu clim[, relief ;i culturidiferite. Num[rul tot mai mare de turi;tiprezen\i pe aeroporturile din ̀ ntreaga lu-me a determinat ;i modificarea imaginiiacestora, ajung]nd ca ast[zi s[ joace unrol deosebit de important `n turism, re-prezent]nd un prim impact ;i o prim[impresie asupra \[rii unde ai aterizat. Mul-te aeroporturi de pe mapamond ;i-au mo-dificat `ntreaga structur[, renun\]nd lacl[direa minimalist[ ;i strict func\ional[`n favoarea cl[dirilor mari invadate de lu-min[, cu priveli;ti deosebite, spa-uri, pis-cine, restaurante ;i magazine ale celor mairenumite branduri. |[ri din Asia, cum arfi China sau Coreea de Sud, au cheltuit ̀ nultimul timp sume uria;e pe arhitec\i ;imateriale de construc\ii pentru a realizamai multe aeroporturi impresionante.

Călătoriile cu avionul au devenit dince în ce mai populare ;i în România, pemăsură ce pre\urile biletelor au scăzut, înspecial după apari\ia companiilor aerienelow-cost. Pentru călătorii obi;nui\i, pro-babil că cele mai importante aspecte aleunei călătorii sunt confortul din avion,masa primită ;i durata zborului, astfel căpu\ini sunt cei care se gândesc la modulîn care arată aeroporturile de pe care de-colează ;i pe care aterizează. Pe de altăparte, cei care călătoresc frecvent cu avio-nul ajung să aprecieze mai mult aeropor-turile, pentru că acestea devin într-un felo a doua casă, în special dacă au o călătoriecu escală ;i o diferen\ă de 2 - 3 ore întrezboruri. C]teva dintre ele au fost proiec-tate astfel ̀ nc]t s[ transforme perioada dea;teptare `ntr-una mai pl[cut[. Cele maifrumoase aeroporturi din lume ;i-au f[cutun renume fie prin arhitectura futurist[,fie prin confortul pe care `l ofer[ sau fa-cilit[\ile puse la dispozi\ia pasagerilor.

* aeroportul interna\ional din Beijing, China

Deschis `naintea Jocurilor Olimpicedin 2008, g[zduite de capitala Chinei, vas-tul Terminal 3, care are o lungime de 3,2kilometri, este al doilea cel mai mare ter-minal suprateran din lume. Acesta estecrea\ia arhitectului britanic Norman Fos-ter, care l-a proiectat ;i construit `n patruani. Acoperi;ul s[u aerodinamic ;i formade dragon reflect[ emo\ia zborului, sim-bolurile ;i culorile tradi\ionale chineze;tiro;u ;i auriu. Sursele de lumin[ liniare au;i rolul de a te ajuta s[ te orientezi ;i seschimb[ de la ro;u la galben `n timp cepasagerii `nainteaz[ prin cl[dire.

* aeroportul Changi, SingaporeIdeea de a face plaj[ `n aeroport sun[

ciudat sau imposibil. N-ar trebui, pentruc[ `n aeroportul din Singapore pasageriise pot relaxa pe ;ezlonguri sau ̀ n piscin[,`n timp ce a;teapt[ `mbarcarea `n avion.Principalul aeroport din Singapore a c];ti-gat patru ani la r]nd titlul de cel mai bunaeroport din lume datorit[ excelen\ei ser-viciilor oferite. Alte facilit[\i sunt< wi-figratuit, galerie interactiv[ de art[ sau unparc natural. Lumina natural[ p[trunde`n cl[dire ;i `mpreun[ cu palmierii ;i ce-lelalte plante creeaz[ o atmosfer[ tropical[pl[cut[ ;i calm[ pentru pasageri. Dac[

ave\i de a;teptat mai mult de cinci orep]n[ la zborul dumneavoastr[, nu o lua\ica pe un lucru r[u pentru c[ aeroportulofer[ tururi gratuite ale ora;ului pe durataa;tept[rii. Singapore Changi une;te zilnicpeste 200 de destina\ii din ̀ ntreaga lume,aici ateriz]nd ;i decol]nd peste 5000 denave s[pt[m]nal, ce apar\in celor 80 delinii aeriene interna\ionale.

