16 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 334 miercuri 29.02.2012I

un topmodel pasionat

de surfing

pag. 8 - 9

MarisaMiller

Reinterpretarea temelorretro a intrat cu putere anulacesta în majoritatea crea\ii-lor. Amprenta l[sat[ de trecutasupra designerilor se reflect[în „operele de art[ careînv[ulie podiumurile inter-na\ionale de mod[.

Moda anului 2012 cu siguran\[se axeaz[ doar pe tendin\ele dinanii 1920 ;i 1950.

Serialul Mad Men este unul ca-re le-a stârnit interesul multor crea-tori, în special femeilor care auf[cut o adev[rat[ pasiune pentrustilul ultra-feminin al anilor 60.

StiluriAnii 20

Unul dintre stilurile reprezen-tative pentru acea perioad[ ar ficel flapper, anii 20 fiind cunoscu\idrept perioada Art Deco. P[l[riilecloche ;i tunsorile bob erau doarcâteva accesorii preferate de femei-le din acea perioad[. Îmbr[c[min-tea se axa pe rochii care nu scoteauîn eviden\[ talia ;i coborau pân[la jum[tatea gambei. Coco Chaneleste una dintre creatoarele care sebucura de dulcele succes, datorit[stilului androgin pe care îl adoptaîn crea\iile ei.

Anii 30Datorit[ recesiunii economice

;i a r[zboiului mondial, stilul ani-lor 30 a fost influen\at în mare par-te de ace;ti factori. Hainele createîn acea perioad[ erau menite s[acopere tot corpul ;i s[ dea un rolfunc\ional ;i utilitar. Perioada ani-lor 30 este marcat[ de celebrul fer-moar care este introdus pentru pri-ma dat[ în vestimenta\ie de c[treElsa Schiaparelli.

Anii 40Revenirea caselor haute coutu-

re a fost un pas important al anilor40. Christian Dior a creat istorieprin colec\ia lansat[ ”New Look”iar fustele ;i sacourile scurte au fostintroduse pentru prima oar[ înmod[. Silueta feminin[ care a fostdistrus[ în perioada anilor 30, afost din nou readus[ la via\[ prinjachetele cu umeri fal;i ce marcautalia ;i prin fusta creion.

Anii 50Christian Dior, Hubert de Gi-

venchy ;i Coco Chanel sunt cei

care s-au impus în aceast[ er[având la picioare o sumedenie devariante.

Introducerea crea\iilor femi-nine dup[ terminarea celui de-aldoilea R[zboi Mondial a fost pri-mit[ cu încântare de c[tre femeilecare au fost silite pe parcursul ani-lor 40 s[ se adapteze stiluluib[rb[tesc.

Glam-ul anilor 50 a fost fustacreion care era purtat[ de c[tretoate femeile, sco\]nd în eviden\[talia extrem de sub\ire.

Anii 60 Pentru prima dat[ în istorie,

moda este revolu\ionat[ de c[retineri. Linia feminin[ a anilor 50se p[streaz[, îns[ iau na;tere

schimb[ri importante.Formele geometrice sunt in-

troduse ;i î;i pun amprenta asupracrea\iilor feminine. Elementele ro-mantice precum dantela sau pa-ietele sunt complet scoase din pei-saj iar stilul minimalist este con-struit pe liniile clare ;i arhitectu-rale.

Flavia C[l[ianu

Stilul Retro intr[ din nou cu putere în mod[

2 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Comunicarea dintre medic ;i pacient `n homeopatie

Homeopatia este o form[de medicin[ complementar[,al[turi de acupunctur[, os-teopatie, fitoterapie, gemote-rapie, etc.

Pentru a fi un bun homeopat,medicul trebuie s[ aib[ cuno;tin\etemeinice de medicin[ alopat[, s[fie un bun practician ;i un fin psi-holog. Homeopatia este o alterna-tiv[, fiecare pacient `;i define;tesingur tipul de medicin[ care i sepotrive;te ;i fiecare pacient ̀ ;i aremedicul s[u fa\[ de care are afi-nit[\i ;i `n care are `ncredere.

Particularit[\ile consulta\iei `n homeopatie

Anamneza (interogatoriul) ̀ nhomeopatie este cea mai impor-tant[ etap[. Pacientul trebuie s[se `narmeze cu r[bdare ;i cu dis-ponibilitatea de a r[spunde la`ntreb[ri privind modul de via\[,de a g]ndi, cum doarme, ce vi-seaz[, ce frici are, cum reac\io-neaz[ ̀ n situa\ii de stres, dac[ estec[lduros sau friguros, cum esteapetitul, setea, ce preferin\e ali-mentare are sau fa\[ de ce are aver-siuni, sau la ̀ ntreb[ri de-a dreptulintime cum ar fi via\a lui sexual[.Sinceritatea ̀ l va ajuta cel mai multpe medic s[-i g[seasc[ remediul.Adesea simptomele cele mai ne-

semnificative din punct de vederehomeopat sunt disimulate pentruc[ sunt judecate ca lipsite de im-portan\[ de c[tre pacient, fiind celmai greu de ob\inut din partea lui.Ceea ce pare nesemnificativ pen-tru pacient reprezint[ adesea ca-racteristica esen\ial[ a bolii ;i con-tribuie la alegerea remediului po-trivit.

Ce trebuie s[ fac[ pacientul

Remediile homeopatice trebu-ie administrate cu o jum[tate deor[ ̀ nainte sau la 2 ore dup[ mas[.Este recomandat[ utilizarea uneilinguri\e de plastic sau adminis-trarea direct din c[p[celul amba-lajului. Pentru copiii mici sau su-gari se recomand[ diluarea reme-diilor `n ap[ plat[, agitarea flaco-nului ;i administrarea sub form[de `nghi\ituri sau cu o sering[ di-rect `n cavitatea bucal[. Este in-terzis[ atingerea remediilor cum]na. Pacientul trebuie s[ utili-zeze o past[ de din\i nementolata(Etera-se g[se;te ̀ n magazinele deproduse naturiste, hipermaketurisau farmacii). Nu este indicat con-sumul de produse mentolate, ceaide mu;e\el, tei, ment[, o\et, cu 2ore `nainte ;i dup[ administrarearemediului. De asemenea, aten\iela consumul de cafea, ceai negrusau verde, ciocolat[, ment[ suborice form[ (bomboane, gum[ de

mestecat, past[ de din\i). ~nfunc\ie de tipul de remediu indi-cat, lista ar putea continua.Trebuies[ v[ asculta\i medicul, care estealiatul dumneavoastr[.

Remediile homeopatice

Remediile homeopatice suntdilu\ii dinamizate din ticturimam[ de origine vegetal[ (Arnicamontana, Belladonna, Lycopo-dium, Drosera, Digitalis, Hyperi-cum), animal[ (Apis melifica, Se-pia, Lachesis mutus), mineral[(Argentum nitricum, Arsenicumalbum, Calcarea carbonica, Plati-na).

Remediile homeopatice nusunt toxice pentru organism, elenu determin[ reac\ii adverse. Re-

mediile stimuleaz[ capacitatea or-ganismului de ap[rare(for\a vi-tal[), deci sistemul imun, aflat `nstr]ns[ interconexiune cu siste-mul neuroendocrin. Prin dilu\ie;i dinamizare, ac\iunea terapeu-tic[ a remediului cre;te.

Homeopatia nu trateaz[ boligenetice, neoplasme `n stadiiavansate, diabet zaharat de tip 1,anomalii mecanice, situa\ii chi-rurgicale. Dar ̀ n mai toate afec\iu-nile poate aduce cel pu\in amelio-rarea simptomelor. Pentru maimulte informa\ii ;i consulta\ii laclinica Sf ]ntul Anton, tel<0261713333.

Dr. Szatmari Annamaria, medic de medicin[ intern[

cu competen\[ `n homeopatie

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Informa\ia zilei 3Miercuri 29 februarie 2012 Familie

Cum motivezi ;colarul s[ înve\e?

Exist[ câteva modalit[\ide a-i trezi copilului interesulpentru cunoa;tere ;imotiva\ia de a înv[\a.

Manifest[ tu însu\i interes pen-tru cunoa;tere. Vorbe;te-i copilu-lui despre lucrurile noi pe care le-ai aflat sau le-ai înv[\at ;i întreab[-l ;i pe el ce cunoa;te despre su-biectul respectiv. Este importantca cel mic s[ vad[ entuziasmul cucare înve\i lucruri noi.

Discut[ cu copilul t[u desprece a înv[\at. În loc s[ îl întrebi cenote a luat la ;coal[ po\i începeprin a-l întreba ce a înv[\at în ziuarespectiv[ la ;coal[. Încurajeaz[-ls[ î\i explice un concept nouînv[\at ;i, dac[ nu ;tii destul demulte despre subiectul respectiv,spune-i c[ vrei s[ afla\i împreun[mai multe.

Arat[-i modalit[\i distractivede înv[\are. De multe ori, copiiirefuz[ s[ înve\e sau s[ î;i fac[ te-mele pentru c[ lec\iile li se par pur;i simplu plictisitoare. Indiferent

care este motivul pentru care co-pilului nu îi plac temele, îl po\i aju-ta dac[ îi oferi modalit[\i ;i alter-native de înv[\are< jocurile bazatepe cuno;tin\e, experimente;tiin\ifice pe care le poate realizaacas[.

Încurajeaz[-\i copilul s[ î;i ex-prime p[rerile, sentimentele, ati-tudinile tr[ite atunci când e im-plicat într-o sarcin[. Doar astfel

vei ;ti când anume curiozitatea luia fost satisf[cut[ când dorin\a deexplorare ;i descoperire a atinsvârful, când se simte plictisit, de-zam[git ori neputincios.

