16 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 326 miercuri 4.01.2012I

;i secretele ei pentru a ar[ta bine ;i a te

sim\i minunatpag. 8 - 9

Molly

Sims

Haina din molton, o pies[vestimentar[ mereu la mod[

B[rba\ii ;tiu c[ pot s[ ara-te bine dac[ se ̀ mbrac[ ̀ n hai-ne clasice, sau din moda anu-mitor perioade.

Chiar dac[ le-a trecut, ̀ ntr-unfel vremea, ele nu se demodeaz[niciodat[, ele pot reveni ̀ n aten\ia`mp[timi\ilor de stil, fashion.Unele dintre ele au influen\e mi-lit[re;ti, av]nd capacitatea de aaduce acel plus de masculinitate.Haina din molton provine din pri-mul r[zboi mondial ;i a fost pur-tat[ `n special de c[tre militariidin marina britanic[. Chiar dac[`n cel de-al doilea r[zboi mondial,haina din molton a suferit unelemodific[ri, aceasta a fost popula-rizat[ de mare;alul Montgomerycare o purta pentru a putea fi dis-tins de solda\i. Dac[ p[trundem`n istorie, putem spune c[ aceast[hain[ a fost confec\ionat[ pentruprima dat[ de c[tre firma Glove-rall.

C]nd poate fi purtat[ haina din molton

Acest tip de hain[ se potrive;teperfect `n cazul `n care dore;ti s[por\i un articol clasic, care s[ aib[influen\e milit[re;ti. Una din ca-lit[\ile molton-ului este c[ asigur[c[ldur[. Provine din englezesculduffle (molton sau sibir) de laora;ul Duffelzandhoven, deoarecel]na care se folosea la aceast[hain[ provenea din acel ora;. ~nmod normal, haina din sibir areglug[, nasturi confec\iona\i dincoarne de animale ;i este de treisferturi. T[ietura dreapt[, `nchi-derea cu brandemburguri ;i glug[fac din haina de molton s[ fie si-tuat[ `ntre casual ;i elegant.Tradi\ional, haina din molton areun sistem tradi\ional de ̀ nchiderecu brandemburguri din corn debivol.

Gluga asigur[ protec\ie`mpotriva v]ntului

Desigur, acestea nu reprezint[un avantaj cert `n compara\ie cuclasicii nasturi. Se spune c[ suntmai u;or de `nchis ;i desf[cut `ncazul `n care b[rbatul poart[m[nu;i, dar `n realitate se`nt]mpl[ exact pe dos. Gluga hai-nei din molton pare mic[, dar estesuficient de mare pentru a purtao p[l[rie sub ea. Rolul acestei glugi

este de a asigura o protec\ie exce-lent[ `mpotriva v]ntului ;i a fri-gului. Totu;i, zona sensibil[ ag]tului poate fi protejat[ de frigprintr-o clapet[ cu butoniere, de-oarece `nchiderea cu brandem-burguri nu asigur[ haina din mol-ton ̀ mpotriva aerului rece. Diver-sitatea face ca `n aceste zile s[`nt]lnim ;i alte sisteme de `nchi-dere.

O alt[ caracteristic[ a acestuitip de ̀ mbr[c[minte este c[ are tottimpul dou[ buzunare mari, apli-

cate, cu sau f[r[ clap[. Cele f[r[clap[ au avantajul de a fi u;or ac-cesibile, dar este mai probabil calucrurile din aceste buzunare s[cad[. Uneori vom g[si un buzunarinterior mare la nivelul coapsei.

Caut[ o hain[ cu glug[deta;abil[

Partea superioar[ a corpuluieste protejat[ de un plus de mate-rial suplimentar, care poart[ de-numirea de guler. Avantajul aces-tuia este `mpiedicarea `nmuierii

rapide a \es[turii ;i protejareaumerilor hainei de uzur[ prema-tur[ pe timp de ploaie. Dac[ nue;ti hot[r]t caut[ o hain[ ce aregluga deta;abil[. Modul de pur-tare al acestei haine are ;i un mareplus, pentru c[ nu exist[ nici o re-gul[ care s[-\i restric\ioneze do-rin\ele. Haina din molton mergeperfect at]t la \inute casual, ;i poa-te fi purtat[ chiar ;i peste costum.Este alegerea cea mai potrivit[ `ncazul `n care dore;ti s[ tediferen\iezi de restul oamenilor.

I. B.

2 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i Produsele naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- fizioterapie ;i kinetoterapie la domiciliu pentru persoanele cu probleme locomotorii

KINETIC CENTER

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15 anipe pia\a produselor naturalede cea mai bun[ calitate, iar aziare un renume la nivel na\io-nal.

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pen-tru toate produsele 100% naturale,din Magazinul Elixir din Satu Mare,sunt recoltate din zone ecologice ne-poluate, curate, ̀ ntruc]t produc[toriigaranteaz[ eficien\a maxim[ ;i puri-tatea produsului. Gama produselorde elit[ a “Magazinului Elixir” esteMATRIXAN, care cuprinde supli-mente alimentare sub form[ de cap-sule, de o ̀ nalt[ calitate, ob\inute dup[o tehnologie performant[.

NATURAL STATINE este un su-pliment alimentar cu rol adjuvant înreducerea nivelului colesterolului ;ial trigliceridelor sangvine ;i însus\inerea s[n[t[\ii sistemului car-diovascular.

ATURAL STATINE este un su-pliment alimentar care con\ine osurs[ natural[ de acizi gra;i nesatura\iesen\iali Omega 3 ;i de fitosteroli dinsoia, care au rol protector împotrivaafec\iunilor cardiovasculare, dar ;irol adjuvant în reducerea niveluluicolesterolului total ;i al trigliceridelorserice, precum si în anti-agregareaplachetar[, prevenind formarea decheaguri de s]nge ;i apari\ia embo-liilor ;i sc[z]nd riscul de ateroscle-roz[, hipertensiune arterial[ ;i infarctmiocardic. Produsul contribuie la bu-na func\ionare a sistemului circulator,îmbun[t[\ind circula\ia sangvin[ ;i

asigur[ o func\ionare neurologic[ op-tim[, îmbun[t[\ind capacitatea deconcentrare, aten\ie ;i memorizare.

Acizii gra;i nesatura\i Omega3 joac[ un rol important în func\io-narea s[n[toas[ a fiec[rei celule dinorganism ;i sunt esen\iali pentru ofunc\ionare fiziologic[ normal[. Aci-zii gra;i Omega 3 cuprind 2 acizi gra;ipolinesatura\i esen\iali< acidul eico-sopentaenoic (EPA sau AEP) ;i aciduldocosohexaenoic (DHA). Ace;tia nupot fi sintetiza\i în organism, ci tre-buie adu;i prin alimenta\ie. În ali-mente se g[se;te acid alfa- linoleic(ALA), care este metabolizat în or-ganism la EPA , DHA ;i prostaglan-dine. Totu;i, alimentele pe care le con-

sum[m în dietanoastr[ zilnic[ nucon\in suficien\i nu-trien\i esen\iali, iar ali-mentele procesate(pr[jite, hidrogenateetc.) cu con\inut ridicat de gr[simines[n[toase, dar ;i abuzul de sare,zah[r, alcool, tutun, cafea, precum ;istresul necontrolat, împiedic[ orga-nismul s[ absoarb[ ;i s[ utilizeze co-rect acizii gra;i esen\iali, dar contri-buie ;i la apari\ia unor deficien\e deenzime importante pentru metabo-lismul acestor acizi. Astfel, comple-tarea dietei cu Omega 3 din supli-mente alimentare este necesar[ pen-tru a profita de beneficiile sale asupras[n[t[\ii. Omega 3 este esen\ial pen-tru func\ionarea creierului ;i pentrua avea celule nervoase s[n[toase.Ace;ti acizi gra;i alc[tuiesc o partedin stratul de fosfolipide al \esutuluinervos ;i sunt necesari transmiteriicorecte a mesajelor dintre neuroni ;icreier. Creierul controleaz[ toatefunc\iile din organism, iar eficien\atransmiterii mesajelor dintre celuleeste vital[ pentru s[n[tate.

Propriet[\ile extractuluide soia

Extractul de Soia con\ine fitos-teroli valoro;i pentru s[n[tate, printrecare se num[r[< beta-sitosterolul,brassicasterolul ;i campesterolul.Ace;ti steroli vegetali se g[sesc în ma-rea majoritate a plantelor, dar maiales în boabele de soia, uleiul de po-rumb, germenii de gr]u, alune, se-min\e, nuci, fructe ;i legume. Fitos-terolii sunt foarte eficien\i în sc[derea

nivelului plasmatic al colesteroluluitotal, în special al frac\iunii LDL alacestuia (“colesterolul de tip r[u”),dar ;i al trigliceridelor. Ei sunt o al-ternativ[ natural[ pentru reglarea co-lesterolului sangvin ;i pentru redu-cerea riscului de afec\iuni cardiovas-culare. Sunt `n special recomanda\ipersoanelor care au nivelul coleste-rolului u;or crescut (200 mg/dL-239mg/dL colesterol total sau 130 mg/dL– 159 mg/dL LDL). Dac[ nivelul co-lesterolului este mult mai ridicat (pes-te 240 mg/dL colesterol total sau peste160 mg/dL LDL), fitosterolii se re-comand[ al[turi de tratamentul pen-tru sc[derea colesterolului prescrisde medicul curant.

Produsul ̀ l g[si\i ̀ n Satu Mare laMagazin Elixir, strada Careiului, nr.4-6, telefon< 0729993838.Orar< de luni p]n[ vineri (9<00 -17<00)> s]mb[t[ (9<00 – 13<00).

Produsele pot fi comandate ;i on-line, de pe www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon< 0728998844

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir, strada

Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 – 13<00

Produse pot fi comandate ;i online,de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon< 0728998844

Informa\ia zilei 3Miercuri 4 ianuarie 2012 Familie

Acceptarea necondi\ionat[ a copiilor

~\i iube;ti copilul pentruceea ce face sau pentru ceeace este? Se simte el iubit?G]nde;te-te mai `nt]i ;i apoir[spunde.

Dac[ meditezi cu aten\ie laaceast[ `ntrebare vei observa c[r[spunsul nu este at]t de u;or pre-cum pare la prima vedere. R[spun-sul depinde `n mare m[sur[ de ac-ceptarea necondi\ionat[ saucondi\ionat[ pe care ai avut-o dinpartea p[rin\ilor t[i.