* aeroportul interna\ional din incheon, Coreea de Sud

De c]nd a fost deschis ̀ n anul 2001, afost adeseori votat ca cel mai bun aeroportdin lume din punct de vedere alexperien\ei pasagerilor. Arhitectul CurtisFentress, care a proiectat ;i aeroportul dinDenver, l-a conceput pe baza culturii co-reene. Acesta a c[l[torit `n toat[ \ara ;i astudiat satele tradi\ionale, liniile ;i formelereg[site ̀ n arhitectura cl[dirilor ;i alte as-pecte relevante ale tradi\iilor coreene. Ar-cul de pe linia acoperi;ului sugereaz[ untemplu tradi\ional din Coreea, iar `n ho-lurile de la sosiri se reg[sesc artefacte co-reene, vechi de aproximativ 5000 de ani.Pini ;i flori s[lbatice sunt plantate ̀ n gr[di-nile din interiorul cl[dirii. Printre facilit[\ise num[r[ un spa, patinoar, teren de golf;i un cazino. Sistemul de bagaje al aero-portului este conceput s[ proceseze 31.000de piese pe or[ ;i utilizeaz[ un sistem com-puterizat de control.

* aeroportul Marrakesh Menara,Maroc

Noul terminal al acestui aeroport esteun exemplu de cum poate fi ̀ mbinat mo-dernismul cu arhitectura tradi\ional[ isla-mic[. Conceput[ de o echip[ de arhitec\i

din Casablanca ;i terminat[ `n 2008,structura este format[ din romburi masivedin beton, ale c[ror interioare sunt „dan-telate”. Reg[sim o structur[ din beton ma-siv `n form[ de diamant ce acoper[ tava-nul, lumin[ ;i umbre pe tot parcursul zilei.Designul se potrive;te cu terminalul clasic,ale c[rui coloane sunt acoperite cu pl[cide gresie de culoare verde ;i maro ̀ n form[de diamant. Balcoanele au vedere c[tresala central[ ;i spa\iile de odihn[, fiinddotate cu canapele ;i fotolii decorate cu\es[turi tradi\ionale. Terminalulg[zduie;te ;i un lounge amenajat ̀ n stilulluxos marocan din secolul al XIX-lea, cucarpete, candelabre masive, `n mijloc`n[l\]ndu-se un templu din metal. Exte-riorul cl[dirii format din sticl[ evoc[ arta;i designul ar[besc. Pe acoperi; se afl[ 72de piramide fotovoltaice care genereaz[electricitate.

* aeroportul Barajas din Madrid,Spania

Proiectat de arhitectul Richard Ro-gers, imensul Terminal 4 sparge monoto-nia cl[dirilor `n form[ de cutie. Piloniicolora\i pe care se sprijin[ acoperi;ul on-dulat din bambus creeaz[ o serie de ca-nioane pline de lumin[ pe timpul zilei.At]t pasagerii care sosesc, c]t ;i cei carepleac[ trec printr-un spa\iu spectaculos,doar c[ la niveluri diferite. Construc\ia i-a adus lui Rogers premiul Stirling pentruarhitectur[ `n 2006.

* aeroportul Saint Exupéry din Lyon,Fran\a

Arhitectul Santiago Calatrava a reali-zat un design deosebit pentru acest aero-

port. Profilul cl[dirii este cel mai impre-sionant, fiind format din dou[ arcuri deo\el convergente care seam[n[ cu o pas[re`n zbor. Av]nd forma unei aripi, luminanatural[ p[trunde u;or ̀ n[untrul cl[dirii.

