IAnul XIII Nr. 630 Duminic[ 22 martie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate &Combate\i celulitaprin alimenta\ie

Hameiul este o plant[anticancerigen[

PAGINA 11PAGINA 8

La fel ca în toată România şi în judeţul SatuMare, cu precădere în mediul rural, ştergăriletradiţionale au putut fi găsite în trecut, darchiar şi acum în prezent, în fiecare casă.

În rândurile care urmează vom încerca săprezentăm aceste obiecte tradiţionale decora-tive ce conţin reprezentări antropomorfe şi avi-morfe, aflate în colecţia Muzeului Judeţean SatuMare.

Muzeul Jude\ean de\ine o impresionant[ colec\ie cu ;tergare vechi din Oa; ;i Codru

50 de ani de la trecerea`n eternitate a lui Dariu Pop

PAGINA 2

PAGINA 3

În interior nu se mai păstrează aproape nimic din forma originală creatăde marele artist

Unul dintre cele mai de amploare proiectecinematografice româneşti din ultimii ani, “Afe-rim!”, de Radu Jude, este un film istoric a căruiacţiune are loc în Ţara Românească a începu-tului de secol XIX. Un zapciu, interpretat deactorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mi-hai Comănoiu) caută un rob fugar (Cuzin To-ma).

Scenariul filmului este scris de Radu Judeşi Florin Lăzărescu, Marius Panduru a realizatimaginea, montajul e f[cut de Cătălin Cristuţiu,sound designul este semnat de Dana LucreţiaBunescu. Costumele au fost realizate de DanaPăpăruz, iar scenografia de Augustina Stanciu,consilier istoric a fost Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, producător Ada Solomon.

“Aferim!” bate recorduri;i reinventeaz[ filmul istoric

Principalele partide politice dinNigeria îi taxează financiar pecandidaţii la preşedinţie şi atitudinealor a fost caracterizată dreptnedemocratică şi încurajatoare pentrucorupţie, scrie presa internaţională. De exemplu, susţinătoriipreşedintelui Goodluck Jonathan austrâns 22 milioane de naira (132.000dolari) pentru a cumpăranominalizarea acestuia, de la PartidulDemocrat al Poporului (PDP). Cel mai important partid deopoziţie, APC (All ProgressivesCongress), solicită plata a 27,5milioane naira, obligând un candidatpromiţător la preşedinţie, fostul lidermilitar Muhammadu Buhari, să facăun credit la bancă, pentru a puteaparticipa la alegeri. Pentru posturile guvernamentale,se cer 10 - 11 milioane naira. Şicandidaţii la alegerile parlamentaretrebuie să plătească sume importante.

Cel mai bine plătit lider al lumiieste premierul din Singapore, LeeHsien Loong, care câştigă 1,7 milioanede dolari pe an. Pe următoarele locuri se claseazăBarack Obama (400.000 de dolari pean), premierul canadian StephenHarper (260.000), Angela Merkel(234.400), preşedintele sud-africanJacob Zuma (223.500), premierulbritanic David Cameron (214.800),premierul nipon Shinzo Abe(202.700), preşedintele turc RecepTayyip Erdogan (197.400),preşedintele francez FrancoisHollande (194.300), Vladimir Putin(136.000), premierul italian MatteoRenzi (124.600), preşedinta brazilianăDilma Rousseff (120.000) şi premierulindian Narendra Modi (30.300).

Biserica Catolică nu recunoaştedivorţul şi consideră că orice persoanăcare se recăsătoreşte sau are relaţiisexuale cu altă persoană decât cea cucare s-a căsătorit prima dată comiteadulter, iar primirea Sfintei Euharistiiîn aceste condiţii este considerată unpăcat şi mai grav. ArgentiniancaClaudia Garcia Larumbe, de profesieînvăţătoare, i-a trimis papei un mesajprin intermediul lui Oscar Crespo,întrebându-l dacă chiar nu are voie săse spovedească sau să primească SfântaEuharistie, după ce s-a mutatîmpreună cu noul său partener. Papa i-ar fi răspuns, prinintermediul lui Crespo< "Transmite-ică papa a spus că se poate spovedi şise poate împărtăşi".

Politicienii din Nigeria ̀ ;i cump[r[ candidaturile

Premierul din Singapore câ;tig[ mai mult decât Obama sau Merkel

Papa Francisc ar vreas[ permit[ împ[rt[;irea divor\a\ilor ;i c[s[toriapreo\ilor catolici

Gigi Hadid, noua revela\ie din lumea modei

PAGINA 10

Frumuse]e

De la Capela Aurel Poppau disp[rut o mul\ime

de obiecte de cult suflate cu aur ;i argint

PAGINILE 6-7

Dozele mari de paracetamol prezint[risc crescut de moarte subit[

PAGINA 9

PAGINA 4

PAGINA 5

2 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015

De la moartea lui Dariu Pop(scriitor polivalent, compozitor, is-toric, folclorist, creator de ziare şi re-viste etc.) se împlinesc cincizeci deani. S-a născut la 16 aprilie 1887 înlocalitatea Măgura Ilvei din judeţulBistriţa-Năsăud şi a decedat la 20martie 1965 la Cluj, unde este în-mormântat în Cimitirul Central.

Din 1919, a ocupat postul, foarte im-portant în învăţământul de atunci, de Re-vizor şcolar al judeţului Satu Mare, sediulinstituţiei aflându-se în clădirea actualeiŞcoli Gimnaziale “Grigore Moisil”, unde aşi locuit în spaţiul rezervat în prezent Bi-bliotecii şcolare care-i poartă numele.

Din Notele autobiograficeale lui Dariu Pop s-au păstratdouă capitole

Consemnările memorialistice ale luiDariu Pop intitulate Note autobiograficeau apărut într-o revistă care, deşi a bene-ficiat de o difuzare foarte restrânsă (Vezi“Miradoniz”, nr. 1(21), 2010, revistă editatăde Şcoala “Dariu Pop”, instituţie desfiinţatăîn 2010), a avut darul de a trezi un interesdeosebit pentru paginile inedite ale acesteipersonalităţi care se dovedeşte a fi, pe mă-sură ce lucrările sale sunt redescoperite,mult mai importantă decât se credea.

Însemnările lui Dariu Pop sunt rele-vante pentru cunoaşterea anilor de şcola-rizare şi a mediului în care s-a format caintelectual înainte de a intra în conflict custăpânirea austro-ungară şi de a se refugia,în 1914, în România.

Credinţa noastră este că, după ce sevor tipări toate manuscrisele sale, inclusivcompoziţiile muzicale, iar cărţile îi vor fireeditate, complexitatea personalităţii luiDariu Pop va fi mai evidentă, relevându-se resursele unei energii creatoare impre-sionante, umanismul, gândirea modernăa revizorului şcolar, a creatorului şi a omu-lui de cultură care a marcat parcursul spi-ritual interbelic din ţinuturile nord-vesticeale României.

Paginile sale sunt în acelaşi timp niştedocumente autentice despre un timp dra-matic trăit de românii ardeleni şi, în multeprivinţe, amintesc de parcursul şcolar allui Liviu Rebreanu începând cu şcolile dinspaţiul năsăudean şi continuând cu liceeleungureşti (Cf. Liviu Rebreanu, Jurnal, I,Minerva, Buc., 1984, pp.376-377).

Manuscrisul este un caiet tip dictando,neliniat, cu paginile îngălbenite de trecereavremii, legat destul de aproximativ chiarde autor. Nu este datat, iar scrisul este citeţ,elegant, cu foarte puţine corecturi şi cu unnumăr foarte mic de cuvinte mai greu des-cifrabile. Poartă titlul Note autobiografice,dat de autor. Este o lucrare neterminată,având doar două capitole. Numerotarea,ulterioară redactării, s-a făcut de la 1 la 60,dar lipsesc paginile 3 şi 59. De asemenea,se impune precizarea că nu se ştie dacăautorul le-a continuat sau nu. Fluxul me-moriei, pe care textul îl sugerează, dar şimenţionarea celor două capitole ar indicaun răspuns afirmativ. De aceea emitemipoteza că restul paginilor fie s-au pierdut,fie au fost distruse din motive care ţin devremurile pe care autorul le-a trăit dupăinstaurarea comunismului, ca fost mem-bru în partidul lui Onisifor Ghibu şi IuliuManiu.

Anii de şcoală ai lui Dariu Pop

Dariu Pop a fost un copil precoce. Aînvăţat să citească de mic cu tatăl său, Ge-orge, apoi, după ce rămâne orfan de ambiipărinţi, studiază la Năsăud, unde îl are co-leg pe Liviu Rebreanu, continuându-şi apoistudiile la orfelinatele din Debreţin (De-brecen, Ungaria de azi) şi Loşonţ (Lucenec,

Slovacia actuală).Notele autobiografice acoperă anii

1898-1902, adică vârsta de la 12 la 16 ania lui Dariu Pop, cu rememorări privindvacanţele de la Maieru şi Năsăud. Paginileau fost redactate probabil în perioada săt-măreană, după primul Război Mondial,când, se ştie, Dariu Pop era acaparat denumeroase sarcini de serviciu, iar timpuldedicat scrierilor nu putea fi decât extremde redus. Autorul oferă, indirect, lămuririprivind geneza principalei sale opere, Das-călul din Blidari, roman postum cu evi-dente accente autobiografice, în care pro-totipul personajului principal, George Bob,este tatăl lui Dariu Pop. De altfel, mai multepersonaje evocate în Note autobiograficeîşi fac apariţia şi în roman< Machidon, Păs-călăul, Firona, Haralambie, Paramon, no-tarul Stönel.

Pasiunea lui Dariu Poppentru activitatea de dirijorse naşte la Debreţin

În timpul anilor de şcoală se naşte dra-gostea sa de o viaţă pentru cor, cu efecteatât de vizibile în spaţiul sătmărean. Flacăraacestei pasiuni a fost aprinsă de prezenţala Debreţin a unui celebru cor polonezcare a cântat pentru copiii de la Orfelinat.Viitorul iniţiator al corului din Băseşti, alcelui din Satu Mare, dar şi excelentul autorde lucrări corale, se naşte acum, aici, subochii înlăcrimaţi ai unei coriste de la alto.Reproduc in extenso acest citat atât deelocvent privind felul în care o întâlnirede graţie poate aprinde pentru o viaţă fla-căra unei pasiuni<

“Într-o dimineaţă, după masă, am fostadunaţi cu toţii în prânzitorul cel mare.Acolo erau o mulţime de doamne şi domnicare vorbeau într-o limbă pe care nu amauzit-o niciodată.

Directorul ne-a făcut semn cu mânaşi când s-a făcut linişte ne-a spus că an-samblul coral de la Varşovia, aflându-se laDebreţin, într-un turneu de concerte, avenit la noi să ne cânte câteva bucăţi. Cu-noşteam binişor cântecul în cor. La Năsăudaveam cor mixt şi eu excelam la sopranîmpreună cu Petre Viman. La Debreţin, lapiarişti, aveam corul nostru bisericesc, un-de cântam în fiecare dimineaţă, dar cândam auzit corul polonez din Varşovia, amrămas uimit. Nu-mi puteam închipui, că

ar fi pe lume ceva mai frumos ca şi acestcor. Desigur, habar n-am ce au cântat, daratât compoziţiile, cît şi executarea lor a fostceva neînchipuit de frumos. După fiecarebucată noi erupeam în strigăte şi în exploziide aplauze.

O doamnă de la alt în tot cursul con-certului coral, deşi cânta ca şi celelalte, aveamereu faţa udată de lacrimi. I-o fi fost milăde noi, o fi fost şi ea orfană sau avea pe ci-neva în familie orfan? Nu ştiu. Seara în pat, mă gândeam mereu la corulpolonez şi am ajuns la concluzia că totuşinu organistul de la biserica piariştilor e celmai învăţat om pe lume, ci acela care aştiut să compună cântări atât de minunate,pe care le-am auzit noi în acea zi.”O menţiune se impune. Aflat în refugiu înBucureşti, un cor pregătit şi dirijat de DariuPop l-a avut ca spectator pe George Enes-cu.

Paginile vorbesc şi despre moartea luiIustin, fratele său mai mare, care a rămassingurul sprijin al său şi al surorii sale Re-gina, după decesul ambilor părinţi. Într-un fragment zguduitor, maturul Dariu re-latează cu dramatism şi sinceritate clăti-narea credinţei religioase a copilului Dariu,într-un moment de singurătate, când aflăcă şi fratele său a părăsit această lume.

Elevul Dariu Pop – un vizionar

Elevul Dariu Pop, adolescentul, este,după cum îşi zugrăveşte singur începutu-rile în aceste pagini autobiografice, ca for-maţie şi stare de spirit, un fel de ApostolBologa al lui Rebreanu, un tânăr cu aceleaşiconvingeri pe care cunoscutul personaj leavea până în momentul trezirii la realitate,acea imagine în care este spânzurat loco-tenentul Svoboda pentru simplul fapt căera slovac şi nu voia să lupte împotrivaconsângenilor. Spre deosebire de Emil Re-breanu, prototipul lui Apostol Bologa, Da-riu Pop a avut norocul de a se refugia latimp în Ţară.

Dariu Pop era un vizionar. El scrutaviitorul cu ochii aşezaţi în frunte, nu cucei din... ceafă. Ca român ardelean care atrăit, la fel ca atâţia alţii, inumana operaţiede extirpare pe viu a simţului naţional, elînţelegea că singura cale corectă este de arespecta natura etnică a fiecăruia. Unexemplu grăitor este episodul în care îlevocă pe colegul său de etnie romă, Ma-

chidon. Dariu Pop demontează cu exactitate,

cu revoltă reţinută, dar fără resentimente,mecanismele deznaţionalizării. Intenţiilesunt de a arăta că rănile se pot vindeca,dar numai la lumina adevărului.

