16 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 329 miercuri 25.01.2012I

totul `n via\[ se`nt]mpl[ cu un scoppag. 8 - 9

PetraNemcova

~n urm[ cu c]\iva ani `nrevistele de mod[ erau publi-cate reguli noi pentru fiecaresezon ;i trend. Trecerea anilora f[cut ̀ ns[ ca aceste reguli s[devin[ constante, astfel ̀ nc]tprima dintre ele este simpl[.

Stilul clasic care nu se demodeaz[ niciodat[.

Conform marilor case demod[, `n fiecare colec\ie se poateg[si o crea\ie simpl[ ;i elegant[. Se;tie c[ din garderoba unei femei caredore;te s[ fie `ntotdeauna la mod[nu ar trebui s[ lipseasc[ un palton;i vestita rochie neagr[. La acestedou[ se pot asorta cu u;urin\[ dife-rite accesorii, pantofi sau chiar gen\iviu colorate.

Inspir[-te de pe podiumurile de mod[

Tot mai multe posturi de televi-ziune au ̀ nceput s[ difuzeze diferiteprezent[ri de mod[ ale marilor des-igneri interna\ionali. Anul acestasunt ̀ n trend culorile vii. Cele aprin-se precum ro;u, verde sau roz se ;tiec[ atrag aten\ia `ns[ pot defavorizaanumite p[r\i ale corpului. Crea-

torii demod[suge-reaz[caacesteas[ fiepurtatepe por\iuni unde suntscoase ̀ n eviden\[ aspecte frumoaseale trupului. La o \inut[ se pot com-bina cel mult dou[ culori iar cea maipu\in \ip[toare trebuie s[ fie aplicat[pe o suprafa\[ mai mare a corpuluidec]t cea aprins[.

Anul 2012 aduce `n prim planblana. Nu mai este o noutate faptulc[ hainele de blan[, at]t naturale c]t;i artificiale au revenit ̀ n tendin\[ ̀ nultimii doi ani. Podiumurile demod[ au fost asaltate de diferite mo-dele de haine de blan[ `n culoriaprinse ;i neutre. Blana poate fi com-binat[ cu alte materiale ;i impri-meuri. Se cere o aten\ie deosebit[ lapurtarea hainelor de blan[. Combi-na\ia mai multor piese poate s[ deaun aspect de ursule\ unei \inute.

~mbrac[-te pentru v]rsta ta

Gre;eala cea mai mare ̀ n mate-rie de mod[ este look-ul tineresc

care este adoptat totmai des de persoanecu o v]rst[ necores-punz[toare acestuistil. ~naintarea `nv]rst[ `;i pune am-prenta asupra unei fe-

mei `ns[ creatorii au sugestiile lorpentru a ar[ta "mai t]n[r[".

~n sezonul rece un pulover des-chis ̀ n nasturi pe deasupra poate s[comfere look-ul unei tinere studen-te.Pe timp de var[ se pot purtarochi\e cu bretele ;i imprimeuri flo-rale. Designerii ne sf[tuiesc ca mo-delul rochiilor s[ fie mai larg pentrua acoperi eventualele imperfec\iuniale corpului.

Aranjarea p[rului ;i machiajulau ;i ele un rol `n completarea unuilook c]t mai tineresc. Astfel un ma-chiaj trebuie s[ fie c]t mai simplu ;inatural.

Dorind s[ atrag[ aten\ia ;i ma-rilor arti;ti care deseori fac aceast[eroare, publica\iile interna\ionalede mod[ abordeaz[ din ce ̀ n ce maides acest subiect.

Purtarea unei \inute `n dou[ moduri

Un look office poate fi transfor-mat `ntr-unul de sear[ doar cu aju-

torul unor perechi de pantofi cu toc.~n colec\iile contemporane majori-tatea \inutelor pot fi adaptate pentrudiferite evenimente prin ad[ugireaunor simple accesorii. Transforma-rea unei rochii simple de zi se poateefectua ;i prin adaptarea unei curelecu imprimeuri care d[ o not[ de \in-ut[ sofisticat[.

Schimbarea radical[ poate fi ofe-rit[ si de o pereche de pantofi de cu-loare nude. Un accesoriu care poatefi descris prin simplitate ;i elegan\[,;i cu des[v]r;ire nu poate lipsi dingarderoba unei femei. Ace;tia pot fiasorta\i la orice \inut[ ;i culoare.

AccesorizareaDac[ `n anul ce a trecut au fost

suprapuse fel de fel de accesorii, anulacesta se cere mare aten\ie la coliere;i inele. Aplicarea exagerat[ a acce-soriilor poate s[ transforme un lookelegant `ntr-unul fatal, f[c]ndu-l s[par[ vulgar. Industria modei`ncearc[ s[ ne impun[ s[ folosimmateriale ecologice astfel `nc]t ten-din\a principal[ ̀ n materie de acce-sorii `n sezonul prim[var[/var[ seconcentreaz[ asupra elementelor na-turale precum blana, piele, cristale;i pietre pre\ioase.

Flavia C[l[ianu

Reguli de mod[ pe care oricefemeie ar trebui s[ le respecte

2 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i produsele naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor natu-rale de cea mai bun[ calitate,iar azi are un renume la nivelna\ional.

Plantele medicinale ;i fructelede p[dure folosite ca materie prim[pentru toate produsele 100% natu-rale, din Magazinul Elixir din SatuMare, sunt recoltate din zone ecolo-gice nepoluate, curate, ̀ ntruc]t pro-duc[torii garanteaz[ eficien\a ma-xim[ ;i puritatea produsului. Gamaproduselor de elit[ a “MagazinuluiElixir” este MATRIXAN, care cu-prinde suplimente alimentare subform[ de capsule, de o ̀ nalt[ calitate,ob\inute dup[ o tehnologie perfor-mant[.

CardioBor - Supliment alimentarcu rol adjuvant `n afec\iuni cardiovasculare 1. Care sunt cele mai frecventeafec\iuni cardiovasculare?Inima este organul central al orga-nismului nostru - o inim[ s[n[toas[reprezint[ vitalitate ;i putere de via\[.Odat[ cu `naintarea `n v]rst[ , mul\ioameni `ncep s[ sufere de afec\iunicardiace ;i de deregl[ri ale sistemuluivascular. Pe l]ng[ predispozi\ia ge-netic[, un rol decisiv `n apari\ia bo-lilor cardiovasculare `l joac[ modulde via\[ ;i cel de alimenta\ie. ~n ceprive;te simptomele afec\iunilor car-diovasculare, avem de-a face cu oproblematic[ multipl[ ;i intercore-lat[. Astfel, o hipertensiune arterial[;i un nivel al colesterolului m[rit potduce la ateroscleroz[, care la r]ndul

ei, poate genera tulbur[ri de vascu-larizare , infarct miocardic ;i atac deapoplexie. Ateroscleroza reprezint[unul din factorii cei mai importan\ipentru riscul apari\iei unui infarct demiocard sau a unui accident vascularcerebral. Arterele afectate de ateros-cleroz[ `;i pierd elasticitatea, ceea cecontribuie la cre;terea tensiunii ar-teriale. Un nivel sanguin crescut alcolesterolului ;i al trigliceridelor dinplasm[, hipertensiunea arterial[, fu-matul, obezitatea (`n special cea ab-dominal[), diabetul, inactivitatea fi-zic[ sunt c]\iva factoride risc care duc laapari\ia acesteiafec\iuni.2. Cum v[ poate ajutaprodusul CardioBor,

`n prevenirea ;i rezolvarea proble-melor dvs. de s[n[tate ?Mecanisme de ac\iune< m[re;te re-zisten\a la efort, `nt[re;te mu;chiulcardiac, arterele ;i circula\ia coro-narian[, `mbun[t[\ind transportuls]ngelui, reduce semnificativ epi-soadele de criz[ de angin[ pectoral[,m[re;te capacitatea de oxigenare ainimii prin `mbun[t[\irea fluxuluisangvin, scade tensiunea sangvin[prin relaxarea ;i dilatarea arterelor,reduce nivelul colesterolului,men\ine echilibrul ̀ ntre colesterolulbun (HDL) ;i cel r[u (LDL), scadenivelul trigliceridelor pre`nt]mpin[apari\ia aterosclerozei,`mbun[t[\e;te rezisten\a pere\ilorvaselor sangvine, blocheaz[ proce-sele degenerative de la nivelul siste-mului nervos central, prevenind`mb[tr]nirea prematur[, scade ne-cesitatea consumului de nitroglice-rin[ prin reducerea semnificativ[ aepisoadelor de criz[ de angin[ pec-

toral[.Formularea farmaceutic[ a pro-

dusului CardioBor, ̀ n baza studiuluiclinic pilot efectuat la Centrul de Car-diologie, a Universit[\ii din Craiova,condus de Dr. Constantin Militaru,se bazeaz[ pe studiul combina\ieifructoborat de calciu ;i resveratrol,cu efecte sinergice asupra st[rii clinice;i biologice a pacien\ilor cu angin[pectoral[ ;i alte afec\iuni cardiovas-culare. ~n acest sens fructoboratul decalciu vine ̀ n sprijinul resveratrolului

protej]ndu-l. Fructoboratul de calciudevine un stabilizator pentru resve-ratrol `mpotriva degrad[rii acestuia`n tractul digestiv. De asemenea s-adovedit c[ sinergismul pozitiv al fruc-toboratului de calciu cu resveratrolul,duc la ̀ mbun[t[\irea eficacit[\ii bio-logice ca agen\i antioxidan\i ;i anti-inflamatori.