Ajut[-l s[ î;i organizeze tim-pul. Cine ar fi motivat s[ realizezeo activitate solicitant[ atunci cândsimte c[ nu are suficient timp pen-tru odihn[ sau relaxare? Manage-mentul timpului este esen\ial pen-

tru ca cel mic s[ î;i formeze o ati-tudine pozitiv[ fa\[ de înv[\are.Recomand[-i s[ ia pauze atuncicând înva\[ ;i s[ se odihneasc[pu\in înainte de a începe temele. Manifest[ entuziasm atunci cândcopilul t[u reu;e;te s[ fac[ cevaprin propriile sale eforturi ;i cu oimplicare minim[ din partea ta.Orice reu;it[ a copilului t[u estebine s[ reprezinte o reu;it[ ;i pen-tru tine fiindc[ cel mic tocmai aurcat o treapt[ pe scara cunoa;te-rii. Orice obstacol dep[;it repre-zint[ la fel, un pas înainte, iar bu-curia dep[;irii lui s[ fie o bucuriepentru to\i membrii familiei.

Academia P[rin\ilor te înva\[cum s[ procedezi astfel încât s[reu;e;ti s[ motivezi copilul, s[-lîncurajezi pentru a-i trezi interesulpentru cunoa;ere, te înva\[ s[ dez-vol\i o rela\ie armonioas[ cu el,bazat[ pe comunicare, în\elegere,acceptare. Pentru detalii ;i în-scrieri poate fi contactat[ persoanacare a avut aceast[ ini\ativ[< psi-holog Ramona Grad (www.psyad-lerian.com, 0742.707.468,0770.589.991)

~n r]ndurile care urmeaz[v[ invit[m s[ v[ imagina\i unmic scenariu, propus de psi-hologul Gyorgy Gaspar ;i in-spirat evident de fapte reale.Nu `n\elege\i de ce e nevoiede psihoterapie de cuplu?

Ei bine, afla\i ̀ n cele de mai jos,sursa materialului nostru fiind blo-gul specialistului, gyorgy-gaspar.blogspot.com.

Scenarii din via\a de zi cu zi...

Ea< “Obi;nuiam s[ ne distr[mmult, s[ petrecem, s[ avem invita\ila cin[... Vreau pu\in[ veselie”. El<“Are impresia c[ suntem un sac f[r[fund. Cheltuie, cheltuie, cheltuie...Cump[r[ tot felul de lucruri inutile<haine, c[r\i, chestii de buc[t[rie. Nurealizeaz[ c[ risipim o gr[mad[ debani”. Ea< “Nu mai este interesat desex. Vine ̀ n pat dup[ ce adorm ;i setreze;te `naintea mea. :tiu c[ ampus c]teva kilograme dup[ ce am

n[scut copiii, dar....”. El< “Nu vrea s[m[ asculte. Totul trebuie s[ fie a;acum vrea ea. Ea are mereu drepta-te...”. Ea< “Este at]t de nervos `n ul-tima vreme... Nu-l mai mul\ume;tenimic”. Ea< “Nu este niciodat[ acas[.E toat[ ziua la birou sau iese cub[ie\ii ori ̀ ;i repar[ ma;ina. :i c]nde aici, nu ascult[ nimic din ce ̀ i spun.E mereu absent, `n lumea lui...”.

Dac[ aceste exemple v[ sun[ cu-noscute, iat[ ce spune psihologulGyorgy Gaspar< “Acestea suntpl]ngeri, foarte frecvente pe care le

aud `n cabinetul de consiliere.Lucr]nd de mul\i ani cu familii ;icupluri din diverse medii, aud denumeroase ori parteneriicritic]ndu-;i jum[tatea pentru fel;i fel de lucruri, cum ar fi c[ nu e bi-ne c[lcat[ c[ma;a, unul sau altul acump[rat o p]ine de proast[ calita-te, nu au prieteni sau au prieteniprea apropia\i.

Convingerile nocive pentru rela\ia de cuplu

~nainte de toate v[ spun c[ un

partener perfect, o persoan[ ce m[completeaz[, iubirea f[r[ sf]r;itsunt c]teva dintre convingerile celemai nocive pentru rela\ia de cuplu.Ce ne r[m]ne de f[cut? S[ investim;i mai mult[ iubire `n rela\ia ce nucorespunde cu aceste convingeri? E;i asta o alternativ[, dar nu cea mairecomandat[. Obiectivul nostru estes[ construim cea mai eficient[rela\ie pentru noi, cea care s[ coin-cid[ cu limitele realit[\ii.

E o rela\ie ̀ n care putem ac\ionacu iubire, putem aprecia ceea ce par-tenerul ne poate oferi, putem ̀ nv[\as[ accept[m diferen\ele interperso-nale. Indiferent de decizia luat[ fa-cem o alegere. Putem alege s[ tr[im`ntr-o rela\ie de cuplu ce nu nemul\ume;te sau putem alege s[ re-nun\[m la ea, dar `nainte de acestdin urm[ pas e bine s[ `ncerc[m s[facem tot posibilul pentru starea debine a cuplului ;i a familiei”, ne spu-ne psihologul Gyorgy Gaspar.

A consemnat Ioana Pop Vladimirescu

Rolul psihoterapiei de cuplu pentru o via\[ mai bun[

4 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Granulele de soia se fierb ̀ ntr-un litru de ap[ cu delicat. Se las[s[ se r[ceasc[ ;i se strecoar[ sur-plusul de ap[. Se adaug[ pesmetul,f[ina ;i condimentele, dup[ gust,tocmai ca la chiftelu\ele din carne.

~n cazul `n care compozi\ia pareprea seac[ ;i nu se poate forma bi-ne, se adaug[ pu\in ulei. Cu m]naumezit[ cu ap[ se formeaz[ bilu\e,sau se modeleaz[ `n form[ dep]rjoale. Se pr[je;te `n ulei fier-binte ;i se serve;te cu piure de car-tofi, garnitur[ asortat[, sau pilafde orez.

Chiftelu\e de soia

Ingrediente<

100 g de soia granule, 2 linguride pesmet, 2 linguri de f[in[, 4-5 c[\ei de usturoi, o lingur[ deboia de ardei, sare, piper, delicat,

ulei pentru pr[jit.

Mod de preparare<

Se amestec[ f[ina, zah[rul,zah[rul vanilat, sarea, romul ;i

fri;ca (dac[ folosi\i), apoi ames-tec]nd, se adaug[ ap[ mineral[,p]n[ c]nd aluatul va avea consis-ten\a ca sm]nt]na. Se pr[je;te `ntigaia uns[ cu un pic de ulei sau`n vas antiaderent. Dac[ dori\i s[le servi\i cu gem, aluatul poate fimai consistent, deci cl[titele maigroase, iar dac[ le umple\i, prepa-ra\i un aluat mai fluid ;i face\icl[tite mai sub\irele.

Cl[tite de post

Ingrediente

400 - 450 f[in[, 3-4 linguri defri;c[ vegetal[ (se poate face ;i f[r[fri;c[) 4 linguri de zah[r, un plicde zah[r vanilat, 2 linguri de romsau c]teva pic[turi de esen\[ derom, sare, ap[ mineral[ carboga-zoas[ (dac[ nu folosim ou[, apamineral[ nu se poate `nlocui cuap[ plat[, sau ap[ de la robinet),gem, sau mere r[zuite, amestecatecu zah[r ;i scor\i;oar[ pudr[ pen-

tru umplutur[.

Mod de preparare<

Ceapa m[run\it[ sau r[zuit[se c[le;te ̀ n ulei, se adaug[ orezul;i se c[le;te ;i acesta, apoi la fel seprocedeaz[ ;i cu zarzavaturile fe-

liate. C]nd toate s-au c[lit se stingecu circa 1,5 - 2 l de ap[. Dup[ 15-20 minute de fierbere se adaug[legumele ;i condimentele ;i se maifierbe circa 15 minute. Se serve;tecald[, pres[rat[ cu p[trunjel ver-de, eventual cu adaos desm]nt]n[, sau dac[ vre\i s[ fie depost, cu sm]nt]n[ vegetal[.

Sup[ de zarzavaturi cu orez

Ingrediente<

500 g zarzavaturi (p[trunjel,morcovi, gulie, \elin[ eventualp[st]rnac), c]te circa 100 gramede fasole verde, maz[re verdeboabe, conopid[, broccoli, varz[,varz[ de Bruxelles, o ceap[, 150g orez, circa 50 ml ulei, sare, pi-

per, baz[ pentru m]nc[ruri.

Meniul s[pt[m]niiCiorb[ cu legume

Ingrediente necesare< 700 gramecarne de vit[ macr[, o ceap[, doimorcovi mai mari, un p[trunjel,o jum[tate de \elin[, pu\inep[st[i proaspete sau conservate,doi cartofi, 2-3 ro;ii sau pu\inbulion, o leg[tur[ de verdea\[asortat[.Modul de preparare< carnea setaie cubule\e ;i apoi se spal[ bine.Zarzavatul se cur[\[, se taie la felcubule\e ;i apoi se spal[ sub unjet de ap[. Carnea se pune la fiert;i se culege spuma ̀ n timpul fier-tului. Se adaug[ pu\in[ sare ;i sepun zarzavaturile stoarse. C]ndzarzavaturile ̀ ncep s[ se sf[r]me;i carnea este moale, m]ncareaeste aproape gata. Se condimen-teaz[ la final. Verdea\a se taiem[runt ;i se pune ̀ n ciorb[ dup[ce a fost luat[ de pe foc. ~n func\ie

de preferin\e se poate prepara odresur[ dintr-un ou ;i o cea;c[de sm]nt]n[, care se adaug[dup[ luarea vasului de pe foc.