Pre\ui\i-v[ copiiiCopiii se simt `n siguran\[ nu-

mai atunci c]nd percep cu adev[ratc[ sunt accepta\i ;i pre\ui\i dep[rin\ii lor. De asemenea, ei se simt`n siguran\[ atunci c]nd con;tien-tizeaz[ c[ valoarea lor nu este de-terminat[ de performan\ele ;i rea-liz[rile lor, ci numai de faptul c[sunt ceea ce sunt ;i c[ pur ;i simplusunt iubi\i necondi\ionat. Accepta-rea necondi\ionat[ este esen\ial[.Ea creeaz[ un sentiment de sigu-ran\[ `n via\a copilului,determin]ndu-l s[ comunice cup[rin\ii ;i deschiz]nd astfel caleaunei `ncrederi mai mari `ntre el ;ip[rinte.

Acceptarea necondi\ionat[ sebazeaz[ pe ceea ce este copilul. Co-

piii crescu\i de p[rin\i care au datdovad[ de o acceptare necondi\io-nat[ au ;anse mai mari de a excelala ;coal[ ;i ̀ n societate ;i de a se res-pecta, a dezvolta o bun[ valoare,apreciere de sine. Probabilitatea caei s[ se simt[ `n siguran\[ `n cadrulrela\iei cu p[rin\ii lor este mult maimare ̀ n compara\ie cu copiii accep-ta\i condi\ionat.

Deschide calea spre comunicare

Pe de alt[ parte, acceptarea

condi\ionat[ bazat[ pe ceea ce facecopilul este distructiv[. Dac[ copiluleste ascult[tor, are note bune saueste capabil de alte performan\e, eleste acceptat, ̀ ncurajat ;i poate chiarrecompensat. Dar dac[ realiz[rilelui nu se ridic[ la standardele p[rin-te;ti, el este pedepsit, ceea ce pro-voac[ sentimente de nesiguran\[,respingere sau subestimare. ~n acestcaz, dispare nu numai `ncredereadintre copil ;i p[rinte, ci ;i dorin\ade a fi deschis, sincer, autentic.Nu exist[ nimic mai important pen-tru p[rinte dec]t s[ ̀ nve\e ;i s[ prac-

tice acceptarea necondi\ionat[.Atunci c]nd copilul nu percepeaceast[ acceptare necondi\ionat[, elnu se va sim\i ̀ n siguran\[, ;i ̀ n con-secin\[, rareori va fi dispus s[ fiedeschis, sincer, autentic. El nu vaveni de la ;coal[ gata s[ spun[p[rin\ilor ce a f[cut la ;coal[, ce auspus colegii etc.

Dac[ un copil nu se simte ac-ceptat ;i `n siguran\[, atunci el au-tomat tr[ie;te cople;it de team[ –teama c[ „voi fi respins, a;a c[ maibine tac din gur[”.

Comunicarea dintre p[rinte ;icopil este direct propor\ional[ cuacceptarea pe care p[rintele o do-vede;te fa\[ de copil, fie ea condi\io-nat[, fie necondi\ionat[. Cu c]t co-pilul se simte acceptat necondi\io-nat, cu at]t mai mult el va fi dispuss[ se deschid[ ;i s[ povesteasc[.

Academia P[rin\ilor te `nva\[ce ̀ nseamn[ s[ ̀ \i iube;ti ;i s[-\i ac-cep\i copilul a;a cum este el. Te`nva\[ s[ `l apreciezi pentru ceea ceeste ;i s[ te bucuri de el. AcademiaP[rin\ilor este un loc ̀ n care p[rin\iiau ocazia s[ exerseze metode ;i stra-tegii de `mbun[t[\ire a rela\iilor cucopiii lor, indiferent de v]rst[. Pen-tru detalii ;i `nscrieri poate fi con-tactat[ persoana care a avut aceast[ini\iativ[< psiholog Ramona Grad(www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

Vacan\a `n familie - amintiri pentru o via\[Spre bucuria celor mici ;i

a celor mari totodat[, vacan\ade iarn[ s-a prelungit ̀ n acestan. E liber la distrac\ie, motivpentru care p[rin\ii care nuau avut concediu `n timpuls[rb[torilor de iarn[ pot s[aleag[ prima parte a lunii ia-nuarie pentru momente der[sf[\ al[turi de copila;ii lor.

F[r[ doar ;i poate, vacan\ele `nfamilie ne ofer[ amintiri pentru`ntreaga via\[, ne d[ruiesc clipe maimult dec]t frumoase.

O planificare atent[

S[rb[torile au trecut, dar dac[ne g]ndim bine distrac\ia de-acum`ncepe. O familie fie ea c]t de nu-meroas[ se poate sim\i foarte bine

pe p]rtie `n aceast[ perioad[, deexemplu. Nu trebuie excluse nici va-can\ele de iarn[ la piscin[. Primulpas pe care ̀ l ave\i de f[cut este s[ v[planifica\i aceste zile de concediu.Planificarea se face cu mare aten\ie,mai ales c[ ̀ n cazul familiilor cu pri-chindei fiecare are preferin\ele sale`n materie de distrac\ie. Totul trebuie

`ns[ s[ porneasc[ de la ideea c[ pen-tru p[rin\i cea mai atractiv[ form[de a petrece concediul este al[turide cei mici. Trebuie pornit de laaceast[ idee pentru un concediureu;it. ~n cazul `n care adul\ii seg]ndesc c[ al[turi de copiii lor nu sevor sim\i bine apar ;i problemele ;ine`n\elegerile `ntre genera\ii.

O destina\ie sau poatedou[

Dup[ ce am stabilit exact perioa-da de vacan\[, care anul acesta sepoate `ntinde numai p]n[ `n 15 ia-nuarie, alegem tipul de concediu pecare ni-l dorim ;i locul `n care s[ `lpetrecem. Astfel, a;eza\i-v[ la mas[;i pune\i cap la cap preferin\elefiec[ruia. Nu uita\i c[ nu doar copi-la;ii trebuie s[ se simt[ bine, ci ;ip[rin\ii. Dac[ ave\i posibilit[\i fi-nanciare pute\i opta pentru dou[destina\ii, chiar dac[ timpul nu estetocmai lung. A;a `mp[ca\i ;i capra,dar ;i varza, cum s-ar spune.

~nainte de toate p[rin\ii nu tre-buie s[ uite c[ o vacan\[ bine plani-ficat[ este una reu;it[. Trebuie doars[ comunice `ntre ei ;i s[ se simt[bine ̀ n compania copila;ilor lor, iarrestul vine de la sine.

Ioana Pop Vladimirescu

4 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Re\ete

Mod de preparare<Laptele cu apa, sarea ;i orezul

se pune la fiert, p]n[ c]nd orezul se`nmoaie ;i lichidul scade complet.Se ia de pe foc, iar dup[ 5-7 minutese adaug[ untul ;i coaja de l[m]ie.Se r[ce;te amestec]nd. G[lbenu;ulcelor 6 ou[ se freac[ cu zah[rul

pudr[ ;i cu zah[rul vanilat, iar al-bu;ul se bate spum[ tare. Orezul,dup[ ce s-a r[cit se amestec[ cug[lbenu;ul, apoi cu spuma de albu;,cu grij[, ca pasta s[ r[m]n[ pufoas[.Se toarn[ `ntr-o tav[ uns[ cu unt ;ipres[rat[ cu un strat fin de f[in[, sepune `n cuptorul pre`nc[lzit ;i sepr[je;te circa 30 minute. Dup[ r[ci-re se presar[ cu zah[r pudr[. Se ser-ve;te cu gem de caise, de c[p;uni,de afine, cu sirop, sau cu fri;c[ ;iscor\i;oar[ pudr[.

Coc[ de orez

Ingrediente<

200 g orez, 1 l lapte, 100 ml ap[,6 ou[, 100 g de unt, coaja ras[ dela o l[m]ie, un v]rf de cu\it de

sare, 200 g zah[r pudr[.

Mod de preparare<Buc[\ile cur[\ate ;i sp[late de

broccoli se fierb ̀ n supa de zarzava-turi, se strecoar[, se mixeaz[ cublenderul. Se adaug[ sm]nt]na, con-dimente dup[ gust, apoi treptat ;i

zeama `n care s-au fiert legumele.Se poate servi natur, eventual cu cru-toane, bacon afumat, t[iat sub\ire ;ipr[jit, sau ornat cu sm]nt]n[, oricu buc[\i nezbrobite de broccoli.

Sup[ crem[ de broccoli

Ingrediente<

300 g broccoli, un litru de sup[ dezarzavaturi (din cubule\e de sup[,baz[ pentru m]nc[ruri, delicat decas[, sau zarzavaturi proaspete),150 g de sm]nt]n[, sare, piper,

nuc;oar[.

Mod de preparare< Ceapa ;i ardeii se m[run\esc ;i

se c[lesc `n ulei. Se adaug[ carnea;i se pr[je;te u;or, se adaug[ boiaua;i condimentele ;i se stinge cu ap[.Se fierbe astfel p]n[ c]nd carnea se`nmoaie ;i apa scade de tot. ~n uleiul

de sub carne se presar[ f[ina, seamestec[ ;i se adaug[ sm]nt]na di-zolvat[ cu 2-3 linguri de ap[. Dup[ce `ncepe din nou s[ fiarb[ se maiadaug[ pu\in[ ap[, p]n[ c]nd sosulva c[p[ta consisten\a dorit[ ;i semai las[ c[teva minute la fiert.Pentru g[lu;te se pun circa 3 l deap[ cu sare la fiert, `ntr-un vas decel pu\in 4 l. Se amestec[ f[ina cuou[, un v]rf de cu\it de sare ;i pu\in[ap[ rece. Se bate bine, p]n[ devineo past[ omogen[. Cu ajutorul uneilinguri se m[run\e;te `n apa cloco-tit[, iar dup[ 8-10 minute de fier-bere se strecoar[.

Paprica; de pui cu sm]nt]n[ ;i galu;te

Ingrediente pentru 4 persoane

Pentru paprica;< 4 pulpe de pui sau4 jum[t[\i de piept de pui, o ceap[(circa 100-120 g), un ardei gras(nu prea mare), ulei, o linguri\[ deboia de ardei, 2 linguri (nu preapline) de f[in[, circa 150 g desm]nt]n[, sare, piper.Pentru g[lu;te< 300 g f[in[ alb[, 2

ou[, sare.