Recomand[ri< m[re;te rezis-ten\a la efort ;i tonific[ mu;chiul car-diac> `nt[re;te mu;chiul cardiac, ar-terele ;i circula\ia coronarian[,`mbun[t[\ind transportul s]ngelui>reduce semnificativ episoadele decriz[ de angin[ pectoral[> m[re;te ca-pacitatea de oxigenare a inimii prin`mbun[t[\irea fluxului sanguin> scadetensiunea sanguin[ prin relaxarea ;idilatarea arterelor> reduce nivelul co-lesterolului, men\ine echilibrul `ntrecolesterolul bun ;i r[u (HDL ;i LDL)>scade nivelul trigliceridelor> previneapari\ia aterosclerozei> ̀ mbun[t[\e;terezisten\a pere\ilor vaselor sanguine>blocheaz[ procesele degenerative lanivelul sistemului nervos central, pre-venind ̀ mb[tr]nirea prematur[> sca-de necesitatea consumului de nitro-glicerin[.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Informa\ia zilei 3Miercuri 25 ianuarie 2012 Familie

Anii de liceu ;i nevoia de ghidare ;i responsabilizareTr[im ̀ ntr-o lume bombar-

dat[ de mesaje stereotipe< sevorbe;te prea mult despre suc-ces, carier[, milionari, fotomo-dele ;i alte simboluri diluatecare \in de lumea perfect[.

De aceea, ;i adolescen\ii simt dinplin aceast[ presiune de a fi perfec\i.Simt presiunea de a fi cei mai buni la;coal[, acas[, la sport sau ... `n fa\aoglinzii. Cum reu;im totu;i s[ trans-mitem copiilor no;tri mesajul c[ enormal s[ nu fii mereu primul? :imai ales cum `i `nv[\[m s[ mearg[mai departe?

Sentimentul c[ a avut de ̀ nfrun-tat anumite dificult[\i, presiunea preamare a evolu\iei `l pot descuraja peproasp[tul licean. De aceea este ne-voie de o (re)motivare urgent[, a;a`nc]t s[ se poat[ vedea pe sine dincolode terminarea liceului.

Stabile;te un sistem clar de reguli!Dorin\a de a-;i lua zborul se mani-fest[ cel mai adesea printr-un elementesen\ial< nevoia de a sc[pa de con-str]ngerile ;colare ;i familiale, deve-nite o povar[ pentru mul\i dintreadolescen\i. Dou[ sunt cauzele celemai r[sp]ndite care determin[ lipsamotiva\iei ;i e;ecul liceenilor< fie nuies suficient din cas[ ;i se ̀ nchid ̀ ntr-o lume virtual[ a jocurilor video sau

a re\elelor de socializare virtuale, de-conect]ndu-se astfel de la realitate,fie ies prea mult, prietenii ;i pasiunileafect]ndu-le rezultatele ;colare. Aces-te dou[ extreme ̀ n care un licean poa-te c[dea foarte u;or pot fi evitate prinstabilirea unor reguli menite s[ echi-libreze rela\ia dintre via\a social[ ;icea ;colar[.

Dac[ `ncalc[ regulile stabilite,mai bine d[-i sarcini ̀ n plus dec]t s[`i interzici anumite lucruri. Nu-l privade drepturile pe care a\i stabilit c[ leare, ci d[-i sarcini suplimentare. Pe

de alt[ parte, adolescentul nu trebuies[ perceap[ munca doar ca pe o con-secin\[. ~ncurajeaz[-l s[ se cunoasc[pe sine prin propria munc[,acord]ndu-i responsabilit[\i care `ivor permite s[ ̀ ;i construiasc[ o im-agine de sine pozitiv[. D[-i voie s[`;i fac[ temele `mpreun[ cu un prie-ten sau cu un grup de colegi.

Ajut[-l s[-;i descopere calit[\ile;i nevoile personale! ~nainte de a-;istabili priorit[\ile profesionale (ale-gerea facult[\ii, a unei meserii), ado-lescentul e bine s[ fie ghidat pentru

a-;i descoperi punctele forte, dar ;inevoile, valorile, gusturile personale;i zonele de interes. P[rin\ii au un roldecisiv `n aceast[ etap[, pentru c[ ei`;i cunosc cel mai bine copiii. \inecont de pasiunile copilului, de preo-cup[rile artistice sau sportive.

Ajut[-l s[ se transforme `n ommare! Ca p[rinte, ai tendin\a de a teimplica permanent `n viitorul copi-lului. ~ns[ e bine s[ ai grij[ cum ofaci. E bine s[ \ii cont de dorin\elelui, de calit[\ile pe care le are, precum;i de nivelul s[u ;colar, `ncerc]nd s[armonizezi aceste aspecte cuaspira\iile sale. Indiferent dac[ e;tide acord sau nu cu meseria pe carevrea s[ o aleag[, ̀ ncearc[ s[ fii obiec-tiv ;i s[ `i vorbe;ti `n egal[ m[sur[despre avantajele ;i dezavantajele ei.Ajut[-l s[ intre ̀ n contact cu persoanecare practic[ meseria respectiv[, s[g[seasc[ informa\ii corecte despre ea.Ajut[-l, prin urmare, s[ se transforme`n omul mare pe care l-a visat mereu.

Academia P[rin\ilor te `nva\[cum s[ procedezi astfel ̀ nc]t s[ ob\iicooperarea adolescentului t[u, s[dezvol\i o rela\ie armonioas[ cu el,bazat[ pe comunicare, ̀ n\elegere, ac-ceptare. Pentru detalii ;i ̀ nscrieri poa-te fi contactat[ persoana care a avutaceast[ ini\iativ[< psiholog RamonaGrad (www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

Rela\ia platonic[ `i poateface de multe ori pe parteneriiunui cuplu s[ vad[ ̀ n persoa-na iubit[ un adev[rat du;mancare nu vrea altceva dec]t s[le dea pestre cap toat[ via\a.

Indiferent c[ e vorba de cu-pluri care au `n spate ani `ntregisau doar c]teva luni, monotonia,plictiseala poate distruge tot ceeace s-a cl[dit.

O bucurie `n plus

Aceast[ vraj[ negativ[, dac[ ̀ iputem spune astfel monotoniei,poate fi rupt[ ;i sc]nteia de la ̀ nce-put s[ reaprind[ flac[ra iubirii. Unprim pas ar fi acela s[ ne bucur[m

unii de al\ii. Putem `ncepe prin aie;i m[car o dat[ pe s[pt[m]n[ lafilm, ̀ n ora; la un club, la o petre-cere. Romantismul are rolul s[u.Pentru ca s[ nu ni se par[ totulprea plictisitor, putem `ncerca lu-cruri noi, ie;iri cu cortul, mers lapatinaj, excursii, distrac\ii de careparc[ am ;i uitat sau de care nune-am bucurat niciodat[`mpreun[.

Glume ;i haz de necaz

Un alt aspect important estes[ `ncerc[m s[ uit[m de necazu-rile de zi cu zi ;i s[... r]dem ̀ n doi.Face mult bine ;i ne las[ ;i amintirifoarte pl[cute. Asta nu `nseamn[c[ "uit[m" de toate problemele.Nu! ~ncerc[m s[ le abord[m dife-

rit. Partenerii apreciaz[ interesulpe care ̀ l are p[rticica lor de sufletfa\[ de problemele lor.

Paradisul iubirii

~n ceea ce prive;te comunica-rea, o ;tim prea bine c[ esteesen\ial[ pentru un cuplu solid.Ei bine, psihologii spun c[ p]n[;i certurile pot s[ fie constructive,prin urmare nu trebuie s[ neagit[m dac[ ne cert[m mai mult.A;adar, trebuie s[ ne bucur[m detot ceea ce avem `mpreun[, s[ fa-cem din casa ̀ n care tr[im un micparadis, s[ ne bucur[m s[ ne ve-dem unul pe altul ̀ n momentul ̀ ncare `i trecem pragul.

Ioana V.

Sc]nteia ce reaprinde flac[ra iubirii poate s[ apar[ ;i la c]\iva ani de rela\ie

4 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Fasolea verde cur[\at[ se fierbe`n ap[ cu sare (se poate folosi ;i con-serv[). F[ina se rumene;te u;or `nulei, se adaug[ o linguri\[ de boia,apoi ;i p[st[ii fier\i. Se adaug[ c]tepu\in ;i din zeama `n care s-a fiert

fasolea, p]n[ c]nd se formeaz[ ozeam[ p[stoas[, se adaug[ condi-mentele ;i m[rarul m[run\it, pre-cum ;i sm]nt]na zdrodit[ bine `nprealabil, ad[ug]nd ;i 2-3 linguride zeam[ fierbinte. M]ncarea se mailas[ pe foc p]n[ c]nd `ncepe dinnou s[ fiarb[. Se serve;te ca m]nca-re individual[, sau garnitur[ la carnefiart[ sau pr[jit[, c]rna\i pr[ji\i, saucu ochiuri de ou[.

Eva L.

M]ncare de p[st[i

Ingrediente<

600 g de p[st[i, 150 g desm]nt]n[, circa 5-6 linguri deulei, 3 linguri de f[in[, sare, pi-per, boia de ardei dulce, oleg[tur[ mic[ de m[rar verde.