Valoarea documentarăşi artistică a “Notelor autobiografice”

Dincolo de importanţa documentarăprivind anii de formare, descoperim şi ovaloare estetică, specifică genului memo-rialistic. În centrul lor se află o personali-tate reprezentativă a Ardealului de la în-ceputul secolului trecut, “un om potrivitla locul lui potrivit”, în condiţiile lupteipentru Unire şi în realităţile interbelicedin Nord-Vestul României.

Dariu Pop se dovedeşte a fi un foartebun evocator şi un excelent portretist. Fra-za lui e simplă şi caldă. Din câteva linii, ră-sare persoana evocată, mai exact perso-najul, aşa cum se întâmplă în cazul fiiceilui Ioan Rus, profesorul său. Este vorba deBubica, fetiţa de aceeaşi vârstă, în faţa că-reia comite gestul de a-şi renega naţiona-litatea, gest pe care îl va regreta toată viaţa.

De asemenea, Dariu Pop excelează îndescrierea peisajelor, memorabil fiind frag-mentul în care descrie locurile natale. Iatăun scurt citat< “Îndată ce am ieşit din tufiş,după ce am mai urcat un piept de deal, s-a ivit pe neaşteptate în faţa noastră o cu-nună de munţi ca în poveşti. În faţa noastrăMuncelul cu un fuior de nori pe subcreştet, apoi Măgura Porcului. În dreaptaspinteca văzduhul cornul Ineului, iar Mă-gura Mare din dreapta, cea mai frumoasăformă de munte din lume, ca o ţâţă de fatămare încheia rotonda minunată a coloaneide munţi din faţa noastră.”

Textul Notelor autobiografice este in-citant şi impresionează cititorul prin frazasimplă, prin confesiunea sinceră şi prinevocarea realistă, dramatică, a unor reali-tăţi ardelene de la cumpăna secolelor alXIX-lea şi al XX-lea, văzute prin prismaunui tânăr în formare.

***(Fragmente din volumul “Activitatea lite-rară a lui Dariu Pop” aflat în curs de fina-lizare).

Ioan Nistor

Cele o sută de zile reprezintă perioa-da dintre revenirea lui Napoleon Bona-parte la Paris, la data de 20 martie 1815,din exilul său pe insula Elba, și revenireape tron a lui Ludovic al XVIII-lea, la 8iulie 1815. În acest timp s-a derulat Răz-boiul celei de-a Șaptea Coaliții, constândîn operațiunile militare care au avut locîn Belgia de astăzi și în nord-estul Fran-ței, în nordul Italiei și în Regatul Ne-apolelui în anul 1815. Acest conflict aopus trupele Coaliției armatelor fran-ceze comandate de împăratul NapoleonI, iar după abdicarea acestuia pe 22 iunie1815, de mareșalul Davout. Înfrângereafranceză decisivă de la Waterloo și apoiinvazia trupelor Coaliției au adus „Adoua Restaurație franceză”.

După prima abdicare a împăratului(1814), Franța s-a reîntors la monarhiaBourbonilor, Napoleon fiind exilat îninsula mediteraneană Elba. El a rămasîn contact cu o serie de oameni politicidin Franța și a fost mereu la curent cudesfășurarea evenimentelor din țară. In-format pe această cale despre nemulțu-mirea crescândă a populației față denoul rege, Ludovic al XVIII-lea, și deregimul său, Napoleon evadează din in-sula Elba și se întoarce în Franța la în-ceputul lui martie 1815, la doar 11 lunidupă prima sa abdicare. În drumul săuspre Paris, fostul suveran nu se confrun-tă cu o opoziție hotărâtă, trupele trimiseîn întâmpinarea sa pentru a-l aresta ra-liindu-se fostului lor comandant. La felvor face și majoritatea generalilor im-portanți și o serie de mareșali.

Congresul de la Viena, alarmat deîntoarcerea lui Napoleon, a luat măsuride urgenţă. Pe 17 martie Austria, Anglia,Prusia si Rusia au fost de acord să con-tribuie fiecare cu câte 150.000 de soldaţipentru o eventuală invazie, pe care i-aumobilizat în Belgia, lângă graniţa cuFranţa. Alte naţiuni, dintre cele prezentela congres, au trimis şi ele trupe pentruinvazia care urma să aibă loc pe 1 iulie1815. Napoleon a atacat ̀ ns[ primul, iarlupta decisiv[ s-a purtat la Waterloo.

Bătălia de la Waterloo este cunos-cută ca una dintre cele mai sângeroasedin istoria modernă. În timpul lupteide pe 18 iunie, francezii au pierdut40.000 de soldaţi, englezii şi olandezii15.000 şi prusacii 7.000. ~n total, cam45.000 de oameni zăceau morţi saurăniţi pe o rază de 3 mile pătrate. Cal-culul final din timpul celor trei zile delupte dinaintea bătăliei finale arată căsute de mii de soldaţi din ambele părţiau murit. Napoleon a semnat a douaabdicare pe data de 22 iunie. Autoritățilebritanice au acceptat predarea lui Na-poleon, exilat pe insula Sfânta Elena.

200 de ani au trecutde la “Cele 100 de

zile” ale lui Napoleon

EVENIMENTDariu Pop a fost un copil precoce. A învăţat să citească de mic cu tatăl său, George, apoi, după ce rămâne

orfan de ambii părinţi, studiază la Năsăud, unde îl are coleg pe Liviu Rebreanu, continuându-şi apoi studiilela orfelinatele din Debreţin (Debrecen, Ungaria de azi) şi Loşonţ (Lucenec, Slovacia actuală). Notele autobiograficeacoperă anii 1898-1902, adică vârsta de la 12 la 16 ani a lui Dariu Pop, cu rememorări privind vacanţele de laMaieru şi Năsăud. Paginile au fost redactate probabil în perioada sătmăreană, după primul Război Mondial,când, se ştie, Dariu Pop era acaparat de numeroase sarcini de serviciu, iar timpul dedicat scrierilor nu putea fidecât extrem de redus.

~n 17 martie 2015, la M[gura Ilvei s-a dezvelit bustul lui Dariu Pop, realizat de sculptorul Vlad Pruna

50 de ani de la trecerea`n eternitate a lui Dariu Pop

A tr[it `ntre 16 aprilie 1887 ;i 20 martie 1965

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

22 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

FOLCLORMotivele ornamentale antopomorfe sau avimorfe, fie că sunt re-

date naturist sau schematizat geometric, unori de o simplitate re-fugiată în subtilităţi, realizate într-o cromatică deosebită, îmbogăţescgama largă a elementelor decorative la care apelează arta popularăromânească.

Folclorul românesc, ca expresieartistică a conştiinţei colective a ro-mânilor, este cel mai mare tezaurde obiceiuri, credinţe, legende şisentimente păstrate din neguratimpurilor până astăzi. Acesta înmultele sale variante păstrază şitransmite prin viu grai rodul cul-turii populare îngem[nat cu artaşi cu toate celelalte specii artisticeşi literare.

Frumuseţea şi valoarea folclorului esteunanimă pe întreg teritoriul patriei, însăvarietatea şi conţinutul lui se împarte pezone geografice. Una dintre cele mai fru-moase şi pline de tradiţie zone este ŢaraOaşului. Aceasta se poate mândri cu portulpopular autentic moştenit de la cei maivechi străbuni ai noştri, dacii, afirmaţiecare se potriveşte pentru toate sateleoşeneşti. Dacă folclorul se deosebeşte lascară înaltă datorită poziţiilor geograficeşi când vine vorba de zone mai restrânsecum este Ţara Oaşului, se aplică aceleaşicriterii. Datorită multelor forme de reliefexistente pe această bucată de pământ ro-mânesc precum deal, podiş şi câmpie, vomregăsi aici diferenţe în ceea ce priveşte fol-clorul, însă nu foarte mari.

Deci şi condiţiile naturale influenţeazăcultura populară şi folclorul românesc şieste o plăcere şi o satisfacţie sufletească săai ocazia să asculţi cântecele, doinele, ba-ladele, ţ]puriturile care te impresioneazăîn mod plăcut când reuşeşti să înţelegi spi-ritualitatea cu care sunt ele exprimate decătre oşenii noştri.

Toată lumea a auzit cel puţin o dată înviaţă o ţipur]tură specifică |ării Oaşului,dar puţini ştiu ce este de fapt aceasta, cesimbolistică are. Strigăturile pe care mulţi

le-am auzit de-a lungul vieţii noastre sunt,de fapt, poezii scurte improvizate de celemai multe ori. Acestea sunt rostite în ge-neral de tineri într-un mod vioi şi ritmic.De cele mai multe ori acestea stârnescamuzamentul fiind pline de satiră, vizândorgolioşii, îngâmfaţii, leneşii, beţivii şi toţicei care prin comportamentul lor se do-vedesc imorali.

Strigături care exprim[ dragos-te, sinceritate şi înţelepciune

Totodată strigăturile sunt folosite debăieţi sau de fete pentru a exprima dra-goste, sinceritate, bucurie şi înţelepciune,dovedind faptul că autorii lor au fost şisunt persoane gânditoare, bine intenţio-nate, iar ceea ce exprimă este redat cu multdiscernământ. Indiferent de modul în carealegi să ţ]pureşti un lucru este cert şi anu-me că prin această formă de exprimare sepoate observa temperamentul oşanuluiaşa cum este el< cu sufletul deschis, bun şioricând gata să îşi împartă cu semenul săubunul pe care îl are. De asemenea oşanulpoate fi aspru şi intolerant atunci când estebatjocorit sau i se face o nedreptate.

Strigăturile, ţipuriturile, cântecele po-pulare, doinele şi baladele sunt momentetrăite, preluate de la popor şi date înapoipoporului. Ele formează cununa de nes-temate adunate şi conservate de-a lungulveacurilor în Zona Oaşului care se împartla rândul lor pe teme lirice, epice şi dra-matice. De menţionat este faptul că acestespecii de folclor nu sunt rezultatul unorstudii sau a unui plan prealabil ci sunt re-zultatul spontanietăţii, bucuriei, împreju-rărilor favorabile şi a bunei dispoziţii. Celemai bune ocazii se dovedesc a fi petrecerile.

Petrecerea din Zona Oaşului este de-fapt acţiunea de veselie numită “joc” sau

dan\ul organizat de către doi sau trei tineriîn fiecare duminică sau de sărbători întreorele 15 şi 20 sau 21. Aceşti tineri se nu-mesc “chizeşi“ ei fiind şi cei care angajeazăun “ceteraş“ cu vioară şi mai nou şi un chi-tarist. Din nefericire aceste întâlniri azisunt pe cale de dispariţie, de cele mai multeori din lipsa celor doi instrumentişti, cutoate că în ultimele decenii tineri şi-auconstruit un adăpost numit “ciupercă“ un-de se poate dansa fiind feriţi de intemperii.

În cadrul acestor întâlniri ce au ca scopbuna dispoziţie şi socializarea, strigăturileşi ţipurâturile sunt foarte clare în timpuljocului, atât fetele cât şi băieţii luându-sela întrecere. Reuşita unei zile de joc şi voiebună este numărul celor care participă,astfel inspiraţiile se înmulţesc şi se accen-

tuează până la apogeu ce are loc după vreotrei ore de joc.

Această formă de exprimare a senti-mentelor prin intermediul strigăturilor sauţipur]turilor se practică şi la botezuri,nunţi unde oboseala este combătută decele mai multe ori prin “beutură câte-oţâră câte-un pic“, iar apogeul are loc spreziuă când petrecerea e în toi.

Între cei prezenţi la o petrecere şi aicine referim la cei care cunosc tradiţiile,orice ieşire din program este receptată şidacă trebuie să i se dea cuiva replică, aceas-ta se dă prin strigături inventate de celemai multe ori atunci pe loc. În ceea ce îiprivesc pe cei care nu cunosc tradiţia,oşenii sunt rezervaţi în vorbă până cândnu-i cunosc.

Strigătura şi ţ]puritura este întâlnităşi în câmpul muncii, pe hotar la cosit, varaîn ţarină sau pe imaş îngrijind animalele.În aceste momente strigătura este privităca o formă de continuare a ideilor sau cao formă de dialog. Toate acestea însă nuexprimă altceva decât bucurie şi bună dis-poziţie. Folclorul din Ţara Oaşului esteîncă viu şi uimeşte prin mândria cu careoamenii îl fructifică an de an. Toată fol-cloristica din zonă are un suport oral carenu este scris undeva, la cineva. La aceastăpăstrare a folclorului viu participă atât ceitineri cât şi cei bătrâni reîmprospătându-l şi actualizându-l cu fiecare perioadă is-torică dată, fără a ştirbi suportul de bazămoştenit de la înaintaşi.

A consemnat Sergiu P.

Ştergările româneşti reprezintăo manifestare a artei populare.Acestea au menirea de a da o notăde sărbătoare şi intimitate interio-rului ţărănesc. Muzeul JudeţeanSatu Mare deţine o colecţie inedităde ştergări reprezentative pentruţinuturile sătmărene. Reprezentăriantropomorfe şi avimorfe se găsescmai ales pe ştergările din zona Co-drului şi a Ţării Oaşului.

La fel ca în toată România şi în judeţulSatu Mare, cu precădere în mediul rural,ştergările tradiţionale au putut fi găsite întrecut, dar chiar şi acum în prezent, în fie-care casă. În rândurile care urmează vomîncerca să prezentăm aceste obiectetradiţionale decorative ce conţin repre-zentări antropomorfe şi avimorfe, aflateîn colecţia Muzeului Judeţean Satu Mare.Numărul acestora la ora actuală este relativmic, acest lucru datorându-se faptului că,în raport cu imaginile antropomorfe , or-namentaţiile geometrice şi fitomorfe suntelementele decorativ preponderente. Celecare există sunt din zona Codrului şi ŢaraOaşului.