Meniul s[pt[m]niiCiorb[ de legume cu tac]muri de pui

Ingrediente necesare< un kilogramde tac]muri de pui (g[in[), oceap[, o \elin[, 4-5 morcovi, doip[trunjei.Modul de preparare< tac]murilese spal[ ;i se pun la fiert `n ap[ cusare. Se adaug[ ceapa `ntreag[ ;i\elina. Se las[ s[ fiarb[ aproximativ25-30 de minute, dup[ care seadaug[ morcovii t[ia\i rondele. Petimpul fiertului se culege spuma.Ciorba se las[ s[ fiarb[ aproxima-tiv 20 de minute dup[ ce s-au puslegumele. Se potrive;te de saredup[ gust.

Iahnie moldoveneasc[ de fasole

Ingrediente necesare< 500 gramede fasole, o ceap[, doi morcovi,c]\iva c[\ei de usturoi, 2-3 foi dedafin, c]teva oase afumate saucosti\[.Modul de preparare< fasolea sealege ;i se spal[, dup[ care se las[la `nmuiat minimum 12 ore. Sepune la fiert fasolea ;i se schimb[apa de 3-4 ori. Dup[ ultimaschimbare a apei se adaug[ zar-zavatul ;i celelalte ingrediente.Afum[tura se taie `n buc[\i maimici, iar ceapa se taie ;i sepr[je;te pu\in, dup[ care seadaug[ `n oala cu fasole. Se las[s[ fiarb[ p]n[ ce scade apa, timp`n care se potrive;te de sare ;i depiper. Op\ional se poate ad[ugaboia de ardei dulce.

Ioan A.

Informa\ia zilei 5Miercuri 4 ianuarie 2012 Cosmetic[

Cicatricile r[mase `n urma acneiipot fi `ndep[rtate prin laser

Industria cosmetic[ esteasaltat[ din ce `n ce mai multde diverse tehnici ;i metodemoderne de ̀ ndep[rtare a ci-catricilor r[mase ̀ n urma ac-neii. Una dintre ele este lase-rul.

Acesta este considerat foarteeficient deoarece, spre deosebirede alte tehnici, el poate p[trundead]nc `n straturile pielii, duc]ndastfel la ob\inerea unor rezultatefabuloase. Laserul a devenit po-pular `n tratarea acneii ;i`ndep[rtarea cicatricilor r[mase`n urma acestei afec\iuni, chiardac[ acestea au c]\iva ani vechi-me.

Dermatologul `\i vaprezenta beneficiile;i riscurile

Laserele sunt `n general utili-zate pentru a promova ̀ ndep[rta-rea pielii ;i `nlocuirea sau vinde-carea, lucruri care ajut[ la elimi-narea cicatricilor care sunt pre-zente pe piele de c]\iva ani. Defapt, pielea este deteriorat[inten\ionat dup[ care intervine unproces de vindecare ce implic[ re-generarea unor noi straturi epite-

liale. Aceast[ nou[ piele este, deobicei, lipsit[ de cicatrici. In unelecazuri rare este posibil ca cicatri-cile s[ reapar[. Acest lucru a fostobservat mai ales pe pielea de pe

spate. De aceea este foarte impor-tant s[ `n\elegem procesul de`ndepartare al acneii cu ajutorullaserului, beneficiile ;i riscurileprecedente acestui tratament. Un

dermatolog cu experien\[ poatediscuta aceste probleme cu tine`nainte dar ;i ̀ n timpul tratamen-tului.

Timpul de vindecare -c]teva zile sau s[pt[m]ni

Durata tratamentului cu lasereste direct propor\ional[ cu m[ri-mea ;i ad]ncimea cicatricilor caretrebuie eliminate. ~n cazul laseru-lui, perioada de vindecare este `ngeneral de c]teva zile, c]nd pa-cientul beneficiaz[ de o sesiunescurt[ de ;edin\e. Din acest punctde vedere, metoda este mult su-perioar[ altora, precum este, deexemplu, tratamentul cu m[;tichimice, care poate necesita o pe-rioad[ mai lung[ de vindecare.

Dac[ apelezi la derma-abra-ziune, aceasta va afecta o suprafa\[mai mare a pielii, dec]t \i-ai dori.Pe de alt[ parte, laserul permite odeteriorare controlat[ a pielii,exact acolo unde este nevoie.

~n orice caz, dac[ te g]nde;tic[ vrei s[ scapi de acnee ;i de ci-catricile r[mase `n urma acesteia,trrebuie `n primul r]nd s[ g[se;tidermatologul potrivit, iar apoi s[alege\i `mpreun[ tehnica cea maibun[ pentru tine.

Mirela Filimon

Scriam ̀ n numerele trecu-te ale suplimentului “S[n[tate;i frumuse\e” despre faptul c[ridurile nu se pot trata cu aju-torul nici c[rei creme. Foarteadev[rat. Pe de alt[ parte, sepot trata eficient cu ajutorulinjec\iilor cu botox, dar nunumai at]t.

El se poate ocupa eficient depliurile inestetice de pe g]t ;i poatereduce transpira\ia.Botoxul cosmetic este o toxin[ bo-tulinic[ produs[ de o bacterie. Bo-tulina reduce ac\iunea mu;chilorfrun\ii care cauzeaz[ apari\ia li-niilor dintre spr]ncene. Botoxulcosmetic `n sine este o procedur[u;oar[ administrat[ de c[tre un

doctor. Ridurile dintre spr]ncenesunt reduse `n totalitate sau eli-minate aproape `n totalitate pen-tru o anumit[ perioad[ de timpca rezultat al acestui tratament.Nu este o procedur[ chirurgical[;i persoanele `ntre 18 ;i 65 de anisunt eligibile la acesta iar trata-mentul cu botox este sigur ;i far[efecte secundare.

Procedurile sunt rapide;i nedureroase

Tratamentul cu Botox cosme-tic dureaz[ cam 10-15 minute. ~nacest timp se fac c]teva miciinjec\ii pe frunte sau `n zona `ncare exist[ riduri. Ve\i observa re-zultate vizibile dup[ c]teva zile dela tratament. Liniile dintre

spr]ncene ar trebui fie s[ dispar[complet sau m[car ar trebui s[ fieestompate iar pielea s[ fie `ntins[;i ferm[. Rezultatele injec\iilor cubotox dureaz[ p]n[ la patru lunidup[ procedura cu botoxul cos-metic. Oricum, rezultatele pot va-ria de la persoan[ la persoan[, `nfunc\ie de tipurile ;i m[rimea ri-durilor, de s[n[tatea ;i fermitateapielii.

Dup[ o perioad[, tratamentulcu botox trebuie reluat, efectul tra-tamentului dureaz[ mai mult defiecare dat[ iar rezultatele sunt totmai bune.Tratamentul cu Botox este folosit`n special pentru a estompa ;i eli-mina ridurile de la ochi, ridurilede pe frunte ;i de pe g]t.

A consemnat M. Filimon

Botoxul, un tratament care trebuie `ntre\inut

6 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Remedii naturiste

Moringa-arborele vie\ii, cel maibun supliment alimentar natural

Originar din India, arbo-rele moringa s-a r[sp]ndit ;i`n alte zone tropicale ;i sub-tropicale.

Cercet[torii i-au descoperit nu-meroasele beneficii ;i certific[ faptulc[ frunzele lui con\in aminoaciziiesen\iali pentru un organisms[n[tos. Statisticile arat[ urm[toa-rele concentra\ii de vitamine alefrunzelor acestui arbore< de 7 orimai mult[ vitamina C dec]t cea dinportocale, de 4 ori mai mult[ vita-mina A dec]t cea con\inut[ de morcovi, de 4 ori mai mult calciu dec]tlaptele, de 3 ori mai mult potasiudec]t bananele, de dou[ ori maimulte proteine dec]t iaurtul.

Propriet[\iMoringa stimuleaz[ sistemul

imunitar, sprijin[ metabolismul or-ganismului ;i structura celular[ acorpului. Are efecte `n`mbun[t[\irea sistemul circulator ;idetoxific[ organismului. Promo-veaz[ buna digestie, func\ionareanormal[ a ficatului ;i a rinichilor,ajut[ `n cazul diabetului zaharat,men\in]nd nivelul de zah[r din or-ganism `n limite normale.

Ajut[ la un somn reconfortant,ofer[ o senza\ie de bine general[,ofer[ hran[ pentru ochi ;i creier,`mbun[t[\e;te func\ionarea inimii

;i sprijin[ mecanismul anti-infla-mator al organismului

De asemenea are efecte pozitiveasupra pierderii `n greutate, com-

baterea `mb[tr]nirii premature ;icre;terea nivelului de energie ;i vi-talitate.

Compozi\ieMoringa frunze con\ine apro-

ximativ 20 de tipuri de aminoacizi,46 tipuri de anti-oxidant, 36 anti-inflamatorii compu;i, substan\e nu-tritive pentru a face cel mai bun su-pliment alimentar natural. Este osurs[ extraordinar[ de vitamine bio-disponibile ;i minerale, care suntco-factori de enzime ;i co-enzime.Moringa con\ine vitaminele A, B,B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3(niacina), B6 (Pyrodixine), B7 (bio-tina), B9 (acid folic), B12 (cianco-balamina), vitamina C (acid ascor-bic), Vitamina D (colecalciferol), vi-tamina E (tocoferol), vitamina K.

Moringa este o surs[ natural[de minerale esen\iale care include,macro minerale cum ar fi calciu,clorur[, magneziu, crom, fosfor, po-tasiu, sodiu, sulf. Moringa Oleifera,cunoscut[ drept planta cea mai nu-tritiv[ descoperit[ vreodat[ de ome-nire, furnizeaz[ organismului toatevitaminele esen\iale, minerale, pro-teine ;i `l ajut[ `n nenum[rate mo-duri. Este unul din suplimentele ali-mentare naturale complete.

V. S.

P[trunjelul este utilizat înbuc[t[riile din întreaga lume.R[d[cina, tulpinile ;i frunze-le acestuia au aceea;i arom[.

Dincolo de utilizarea lui în ali-menta\ie, planta are o mul\ime devirtu\i ;i propriet[\i, care ajut[ laameliorarea ;i vindecarea unuinum[r mare de boli.