Mod de preparare<

Biscui\ii se sf[r]m[ `ntr-un vasmai mare ;i se amestec[ cu nucile.Se amestec[ zah[rul, cacaoa ;i lap-

tele ;i se pune la fiert, p]n[ c]ndzah[rul se tope;te complet. Seadaug[ zah[rul vanilat, iar dup[ ce;i asta s-a topit se ia de pe foc, iaruntul se tope;te `n acest sirop. Setoarn[ peste biscui\i ;i se amestec[bine, p]n[ c]nd mai este fierbinte.Compozi\ia se ruleaz[ `n foliepres[rat[ cu zah[r pudr[, sau cocos,nuc[ m[cinat[ fin, sau ce v[ place.Se poate pune ;i `ntre foi de napo-litane, sau `n tav[ de chec uns[ cuunt ;i pres[rat[ cu cocos, sau ̀ n ori-ce alt[ form[, important e, s[ fie bi-ne ap[sat[. Se \ine la rece circa dou[ore, apoi se poate felia.

Eva L.

Salam de biscui\i

Ingrediente<

500 g biscui\i alimentari, 150 gmiez de nuc[ m[cinat dur (se poa-te `nlocui cu alune, arahide, mig-dale, fistic, stafide, compot devi;ine f[r[ s]mburi, smochine,curmale, piersici sau caise uscate,etc.), 300 g de zah[r, 50 g de cacao,100 g de unt sau margarin[, 2 pli-curi de zah[r vanilat, 200 g de lap-

te (se poate `nlocui cu ap[).

Mod de preparare<

Carnea cur[\at[, tran;at[ ;isp[lat[ se pune la fiert cu circa 3 -3,5 litri de ap[ rece, f[r[ sare. Se fier-be pe jum[tate acoperit, la foc miccirca 2 ore, dup[ care se adaug[ zar-

zavaturile cur[\ate ;i t[iate `n lun-gime, conopida, ceapa, ardeiul, pi-perul ;i sarea. Se fierbe mai departe,tot la foc mic, p]n[ c]nd ingredien-tele se `nmoaie (`nc[ circa 1,5 - 2ore). Apoi se ia de pe foc ;i se las[pu\in, p]n[ se limpeze;te. Se stre-coar[ ;i se separ[ carnea ;i zarzava-turile. T[i\eii se pot fierbe direct `nsup[, sau separat, `n ap[ cu sare ;idelicat, se strecoar[ ;i a;a se adaug[la sup[. Se serve;te cald[, iar carnea;i zarzavaturile se pot servi ca ape-ritiv, sau `mpreun[ cu supa.

Eva L.

Sup[ de g[in[ cu t[i\ei

Ingrediente<

O jum[tate de g[in[ (circa 800 g -1 kg), 6 -700 g de zarzavaturi (mor-covi, p[trunjei, gulie, \elin[) 2-3inflorescen\e de conopid[ sau frun-ze de varz[, o ceap[ de m[rimeaunui ou, un ardei gras, o linguri\[ras[ de piper boabe, sare, 200 g det[i\ei (de cas[), eventual o linguri\[

de baz[ pentru m]nc[ruri.

Meniul s[pt[m]niiSup[ de gutui

Ingrediente necesare< 500grame de gutui, 100-150 grame dezah[r, 100 mililitri de sm]nt]n[,sare, scor\i;oar[ - coaj[, dou[ lin-guri de f[in[.

Modul de preparare< gutuilese cur[\[ ;i se taie felii de m[rimiegale, de maximum 1 centimetrugrosime. Dup[ ce se spal[, gutuilese pun la fiert ̀ n aproximativ 2 litride ap[, `n care se pune sarea,zah[rul ;i scor\i;oara - buc[\i decoaj[. C]nd gutuile sunt fierte seadaug[ `ngro;eala f[cut[ dinsm]nt]n[ ;i din f[in[. Se las[ apoila fiert pre\ de c]teva minute, timp`n care se amestec[ tot con\inutul.

Friptur[ de ra\[

Ingrediente necesare< o ra\[de 1-1,5 kilograme, 4 c[\ei de us-turoi, c]teva fire de verdea\[

(m[rar ;i cimbru), 25 mililitri deulei, de preferat de m[sline, sare,piper, dup[ preferin\[ se poatead[uga ;i cimbru uscat spre final.

Modul de preparare< se spal[ra\a , se las[ s[ se scurg[, dup[ carese freac[ bine cu sare. Usturoiul secur[\[ ;i se cresteaz[ p]n[ lajum[tate ;i se introduce ̀ n ra\[, cupu\in[ sare. Eventual se poate puneusturoi ;i pentru a ̀ mp[na carnea.Ra\a se pune ̀ ntr-o tav[ care a fostuns[ anterior cu pu\in ulei, dup[care se introduce `n cuptorul`ncins. Este recomandat s[ se in-troduc[ ra\a `ntr-o folie de alumi-niu. Dup[ aproximativ 30 de mi-nute se scoate din folie ;i se punela pr[jit. Dup[ ce carnea a ̀ nceputs[ se desprind[ de pe oase se maipr[je;te 30 de minute, timp ̀ n carese strope;te cu sosul rezultat `ntav[. C]nd este rumen[, se serve;tecald[ cu piure de cartofi.

Coriolan A.

Informa\ia zilei 5Miercuri 25 ianuarie 2012 Cosmetic[

L[mâia ;i efectele extraordinarepe care le are în cosmetic[

Sunt binecunoscute cali-tă\ile benefice ale lămâii asu-pra organismului uman.Fructul con\ine un complexde vitamine ;i minerale cumar fi calciu, fier, fosfor, pota-siu, magneziu ;i zinc.

Este un bun tonic cardiac ;i ner-vos remineralizant ;i antianemic da-torită con\inutului ridicat de vita-mine ;i minerale, are ac\iune anti-inflamatoare ;i antiseptică, scadeaciditatea gastrică ;i este carminativiar din aceast[ cauză are un rolesen\ial în îmbunătă\irea digestieilente ;i în tratamentul ulcerului.

Produse cosmetice preparate `n cas[

Proprietă\ile binefăcătoare aleacestui fruct î;i au locul binemeritat;i în cosmetic[. Chiar dacă pe pia\ăse găsesc o mul\ime de produse cos-

metice care au în compozi\ia lor lă-mâie, există câteva tratamente foarteeficiente care se pot pregăti ;i aplicaacasă. Pentru o bună exfoliere seamestecă suc de lămâie proaspăt cudouă linguri de zahăr. Această mix-tură este eficientă atât pentru tencât ;i pentru corp iar rezultatul esteo piele cu aspect proaspăt ;i deosebitde catifelată.

Lămâia este eficientă în cazulpistruilor ;i a petelor prin folosireade două ori pe zi a unei lo\iuni. Seamestecă în cantități egale de o\et,suc de lămâie proaspăt, apă sau sucde lămâie proaspăt ;i un strop desare. O altă re\etă deosebit de efi-cientă se compune din coaja rasă adouă lămâi care se amestecă cu 100ml de o\et. Acest amestec se puneîntr-o sticlă ;i se lasă la macerat 2-3 zile după care se aplică pe locurilecu probleme timp de 5-10 minutediminea\a ;i seara. Pentru persoa-nele care preferă mă;tile se amestecătrei linguri suc de lămâie cu o lin-gură t[râ\e de grâu ;i cu 20g drojdie

de bere. Pasta ob\inut[ se întindepe fa\ă ;i se lasă 15-25 de mi-nute după care se îndepăr-tează cu apă caldu\[.

Masc[ hidratant[

Pentru revigora-rea ;i hidratarea te-nului obosit se re-comandă mascahidratantă for-mată din o lin-guri\[ miere, olinguri\[ suc delămâie ;i o lin-guri\[ ceai negrucare se aplică pe fa\[timp de 20 de minute,după care se înlătură cu apă caldu\[.

Lămâia se poate folosi ;i în com-pletarea tratamentelor pentru înde-părtarea mătre\ii. După spălarea cu;ampon ;i balsam se masează pieleacapului cu dou[ linguri\e de suc

proas-păt de lă-

mâie, se lasă doarcâteva minute, apoi seclăte;te cu apă iar în fi-nal se clăte;te înc[ o dată cu o canăde apă în care se pun două linguri\ede lămâie.

Adriana G.

Numărul persoanelor carepoartă lentile de contactcre;te de o zi la alta. Uneledintre noi le poartă din con-siderente medicale iar alteledin considerente estetice.

Pentru oricare din cazurile demai sus se recomandă câteva sfaturipentru ca machiajul să fie mai u;orde realizat ;i să nu pericliteze sănă-tatea ochilor.

Demachiant nonalergic

Dacă se folosesc lentile rigide,se recomandă punerea acestora du-pă aplicarea machiajul, iar în cazullentilelor moi procedeul este invers,adică plasarea lentilelor de contactînainte de aplicarea machiajului.

Pentru purt[toarele de lentile decontact este aproape obligatorie fo-losirea demachiantului nonalergic,care să nu fie cremos. Pentru înlă-turarea machiajului se vor folosi dis-chete pentru demachiere, nu vată.

Fardurile cremă sunt o alegeremai bună decât fardurile pudră. To-tu;i, este bine ca fardul cremă să fiebazat pe apă ;i nu pe ulei. Dacă to-

tu;i se preferă textura pudră, fardulse va aplica având ochiul închis cueliminarea surplusului înainte de a-

l deschide. Niciodată nu se va aplicacontur de ochi între gene ;i ochi ;ise va opta pentru creioane moi.

Se va evita mascara cu fibre (celede alungire) ;i se va folosi cu precă-dere mascara nerezistent care se vaaplica în jumătatea din afară a ge-nelor.

Aten\ie la ingredienteleproduselor de machiaj

Se recomandă folosirea pudreicompacte aplicată cu grijă, tampo-nând lent ;i evitarea folosirii pudreipulbere sau a pudrei perle.