Toc[ni\[ de fudulii

Ingrediente necesare< un kilo-gram de fudulii de porc sau demiel, ceap[, ulei, 3-4 c[\ei de us-turoi, condimente.Modul de preparare< fuduliile seop[resc ;i se cur[\[ de pieli\e, sespal[, se scurg ;i se taie felii. Cea-pa se taie m[runt ;i se pune lapr[jit. C]nd este u;or g[lbuie seadaug[ fuduliile ;i se pr[jesc vre-me de dou[ sau 3 minute. Se con-dimenteaz[ ;i se las[ s[ dea dou[sau trei clocote. Toc[ni\a se poateservi cu sau f[r[ garnitur[.

Coriolan A.

Informa\ia zilei 5Miercuri 29 februarie 2012 Cosmetic[

Vine, vine prim[vara cu frumo;ii ei pistrui!

Vine, vine prim[vara! Bu-curie mare, e drept! Ce facemcu pistruii? Reprezentantelesexului frumos pe care naturale-a `nzestrat cu aceste “buli-ne” maronii spre crem se potbucura din plin de un noulook.

Multe tinere pistruiate se simtprost c[ beneficiaz[ de acest dar alnaturii, ̀ ns[ noi ̀ ncerc[m s[ le con-vingem c[ pistruii sunt frumo;i ;is[-i poarte cu m]ndrie!

Un aer tineresc

Practic, apari\ia pistruilor estefavorizat[ de soare. Iar cum soarele`;i trimite tot mai des razele sprenoi de-acum `nainte, pe fa\[ apartot mai mul\i pistrui. Speciali;tii vortotu;i s[ ne conving[ de faptul c[pistruii nu sunt o problem[, ci dim-potriv[ ne confer[ un aer tineresc,adolescentin. A;adar, considera\i c[ave\i un avantaj cu aceste bijuteriide pe chip. S[ ne g]ndim doar la

aluni\e, care la r]ndul lor sunt fru-moase ;i persoanele care le poart[`ncearc[ s[ le pun[ `n valoare.

Pistruii sunt mici pete pigmen-

tare de m[rimi diferite ce se locali-zeaz[ mai ales pe obraji, pe nas, dar;i pe frunte, piept sau pe umeri.

~n sezonul rece am putea crede

c[ o iau la fug[ ;i... dispar. Asta maiales dac[ folosim un fond de tenmai `nchis ce `i acoper[. Darprim[vara se ̀ ntorc cumin\i la locullor. Acele persoane care nu se potnicicum ̀ mp[ca cu g]ndul c[ au pi-strui folosesc diverse produse pen-tru a-i masca. Cert este un lucru<indiferent c[ avem sau nu pistrui ;ialuni\e pe fa\[, trebuie s[ ne pro-tej[m tenul cu o crem[ de protec\iesolar[ `n fiecare zi.

Bronz natural

~n sezonul cald, prim[var[, var[;i chiar toamn[, nu toate femeilepot utiliza un fond de ten, astfel c[pistruii nu sunt a;a de acoperi\i. Levine ̀ n schimb ̀ n ajutor soarele, careprin razele lui a contribuit enormla apari\ia pistruilor.

O fa\[ cu pistrui se bronzeaz[mult mai frumos ;i ob\ine o culoarede-a dreptul perfect[. A;adar, nu v[ascunde\i ;i nu mai `ncerca\i s[masca\i pistruii care pot fi cuadev[rat frumo;i!

Ioana Vladimirescu

Ochii sunt printre cele maiexpuse ;i mai sensibile zoneale corpului nostru. Pentru aavea grij[ de ei tratamentelenaturiste sunt printre celemai recomandate deoarecenu provoac[ reac\ii adverse ;inu sunt foarte invazive.

~n compara\ie cu produselecosmetice care folosesc alcool,parfum sau alte ingrediente ce potirita sau inflama, plantele sau le-gumele aduc doar beneficii ̀ n tra-tarea sau `n ameliorarea unorafec\iuni.

Plante binef[c[toare pentru ochi

Poluarea, utilizarea intens[ acalculatorului dar ;i cosmeticelepot afecta frumuse\ea ochilor. Prezent[m `n cele ce urmeaz[ o

list[ de plante la ̀ ndem]na tuturorcare ajut[ mult la men\inereas[n[t[\ii ochilor ;i a zonei din ju-rul lor. Rosmarin-frunzele de ros-marin macerate ̀ n ap[ de tranda-firi se folosesc la reducerea infla-

ma\iilor pleoapelor. |elin[-sucul de \elin[ este fo-

losit ̀ n unele afec\iuni oftalmolo-gice fie prin pic[turi aplicate pepleoape, fie prin tampon[ri u;oareale pleoapelor.

Alb[strelele (centaurea-cya-nus)-compresele sau cataplasmelecu infuzie din flori de alb[strelese pot folosi cu eficien\[ `n cazulochilor obosi\i, `mpotrivacearc[nelor ;i al pleoapelor iritate.Infuzia se face dintr-o lingur[ deflori la dou[ pahare cu ap[.

Teiul-are ac\iune calmant[ de-congestiv[, se folose;te sub form[de decoct. Compresele `mbibatese men\in pe pleoape timp de 15minute `n cazul cearc[nelor ;i alpleoapelor iritate.

Trandafirul-dezinfectant, de-congestiv poate fi folosit ̀ n irita\iioculare. Se prepar[ o infuzie carese folose;te sub form[ de compre-se ;i sp[l[turi oculare. Mu;e\elul-arhicunoscut pentru propriet[\ilesale benefice se `ntrebuin\eaz[pentru ochii irita\i ;i inflama\iiale pleoapelor. Tampoanele r[citecu infuzie de mu;e\el se aplic[timp de 15-20 de minute.

V.S.

Remedii naturale pentru `ngrijirea ;i `nfrumuse\area ochilor

6 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Remedii naturiste

Bitter “Taina Plantelor” gel

Scoar\a de salcie, un remediu plurivalent

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15ani pe pia\a produselor natu-rale de cea mai bun[ calitate,iar azi are un renume la nivelna\ional.

Produsul con\ine substan\eactive ale extractului integral dincele 30 de plante medicinale careintr[ `n compozi\ia bitterului deconcep\ie original[ “Taina Plan-telor”, acid hyaluronic natural ;iextract de M[ce;. Prin con\inutulvaloros, acest produs are ac\iunebenefic[ asupra afec\iunilor reu-matismale, durerilor articulare ;icelor cauzate de lovituri sau en-torse. Av]nd un pronun\at efectbactericid ;i antiseptic, este reco-mandat ̀ n ̀ ngrijirea ;i cicatrizarear[nilor, arsurilor, `n\ep[turilor

cauzate de insecte.Acidul hyaluronic din com-

pozi\ie ac\ioneaz[ asupra reduce-rii inflama\iilor ;i a edemelor. Ro-lul s[u este de a men\ine caracte-risticile epidermei tinere< suple\ea,elasticitatea ;i tonicitatea. De ase-menea, datorit[ structurii saleac\ioneaz[ `n profunzime, la ni-velul \esuturilor ;i cartilagiilor,duc]nd la reducerea efectelor ar-tritei ;i osteoartritei.

~n combina\ie cu extractul deM[ce;, foarte bogat `n vitaminaC, duce la `mbun[t[\irea sintezeide colagen ;i astfel regenereaz[ ;ihidrateaz[ pielea, asigur]ndu-i unaspect proasp[t ;iluminos. Asigur]ndo hidratare de lung[durat[, estompeaz[ridurile, `nl[tur]ndapari\ia semnelor de

`mb[tr]nire prematur[ a pielii.Av]nd o consisten\[ non-gras[, seabsoarbe u;or ;i rapid.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Scoar\a de salcie alb[ esteuti lizat[ `n medicinatradi\ional[ de sute de ani.Salcia alb[ (Salix alba) este ospecie originar[ din Europacentral[ ;i de sud, dar cre;te;i `n America de Nord.

Salicin glicozidele, extrase dinscoar\a acestui copac, se descom-pun `n acid salicilic `n organism.Indica\ii terapeutice

Salix alba sau salcia alb[ estecunoscut[ ;i sub numele de salciepl]ng[toare. Printre cele mai cu-noscute efecte ale sale se num[r[<efectul de calmare al durerilor,sc[derea febrei, `nt[ritor, purifi-care a s]ngelui. Infuzia din salciealb[ se adminsitreaz[ pentrucombaterea hemoragiilor inter-ne, colitelor, reumatismului, etc.

Infuzia din coaj[ de salciealb[ se folose;te ;i pentru ame-liorarea afec\iunilor de ficat, ri-nichi ;i inima. Pre`nt]mpin[ in-farctul ;i este recomandat tuturorb[rba\ilor de peste 50 de ani.

Este cunoscut[ ;i datorit[propriet[\ilor vermifuge ;i anti-malarice iar compresele cu infu-

zie pot fi folosite pentru amelio-rarea deger[turilor ;i tratamentulhemoroizilor.

Propriet[\i< sunt recunoscute;i propriet[\ile astringente ale sal-ciei. ~n coaja salciei se reg[sesc`n cantit[\i mari salicin, salicortin;i alte glicozide, r[;ini, oxala\i ;ienzime. Salicinul se transform[`n organism ̀ n aspirin[ natural[.Nu are efectele secundare ale as-pirinei.