Anemia, litiaza ;i nevralgiile pot fi ameliorate

Lista afec\iunilor ce pot fi ame-liorate ;i tratate cu p[trunjel estefoarte lung[. Efectele sunt beneficeîn boli precum< abcese, acnee,afec\iuni oculare, digestive, derma-tologice, afec\iunile prostatei, celevasculare, anemie, anorexie, ascit[,

astenie, atonia vezicii biliare ;i di-gestiv[, balon[ri, bolile vezicii uri-nare ;i cancer - în special cel intes-tinal sau digestiv. De asemenea, arebeneficii în cistite, colecistite, coles-terol în exces, colici, colite de pu-trefac\ie, contuzii, dermatoze, dis-menoree, dispepsii, dureri de sto-mac, edeme cardio-renale, febre in-termitente, flatulen\[, gastrit[ hi-poacid[, gu;[, hepatism, hiperten-siune arterial[, incontinen\[ urinar[(benefic în amestec cu l[mâile), in-fec\ii diverse, litiaz[ biliar[ ;i renal[,menstrua\ie dureroas[, nervozitate,nevralgii, parazi\i intestinali, peteale pielii, pistrui, psoriazis, reuma-tism, tulbur[ri de ciclu menstrual,tumori, vicii ale sângelui sau ulcerstomacal.

Infuzii cu p[trunjel pentru gastrite

În Moldova, p[trunjelul se fier-bea în lapte dulce, se combin[ cucamfor pisat ;i albu;, apoi se lega lagât în tifon. Se considera c[ astfelînt[re;te imunitatea organismului;i gr[be;te vindecarea diverselorafec\iuni. La hemoroizi ;i prolapsrectal p[trunjeii pisa\i (r[d[cina),înmuia\i în o\et ;i înc[lzi\i pe foc sefoloseau la oblojeli.

P[trunjelul este recomandatpentru gastrite, constipa\ii, balon[risau indigestii se pun dou[ linguri\ecu plant[ uscat[ (frunze m[cinate)în 250 ml de ap[ clocotit[. În ameliorarea edemelor se poatefolosi 0,5 kg de r[d[cin[ fiart[ într-un litru de ap[ pân[ când lichidul asc[zut la jum[tate. Pentru amelio-rarea afec\iunilor precum tumorilesau cancerul, este ideal suculproasp[t de p[trunjel.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

P[trunjelul - remediu pentru cancerul intestinal ;i de colon

Informa\ia zilei 7Miercuri 4 ianuarie 2012 Mama ;i copilul

Schema vaccinurilor la bebelu;i ;i copii

Vaccinarea bebelu;ului `nprimul an de via\[, dar ;i peparcursul dezvolt[rii lui estede o importan\[ major[ pen-tru s[n[tatea ;i via\a lui.

Vaccinurile determin[ produce-rea de anticorpi care ̀ l vor proteja deboal[, iar `n cazul fetelor vor proteja;i copiii acestora c]nd vor fi la r]ndullor mame. Vaccinurile protejeaz[ co-pilul de o serie de boli infec\ioase po-ten\ial grave. Conform datelor sta-tistice ̀ n prezent difteria ;i poliomie-lita sunt aproape eradicate, iar rujeola;i tusea convulsiv[ apar rareori. ~ns[at]t timp c]t exist[ pericolul de`mboln[vire, copiii trebuie vaccina\ila timp. ~n Rom]nia, vaccinarea co-piilor este garantat[ gratuit, `ns[p[rin\ii trebuie s[ ;tie c[ ei sunt ceicare administreaz[ drepturile copiilorlor.

Vaccinurile obligatorii conformprogramului na\ional de imunizaresunt urm[toarele<BCG, HEPATITAB – (HEP B), DTP (difterie, tetanos,pertusis), Poliomielit[ – (VPI), HAE-MOFHILUS INFLUENZE TIP B –(HIB), ROR(rujeol[, rubeol[, ore-

ion). De asemenea sunt recomandatevaccinurile pentru urm[toarele tipuride afec\iuni< gastroenteritele cu ro-tavirus, boli pneumococice invazive(pneumonie, meningit[, etc.), vari-cela, zona zoster ;i hepatita A.

Hepatita A este o boal[infec\ioas[ a ficatului care se trans-

mite pe cale alimentar[ (boala mâi-nilor murdare).

Hepatita B este o boal[infec\ioas[ a ficatului care în timppoate duce la complica\ii grave pre-cum ciroza sau cancer hepatic.Aceast[ boal[ se transmite prin sânge,pe cale sexual[ sau prin instrumentarmedical nesterilizat.

Rujeola, rubeola,oreionul sau difteriasunt boli grave care setransmit prin aer cumare u;urin\[. Copilulse poate îmboln[vi înspecial în locurile aglo-merate< în parc, lagr[dini\[, la ;coal[, înmijloacele de transportîn comun. Este deajuns s[ se joace cu uncopil infectat pentru ase îmboln[vi la rânduls[u. Infec\ia cu rotavi-rus este cea mai frec-vent[ cauz[ de diaree sever[, v[rs[turi;i febr[ la sugari. Aceast[ infec\ie ser[spânde;te u;or, chiar dac[ sunt res-pectate regulile de igien[. Teoretic,pân[ la vârsta de 5 ani, to\i copiii faco infec\ie cu rotavirus.

Vaccinarea împotriva bolilorpneumococice. Bolile pneumococicese împart în 2 categorii< boli grave(uneori letale), dar mai rare (pneu-monia, meningita, bacteriemia, sep-ticemia) ;i boli mai pu\in grave, darmai des întâlnite (otita medie, sinu-zita).

Creativitatea la copii ;i importan\a dezvolt[rii acesteia

Ce este creativitatea?Creativitatea ar putea fi defi-nit[ ca actul de a transformaidei noi, imaginare în realita-te. De ce este creativitatea im-portant[? Pentru c[ pune învaloare talentul ;i inteligen\a;i astfel ajut[ la solu\ionareaproblemelor de orice fel.

A;adar, contrar p[rerilor caresus\in c[ creativitatea se”mo;tene;te” pe cale genetic[, totulporne;te de la imagina\ie. Cu altecuvinte, copilul trebuie stimulat ;iajutat s[-;i dezvolte imagina\ia.

Activit[\i care dezvolt[creativitatea

În acest sens speciali;tii reco-mand[ practicarea jocurilor de aso-ciere a imaginilor cu cuvinte. Deasemenea recunoa;terea locurilor

pe unde a fost într-o excursie dinvederea fotografiilor sunt ajut[toareîn dezvoltarea inteligen\ei vizual-

spa\iale. Copilul trebuie s[ picteze,s[ coloreze, s[ deseneze, s[ copiezeimagini deja desenate sau obiectereale, îndrumat pu\in înspre forme,umbre, dimensiuni ;i raporturi di-mensionale. Colajul, puzzle-ul ;imodelajul sunt de asemenea acti-vit[\i constructive.

Dezvoltarea inteligen\ei logico-material[ este important[ în apro-ximarea cantitativ[ a lucrurilor, atimpului, a banilor ;i a altor resurse.Creativitatea ce deriv[ din aceast[inteligen\[ este cea care îl ajut[ maitârziu s[ ia deciziile corecte, apro-ximând urm[rile deciziilor sale, s[creeze noi forme de dezvoltare înprincipii deja date, cum sunt celelegale ;i a;a mai departe. Copiii potface probleme de logic[, exist[ cu-legeri speciale pentru dezvoltareaacestei laturi, se pot juca cu nume-rele, pot face socoteli al[turi dep[rin\i (când înva\[ opera\iile ma-tematice), pot fi solicita\i la identi-ficarea pre\urilor la cump[r[turi,

pot fi ruga\i s[ ajute în buc[t[rie cuingredientele ;i cantit[\ile, etc.

Jocurile de rol

Jocurile de rol, de interpretaredezvolt[ mult creativitatea interper-sonal[ a copiilor, felul în care ace;tiapot alege s[ se manifeste fa\[ de cei-lal\i. De asemenea introspec\ia, în-treb[rile adresate de p[rin\i copiilorcu privire la pl[cerile lor, la motivelepe care le-au avut în diversele alegeriîi determin[ pe micu\i s[ se desco-pere mai u;or, apoi s[ creeze noimetode de autodezvoltare. Fiecarecopil este tentat s[ joace un rol ;i separe c[ în topul preferin\elor se si-tueaz[ adesea cel al p[rin\ilor.

E adev[rat c[ toate acestea ne-cesit[ timp ;i r[bdare dar metodeledescrise mai sus vor transformaprocesul de dezvoltare al creativit[\iicopiilor într-un joc pl[cut ;i stimu-lant pentru întreaga familie.

Adriana G.

Vârsta recomandat[ Vaccin Comentarii Primele 24 de

ore HEP B În maternitate

2-7 zile BCG 2 luni DTP-VPI-HIB, HEP B Simultan 4 luni DTP-VPI-HIB Simultan

6 LUNI DTP-VPI-HIB,HEP B Simultan 12 luni DTP-VPI-HIB, ROR Simultan 4 ani DTP 7 ani ROR Campanii ;colare 9ani VPI Campanii ;colare 12ani HPV Acordul p[rin\ilor 14 ani DTP Campanii ;colare

Vaccin[rile incluse în programul na\ional de imunizare

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

8 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 4 ianuarie 2012 Vedete

Molly Sims ;i secretele ei pentru a ar[ta bine ;i a te sim\i minunat

Model, actri\[, designer debijuterii ;i mai nou gazda emi-siunii-concurs “Project Acces-sory”, Molly Sims ̀ mp[rt[;e;tecele 10 ponturi simple care oajut[ s[ se men\in[ `n form[,s[ fie motivat[ ;i s[ arate fa-bulos la cei 38 de ani ai s[i.

Multe vedete super-zvelte selaud[ mai tot timpul c[ m[n]nc[orice ;i nu se `ngra;[. Molly cu si-guran\[ nu este una dintre ele.“Acest trup nu este a;a de la natur[.Trebuie s[ fac mi;care 60-90 de mi-nute cel pu\in de 5 ori pes[pt[m]n[ ;i s[ m[ \in de un meniubogat `n fibre dar s[rac `n calorii.”Dar nici aceast[ pornire spre unstil de via\[ s[n[tos nu a existat`ntotdeauna. P]n[ acum c]\iva ani,rutina ei de fitness era aproape ine-xistent[, iar filosofia legat[ de dieteera “Mai pu\in ̀ nseamn[ mai mult”.