Este bine să evităm, în general,machiajul pe bază de ulei ;i întot-deauna trebuie citite cu aten\ie in-gredientele. Nu se vor folosi produ-sele ce conțin conservanți precumacetatul sau nitratul phenyl mercu-ric. Dacă produsul de machiaj estepentru ochi sensibili sau pentrupurtătoarele de lentile de contact,acesta este mai mult decât potrivit.

Dacă ochii sunt ro;ii sau irita\i,se va renun\a la machiaj deoareceacesta le va înr[ută\i situa\ia.

De asemenea, în cazul folosiriilentilelor de contact igiena ;icur[\area pensulelor folosite în apli-carea machiajului devine ;i mai im-portantă.

Lentilele de contact - sfaturi pentru machiaj

6 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Remedii naturiste

~n afar[ de copiii mici,grupa de v]rst[ cel mai frec-vent afectat[ ̀ n cadrul epide-miilor de grip[ este cea av]rstnicilor.

Imunitatea precar[ a acestora,precum ;i existen\a unor patologiiasociate (circulatorii, respiratorii,digestive, metabolice) ;i statutulnutri\ional pot agrava evolu\ia sim-ptomelor gripale. De aceea, pentruei este esen\ial[ administrarea desuplimente pentru stimularea im-unit[\ii de-a lungul sezonului rece.

Maceratele glicerinice

Preparatele indicate sunt mace-ratele glicerinice (extracte gemote-rapice) precum Extract din muguride Coac[z negru (Ribes nigrum), 2ml `n ap[, diminea\a, extract dinml[di\e de M[ce; (Rosa canina) 2ml la pr]nz ;i Extract din muguride Mesteac[n pufos (Betula pubes-cens )2 ml seara, timp de 2-3 luni.

De asemenea, vitaminele precumVitamina C 2-4g/zi (preventiv an-tiinflamator) ;i Vitamina A 10.000-25.000 UI/zi din uleiul de pe;te sunt

indispensabile men\ineriiintegrit[\ii mucoaselor ;i func\iilorimunitare de suprafa\[. V]rstniciimai au nevoie de enzime digestive,pentru c[ produc\ia proprie scadeodat[ cu v]rsta, precum ;i preparatepentru ̀ mbun[t[\irea circula\iei pe-riferice ;i cerebrale, precum Gin-gophyt, o dat[ sau de dou[ ori pe zi,ori macerate glicerinice de tipul Se-quoia (Sequoia gigantea) sau Ex-tractul de Mur (Rubus fruc-ticosus), cu efect antisenes-cent, anti-`mb[tr]nire.

Remedii pentru `nt[rirea imunit[\ii

Cel mai important pentrupersoanele v]rstnice este men\ine-rea afec\iunii cronice `n echilibru(diabet, hipertensiune, artrit[) ;i s[reduc[ pe c]t posibil administrareamedicamentelor chimice, precumantialgice, antiinflamatoare sau altemedicamente anti....

La primele semne de grip[ v]rstni-cii trebuie s[ primeasc[ tratamentintensiv de `nt[rire a imunit[\ii ;ide stabilizare celular[ pentru a pre-veni acumularea de secre\ii `npl[m]ni ;i c[i aeriene.Vitamina C,

Echinacea (Imunorezistan forte)precum ;i Formula homeopatic[ 76pot fi administrate zilnic cu o frec-ven\[ de 3-4ori/zi. Pot fi utile ;i re-medii homeopatice precum Bryo-nia, Gelsemium, Rhus-toxicoden-dron, Eupathorium, Baptisia, `n

func\ie de forma clinic[ aepisodului gripal, prescrise de me-dicul homeopat.

Dr. Szatmari Anamaria, medic primar de medicin[ general[ cu competen\[ `n

homeopatie ;i gemoterapie

|ine gripa la distan\[cu ajutorul produselor naturiste

Ce beneficii aduce o cur[ cu l[pti;or de matc[ L[pti;orul de matc[ este o

substan\[ produs[ de albineletinere. El este bogat în nu-trien\i indispensabili organis-mului.

Datorit[ concentra\iei mari desubstan\e hr[nitoare care intr[ `ncompozi\ia sa, l[pti;orul de matc[este un energizant natural, fiindde un real ajutor ̀ n tratarea multorboli. ~n plus, o cur[ cu acest re-mediu natural alung[ oboseala ;icombate efectele stresului.

Acest produs natural al stupu-lui se poate consuma sub form[ca atare, cump[rat de la apicultorisau sub forma unor capsule gela-tinoase, sau fiole. Medicii reco-mand[ o cur[ de ;ase s[pt[m]ni,de preferat prim[vara ;i toamna.Pentru a avea efectele dorite, estebine ca l[pti;orul de matc[ s[ fieadministrat cu 30 de minute`nainte de mas[. ~n cazul adul\ilor

se recomand[ 0,5 g-1 g zilnic, su-blingual, iar în cazul copiilor, olinguri\[ zilnic. Se poate consuma;i sub form[ de capsule, c]te unade dou[ ori pe zi. Sub form[ defiole, cura \ine 10 zile, de dou[ oripe an. Fiola cu l[pti;or se dizolv[`n pu\in[ ap[.

L[pti;orul un energizant deosebit

Datorit[ vitaminelor A, C ;i E,cura cu l[pti;or de matc[ poatepreveni formarea tumorilor can-ceroase, prin anihilarea radicalilorliberi. De asemenea, l[pti;orul de

matc[ este un leac ce permitetransmisia influxului nervos ̀ ntreneuroni. Se recomand[ pentruprevenirea maladiei Alzheimer.

Proteinele, lipidele, glucidele,vitaminele, hormonii, enzimele,mineralele, factorii vitali specifici,substan\ele cu rol de biocataliza-tori au un rol important ̀ n proce-sele de regenerare a celulelor.L[pti;orul de matc[ previne ;i tra-teaz[ o serie de afec\iuni, dar esteutil ;i `n regenerarea organismu-lui.

Acest produs al stupului esteun tonic general, fizic ;i psihic.Stimuleaz[ cre;terea, pofta dem]ncare, are efect antiinfec\ios.Pentru copiii p]n[ la 10 ani, dar ;ipentru adul\i contraindica\iile cu-rei sunt hiperfunc\ii glandulare,alergii, diabet zaharat, delir, agita\iipsihice.

Texte selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 25 ianuarie 2012 Mama ;i copilul

Probleme care pot s[ apar[ `n timpul al[pt[rii

Telefonul a devenit aliatulnostru de n[dejde în rezolva-rea rapid[ ;i eficient[ a dife-ritelor probleme.

Oriunde mergem ;i orice fa-cem, telefonul este mereu la-nde-mân[, iar dac[ se întâmpl[ s[ nu-lg[sim urgent, ne trezim în pragulunei crize de panic[. Copiii suntfoarte receptivi la comportamentulp[rin\ilor a;a c[ în scurt timp tele-fonul va trebui s[ fac[ parte ;i dinvia\a lor. Modul în care acesta esteperceput atât de copil cât ;i dep[rinte face diferen\a. Telefonul,mai mult dec]t un accesoriu lamod[, trebuie s[ fie o m[sur[ de si-guran\[ în îngrijirea copilului ;i unmod de a \ine în permanen\[leg[tura cu el.

Dar atunci când p[rin\ii sehot[r[sc s[ îi dea pe mân[ copilului

primul telefon mobil, trebuie s[ îiimpun[ reguli ;i limite clare în pri-vin\a utiliz[rii lui. P[rin\ii ar trebuis[-i pun[ la dispoziție mai multe ti-puri de telefoane care cred c[ suntpotrivite pentru el ;i ar fi bine s[-llase s[ îl aleag[ pe cel care îi place.În caz contrar, nu va avea grij[ deel ;i s-ar putea face dintr-odat[ pier-dut sau r[t[cit.

Primul lucru pe care copilul tre-buie s[ îl în\eleag[ este scopul pen-tru care are telefonul. El nu trebuies[ fac[ ce vrea cu el, ci s[ îl utilizezepentru a lua leg[tura cu p[rin\ii încazul în care are nevoie sau pentrua putea fi oricând contactat de c[trefamilie.

Simplu sau sofisticat?

Restric\iile de control parentaltrebuie s[ fie aplicate ;i telefonului,

nu numai calculatorului. Copilulnu are nevoie de un telefon cu in-ternet, cu aplica\ii complexe sau so-fisticate. El trebuie s[ îl foloseasc[doar în scopul de a comunica ;i atât.În acest scop, telefonul ar trebui s[aib[ o cartel[ cu limite de minute;i mesaje, altfel micu\ul s-ar puteaîntinde la pove;ti mai mult dec]t îl\ine plapuma.

P[rintele trebuie s[ fie un mo-del pentru copil. Felul în care va fo-losi ;i îngriji telefonul, timpul pecare îl va petrece vorbind ;i mo-mentele în care o va face sunt celemai bune metode prin care copiiipot fi înv[\a\i ce înseamn[ folosirearesponsabil[ a acestui dispozitiv.A;adar, p[rin\ii ar trebui s[ utilizezetelefonul a;a cum ar dori s[ o fac[copilul, pentru c[ acesta are ten-din\a de a imita gesturile ;i com-portamentul celor din jur.

Adriana G.

Copiii ;i telefonul

Ragadele (r[nile de la nive-lul mamelonului) sunt frecven-te în cursul al[pt[rii, mai alesla primipare (prima sarcin[),evolu\ia lor este benign[, îns[necesit[ aten\ie mare pentru c[pot constitui punctul de plecareal unor complica\ii serioase, înspecial angorjarea mamar[ (re-ten\ia de lapte la nivelul sânu-lui).

