16 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010

Sse d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul V Nr. 222 miercuri 6.01.2010

Machiajul de sear[ - culori `n tonuri `ndr[zne\e

Fiecaredintre noi,femeile, `;idore;te s[arate perfect`n fiecarenoapte `ncare iese `nora;, fie laclub, restaurant sau pe-trecere. Pentru a des[v]r;ifrumuse\ea chipului, avemnevoie de c]teva ustensile demachiat ;i de o trus[ decalitate cu farduri. Evident,nu ne vor lipsi luciul de buze,pensula, rimelul, tu;ul ;ifardul de pleoape str[lucitor,metalizat chiar.

Machiajul de sear[ trebuie s[ias[ din tipare, s[ fie mult mailuminos dec]t cel din fiecare zi, iardiferen\a o vor face culorile.Acestea trebuie s[ fie deschise ;iirizate, pentru ca `n luminaartificial[ s[ fie bine percepute deochii care te privesc. ~n machiajulde sear[ nu se vor folosi tonurilede maro sau cele de bej, ci se merge

pe nuan\e ̀ ndr[zne\e, de genul rozsau chiar ro;u spre portocaliu.

~nainte cu o sear[ de a ie;i `nora;, preg[te;te-\i tenul pentrumachiaj. F[ un gomaj ;i aplic[ omasc[ pe fa\[. ~n dup[-masa ceamare folose;te un gel de fa\[ ;i`ncearc[ s[ `nlocuie;ti pudracompact[ cu una sub form[ deperle sau granule, pe motiv c[acestea din urm[ resist[ mult maibine. Fardul de pleoape se aplic[ pepielea uscat[ sau pe pielea proasp[tdat[ cu crem[, aceasta ajut]nd lafizarea fardului. De data aceastatrebuie s[ fii c]t se poate degenerous[ cu fardul, c[ doar mergila o petrecere. Sub geneleinferioare este indicat s[ aplici unfard alb sau argintiu pentru a oferimai mult[ luminozitate privirii.Rimelul pe care ̀ l vei folosi trebuies[ dea volum ;i s[ alungeasc[ bine

genele. ~n ceea ceprive;te rujul,acesta poate s[ fiemat. Anul acestaculorile ̀ ndr[zne\esunt la mod[, a;ac[ nu ezita s[ ie;i`n eviden\[ cumpo\i mai bine.

eodora Pop

Iarna extremelor la coafuri Protejeaz[-\i m]inile de frig!Pentru a ar[ta bine din cap

p]n[-n picioare trebuie s[ ai `nprimul r]nd un p[r frumos,s[n[tos, coafat oridec]teori ie;idin cas[. Ei bine, nu e nevoie s[alegi o coafur[ ca ;i cum te-ai ducela nunt[, p[rul trebuie s[ arate c]tmai natural.

Un p[r s[n[tos `nseamn[ unp[r bine hr[nit ;i f[r[ v]rfuridegradate. Printre coafurile lamare mod[ anul trecut se num[r[p[rul prins `n coad[, la distan\[egal[ între ceaf[ ;i cre;tetulcapului. Pute\i totodat[ s[ folosi\iondulatorul, pentru bucle mari ;inaturale, sau placa pentru p[ruldrept. Un efect senzual `l arebretonul `ntins cu placa ;i restulp[rului buclat. E iarna extremelor,a;a c[ pute\i alege tunsorile scurtesau chiar tunsoarea tip bob, ;i `nacest sezon rece la mod[.

Ioana V.

Iarna, m]inile noastre suntexpuse frigului, v]ntului, geruluicare este un real du;man. Pentrua le proteja, ̀ n sezonul rece trebuies[ le acord[m o foarte mareaten\ie. ~n primul r]nd, trebuie s[;ti\i c[ m]inile sunt cele cu carelucr[m ;i pe care le sp[l[m cel maides. Fiind expuse permanent lafrig, uneori chiar f[r[ a ne daseama, le facem s[ sufere oagresiune marcant[.

Chiar ;i din cauza frigului,m]inile noastre pot s[ se p[teze, s[

se usuce ;i s[ crape. Astfel, pentrua evita cr[parea pielii m]inilor, esterecomandat ca `n fiecare sear[,`nainte de culcare, s[ aplic[m ocrem[ gras[ sau o solu\ie deglicerin[. Uneori sunt indicate`mpachet[rile cu parafin[ dup[ untratament de gomaj. Iarna, aten\iatrebuie sporit[ la capitolul`ngrijirea m]inilor. Se vor folosioridec]teori este nevoie cremehidratante, iar plimb[rile pe-afar[se vor face numai cu m[nu;i.

eodora Pop

MMeerryyll

SSttrreeeep p

“~notul m[ men\ine`n form[”

2 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Tratamente naturale utilizate`n afec\iunile oculare

Se spune c[ ochii suntoglinda sufletului. La fel depre\io;i ca via\a, fiindc[ prinei vedem lumea ̀ n care tr[im,ochii sunt extrem de expu;icondi\iilorprecare demediu dinmileniul trei.Poluarea,proas-ta ali-menta\ie,excesul pri-vitului la te-levizor ;i cal-culator,fumatul, lipsadeprinderii dea merge re-gulat la unconsultmedical suntnumai c]\i-vadintre factoriideclan;atori deboli oculare.

Plantelemedicinale pot fiutilizate cusucces catratament adjuvant `n uneleafec\iuni oculare, al[turi detratamentul alopat prescris demedicul oftalmolog. Iat[ ce v[recomand[ LABORATOARELE

MEDICA `n cazul unor afec\iunioculare foarte des `nt]lnite `nzilele noastre< OPTILUTEIN FORTE este ideal,datorit[ compozi\iei sale, în cazul

vascularizaţiei oculare deficitare(degenerescen\[ vascular[), poatereduce procesul degenerativ alretinei, îmbunătăţind starea desănătate a acesteia, contribuie lamenţinerea elasticităţii

cristalinului, ajutând la păstrareaacuităţii vizuale.