Din cercet[rile efectuate s-ademonstrat c[ substan\ele anti-inflamatorii nesteroidiene de ti-pul aspirinei, diminueaz[ activi-tatea unor prostaglandine (PG).Prostaglandinele au rol impor-tant `n buna func\ionare a siste-mului imunitar, astfel `nc]t sub-stan\ele care ̀ ngreuneaz[ sinteza;i activitatea unor PG vor aveaefect antiimflamator. Salicilatuldin coaja de salcie alb[ blocheaz[doar `ntr-o mic[ m[sur[ prosta-glandinele din pere\ii stomacului;i ai intestinului. Salicilatul tra-verseaz[ stomacul ;i intestinul,iar `n ficat se transform[ `n acidsalicilic cu efect terapeutic.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 29 februarie 2012 Mama ;i copilul

Ziua por\ilor deschise la :coala Mamelor de 8 Martie

V]rsta la care va merge co-pilul la gr[dini\[ este o pro-blem[ cu care se confrunt[fiecare familie cu copil mic.

Unii p[rin\i, care nu doresc camicu\ul s[ creasc[ r[sf[\at de bunicisau s[ beneficieze de serviciile uneibone, `;i pun `ntrebarea< gr[dini\[de stat sau particular[? Vom vedea`n continuare ce sus\in psihologiidespre avantajele ;i dezavantajelefiec[reia.

Costurile mici sunt principalele avantaje ale gr[dini\elor de stat

Printre avantajele oferite degr[dini\a de stat, se num[r[ rigu-rozitatea ;i seriozitatea procesuluieduca\ional. Gr[dini\a de stat ofer[oportunit[\i de parteneriat comu-nitate - p[rin\i - ;coal[, respectareaparticularit[\ilor de v]rst[, grupede copii omogene.

~n institu\iile de `nv[\[m]nt destat, at]t cadrele didactice c]t ;i pro-fesorii de op\ionale sus\in `naintede `nceperea anului ;colar, un exa-

men de titularizare, `n vedereaocup[rii postului vacant. Educatoa-rele suplinitoare pe post dau acestexamen `n fiecare an, p]n[ laob\inerea titulaturii.

Cursurile nu se pl[tesc cu ex-cep\ia activit[\ilor extracurriculare

;i op\ionalele la care copilul parti-cip[< dans, englez[, calculator, ex-cursii etc. Se asigur[ asisten\[ me-dical[ permanent[. Dezavantajeoferite de gr[dini\a de stat< grupeformate dintr-un num[r mare decopii, resurse educa\ionale reduse,

etape de `nscriere dificile.

Avantajele oferite de gr[dini\a particular[

Majoritatea gr[dini\elor parti-culare au grupa cu copii antepre;co-lari (0/1-3 ani). Aici copilul nu tre-buie s[ `ndeplineasc[ condi\ii mi-nime de dezvoltare motorie, a vo-cabularului sau gradul de indepen-den\[. ~n cazul gr[dini\elor parti-culare se poate vorbi de avantajeprecum< predarea `ntr-o limb[str[in[ ;i op\ionale diversificate, re-surse ;i dot[ri la standarde europe-ne, grupe de copii cu num[r mic,program prelungit, ;i pe timpul ve-rii. De obicei `n gr[dini\a particu-lar[ exist[ regula ca minim 30 deminute copiii s[ ias[ `n aer liber.

Marele dezavantaj algr[dini\elor particulare ̀ l reprezint[taxele ;colare mari, dar mai pot exis-ta ;i inconveniente precum< perso-nal f[r[ experien\[ ;i/sau necalificat,op\iunea de catering, ;i un aspectfoarte important - dac[ gr[dini\aparticular[ este autorizat[.

Ramona B.

Gr[dini\[ de stat sau particular[?

Cu ocazia zilei de 8 Mar-tie, :coala Mamelor le invit[cu mare drag pe toate viitoa-rele mame la cursuri GRA-TUITE de gimnastic[ aero-bic[ ;i de informare despreperioadele prenatal[ ;i natal[.

Participantele vor fi r[sf[\ate demake-up artists, dar ̀ n acela;i timpvor putea beneficia de reduceri laabonamentele :coala Mamei. Înplus, vor participa la tombola cu pre-mii constând în abonamente :coalaMamei, ;edin\e de masaj la KineticCenter ;i produse cosmetice.

Cursul de gimnastic[ aerobic[va consta într-o serie de exerci\ii curol în îmbun[t[\irea mobilit[\ii ;ipreg[tirea organismului femeiiîns[rcinate pentru momentul na;te-rii. În cadrul cursului teoretic se vorînv[\a tehnicile de respira\ie în tra-valiu ;i în expulzie, utile oric[reigravide, precizeaz[ moa;a PaulaCosma.

Evenimentul va avea loc la se-diul :colii Mamelor de pe strada

I.C. Br[tianu nr.5, ap.53 (parter, cuintrare de pe strada Eugen Lovines-cu) din Satu Mare.

Orarul evenimentelor<

Ora 16.30 – curs de gimnastic[ ae-robic[ prenatal[ (grupa 1)Ora 17.30 – curs teoretic + tombol[Ora 18.00 – curs de gimnastic[ ae-robic[ prenatal[ (grupa 2)

Ora 19.00 – curs de gimnastic[ ae-robic[ prenatal[ (grupa 3)Ora 20.00 – curs teoretic + tombol[

O grup[ este format[ din 4, ma-xim 5 viitoare m[mici. În cazul încare num[rul solicit[rilor va fi maimare, programul se poate prelungi,alc[tuindu-se mai multe grupe. Încazul în care vor exista t[tici dornicis[ participe la cursul informativ seva organiza o grup[ pentru cupluri.

De aceea, în momentul program[riiv[ rug[m s[ confirmați ;i partici-parea tat[lui.

Tombol[ cu premii!

Gravidele care vor achizi\ionaun abonament de 8 ;edin\e vor be-neficia automat de o reducere de 50de RON din valoarea abonamentu-lui.

În plus, toate abonamentele vorparticipa la cele 2 tombole unde sevor câ;tiga ;edin\e de gimnastic[aerobic[ prenatal[, ;edin\e de masajpentru gravide din partea KineticCenter ;i produse cosmetice. Pe du-rata evenimentului participantele lacursuri vor beneficia de servicii ma-ke-up gratuite din parteaspeciali;tilor.

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

8 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 29 februarie 2012 Vedete

Marisa Miller - un topmodel pasionat de surfingManechinul ;i mai nou

actri\a originar[ din Califor-nia munce;te din greu pentrua fi `ntr-o form[ maxim[. Eane sf[tuie;te s[ ne schimb[mobiceiurile legate de fitness,s[n[tate ;i rela\ii pentru aob\ine ceea ce ne dorim de lavia\[.

Marisa se declar[ o persoan[ru;inoas[ de;i prezint[ lenjerie in-tim[. “:tiu c[ e ciudat ca un modelde lenjerie ;i costume de baie s[ fietimid, dar mie nu-mi place s[ fiu`n centrul aten\iei!”, a declarat ea`ntr-un interviu pentru publica\ia“Women’s Health”.

Cu toate acestea, imediat dup[ce a fost decoperit[ de faimosul fo-tograf Mario Testino pe o plaj[ ca-lifornian[ ̀ n 2001, a avut mult-do-rita ocazie de a ap[rea ̀ n renumitaedi\ie de costume de baie a revistei“Sports Illustrated”, apari\ie ce i-aadus un contract cu casa de lenjerieintim[ Victoria’s Secret ;i multe altecolabor[ri fructuoase.

Acum, t]n[ra de 33 de ani seafl[ `n Boston, unde filmeaz[ pri-mul ei proiect cinematografic –“R.I.D.P.”, al[turi de actorii RyanReynolds ;i Jeff Bridges.

Trecerea de la modeling laactorie a fost un pas major- at]t din punct de vedereprofesional, c]t ;i personal

“80 % din lucrurile pe care lefac nu \in neap[rat de personalita-tea mea. Cred c[ trebuie s[ te pre-faci p]n[ reu;e;ti. Comport[-te ca;i cum ai fi o persoan[ care are`ncredere `n ea ;i vei ajunge p]n[la urm[ s[ ai ;i tu ̀ ncredere ̀ n tine”,spune cea care locuie;te ̀ n prezent`n Los Angeles al[turi de so\ul eide cinci ani, produc[torul muzicalGriffin Guess.

V]slitul `n picioare - o modalitate de a lupta cu caloriile

Acest sport acvatic din ce `n cemai popular, care presupune v]sli-tul ̀ n picioare pe o plac[, este armaMarisei pentru a-;i aduce corpul`ntr-o form[ maxim[. „Avansezi ̀ nap[, a;a c[ nu prea e;ti atent la ceefort depui. :i po\i modifica inten-sitatea efortului v]slind mai repedesau mai `ncet.”

Este at]t de pasionat[ de acestsport `nc]t a creat o linie de pl[cipentru femei. Majoritatea pl[cilorsunt f[cute pentru b[rba\i – adic[

sunt mai lungi ;i mai grele, a;a c[Marisa a decis s[ creeze ni;te pl[cimai u;oare ;i mai sub\iri, fiind ast-fel mai u;or de transportat de c[trefemei ;i mai potrivite trupului fe-minin.

M[n]nc[ dezbr[cat[. Sun[ ciu-dat, dar are dreptate. „S[ m[n]nciinteligent \ine de modul ̀ n care e;ticon;tient de trupul t[u. Cea mai

eficient[ modalitate este s[-\i vezicorpul. Atunci c]nd `ncerci s[pierzi kilograme, petrece c]t maimult timp ̀ mbr[cat[ sumar. Eu nucred c[ a; putea s[ m[n]nc o far-furie de nachos dezbr[cat[ - voi?”