CauzeExist[ circumstan\e favorizante

;i în primul rând fragilitatea consti-tu\ional[ a mamelonului care se ob-serv[ la tinerele blonde cu pielea fin[.În practica zilnic[ ne apar unele cir-cumstan\e care sunt determinate, ;ianume< suptul viguros traumatizantsau supturi insuficiente prelungite ca-re duc la macerarea \esuturilor, sup-turile prea rapide pot fi o cauz[ deragade pentru c[, copilul adoarme ;imacereaz[ mamelonul. De asemeneao cauz[ frecvent[ de apari\ie a raga-delor este pozi\ionarea incorect[ abebelu;ului la sân.

SemneRagadele se caracterizeaz[ prin

dureri vii ca o arsur[, în afara al[pt[riisau când se face toaleta mamelonului.Ragadele se prezint[ ca ni;te mici fi-

suri ce au sediul cu predilec\ie în;an\ul de la baza mamelonului. Înforme mai pronun\ate întreg mame-lonul este afectat. Sub influen\a tra-tamentului ele se cicatrizeaz[ în ge-neral rapid, îns[ neglijate ele se agrea-veaz[, devin din ce în ce mai dure-roase, împiedic[ al[ptarea cu toat[bun[voin\a l[uzei ;i se pot infecta,fiind por\i de intrare pentru diferi\igermeni.

TratamentTratamentul va duce la evitarea

extinderii ;i a infec\iei c[ci riscul delimfangit[ sau abces al sânului estepermanent. Dac[ al[ptatul devinedureros, se va evita acest lucru, înschimb se va pompa sânul pân[ lavindecarea r[nilor. M[surile de igien[sunt foarte importante, ;i anumesp[larea sânului înainte ;i dup[al[ptat cu ap[ c[ldu\[. Întotdeaunase las[ sânul s[ se usuce ;i apoi se pu-ne sutienul pentru al[ptat pentru apreveni macerarea mamelonului. Sevor evita supturile prelungite caredep[;esc 15 minute, acestea trauma-tizând mamelonul.

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

8 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 25 ianuarie 2012 Vedete

Petra Nemcova< “Totul `n via\[ se `nt]mpl[ cu un anumit scop”Se num[r[ printre mane-

chinele de succes din lume darcariera ei a fost pe cale s[ sesf]r;easc[ ̀ n decembrie 2004,c]nd a fost victima tsunami-ului devastator din Thailanda.

A stat ag[\at[ de un palmiertimp de opt ore `n timp ce valurileau distrus totul ̀ n jurul ei, iar dup[ce a fost dus[ la spital i s-a spus c[nu va mai putea umbla niciodat[din cauza r[nilor suferite. O alt[veste devastatoare a fost c[ logod-nicul ei (fotograful britanic SimonAtlee), al[turi de care se afla `nThailanda, murise.

~n prezent, dup[ ce ;i-a revenitcomplet, fotomodelul originar dinCehia este sigur[ c[ „totul `n via\[se ̀ nt]mpl[ cu un anumit scop. Tufaci alegerea. Mergi mai departe ;i`ncerci s[ ai o via\[ mai bun[.” Lo-cuie;te la New York unde a ̀ nfiin\atFunda\ia „Happy Hearts”, carestr]nge bani pentru copiii din \[rileafectate de dezastre naturale.

~n trecut a avut rela\ii cu actorulSean Penn ;i muzicianul JamesBlunt, iar logodnicul ei actual, ac-torul britanic Jamie Belman, a ce-rut-o `n c[s[torie, nunta urm]nds[ aib[ loc `n vara acestui an.

”~n momentul `n care credeam c[ via\a mea este perfect[, tsunami-ul a distrus-o”

Era al[turi de omul pe care-liubea ;i care o ceruse `n c[s[torie,a doua zi dup[ Cr[ciun, `mpa-chet]nd dup[ ce petrecuser[ o va-can\[ minunat[ ̀ n Thailanda. „To-tul era minunat, tocmai ne plim-basem pe plaj[. Totu;i ceva ni s-ap[rut ciudat – marea se retr[sese –dar nu ne-am g]ndit c[ acesta eraun semn c[ urma s[ se `nt]mpleceva.” Apoi au auzit strig[te ;i auv[zut pe fereastr[ un val uria;`ndrept]ndu-se spre vila lor. „Ulti-mul lucru ce mi-l amintesc despreSimon este c[ era pe acoperi; - m-am g]ndit c[ va fi ̀ n regul[ pentruc[ el `nota mai bine dec]t mine. L-am auzit strig]ndu-m[ dup[ caream fost `nghi\it[ de ape.”

A urmat un al doilea val de ap[,dup[ care ;i-a dat seama c[ erauultimele sale clipe de via\[. „Amsim\it un sentiment ciudat, nu defric[, din contr[. Am renun\at lagriji ;i la orice alte g]nduri, ac-cept]nd c[ acesta era finalul. Apoitoat[ apa s-a retras dintr-o dat[, iareu am deschis ochii ;i am v[zut ce-rul senin. ~ntr-o secund[ creierul

meu ;i-a revenit la starea de supra-vie\uire, iar ̀ n timp ce eram purtat[de ap[ am `ncercat s[ m[ ag[\ deceva, de un copac. Am r[mas `n

acel copac `ntr-o stare de semi-con;tien\[ timp de opt ore.” Aveadoar 12 ani c]nd sistemul comunistdin Cehia a luat sf]r;it. Petra `;i

aminte;te c[ zile `n ;ir tot ce vedeala televizor erau oameni m[r;[luindpe str[zi. „A fost o revolu\ie menit[s[ schimbe un regim politic, dar ca-

re a fost f[cut[ `n mod pa;nic, f[r[arme ;i f[r[ ciocniri violente. A fostca o furtun[ lini;tit[. A venit o mareschimbare ;i deodat[ lumea din jur

ni s-a deschis iar via\a mea s-aschimbat pentru totdeauna. Nu a;fi reu;it niciodat[ s[ devin fotomo-del sub regimul comunist.”

”Eram o adolescent[ naiv[c]nd am `nceput s[ lucrezca model”

La v]rsta de 15 ani a fost re-marcat[ de un angajat al uneiagen\ii de manechine pe str[ziledin Praga. ~n 1995 a urmat con-cursul na\ional Elite Model Look,pe care l-a c];tigat, semn]nd uncontract cu agen\ia Next Models.La 17 ani se afla deja la Milano pen-tru diferite prezent[ri de mod[.„Nu vorbeam deloc italiana, iar en-gleza mea l[sa foarte mult de doritdeoarece la ;coal[ am avut profe-sori care ;i ei atunci ̀ nv[\au limba.Nu aveam habar c[ oamenii c]teo-dat[ mint pur ;i simplu. Dac[ unom `mi spunea c[ este prin\, eu `lcredeam. A trebuit s[ ̀ nv[\ repedes[ m[ adaptez.”

La acea vreme erau la mod[b[turile cu droguri care li se d[deaumanechinelor ̀ n cluburi. „Am fostat]t de obsedat[ de acest lucru ̀ nc]tmul\i ani am b[ut doar ap[ `mbu-teliat[. Aceast[ decizie m-a \inutdeparte de multe probleme.”

”Mi-am dat seama c[ am reu;it `n carier[doar c]nd mi s-au trimis g[rzi de corp la hotel”

Cu toate c[ avusese un contractcu brandul de lenjerie „Victoria’sSecret” ;i apoi o apari\ie pe copertanum[rului de costume de baie arevistei „Sports Illustrated”, Petranu ;i-a dat seama de importan\aacestor contracte. „Dup[ ;edin\afoto pentru revist[ am luat avionulspre New York pentru a participala o lansare. Dup[ ce am ajuns lahotel, a venit un bodyguard la u;amea. Am fost foarte uimit[. Dar lapetrecere au fost mul\i paparazzi;i oameni care se agitau – deodat[am p[;it `ntr-o cu totul alt[ lume.Atunci mi-am dat seama de serio-zitatea situa\iei.”

”Cel mai romantic lucruf[cut vreodat[ de unb[rbat a fost s[ m[ conduc[ de la aeroport”

Surpriza a fost cu at]t mai marecu c]t el o a;tepta la aeroport`mbr[cat ca un ;ofer de limuzin[;i \in]nd ̀ n m]n[ un carton cu nu-mele ei. „Eram extenuat[ ;i nici c[se putea o surpriz[ mai grozav[.Pentru mine a `nsemnat foartemult, acea persoan[ g]ndindu-sela mine ;i str[duindu-se s[ fac[ sur-priza c]t mai pl[cut[. Nu voi uitaniciodat[. Am avut rela\ii cub[rba\i faimo;i ;i am fost pus[ `nsitua\ii `n care mi s-au oferit dia-mante minunate ;i lucruri incre-dibile. Dar sincer[ s[ fiu, nu m-auimpresionat `ntr-at]t.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 25 ianuarie 2012 Diet[

De ce consum[m maimult[ m]ncare iarna?Festinurile s-au `ncheiat

de ceva vreme ;i s-ar putea canici `n momentul de fa\[ s[nu te sim\i bine `n pielea ta,mai ales dac[ m]nc[rurilegrele au l[sat urme pe trup.

Este posibil s[ te sim\i `nc[ maiplinu\[ dec]t `nainte de s[rb[torileiernii, mai ales c[ `n aceste zile ten-din\a de a consuma mai multe ali-mente este mare.