Luteina este un pigment cefiltrează razele solare protejândastfel structurile oculare de

efectele nocive al radiaţiilorluminoase.Substanţele active din afine şifrunzele de Ginkgo bilobafavorizează îmbunătăţireacirculaţiei sângelui la nivelul

ochiului (pot împiedica stazavenoasă ;i formarea de trombuși,cresc rezistenţa şi micşoreazăpermeabilitatea capilară).Seleniul, din drojdia seleniată, şi

acidulascorbicsuntantioxidanţinaturali.Alimentațiajoacă un rolelementar`nprevenirea;imen\inereas[n[t[\iioculare, iarOPTILUX,princon\inutulbogat `nbeta-caroten

(provitamina A), afin, frunze deviţă, este adjuvant în cazulcirculaţiei deficitare de la nivelulochiului si amelioreazătulburările de vedere, ̀ ndeosebi labolnavii diabetici.

Remedii eficiente pentru vindecarea reumatismuluiSchimbarea frecvent[ a

temperaturilor are un efect profundasupra vie\ii noastre. Cei maiafecta\i de sc[derea temperaturii ;ide umezeala caracteristic[sezonului rece sunt copiii, b[tr]nii;i persoanele care sufer[ de bolicronice (reumatici, astmatici,cardiaci).

Reumatismul este o afec\iunelocalizat[ la nivelul aparatuluilocomotor ;i cardiovascular, iarcauza sa principal[ este prezen\atoxinelor `n s]nge. Consumulexcesiv de carne, p]ine alb[, zah[r;i cereale f[inoase e responsabilpentru reziduurile toxice `n vaselede s]nge. Aceste reziduuri seconcentreaz[ `n jurul articula\iilor

sau structurii osoase `n momentul`n care vitalitatea este degradat[,d]nd na;tere reumatismului.Persoanele care sufer[ dereumatism trebuie s[ evite apa rece,frigul ;i umezeala.

Ce este de f[cut?~n cazul reumatismului acut,

pacientul trebuie s[ amestececoncentrat de suc de portocale cuap[. Preparatul se las[ s[ se legetimp de 3-4 zile, dup[ aceeapacientul trebuie s[ urmeze o diet[strict[ timp de 14 zile. ~n acestinterval, portocala ;i grapefruitultrebuie s[ \in[ loc micului dejun.

Cei care sufer[ de reumatismtrebuie s[ ;tie c[ baza ̀ n alimenta\ie

trebuie s[ o constituie zarzavaturile,mai ales cele crude, precum ;isucurile de zarzavaturi crude. Serecomand[ de altfel tabletele decalciu, t[r]\e ;i zeam[ de t[r]\e,varz[, p[p[die ;i urzici, care con\inmult calciu, dar ;i smochine,semin\e de floarea-soarelui ;i lapte.Alte alimente care nu trebuie s[lipseasc[ din alimenta\ia celor caresufer[ de reumatism sunt cartofii ;iceapa. ~n schimb, carnea trebuieconsumat[ ̀ n cantit[\i c]t mai mici. Tratamentul reumatismuluicuprinde b[i de abur, b[i fierbin\i,`mpachet[ri fierbin\i ;i reci, exerci\iifizice.

D. T.

Informa\ia zilei 3Miercuri 6 ianuarie 2010 Familie

C[snicia are nevoie de o funda\iesolid[ pentru a rezista `n timp

Cu siguran\[ te-ai `ntrebatm[car o dat[ ̀ n via\[ cum de unelecupluri ajung s[ s[rb[toreasc[nunta de argint sau nunta de aur.De unde au for\a s[ se men\in[totu;i tinere, ca la ̀ nceput de drum?

Cultivarea r[bd[rii de ane asculta partenerul

Ei bine, nu este deloc u;or ca orela\ie s[ dureze `n timp, mai alesav]nd ̀ n vedere problemele ce apar

`n cuplu, de la cele legate de banip]n[ la cele `n care unul dinparteneri face un pas gre;it ̀ n afarac[sniciei. Pentru a putea rezista,c[snicia are nevoie de o funda\iesolid[ ;i de mult[, mult[ r[bdare.Totu;i, speciali;tii spun c[ nimicnu este imposibil de realizat.

Cei doi so\i ar trebui `n primulr]nd s[ ̀ ;i acorde timp unul altuia,rela\iei ̀ n sine. Asta chiar dac[ loculde munc[ ;i treburile casnice tinds[ acapareze toat[ via\a. Dac[ unuldin parteneri a gre;it cu ceva,cel[lalt nu trebuie s[ sar[ la el cuvorbe grele ;i repro;uri, care cugreu se dau uit[rii.

Primul pas pe care ambii so\itrebuie s[ `l fac[ este s[ `;i cultiver[bdarea de a asculta. Acesta este defapt secretul evit[rii conflictelor `ncuplu.

Respectul - secretul c[sniciei de lung[ durat[

~n c[snicie so\ii nu trebuie s[

uite s[ se comporte frumos unul cualtul. Prin urmare, sunt c]tevacuvinte ;i expresii de genul “te rog”,“pardon” sau “mul\umesc” care nutrebuie uitate. Din p[cate, potrivitspeciali;tilor, ̀ n cuplurile din zilelenoastre acestea se aud tot mai rar,iar pe m[sur[ ce anii trec seinstaureaz[ rutina.

Un alt secret important alc[sniciei de lung[ durat[ esterespectul. At]ta vreme c]t exist[respect reciproc, pentru oriceproblem[ ap[rut[ `n cuplu seg[se;te o rezolvare. ~n schimb, dac[partenerii nu se mai respect[ numai conteaz[ nimic ̀ n toat[ rela\ia.

Suntem diferi\i, deci evidentavem preferin\e care difer[ de la uncaz la altul. De exemplu, dac[ andup[ an mergi la munte ̀ n vacan\[pentru c[ so\ului t[u `i placemuntele, dar \ie nu `\i place deloc,e vremea s[ face\i un compromis.Astfel, fie alegi s[ mergi `n vacan\[singur[, fie merge\i o s[pt[m]n[ lamunte ;i una unde vrei tu.

Ioana Pop Vladimirescu

Anorexia, un subiect important `n discu\iiledintre mam[ ;i fiic[

~ntre p[rin\i ;i copii trebuie s[existe o leg[tur[ de prietenie care s[se p[streze ̀ n timp. Dac[ atunci c]ndsunt micu\i copiii p[rin\ii trebuie s[se joace c]t mai mult cu ei, nu`nseamn[ c[ atunci c]nd cresc marinu mai au nimic de `mp[r\it, cidimpotriv[.