Reprezent[rile ornamentale an-tropomorfe se centreaz[ ̀ n jurulmotivului “horei” ;i al “inimii”

Reprezentările ornamentale antropo-morfe se pot încadra în două tipuri< primular fi motivul “horei“, iar cel de-al doileamotivul “inimii“ ca element simplificat al

celui antropomorf general. Pentru început vom descrie motivul

“horei“. Acesta este întâlnit pe o singurăştergare din colecţia muzeului şi provinedin zona etnografică a Codrului, respectivlocalitatea Homorodu de Sus. Aceasta esterealizată la război şi a fost făcută la sfârşitulsecolului XIX. Pentru decoraţia acestei şer-guri s-au folosit două tipuri de ornamen-tare şi anume cea prin alesătură, aici apă-rând motive geometrice sub formă de tri-unghi, realizată direct în timpul ţesutuluişi broderia în cruce.

Siluetele umane ce apar pe ştergurăsunt reprezentări masculine dispuse într-un şir orizontal ce sugerează ideea de ritm,mai exact în cazul de faţă un dans codre-nesc. De obicei figura umană nu apare sin-gură, în cazul de faţă mai găsim triunghiurimai mari în reprezentarea pieptului şi agacilor, triunghiuri mai mici la umeri,dreptunghiuri şi linii pentru corp, cap,mâini şi picioare. Mai întâlnim elementeflorale, realizate printr-o broderie de cruce,dispuse vertical pe lungimea pânzei.

Culorile utilizate sunt doar două şianume roşu şi negru, folosindu-se de ase-mena firul de bumbac. Ştergura are lun-gimea de 77 centimetri, lăţimea 45 şi setermină la ambele capete cu franjuri lucraţimanual.

Al doilea motiv, de această dată multmai des întâlnit pe ştergurile din judeţulSatu Mare, este cel al inimii ce se realizeazăîn general prin folosirea elementelor de-corative geometrice. În sistem compoziţio-nal aceasta nu apare niciodată singură şiprintr-o multitudine de verigi ornamentategeometric, vegetal sau floral. În cazul aces-tor şterguri, mesajul transmis de către crea-

tor este unul spiritual, simbolizând sufletulşi sentimentele omeneşti. Motivul inimiipoate fi găsit ca fiind poziţionat în registrulsuperior, inferior sau încadrată între alteverigi ale ştergurei. Inima plasată în regis-trul superior al ştergurei este întâlnit pemai multe astfel de obiecte provenite dinŢara Oaşului. Culorile folosite sunt alb şiroşu, ornamentate cu motive geometricesolare, predominând rombul. Această aso-ciere dintre inimă şi soare semnifică faptulcă ambele sunt dătătoare de viaţă. Dimen-siunile ştergurii este de 184X43 centimetri,ea terminându-se tot cu franjuri lucratemanual din bumbac roşu şi alb.

Elemente decorativela care apelează arta popularăromânească

Un alt tip de sistem decorativ plaseazăinima în registrul inferior al decoraţiuniila care i se adaugă şi alte motive în generalfitomorfe. Deosebit de interesantă este oştergare din zona Codrului, aceasta avândpe ultima vargă reprezentate trei inimigeometrizate, în interior purtând semnulcrucii. În decorul acesteia mai apar orna-mente florale şi vegetale geometrizate sis-temul compoziţional fiind construit dinverigi. Datarea lui se poate face la începutulsecolului XX, este ţesut în totalitate dinbumbac şi are dimeniunile de 188X40 cen-timetri. La cele două capete se termină cufranjuri din bumbac lucraţi manual.

Al treilea tip de şterguri conţine acestsimbol al inimii încadrat între verigi simplesau ornamentate. În ceea ce priveşte ca-tegoria reprezentărilor avimorfe acestea

sunt rar întâlnite ca motive ornamentaleale ştergărilor decorative din colecţia mu-zeului sătmărean. Motivul avimorf s-a des-prins de-a lungul vremii ca unul autonomdin celebrul motiv al “pomului vieţii”, con-stituindu-se într-un element de ornamen-tare distinct. În numeroase cazuri se în-tâlnesc astfel de desprinderi, mai mult saumai puţin complete şi de încadrări în altetipuri decorative precum< prezenţa păsăriiîntr-un ansamblu ornamental geometricsau floral stilizat> alternarea verigilor or-namentate floral cu cele în care se foloseştemotivul avimorf în combinaţie cu cel flo-

ral> prezentarea printr-o înşirurire de pă-sări fără a fi despărţite între ele de alte ele-mente decorative şi un element unic încolecţia sătmăreană care prezintă pasăreaca o componentă a motivului ancestral al“pomului vieţii”.

Motivele ornamentale antopomorfesau avimorfe, fie că sunt redate naturistsau schematizat geometric, unori de o sim-plitate refugiată în subtilităţi, realizate în-tr-o cromatică deosebită, îmbogăţesc gamalargă a elementelor decorative la care ape-lează arta populară românească.

A consemnat Sergiu Podină

Folclorul o;enesc, bogat tezaur de obiceiuri, credin\e, legende ;i sentimente

Motivul horei este întâlnit pe o singură ştergare din colecţia muzeului şi provinedin localitatea Homorodu de Sus. Aceasta este realizată la război şi a fost făcutăla sfârşitul secolului XIX

Muzeul Jude\ean de\ine o impresionant[colec\ie cu ;tergare vechi din Oa; ;i Codru

Aceste elemente decorative au menirea de a da o notă de sărbătoare şi intimitate interiorului ţărănesc

De cele mai multe ori, \]puriturile stârnesc amuzamentul fiind pline de satiră, vizând orgolioşii, îngâmfaţii, leneşii, beţivii

4 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015

CINEMA

“Aferim!”, lungmetrajul pentrucare Radu Jude a primit Ursul deArgint pentru regie la FestivalulInternaţional de Film de la Berlin2015, a avut un număr record despectatori în cinematografele dinRomânia în weekendul de lansare,`n care a putut fi v[zut ;i la SatuMare.

Filmul a fost vizionat de 20.039 despectatori din toată ţara şi a obţinut în-casări de 257.404 lei.

“Aferim!” este filmul românesc cucel mai mare succes la premieră din ul-timii 13 ani, surclasând producţii ca “Dece eu?”, de Tudor Giurgiu (19.924 despectatori în primul weekend), “PoziţiaCopilului”, în regia lui Călin Peter Net-zer (19.729 de spectatori) şi “Selfie”, deCristina Iacob (12.648 de spectatori).

Un proiect de mare amploare

Unul dintre cele mai de amploareproiecte cinematografice româneşti dinultimii ani, “Aferim!”, de Radu Jude, esteun film istoric a cărui acţiune are loc înŢara Românească a începutului de secolXIX. Un zapciu, interpretat de actorulTeodor Corban, însoţit de fiul său (Mi-hai Comănoiu) caută un rob fugar (Cu-zin Toma).

Scenariul filmului este scris de RaduJude şi Florin Lăzărescu, Marius Pan-duru a realizat imaginea, montajul ef[cut de Cătălin Cristuţiu, sound des-ignul este semnat de Dana Lucreţia Bu-nescu. Costumele au fost realizate deDana Păpăruz, iar scenografia de Au-gustina Stanciu, consilier istoric a fostConstanţa Vintilă-Ghiţulescu, produ-cător Ada Solomon.

Din distribuţie fac parte TeodorCorban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma,Alexandru Dabija, Luminiţa Gheor-ghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dina-che, Alexandru Bindea, Mihaela Sîrbu,Adina Cristescu, Şerban Pavlu, GabrielSpahiu şi Dan Nicolaescu. ~ntr-un rolde figura\ie poate fi v[zut ;i CorneliuJipa, fost actor al Teatrului de Nord dinSatu Mare.

“Aferim!” este o producţie Hi Film,în coproducţie cu Klas Film Bulgaria,Endorfilm Cehia, Mulberry Develop-ment România, cu participarea NuBoyana Film Studios, U-Films, Produc-tion XMG Media, Abis Studio, DivisionCamera, în asociere cu EZ Films si cuparticiparea HBO România.

Filmul a fost finanţat de CentrulNaţional al Cinematografiei (CNC) dinRom]nia, Bulgarian National FilmCenter, Czech Cinematography Fund,Programul MEDIA al Uniunii Europe-ne şi este un proiect susţinut de Euri-mages.

Galop printre ciuliniiistoriei rom]nilor

Am v[zut filmul `n prima zi de di-fuzare la Satu Mare. De la generic secreeaz[ o vraj[, care te prinde, ca spec-tator, ;i nu te mai p[r[se;te p]n[ la final.Vedem ̀ n prim-plan un ciulin stingher`ntr-o c]mpie ars[ de soare (te duceg[ndul la “Ciulinii B[r[ganului”), `ntimp ce pe ecran se deruleaz[ genericul,pe fondul muzical de mare impact asi-gurat de forma\ia de muzic[ veche “Treiparale” (“Dou[ dansuri muntene;ti”).

Apoi, un cadru foarte larg umple ecra-nul cu priveli;tea unui deluri;... ;i un-deva `n fundal doi c[l[re\i traverseaz[agale, timp de aproape un minut, `ntimp ce `ncepem s[ auzim glasul sf[to-sului zapciu Costandin, un h]tru, izvornesecat de vorbe de duh. De aici atmos-fera e creat[ ;i asist[m fascina\i la ungalop printre ciulinii istoriei rom]nilor,care ne `n\eap[ dureros p]n[ `n zilelenoastre.

Dincolo de reconstituirea `n celemai mici detalii, de la port la limba ar-haic[, a felului `n care se tr[ia `n |araRom[neasc[ abia ie;it[ din marasmulfanariot - demers scenografic ;i etno-grafic demn el `nsu;i de multe laude ;ipremii - ceea ce d[ for\[ acestui filmeste investigarea r[d[cinilor din care auie;it metehnele rom]nilor de azi. :i taremulte-s astea< fanfaronada (p]catul zap-ciului, altfel simpatic - o foarte frumoas[realizare a actorului Teodor Corban),corup\ia (lucrurile se rezolv[ `n parti-cular, atunci ;i acum), ignoran\a crunt[,supersti\ia, rasismul, violen\a verbal[ ;ifizic[ f[r[ rost, despotismul de o cruzi-me rar[ al boierului (pe care `l reg[sim`ntocmai `n “baronii locali” de azi - iarAlexandru Dabija ̀ l deseneaz[ pe ecrancu o naturale\e, am zice noi,`nsp[im]nt[toare), f[\[rnicia, slug[rni-cia, lipsa coloanei vertebrale morale (ase vedea felul `n care zapciul `ncearc[s[ se `mpace cu g]ndul c[ va trebui s[-l predea pe nefericitul \igan), misogi-nismul (scurta apari\ie a nevestei boie-rului este, ̀ n sine, un manifest feministmai puternic dec]t zeci de demonstra\ii;i tirade)... ;i multe altele. Nu e de mirarec[ filmul nu le-a c[zut deloc bine na\io-nali;tilor care idealizeaz[ orbe;te po-porul rom]n.

Filmat ̀ ntr-un alb-negru limpede ;iluminos, “Aferim!” aduce un omagiuunor filme rom]ne;ti de referin\[ - neg]ndim imediat la “Moara cu noroc”sau “Morome\ii” - ;i, pe de alt[ parte, sedeta;eaz[ de tradi\ia filmelor istoricepatriotarde creat[ de regimul comunist.

Este un film ̀ n care istoria prinde via\[f[r[ grandomanie, ̀ n care marea politic[a vremii nu e ilustrat[ de b[t[lii cu miide o;teni, ci de cale;tile `n care circul[camaicamul otoman sau boierul locului,`n contrast virulent cu mizeria borde-ielor \[r[ne;ti sau promiscuitatea de lahanul unde oaspe\ii dorm la gr[mad[,unul l]ng[ altul, `n paie.

Una din cele mai puternice scene ̀ nce prive;te mentalit[\ile e cea `n carezapciul ;i fiul s[u ajung `ntr-un b]lci.Aici are loc un spectacol de marionete`n care un b[rbat `;i cotonoge;te binenevasta, apoi se apuc[ s[-i dea b]te zdra-vene `n cap ;i unui neavenit de pop[.Dup[ care cei doi eroi scap[ convenabilde micul Tirtiric (superb Alberto Di-

nache), v]ndut efectiv cum ai vinde unpurcel azi prin t]rgurile de \ar[. Sclavia\iganilor - iat[ un subiect despre care sevorbe;te prea pu\in ;i prea cu perdea.Radu Jude ;i echipa lui nu se feresc s[spun[ lucrurilor pe nume, f[r[ s[ ̀ ncer-ce s[ acuze pe nimeni. A;a erau vremu-rile. :i din acele vremuri s-au n[scutvremurile de acum.

“Aferim!” ̀ nseamn[ ceva gen “bine,m[!”. Sau, `n formula lui Caragiale, cuarom[ turceasc[ ;i ea, “Bravos, na\iune,halal s[-\i fie!”. Numai c[ “halal” aredou[ sensuri< lucru de folos (`n tradi\iamusulman[), care devine la noi ;i lucrujalnic. Cine are ochi de v[zut are ce ve-dea. Cine nu... vise pl[cute. Color.

Vasile A.

Pelicula „De ce eu?”, în regia lui Tu-dor Giurgiu, a obţinut sâmbătă premiulAsociaţiei criticilor de film din Bulgariapentru cea mai bună peliculă dinsecţiunea dedicată filmelor balcaniceîn cadrul celei de-a 19-a ediţii a Festi-valului Internaţional de Film de la So-fia, potrivit site-ului festivalului.

Marele câştigător al acestei ediţii afost lungmetrajul „The Lesson”, o co-producţie Bulgaria/Grecia, care aobţinut patru trofee, printre care şi pecel pentru cel mai bun film. PotrivitNovinite, pelicula, în regia KristineiGrozeva şi a lui Petar Valchanov, aredrept personaj principal o profesoarăconştiincioasă dintr-un mic oraş dinBulgaria, care jefuieşte o bancă cu unpistol de jucărie în încercarea de a evitaconfiscarea casei sale de către banca lacare făcuse împrumut.

Filmul lui Tudor Giurgiu, o copro-ducţie România/Ungaria/Bulgaria, aavut premiera mondială la cea de-a 65-a ediţie a Festivalului Internaţional deFilm de la Berlin.