Un lucru firesc `n opinia unora

Unii o consider[ chiar o reac\ienormal[ a corpului din cauza tem-peraturilor sc[zute. Totul porne;tede la ideea c[ e bine ca aportul decalorii s[ fie cam cu zece procentemai mare, fiindc[ acestea se ard `ncursul proceselor de termoreglare.Speciali;tii mai spun c[ arderea ca-loriilor suplimentare este de faptsursa de energie prin care putemmen\ine constant[ temperatura cor-

pului. Asta nu `nseamn[ c[ trebuie s[

facem abuz de hran[. Cu alte cu-vinte, vom consuma mai multe ali-mente, dar o vom face cu cap. Astfel,ne `ndrept[m aten\ia spre ceva nudoar gustos, ci ;i s[n[tos. Avem ne-voie de mult[ vitamina C ̀ n sezonulrece, de un aport crescut de fier, zinc;i magneziu. Trebuie s[ m]nc[m c]tmai multe fructe ;i legume.

B[uturi calde pentru un plus de confort

Pentru a ne men\ine `n form[trebuie s[ ne hidrat[mcorespunz[tor. ~nainte de toate tre-buie ;tiut c[ aerul rece ;i uscat joac[un rol important ̀ n pierderea de ap[din corp. :i pe timp de iarn[ vomconsuma cei doi litri de lichide zil-nic. Avem la dispozi\ie b[uturile cal-de, care nu doar c[ ne ofer[ un plusde confort, ci ;i produc vasodilata\iela nivelul mucoaselor pentru a neproteja de viroze ;i gripe.

Ioana Pop Vladimirescu

Probabil ave\i printredumneavoastr[ prieteni careau ales `n timp s[ devin[ ve-getarieni.

Pentru a-i cunoa;te mai bine,trebuie s[ ;ti\i ce tipuri de vegeta-rieni exist[. Unele persoane excludconsumarea oric[rui produs animal;i se numesc vegani, altele accept[laptele ;i ou[le ;i se numesc "lacto-ovo-vegetariene".

Mai sunt ;i lacto-vegetarienii ceau o diet[ ce exclude carnea ;i ou[le.:i, `n fine, ovo-vegetarienii, a c[rordiet[ se bazeaz[ doar pe ou[.

Din alt[ surs[

Ajungem iat[ la lista cu alimen-tele esen\iale pentru fiecare vegeta-rian. Speciali;tii consider[ c[ dinpunct de vedere nutri\ional, ̀ n mo-mentul ̀ n care devenim vegetarienicorpul nostru e privat de o serie denutrien\i importan\i, cum sunt pro-

teinele ;i fierul, calciul ;i unele vi-tamine. Carnea ne ofer[ proteine,gr[simi, e surs[ de vitamina B ;i mi-nerale. Cei care nu mai consum[carne sunt obliga\i s[ se orientezec[tre alte alimente cheie, surse deproteine, zinc ;i fier.

Hran[ pentru suflet

Aici intr[ br]nza to-fu, laptele din soia - bo-gat `n calciu ;i vi-tamina D. Linteae la r]ndul ei osurs[ semnifica-tiv[ de proteine ;ifibre solubile. Ea con\ine de dou[ori mai mult fierdec]t fasolea ;i ocantitatesemnificativ[de vitamine B.Alte surse deproteine, la care

ad[ug[m zinc ;i vi-

tamina E, sunt nucile ;i alunele ;imigdalele. Cerealele ne sunt lar]ndul lor de mare ajutor,asigur]ndu-ne necesarul de vitami-na B 12, calciu, fibre insolubile ;ifier.

Theodora Pop

Alimente esen\iale pentru fiecare vegetarian

Semne c[ ar trebuis[ consum[m mai mult fier

V]rsta pe care o avem, talia,s[n[tatea spun multe despre ne-voia de fier a corpului nostru. Cer-cet[rile arat[ c[ o persoan[ adult[trebuie s[ consume zilnic `n jurde 4,5 grame de fier.

Simptomele lipsei de fier suntevidente ;i nu pot fi trecute vede-rea pentru c[ avem de-a face cuoboseala, ritmul anormal alb[t[ilor inimii, r[celile ;i infec\iilecare se \in parc[ lan\.

Produsele de origine animal[sunt bogate `n fier ce intr[ `n sin-teza hemoglobinei, iar legumelesunt bogate `n fier ce nu intr[ `naceast[ sintez[. Dintre alimentelebogate ̀ n fier amintim fasolea, lin-tea, semin\ele de dovleac. Ajut[ laabsorb\ia fierului portocalele, gra-pefruit-ul, ro;iile, cartofii ;i ardeii.Con\inut ridicat de fier au ficatulde porc, cel de pui, sardinele, car-nea de vit[ sau pas[re.

Ioana Pop

Broccoli e un aliat `n cura de sl[bire

Un aliment verde care e din ce`n ce mai consumat este broccoli.Are propriet[\i miraculoase `n do-meniul terapeuticii, sus\inspeciali;tii. Ce con\ine broccoli ;ide ce e bine s[ consum[m aceast["rudenie" a conopidei ;i a verzei?

~n primul r]nd e bine de ;tiutc[ broccoli are `n compozi\ia sa pel]ng[ glucide ;i vitaminele A ;i C,`n cantit[\i deloc neglijabile. De ase-menea, broccoli este o surs[ impor-tant[ de minerale cum e calciul,manganul, fierul, potasiul, zincul,sulful sau vitaminele B.

Partea cea bun[ a legumei esteaceea c[ 100 de grame de broccoliau numai 30 de calorii, prin urmarepoate s[ fie un aliat de n[dejde `ncura de sl[bire. Dac[ r[m]nem totla curele de sl[bire, nu uita\i c[ broc-coli con\ine numeroase fibre solu-bile ;i insolubile. ~n acela;i timp es[rac `n gr[simi saturate.

Theodora Vladimirescu

10 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Sport

Novak Djokovic are o diet[ exemplar[,fiind depistat cu boala celiac[

Domin[ categoric tenisulde c]mp masculin, iar secre-tul s[u st[, pe l]ng[ antrena-ment intens ;i talent, `ntr-odiet[ exemplar[.

Novak Djokovic a anun\at c[sufer[ de o boal[ cronic[ intestinal[(boala celiac[ - ̀ mpiedic[ absorb\ianutrien\ilor, vitaminelor ;i minera-lelor de c[tre intestin), iar forma safizic[ de invidiat este rezultatul uneialimenta\ii atent supravegheate.

A c];tigat doar ̀ n 2011 peste 3,3milioane de lire sterline din tenis,fiind cel mai `n form[ juc[tor dincircuitul ATP.

A schimbat dieta, iar rezultatele se v[d

De ceva timp, Djokovic con-sum[ produse care nu con\in gr]u,orz ;i secar[, iar rezultatele ̀ ncep s[se vad[ `n forma sa fizic[. "Nole"este pe tot terenul, ajunge la aproapetoate mingile, iar adversarii aupu\ine ;anse ̀ n fa\a unui juc[tor ca-re parc[ nu obose;te. "Igor Cetoje-vic (nutri\ionistul lui Nole) a f[cuto treab[ superb[. Mi-a schimbatcomplet dieta, iar acest lucru se vede

din plin. M[ simt extraordinar `nultima perioad[. Sunt alergic la une-le ingrediente existente ̀ n m]ncare,cum ar fi glutenul (o protein[ carese g[se;te `n f[ina de gr]u). Spreexemplu, nu pot s[ m[n]nc pizza,paste ;i p]ine", a declarat Djokovic.

Nu exist[ tratament care s[poat[ vindeca boala celiac[, daraceasta poate fi \inut[ ̀ n fr]u cu aju-torul unei diete din care s[ dispar[glutenul. Astfel, `n ciuda unei ali-menta\ii s[n[toase, persoanele ce-liace sufer[ de malnutri\ie. ~n gene-

ral, aceast[ boal[ se transmite ̀ n fa-milie. Djokovic nu a mai avut pro-bleme `n ultima perioad[, Igor Ce-tojevic fiind "vinovat" pentru formafizic[ extraordinar[ a s]rbului. Con-form ultimelor studii medicale, celpu\in 500.000 de oameni sufer[ deaceast[ boal[ doar ̀ n Marea Britanie.

Boala celiac[

Este r[sp]ndit[ ̀ n general ̀ n zo-nele cu clima temperat[, este de zeceori mai frecvent[ la rudele de gradulI. Forme tipice< diaree (la aproxi-mativ 1-2 ore dup[ o mas[ carecon\ine f[inoase), iar `n stadiileavansate - steatoree ;i malabsorb\ie.Toate simptomele dispar dup[ 1-2s[pt[m]ni de diet[ f[r[ gluten.

Num[rul tot mai ridicat de per-soane care sufer[ de boala celiac[ af[cut ca v]nz[rile produselor carenu con\in gluten s[ creasc[ p]n[ la100 de milioane de lire sterline `n2010 `n Marea Britanie. Printre al-tele, glutenul se g[se;te ̀ n iaurturilecu fructe, ̀ nghe\at[, ciocolat[ cald[,cuburi pentru ciorb[, anumite tipuride br]nz[, carne la conserv[,c]rna\i, sos de tomate, unt de ara-hide, etc.

Daniel Chiorean

De ce ai alege s[ mergi lao sal[ c]nd te po\i antrenaacas[? De ce ai sta acas[ c]ndla o sal[ ai avea toate condi\ii-le unui antrenament de cali-tate? Ai mai jos c]te 6 r[spun-suri la aceste “de ce-uri”.

Dac[ alegi s[ mergi la o sal[<

1. Vei pl[ti un abonament lunarcare poate varia `n func\ie deloca\ia ;i dotarea s[lii ̀ ntre c]tevazeci de lei ;i c]teva sute.2. Vei avea, ̀ n majoritatea cazuri-lor, posibilitatea de a cere sfatulunui specialist `n preg[tire fizic[.3. ~n lipsa diferitelor tenta\ii pre-cum net-ul sau TV-ul, vei folosicele 45 - 60 de minute petrecutela sal[ efectiv pentru a lucra.