Preg[te;te-\i ̀ nainte m]ncarea.„Am obiceiul s[-mi g[tesc o crati\[de orez brun cu quinoa pe care apoio \in ̀ n frigider, iar c]nd mi se facefoame pot s[ adaug ulei de m[sline,

l[m]ie, sare piper ;i legume”, spuneMarisa, care m[n]nc[ deseori zuc-chini ;i spanac.

Exerseaz[ controlul por\iilor.„De obicei spun nu produselornes[n[toase de la supermarket, darc]nd ajung la casa de marcat, undeau ni;te ciocol[\ele ̀ mpachetate se-prarat, nu m[ pot ab\ine s[ nu iauc]teva. Astfel, c]nd simt nevoia deceva dulce acas[, le am la

`ndem]n[!”F[ schimburi inteligente. Ma-

risa a g[sit alternative mai s[n[toa-se la m]nc[rurile care `ngra;[. ~nlocul chipsurilor de cartofi earon\[ie chipsuri organice din varz[crea\[, iar tonul `l amestec[ cu sosde maionez[ cu usturoi.Sandvi;urile ei con\in p]ine orga-nic[, ro;ii, avocado, salat[ ;i ;unc[de curcan.

|ine-te departe de m]ncareanes[n[toas[. „Dup[ ce l-am`nt]lnit pe so\ul meu m-am`ngr[;at 6 kg. C]nd ne ̀ ndr[gostimcred c[ m]nc[m mai mult.” Acuma ̀ nv[\at s[ nu abuzeze de anumitefeluri. „C]nd m[n]nc unul din fe-lurile preferate ale lui Griffin, ca deexemplu suc sau pr[jitur[, privesctotul ca o trata\ie ;i m[ bucur deea. Av]nd `n vedere c[ `n 90 % din

timpul meu m[ alimentez corect,nu m[ simt vinovat[.”

Cum po\i ar[ta uimitor `n orice poz[

Dup[ ce a pozat pentru ne-num[rate reviste, Marisa poatespune c[ ;tie ce func\ioneaz[ ̀ n fa\aaparatului foto pentru a ar[ta ex-

traordinar.Studiaz[-te. „Uit[-te la mai

multe fotografii de-ale tale, g[se;te-le pe cele care-\i plac ;i apoi`ncearc[ s[-\i dai seama de ce anu-me `\i plac. Ceea ce m-a ajutat pemine a fost s[-mi cunosc unghiu-rile corpului ;i cele care m[ avan-tajeaz[.”

Exerseaz[ acas[. „~n copil[rie,eu ;i sora mea ne f[ceam una alteiao gr[mad[ de poze. Obi;nuindu-te s[ fii fotografiat[ te poate ajutas[ te sim\i mai confortabil c]nd aide f[cut poze pentru ocazii maispeciale.”

Pune-\i posteriorul ̀ n eviden\[.„Multe femei `;i acoper[ ;oldurilesub haine pentru a-;i ascunde pos-teriorul, dar asta arat[ ciudat. Eule sugerez fetelor s[-;i scoat[ pos-teriorul ̀ n eviden\[, ob\in]nd astfelacea form[ de S a corpului carearat[ grozav `n poze.”

Sfaturile Marisei pentruun mariaj fericit

Iat[ c]teva ponturi de la cea ca-re, dup[ ;ase ani de c[s[torie, `nc[`;i iube;te so\ul la nebunie.

Fii creativ[. „B[rba\ii sunt foar-te vizuali. A;a c[ alegerea unor noiarticole de lenjerie intim[ este oidee bun[. Jobul meu este grozavpentru c[ vin acas[ de la munc[machiat[ ;i costumat[ de fiecaredat[. A;a c[ Griffin are parte de 20de femei diferite `ntr-o singur[lun[!”

Ofer[-i spa\iu. „E foarte impor-tant s[ `n\elegi c[ partenerul t[uare nevoie de timp pentru a se re-laxa. Eu ̀ l las pe Griffin cu jocurilelui video sau orice altceva `i maiplace s[ fac[ `n timpul liber.”

Spune-\i p[rerea. C]nd ceva tederanjeaz[, spune-o. „Griffin aveaobiceiul s[ nu ridice telefonul c]ndera la munc[. Asta m[ enerva laculme! ~ntr-un final i-am spus c[dac[ `l sunam `n mijlocul zilei n-of[ceam pentru c[ vroiam s[-i spuncu ce culoare de oj[ m-am dat peunghii, ci aveam ceva importants[-i comunic. Acum, chiar dac[ aredoar 30 de secunde la dispozi\ie,ridic[ telefonul s[ m[ ̀ ntrebe dac[toul e `n ordine.”

~mp[rt[;i\i un proiect. „C]inelenostru a devenit copilul nostru. Olu[m pe Lula cu noi pe plaj[ c]ndalerg[m, am `nv[\at-o s[ se cear[afar[ ;i doarme cu noi ̀ n pat. E pri-ma fiin\[ pe care am crescut-o`mpreun[, a;a c[ are o semnifica\iedeosebit[, iar pe viitor ne dorim ofamilie numeroas[.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 29 februarie 2012 Diet[

Cum contribuie fibrele la diet[?

De mare ajutor `n cazulunei cure de sl[bire este con-sumul de fibre, sus\innutri\ioni;tii. Acestea ajut[enorm de mult `ntreg proce-sul digestiv, astfel c[ dup[ odiet[ bazat[ pe fibre urmat[chiar ;i vreme de o s[pt[m]n[ne sim\im nu doar mai bine,ci ;i mai pline de energie ;imai slabe.

Cu fibre se poate sl[bi rapid, dareste adev[rat ;i faptul c[ dup[ diet[nu trebuie s[ ne culc[m pe-o ureche;i s[ m]nc[m tot ceea ce vine lar]nd.

Legume ;i fructe de marevaloare

Totu;i, fibrele nu sunt absorbitede organism ;i nu au minerale orivitamine. ~n schimb, acestea ajut[la men\inerea greut[\ii corporalesub control ;i la un tranzit intestinals[n[tos. Ele se g[sesc ̀ n toate vege-

talele, `n legume, `n fructe. Fibre semai g[sesc ;i ̀ n p]ine sau ̀ n produ-sele f[inoase. La polul opus se afl[lactatele, carnea ;i pe;tele, `n carenu le g[sim.

Fructe uscate

C]nd avem mari probleme cutranzitul intestinal e indicat s[ con-sum[m c]t mai multe fructe uscate.Ideale sunt prunele uscate, reco-

mandate dup[ doi ani ;i copiilor. Lacapitolul fructe uscate avem din cealege, de la prune la smochine, caise,fel ;i fel de fructe exotice.

Indicat este s[ consum[m zi dezi c]t mai multe fructe ;i legume, s[facem din gust[ri un moment magic`n care s[ savur[m c]te un fruct, iardin mesele principale o ocazie nu-mai bun[ de a ne ̀ ndopa cu legumeproaspete.

Ioana Vladimirescu

Abdomenul plat nu `nseamn[ `nfometare

Nu `ntotdeauna un abdomenplat `nseamn[ o cur[ de sl[biresus\inut[ sau ̀ nfometare. Multe per-soane care m[n]nc[ normal, adic[au trei mese principale pe zi ;i dou[gust[ri, se laud[ cu un abdomen deinvidiat. Acestea se pot bucura de odigestie cum scrie la carte.

Faptul c[ ne sim\im mereu pline,burta e proeminent[, `nseamn[ c[de fapt avem probleme cu tranzitulintestinal. Balonarea nu trebuie s[ oconsider[m ca pe un lucru normal,ci dimpotriv[. E bine de ;tiut c[ dac[bem suficiente lichide zilnic evit[ms[ ne constip[m ;i prin urmare numai ajungem s[ fim balonate. ~n fie-care sear[, imediat dup[ cin[, per-soanele ce se confrunt[ cu senza\iade balonare ar trebui s[ m[n]nce unm[r. Totodat[, pe parcursul zilei tre-buie evitate sucurile carbogazoase,mesele luate contra cronometru saufoarte bogate `n gr[simi.

Theodora Pop

Suntem `n Postul Pa;telui;i multe persoane care `l \in`ncearc[ s[ `l asocieze cu ocur[ de sl[bire. Nutri\ioni;tiiconsider[ c[ nu e un lucrubun, mai ales c[ exist[ nume-roase produse de post care de-loc nu contribuie la pierdereakilogramelor ̀ n plus. A;adar,cura e cur[ ;i postul e post.

Al\ii cred c[ totu;i e o metod[bun[ s[ sl[bim. De ce? Pentru c[ nuconsum[m carne, lactate, ou[,m]nc[m multe legume ;i fructe.

Reguli mai stricte

Practic `n perioada de postopt[m doar pentru produse alimen-tare de origine vegetal[, pentrufructe, legume, cereale, uleiuri sauf[inoase. Aici apare o problem[, fi-indc[ dac[ m]nc[m mult[ p]ine ;imulte paste f[inoase este c]t se poa-te de clar c[ nu vom pierde niciun

kilogram. Renun\]nd la carne, lac-tate ;i ou[ ̀ n situa\ia ̀ n care nu tre-cea o zi f[r[ s[ le consum[m ne vafi foarte dificil, dar am putea s[ neobi;nuim organismul treptat cu re-gulile stricte.