Anorexia - tulburareaalimentar[ caracterizat[prin `nfometare

~n cazul p[rin\ilor care au fat[, laadolescen\[, poate ap[rea oproblem[ c]t se poate de grav[. Dindorin\a de a ar[ta c]t mai bine, fetele,tinere domni;oare, recurg la fel ;i felde metode de a sl[bi sau de a-;i p[strasilueta. Uneori se poate `nt]mpla caadolescentele s[ se confrunte cu omare problem[. Este vorba deanorexie, acea tulburare alimentar[caracterizat[ cel mai adesea de`nfometare ;i o imagine corporal[

deformat[.Despre acea tulburare alimentar[

periculoas[ p[rin\ii ar trebui s[discute cu fiica lor. De regul[ mamaeste aceea care porne;te discu\ia, carenu trebuie deloc purtat[ pe fug[, cicu mult[ r[bdare.

Mama ;i fiica trebuie s[ aib[suficient timp la dispozi\ie pentru aatinge toate puctele de interes.Discu\ia pe aceast[ tem[ trebuie s[ fieuna prietenoas[.

Diferen\a dintre pierderea `n greutate prin diete moderate ;i anorexia

~nainte de a discuta pe aceast[tem[, mama trebuie s[ sedocumenteze, fie cu ajutorulmediului virtual, fie din c[r\i ;ireviste de specialitate.

Dorind s[ o determine pe fiic[ s[`n\eleag[ aceast[ afec\iune, mamatrebuie s[ fie bine documentat[ ;i s[

`n\eleag[ punctul fetei de vedere.Speciali;tii recomand[ p[rin\ilor s[le explice fiicelor diferen\a `ntrepierderea `n greutate prin dietemoderate ;i exerci\ii, men\inereagreut[\ii corporale ;i anorexia.

Evident, o simpl[ discu\ie peaceast[ tem[ nu va fi de ajuns ca fiica

s[ ̀ n\eleag[ boala. Aceasta are nevoiede suportul mamei pe toat[ duratatratamenului `mpotriva anorexiei.Boala nu poate fi vindecat[ numaide p[rin\i, astfel c[ speciali;tii lesf[tuiesc pe mame s[ apeleze la ajutormedical de specialitate.

eodora Pop

4 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010Monden

Cum au s[rb[toritvedetele Revelionul?

Poate pentru unii e motiv des[rb[toare, dar pentru vedeteRevelionul e `nc[ un prilej de a-;i etala talentele ;i de a mai facebani. Jennifer Lopez a \inutmor\i; s[ arate ̀ n ce form[ este ea;i a luat cu asalt scena din TimesSquare din New York `ntr-uncostum mulat acoperit cupietricele. Vedeta care a crescut ̀ nNew York, a recunoscut c[ nu apetrecut niciodat[ noaptea dintreani `n Times Square. Ploaia nu aderanjat-o deloc, Jennifer reu;inds[ execute mi;c[rile de dans f[r[incidente (ne amintim c[z[turade la premiile American Music).Ea a interpretat piesa“Louboutins” de pe noul ei album

;i dou[ c]ntece mai vechi -“Waiting for Tonight” ;i “Let’sGet Loud”.

Lady Gaga a c]ntat `n dou[locuri diferite din Miami. C]\ivaprivitori s-au speriat c]nd auv[zut-o pe c]nt[rea\[ cu s]nge peea, dar, de fapt, totul f[cea partedin show.

Mariah Carey a s[rb[torit ;iea pe scen[, ca o adev[rat[ div[,`n Madison Square Garden. Lamiezul nop\ii so\ul ei, NickCannon, a urcat pe scen[ ca s[ os[rute, printre valurile de confetti.Concertul din New York adeschis turneul “The AngelsAdvocate” pentru promovareanoului album al artistei.

ChristinaAguilera a `nt]mpinat NoulAn la clubul Tao din cadrulhotelului Venetian din LasVegas, unde a fost ;i gazd[.I-a avut al[turi pe so\ul ei ;ibuna ei prieten[, NicoleRitchie. Rihanna a sus\inut unconcert la “Emirate Palace” `nAbu Dhabi (Emiratele ArabeUnite), `n fa\a a 10.000 de fani.C]nt[rea\a `n v]rst[ de 21 de ani

a interpretat toatehiturile ei ;i a ̀ ncheiat spectacolulde 2 ore cu piesa „Umbrella”.

Informa\ia zilei 5Miercuri 6 ianuarie 2010 Frumuse\e

Solu\ii pentru dilemelede frumuse\e

Informa\ii despre machiaj,`ngrijirea pielii ;i a corpului g[sim cuduiumul, ba chiar am putea spune c[ne cople;esc. Speciali;tii ne ofer[c]teva solu\ii eficiente pentru celemai `nt]lnite dileme de frumuse\e.

C]t de des ar trebui s[-mi cur[\periile, pensulele ;i bure\eii demachiaj?

De cel pu\in dou[ ori pe lun[,sp[l]ndu-le cu ;ampon pentrubebelu;i sau cu un s[pun delicat,pentru a preveni depunerea debacterii `n perii/porii acestora.

Care este cel mai bun ;i mai rapidremediu pentru firele rebele?

Nimic mai simplu< un ser sauspray pe baz[ de silicon, dar f[r[conținut de ap[> acesta va netezicuticula ;i va oferi str[lucire p[rului.

Folosirea lo\iunii tonice eobligatorie?

Nu, `ns[ dac[ ai tenul gras olo\iune tonic[ ar putea absorbipentru o vreme gr[simea `n exces.

Care este metoda corect[ de“anihilare” a unui co;?

Aplic[ o compres[ fierbinte, apoiapas[ delicat din dou[ p[r\i opuse cudegetele `nf[;urate `n ;erve\ele.Repet[ mi;carea de c]teva ori, nuap[sa cu putere ca s[-\i r[ne;ti pielea.Spal[ cu ap[ rece ;i apoi aplic[ olo\iune astringent[.

Pot s[ folosesc lama de ras pentrufirele de p[r de deasupra buzelorsau mai bine folosesc cear[?