4. Vei fi mai motivat s[ te \ii deantrenamente `n condi\iile exis-ten\ei unui cadru specializat pen-tru a;a ceva.

5. Vei putea socializa cu alte per-soane interesate de preg[tire fi-zic[.6. Vei fi mai organizat de vreme

ce vei introduce o activitate cudesf[;urare fix[ ̀ n programul t[u.

Dac[ alegi s[ te antrenezi acas[<

1. ~\i po\i alege orice moment alzilei pentru a te antrena.2. Vei economisi bani.3. Vei avea parte de intimitate `ncazul `n care `\i dore;ti a;a ceva.4. Vei avea posibilitatea de a con-sulta oric]nd un program de an-trenament afi;at pe un site.5. Vei economisi timpul pe carealtfel l-ai petrece pe drumul spre;i dinspre sal[, coada la du;, statla coad[ pentru vreun aparat etc.6. Vei fi mai `nclinat s[ faciexerci\ii care presupun folosireagreut[\ii propriului corp.

C.D.

De ce s[ alegem sala sau de ce s[ facem mi;care acas[?

Informa\ia zilei 13Miercuri 25 ianuarie 2012 Fitness

Linia coapselor `n aten\iaantrenoarei Kerekes Emoke

Am ̀ nceput anul 2012 cu omul\ime de exerci\ii pentru unabdomen frumos ;i de invi-diat. Antrenoarea KerekesEmoke de la Centrul de aero-bic Fitland Satu Mare, stradaR]ndunelelor nr. 3, ne propunes[ trecem la urm[torul nivel,de data aceasta fiind vorba deexerci\ii pentru coapse.

Cu pu\in efort ;i "`narmate" cuvoin\[, coapsele noastre pot avea liniala care vis[m. ~nainte de a trece latreab[, v[ amintim c[ joi, 26 ianuarie,la Centrul de aerobic Fitland e pro-gram special de s[rb[toare, paradisulmi;c[rii `mplinind 4 ani de c]nd ;i-a deschis por\ile. Vezi detalii pewww.fitland.ro.

1. St]nd, m]inile la ;old, piciorul

drept `ntins `n spate (imaginea 1).~ndoim genunchiul drept (imaginea2) de 32 de ori. Facem la fel ;i pe par-tea cealalt[ a corpului.

2. St]nd `n genunchi, bra\ele`ntinse `nainte (imaginea 3). L[s[mbazinul ̀ n jos (imaginea 4). Repet[mmi;carea de 24 de ori.

3. St]nd dep[rtat, ganterele peumeri (imaginea 5). ~ndoim genun-chii, l[s[m jos bazinul, spateler[m]ne drept (imaginea 6). Repet[mmi;carea de 24 de ori.

4. St]nd pe un scaun (imaginea7). ~ntindem piciorul drept (imaginea8) de 24 de ori. Idem ;i pe cealalt[parte a trupului.

5. St]nd cu m]inile pe ;old (im-aginea 9). Facem o fandare `naintecu piciorul drept (imaginea 10). Re-venim `n pozi\ia ini\ial[ ;i repet[mexerci\iul de 24 de ori pe ambele p[r\i.

Ioana Pop Vladimirescu 1 2

3 4 5 6

7 8 9 10

12 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Stil

Ce nu trebuie s[ lipseasc[din dulapul unui b[rbat modern

:i b[rba\ii `;i doresc s[arate mereu ca sco;i din cutie,pentru pl[cerea personal[ dar;i pentru a-;i ar[ta apreciereapentru cei din jur. Garderobaunui b[rbat trebuie s[con\in[ urm[toarele combi-na\ii vestimentare ;i acceso-rii.

Costumul gri. Orice b[rbat carepoart[ costum ̀ n mod regulat nu sepoate lipsi de un costum gri. Alege\iun gri pal pentru o \inut[ stylish. ~nsezonul rece materialul trebuie s[fie c[lduros ;i texturat.

C[ma;a alb[, stil business

Albul este cea mai inspirat[ ale-gere pentru c[m[;ile masculine.M[car 5 buc[\i de c[m[;i albe s[ave\i la `ndem]n[. Sunt alegereaperfect[ pentru dimine\ile `n carefugi\i s[ ajunge\i la birou dar ;i pen-tru serile elegante de la care nu pu-te\i lipsi. Alege\i modelele care sepoart[ cu cravat[ dar ;i din cele carese poart[ f[r[.

Pulover `n V. Foarte popular,puloverul clasic presupune un anu-mit stil. Rolul lui este de a men\ineun look t]n[r ;i de aceea este nevoies[ aib[ o croial[ slim.

Pardesiul `nchis la culoare. Sepoart[ peste costum `n anotimpulfriguros. Din ca;mir, cu o croial[slim ;i un r]nd de nasturi iar ca lun-

gime s[ fie p]n[ la genunchi va fiperfect pentru orice situa\ie.

Sacoul de catifea. :i-a reintrat`n drepturi redevenind un must ha-ve al garderobei.

Costumul de gal[. Pentru nun\isau alte evenimente speciale el tre-buie s[ existe `n garderob[,a;tept]nd doar s[ fie purtat. Aten\iemare la croial[, trebuie s[ vin[ caturnat.

Puloverul pe g]t. Ave\i nevoieat]t de unul sub\ire pe care s[ ̀ l pur-ta\i sub un sacou c]t ;i de unul maigros deasupra c[ruia s[ `mbr[ca\idirect paltonul, pardesiul sau gea-ca.

Blazerul. Poate fi purtat ̀ n oriceanotimp ̀ ns[ aten\ie la textur[. Pen-tru toamn[ alege unul asem[n[torcardiganului, ne;ifonabil, care s[confere un aer relaxat.

C[m[;i cambrate de weekend.Au revenit la mod[ c[m[sile deblugi stil cowboy.

Sacoul raiat. Se pare c[ sepoart[ iar acest tip de sacou `ns[trebuie s[ fie `n culori vii pentru aevita asem[narea cu secolul trecut.:i neap[rat slim cut. Este ideal pen-tru weekend, film, plimbare…

Blugi vintage. Nu exist[ b[rbatcare s[ nu aib[ `n garderob[ m[caro pereche de blugi. Acum depinde

de mesajul pe care vrei s[ `l trans-mite\i c]nd v[ alege\i jeansii po-trivi\i.

Pantofi negri cu ;iret. O pere-che de pantofi negri cu ;iret este ale-gerea cea mai inteligent[ a unuib[rbat. Se vor potrivi la toate alege-rile enumerate mai sus ;i v[ vorscoate din `ncurc[tur[ de fiecaredat[. S[ fie c]t mai simpli dar de ca-litate.

Pantofi maro cu ;iret. Un pas`n plus pentru un stil rafinat. Pre-supun ceva mai mult sim\ stilistic;i vor merge de minune cu blugi saucu pantaloni bleumarin.

V. S.

Mult mai ieftin dec]t aurul,mai pre\ios dec]t argintul, cel mainou trend `n materie de bijuteriisunt accesoriile din paladiu.~nc]nta\i de raportul pre\-calitate,dar ;i de faptul c[ aurul a ajuns s[aib[ acela;i pre\ cu platina, oame-nii au `nceput s[-;i schimbe pro-priile alegeri `n func\ie de buzu-nar.

Designerii de bijuterii sus\inc[ num[rul accesoriilor din pala-diu a urcat cu peste 50%, fapt cepoate duce la o u;oar[ cre;tere aindustriei.

Chiar dac[ avem de a face cuo industrie `n plin av]nt, trebuie

;tiut c[, ̀ n 2010, paladiul a fost re-cunoscut ca fiind al patrulea metalpre\ios, al[turi de aur, argint ;i pla-tin[. Paladiu 950 (acest num[r re-prezent]nd procentul de metalpur din bijuterie- 95%) este celmai des folosit. Paladiul seaseam[n[ la aspect cu platina,culoarea fiind argintiespre gri, nivelulclarit[\ii fiindfoarte ridi-cat ;i cu ogreutate maimic[ dec]taurul ;i plati-na.

Se folose;te la confec\ionarealan\urilor, br[\[rilor dar ;i la nas-turi, butoni, brichete sau bro;emasculine.

Viorica. S.

Paladiu - un metal pentru bijuteriile masculine

Informa\ia zilei 15Miercuri 25 ianuarie 2012 Carier[

Idei de afaceri pentru 2012Am intrat de ceva vreme

`n 2012, iar poate c[ anul tre-cut te-ai g]ndit s[-\i porne;tio mic[ afacere care te-ar ajutas[ supravie\uie;ti.

Dac[ vrei s[ porne;ti o afacereai nevoie de mult[ planificare. ~nacest num[r, `\i oferim c]teva pro-puneri pentru idei de afacere.

V]nz[rile `n mediul online

Chiar dac[ alegi s[ vinzi produ-se home-made, sau produse de lux,exclusiviste, ai putea s[ te bucuri deun job pe care `l vei face de acas[ ;idin care vei putea avea un trai de-cent, f[r[ lipsuri. Pentru asta, ai ne-voie de un site, un designer online,;i de o platform[ special[ pentruv]nz[rile online. La `nceput va fimai greu, `ns[ cu o promovare po-trivit[ vei ajunge s[ ai clien\i `ntr-un timp relativ scurt.