S[tul[ de constantele fluctua\iiale greut[\ii ei, Molly a luat ohot[r]re care i-a schimbat completvia\a. “Am vrut s[ fiu consecvent[`n antrenamentele mele, a;a c[ m-am angajat s[ fac mi;care 30 de zilef[r[ `ntrerupere, indiferent de cese `nt]mpla. Timp de o or[ `n fie-care zi am f[cut ceva – fie pe apa-ratul eliptic, fie pe banda de aler-gare, iar dac[ cineva m-a chematla sal[ - spinning, box, yoga, oricear fi – am acceptat. Spre sf]r;itullunii m-am sim\it at]t de bine ̀ nc]tam continuat. N-am vrut s[ pierdacel av]nt.”

Acel plan de 30 de zile este doaruna din strategiile eficiente ale ma-nechinei originare din sudul Sta-telor Unite. ~ntr-un interviu pentrupublica\ia “Shape”, ea ne ̀ ndeamn[s[ ̀ ncerc[m una – sau toate strate-giile ei – pentru a `ncepe s[ tr[imbine, s[ ar[t[m bine ;i s[ ne sim\imminunat!

Mituie;te-teCare este cel mai mare obstacol

pentru a te men\ine ̀ n form[? Pen-tru majoritatea oamenilor - moti-va\ia, este de p[rere Molly. Astfel,ea ;i-a creat un plan “mercenar”dar sigur pentru a nu c[lca str]mb.:i-a fixat un obiectiv s[pt[m]nal,ca de exemplu “M[ voi trezi `n fie-care diminea\[ la 6<30 pentru a facemi;care.” “Apoi, dup[ ce m[ \in deacel lucru toat[ s[pt[m]na, ̀ mi oferceva ce-mi doresc foarte mult, cade exemplu o geant[ nou[ sau o

pies[ de bijuterie dup[ carer]vnesc.”

Interzis la p]ine~n restaurante este inevitabil –

te a;ezi la mas[ ;i e;ti `nt]mpinatde un co; plin cu carbohidra\i de-licio;i. Solu\ia lui Molly? Co-mand[-\i imediat o salat[ de legu-me. “Nu-mi pas[ dac[ sunt nepo-liticoas[ fa\[ de ceilal\i de la mas[.Pur ;i simplu o fac. Apoi nu mai

sunt tentat[ s[ m[ `nfrupt dinp]ine.” ~n loc de paste f[inoase ale-ge spaghete din dovleac> popcornul`nlocuie;te-l cu ro;ii, sucurile die-tetice cu ap[ mineral[ la careadaugi pu\in[ zeam[ de grefuit saumeri;oare. Pr[jiturile cu ciocolat[pot fi ̀ nlocuite cu o can[ de cioco-lat[ cald[ cu con\inut sc[zut de ca-lorii> `nghe\ata asortat[ cu iaurt`nghe\at la care adaugi caramele decalciu t[iate, iar ̀ n loc de p]ine alb[

alege felii crocante `mbog[\ite cufibre.

Cu dou[ s[pt[m]ni `nainte denunta ei cu produc[torul de filmeScott Stuber (ce a avut loc lasf]r;itul lunii septembrie), Molly;i-a dat seama c[ trebuia s[sl[beasc[ pu\in. Mai `nt]i arenun\at la sare ;i aproape toategr[simile, chiar ;i la cele s[n[toasedin avocado, ;i a sc[zut aportul zil-nic de carbohidra\i. „Apoi, cu os[pt[m]n[ `nainte de marele eve-

niment am renun\at la alcool ;i so-sul de soia, m[rind aportul de ap[.~n ziua cea mare rochia mi-a venitperfect ;i m-am sim\it fantastic.”

Exfoliaz[-teRe\eta secret[ a lui Molly pen-

tru o piele str[lucitoare este exfo-lierea uscat[. “Nu m[ ur]\i pentruc[ v[ sugerez asta, deoarece la ̀ nce-put e mai dureros, dar `nainte de aintra la du; folosesc o lufa sau o

perie pentru a-mi exfolia pielea.Nu exist[ nicio metod[ mai bun[pentru a-\i pune s]ngele `ncircula\ie ;i care s[ te ajute ;i cu ce-lulita.” “Mama a insistat tot timpulca ;i tata s[ fac[ mi;care. I-a spusfoarte clar «Dac[ eu am s[ fac ;i tuvei face la fel». :i sunt de acord cuea!” Molly spune c[ a avut cea maigroaznic[ ceart[ cu so\ul ei c]ndacesta a fost prea ocupat s[ fac[mi;care. „Am fost foarte sup[rat[,dar ;tiu c[ trebuie s[ se men\in[

activ.” Acum, cei doi `;i coordo-neaz[ timpul pentru a face fitness`mpreun[, fapt care-i ajut[ peam]ndoi s[ fie motiva\i.

I-a pl[cut `ntotdeauna s[g[teasc[, dar dup[ ce s-a c[s[torit;i-a dorit s[ se specializeze. A;a c[`mpreun[ cu c]teva prietene, a an-gajat un buc[tar care le-a dat lec\iide g[tit. „Acum ;tiu s[ fac un sosde ro;ii a;a cum trebuie, chiftelede curcan servite al[turi de spa-ghete de dovleac, sup[ de dovleac,

broccoli ;i varz[ de Bruxelles lagr[tar. A fost o experien\[ distrac-tiv[ ;i am `nv[\at s[ g[tim omul\ime de re\ete simple ;is[n[toase bune `n orice ocazie.”

Fii ;ic `ntr-un mod clasicMolly ne sf[tuie;te s[ avem `n

garderoba noastr[ c]teva piese caresunt tot timpul la mod[, la care s[ad[ug[m pu\in stil cu ni;te acce-sorii bine alese. „Piesele mele debaz[ sunt o pereche frumoas[ depantaloni negri, un palton u;or, opereche superb[ de pantofi negricu tocuri ;i un cardigan negru. Toa-te celelalte elemente sunt ca sosulde pe `nghe\ata mea fashion.” Pen-tru un look f[r[ v]rst[, ea adaug[un ;ir de perle. „A; putea s[ fiu ;iboho-;ic cu c]teva r]nduri dem[rgele ;i cristale sau s[ aleg un stilrock’n’roll cu ni;te piese metalice.”

Fii pe aceea;i und[ cu trupul t[u

Ascult[-\i `ntotdeauna trupulpentru c[ reac\ia la diferite alimen-te se poate schimba cu timpul.„~ntreab[-te cum te sim\i dup[ cem[n]nci anumite feluri. Dac[mergi la baie de fiecare dat[ c]ndm[n]nci paste, s-ar putea s[ ai in-toleran\[ la gluten, fapt ce ar puteajustifica cre;terea `n greutate.”

Transpir[N-ai timp pentru o ;edin\[

`ntreag[ de fitness? Chiar ;i 15 mi-nute de activitate intens[ ̀ \i va facebine. „Fie c[ e vorba de banda dealergare sau un set de exerci\ii pen-tru partea de sus a corpului, trebuies[-\i pui inima `n mi;care.” Pentruun plus de transpira\ie, Molly d[drumul la ̀ nc[lzire ̀ n ̀ nc[perea ̀ ncare face mi;care.

Molly `n cuvintele ei„M]ncarea la care nu voi re-

nun\a niciodat[ este pr[jitura „RedVelvet” f[cut[ de mama (;i mai alesla crema de br]nz[). Cea mai inte-ligent[ schimbare legat[ de s[n[ta-te pe care am f[cut-o este supli-mentarea aportului de fibre ̀ n dietamea. Ceea ce m[ exaspereaz[ estedezordinea. Dac[ a; putea alegeorice carier[, mi-a; dori s[ fiu des-igner de interior. Trucul meu defrumuse\e este somnul - prieteniir]d de mine pentru c[ pot a\ipioriunde. Mama mi-a spus `ntot-deauna s[ fiu recunosc[toare ;igra\ioas[.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 4 ianuarie 2012 Diet[

Scap[ de kilogrameleacumulate de s[rb[tori

S[rb[torile de iarn[ s-au`ncheiat ;i a sosit momentuls[ sc[p[m de surplusul degr[sime care ;i-a f[cut loc;orpe corpul nostru.

Nu e o treab[ deloc u;oar[ s[pierdem c]teva kilograme, dar nicinu trebuie s[ l[s[m s[ treac[ preamult timp fiindc[ depozitul degr[sime devine mult mai stabil ;igreu de pierdut.

Dup[ s[rb[tori suntem de re-gul[ relaxate, mesele copioase ;isomnul s[n[tos l[s]nd c]teva urme.Trebuie s[ ne g]ndim prima dat[ larevenirea treptat[ la regimul ali-mentar pe care l-am avut ̀ nainte des[rb[tori, deci `nainte de Cr[ciun.

S[ revenim la regimul alimentar obi;nuit

Alimentele grase nu au stat de-parte de farfurie ;i prin urmare sereg[sesc c]nd ne urc[m pe c]ntar.Aceste bombe calorice trebuie ̀ nlo-cuite cu multe, multe fructe ;i legu-me proaspete. Consumate ̀ n starealor natural[ ne ofer[ din plin un sur-

plus de energie ;i ne ajut[ chiar s[sl[bim. A;adar, pe prima treapt[ apodiumului vom pune fructele ;ilegumele. Acestea sunt de fapt ve-detele unei alimenta\ii s[n[toase.Vom evita alimente cu un con\inutridicat de gr[simi fiindc[ risc[m s[ne `ngr[;[m foarte tare.

Pe;te ;i pui

Nu vom s[ri nici peste exerci\iilefizice. Dac[ nu ie;im la antrenamen-te la sal[ putem cel pu\in s[ ne

plimb[m, s[ mergem c]t mai multpe jos. Dac[ de s[rb[tori am con-sumat ̀ n exces b[uturi carbogazoa-se putem acum s[ uit[m de ele. Vomrenun\a cel pu\in pentru o perioad[la sucurile dulci care ;tim noi preabine c[ sunt pline de calorii ;i vomalege mult[ ap[ sau ceaiuri ne`ndul-cite. De asemenea, `n aceast[ pe-rioad[ nu e bine s[ m]nc[m mult[carne, iar dac[ nu putem nicicumrenun\a la ea vom alege pe;tele ;ipuiul.

Ioana V.

Coapse sub\iri printr-un regim alimentar s[n[tos

~n cele ce urmeaz[ ve\i pu-tea descoperi c]teva trucuricare s[ v[ ajute s[ sc[pa\i degr[simea de pe coapse.