Cu siguran\[ ceara! Noile fire dep[r care vor cre;te `n locul celorsmulse vor fi mai fine ;i mai greu deobservat.

Care e cea mai bun[ metod[ de

alegere a fondului de ten?Aplic[ trei nuan\e din acela;i

produs pe linia b[rbiei ;i prive;te-te`n oglind[ la lumina natural[. Ceacare se “pierde” cel mai bine `nnuan\a pielii tale este cea potrivit[.

Care este cea mai simpl[ ;i maieficient[ cale de `ndep[rtare arujului ro;u?

~mbib[ o dischet[ de bumbac `nlo\iune pentru demachierea ochilorsau folose;te o crem[ gras[ (deg[lbenele ori vaselin[ cosmetic[).

Cum s[ fac pentru ca p[rul meu s[arate mai fin ;i cu volum?

Folose;te un ondulator grospentru a-\i bucla p[rul din cre;tet,f[r[ a `ncre\i ;i v]rfurile ;uvi\elor.

E posibil ca porii s[ se mic;orezesemnificativ?

Nu, dar folosind un produs pebaz[ de acid salicilic sau glicolic veiface ca ace;tia s[ par[ `ntr-adev[rmult mai mici.

Este bine s[-mi pensez singur[spr]ncenele?

Cu siguran\[, cu condi\ia s[ nusmulgi mai mult de dou[ r]nduri defire de sub arcade, pentru ca acesteas[ capete la final un aspect natural.

Lacul de unghii `nchis `mi p[teaz[unghiile. Cum le-a; putea redanuan\a natural[?

Cu o felie de l[m]ie le vei frecabine ;i le vei scoate basma-curat[. Iardata viitoare c]nd ̀ \i colorezi unghiilenu uita de lacul-baz[ protector.

Cum pot aranja un p[r foarte lins?Usuc[-\i r[d[cinile ̀ n sensul opus

(stai cu capul `n jos), ;i folose;te operie circular[ pentru a da volum lar[d[cin[.

Ar trebui s[-mi vopsesc spr]ncenelepentru a le asorta la culoareap[rului?

Numai dac[ spr]ncenele talesunt cu dou[ sau mai multe nuan\emai `nchise ori mai deschise dec]tculoarea p[rului t[u.

Exist[ ceva ce pot face pentru cap[rul s[-mi creasc[ mai repede?

Da, un masaj al scalpului, zilnic,timp de 3 minute, ar putea sporilungimea p[rului cu un centimetru;i jum[tate pe an.

Mereu m[ aleg cu puncte ro;ii pepiele dup[ ce-mi `ndep[rtez p[rulde pe picioare cu lama. Undegre;esc?

A;teapt[ p]n[ spre finaluldu;ului pentru a folosi lama de ras,d]nd astfel timp firelor de p[r s[ se`nmoaie, ;i `ntotdeauna folose;te olam[ bun[, dac[ nu chiar una nou[de fiecare dat[.

Pot face ceva pentru a uniformizaculoarea pielii de pe spate ;i picioare(dacă apar pete ;i decolor[ri alepielii)?

Folose;te un exfoliant corporalpe baz[ de alfa-hidroxid pentru cacelulele moarte s[ dispar[, iar pieleas[ capete o str[lucire uniform[.

Ce trebuie s[ aplic mai `nt]i,corectorul sau fondul de ten?

Fondul de ten. Acesta vauniformiza nuan\a pielii pentru camai apoi s[ vezi unde este necesar -;i mai ales dac[ se mai impune -corectorul.

Cum fac pentru ca p[rul s[ nu maipar[ at]t de gras?

Aplic[ spray fixativ pe o perie ;iapoi trece-o prin p[r pentru a absorbigr[simea din ;uvi\e.

Pot sc[pa de punctele negre?Cur[\[-\i porii de gr[simea ;i

impurit[\ile care `i `nnegre;tefolosind un scrub cu acid salicilic sauglicolic.

C]t de des ar trebui s[-mi sp[lp[rul?

Dac[ ai p[r gras sau m[trea\[,chiar ;i zilnic. Altminteri, po\i s[ `\ispeli podoaba capilar[ o dat[ pes[pt[m]n[.

Cum a; putea sc[pa de firele de p[rcrescute sub piele?

Zilnic, aplic[ o lo\iune tonic[ pebaz[ de acid salicilic sau glicolic p]n[ce firul de p[r ̀ ;i croie;te drumul spre

suprafa\[.

Vopsitul d[uneaz[ p[rului?Nu at]t de mult dac[ folose;ti un

;ampon hr[nitor ;i balsam, plus omasc[ de dou[ ori pe s[pt[m]n[.

Care este secretul alegerii unui ruj`ntr-o nuan\[ natural[?

Trebuie s[ fie c]t mai apropiat canuan\[ de culoarea buzelor tale.

Exist[ vreo metod[ s[ “camuflez”v]rfurile tocite p]n[ ajung la coafors[ m[ tund?

Folose;te un ondulator - c[ldura`nmoaie temporar firul de p[r, f[c]ndca v]rfurile ̀ n form[ de “S” s[ fie maipu\in observabile.

Cum a; putea preveni eventualeleerup\ii de pe corp?

~mbrac[ haine de bumbac la salade gimnastic[, intr[ la du; imediatdup[ exerci\ii, ;i neap[rat folose;teun s[pun sau gel de du; cu acidsalicilic sau peroxid de benzoil.

Care este cea mai bun[ cale pentrua acoperi o cicatrice?

~ncearc[ un corector galben cares[ fie cu o nuan\[ mai deschis dec]tcicatricea, apoi aplic[ pudr[.

E ̀ n ordine s[ folosesc crema de fa\[pentru zona ochilor?

Sigur c[ da, cu condi\ia ca aceastas[ nu con\in[ acid salicilic sauglicolic.

Exist[ vreo cale prin care p[rul meudrept s[ stea ondulat?

~ncepe prin a aplica o spum[modelatoare, prinde-\i buclele cuagrafe sau pune-le pe bigudiuri mari;i usuc[-le cu difuzorul de aer alfoehn-ului.

6 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010Bog[\iile iernii

Hreanul te scap[de grip[ ;i r[ceal[

M[slinele previnafec\iunile inimii

Bogat `n s[ruri minerale,cupru, fluor, potasiu, fier ;ivitamina C, hreanul esteplanta care te fere;te de oricer[ceal[, `n plus arenenum[rate propriet[\icurative.