Scenariul "De ce eu?", scris de Lo-redana Novak şi Tudor Giurgiu, esteinspirat de cazul real al procuroruluiCristian Panait, care s-a sinucis în 2002,la doar 29 de ani, în contextul ancheteiasupra unui procuror din Oradea, Ale-xandru Lele, şi al presiunilor exercitateasupra sa. Protagonistul este EmilianOprea, actor la Teatrul "Maria Filotti"din Brăila, aflat la debut în rol principalîntr-un lungmetraj de cinema. Distri-buţia este completată de Mihai Con-stantin, Andreea Vasile, Dan Condu-rache, Liviu Pintileasa, Mihai Smaran-dache, Alin Florea, Lucreţia Mandric,Sore Mihalache, Ionuţ Caras şi VirgilOgăşanu.

Lungmetrajul "Q.E.D.", de AndreiGruzsniczki, a primit cele mai multenominalizări la premiile Gopo 2015 -17 -, inclusiv la categoriile "cel mai bunfilm" şi "cea mai bună regie", fiind ur-mat în topul selecţiilor de "Closer tothe Moon", de Nae Caranfil, cu 12 no-minalizări.

Trei lungmetraje intră anul acestaîn cursa pentru trofeul Gopo acordatcelui mai bun film - documentarul "Aldoilea joc", de Corneliu Porumboiu, şidouă pelicule de ficţiune, "Closer tothe Moon", de Nae Caranfil, şi "Q.E.D.",de Andrei Gruzsniczki, informează or-ganizatorii evenimentului. CorneliuPorumboiu, Nae Caranfil şi AndreiGruzsniczki concurează şi la categoria"cea mai bună regie".

Totodată, Nae Caranfil şi AndreiGruzsniczki sunt nominalizaţi la cate-goria "cel mai bun scenariu", alături deOana Maria Cajal şi Nicolae Mărgi-neanu (pentru lungmetrajul "PoartaAlbă").

81 de filme româneşti lansate în ci-nematografe şi în festivaluri în 2014 aufost luate în considerare pentru nomi-nalizările celei de-a noua ediţii a galeipremiilor Gopo, care va avea loc pe 30martie. Toate cele patru categorii de-dicate interpretării au cumulat câtecinci nominalizări (numărul maximadmis).

Filmul “Q.E.D.”conduce lista

nominaliz[rilor lapremiile Gopo 2015

Zapciul Costandin (Teodor Corban) ;i fiul s[u Ioni\[ (Mihai Com[noiu) `n lunga lor c[l[torie c[lare

Boierul Iordache (Alexandru Dabija), st[p]n absolut pe mo;ia lui

Dincolo de reconstituirea `n cele mai mici detalii, de la port la limba arhaic[, a felului `n care setr[ia `n |ara Rom[neasc[ abia ie;it[ din marasmul fanariot - demers scenografic ;i etnograficdemn el `nsu;i de multe laude ;i premii - ceea ce d[ for\[ acestui film este investigarea r[d[cinilordin care au ie;it metehnele rom]nilor de azi.

“Aferim!” bate recorduri ;ireinventeaz[ filmul istoric

“De ce eu” i-aimpresionat pecriticii bulgari

22 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

RELIGIE

Irlanda este una dintre țările euro-pene, unde căsătoria dintre persoanelede același sex a stârnit cele mai multe șicele mai aprinse dispute. Există țări careau acceptat cu ușurință acestă idee, alteleau respins, fără să dea loc vreuni discuțiipe marginea acestui subiect, însă în Ir-landa lucrurile nu au mers chiar atât desimplu. Aici nimeni nu și-a asumat oastfel de decizie, nici pro, nici contra.Astfel pentru a putea ajunge la un nu-mitor comun, s-a decis să se solicite pă-rerea fiecărui cetățean al țării.

În ziua de 22 mai 2015, poporul ir-landez va vota în cadrul unui referen-dum care ar putea schimba semnificaţiacăsătoriei în Constituţie. Episcopii ca-tolici au subliniat nevoia unei profundereflecţii în vedere apropiatului vot po-pular. Într-o declaraţie dată în cadrulAdunării lor Generale de primăvară, eiau arătat despre căsătorie că "este de oimportanţă fundamentală pentru copii,mame şi taţi, şi societate", declarând că"uniunea dintre un bărbat şi o femeie încăsătorie, deschisă faţă de procreaţie,este un dar de la Dumnezeu care ne-acreat ‘bărbat şi femeie’. Raţiunea de ase-menea ne arată adevărul despre sexua-

litatea umană care face unică relaţia din-tre un bărbat şi o femeie. Mamele şi taţiiaduc daruri şi puncte forte diferite darcomplementare în viaţa copilului" - re-latează catholica.ro.

Cu privire la posibila modificare aConstituţiei, episcopatul a explicatopoziţia sa faţă de un amendament care"redefineşte căsătoria şi plasează efectivuniunea dintre doi bărbaţi sau două fe-mei la acelaşi nivel cu relaţia de căsătoriedintre un soţ şi o soţie care sunt deschişifaţă de procreaţie". Episcopii şi-au maiexprimat îngrijorarea că, "dacă amen-damentul va trece, va deveni tot mai di-ficil să se mai vorbească în public desprecăsătorie" ca fiind legătura dintre un băr-bat şi o femeie. "Ce vor trebui să înveţecopiii la şcoală despre căsătorie? Cei carecontinuă sincer să creadă în căsătoriadintre un bărbat şi o femeie vor fi forţaţisă acţioneze împotriva conştiinţei lor?"Episcopii mai cer să se găsească o calepentru "a se proteja drepturile civile alepersoanelor homosexuale fără a submi-na semnificaţia fundamentală a căsăto-riei aşa cum este înţeleasă în general îndiferitele culturi, credinţe şi de-a lungulsecolelor".

Un prieten din copilărie alpapei Francisc susţine că suve-ranul pontif intenţionează să ri-dice interdicţia veche de secoleprivind căsătoria preoţilor cato-lici şi că i-ar fi transmis unei fe-mei divorţate “care trăieşte înpăcat” că poate lua Sfânta Îm-părtăşanie.

Papa ar considera prevederea le-gată de celibatul preoţilor drept "ar-haică" şi "ca nefiind parte din doctri-na Bisericii", potrivit confidentuluisău, argentinianul Oscar Crespo, po-trivit dailymail.co.uk, citat de Media-fax.

De asemenea, prietenul suvera-nului pontif a declarat că acesta ar fisusţinut cu tărie că doreşte reforma-rea unei alte reguli a Bisericii Catolicecare interzice persoanelor divorţatesă primească Sfânta Euharistie (Îm-părtăşanie, n.r.). Potrivit lui Crespo,Francisc a spus că modificarea pre-vederii potrivit căreia persoanele di-vorţate nu pot lua parte pe deplin laviaţa bisericii este "prioritatea numă-rul unu" a pontificatului său. Argen-tinianul a mai declarat că papa ar fitrimis un mesaj unei femei divorţatecare "trăieşte în păcat" alături de unnou partener că se poate spovedi şipoate primi Sfânta Euharistie.

Conform legilor catolice, persoanele recăsătorite trăiesc în păcat

Biserica Catolică nu recunoaştedivorţul şi consideră că orice persoa-

nă care se recăsătoreşte sau are relaţiisexuale cu altă persoană decât cea cucare s-a căsătorit prima dată comiteadulter, iar primirea Sfintei Euharistiiîn aceste condiţii este considerată unpăcat şi mai grav. ArgentiniancaClaudia Garcia Larumbe, de profesieînvăţătoare, i-a trimis papei un mesajprin intermediul lui Oscar Crespo,întrebându-l dacă chiar nu are voiesă se spovedească sau să primeascăSfânta Euharistie, după ce s-a mutatîmpreună cu noul său partener.

Papa i-ar fi răspuns, prin inter-mediul lui Crespo< "Transmite-i căpapa a spus că se poate spovedi şi se

poate împărtăşi".Claudia Garcia Larumbe, în vâr-

stă de 39 de ani, a declarat pentru ta-bloidul britanic că a rămas "fără cu-vinte şi foarte emoţionată", după ce aprimit permisiunea personală a papeide a participa la ceremoniile religioa-se catolice. Informaţiile date publici-tăţii ar trebui să ofere speranţă mi-lioanelor de credincioşi divorţaţi, darşi milioanelor de clerici care se simtdin ce în ce mai puţin confortabil cuo viaţă de celibat, comentează publi-caţia.

Celibatul nu face parte din

doctrina Bisericii, acesta afost impus în urmă cu pesteun secol de un alt papă

Suveranul pontif, în vârstă de 78de ani şi care a celebrat împlinirea adoi ani de când a devenit capul Bise-ricii Catolice, i-a spus lui Crespo<"Schimbările se impun fie cu timpul,fie prin vărsare de sânge, iar eu alegpacea", un semn că nu ar intenţionaforţarea reformelor radicale cu risculde a destabiliza Biserica, mai scrie pu-blicaţia britanică. Oscar Crespo, învârstă de 77 de ani, bun prieten şi fostcoleg de clasă în şcoala gimnazială

cu papa, a călătorit la Roma în lunaoctombrie a anului trecut şi a petrecutcâteva ore alături de Francisc în apar-tamentele private ale acestuia de laVatican.

Argentinianul a declarat, potrivittabloidului britanic, c[ suveranulpontif, al cărui nume real este JorgeBergoglio, a fost foarte "serios şi în-flăcărat" în timp ce vorbea despreceea ce a descris ca fiind "principalelesale două planuri".

"Mi-a spus că acestea sunt priori-tăţile sale ca papă. Prima este schim-barea regulilor privind persoanele di-vorţate. Cea de-a doua este elimina-rea legii celibatului. A spus că aceastanu face parte din doctrina Bisericii şică a fost impusă în urmă cu peste omie de ani de un alt papă, iar el o con-sideră învechită, o gândire arhaică cetrebuie rediscutată. Papa crede căDumnezeu i-a făcut pe toţi oameniisă trăiască în sânul familiei, inclusivpe preoţi", a declarat Oscar Crespopentru Daily Mail.

Aceasta nu este prima dată cândFrancisc, primul papă non-europeandin ultimii 1.700 de ani, îşi exprimăpărerile personale moderate referitorla abordarea tradiţională a BisericiiCatolice privind la celibatul preoţilor.

În luna mai a anului trecut, papaa spus unui grup de reporteri că "ce-libatul este un dar pentru biserică,dar, din moment ce nu este o dogmă,uşa este mereu deschisă".

De asemenea, în urmă cu câtevasăptămâni, când a fost abordat de unactivist care susţine cauza preoţilorcăsătoriţi, Francisc a răspuns că pro-blema "este pe agenda" sa.

Papa ar considera prevederea legată de celibatul preoţilor drept "arhaică"

Episcopii irlandezi se opun referendumului despre

definirea familiei în constitu\ie

Biserica Catolică nu recunoaşte divorţul şi consideră că orice persoană care se recăsătoreştesau are relaţii sexuale cu altă persoană decât cea cu care s-a căsătorit prima dată comite adulter,iar primirea Sfintei Euharistii în aceste condiţii este considerată un păcat şi mai grav. Argenti-nianca Claudia Garcia Larumbe, de profesie învăţătoare, i-a trimis papei un mesaj prin inter-mediul lui Oscar Crespo, întrebându-l dacă chiar nu are voie să se spovedească sau să primeascăSfânta Euharistie, după ce s-a mutat împreună cu noul său partener.

Papa Francisc ar vrea s[ permit[ împ[rt[;ireadivor\a\ilor ;i c[s[toria preo\ilor catolici

Suveranul pontif ar fi susţinut că doreşte reformarea unei alte reguli a Bisericii Catolice care interzice persoanelor divorţatesă primească Sfânta Euharistie

Trei cărți noi, cu tematică religioasăvor putea ajunge în aceste zile în mâi-nile cititorilor, fiind vorba de volumele<"40 de ani, timp de iubire şi har. Cuge-tări religioase rimate", de pr. MihaiAfrenţoae, OFMConv> "Asertivitatea caatitudine relaţională eficace în comu-nităţile religioase feminine. O cercetareîn România", de sr. Alina Ionela Rîtan,SCMP> şi "Repere istorice în muzica sa-cră şi documente magisteriale", de pr.Cristian Dumea, OFM Conv, publicateîn îngrijirea Editurii Serafica. Site-uloficial al Bisericii Catolice din Româniaredă scurtele prezentări primite la re-dacţie pentru aceste cărţi.

"40 de ani, timp de iubire şi har. Cu-getări religioase rimate"< Cu plecare dela ideea biblică, exprimată de psalmist<"Numărul zilelor anilor noştri ajungela şaptezeci, iar pentru cei în putere, laoptzeci, însă, în cea mai mare parte, nusunt decât trudă şi chin, pentru că trecrepede şi noi ne ducem" (Ps 90/89,10),precum şi dintr-o oarecare observareexistenţială, s-au vărsat fluvii de cer-neală în încercarea de a da nume expe-rienţelor trăite la ceas de vârstă medie,ce poate oscila între 35-45 de ani. Existămulte cărţi cu această tematică, uneledintre ele le-am citit şi m-au ajutat să

întâmpin cu încredere vârsta medie, darsursa inspiraţiei cărţii ce v-o prezint<40 de ani, timp de iubire şi har. Cugetărireligioase rimate, reprezintă propriatrăire. Deşi de mic copil simţeam muzaversurilor, nu i-am dat importanţă, însăchiar în anul în care am împlinit patru-zeci de ani, explozia rimelor s-a revărsatîn gândurile pe care vi le propun spresavurare.