Sub\ierea coapselor nu este unlucru simplu ;i s[ sc[p[m de pegr[simea de pe coapse, abdomen,bra\e sau fese este de cele mai mul-te ori foarte dificil. Totu;i, s[ nuuit[m c[ nu e imposibil.

Trebuie s[ ;tim c[ dietele dras-tice nu fac absolut nimic bun cor-pului nostru, ci dimpotriv[ ele sesoldeaz[ `n cele din urm[ cu unexces. Prin `nfometare nu putemsl[bi unde dorim.

Ce m]nc[m?

~n primul r]nd trebuie s[ fimatente la ce m]nc[m ;i la ce bem.Consumul de alcool poate s[ ne

creeze o mul\ime de probleme, datfiind faptul c[ licoarea are uncon\inut ridicat de calorii. La ca-pitolul m]ncare problema st[ `nfelul urm[tor< uit[m de alimentelegrase ;i alegem ceva u;or de dige-rat. ~n acest sens limit[m consu-mul de carbohidra\i procesa\i pebaz[ de zah[r sau f[in[, renun\[mla dulciuri, la produse industriale.Vom alege legume, fructe,semin\e, toate consumate ̀ n por\iimici.

Mi;care ;i masaj

Pe l]ng[ m]ncare e recoman-dat sportul. Ne poate ajuta foartemult s[ sc[p[m de gr[simea de pecoapse ;i masajul. Masajul antice-lulitic diminueaz[ gr[simea de pecoapse prin reactivarea circula\ieisanguine.

Theodora Pop

Apa ajut[ stomaculs[ proceseze

m]ncareaConsumul de ap[ este impor-

tant nu numai `n timpul verii, ci`n orice sezon. Speciali;tii suntde p[rere c[ o persoan[ ar trebuis[ bea cel pu\in doi litri de ap[pe zi, pierz]nd un litru prin res-pira\ie ;i transpira\ie.

Dac[ nu pute\i nicicum beacei doi litri de ap[, `i pute\i luadin anumite alimente sau din alteb[uturi. Apa e de mare ajutorpentru eliminarea toxinelor dinorganism. Ea ajut[ stomacul s[proceseze mai repede m]ncarea;i ne ofer[ ;i o senza\ie de sa\ie-tate care conduce automat lapierderea kilogramelor `n plus.S[ nu uit[m c[ apa nu con\inecalorii, spre deosebire de alteb[uturi.

O mare parte din necesarulzilnic de ap[ se poate ob\ine dinlegume ;i din fructe. Speciali;tiisunt de p[rere c[ trebuie s[ bemun pahar de ap[ la fiecare mas[;i c]te unul `ntre mese ;i s[m[rim consumul de lichide `ncazul `n care facem sport.

Th. V.

Semne c[ ai probleme cu digestia

E posibil ca `n aceast[ pe-rioad[ de dup[ s[rb[torile deiarn[, zile `n care suntem `nc[tenta\i de m]ncarea ce a mair[mas prin frigider, s[ ne con-frunt[m cu probleme de digestie.O digestie dificil[ are semnele ei<arsuri la stomac, balonare,grea\[, exces de gaze sau chiardureri abdominale.

Pentru a evita aceste st[ri tre-buie s[ st[m departe de tutun,alcool, de m]ncare pr[jit[, dem]ncare gras[, de dulciuri ;i s[s[rim peste cin[. Se vor evita me-sele copioase ;i nu se vor consu-ma lichide `n timp ce m]nc[m.Sunt recomandate ceaiurile demu;e\el, anason, ment[ saughimbir ;i fructele ce au un rolimportant `n u;urarea digestiei,cum e kiwi-ul sau ananasul.

Atunci c]nd avem indigestieputem mesteca gum[, ce stimu-leaz[ produc\ia de saliv[ ce arerolul de a reduce aciditatea dinstomac. Putem totodat[ optapentru ceai de ghimbir, tot ̀ n ca-zul `n care sim\im arsuri `n sto-mac.

Ioana P.

10 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Sport

Dansul ne dezvolt[ armoniosmu;chii ;i corpul

Dac[ nu e;ti hot[r]t s[`ncepi ;edin\ele de fitness,poate c[ ar trebui s[ optezipentru un curs de dans, ceamai nou[ metod[ de`ntre\inere fizic[. Stilurile ce-le mai indicate sunt cele caresolicit[, cu preponderen\[,mu;chii abdominali.

Dansul reprezint[ o alt[ form[de ̀ ntre\inere fizic[, pe care cei maimul\i antrenori de fitness o reco-mand[ fie `nainte de `nceperea;edin\elor de sal[, fie `n timpul lor,pentru o mai bun[ relaxare.

Stilul orientalCei mai multi antrenori de fit-

ness recomand[ celor care vor s[ ̀ ;i`ntre\in[ fizicul ;edin\ele de dansoriental. Stilul solicit[ mu;chii ab-dominali ;i fesieri cu prec[dere.Acest stil de dans este recomandatpersoanelor care vor un abdomenplat ;i un corp lipsit de celulit[.Practicat cu regularitate, stiluloriental de dans poate fi un bun`nceput pentru ̀ nceperea ;edin\elorde aerobic.

BaletulBaletul nu este indicat numai

copiiilor, ci ;i adul\ilor care vor s[`;i construiasc[ un trup sub\ire ;igra\ios. Este un stil de dans care so-licit[ to\i mu;chii organismului ;idezvolt[ elasticitatea corporal[.Foarte mul\i atle\i iau lec\ii de baletpentru a avea reflexe mai bune ;i de

a-;i coordona mai bine fiecaremi;care a corpului. Mu;chii picioa-relor, ai bra\elor, abdomenului ;i ceifesieri sunt cei mai solicita\i ̀ n tim-pul orelor de balet.

Pozi\ia acestor dansatori esteuna elegant[, iar orice persoan[ dor-nic[ de un fizic armonios nu trebuies[ ocoleasc[ s[lile de balet.

Dansul africanAcest stil de dans este indicat

persoanelor care vor s[ `;i dezvoltemai bine calit[\ile ritmice. Un truparmonios este ;i unul care are unanumit ritm, iar dac[ acesta nuexist[ el se poate construi. Stilul dedans african const[ `ntr-o mi;carecontinu[, `n care sunt solicita\i celmai mult mu;chii bra\elor ;i ai pi-cioarelor.

Dansuri de societateLec\iile de dansuri de societate

pot fi benefice pentru persoanelecare nu pot lucra `n echip[. Ele sepot practica ;i individual ;i sunt per-fecte pentru ̀ nv[\area tehnicilor de`nc[lzire corporal[ ;i elasticitate. To-todat[, dansurile de societate dauun tonus bun, sunt energice ;i potfi practicate la orice v]rst[. Kilogra-mele ̀ n plus dispar dup[ doar c]teva;edin\e, `n care toate clasele demu;chi sunt lucrate.

Dansul este considerat o nou[tendin\[ a fitness-ului. Antrenorii`l recomand[ persoanelor care aurutina s[lii de gimnastic[, pentrurelaxare ;i `ncep[torilor pentru a-imotiva `n alegerea lor.

Cel mai u;or mod de a temen\ine ̀ n form[ este cu aju-torul sportului.

Vei avea parte de mu;chi binedefini\i, de un tonus mai bun ;i po\isc[pa ;i de c]teva kilograme. Afl[c]te calorii arzi ̀ n func\ie de sportulpe care `l practici.

JoggingJoggingul este unul dintre spor-

turile cel mai des practicate. 30 deminute de jogging ̀ nseamn[ aproa-pe 450 de calorii pierdute. Pentru areu;i `ns[ s[ scapi de aceste caloriitrebuie ca alergatul s[ fie constant,`ntr-un ritm sus\inut. Totodat[, jog-gingul este un excelent exerci\iu car-dio ;i ajut[ la buna func\ionare aorganismului, ajut]nd pl[m]nii ;iinima ;i ̀ nt[rind sistemul imunitar.

~not~notul te poate ajuta s[ arzi ̀ ntre

350 ;i 700 kcal `n circa o or[, `nfunc\ie de greutatea ta, rapiditatea

;i intensitatea cu care ̀ no\i. Dac[ ai`ntre 65 ;i 70 kg, de exemplu, o orade `not liber, rapid, te va ajuta s[arzi cam 704 kcal. Chiar ;i o simpl[b[l[ceala poate fi eficient[, at]tatimp c]t dai din m]ini ;i din picioa-re.

AlpinismAlpinismul este ;i el un sport

care te scap[ de c]teva sute de calo-

rii. 30 de minute de urcat pe muntete scap[ de 370 de calorii. Mai mult,acest tip de sport ajut[ la cre;terearezisten\ei la efort ;i reprezint[ ;i ometod[ foarte bun[ de relaxare.

Tenis  de c]mpTenisul te poate ajuta s[ pierzi

p]n[ la 272 de calorii `n 30 de mi-nute. Nici m[car nu ai nevoie de unpartener, po\i folosi un perete pe

post de al doilea juc[tor. ~ncearc[s[ stai la o distan\[ de cel pu\in treimetri ;i nu renun\a la aceast[ acti-vitate dec]t dup[ 50 - 100 de lovi-turi.

PatinajPatinajul artistic este unul dintre

cele mai gra\ioase sporturi de iarn[.For\a fizic[ se `mbin[ cu arta, con-curen\ii par a fi desprin;i dintr-opoveste magic[, iar corpul lor estesculptat. Ei bine, patinajul nu estedoar un sport frumos, ci ;i foartesolicitant. ~ntr-o jum[tate de or[ sepierd circa 300 de calorii. ~n plus,patinajul ofera un antrenament ex-celent pentru coapse ;i fese.

JudoEste unul dintre cele mai solici-

tante sporturi. ~n func\ie de dificul-tatea antrenamentului, acest tip desport te poate ajuta s[ pierzi p]n[ la600 de calorii ̀ n 30 de minunte. To-todat[, este excelent pentru muscu-latur[ ajut]nd la tonifierea ̀ ntregu-lui corp.

Caloriile arse difer[ de tipurile de sport

Informa\ia zilei 13Miercuri 4 ianuarie 2012 Fitness

Kerekes Emoke v[ invit[ la Yoga `n exerci\ii combinate

Iat[ c[ am ajuns cu bine `n2012. Echipa Fitland le transmi-te tuturor cititorilor Suplimen-tului “S[n[tate & Frumuse\e” unAn Nou Fericit `n care s[ se bu-cure din plin de s[n[tate cu aju-torul exerci\iilor fizice.