Ca ;i condiment, r[d[cina dehrean este folosit[ la preparareaconservelor pentru iarn[, dar ;i`n tot timpul anului la preparareadiferitelor re\ete culinare. Aceast[r[d[cin[ este bogat[ `n vitamine;i minerale care con\in antibioticenaturale.

Propriet[\i curativeUna din calit[\ile r[d[cinii de

hrean este aceea de a stimula poade m]ncare prin exercitareasecre\ilor aparatului digestiv.Datorit[ con\inutului ridicat depotasiu, hreanul are efect diuretic,av]d rolul de normalizare atensiunii arteriale, fiind foarteindicat persoanelor care sufer[ dehipertensiune arterial[.

Amigdalita, gingivita, durerilede din\i pot fi tratate din r[d[cinaproasp[t[ de hrean dat[ prinr[z[toare. Se infuzeaz[ o lingur[mare timp de 10 minute `n 100ml ap[ fiart[ ;i r[cit[. Se facegargar[ de 4-5 ori pe zi, mai alesdup[-masa. Prin consumul zilnica c]te 3-4 linguri\e de hrean ras,simplu sau `n combina\ie cumorcov dat prin r[z[toare, este defolos `n caz de bron;it[ cronic[ ;iacut[, astm.

Bron;ita, gripa, congestiilepulmonare se trateaz[ prinaplicarea de cataplasme cu f[in[de in ;i hrean, care se \in timp de30-60 de minute. Aplica\ia serepet[ o dat[ la 2-3 zile. Pentrudurerile de cap provocate der[ceal[ se inhaleaz[ mirosul de

hrean ras ;i se aplic[ pe ceaf[cataplasme. Iar pentru durerilereumatice se aplic[ pe zonaafectat[ o cataplasm[ cu hreancrud, at]ta timp c]t nu aparesenza\ia de arsur[.

~n caz de guturai sau tuse, seiau 5-6 linguri\e pe zi de sirop dehrean, se `nghite `ncet, l[s]ndu-ls[ ac\ioneze la nivelul g]tului. Ceicare sufer[ de rinite ;i sinuzite `;ipot pune pe frunte comprese cudou[ linguri\e de hrean ras, se las[at]ta timp c]t suport[ pielea.Hreanul se \ine 5-30 de minutepe frunte ;i la r[d[cina nasului.Cei care au pielea foarte sensibil[trebuie s[ aib[ grij[, deoarece potap[rea o serie de inflama\ii.

R[ceala cu tuse ;i gripa pot fiestompate prin infuzia de hrean,care se bea de 5-6 ori pe zi (copiiic]te o linguri\[, iar adul\ii c]te olingur[). Apa de hrean are rolul dea ridica imunitatea, poa dem]ncare, lupt[ cu microbii, cur[\[s]ngele, amelioreaz[parodontoza, stomatita ;igingivita.

Sinuzita se trateaz[ prinaplicarea de hrean ras pe nasprintr-un tifon. Se acoper[ cucelofan ;i se \ine at]ta timp c]tpoate r[bda bolnavul, iar ochii se\in ̀ nchi;i. ~n paralel se bea ;i ceaic[ldu\ de cimbru.

Lipsa poei de m]ncare poatefi comb[tut[ prin consumareahreanului ras amestecat cu pu\inzah[r ;i o\et, c]te o linguri\[, detrei ori pe zi, cu 15 minute`naintea meselor. Aceast[ cur[ nutrebuie s[ dureze mai mult de olun[, pentru c[ hreanul este iritant`n cantit[\i mari. Hreanul este unleac excelent pentru durerile decap. Frunzele de hrean puse `ntr-o compres[ `nl[tur[ durerile ;iofer[ o stare de bine.

Dana T.

Amare sau s[rate, verzisau negre, mari sau mici,m[slinele se folosesc proas-pete pentru consum sauconservate pentru preparateculinare ;i extragerea uleiuluicomestibil, care este unul dincele mai bune uleiuri de mas[.

M[slinele nu pot fi consumateimediat dup[ recoltarea dincopaci, deoarece necesit[`ndep[rtarea unui compus amar(oleuropeina), care se face prindiverse metode. Fierul, vitaminaE, fibrele ;i cuprul sunt cei maiimportan\i nutrien\i din m[sline.100 g m[sline asigur[ `ntre 10-20% din necesarul zilnic alorganismului pentru ace;tinutrien\i.

~n concentra\ii mai mici seg[sesc acizii gra;i omega 3, calciul,vitaminele A ;i C. M[slinelecon\in 70-76% ap[, lipide (59%),azota\i, s[ruri minerale< fosfor,potasiu, magneziu, calciu, clor,mangan ;i vitaminele A, B, C, F.Valoarea caloric[ este de 224kcal/100 g, iar uleiul de m[sline900 kcal/100 g.

Utiliz[ri medicinale M[slinele au o concentra\ie

mare de gr[simi mononesaturate.Prin nutrien\ii ei, m[slineleprevin afec\iunile inimii.Consumul regulat de m[slineprevine ;i cancerul de colon. Alteavantaje ale aportului de nutrien\idin m[sline sunt< reducereainflama\iilor produse de astm,osteoartrit[ ;i artrit[reumatoidal[.

M[slinele au propriet[\inutritive, antianemice,remineralizante, antinevralgice,laxative, emoliente, vermifuge, de

drenor hepatic ;i biliar (coleretic;i colagog). Sunt indicate ̀ n caz deanemii, hepatit[, litiaz[ biliar[,rahitism, diabet, reumatism,pioree dentar[, constipa\ie etc.

Ce trat[m cu uleiul de m[sline?

Uleiul de m[sline protejeaz[arterele ;i `mpiedic[ formareacheagurilor, ajut]nd astfel ̀ n bolilecardiovasculare, dar ;i ̀ n sc[dereatensiunii, hipotensiune, de-mineralizare, decalcifiere, dup[opera\ii, deranjament stomacal,arsuri la stomac, epilepsie,tuberculoz[, cancer, ulcer, edemeetc.