"Asertivitatea ca atitudine relaţio-nală eficace în comunităţile religioasefeminine. O cercetare în România"< Di-ficultăţile întâlnite în viaţa consacratăsunt prezentate prin două atitudini ex-treme< pasivitatea şi agresivitatea. Cineasumă o atitudine pasivă suportă viaţa,fără a-şi manifesta propriile idei, adop-tându-le pe ale celor din jur, cu rezultatenu tocmai satisfăcătoare în realizareafraternităţii religioase. La polul opus,persoanele care asumă o atitudine agre-sivă îşi exprimă propriile idei cu aro-ganţă, fără a ţine cont de cei din jur.Atitudinea asertivă se propune ca fiindde echilibru între cele două extreme,ca o atitudine prin care persoana ştiesă-şi exprime propriile idei, fără a agre-sa şi fără a viola drepturile celor dinjur, dimpotrivă, preţuieşte şi respectăcalităţile celorlalte persoane. Valoarea

cărţii este dată de o cercetare pe careAutoarea o realizează în unele comu-nităţi de persoane consacrate din Ro-mânia, bazându-se pe un chestionar tri-mis online. Tocmai în baza acestei cer-cetări "pe teren", a reieşit nu doar că"harul presupune natura", ci că naturapoate fi educată, deoarece asertivitateanu este o calitate înnăscută, ci una do-bândită prin educaţie.

"Repere istorice în muzica sacră şidocumente magisteriale"< "Lucrarea defaţă reprezintă o istorie a cântului gre-gorian cu trecerea sa prin toate mo-mentele de vârf ale muzicii europene,consemnate în documente oficiale, înmaterie de muzică, având, astfel, în liniigenerale, şi o istorie în practica şi evo-luţia cântului liturgic în cadrul cultuluicatolic, dar şi naşterea miselor, orato-riilor, a tuturor genurilor şi formelorde artă adevărată.

Amplul eşafodaj – al ideilor filoso-fice, morale, istorice şi teologice – atâtde laborios condus se conturează în ex-primări textuale de sinteză din carestrăbate pasiunea vie de trăire şi de răs-pândire a muzicii liturgice a frateluifranciscan" (Din Prefaţă, de prof. univ.dr. Viorel Munteanu) - citează catholi-ca.ro.

Trei volume noi pentru iubitoriilecturilor religioase

Trecut[ `n toate ghidurile turis-tice ale jude\ului Satu Mare, Capelafamiliei Popp, realizat[ de marele ar-tist Aurel Popp, este, de fapt, o oper[de art[ vandalizat[. Geniul lui AurelPopp ;i-a pus amprenta at]t ̀ n exte-rior c]t ;i `n interior. Micu\[, co-chet[, la inaugurarea din anul 1936era o adev[rat[ bijuterie arhitectu-ral[. Vizitatorul de azi are `n fa\[ obiseric[ oarecare. Pictura interioar[a fost ;tears[ `n anii ‘70. Chipuri desfin\i, realizate corect, dar f[r[ pre-ten\ii artistice, s-au a;ternut pestepictura original[, lucrat[ `n foi\[ deaur.

Mobilierul, `n parte original, a fost`nc[rcat inutil, pentru a deveni mai practic.Micile piese de mobilier, ca ;i obiectele decult aurite sau argintate, alese cu bun gust,au disp[rut> la fel praporii picta\i de Epami-nonda Boca, fost profesor de desen al Li-ceului Mihai Eminescu. A mai r[mas ico-nostasul, g]ndit de Aurel Popp ca o sintez[dintre vechile icoane de la Ru;eni ;i Aciua.Au trebuit s[ treac[ anii pentru ca adev[ruldespre biserica de la r[sp]ntii, a;a cum eranumit[ `n epoc[, s[ ias[ la iveal[.

Aurel Popp a fost cea mai mare perso-nalitate artistic[ n[scut[ vreodat[ ̀ n jude\ulSatu Mare. Geniul s[u ;i-a pus amprenta petot ceea ce a realizat, dar, din p[cate, nicicontemporanii ;i cu at]t mai pu\in urma;ii,nu au reu;it s[-i promoveze opera.

~n cele ce urmeaz[ vom prezenta, unfragment din povestea acestei capele. Nu`nainte de a cita un text, scris de AugustinFeren\iu, care ni se pare unul dintre cele maiemo\ionante care s-au scris vreodat[ `naceast[ parte a \[rii< "Smeritul giuvaer arhi-tectural, bisericu\a din r[sp]ntie, este g]ndi-rea sublim[ ce sboar[ c[tre cer, este poeziaturnat[ `n piatr[ ;i ciment, este des[v]r;itaunire a piet[\ii ;i artei.

Familia Popp, b[;tina;a acestor \inuturi, a `n\eles s[ aduc[ prinos FrumosuluiRom]nesc, cl[dind un sf ]nt l[ca; de`nchin[ciune. Ctitorii bisericu\ii, minunateca `n pove;ti, astfel au `n\eles s[-;i `nal\erug[ciuni s[ se pro;tearn[ `naintea Dum-nezeirii, aduc]nd ofrand[ cea mai frumoas[bisericu\[ din c]te s-au zidit vreodat[.

Aceast[ oper[ de art[ este `mpletit[ dincredin\[, din sbucium, din izb]nd[ ;i dinduio;ie, pe care le-a dat `ns[;i familia Poppdin bel;ug, fiindc[ bisericu\a este de-a drep-tul din inima ei, o veche familie de sacerdo\i.

Fiecare pas ce se face `nconjur]nd acestmonument de art[, `\i ofer[ alt ;i alt aspect<alte coloane, alte arcade, alte frize ;i corni;uri,av]nd fundamentala insistent[ spinul, sim-bolul jertfirei de sine pentru a ajunge laadev[r, acela; spin, care a f[cut s[ s]ngerezeun neam `ntreg `n amarul trecutelor vremi.Dar, din acela; joc sculptural se desprinde ;ijubileul actualit[\ii, d]nd impresia totului alunui concert plastic, neb[nuit ;i nev[zutp]n[ acum.

Istoria bisericu\ii este scris[ `n formele;i ornamentele ei ;i cine crede ̀ n Dumnezeuo poate descifra u;or..."

Capela a fost construit[ ̀ ntre anii 1935-1936 pe cheltuiala directorului OctavianPopp ;i dup[ planurile artistului Aurel Popp. ~n cripta de la subsol sunt `nmorm]nta\imembrii familiei Popp.

Din inventarul `ntocmit de Aurel Popp`n anii 1937 - 1938 afl[m c[ lucr[rile exte-riorare ;i interioare precum ;i dotarea capeleicu tot ceea ce era necesar, inclusiv cu m[tur[;i f[ra;, au costat ̀ n total 1.714.859 lei. Biju-teria arhitectural[ a fost sfin\it[ la 1 noiem-brie 1936 de c[tre episcopul greco-catolicmartir dr. Alexandru Rusu, cu hramul Sfin\iiArhangheli Mihail ;i Gavril. ~n anul 1948capela a fost confiscat[ de statul rom]n ;idonat[ Bisericii Ortodoxe. Vitregiile istorieiau dus la distrugerea unei capodopere.

~mpreun[ cu p[rintele paroh CristianSab[u am confruntat inventarul din anul1936 ;i am constatat c[ ̀ n afar[ de iconostas,clopot ;i candelabru lipsesc toate obiectelede cult care erau adev[rate opere de art[.P[rintele Sab[u `;i aminte;te cu exactitatece a g[sit `n biseric[ `n aprilie 2005 c]nd afost preluat[ din nou de greco-catolici. Ul-

terior a fost fost stabilit hramul bisericii `nSf]ntul Iosif. ~mpreun[ cu p[rintele Sab[u am constatatlipsa urm[toarelor obiecte<

Doi prapori albi de 60x80 cm, din stof[de m[tas[ brocat[, pe ambele fe\e cu tablouripictate ̀ n ulei de Epaminonda Bocca. Coadapraporilor, cioplit[ `n stil roman vopsit[ ;i

lustruit[. ~n v]rful fiec[rui prapor era o crucede 40 cm nichelat[. Lungimea total[ a pra-porilor de 260 cm.

Doi prapori negri de 60x80 cm din stof[de m[tase neagr[, pe ambele fe\e cu c]te ocruce brodat[ din argint, coada praporilorcioplit[ `n stil roman, vopsit[ ;i lustruit[ `nculoarea neagr[.

Patru supor\i pentru prapori lucra\i ma-nual, ̀ n stil roman, din fier forjat, patinat cubronz, cu monograma familiei "Popp" A;acum se vede ̀ n imaginile al[turate, supor\ii;i praporii erau fixa\i pe pere\ii naosului.

Patru sfe;nici mari cu 3 picioare afla\i ̀ nfa\a iconostasului, ̀ n[l\imea 1,08 m din lemnde tei, fiecare sfe;nic cu alte motive cioplite

`n stil roman, bogat lustruite cu aur ;i ar-gint.

O cruce mic[ antic[ de lemn, bogat scul-ptat[ pe ambele fe\e, coada crucii ;i marginilelustruite cu aur ;i argint, 37 cm `nalt[ ;i 13cm lat[.

Tabernacul cu aripile sculptate la dreapta;i st]nga altarului. Tabernaculul ;i ;ipcile

6 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015

“Smeritul giuvaer arhitectural” Capela Aurel Po În interior nu se mai păstrează aproape nimi

aripilor sculptate din lemn de stejar, iar scul-pturile aripilor din lemn de tei. Cu dou[ u;isculptate ;i lustruite cu aur ;i argint. Dimen-siunile tabernaculului< 0,20x0,23x0,45 m.Sculpturile de 0,45 x 0,53 cm pe ambele aripi.Lungimea aripilor tabernaculului de 0,55 m.Aripile bogat lustruite cu aur ;i argint.

Tabloul altarului, la dreapta ;i la st]nga

cu simbolurile Testamentului Nou ;i al Ve-chiului Testament lustruite ̀ n relief ̀ n m[ri-me de 17-57 cm. Tabloul Sfintei Maria cuIsus Copilul, pictur[ ̀ n ulei pe lemn ̀ n m[ri-mea de 0,50x0,80 m, deasupra `n form[ desemicerc. ~ncadrat[ `n ram[ de 8.5 cm delat[, iar pe semicerc cu ornament cioplit ;ibogat lustruit cu aur ;i argint.

Sfe;nice din argint, dou[ buc[\i, cu`n[l\imea de 23 cm gravate cu inscrip\ia "Dr.M. Popp". Dou[ sfe;nice pe altar din lemnde tei, sculptate cu diferite motive ̀ n stil ro-man ;i bogat lustruite cu aur ;i argint. Crucedin argint pe altar, cu corp emailat ;i cu 12pietre veritabile. Crucea de 25 cm ̀ nalt[, cuinscrip\ia gravat[ "Dr. M. Popp".

Ciboriu cu capac, din argint aurit, la gurăcu diametru de 11 cm iar înălțimea de 27cm> împodobit cu 12 buc[\i de pietre veri-tabile gravată cu inscripția "Dr. M. Popp".

Potir, din argint, paharul din interior au-rit. Partea exterioară a paharului împodobităcu ornamente ;i gravată cu inscripția "Dr.M. Popp.

Disc de argint-aurit cu diametru de 14cm ;i pe margine cu inscrip\ia gravat[ "Dr.M. Popp". Disc cu linguri\[ ;i cu bucsa. Dis-cul din argint-aurit, pe interiorul disculuifixat[ o cutie tot din argint-aurit, diametruldiscului de 15 cm, pe margine gravat cu in-scrip\a "Dr. M. Popp".

Linguri\a din argint aurit, lungimea 16cm, cu inscrip\ia "Dr. M. Popp". Linguri\[de argint-aurit[, `ntrebuin\at[ la sf]nta cu-minec[tur[, lungimea 16,5 cm gravat[ cuinscrip\ia "Dr. M. Popp"

Stelu\[ cu dou[ arcuri, din argint-aurit,cu diametru de 11.3 cm ;i cu `n[l\imea de10.00 cm. Pe un arc inscrip\ia "Dr. M. Popp".Lanceta, din argint aurit, lungimea< 16,3 cmpurt]nd inscrip\ia gravat[ Dr. M. Popp"

Caset[ de argint, pentru sf]ntul mir ;iulei dimensiuni< 6.7x8.0x13.3 cm. Interiorulmontat cu dou[ sticle ;i cu un penel Pe in-terior inscrip\ia< "Dr. M. Popp".

T[vi\[ din argint, pe margine cizelat[ cuajururi, dimensiunea 15.0x22.0 cm cu in-scrip\ia gravat[ "Dr. M. Popp"

Chedelni\a mare, din alam[ argintat[,cizelat[ cu m]na, lucrare antic[> `nalt[ de27.5 cm, complet montat[ cu lan\uri de 0.80m ;i tr[g[tor. Cu inscrip\ia "Dr. M. Popp"

Chedelni\a mic[, din alam[ argintat[,cizelat[ cu m]na, lucrare antic[, `nalt[ de25.5 cm complet montat[ cu lan\uri. Lungi-mea total[< 0.77 m. Inscrip\ia gravat[ "Dr.M. Popp".Lipsesc ;i c[r\ile liturgice<

Evanghelie, edi\ia 1918, Blaj, carte com-pactat[ pe jum[tate `n piele, cu litere latine.Liturghier, carte compactat[ ̀ n p]nz[, cu li-tere latine, edi\ie 1931. Apostol, carte com-pactat[ pe de jum[tate `n piele, cu litere la-tine, edi\ia 1911, Blaj. Minei, legat pe jum[ta-te ̀ n piele cu litere latine, Tom. I, 1910, Blaj,de 496 pagini> Tom II, 1913, Blaj de 654 pa-gini> Tom III, 1913, Blaj de 64 pagini> TomII cu Tom III legate `ntr-una.

Octoich mic, legat pe de jum[tate `np]nz[, tip[rit cu litere latine, Blaj, edi\ia 1927.Pentecostar mic, legat pe de jum[tate `np]nz[, tip[rit cu litere latine, Blaj, edi\ia a V-a, 1928.

Orologhion, compactat ̀ n p]nz[, tip[ritcu litere latine, Blaj, edi\ia a V-a, 1934.

De fapt, ̀ nc[ din timpul vie\ii Aurel Poppsemnala faptul c[ biserica este vandalizat[.