Artist make-up

Dac[ e;ti femeie, mai mult casigur c[ e;ti pasionat[ de cosmetice;i make-up. O simpl[ pasiune ai pu-

tea s[ o transformi `ntr-un job dincare s[ c];tigi bani frumo;i. Unprim pas ar fi s[ investe;ti `n pro-duse profesionale, apoi s[ urmeziun curs foarte bun, ̀ n acest sens, unsite super glamour ;i publicitate. Nuuita de publicitatea f[cut[ printreprietene sau cuno;tin\e.

Toat[ lumea `;i petrece timpul`n zilele noastre pe internet. Ai pu-tea avea succes dac[ \i-ai crea un si-te. Dac[ e;ti pasionat[ de ceva, sau;tii s[ faci un lucru foarte bine aiputea s[ te faci cunoscut[, iar pel]ng[ asta s[ faci ;i bani. Ai multe

cuno;tin\e despre flori, make-up,copii, bebelu;i, s[n[tate, diete? Arfi cazul s[ pui picioarele unui blogsau site dedicat. Apuc[-te s[ scriiarticole, promoveaz[-te folosindre\elele de socializare ca Facebook,Twitter. F[-\i ;i c[r\i de vizit[ pecare s[ le `mpar\i tuturor.

Planific[ evenimente

S-ar putea ca `n cercul t[u deprieteni s[ fii sufletul petrecerii, aiputea s[ faci bani din asta,planific]nd evenimente ;i petreceri

pentru alte persoane. Alc[tuie;te-\iun portofoliu ;i o baz[ de date cunenum[rate contacte din industrie(cluburi, restaurante, forma\ii,arti;ti, fotografi, limuzine etc.).G]nde;te-te la c]teva oferte pe cares[ le faci clien\ilor ̀ n func\ie de pre-ferin\e ;i necesit[\i ;i porne;te o afa-cere care s[-\i plac[ ;i din care s[po\i c];tiga sume mari de bani.

Desigur, cu pu\in[ imagina\ieai putea face bani din orice pasiune.Doar s[ ai voin\[ ;i s[ faci primulpas care, de obicei, este cel mai greu.

Ionu\ B.

Biblioteca Metropolitan[Bucure;ti a lansat `n 2011 celmai ambi\ios proiect de digi-tizare la nivel na\ional - dacoromanica.ro.

Este cea mai important[ bi-bliotec[ digital[ rom]neasc[, ac-cesibil[ gratuit pe internet, oferindutilizatorilor trei milioane de pa-gini de carte scanate.

~n urm[ cu c]\iva ani, sub con-ducerea dr. Florin Rotaru, Biblio-teca Metropolitan[ Bucure;ti a de-marat un proiect ambi\ios de di-gitizare a patrimoniului culturalrom]nesc de carte veche. Aceasta`nseamn[ ;i crearea unei bibliotecivirtuale deschise, accesibil[ tutu-ror utilizatorilor.

DacoRomanica devine astfelun centru al p[str[rii ;i dezvolt[riiculturii rom]ne;ti, `nscriindu-seastfel `n re\eaua de cooperarena\ional[ ;i interna\ional[. Insti-

tu\ia `;i propune s[ devin[ parte-ner `n Biblioteca Virtual[ Euro-pean[. Portalul DacoRomanicaofer[ acces la documente tip[rite,

fi;iere audio ;i video din nume-roase domenii< economie, socie-tate, religie, literatur[, ;tiin\e, is-torie, geografie, filosofie, psiholo-

gie, lingvistic[, art[, divertisment,tehnic[, medicin[. http<//www.dacoromanica.ro/

A consemnat V.N. Deleanu

Trei milioane de pagini de carte rom]neasc[scanat[ pe dacoromanica.ro

14 Informa\ia zilei Miercuri 25 ianuarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Amenajarea interioar[;i culorile anului 2012

Odat[ trecut[ vara cubog[\ia ei de culori ;i flori,r[m]n destul de pu\ine plantede apartament sau de gr[din[care `nfloresc `n anotimpulrece.

Ciclama (cyclamen persicum)este o plant[ cu tuberculi care poate`nflori p]n[ la 3-4 ani dac[ este`ngrijit[ bine. Florile au culori ̀ ntr-o gam[ relativ variat[, de la alb laroz ;i violet. Frunzele au o culoareverde `nchis cu modele argintii.

~ngrijireP[m]ntul `n care se cultiv[ ci-

clama, ̀ n ghiveci sau ̀ n gr[din[, tre-buie s[ fie foarte permeabil, drenabilpentru ca apa s[ nu b[lteasc[ `n ju-

rul r[d[cinilor sensibile. Cea maibun[ solu\ie este punerea unei far-furioare sub ghiveci, astfel `nc]tplanta ̀ ;i va trage singur[ cantitateade ap[ necesar[, arunc]nd apoi sur-plusul.

Temperaturile minime ;i maxi-me `ntre care ciclama se dezvolt[foarte bine sunt 10-18°C. Se va a;ezala lumin[, dar ̀ n a;a fel ̀ nc]t luminasoarelui s[ nu bat[ direct pe ea. ~nperioada de ̀ nflorire, se fertilizeaz[cam o dat[ la dou[ s[pt[m]ni. Pem[sur[ ce trec florile ;i frunzele tre-buie smulse direct din tubercul,pentru a l[sa loc noilor l[stari.

~nmul\ireCea mai facil[ metod[ de

`nmul\ire este ̀ ns[m]n\area, care seefectueaz[ din iulie p]n[-n septem-

brie ̀ ntr-un ghiveci cu p[m]nt grasamestecat cu nisip. P[m]ntul tre-buie men\inut ̀ n permanen\[ umed;i ghiveciul a;ezat la umbr[, la otemperatur[ de 20°C. Cam `n 5-6s[pt[m]ni ar trebui s[ apar[ la su-prafa\a p[m]ntului primele semnec[ semin\ele au germinat. Se va maia;tepta c]teva s[pt[m]ni, dup[ carepl[ntu\ele se vor muta ̀ n ghivece maimari cu diametru de 5-7 cm.

O alt[ metod[ de `nmul\ire estedivizarea tuberculilor. Aceast[ ope-ra\iune se face prim[vara t]rziu. Setaie r[d[cina `n mai multe buc[\i,av]nd grij[ ca pe fiecare bucat[ s[r[m]n[ c]\iva muguri. C]nd se ud[,este de evitat turnarea apei pe sus,pentru c[ tuberculul are dou[ ad]nci-turi ̀ n care se poate str]nge apa, ceeace va duce la putrezirea plantei.

Ciclama, o plant[ fin[

Chiar dac[ vorbim de pie-se de mobilier sau covoare ;ialte accesorii pentru locuin\[e bine s[ ;tim c[ speciali;tiiau stabilit care sunt culorileanului 2012 `n materie deamenajare.

Da, da, a\i auzit bine< culoriledin casa dumneavoastr[ trebuie s[fie ̀ n ton cu moda. La fel ca ;i ̀ n ca-zul articolelor vestimentare sau de`nc[l\[minte.

Un spa\iu care inspir[prospe\ime ;i claritate

Spa\iul `n care de bine de r[u

petrecem destul de mult timp zi dezi trebuie s[ fie ̀ nfrumuse\at pentruca s[ ne sim\im bine. Anul acesta,spun speciali;tii de la InCasa.ro, sepoart[ culorile clare, luminoase ;icare inspir[ prospe\imea. Dac[ fo-losim o combina\ie de culori ca lacarte putem s[ ne bucur[m cuadev[rat de un spa\iu, indiferentdac[ acesta e mic sau mare. Spe-ciali;tii ne spun c[ putem alege cu-lorile tari, puternice de genul gal-ben, turcoaz ori ro;u dac[ suntemmai vis[tori de fel.

Asortarea culorilor

Se recomand[ a se asorta culo-rile, pentru un plus de natural. De

exemplu, albastrul poate mergefoarte bine cu verdele sau cu galbe-nul ori cremul. Tot ceea ce avem def[cut este s[ d[m via\[ ̀ nc[perii. As-ta nu numai prin culoarea pere\ilorsau a corpurilor de mobilier, ci ;iprin intensitatea luminii din`nc[peri. Culori vesele ar trebui s[avem ;i la accesorii, la perne sauperdele, de exemplu.

Un rol deosebit `l au aceste or-namente pentru geamuri, dac[ pu-tem numi astfel perdelele. Culorileanului sunt ;i movul, ro;u c[r[miziu;i bejul.

~ncerca\i s[ fi\i `n ton cu ideiledesignerilor ;i ve\i reu;i s[ v[ trans-forma\i locuin\a `ntr-un mic palat.

Theodora V.

La cur[\at pomiifructiferi `n ianuarie!

E luna ianuarie, dar asta nu`nseamn[ c[ nu mai avem ce c[uta`n curte ;i ̀ n gr[din[. Dimpotriv[,sunt c]teva lucruri de f[cut, ca deexemplu s[ ne preg[tim pentrusezonul urm[tor.

~n cazul ̀ n care unii bulbi simtc[ se apropie prim[vara, am puteafoarte bine s[ ad[ug[m compostpentru a proteja noua pl[ntu\[.Nu lipse;te nici z[pada, a;a c[dup[ fiecare ninsoare putemcur[\a ramurile plantelor ;iarbu;tilor.

~n ianuarie se rup crengile us-cate de pe arbu;tii ;i arborii de fo-ioase ;i se mai stropesc ;i pomiifructiferi. Preg[tirile sunt ̀ n toi ;iprin c[mar[, prin magazie, c[ sepreg[tesc ;i uneltele cu care vomlucra gr[dina `n doar c]tevas[pt[m]ni.

Ioana V.