Antioxidan\ii din uleiul dem[sline prelungesc via\a ;i previncancerul, coboar[ nivelul de zah[rdin s]nge, ajut]nd la diabet.Persoanele cu probleme hepaticesau biliare pot lua 1-2 linguri\e`naintea fiec[rei mese, iar ̀ n cazullitiazei biliare se poate amesteca ojum[tate de cea;c[ de ulei dem[sline cu o jum[tate de cea;c[de suc de l[m]ie.

Acest preparat se bea seara`nainte de culcare.

Diabeticilor le esterecomandat un regim alimentarbogat ̀ n ulei de m[sline deoarecescade concentra\ia de zah[r `ns]nge, reduc]nd ;i nevoia deinsulin[. ~n uz extern esteabsorbant, fiind de folos `nabscese, furuncule, eczem[,cr[p[turi, pecinigi, alergii,supura\ii, c[derea p[rului,paralizii, pojar, scarlatin[ etc.

Pentru pielea cr[pat[ se face opast[ dintr-o lingur[ de ulei dem[sline ;i o rondel[ de banan[, seamestec[ cu grij[, se \ine pe aburp]n[ devine c[ldu\[, apoi seaplic[.

Dana Todea

Informa\ia zilei 7Miercuri 6 ianuarie 2010 Re\ete

Ingrediente<- 500 gr fic[\ei de pui- 100 gr caise uscate- salvie- 1 linguri\[ măghiran- 250 ml vin- 1 linguri\[ cimbru- 6 linguri ulei de m[sline- sare ;i piper- 125 ml sm]nt]n[- 1 salat[ verde- 2 mere- 2 l[m]i- 2 linguri miere- verdea\[Mod de preparare<

Se taie caisele jum[t[\i. Se `nfigpe \epu;e de lemn, alternativ, frunzede salvie, fic[\ei ;i caise.

Se amestec[ măghiranul ;icimbrul cu 3 linguri de ulei. Se ungfrig[ruile cu acest amestec ;i se las[s[ se marineze la frigider cca. 15

minute.Se scot frig[ruile ;i se las[ s[ se

scurg[.Se pr[jesc ̀ ntr-o lingur[ de ulei>

se s[reaz[, se pipereaz[, se scot ;i sep[streaz[ la cald.

Sosul de la friptur[ se stinge cu150 ml vin> se adaug[ sm]nt]na ;ise las[ s[-;i reduc[ volumul. Secondimenteaz[ dup[ gust.

Salata verde se cur[\[, se rupebuc[\i ;i se a;az[ pe farfurii. Se spal[merele, se cur[\[ de cotoare, se taiefelii sub\iri ;i se a;az[ decorativl]ng[ salat[.

Se amestec[ restul de vin cusucul de l[m]ie ;i mierea p]n[ sedizolv[> se condimenteaz[ ;i se`nglobeaz[ restul de ulei.

Frig[ruile se a;az[ `n sos ;i se`nc[lzesc, dar nu se las[ s[ fiarb[. Sea;az[ apoi pe salat[ ;i se stropesc cusosul de vin. Se orneaz[ cu verdea\[.

Ingrediente<Aluat dospit<- 250 ml lapte- 500 gr f[in[- 1 cub drojdie- 75 gr zah[r- 100 gr unt moaleCompozi\ie de br]nz[<- 500 gr br]nz[ de vaci- 50 gr unt moale- 3 g[lbenu;uri- 125 gr zah[r- 2 linguri lapte- 1 lingur[ amidonCompozi\ie de mac ;i fulgi<- 125 gr unt- 200 gr mac m[cinat- 125 ml lapte- 3 linguri pesmet- 120 gr zah[r- 150 gr f[in[- 1 plic zah[r vanilatMod de preparare<

Aluatul< Se ̀ nc[lze;te laptele. Se

cerne f[ina ̀ ntr-un castron ;i se faceo gropi\[ la mijloc. Se sparge`n[untru cubul de drojdie ;i seadaug[ 1 linguri\[ de zah[r ;i laptec[ldu\> se amestec[ `mpreun[ cupu\in[ f[in[. Se acoper[ ;i se las[ s[creasc[ `ntr-un loc cald 15 minute.

Se adaug[ `n castron restul delapte c[ldu\, zah[rul, sarea ;i untulmoale> se fr[m]nt[ un aluatomogen. Se acoper[ cu un prosoptextil curat ;i se las[ s[ creasc[ ̀ ntr-un loc cald timp de cca. 30 minute.

Compozi\ia de br]nz[< Seamestec[ ̀ ntr-un castron br]nza devaci cu g[lbenu;urile, untul moale;i zah[rul> se `nglobeaz[ treptatlaptele ;i amidonul.

Compozi\ia de mac< Se tope;te50 gr unt> se `nglobeaz[ macul ;ilaptele> se d[ la fiert ;i se las[ 5minute pe foc. Se amestec[pesmetul cu 45 gr zah[r (3 linguri);i se `nglobeaz[ `n compozi\ia demac.

Se ̀ ncinge cuptorul la 180°C. Setapeteaz[ o tav[ cu h]rtie de copt.Se mai fr[m]nt[ pu\in aluatuldospit. Pe plan;eta tapetat[ cu f[in[se ̀ ntinde o foaie de aluat ;i se a;az[`n tav[. Se `n\eap[ cu o furculi\[ `nmai multe locuri. Se a;az[ pe blatcompozi\ia de br]nz[ ;i seniveleaz[. Se a;az[ deasupra por\iimici din compozi\ia de mac.

Pentru fulgi, se amestec[ f[inacu 75 gr zah[r, zah[r vanilat ;i 75 grunt rece> se formeaz[ fulgifr[m]nt]nd aluatul cu v]rfuriledegetelor. Fulgii se presar[ printregr[m[joarele de mac. Pr[jitura secoace la mijlocul cuptorului 35 deminute. Se scoate ;i se las[ la r[cit.

Ingrediente<- 400 gr cartofi - 200 gr r[d[cin[ de \elin[- 300 gr p[st]rnac- 200 gr morcovi- 4 fire de cimbru- 600 ml sup[ de legume- 1 lingur[ f[in[- sare ;i piperMod de preparare<

Se cur[\[, se spal[ ;i se decojescr[d[cinoasele ;i se taie jum[t[\i. Setoarn[ supa de legume `ntr-o oal[mare ;i se adaug[ ̀ n[untru buc[\ilede legume ;i cimbrul. Se dau `ntr-un clocot ;i se las[ s[ fiarb[ la focmijlociu timp de cca. 20 minute.