A;adar, sunte\i invita\i s[ trece\ipragul Centrului de aerobic Fitland

`n Satu Mare, strada R]ndunelelornr. 3. Antrenoarea Kerekes Emokene propune s[ p[;im cu dreptul `n2012 ;i s[ d[m startul unui set deexerci\ii combinate Yoga. 1. St]nd fandat cu piciorul drept`nainte, bra\ele sus (imaginea 1).Aplec[m trunchiul ;i ducem bra\elejos (imaginea 2). Facem exerci\iul;i pe partea cealalt[ a corpului. 2. St]nd, genunchii `ndoi\i, trun-

chiul aplecat, bra\ele l]ng[ trunchi(imaginea 3). Ridic[m bra\ele l]ng[urechi (imaginea 4). Revenim `npozi\ia ini\ial[ ;i repet[m exerci\iulde 24 de ori. 3. A;ezat apropiat cu picioarele`ntinse, bra\ele l]ng[ trunchi (im-aginea 5). Ridic[m bra\ele (imagi-nea 6). Revenim `n pozi\ia ini\ial[;i repet[m exerci\iul de 16 ori.4. St]nd pe genunchiul st]ng, picio-

rul drept ̀ ntins lateral, bra\ele ̀ ntin-se lateral (imaginea 7). Ridic[m pi-ciorul drept (imaginea 8) de 10 ori.Facem la fel ;i pe partea cealalt[. 5. Culcat dorsal, picioarele ridicate`n pozi\ia vertical[, punem m]inilela spate deasupra ;oldurilor (imagi-nea 9). L[s[m picioarele jos (imagi-nea 10). Revenim ̀ n pozi\ia ini\ial[;i repet[m exerci\iul de 16 ori.

Ioana Pop Vladimirescu

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

12 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Stil

C]teva considera\ii generaledespre tendin\ele modei `n 2012

Reinventarea, re`ntineri-rea ;i explorarea trebuiemarcate `n moda urm[toru-lui an, av]nd darul de a neredefini via\a ;i a ne exprimaindividualitatea.

Toate acestea au scopul de arelua ni;te orient[ri care ne-aumarcat cu c]t[va vreme ̀ n urm[,ce-i drept sub diferite sloganuri.

Joac[, evadare, lips[ deconven\ionalism, cuvinte-le de ordine `n 2012

Nu trebuie s[ intr[m `n pa-nic[ atunci c]nd auzim despreidei ce se reiau, mai mult sau maipu\in diferit, `n fiecare an. 2012,timpul unui nou limbaj ;i ex-prim[ri, specifice viitoarei gene-ra\ii ? Am mai trecut prin `mbi-narea unor particularit[\i multi-culturale, prin revigorarea unorcurente ;i accesorii suger]ndcumva revolta ;i l ipsa deconven\ionalism, precum ;i prinfebra de a oglindi statutul decet[\ean universal al lumii.

De;i ni se promite c[ modaanului 2012 va l[sa trecutul `nurm[, acolo unde `i este locul,conceptele acesteia pot fi rezu-mate `n cuvintele joac[, evadare,explorare ;i str[lucire.

Criza ne face s[ cheltuim ;i

s[ risipim mai pu\in, iar lucrulacesta se reflect[ ̀ n lumea modeiprin reciclare ;i reutilizare.Din aceast[ perspectiv[ se `ntre-vede refolosirea nasturilor, cor-doanelor, macrameurilor, mode-lelor de ̀ mbrac[minte apel]nd lao diversitate a culorilor ;i textu-rilor de genul "peticelor" , ore`ntoarcere la croitoria manual[,

la haine ori accesorii cro;etatesau tricotate.

~n acest fel, noul an pare a fio perioad[ a contrastelor ;i alter-nativelor, ̀ n care nu ni se servescni;te cli;ee riguroase,permi\]ndu-ni-se mai multe ale-

geri, o diversitate de stiluri ;iadapt[ri specifice propriei noas-tre personalit[\i sau stilului nos-tru individual.

Despre culori

Culorile au, desigur, un rolimportant ̀ n noul curent fashion,`ndrept]ndu-se spre tonalit[\iputernice, bogate, calde ;i pozi-tive. Este vorba despre o str[lu-cire particular[ care provine nunumai din cromatic[, ci ;i dinnuan\ele metalice, argintii sau au-rii.

Texturi ;i materiale

|es[turile ;i materialele tex-tile exprim[ un interes c[tre crea-rea unor efecte de suprafa\[ de omare diversitate, materializate ̀ ntexturi, aspecte difuze ;i un co-lorit multiplu realizat prin fu-ziuni, ̀ mbin[ri ;i ajust[ri croma-tice. Este vremea s[ ie;im `n evi-den\[ ;i s[ fim expresive, princombina\ii c]t mai originale.

Fibrele par a juca un rolesen\ial, f[r[ ̀ ns[ a fi integrate ̀ nmodele complicate. Extindereasubtil[ a mohairului, somptuozi-tatea m[t[sii ;i sclipirea textilelormetalice sunt numai c]teva dinalegerile oportune specifice mo-dei anului 2012.

V. S.

Acesta este unul dintre noileconcepte `n materie de mod[ ;iaccesorii ale anului 2012< e;arfa-colier! Pentru ca tu s[ fii mereuaccesorizat[, elegant[, modern[;i sofisticat[ `n \inuta de zi cu zi.

V[ propunem s[ folosi\i ex-travagan\a acestei tendin\e `navantajul propriu. E;arfa-coliercu tent[ glamour, ̀ mbr[cat[ ̀ ntr-o plas[ fin[ aurie, opulent[ ;i ex-centric[, sus\inut[ ̀ n inele argin-tii fin cizelate se `mplete;te `ntr-un design sofisticat cu zeci del[n\i;oare delicate.

Reinventarea conceptual[ a

e;arfei, ca ;i un colier spectacu-los, func\ional ;i elegant, sofisti-cat , feminin, unic ;ineconven\ional, u;or adaptabil\inutei de exterior, marcheaz[ unmoment de cotitur[ ̀ n tendin\elefashion. E;arfa-colier `mbrac[minunat g]tul ;i `;i dezv[luiemagistral medalioanele, u;oropulente, pe decolteu. Se poatepurta de asemenea pe clasica ro-chie neagr[ sau `mpreun[ cu ta-iorul de birou pe care le va ridicala rang de \ inute ce vor f ineap[rat remarcate.

V. S.

E;arfa colier sau un accesoriu care nu trebuie s[ v[ lipseasc[ `n noul an

Informa\ia zilei 15Miercuri 4 ianuarie 2012 Carier[

Cum s[-\i gestionezi banii pe 2012

Cu to\ii ne preg[tim pentruacest nou an, 2012, ne facemplanuri, `ncerc[m s[ neg]ndim cum s[ economisimbanii, s[ nu-i irosim degeaba.

Sunt c]teva aspecte care te potajuta s[ tr[ie;ti mai bine, s[ faci fa\[prognozelor economice care nuanun\[ deloc o schimbare `n bine aclimatului economic. ~n acest num[r`\i prezent[m c]teva sfaturi care tevor ajuta s[ economise;ti mii de lei.Ace;ti bani economisi\i pot face di-feren\a dintre un trai decent ;i unulla limita subzisten\ei.

Nu-\i mai `ncerca ;ansa la Loto

Visul oric[rui rom]n este s[ c];ti-ge potul cel mai mare la 6/49. Ce nu;tim este c]t cheltuim pe biletele loto.De exemplu, `n SUA, americanii aucheltuit 58 miliarde de dolari pe bi-letele la loterie, ceea ce ar veni apro-ximativ 200 de dolari de fiecare per-soan[. :ansele de c];tig la loto suntde 1 la 195 de milioane, astfel g]ndi\i-v[ ce ;ans[ ave\i, ;i c]t va trece p]n[s[ ajunge\i miliardari. Acea sum[ opute\i economisi sau de ce nu investi.Dac[ economisi\i 45 lei pe s[pt[m]n[timp de 30 de ani, cu un c];tig de 6%pe an, banii la loto s-ar putea trans-

forma `ntr-un c];tig de aproximativ30.000 lei.

~n cazul `n care `\i cumperi unprodus c]t de c]t mai costisitor, ar fibine s[ nu optezi pentru o garan\ieextis[, deoarece rareori se dovede;tea fi benefic[. S-ar putea ca aceast[ ga-ran\ie s[ te coste mai mult dec]t dac[\i-ai repara singur produsul. Este bines[ fii atent la scrisul mic din josul pa-ginii sau dac[ garan\ia este scris[ ̀ ntr-o limb[ str[in[< s-ar putea ca acolos[ fie trecut ceva care `\i va anula ce-rerea de reparare sau ̀ nlocuire a pro-dusului aflat `n perioada de garan\ieextins[. Speciali;tii recomand[ acestlucru, garan\ia extins[ este inutil[.

Scap[ de produsele de cur[\at

Produsele de cur[\at poart[ o`mbr[c[minte deosebit de frumoas[,;i sunt promovate excelent. Marke-tingul din spatele lor este excelent.Po\i economisi o gr[mad[ de banidac[ ̀ \i creezi propriile alternative fo-losindu-te de produse precum o\et,amoniac, bicarbonat ;i ap[. ~\i oferim;i un exemplu, un produs deosebit sepoate ob\ine pentru ;tersul geamu-rilor dintr-un “cocktail” de o\et, alcoolmedicinal ;i ap[. Am sc[pat de pe-rioada aceea c]nd duceam co;ul degunoi cu g[leata, pe care o aduceam

`napoi. S-au extins sacii de gunoi caresunt considera\i un element de baz[`n orice cas[. Nu merit[ cheltui\i baniipe ace;tia. Preferabil ar fi s[ utiliza\ipungile ̀ n care a\i adus cump[r[turile;i, rareori, ve\i mai avea nevoie s[scoate\i bani din portofel pentru saciide plastic.

O crem[ cu factor de protec\iede 80 nu te va ajuta at]t de mult ̀ nc]ts[ merite s[ pl[te;ti bani ̀ n plus. Maig]nde;te-te o dat[. Exper\ii spun c[nu merit[ s[ pl[te;ti `n plus pentruun factor de protec\ie mai mare de45. De altfel nu exist[ nici o dovad[c[ o valoare mai ridicat[ de 50 aducevreun plus de beneficiu. ~n acest caz,de ce s[ arunci banii pe fereastr[, maiales c[ diferen\a poate fi de c]tevazeci de lei?