Dintr-o scrisoare din data de 17 iulie1960, afl[m despre revolta artistului vizavide neglijen\a unor credincio;i. "C[tre Onor. Protopopiat al Eclejiilor Orthodoxedin Satu Mare

(...) V[ `n;tiin\ez c[ ultima oar[ c]ndam dat voie unui inginer de la fabrica Unio,s[-;i p[streze mortul ̀ n cavoul familiei Popp,acel inginer, dup[ ce a folosit cavoul, a l[satu;a cavoului deschis[, iar cavoul nem[turat,necur[\at ;i c]teva vaze de flori stricate saudisp[rute.

Dup[ acest gest vandal, V[ ̀ ntreb eu DleProtopop, ce pute\i a;tepta Dvstre ̀ nc[ delacredincio;ii no;trii, care nici prin aceia nu-;i arat[ bun[voin\a ;i mul\umirea fa\[ deserviciile ce le-au primit de la familia Popp,ca s[ `nchid[ cavoul dup[ ce l-au folosit ;is[-l cur[\easc[ dup[ `nmorm]ntare?

Deci V[ rog foarte mult, s[ binevoi\i adispune pe viitor<

1. S[ se aduc[ la cuno;tin\[ cele de suscredincio;ilor - `n momentul potrivit - c[cavoul Familiei Popp `nc[ o dat[ nu va fidat, s[ se foloseasc[ pentru `ngrijirea mor-tului p]n[ la `nmorm]ntare."

~n anii 2013-2014 la capel[ au avut loclucrările de restaurare exterioară, din p[catela restaurare s-a pierdut culoarea original[a pere\ilor iar elementele arhitecturale auprimit o tent[ artificial[. Cert este c[ nici ̀ nexterior biserica nu mai este ceea ce a a fost.

Va fi fost c]ndva, "Cea mai frumoas[ bi-sericu\[ ce s-a zidit vreodat[", dar azi, dinp[cate, nu este dec]t un monument de art[c[zut prad[ vicisitudinilor istoriei ;i gustului`ndoielnic. Nu este ̀ ns[ prea t]rziu pentru afi readus[ la frumuse\ea de alt[dat[. Exist[planurile originale, exist[ fotografii. Nur[m]ne dec]t ca factorii responsabili s[ vrea.

A consemnat Adriana ZahariaSurse< Arhivele Na\ionale Satu Mare,Fondul Popp S. AurelArhiva Muzeului Jude\ean Satu Mare

22 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

pp a fost cur[\at[ de toate elementele artistice ic din forma originală creată de marele artist

8 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015

RE}ETE

Tort diplomat

Sup[ de fasole cu varz[ murat[

Mod de preparare<

Se pune gelatina la înmuiat, con-form modului de utilizare indicat peambalaj. Se amestecă gălbenu;urile cuzahărul până când se albesc. Peste acestamestec se toarnă laptele călduț și sefierbe pe aburi, amestecând continuu,până când compoziția se îngroașă. Seia de pe foc și se adaugă gelatina în-

muiată. Se amestecă bine și se lasă săse răcească. Frișca, cu zahărul vanilatse bate spumă tare și se amestecă cucompoziția fiartă. Se lasă la frigider pâ-nă când forma se căptușește cu o folietransparentă, apoi se așează un stratde fructe feliate. La margine se pot pu-ne fructe, sau pișcot, după gust. Se toar-nă o parte din compoziție, se așeazăun nou strat de fructe, din nou cremagelatinoasă și așa mai departe, pânăcând toate se termină. Se acoperă cupișcot, apoi cu o folie. Se lasă 5-6 orela frigider, după care se răstoarnă pe otavă și se acoperă cu frișcă, marțipan,ciocolată, sau glazură și se ornează.

Ingrediente<

200 g de zahăr, 5 gălbenușuride ouă, 1 - 2 pliculețe de zahărvanilat sau câteva picături esențăde vanilie, 500 ml lapte, 250 g defrișcă lichidă, 10 foi, sau 20 g ge-latină cristale (2 plicuri), 3 bucățikiwi, 2-3 banane, 3 portocale (nuprea mari), o cutie de compot deananas, 300 g pișcoturi pentru

copii, sau foi de pișcot.

Mod de preparare<

Fasolea curățată și spălată se punela înmuiat, circa 2 ore, dar se poate lăsachiar și peste noapte. Se pune la fiertîmpreună cu afumăturile mărunțite.Se fierbe la foc mic circa 2 ore, dupăcare se adaugă varza bine spălată, dar

nu înainte ca fasolea să fie bine fiartă,altfel riscați ca fasolea să nu se mai în-moaie. Din făină, cu puțin ulei se pre-pară un rântaș mai ușurel, iar când seia de pe foc, se adaugă boiaua. Rântașulse pune în supă, după care se adaugăși smântâna, dizolvată în prealabil cucâteva linguri de supă fierbinte. Dacădoriți să o preparați ca mâncare depost, suprimați afumăturile, sau le pu-teți înlocui cu ciuperci afumate saumorcovi, și folosiți smântână vegetală.

Ingrediente<

300 g de fasole boabe, 400 gde afumături (ciolan, bacon, pi-cioare de porc, cârnaț afumat,sau ce aveți), 500 g varză murată,măruntă, 4 linguri de făină, 250g de smântână, ulei, sare, piper,boia de ardei. Dacă se preparăde post nu se va folosi carne, iar

sm]nt]na va fi vegetală.

S[rm[lu\e de post

Mod de preparare<

Frunzele de varză se pregătesc pen-tru umplut (dacă e varză murată se spa-lă bine, dacă e varză dulce, se opărește).Morcovul și pătrunjelul se răzuieștefin, granulele de soia se fierb puțin înapă cu delicat și se strecoară. Ceapamărunțită se călește în ulei, apoi seadaugă ciupercile tocate sau tăiate foar-

te mărunt. Se mai călește puțin, apoise presar[ cu o lingură de boia. Seamestecă orezul, cu soia, cu zarzava-turile răzuite și cu ciupercile călite. Secondimentează, se amestecă bine, apoise umplu sărmăluțele. În vas se așeazăun strat de varză măruntă, apoi unacâte una sarmalele. Mărarul se așeazăîntre straturi. Se acoperă din nou cuvarză măruntă, se toarnă apă, cât săacopere bine, iar deasupra se așează ofarfurie din material ceramic. Se fierbepână când varza se înmoaie. Se adaugăbulionul, se mai condimentează puținzeama dacă este nevoie, se mai fierbepuțin, apoi se ia de pe foc și se acoperăcu pături. Se lasă așa circa o oră. Sepoate servi cu smântână vegetală.

Ingrediente<

O căpățână de varză muratăde circa 1 kg (se poate folosi șivarză dulce), circa 200 g de varzămărunțită, 250 g de orez cu bobrotund, 500 g ciuperci champig-non, 50 g granule de soia, unmorcov, eventual un fir de pă-trunjel, o ceapă mare, ulei, sare,piper, boia de ardei dulce, delicat(de casă), bulion sau pastă de to-mate, o legătură de mărar verde,

sau uscat.

Bruschete cu ciupercila micul dejun

Mod de preparare<

Ceapa se mărunțește, la fel și arde-iul și se călesc puțin în ulei. Ciupercilese curăță, se spală, se feliază sau se taiebucăți cât mai aspectuoase, se adaugăla ceapă, se condimentează cu sare șipiper și se călesc puțin și acestea. Se ia

de pe foc și se adaugă frunzele de pă-trunjel tocate mărunt. Cuptorul sepreîncălzește la 240 de grade. Se prăjescmediu feliile de pâine în pr[jitorul depâine. Într-o tavă antiaderentă sau căp-tușită cu hârtie de copt feliile de brânzăsau de cașcaval se așează pe pâinea ușorprăjită, apoi se așează și ciupercile, sepresară cu cimbrul proaspăt tocat, semai condimentează, dacă este nevoie,cu sare și piper, apoi se dă la cuptorpentru 10-15 minute, până când brân-za sau cașcavalul se va topi și se prăjescîncă puțin și ciupercile.

Ingrediente<

2 felii mari de pâine de casă,o ceapă, 2-3 bucăți de ciuperci,puțin ulei, câteva frunze proas-pete de pătrunjel, eventual o bu-cățică de ardei gras (cel mult unsfert de ardei), sare, piper, 4 feliide br]nză telemea sau cașcaval,o linguriță de cimbru proaspăt

tocat.

Împotriva insomniei un medica-ment foarte eficient sunt mugurii de ha-mei. Hameiul este o plantă anticanceri-

genă.Două linguri de muguri de hamei

se pun într-un pahar cu apă fierbinte,se lasă la infuzat patru ore, apoi se stre-coară> se bea câte un pahar de infuzieseara, înainte de culcare, împotriva in-somniei. Praful obţinut din muguri dehamei uscaţi și pisaţi se poate administraseara, ca mijloc calmant și somnifer.Preg[tiţi-vă o pernă cu muguri de ha-mei. Atunci când suferiţi de insomniedormiţi cu capul pe această pern[. Sepot pune în pernă frunze de dafin usca-te, pentru a avea un somn mai bun.

Planta de hamei fie se consumă caatare, crudă sau preparată, fie este bazăpentru ceaiuri sau pentru infuzii. Lăs-tarii porniţi în vegetaţie, precum și frun-zele foarte tinere se pot utiliza în ali-mentaţie. Frunzele tinere de hamei re-coltate primăvara sunt delicioase, fiindexcelente pentru salate. În plus, eleconţin multă rutină, substanţă cu acţiu-ne favorabilă asupra organismului (ru-tina întărește vasele de sânge și luptă cucancerul). Lăstarii se pot găti ca și spa-nacul ori ca broccoli. În scopuri alimen-tare se folosesc de la hamei lăstariiporniţi în vegetaţie primăvara, înaintede lignificarea corzilor. Se recolteazădoar vârfurile fragede, tăindu-se termi-naţiile corzilor, ce nu trebuie să de-pășească opt centimetri. Acestea se spalăbine, se adună în mănunchiuri și se taiemărunt.

Anafrodisiac

Ceaiul de hamei calmează excitaţiilesexuale, având efecte binefăcătoare îngută, reumatism și boli de ficat. Infuzia,făcută din zece grame de conuri de ha-mei opărite cu 100 ml de apă, este folo-sită pentru a combate Trichomonas va-ginalis. În acest scop, trebuie efectuatespălături vaginale cel puţin de două oripe zi.

Hameiul, folosit în cantităţi mari,duce la dureri de cap, dureri de burtă,greaţă, stări de vomă, dezvoltarea tumo-rilor, scăderea potenţei și iritarea mu-coasei tractului digestiv.

Ciorbiţă cu muguri de hamei

Unul dintre cele mai bune preparatecu hamei este ciorba. Aceasta se preparădin 500 g de hamei, 500 g de roșii, o cea-pă potrivită ca mărime, trei cartofi, olingură cu făină, trei linguri cu ulei, olegătură de pătrunjel proaspăt, o rădă-cină de ţelină.

Puneţi pe foc un vas în care aveţiceapa tăiată mărunt, peste care aţi adău-gat uleiul. După ce s-a încins circa o ju-mătate de minut, stingeţi cu un litru șijumătate de apă înainte de a avea loc ru-menirea. Când apa începe să dea în clo-cot puneţi cartofii curăţaţi, iar după ceaceștia au fiert, mai adăugaţi apă și apoifăină diluată în apă rece, roșiile, frunzelede pătrunjel, ţelina și hameiul, ameste-cându-se compoziţia. Când hameiul afiert, ciorba este gata. Ea se poate acrisau poate fi consumată ca atare.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Hameiul este o plant[anticancerigen[

Planta de hamei fie se consumă ca atare, crudă sau preparată, fie este bază pentruceaiuri sau pentru infuzii. Lăstarii porniţi în vegetaţie, precum şi frunzele foartetinere se pot utiliza în alimentaţie. Frunzele tinere de hamei recoltate primăvara suntdelicioase, fiind excelente pentru salate.

22 martie 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

Scor\i;oara este unul dintre ce-le mai vechi condimente ;i este re-cunoscut[ de numeroase culturica fiind un izvor t[m[duitor pen-tru diferite boli ;i afec\iuni. Og[sim sub form[ de be\i;oare pro-venite din scoar\a uscat[ a copa-cului ve;nic verde sau sub form[de pudr[ ob\inut[ prin m[cinareascoar\ei.

Multe din beneficiile acestui con-diment deriv[ din propriet[\ile anti-fungice, antibacteriene ;i antioxidantecare pot preveni apari\ia unor boli gra-ve ;i pot `mbun[t[\i starea general[ des[n[tate.

Scor\i;oara ;i diabetul

Principala cauz[ a diabetului careapare la persoanele de peste 40 de anieste stresul cotidian.

Acest stres creeaz[ o toxicitate `norganism, care treptat afecteaz[ toatecelulele duc]nd la gr[birea oxid[rii lor.Totodat[, metabolismul organelor in-terne este diminuat. Astfel, digestia`ncepe s[ fie mai lent[, pancreasul ̀ nce-pe s[ secrete mai pu\ine enzime ;i maipu\in[ insulin[. Tot prin aceast[ oxi-dare se agraveaz[ treptatmicrocircula\ia s]ngelui de la nivelulcelulelor. Din aceste cauze, s]ngele de-vine mai gros, iar glucoza din s]ngeajunge din ce `n ce mai greu la celule.Este cunoscut faptul ca organele interne`;i iau energia `n propor\ie de 80% dinglucoz[. Celulele nervoase ;i creierulfolosesc `n proportie de 100% glucozapentru a se hr[ni ;i a avea energie. Dinaceste motive organismul `;i cre;te ni-velul glicemiei din s]nge tocmai pentrua putea hr[ni toate celulele `n mod co-

respunz[tor.Persoanele depistate cu aceast[ pro-

blem[ sunt diagnosticate de obicei cudiabet de tip 2.

Dup[ mai mul\i ani de tratamentcu medicamente alopate, la unele per-soane apare o `mbun[t[\ire, la altelestarea de s[n[tate este p[strat[ la acela;inivel, iar la altele starea general[ se`nr[ut[\e;te ;i sunt trecute pe insulin[din cauza valorilor mari ale glicemiei.