Se amestec[ f[ina cu 4 linguri deap[, cu aten\ie s[ nu se formezecocoloa;e. Se adaug[ la toc[ni\[ ;ise las[ pu\in pe foc. Se potrive;te desare ;i piper. Se serve;te cu p]ine\[r[neasc[.

Ingrediente<Aluat de ;trudel<- 180 gr unt- 250 gr f[in[- sare- 125 gr sm]nt]n[Umplutur[ ;i ornat<- 2 l[m]i- 1,5 kg mere- 125 gr stafide `nmuiate `n rom- 100 gr fulgi de migdale- 200 gr sm]nt]n[- 150 gr zah[r- ½ linguri\[ scor\i;oar[ m[cinat[- 100 gr unt- 100 gr migdale m[cinate- 20 gr zah[r pudr[Mod de preparare<

Se tope;te untul. Se spal[ ol[m]ie cu ap[ fierbinte, se ;terge ;ise rade coaja. Se `ncinge cuptorul la200°C. Se tapeteaz[ o tav[ cu h]rtiede copt. Se cerne f[ina `ntr-uncastron ;i se face o gropi\[ la mijloc.Se a;az[ `n[untru sare, unt topit ;ism]nt]n[> se amestec[ `n f[in[folosind o furculi\[.

Aluatul se a;az[ pe plan;et[ ;i sefr[m]nt[ cu m]inile dinspre exterior`nspre interior.Se ob\ine un aluat

omogen care se `nf[;oar[ `n folie ;ise las[ s[ stea la c[ldur[ 30 minute.

Se storc l[m]ile. Se decojescmerele, se cur[\[ de cotoare ;is]mburi, iar apoi se taie felii sub\iri.Acestea se stropesc cu sucul del[m]ie. Se adaug[ stafidele ;i fulgii demigdale. Separat, se amestec[sm]nt]na cu coaja de l[m]ie, zah[r;i scor\i;oar[. Se `nglobeaz[ `namestecul de mere.Se tapeteaz[plan;eta cu f[in[, se mai fr[m]nt[aluatul o dat[ ;i se love;te de plan;et[p]n[ ce `ncepe s[ luceasc[. Se`ntimde cu sucitorul o foaie sub\irepe un prosop textil cu model. ~n timpce `ntinde\i aluatul se fac pauze,deoarece foaia are tendin\a de areveni la forma ini\ial[.

Se topesc 100 gr unt. Foaiasub\ire (trebuie s[ se vad[ prin eamodelul prosopului) se unge cu 2/3din untul topit. Se presar[ migdalelem[cinate ;i apoi se repartizeaz[deasupra umplutura de mere care seniveleaz[. Foaia se ruleaz[ cu grij[ s[nu se rup[,cu ajutorul prosopului,pe latura lung[. Se a;az[ `n tavatapetat[ cu h]rtie.

Se lipesc bine capetele cu unttopit ;i se unge cu restul de unt. Secoace cca. 50 minute p]n[ serumene;te. Se scoate din cuptor, selas[ s[ se r[coreasc[ c]teva secunde;i se pudreaz[ cu zah[r. Se taie felii;i se serve;te cald cu sos de vanilie.

Sos de vanilie< se dau ̀ n fiert 200ml lapte cu miezul unui baton devanilie. Se toarn[ `n[untru unamestec dintr-un g[lbenu;, 30 grzah[r, 10 gr praf de budinc[ devanilie ;i 5 linguri de lapte rece. Lafinal se `nglobeaz[ albu;ul b[tutspum[.

Frig[rui de fic[\ei

Toc[ni\[ de legumePr[jitur[ cu mac ;i br]nz[ de vaci

:trudel cu mere ;i sm]nt]n[

8 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010 Miercuri 6 ianuarie 2010Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Meryl Streep< “~notul m[ men\ine `n form[”C]nd a ̀ mplinit 38 de ani a

fost convins[ c[ nu va mai aveao carier[ la Hollywood. ~nschimb, la v]rsta de 60 de ani,absolventa prestigiosuluicolegiu Vassar ;i a :colii deteatru de la Yale are un succesincredibil de box-office.

Dup[ rolul Juliei Child dincomedia “Julie & Julia”, Meryl estecurtat[ de c[tre Alec Baldwin ;iSteve Martin ̀ n comedia romantic[“It’s Complicated”. Onorariul eipentru un film a crescut, veniturileei `n 2009 fiind estimate la 24milioane de dolari. Doar dou[dintre actri\e au `ntrecut-o -Jennifer Aniston ;i Julia Roberts.

Musicalul “Mamma Mia!”(2008) a str]ns peste 600 demilioane de dolari `n lumea`ntreag[, `n ciuda unor criticinegative, dar care se refereau lafilm, nu la actri\a din rolulprincipal.

“Diavolul se ̀ mbrac[ la Prada”,din acela;i an, `n care Streepinterpreteaz[ o editoarepreten\ioas[ a unei reviste demod[, a avut `ncas[ri de 324milioane de dolari. “Julie & Julia”,lansat la `nceputul lui 2009, ac];tigat p]n[ acum 121 milioane dedolari din `ncas[ri.

Tot acest succes nea;teptata avut efectul de a demolac]teva mituri din lumeafilmului.

Nu exist[ via\[ la Hollywoodpentru femeile peste 40 de ani. Dincontr[! “Este incredibil - am 60 deani ;i joc rolul principal `ntr-ocomedie romantic[!”, spuneStreep. “Bette Davis se r[scole;te ̀ nmorm]nt.”

De;i succesul ei nu este ogaran\ie c[ ;i alte actri\e se vordescurca la fel de bine, acesta esteun pas ̀ n direc\ia corect[. “A spartplafonul de sticl[ care interziceaunei femei `n v]rst[ s[ fie un star -nu s-a mai ̀ nt]mplat niciodat[ a;aceva”, declar[ regizorul MikeNichols. Meryl este cea mai uimit[de aceast[ turnur[ aevenimentelor. “Mi s-au`ncredin\at ni;te roluri minunate,ciudate ;i interesante cu mult dup[«expirarea termenului meu degaran\ie».