Delicii de origine vegetal[

Acestea fiind spuse, ne mair[m]ne doar s[ ne obi;nuim, dar

nu mai mult de trei zile p]n[ s[ re-nun\[m definitiv la produsele deorigine animal[. Apoi `ncetul cu`ncetul ne obi;nuim cu alimentelede origine vegetal[, a;a c[ nu e toc-mai chiar at]t de r[u. Un mare aju-tor vine de la soia. Alimentul e in-dicat chiar ;i la dietele de sl[bit ;iprin urmare e c]t se poate de con-sumat pe timpul postului.

Theodora V.

E posibil s[ sl[bim m]nc]nd bine `n Post? Nutri\ioni;tii ne spun de fiecare

dat[ ;i folosind toate mijloacele po-sibile c[ o cur[ de sl[bire carefunc\ioneaz[ de minune la o per-soan[ nu e neap[rat bun[ altei per-soane.

~n mod normal dieta trebuiepersonalizat[. ~ntr-un plan de sl[bi-re se \ine cont `n primul r]nd dev]rsta persoanei ce vrea s[ scape dekilogramele `n plus ;i de stilul ei devia\[. Unei femei care opt ore st[ peun scaun ;i m[n]nc[ `n fa\a calcu-latorului nu ̀ i va fi u;or s[ sl[beasc[nici dac[ merge de trei ori pes[pt[m]n[ la sal[, sus\in speciali;tii.

Ce se `nt]mpl[ oare cu femeiletrecute de 40 de ani? Odat[ cu tre-cerea anilor corpul are tendin\a de`ngr[;are. Ajungem s[ credem c[ ne`ngr[;[m ;i de la aerul pe care ̀ l res-pir[m. Practic trebuie s[ p[str[mun echilibru `ntre caloriile ce le iacorpul m]nc]nd ;i cele pe care leconsum[m prin diverse ac\iuni. La40 de ani femeile trebuie s[ aib[ `nvedere consumul a c]t mai multeproteine pentru men\inerea maseimusculare.

Ioana V.

Cura de sl[bire personalizat[

10 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Sport

Primagym te `nva\[ cum s[ ai o coloan[ s[n[toas[

Mult[ lume folose;te ba-toanele pentru sl[bit, mai alesdup[ multele reclame de la te-levizor ;i datorit[ faptului c[`n orice supermarket se g[sesco mul\ime de sortimente, careau un ambalaj frumos ;i carespun c[ vei sl[bi ;i c[ vei aveaun nivel de energie ridicat. Daroare toate sunt at]t de bune pec]t par?

Cei care le m[n]nc[ trebuie s[;tie c[ nu ̀ nseamn[ c[ vor fi mai ener-gici, `n plus trebuie c[utate cele carecon\in compu;i naturali, `ns[ aceleasunt pu\ine. Avantajul `l reprezint[faptul c[ batoanele nu cost[ mult, lepo\i lua cu tine oriunde, iar dac[ suntfolosite cu un regim s[n[tos, pot fichiar folositoare. ~ns[ nu toate suntf[cute la fel. Unele con\in destul demult zah[r ;i gr[simi, altele au uncon\inut ridicat de proteine, care nusunt necesare oricui, ci doar pentrucei care `;i consum[ caloriile f[c]nd

exerci\ii fizice, unde este nevoie deproteine, carbohidra\i ;i gr[simi.

Al\ii reu;esc s[ echilibreze maibine dieta dac[ consum[ acestegust[ri, dar trebuie ;tiut c[ aceste ba-toane con\in un num[r foarte mic decalorii, ceea ce le face s[ nu fie cuadev[rat ̀ nlocuitoare de alimente. Caparte dintr-o diet[ s[n[toas[, acestebatoane ne pot satisface ocazionalpoftele de dulce sau ne pot ajuta s[men\inem num[rul zilnic de caloriiprescris. Majoritatea batoanelor desl[bit nu-\i vor oferi toate elementelenutritive de care ai nevoie, de aceea

este bine s[ bei ;i un pahar de laptesemi-degresat sau un iaurt cu con\in-ut sc[zut de gr[simi atunci c]nd `lm[n]nci.

Tipuri de batoane

Batoanele energizante sunt re-comandate persoanelor caredesf[;oar[ activit[\i sportive. Pentruc[ ele con\in carbohidra\i, nivel mo-derat sau ridicat de gr[sime, acesteanefiind recomandate persoanelor ca-re vor s[ sl[beasc[, dec]t dac[ com-bin[ dieta cu exerci\iile fizice intense.

Nu exist[ o linie cert[ de diferen\iere`ntre batoanele energizante ;i celenutri\ionale, dar `n general, celenutri\ionale au mai pu\in zah[r ;i maimulte vitamine dec]t cele energizan-te. Acestea pot fi folosite ca ̀ nlocuitoride alimenta\ie, dar este important s[se includ[ ;i fructe sau legume proas-pete ̀ n planul alimentar. Dac[ vrei ogustare, din acest baton nutri\ionaleste bine s[ m[n]nci doar jum[tate,restul s[ fie p[strat pentru mai t]rziu.Batoanele care sunt `nlocuitoare ali-mentare sunt f[cute s[ suplineasc[ omas[ obi;nuit[, dar con\in maipu\ine calorii. Sunt u;or digerate, dareste bine s[ le combini ;i cu un fructproasp[t.

~n concluzie, nu este bine s[ nebaz[m prea mult pe aceste batoane,indiferent de ceea ce con\in, `n niciun caz s[ `nlocuim toate mesele cuastfel de gust[ri. Se recomand[ con-sumarea acestor batoane de dou[ oripe s[pt[m]n[, at]t timp c]t nu afec-teaz[ planul alimentar s[n[tos.

Daniel Chiorean

Batoanele de sl[bit nu `nlocuiesc alimentele `ntr-o diet[

~n zilele noastre, tot maimulte persoane au problemecu coloana vertebral[, proble-me ce cauzeaz[ marinepl[ceri.

Dar cu un stil de via\[ s[n[tos,aceste probleme pot fi prevenite. Es-te mult mai u;or s[ previi dec]t s[vindeci! Dac[ boala este deja insta-lat[, vindecarea va fi mai `ndelun-gat[ ;i mai anevoioas[ dec]t preve-nirea ei.

Chiar dac[ hernia de disc esteinstalat[, gimnastica ;i mi;careaajut[ foarte mult pentru ̀ ntre\inereamusculaturii paravertebrale, pentruprevenirea durerilor, pentru mobi-litatea ;i flexibilitatea coloanei.

~nc[ din copil[rie trebuie s[avem grij[ s[ avem o \inut[ corect[,ceea ce este realizabil cu sport adec-vat. Vom avea grij[, mai ales ̀ n mo-mentul `n care ridic[m ceva, s[ nuexiste mi;care combinat[ de r[su-cire cu ridicare sau aplecare. Trebuies[ ̀ nv[\[m ;i apoi s[ control[m cums[ st[m ;i s[ umbl[m corect, s[ st[m`ntins sau s[ s[rim corect, s[ ridic[m

sau s[ ne aplec[m corect. Spatele artrebui s[ fie drept, burta tras[, iar`n cazul `n care se st[ mult `n pi-cioare, greutatea corpului trebuieschimbat[ des de pe un picior pecel[lalt.

Ce este Flexi Bar

Pentru cei c[rora le place mi;ca-rea ;i au sim\it beneficiile ei, Pri-magym ̀ i invit[ la ore de "`ntre\ine-rea coloanei " cu ajutorul unui in-strument numit Flexi-Bar. Acest in-strument este folosit de peste 20 deani cu succes ;i a fost introdus `n

programele de reabilitare de un fi-zioterapeut german. Instrumentuleste o bar[ de fibr[ de sticl[, av]ndla capete dou[ c[ciuli\e de cauciuc.Se prinde de mijloc ;i se mi;c[aduc]ndu-l ̀ ntr-o anumit[ vibra\ie.Aceast[ vibra\ie, este transmis[ in-voluntar mu;chilor trunchiului ;iajut[, pasiv, la `nt[rirea mu;chilorprofunzi ai spatelui, lucru cecon;tient este foarte greu de realizat.Se ob\ine `nt[rirea mu;chilor spa-telui ;i ai abdomenului ceea ce ducela o \inut[ mai corect[ a corpului ;ila `nl[turarea durerilor.

Acest instrument este folositor

;i persoanelor supraponderale sauhipertensive. Dup[ o scurt[ perioa-da de folosire se observ[ aplatizareaabdomenului, \inuta frumoas[, oconcentrare mai bun[ asupra pro-priului corp, definirea mu;chilor fe-sieri, corijarea echilibrului dar ;i re-generarea ̀ ntregului organism dup[na;tere. Amintim cu m]ndrie c[ `nRom]nia, pentru prima dat[, Flexi-Bar a fost prezentat `n 2004 la Pri-maGym de c[tre master traineri `nflexi-bar la o "zi a por\ilor deschise".De atunci, la orele \inute `n cadrulcentrului, acest instrument este fo-losit la orele de condi\ie fizic[(condi), Pilates, bodyART ;i la an-trenamentele pentru persoanele su-praponderale (XXL Gym).

V[ invit[m s[ consulta\i pe si-te-ul www.primagym.ro orarul s[liimari unde se desf[;oar[ astfel deore ̀ n care pute\i ̀ ncerca beneficiileacestui instrument numit Flexi-Bar.

Pentru informa\ii suplimentarepute\i contacta PrimaGym Satu

Mare, strada Petőfi nr.45 et. 5 sau la telefon< 0361 884 947

mobil< 0728 555 590.

Informa\ia zilei 13Miercuri 29 februarie 2012 Fitness

Prime;te un m[r\i;or de la Fitland- s[n[tate ;i un trup frumos!

Am ajuns iat[ `n cea de-apatra s[pt[m]n[ `n careal[turi de antrenoarea Kere-kes Emoke ne concentr[masupra beneficiilor pe care nile ofer[ practicarea exerci\ii-lor statice.