* aeroportul interna\ional dinDenver, SUa

A fost deschis ̀ n anul 1996 ;i este votatadesea ca fiind cel mai bun aeroport dinAmerica de Nord din punct de vedere alsiguran\ei pasagerilor ;i a experien\eipl[cute a acestora. Este apreciat ̀ ndeosebipentru acoperi;ul ie;it din comun, careseam[n[ cu un sat de corturi. Designul afost asigurat de arhitectul Curtis Fentress,care a avut la dispozi\ie trei s[pt[m]nipentru a g[si o idee inedit[. Cea mai fru-moas[ priveli;te poate fi v[zut[ de c[trecei care aterizeaz[ dinspre est ;i care ̀ nceps[ z[reasc[ siluetele „corturilor” pe fun-dalul Mun\ilor St]nco;i. Arhitectul CurtisFentress, un pionier `n proiectele ecolo-gice, a conceput acest aeroport ca fiindunul „verde”, cu panouri solare ;i un aco-peri; construit din materiale ce reflect[20% din radia\iile solare vara ;i re\inec[ldura pe timpul iernii. ~n anul 2009 i-au fost aduse `mbun[t[\iri din punct devedere opera\ional, iar acum se utilizeaz[un program propriu de reciclare.

* aeroportul din Wellington, noua Zeeland[

De;i mul\i sus\in c[ este cel mai ur]tterminal de pe un aeroport, exist[ un mo-tiv pentru care “The Rock” a c];tigatat]tea premii de arhitectur[ ̀ nc]t s-ar pu-tea umple un avion cu ele. Este un exem-plu inteligent de promovare a peisajului

;i culturii neo-zeelandeze ;i nu doar ocutie din sticl[ sau ciment. Deschis `n2011, “The Rock” se compune din dou[cl[diri `n forma oval[, `nvelite `n cupru,a c[ror culoare devine verde-albastr[ `nlumina soarelui. ~n interior, arhitecturaeste una geometric[, cu col\uri arcuite,iar amenajarea spa\iului d[ senza\ia deintimitate ;i relaxare.

* aeroportul interna\ional din Carrasco, Uruguay

Noul terminal al acestui aeroport,deschis `n 2009, a fost conceput de arhi-tectul de origine uruguayan[ Rafael Vi-noly. Linia u;or curbat[ a acestuia, carereprezint[ acoperi;ul, cu o lungime de304 metri, este pe c]t de simpl[, pe at]tde elegant[. ~n interior, holul pentruplec[ri este iluminat natural, iar deasupraeste ;i o teras[ care permite pasageriloropri\i aici s[ vad[ decol[rile ;i ateriz[ri-le.

* aeroportul interna\ionalShenzhen Bao’an, China

Lucr[rile de construc\ie ale Termi-nalului 3 al aeroportului, unul din celemai mari terminale din lume, au fost fi-nalizate ̀ n 2013, dubl]nd capacitatea exis-tent[ de g[zduire a c[l[torilor. Proiectatde arhitec\ii italieni Massimiliano ;i Do-riana Fuksas, noul terminal seam[n[ cuun avion uria; alb acoperit într-un stratperforat din metal ;i sticlă, ce permite lu-minii naturale s[ se reverse `n interiorulterminalului, reducând consumul deenergie, în timp ce apa de ploaie este re-ciclată ;i folosită în b[i sau pentru a udaplantele din interior.

Cele mai impresionante aeroporturi din lume

aeroportul din Carrasco,Uruguay

aeroportul din Denver,SUa

aeroportul Barajasdin Madrid

aeroportul ShenzhenBao’an, China

aeroportul din Wellington, noua Zeeland[

aeroportul Changi,Singapore

aeroportul Saint Exupérydin Lyon, Fran\a

aeroportul dinincheon, Coreea de Sud

aeroportul Barajasdin Madrid

s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei · 2017-03-30 · i anul xv nr. 728 duminic[ 26 martie...

Documents