La aceste persoane scade foartemult metabolismul organelor interne.Dac[ pl[m]nii sunt afecta\i de sc[dereametabolismului apare senza\ia de sete

excesiv[. Dac[ metabolismul este redusla nivelul stomacului apare senza\ia defoame excesiv[. Dac[ metabolismulscade la nivelul rinichilor, aparesenza\ia de oboseal[ continu[, impo-ten\[ ;i apare urinatul ̀ n timpul nop\ii.Vederea `ncepe s[ sl[beasc[ din cauzaproastei circula\ii a s]ngelui la nivelulochilor. Apar ;i dureri de picioare ;im]ini, iar acestea sunt aproape tot tim-pul reci.

Ast[zi este dovedit ;tiin\ific c[scor\i;oara, un produs natural, echili-breaz[ glicemia, amelioreaz[ r[spunsulinsulinic, ̀ mbun[t[\e;te circula\ia san-

guin[ ;i sistemul imunitar.Numeroase studii realizate de Co-

legiul Na\ional de Nutri\ie din StateleUnite au avut ca rezultat faptul c[scor\i;oara poate regla nivelul zah[ru-lui din s]nge, fiind de un real folos pen-tru persoanele care sufer[ de diabet za-harat tip 2. O cantitate de 1 p]n[ la 6grame de scor\i;oar[ (preferabil deCeylon, nu Cassia) consumate zilnictimp de 40 de zile reduce glucoza dins]nge cu p]n[ la 29%, trigliceridele cup]n[ la 30% ;i colesterolul negativ cup]n[ la 27%. Aceste rezultate sunt va-labile doar pentru persoanele diagnos-

ticate cu diabet tip 2, iar `nainte s[ ur-ma\i un tratament pe baz[ descor\isoar[ trebuie s[ consulta\i un me-dic specialist ;i s[ nu renun\a\i la tra-tamentul conven\ional.

Alte recomand[ri

Cercet[torii sus\in c[ scor\i;oara arputea corecta chiar ;i defecte locomo-torii ;i ar putea `mbun[t[\i starea pa-cien\ilor bolnavi de Alzheimer.

Este un remediu bun ̀ mpotriva fri-gului. Scor\i;oara trateaz[ extremit[\ilereci, crampele musculare, durerile cau-zate de r[ceal[ ;i grip[, durerile reu-matice ;i indigestiile. Acest condiment,practic nu are contraindica\ii. Poate fiad[ugat `n ceai ;i are proprietatea de ar[sp]ndi `n tot corpul o senza\ie dec[ldur[.

Scor\i;oara poate fi pres[rat[ ̀ n bo-lul cu cereale, `n cafea, cacao fierbinte,dar ;i peste un fruct proasp[t t[iat, pes-te ̀ nghe\at[, peste orice fel de pl[cint[.Se poate ad[uga `n toate sosurile ;i `nmajoritatea alimentelor, at]t dulci c]t;i s[rate. Pu\ina pudr[ de scor\i;oar[ad[ugat[ la ceai, va diminua pofta dem]ncare. Bolnavilor de inima li se re-comand[ s[ ̀ ntind[ diminea\a, la miculdejun, pe o felie de p]ine un strat demiere, peste care s[ presare pudr[ descor\i;oar[. Acest amestec ̀ nt[re;te rit-mul cardiac ;i ̀ mbun[t[\e;te circula\iasanguin[.

~n medicina ayurvedica, scor\i;oaraeste folosit[ pentru a combate bron;ita,r[celile ;i gripa, indigestia, diareea, ede-mele, sughi\ul, problemele hepatice, in-fec\iile urinare, irit[rile stomacului,melancolia, tensiunile musculare,grea\a ;i v[rs[turile.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Ast[zi este dovedit ;tiin\ific c[ scor\i;oara, un produs natural, echilibreaz[ glicemia, amelioreaz[ r[spunsul insulinic,`mbun[t[\e;te circula\ia sanguin[ ;i sistemul imunitar

S~N~TATE~n medicina ayurvedic[, scor\i;oara este folosit[ pentru a combate bron;ita,

r[celile ;i gripa, indigestia, diareea, edemele, sughi\ul, problemele hepatice,infec\iile urinare, irit[rile stomacului, melancolia, tensiunile musculare, grea\a;i v[rs[turile

Aparent considerat un medi-cament “banal”, paracetamolul,administrat ̀ n doze zilnice, a fostasociat cu un risc sporit de infarct,accident vascular cerebral ;imoarte subit[, se afirm[ `ntr-unstudiu de amploare realizat recent`n Marea Britanie.

Potrivit acestei cercet[ri ;tiin\ifice,pacien\ii c[rora le-au fost prescrise do-ze mari de paracetamol pentru perioa-de ̀ ndelungate prezint[ un risc cu 63%mai mare de moarte subit[, informeaz[dailymail.co.uk.

Riscul de a suferi un infarct sau unaccident vascular cerebral era cu 68%mai ridicat, iar acelea;i persoane seconfrunt[ cu un risc cu 50% mai marede a avea ulcer sau hemoragii stoma-cale.

Medicii consider[ c[ paracetamoluleste un medicament mai sigur dec]taspirina, care poate s[ provoace hemo-ragii la nivelul stomacului, ;i dec]t ibu-profenul, care a fost anterior asociat cuinfarctul ;i accidentul vascular cere-bral.

Cu toate acestea, cercet[torii bri-tanici, care au realizat o meta-analiz[,pe baza unor studii anterioare realizatepe 666.000 de pacien\i, spun c[ riscu-rile provocate de administrarea acestuimedicament au fost subestimate ;i ausolicitat o revizuire major[ a normelormedicale recomandate.

Ei cred c[ paracetamolul ar puteadetermina o serie de boli ̀ ntruc]t pre-vine ac\iunea unei enzime ̀ n organism- COX-2.

Oamenii de ;tiin\[ de la Institutulde reumatologie ;i medicin[ musco-scheletal[ din Leeds au analizat optstudii con\in]nd informa\ii despre pa-cien\i care au luat paracetamol `n fie-care zi vreme de 14 ani, pentru diverseboli, precum artrit[ ;i dureri de spatecronice.

Savan\ii britanici au monitorizat`ns[ ;i pacien\i care au luat acest me-dicament mult mai rar sau chiar aproa-pe deloc.

Statistic, un b[rbat din ;ase ;i o fe-meie din zece vor muri din cauza unorinfarcte, accidente vasculare cerebrale;i complica\ii ale unor boli cardiace.

Paracetamolul este unul dintre celemai frecvente analgezice folosite `nMarea Britanie, unde 22,5 milioane dere\ete ce con\in acest medicament suntemise `n fiecare an. Alte 200 milioanede cutii de paracetamol sunt v]ndutef[r[ re\et[.

Un studiu realizat `n 2013 de cer-cet[torii de la Universitatea Oxford aavertizat c[ la fiecare 1.000 de pacien\icare iau ibuprofen, trei vor suferi uninfarct pe parcursul anului urm[tor,iar unul dintre acestea va fi fatal.

Dozele mari de paracetamol prezint[risc crescut de moarte subit[

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8.00 - 16.00

ATO MEDICAL VEST

Scor\i;oara echilibreaz[ glicemia;i previne diabetul

Are peste dou[ milioane defani pe Instagram, este bun[ prie-ten[ cu surorile Jenner ;i a ap[rut`n prezent[rile celor mai impor-tan\i creatori de mod[ ̀ n acest se-zon – toate la doar 19 ani. Iar `nafara podiumurilor uime;te prinstilul personal. Sunt doar c]tevadintre motivele pentru care GigiHadid este una dintre preferateat]t ̀ n lumea modei, dar ;i ̀ n afa-ra ei.

Ultimele 12 luni din via\a ei au fostca o c[l[torie fantastic[ `n jurul lumii.„Plec la Paris pentru patru ore ;i amaflat asta cu dou[ minute ̀ n urm[. Cama;a este via\a mea de acum. Nu preaam timp s[ m[ opresc ;i s[ m[ g]ndescla tot ceea ce se `nt]mpl[.” Cu toateacestea, modelul `ncearc[ s[ ia totulpas cu pas ;i insist[ s[ r[m]n[ cu pi-cioarele pe p[m]nt. Chiar dac[ are exu-beran\a tipic[ unei adolescente, a avutocazia s[ prezinte pe podiumurile in-terna\ionale, a ap[rut ̀ n campanii pu-blicitare pentru Guess ;i Tom Ford,precum ;i `n paginile unor publica\iiimportante ca „Vogue” ;i „Sports Illus-trated” ;i este noua imagine MaybellineNew York.

N[scut[ Jelena Noura Hadid, Gigieste fiica fostului model olandez ;i ac-tualei vedete din emisiunea „The RealHousewives of Beverly Hills”, Yolanda

Foster, ;i a milionarului palestinianMohamed Hadid, constructor dere;edin\e de lux ̀ n Beverly Hills. A avuto copil[rie fericit[ ̀ n ̀ nsoritul Malibu,iar tangen\a cu lumea modellinguluis-a produs devreme. A fost descoperit[de Paul Marciano pe c]nd avea doardoi ani, moment `n care a ap[rut `nprima ei campanie publicitar[. Dup[Baby Guess a urmat Guess Kids. „Mi-au dat o juc[rie ;i mi-au spus s[ alergpe plaj[ `n timp ce ei `mi vor face fo-tografii”, `;i aminte;te ea. Din dorin\amamei sale de a avea o copil[rie nor-mal[, ea ;i-a continuat studiile la LiceulMalibu, concur]nd `n competi\ii deechita\ie ;i volei. „Mama nu m-a l[sats[ semnez contract cu vreo agen\iep]n[ la v]rsta de 17 ani.”

Cea mai influent[ persoan[ dinvia\a ei este, f[r[ `ndolial[, mama ei.Yolanda e cea care a `nv[\at-o multedespre lumea modelling-ului ;i desprec]t de important e s[ la;i o impresiebun[ oriunde mergi. „Mult[ lume pre-supune c[ sunt o nesuferit[ `ncrezut[tocmai datorit[ modului `n care amcrescut, dar eu ador s[ le dovedescexact contrariul. ~mi doresc ca cei cucare colaborez s[ aib[ lucruri bune despus despre mine altora. Aceast[ men-talitate m-a condus spre proiecte decare nici nu mi-am imaginat c[ voiavea parte.”

Ambii p[rin\i au muncit foartemult ;i `ndelung pentru a avea stilul

de via\[ de acum. Tat[l ei s-a n[scut ̀ nPalestina ;i a emigrat la o v]rst[ fra-ged[. De la copilul care nu ;tia delocenglez[ a ajuns s[ fie student cu burs[la arhitectur[ ̀ n cadrul MassachusettsInstitute of Technology. Mama ei acrescut la o ferm[ `n Olanda ;i a fostdescoperit[ de Eileen Ford la o pre-zentare de mod[ `n care a ap[rut pen-tru a ̀ nlocui un model bolnav. Cur]nddup[ aceea, Yolanda a plecat de acas[pentru a munci ca fotomodel,trimi\]nd bani acas[ pentru a-;i spri-jini mama ;i fratele r[ma;i `n Olanda.„Cred c[ cel mai mult din povesteap[rin\ilor mei m[ inspir[ faptul c[ la`nceput nu aveau nimic, dar prinmunc[ sus\inut[ ;i determinare aureu;it am]ndoi s[-;i duc[ la ̀ ndeplinireplanurile lor. M-au binecuv]ntat cumulte, dar cele mai valoroase sunt po-ve;tile ;i lec\iile de via\[ `mp[rt[;itedin experien\ele lor. M-au `nv[\at`ntotdeauna c]t de important este s[-\i faci un nume tu singur, f[r[ s[ \iicont de succesul familiei, s[ fiu inde-pendent[ din punct de vedere financiar;i s[-mi folosesc succesul pentru a-iajuta pe cei mai pu\in noroco;i.”

Dup[ terminarea liceului, Gigi asemnat un contract cu agen\ia IMGModels, iar `n 2012 s-a mutat la NewYork pentru a studia psihologia crimi-nalistic[ la The New School. De undeaceast[ pasiune ? Se pare c[ `nc[ demic[ lui Gigi `i pl[cea s[ urm[reasc[

emisiunile despre criminali. „~miamintesc c[ pe la 6 ani i-am spus ma-mei c[ nu doream s[ m[ uit pe DisneyChannel, ci preferam s[ v[d emisiunidespre crime nesolu\ionate. Nu ;tiu dece, dar `ntotdeauna m-a interesat mo-dul de g]ndire al criminalilor notorii,de la copil[ria lor, la transformarea `ncriminali. E pu\in ciudat, ;tiu, dar eceea ce m[ intereseaz[.”

Cei 2,3 milioane de fani pe contulpersonal Instagram a;teapt[ner[bd[tori instantanee cu iubitul ei,c]nt[re\ul australian Cody Simpsonsau al[turi de prietenele ei modele,printre care se num[r[ sora ei maimic[, Bella, Cara Delevigne ;i KendallJenner, pe l]ng[ „`ngerii” Victoria’s Se-cret Devon Windsor, Sara Sampaio ;iLily Aldridge. „Ele ̀ mi ̀ n\eleg stilul devia\[. Eu stau ̀ n acela;i apartament cucea mai bun[ prieten[ din liceu.Urm[rim `mpreun[ emisiunea«LongIsland Medium», st[m pe canapea ;ipovestim despre b[ie\i, precum ;i des-pre alte lucruri care nu au nicioleg[tur[ cu munca mea.”

Are elegan\[, dar ;i o atitudine des-chis[, ceea ce sper[ s[-i aduc[ proiectec]t mai variate. „Vreau s[ pot s[ m[mi;c `ntre moda comercial[ ;i cea ex-clusivist[ c]t mai u;or cu putin\[. Sin-cronizarea reprezint[ o parte esen\ial[`n cariera mea. Faptul c[ `nf[\i;areamea este la mod[ `n aceast[ perioad[,orice ar ̀ nsemna acest lucru, a f[cut catotul s[ se potriveasc[ perfect.”