~nainte de a trece la mi;carev[ propunem s[ intra\i pewww.fitland.ro pentru a descoperi

programele pe care le ofer[ Cen-trul de aerobic Fitland situat `nSatu Mare pe strada R]ndunelelornr. 3 ;i pentru a face cuno;tin\[cu echipa care le coordoneaz[.

1. St]nd apropiat, bra\ele ridicateoblic sus, aplec[m trunchiul (im-aginea 1). Men\inem aceast[pozi\ie vreme de dou[ minute.2. St]nd, bra\ele ridicate la nivelulumerilor ;i ̀ ndoite la coate, picio-

rul drept ridicat ̀ nainte (imaginea2). Men\inem pozi\ia timp dedou[ minute, apoi facem acela;iexerci\iu ;i pe partea cealalt[ acorpului. 3. Fandare cu piciorul st]ng,bra\ele `ntinse lateral, trunchiul`ndoit spre st]nga (imaginea 3).Men\inem pozi\ia timp de dou[minute ;i repet[m exerci\iul pepartea cealalt[. 4. Culcat facial, sprijin pe m]ini

;i pe picioare, astfel `nc]t corpuls[ fie `ntr-o linie (imaginea 4).Men\inem pozi\ia timp de dou[minute. 5. Culcat dorsal, m]inile la ceaf[,picioarele `ntinse, unul `n pozi\ievertical[ ridicat, cel[lalt ̀ ntins, iartrunchiul ridicat (imaginea 5).Men\inem aceast[ pozi\ie timp deun minut ;i apoi idem ;i pe parteacealalt[.

Ioana Pop Vladimirescu

1 2 3

4 5

12 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Stil

Salopeta elegant[, o alternativ[inedit[ a rochiei clasice

Pentru acest num[r al su-plimentului v[ propunemc]teva modele de salopete ele-gante, care pot ̀ nlocui cu suc-ces orice model de rochie cla-sic[ care s-ar putea potrivi lacel mai preten\ios eveniment.

C[ e vorba de o nunt[ de zi saude sear[, o salopet[ dintr-un ma-terial fin te va scoate din anonimat.Cele care v[ dori\i o astfel de pies[vestimentar[, trebuie s[ ;ti\i s[ v[alege\i salopeta potrivit[, ;i foarteimportant, s[ fi\i atente la materia-lul din care este confec\ionat[ ;iculoarea sau culorile sale. Esteesen\ial s[ ;ti\i ce vi se potrive;te ;iv[ avantajeaz[, pentru c[ altfel ris-ca\i s[ da\i `n cealalt[ extrem[,adic[ s[ face\i impresia c[ a\i luatdin ;ifonier o pies[ vestimentar[ la`nt]mplare.

Cum se poart[ aceast[pies[ vestimentar[?

Dac[ ai o siluet[ cu ;olduriproeminente, de preferat ar fi s[optezi pentru una mulat[, dintr-un material c]t de c]t elastic. ~n ca-zul ̀ n care alegi un model mai larg,

ri;ti s[ pari ;i mai plinu\[, adic[ s[adaugi ni;te centimetri siluetei tale,centimentri pe care tu de fapt nu-iai. Salopetele l[rgu\e sunt mai po-trivite pentru femeile care vor s[creeze impresia unor forme maipline, ori chiar femeilor care au si-lueta ideal[.

~n cazul `n care talia ta are maimul\i centimetri dec]t \i-ai dori,salopeta va fi str]ns[ pe talie ;i larg[la glezne. Vei reu;i s[ pari maisupl[, iar ni;te platforme elegantenu \i-ar strica.

Dac[ mergi la un evenimentpreten\ios precum o nunt[, sau laun bal caritabil, ai putea s[ alegimateriale lucioase, precum este sa-tenul. ~n cazul `n care piesa vesti-mentar[ pe care o por\i nu are im-primeuri, este simpl[, `ntr-o sin-gur[ culoare, o po\i asorta cu leje-ritate cu bijuterii masive precumbr[\[ri late, coliere lungi. De pre-ferat ar fi ca ele s[ fie ̀ ntr-o alt[ cu-loare, pentru ca \inuta ta s[ nu par[prea simplist[.

Femeile care pot alege o salo-pet[ "slim", adic[ mulat[ pe picioa-re, sunt cele mai norocoase. Ele auposibilitatea de a-;i pune ̀ n valoarepantofii, deoarece haina nu le aco-per[ glezna sau laba piciorului.

Mirela Filimon

Informa\ia zilei 15Miercuri 29 februarie 2012 Carier[

Ai grij[ cum `\i alegi cariera!C]nd suntem `n c[utarea

unui loc de munc[ sunt maimulte criterii pe care ar trebuis[ le lu[m `n calcul. O slujb[perfect[ trebuie s[-\i oglin-deasc[ personalitatea, s[ tereprezinte, ;i s[ spun[ multedespre tine.

Nu e bine s[ te gr[be;ti c]ndcau\i a;a ceva. G]nde;te-te la viitor,g]nde;te-te dac[ decizia pe care ovei lua te va duce spre viitorul pecare \i-l dore;ti.Un loc de munc[ trebuie s[ fie o pa-siune de-a ta ̀ ntre\inut[ prin munc[;i aprofundare. De altfel, un job care\i se potrive;te te poate scoate peprimul loc `n fa\a ;efului.

Folose;te-te de aptitudini

~n cele mai multe cazuri, carieraeste stabilit[ ̀ nc[ din anii copil[riei,o persoan[ poate urma cursuri despecialitate, s[ se dezvolte ̀ n dome-niul care `i trage cu ochiul. Job-ulpe care \i-l dore;ti ar trebui s[ co-respund[ cu aptitudinile tale. Infor-

meaz[-te cu privire la cuno;tin\elede care ai nevoie pentru a profesa.

Dac[ crezi c[ e;ti o persoan[ cuimagina\ie bogat[, una c[reia ̀ i pla-ce s[ descopere tot felul de lucruri,sociabil[, ai putea s[ te orientezispre< jurnalism, rela\ii publice, ar-hitectur[, `n special activit[\i caresolicit[ psihicul. Pentru asta ai ne-voie ;i de energie ;i o bun[ st[p]nirede sine. Desigur, toate joburile suntsolicitante din punct de vedere psi-hic, mai ales dac[ ̀ \i place s[ fii me-reu ̀ n centrul aten\iei sau ̀ \i dore;tis[ conduci ceva.

Un domeniu nu se cunoa;tedoar dup[ datele esen\iale, ele tre-buiesc aprofundate pentru a avea re-zultate apreciate de c[tre angajator.Pasiunea te `mpinge spre o carier[de succes, `n care tot ceea ce faci s[te motiveze ;i s[-\i fac[ pl[cere.

Cunoa;te-te mai bine

~nainte de c[utarea unui job pu-ne-\i ni;te ̀ ntreb[ri, g[se;te-\i atuu-rile ;i lucrurile la care te pricepi celmai bine, f[-\i o list[ cu lucrurile pecare le faci zilnic, aminte;te-\i de jo-

curile din copil[rie, vezi ce rol `\ipl[cea s[ joci. ~ncearc[ s[ vezi cumte v[d persoanele din jur, cere-leprietenilor s[-\i spun[ `n ce dome-niu te-ar vedea. Dac[ nu po\i s[ facisingur aceste lucruri apeleaz[ la unconsilier de carier[, care sigur te vaajuta.

Num[rul joburilor str[lucitoarede pe pia\[ sunt enorme, ̀ ns[ ̀ n spa-tele numelui lor nu se ascunde ostr[lucire. Mul\i tineri nu ;tiu cuadev[rat ce presupune un anumitjob sau un domeniu. Pentrucunoa;terea un job, caut[ s[-l`n\elegi `nprofunzime,

st]nd de vorb[ cuoameni din interior, cei dindomeniul respectiv. Sigur ai puncte forte, ele sunt abi-lit[\ile tale naturale. Poate c[ e;ti ̀ nmod natural analitic, sintetic, crea-tiv, empatic, atent la detalii, clar `ncomunicare. Nu toat[ lumea are

acest abilit[\i, iar dezvoltarea lorprin efort consistent poate fi o po-var[. Nu intra ̀ ntr-un domeniu pen-tru care nu ai abilit[\i naturale.

Dac[ cariera ta este la `nceput,trebuie s[ ai `n vizor oportunitateade a cre;te. Este nepl[cut s[ ai unloc de munc[ prost pl[tit, sau unul`n care r[m]i la acela;i salariu cucare ai `nceput, pentru simplu faptc[ nu ̀ nve\i nimicnou ;i nu e;tiprovocat,motivatde ceea cefaci.

Ionu\Bl[jean

F[-te cunoscut cu ajutorul internetuluiMediul online ofer[ unei

persoane posibilitatea de a seface cunoscut[, unde ̀ ;i poateconstrui un loc doar al s[u,prin care s[ poate fi v[zut[ deun eventual angajator.