E timpul s[ renun\i la \ig[ri

Dac[ te-a prins noul an al[turide acest viciu, fumatul, ar fi bine s[fii ra\ional, s[ te g]nde;ti c[ un pachetde \ig[ri pe zi ̀ \i ia din salariu 330 delei. Av]nd ̀ n vedere c];tigurile proas-te din Rom]nia, presupun c[ aceast[sum[ reprezint[ un procentaj destulde mare din salariul t[u. Unde maipunem c[ `n urma fumatului nur[m]i cu nimic, ̀ n plus, unii oamenispun c[ ar distruge s[n[tatea.

Ionu\ Bl[jean

Trucuri care te ajut[ s[-\i p[strezi slujbaAfl[ c]teva trucuri care te

vor ajuta s[ nu te numeriprintre cei scri;i pe lista ne-agr[, cu cei care vor fi conce-dia\i.

P[streaz[-\i actualul job, ;ig]nde;te-te c[ e destul de greu s[ teduci ̀ n alt[ parte pe aceste vremuri.

St[p]ne;te-\i domeniulPrimul sfat este s[ fii c]t mai

competent ̀ n domeniul t[u de acti-vitate. ~ncearc[ s[ fii de ne`nlocuit,astfel `nc]t ;efii s[ nu aib[ `ncotro;i s[ spun[ c[ nu au de ales, nu pots[ te dea afar[ pentru nu mai esteun om la fel de bun ca tine.

~n anun\urile de genul “avemnevoie de o persoan[ responsabil[,implicat[, care ;tie s[ lucreze `nechip[“ nu sunt doar “texte” pentrurecrutare. Angajatorii chiar `;i do-

resc astfel de angaja\i, gata s[ vin[de acas[ atunci c]nd este nevoie saudispu;i s[ stea peste program f[r[s[ str]mbe din nas.

Nu conteaz[ c[ ai absolvit o fa-cultate, ;tii c]teva limbi str[ine, aif[cut un master ;i ai ob\inut o burs[peste hotare, nu este suficient pen-

tru a fi bine preg[tit. Studiaz[ con-tinuu, ;i asta pentru c[ indiferent`n ce domeniu ai lucra, preg[tireacontinu[ este o bil[ alb[ `n fa\a an-gajatorului.

Fii creativUn angajator care vrea s[ se dez-

volte va aprecia, cu siguran\[, per-soanele creative. O solu\ie inova-toare la o problem[ ce p[rea a fi denerezolvat ta va eviden\ia cu sigu-ran\[ `n fa\a ;efului. Asta poate`nsemna o promovare, sau o prim[.

Niciun ;ef nu `;i dore;te vreunsubaltern trist, pesimist ;i lipsit de`ncrederea ̀ n for\ele proprii. O per-soan[ plin[ de energie ;i entuziasmva fi foarte apreciat[ at]t de ;efi, c]t;i de colegi. :efilor le este greu s[ sedespart[ de o persoan[ pl[cut[, me-reu cu z]mbetul pe buze ;i apreciat[de tot colectivul.

I.B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 4 ianuarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Dressing-ul - modalit[\i de amenajare

Tot mai multe persoane seconfrunt[ cu lipsa spa\iuluialocat garderobei. Acestspa\iu trebuie s[ fie aerisit ;is[ ̀ mbine aspectul func\ionalcu cel estetic.

Dressing-ul a câ;tigat popula-ritate deoarece creeaz[ mai multspa\iu `n cas[ prin eliberarea altorcamere de dulapuri ;i pentru c[p[streaz[ hainele ̀ ntr-un mod pro-pice. Mai mult, dressing-ul permiteo compartimentare a spa\iului efi-cace ;i o modalitate de depozitareelegant[. ~n primul rând, dressing-ul este asociat cu multitudinea desuporturi ;i de accesorii cu care esteechipat dar ;i cu diversele materialedin care poate fi realizat.

Locul optim pentru amenajarea dressing-ului

~n general, o astfel de `nc[perepoate fi amenajat[ `ntr-o locuin\[cu dimensiuni mai mari. ~n cazullocuin\elor de la bloc, debaraua spe-cific[ apartamentelor poate fi trans-format[ cu u;urin\[. Indiferent despa\iul locuit, `nainte de a `ncepe

procesul de amenajare, `nc[perearespectiv[ trebuie m[surat[ pentrua maximiza spa\iul. Din acela;i mo-tiv, corpurile pot avea `n[l\imea`nc[perii, alegând un sistem pentruumera;e reglabil ;i corpuri cu raf-turi reglabile de sus pân[ jos. Pentruun aspect nonconformist, un corpasem[n[tor poate fi prev[zut cu di-verse cutii din plastic, carton saunuiele `mpletite. Barele pentru

umera;e nu trebuie s[ lipseasc[, iar`nc[l\[mintea poate fi depozitat[ ̀ nrafturi sau ̀ n suporturi realizate dinbare verticale, prev[zute cu formepentru pantofi.

Iluminarea spa\iuluiU;ile dressing-ului trebuie s[

fie glisante, pentru a valorificaspa\iul. Iluminarea joac[ un rol ex-trem de important, a;adar se poateopta pentru spoturi sau o lamp[ detavan cu o lumin[ puternic[. Fiindo ̀ nc[pere destinat[ garderobei, nutrebuie s[ lipseasc[ oglinzile. Aces-tea pot fi amplasate pe `ntreaga di-mensiune a u;ilor sau se pot realizacompozi\ii din mai multe oglinzide m[rimi diferite. Culorilepere\ilor trebuie s[ fie deschise, cal-de, pentru a nu influen\a modul `ncare sunt percepute culorile haine-lor. Cei care dispun de un spa\iumai generos pot amplasa ;i o ban-chet[ sau un taburet cu o m[su\[de toalet[, precum ;i masa de c[lcat.

Nu `n ultimul rând, suprafa\apodelei trebuie s[ fie cât mai pu\inacoperit[, a;adar se poate alege ocarpet[ mic[, `n culori p[mântii.

Adriana G.

Mopul cu abur, un nou ajutor `n gospod[rie

Dac[ sunte\i adepta uneicur[\enii exemplare care s[ v[ fe-reasc[ familia de ̀ mboln[viri pre-cum astmul bron;ic sau alergiilela praf de covoare sau p[r de ani-male trebuie s[ ;ti\i c[ exist[ unaparat care v[ poate fi de mare aju-tor. Prezent de ceva vreme ̀ n toatemagazinele de electrocasnice mo-pul cu abur are deja pre\uri rezo-nabile fiind destul de accesibilpentru orice familie. Costul unorasemenea mopuri sunt cuprinse`ntre 150 ;i 250 lei, `n func\ie demarc[ ;i de ce ;tie acesta s[ fac[.

Utilizarea mopurilor obi;nuitenu duce la o cur[\enie profund[.Utilizarea mopului cu abur v[scap[ de folosirea diverselorsolu\ii de cur[\at care con\in mul-te chimicale care d[uneaz[s[n[t[\ii familiei. Acest mop estemultifunc\ional deoarece poate fiutilizat cu func\ie de mop sau cufunc\ie de bio steamer prindeta;area lui de tij[.

Cur[\[ orice tip de podea dela parchet, gresie, marmur[, covor,mochet[, etc. Cu bio steamer-ulportabil pute\i cur[\a orice obiectdin cas[ cum ar fi obiecte sanitare,aragaz, calorifere, etc.

Presiunea aburului este de 3bari (aparatele de uz casnic trebuies[ aibe aceast[ presiune, o presiu-ne mai mare ar ̀ mpr[;tia mizeria)iar temperatura aburului este de120 grade Celsius, suficient pentrua cur[\a ̀ n profunzime. Mopul aredou[ lavete speciale ;i o perie ro-tund[ care se folose;te la cur[\atargazul, faian\a, chiuveta.

V. S.

Odat[ cu apa de la robinet,`n pahare ;i `n m]ncareanoastr[ ajunge o cantitatemare de bacterii, germeni,impurit[\i ;i urme de rugin[colectate din \evi.

Tocmai de aceea, filtrul de ap[vine s[ ne ajute `n `ncercarea de abea o ap[ mai curat[ ;i mais[n[toas[. ~nainte de a cump[ra unfiltru de ap[, este important s[ nefamiliariz[m cu metodele de filtare;i tratare a apei potabile, de la robi-net. Modelele de filtre de ap[ exis-tente pe pia\[ folosesc diferite me-tode de tratare a apei. De aceea, une-le filtre de ap[ sunt mai bune `n`ndep[rtarea ;i re\inereasubstan\elelor cu care este contami-nat[ apa, `n compara\ie cu altele.

Ce tipuri de filtru alegem

Filtrele de carbon sunt idealepentru a elimina fierul, gustul ;i mi-rosul s[u. Pe de alt[ parte, filtrele

cu cartu;e sunt ideale pentru`ndep[rtarea bacteriilor ;iparazi\ilor.

Exist[ patru tipuri de substan\ecare contamineaz[ apa< plumbul,parazi\ii/bacteriile, sedimentele/ru-gina ;i substan\ele care contami-neaz[ cauz]nd modificarea de mi-ros ;i gust. O s[ pute\i alege cel maibun filtru de ap[, numai ;tiind caresunt substan\ele care contamineaz[

apa de la robinetul vostru, pentru a;ti cu ce trebuie s[ lupta\i.

Opta\i pentru un filtru de marc[

Indiferent de ce tip de filtru ale-ge\i, asigura\i-v[ c[ filtrul este fa-bricat de o marc[ renumit[, pe carete po\i baza ;i po\i primi garan\ie lael. Evit[ m[rcile obscure, care v[atrag cu pre\uri avantajoase pentruc[ nu faci nici o afacere astfel. Con-sulta\i-v[ cu un specialist pentru adetermina locul ideal ̀ n care ar tre-bui s[ se monteze filtrul, adic[oriunde pe traiectoria apei care intr[`n cas[ sau apartament.

Cele mai populare filtre de ap[sunt cele de chiuvet[, acestea av]nddiverse cartu;e ;i fiecare fiind creatspecial pentru a re\ine alte substan\ece pot contamina apa. Efectele be-nefice se vor vedea la scurt tip princur[\area pielii ;i printr-un anumitsoi de vitatlitate pe care o ve\i sim\i`n organismul vostru.

Viorica S.

Avantajele filtrului de ap[