Pentru toate tinerele care viseaz[s[ devin[ manechine, Gigi are un sfat– trebuie s[ g[seasc[ ceva la ele care s[le fac[ s[ ias[ ̀ n eviden\[, fiindc[ la fi-nalul zilei asta e ceea ce le va scoatedin mul\imea de fete frumoase careexist[ peste tot. Ea reaminte;te c[ pel]ng[ toate avantajele ;i partea pozitiv[,o mare parte din aceast[ industrie pre-supune mult[ respingere. Gigi le sf[tu-ie;te pe fete s[ profite de aceste punctenegative, privindu-le ca un feedbackpozitiv ;i s[ ̀ ncerce s[ ̀ nve\e din fiecareexperien\[, fie ea pozitiv[ sau negativ[.„Trebuie s[ ;tii `n ad]ncul t[u c[ e;tifrumoas[ indiferent de ceea ce spunelumea, astfel ̀ nc]t oricare remarci carete critic[ sau `ncearc[ s[ te doboare,pot fi folosite ca motiva\ie de a mergemai departe.”

Modelele sunt ̀ n aten\ia publiculuiacum mai mult ca niciodat[ ;i astamul\umit[ re\elelor de socializare. Ha-did este con;tient[ de realitatea acesteisitua\ii ;i de faptul c[ oamenii `iurm[resc post[rile pentru c[ e cinevacu care se pot identifica. „Oamenilorle place s[-i urm[reasc[ pe re\elele desocializare pe acei cu care se pot iden-tifica ;i cu care ar vrea s[ se `mpriete-neasc[, dar ;i care le poate ar[ta o lumediferit[ pe care nu o cunosc neap[rat.Sunt con;tient[ de persoana mea ;i demodul ̀ n care ̀ mp[rt[;esc cu al\ii via\amea, fie c[ e vorba de o desp[r\ire, fiede o nou[ apari\ie pe coperta unei re-viste.”

10 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015

VEDETECea mai influent[ persoan[ din via\a ei este, f[r[ `ndolial[, mama ei. Yolanda e cea care a

`nv[\at-o multe despre lumea modelling-ului ;i despre c]t de important e s[ la;i o impresie bun[oriunde mergi. „Mult[ lume presupune c[ sunt o nesuferit[ `ncrezut[ tocmai datorit[ modului `ncare am crescut, dar eu ador s[ le dovedesc exact contrariul.

Gigi Hadid, noua revela\ie din lumea modei

11 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015

DIET~

Pentru c[ majoritatea femeilorse confrunt[ cu aceast[ problem[,celulita a devenit principalul in-amic al femeilor. De-a lungul tim-pului au ap[rut diferite remedii`mpotriva ei ;i doamnele au ̀ nce-put s[ \in[ diete care promit eli-minarea definitiv[ a aspectuluiinestetic de coaj[ de portocal[.

Medicii sus\in c[ principalul factorcare favorizeaz[ apari\ia celulitei estemo;tenirea genetic[. Pe l]ng[ bagajulcare-l mo;tenim din mam[-n fiic[ ;ialimentele pot favoriza apari\ia celuli-tei.~n acest num[r al suplimentului In-forma\ia de Duminic[ vom prezentacele mai periculoase alimente care artrebui c]t mai repede eliminate din ali-menta\ia zilnic[.

Evita\i consumul excesiv de sare

De c]te ori a\i sim\it nevoia de dul-ce, orice doar cu zah[r s[ fie? Zah[rul;i alimentele foarte bogate `n zaharuripot cauza daune foarte mari organis-mului nostru. Torturile, ciocolata, pro-dusele de patiserie, dar ;i biscui\ii nufac altceva dec]t s[ ne dea senza\ia fals[de sa\ietate. Corpul nostru nu simteniciun beneficiu, dar pielea sufer[ marideregl[ri ;i consumat `n exces favori-zeaz[ apari\ia celulitei.

La fel de d[un[tor ca ;i zah[rul estesarea. S-a dovedit c[ m]nc[rurile s[ratecresc produc\ia de celulit[. Pentru aevita acest lucru este bine s[ m]nc[mnes[rat. M]nc[rurile foarte s[rate fa-vorizeaz[ reten\ia de lichide. Reten\iade ap[ este una dintre cauzele de baz[ale apari\iei celulitei. Dac[ deja ave\iproblema aspectului de portocal[ sareava accentua ;i mai tare pungile degr[sime ;i denivel[rile vor ;i mai evid-nte. Sosul de soia, chips-urile ;i c[rnu-rile procesate sunt pe lista neagr[ a ali-mentelor s[rate. Dac[ nu pute\i eliminadefinitiv sarea din alimenta\ie, atunciconsuma\i mult[ ap[.

Apa elimin[ toxinele din organsim;i hidrateaz[ corpul. Pentru a eliminatoxinele din organismul nostru este bi-ne de ;tiut c[ singurele elemente pe ca-re acesta le poate descompune suntgr[simile provenite din legume ;i fruc-te. Gr[simile saturate de provenien\[animal[ vor fi depozitate sub \esuturilepielii ;i vor favoriza apari\ia rapid[ adepozitelor de gr[simi. Carnea ro;ie,c]rna\ii, untul, ciocolata, sm]nt]na ;ibr]nza sunt pe lista neagr[. Evita\i con-sumul lor ;i nu ve\i avea probleme cucelulita. Pute\i ̀ n schimb s[ consuma\iboabe de leguminoase ;i de fasole, puisau tofu.

Alcoolul ;i celulita

Tot pe lista alimentelor nepermisese g[se;te ;i m]ncarea de tip junk food.Av]nd un con\inut ridicat de toxine,aditivi, gr[simi saturate ;i calorii aces-tea vor crea un haos ̀ n organismul nos-tru ;i inevitabil va depozita reziduurilealimentare sub \esuturile pielii. Cu c]tconsumul de alimente procesate estemai mare cu at]t mai tare se vor vedeasemnele celulitei. Un pahar de vin facebine pentru organism. A;a am fost`nv[\a\i ;i a;a este ;i indicat, doar unpahar. Dep[;irea acestei cantit[\i va

deregla bunul mers al corpului nostru;i poate avea un efect nefavorabil asu-pra gradului de celulit[. Din cazuacon\inutului ridicat de calorii ;i toxine,alcoolul are capacitatea de a le depozitasub piele. Pe l]ng[ acest aspect, alcooluld[uneaz[ foarte mult ;i musculaturii,iar vitamina C, calciul ;i zincul vor fifoarte greu absorbite.

Renun\[ la fumat acum!

Fumatul nu mai permite

nutrien\ilor s[ p[trund[ `n piele ;i in-und[ organismul de toxine. Acestea auun efect extrem de nociv asupra elas-ticit[\ii pielii cauz]nd celulita.

Uleiul de m[sline, semin\ele de in,uleiul de migdale ;i uleiul de pe;te suntpe lista alb[. Este indicat s[ consuma\ipe;te cel pu\in o dat[ pe s[pt[m]n[ ;is[ folosi\i c]t mai des creme anticelu-litice. Masajul, sportul, o alimenta\ies[n[toas[ ;i men\inerea sub control agreut[\ii vor \ine acest inamic al fe-meilor departe.

Combate\i celulitaprin alimenta\ie

Este cunoscut faptul c[ excesulde colesterol din s]nge accen-tueaz[ ateroscleroza, se depunepe pere\ii arteriali ;i asta duce ladiminuarea diametrului acestora;i astfel cre;te riscul de boli car-diovasculare grave cum ar fi in-farctul.

Nu exist[ nicio `ndoial[ c[ m]nca-rea are un rol foarte important `n con-trolarea colesterolului. Ceea cem]nc[m influen\eaz[ nivelul gr[simi-lor din s]nge mai ales `n cazul persoa-nelor cu predispozi\ie genetic[ pentrudislipidemii. Persoanele amintite tre-buie s[ limiteze drastic consumul ali-mentelor bogate `n g[simi ;i coleste-rol.

Dieta anti-colesterol are ca scop re-ducerea aportului caloric. Pentru a ur-ma aceast[ diet[ nu este nevoie de unregim alimentar drastic ;i nici nu tre-buie s[ excludem complet gr[simea ;inici colesterolul pentru c[ un aport de300 mg colesterol/zi nu reprezint[ ni-

ciun pericol pentru s[n[tate. Trebuie`ns[ redus aportul total de lipide ;i maiales de acizi gra;i satura\i.

Produsele cu con\inut ridicatde gr[simi saturate

Chiar dac[ dieta anti-colesterol nueste una foarte drastic[, tot implic[ eli-minarea definitiv[ a unor alimente carenu fac altceva dec]t s[ creasc[ nivelulcolesterolului. Din categoria acestoralimente fac parte< mezelurile, carneatocat[, ou[le, laptele integral, untul,uleiurile pentru pr[jit, cafeaua fiart[ laibric, pielea de la pui ;i curcan,cantit[\ile mari de zah[r ;i margarinasolid[. ~n locul lor trebuie s[ consuma\ipe;te la gr[tar, legume, soia ;i produ-sele din soia, fructe, leguminoase, ule-iul de m[sline, cerealele integrale `nspecial ov[zul ;i orzul din p]inea inte-gral[ ;i nuci.

Respect]nd aceast[ list[ a alimen-telor cu siguran\[ vom fi mai s[n[to;i.

Dieta anti-colesterol

M]nc[rurile foarte s[rate favorizeaz[ reten\ia de lichide. Reten\ia de ap[ este una dintre cauzelede baz[ ale apari\iei celulitei. Dac[ deja ave\i problema aspectului de portocal[ sarea va accentua;i mai tare pungile de gr[sime ;i denivel[rile vor ;i mai evidnte. Sosul de soia, chips-urile ;i c[rnurileprocesate sunt pe lista neagr[ a alimentelor s[rate.

Orice femeie viseaz[ la ziua ̀ ncare va `mbr[ca rochia de mi-reas[. Se g]nde;te la acest mo-ment ;i vrea s[ ̀ ;i g[seasc[ rochiaperfect[. ~n ajutorul lor vin mariidesigneri ;i ne prezint[ tendin\elesezonului prim[var[ - var[ 2015.

~n acest sezon se poart[ at]t rochii-le cumin\i c]t ;i cele mai `ndr[zne\e.Indiferent de personalitatea mireseialegerile sunt multiple ;i toate sunt de-osebite. Materialele sunt tot mai deli-cate, croiul mai sofisticat, iar tehnolo-gia vine `n ajutorul mireselor. Acumexist[ programe digitale care scaneaz[viitoarea mireas[ ;i `i recomand[ ro-chia potrivit[.

~n acest sezon se poart[ decolteu-rile c]t mai ad]nci. Cele mai ̀ ndr[zne\emirese pot alege ori varianta clasic[ derochie prin\es[ ori rochia salopet[ cuun top curajos ;i transparent. Trendulavantajeaz[ miresele care nu au un bustvoluminos. Rochiile cu decolteu suntrecomandate doar la petrecerea pentrunoaptea nun\ii ;i ̀ n niciun caz nu suntalegerea potrivit[ pentru cununia civil[sau cea religioas[.

Accesorii voluminoase

Rochiile propuse de marii designeripar desprinse dintr-o poveste mo-dern[, iar dantela clasic[ nu face dec]ts[ scoat[ din anonimat orice mireas[.Dantela se reinventeaz[ ;i prinde forme

noi, dar p[str]nd liniile clasice ;i va-riaz[ de la stilul boem, la cel latin sauminimalist.

Dac[ dantela te va face s[ pari des-prins[ dintr-o poveste cu prin\i ;iprin\ese ;i accesoriile voluminoase `\ivor da un aer aparte. Rochia clasic[ deprin\eas[ prinde forme noi prin intro-ducerea accesoriilor voluminoase, aformelor exagerate ;i a decupajelor ine-dite. Fundele XXL puse `n spatele ro-chiei, pe talie sau pe um[r, bro;ele vin-tage tot cu volum excesiv, coliere dinpietre semipre\ioase cusute ̀ n corsetulrochiei de mireas[, toate vor da un aerromantic ;i senzual miresei.

~n tendin\e este ;i rochia de mireas[ale c[rei m]neci lungi cad ̀ ntr-un modsenzual pe umeri. Un mesaj discret

care vine `n diverse propuneri fie peun um[r dezgolit fie pe am]ndoi. Orochie cu m]neci care cad arat[ foartebine dac[ are o pat[ de culoare. De larochiile albe cu pic[\ele ro;ii la corsetulroz sau ro;u imperial, culoarea punest[p]nire pe orice rochie din acest se-zon.

O pat[ de culoare pentrunun\ile de prim[var[

Pentru nun\ile de prim[var[ des-ignerii propun culori pastel ;ivaria\iuni pe roz, albastru sau mov, iarpentru cele de var[ combina\ii de albclasic ;i culoare ̀ n deux piece. ~n acestsezon domin[ auriul explorat ̀ n diver-se nuan\e de bej ;i crem. :i chiar dac[

tendin\ele sunt multiple, corsetulr[m]ne piesa de referin\[ `n \inuta deceremonie a unei mirese. ~n 2015 cor-setul sus\ine rochia ̀ n forma clasic[ desiren[ ;i prin\es[. C]nd facem referirela capitolul glamour noutatea adus[sunt aplica\iile pre\ioase de pietre ;icristale.

Indiferent pentru ce rochie de mi-reas[ ve\i opta, personalitatea trebuies[ r[m]n[ prima alegere de care ve\i\ine cont. Este foarte bine s[ alege\i orochie `n tendin\e, dar care s[ v[ ca-racterizeze ;i `n care s[ v[ reg[si\i.Noaptea nun\ii este una special[ ;i spe-cial[ trebuie s[ v[ sim\i\i ;i dumnea-voastr[. Opta\i pentru o rochie care s[v[ scoat[ `n eviden\[ tot ce ave\i maifrumos.

Tendin\ele rochiilor de mireas[ `n sezonul prim[var[ - var[ 2015

12 Informa\ia de Duminic[/22 martie 2015