Prin aceast[ cale, el poate ajun-ge foarte u;or ;i rapid la informa\iipre\ioase despre acea persoan[ ;idespre a sa activitate. Desigur,aceast[ metod[ nu este pentru ori-cine, doar `n cazul `n care se mu-leaz[ pe domeniul t[u de activitate.Cu ajutorul internetului ̀ \i po\i creaun brand personal, iar pa;ii nece-sari \i-i prezent[m `n acest num[ral suplimentului "S[n[tate & Fru-muse\e".1. F[-\i un site, care s[ poarte nu-mele t[u. Mul\i cred c[ brandingulpersonal se poate face cu ajutorulre\elelor de socializare. Tot ce esteadev[rat, `ns[ un site personal vademonstra oamenilor c[ e;ti unprofesionist.2. :tii ce vrei s[ faci? Nu ̀ ncerca s[-\i creezi un brand personal ̀ n jurulunei cariere din care vrei s[ faci par-te doar pentru c[ sun[ bine. Stabi-le;te-\i de la ̀ nceput scopul, ;i undevrei s[ ajungi. 3. Alege-\i un slogan. Sloganul tre-

buie s[ fie perfect pentru calit[\iletale ;i s[ arate, domeniul ̀ n care e;tispecializat.4. Devolt[-te personal. Dezvoltareapersonal[ ar trebui f[cut[ `ntr-unmod continuu. Nu ajunge s[ cuno;tidoar anumite lucruri din s[lile decurs. Experien\ele prin care treci tepot ajuta ̀ n activitatea ta zilnic[. Tepot ajuta s[ te define;ti mai u;or ;ipot permite celor din jurul t[u s[ tesitueze la un anumit nivel.5. Construie;te rela\ii puternice. Es-te u;or s[ te faci cunoscut `ntr-ore\ea social[. Din momentul ̀ n carebeneficiezi de un site, `nva\[ s[-lpromovezi printre oamenii din ace-la;i domeniu. Desigur, f[-\i cunos-cut[ pagina cu ajutorul re\elelorspecializate din domeniu, pe celesociale.6. Investe;te `n design. Design-ulsite-ului de prezentare este esen\ialpentru un posibil colaborator, an-gajator, deoarece el te poate defini.Ai grij[ p]n[ ;i de cele mai mici de-talii. Aspectul conteaz[ foarte mult.7. Scrie lucruri despre tine. For-meaz[ o mic[ descriere care s[spun[ lucruri esen\iale< cine e;ti, ce`\i dore;ti ;i de ce. Po\i pune ;i da-tele tale de contact.

I.B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 29 februarie 2012Cas[ ;i gr[din[

|ine departe mirosul de m]ncare cu ajutorul hotei

Cu doar c]teva sute de lei,mirosul din buc[t[rie atuncic]nd facem m]ncare poate fi\inut departe de ̀ nc[perile lo-cuin\ei noastre. Asta cu aju-torul unei hote care fie e`ncorporat[, fie nu.

V[ propunem `n cele ce ur-meaz[ s[ afla\i c]teva din benefi-ciile care vin odat[ cu instalareahotei ̀ n buc[t[rie, evident deasupraaragazului sau plitei. De ce ne-amalege o hot[ ̀ ncorporabil[? Pentruc[ ocup[ mai pu\in spa\iu ;i ofer[buc[t[riei noastre un aspect diferit.Facem ;i o economie de spa\iu,pentru c[ hota poate fi ̀ ncorporat[`ntr-un dul[pior ce e suspendat. In-diferent ce hot[ avem, ̀ ncorporat[au ba, trebuie s[ o privim ca osolu\ie foarte bun[ `n buc[t[rie.Modul de ventila\ie contribuie laatragerea mirosurilor ce sunt ema-nate de produsele pe care le g[tim,dar ;i la eliminarea aburilor.

Cert este faptul c[ hota e de ma-re ajutor la casa omului, mai alesatunci c]nd ne referim la aparta-

mente cu buc[t[rii mici, cu gemu-le\e foarte micu\e care degeaba staudeschise nu ajut[ tare mult c]nd deexemplu pe aragaz fierbe oala marede r[cituri sau sup[ de fasole.

Legat de ̀ ntre\inerea aparatuluica atare, speciali;tii sus\in c[ nueste deloc dificil s[ cur[\[m hota ;i

s[ ̀ ndep[rt[m reziduurile. Folosit[doar c]nd g[tim, hota nu consum[foarte mult. Dac[ e dotat[ ;i cu be-curi sau neoane, nici nu e necesars[ aprindem becul `n buc[t[riec]nd ne pr[jim dou[ ochiuri sau`nc[lzim o can[ de lapte.

Ioana Vladimirescu

Locuin\a este pentrumul\i dintre oameni cel maiimportant lucru, este c[mi-nul, este locul unde sereune;te familia, unde cresccopiii ;i unde ne deconect[mdup[ o zi de munc[.

Din acest motiv, se fac eforturifinanciare mari pentru achizi\iona-rea unei case sau a unui apartamentcare s[ r[spund[ nevoilor ;icerin\elor familiei.

O cas[ trebuie nu doar s[ fie de-corat[ cu gust, dar `n primul r]ndea trebuie s[ respecte anumite ce-rin\e ale unui trai s[n[tos!Este important ca `n locuin\[ s[ave\i suficient[ lumin[, s[ alege\idimensiunea corect[ a mobilierului;i a televizorului, s[ lua\i m[suri desiguran\[ dac[ ave\i copii care abia`nva\[ s[ mearg[.

Elementul vital este lumina careinfluen\eaz[ mult ;i aspectul casei.Dac[ locuin\a este situat[ la nord ;inu are suficient[ lumin[ natural[,

v[ pute\i folosi de c]teva corpuri deiluminat care s[ asigure o lumin[pl[cut[, nici prea mult[, pentru c[e obositoare, dar nici prea pu\in[.

Sunt indicate aranjamentele cuspoturi montate pe plafon sau pepere\i, `n zonele func\ionale. Unlampadar a;ezat l]ng[ fotoliul ̀ n ca-re v[ petrece\i serile ;i bine orientat`\i va asigura lumina necesar[ pen-tru citit.

Este foarte important pentrus[n[tatea ochilor dar ;i urechilor ca

televizorul s[ fie ales `n func\ie dedimensiunea camerei. Distan\a op-tim[ la care s[-l plasa\i fa\[ de loculdin care urm[ri\i emisiunile TV tre-buie s[ fie de 2,5-3 ori mai maredec]t diagonala ecranului.

Deci, dac[ ecranul are diagonalade 80 cm, trebuie s[ stai la o distan\[de 2-2,5 m fa\[ de aparat.O distan\[ neadecvat[ va afecta celmai grav s[n[tatea copiilor dar ;i aadul\ilor, deopotriv[.

Protejeaz[-\i copilul!

C]nd copiii `ncep s[ descopereuniversul casei, asigura\i-v[ c[ toateprizele au capace speciale, iar firele;i cablurile de alimentare trebuie as-cunse sub m[;ti. Exist[ col\are spe-ciale care se monteaz[ pe col\urilemobilierului ce mascheaz[ acestecabluri.

Nu l[sa\i la ̀ ndem]na copiluluiobiecte cu ;nururi sau ciucuri lungi,care se pot r[suci `n jurul lui, pro-voc]nd accidente grave.

V.S.

Face\i din locuin\a voastr[ un loc primitor ;i s[n[tos

Prim[vara ;i furnicile

Odat[ cu `nc[lzirea vremii s-ar putea s[ `\i dea b[t[i de cap...furnicile. Prim[vara de obicei `nfiecare an apar tot mai multe in-secte din aceast[ specie. Dac[ acelefurnici negre sunt considerate in-ofensive, nu acela;i lucru se poatespune despre furnicile ro;ii, care`n momentul ̀ n care ̀ n\eap[ ne potcauza mult r[u.

De aceste insecte este destul degreu de sc[pat, a;a c[ ar fi foartebine ca ̀ nc[ din momentul ̀ n carevezi vreo furnic[ `n casa ta s[ ieim[surile ce se impun. Un prim paseste s[ ai grij[ ce ;i unde pui `ncas[, adic[ alimentele s[ aib[ locullor ;i furnicile s[ nu `l g[seasc[.Locuin\a este bine s[ fie izolat[`mpotriva acestor insecte. Ele suntmici ;i se strecoar[ pe oriunde.

~n comer\ se g[sesc o mul\imede produse care pot fi de mare aju-tor `n a \ine furnicile departe decas[. Exist[ ;i variante "preparateacas[", cum s-ar zice. :tie toat[ lu-mea c[ furnicilor nu le place sarea,nu supravie\uiesc apei ;i nici va-rului.

Th. V.

Frumuse\ea tac]murilor de argint

Tac]murile din argint au fost ;isunt ;i acum deosebit de apreciatepentru mesele festive ;i nu numai.Aduc cu ele aerul vechii ;i bogateiburghezii. Se g[sesc `n comer\, at]tnoi c]t ;i `n magazinele de anti-chit[\i, foarte multe variante detac]muri din argint masiv, argintatesau argint aurit. ~n func\ie de buget,ne putem alege una dintre variante.Acestea se v]nd la seturi, ambalate`n cutii cu catifea ̀ n interior ;i s[cu-le\i din fibr[ natural[ ̀ n care obiec-tele se p[streaz[ cel mai bine, sau labucat[, astfel c[ fiecare ̀ ;i poate ale-ge c]te ;i ce obiecte dore;te.

C]nd ne hot[r]m s[ investim ̀ nastfel de obiecte, cel mai bine estes[ lu[m ceva de calitate, chiar dac[ne cost[ pu\in mai scump.

Pentru cei cu buget mai generos,exist[ inclusiv seturi complete deservire din argint sau doar argintate,cuprinz]nd ;i t[vi, fructiere, bom-boniere, polonice ;i celelalte instru-mente de servire.Ca un am[nunt semnificativ, nu uitac[ argintul ;i aurul nu stric[ gustulm]nc[rurilor, a;a cum o factac]murile obi;nuite din aluminiusau inox. ~nc[ din antichitate, grecii;i romanii p[strau apa ;i laptele `nrecipiente din argint, pentru ar[m]ne proaspete.

V.S.