Talentul de calibrul lui Streep artrebui rezervat doar rolurilordramatice. Cine spune asta?Desigur, ;i-a f[cut renumelev[rs]nd lacrimi ̀ n filme dramaticeprestigioase (“V]n[torul de cerbi”,

“Kramer contra Kramer” sau“Alegerea Sofiei”), care i-au adusmai multe nominaliz[ri la Oscaruri(15) ;i Globurile de Aur (25) dec]toric[rui alt actor sau actri\[. (Ac];tigat 2 premii Oscar ;i 6 Globuride Aur).

Este apreciat[ de regizori ;icolegii de platou pentruseriozitatea ;i meticulozitatea decare d[ dovad[ la fiecare proiect ̀ ncare este implicat[.

Unul dintre motivele pentrucare are succes de box-office este

faptul c[ femeile tinere o ador[datorit[, `n parte, alegeriiinteligente a rolurilor sale.Interpretarea editoarei de mod[din “Diavolul se ̀ mbrac[ la Prada”i-a adus multe fane care n-au cititnici cartea ;i n-au v[zut nici filmul

“Alegerea Sofiei”.Nu se investesc bani `n filmele

pentru femei, mai ales pentru celemai `n v]rst[.

Referindu-se la “Mamma Mia!”;i succesul de box-office, Streepspune< “Este cu at]t mai pl[cut cu

c]t este vorba de publicul pe carenimeni nu d[ doi bani.” Dar nu\ine numai de bani. “Sunt al naibiide recunosc[toare c[ sunt ̀ n via\[.Am at]\ia prieteni care suntbolnavi sau care au disp[rut, iar eusunt `nc[ aici. Nu am nicio

reclama\ie!”Meryl este suficient de

`ncrez[toare `n propria persoan[pentru a declara cu umor< “Suntcea mai gras[ vedet[ de film pe careo ve\i vedea vreodat[ - ;i nu-mipas[!”.

Secretul ei de frumuse\e nu st[nici `n yoga, nici `n exerci\iilepilates. Se men\ine ̀ n form[ f[c]ndmai multe ture de bazin de c]tevaori pe s[pt[m]n[.

Familia este pe primul locS-a str[duit `ntotdeauna s[

pun[ familia pe primul loc,spun]nd c[ nimic nu o satisfaceprofesional dac[ acas[ nu e lini;te,respect ;i `n\elegere. “Poate deaceea ;i am acela;i so\ din 1978.Don Gummer e singurul meu so\de altfel.

E nevoie de multe sacrificii ;i laun moment dat pot ap[reafrustr[ri, fie la locul de munc[, fieacas[. ~ns[ familia e cel mai bunlucru din via\a fiec[ruia dintre noi,f[r[ de care chiar nu `mi potimagina cum ar fi via\a.”

Are patru copii - un b[iat,Henry Wolfe (30 de ani), actor ;imuzician, Mammie Gummer (26de ani), actri\[, Grace (23 de ani),care ;i-a f[cut debutul ̀ n 2008 ̀ ntr-o pies[ de pe Broadway, ;i Louisa(18 ani), care a absolvit liceul decur]nd.

C]nd avea 20 de ani, Meryl afost deseori criticat[ c[ nu era ofrumuse\e conven\ional[. “Am unnas foarte lung”, a declarat eaamuzat[. ~ntr-o poveste de culise sespunea c[ `n 1976, c]nd Streep amers la o audi\ie pentru rolulfemeii din “King Kong”, regizorulitalian Dino De Laurentiis arespins-o.

Crez]nd c[ nu ̀ n\elege italiana,cineastul i-a spus fiului s[u< “De cemi-ai adus aceast[ femeie? Este at]tde ur]t[!”. ~ns[ a fost ;ocat c]ndactri\a i-a r[spuns `ntr-o italian[fluent[< “~mi pare foarte r[u c[ v-am dezam[git.”

Astfel de insulte eraudureroase, dar maturitatea ;iexperien\a de via\[ au eliberat-o peactri\[ s[-;i iroseasc[ energiasuferind< “Am pierdut at]ta timpdin via\[ `ngrijor]ndu-m[ dac[eram suficient de atr[g[toare.Dup[ un timp am obosit s[-mi totfac griji. :i oricum, nu eramsuficient de dr[gu\[.”

~ntr-o er[ `n care chiar ;iactri\ele mai tinere sunt mariamatoare de injec\ii care le ;tergridurile, Meryl nu este delocinteresat[ de astfel de retu;uri. Eae fericit[ s[ lase timpul s[-;i fac[treaba< “Cred c[ oamenii arat[amuzant c]nd `;i `nghea\[ fa\a.De;i `n\eleg triste\ea care vineodat[ cu `naintarea `n v]rst[, nupot s[ `n\eleg de ce fac asta. Darfiecare face cum crede de cuviin\[.”

10 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010Fitness

8 pa;i simplipentru a sc[pa de burtic[

Perioada s[rb[torilor deiarn[ este una marcat[ deexcese alimentare. Ne places[ m]nc[m, iar de l]ng[ ofriptur[ bun[ nu poate lipsiun pahar de vin. Toate acesteaduc `ns[ la kilograme `n plus;i la... burtic[.

C]nd ne trezim dintr-o dat[ c[avem un stomac ceva maiproeminent, ne apuc[ disperarea ;irecurgem la tot felul de diete,trucuri ;i pastile. Afl[ `ns[ c[, at]tpentru femei, c]t ;i pentru b[rba\i,gr[simea de pe abdomen poate fi ;io parte a procesului de ̀ mb[tr]nire.Burtica poate fi, de asemenea,cauzat[ de repetarea dietei,deoarece greutatea pe care o c];tigila loc tinde s[ se depun[ ̀ n regiuneaabdominal[. Am ales special pentrutine 8 pa;i care s[ te ajute `ndemersul pentru conturarea unuiabdomen frumos.

1. Evit[ alcoolul. Un stomacproeminent nu se cheam[ butoi debere degeaba! Studiile au ar[tat oleg[tur[ str]ns[ `ntre consumul dealcool ;i ra\ia de gr[sime.Persoanele care beau trei sau maimulte b[uturi alcoolice pe zi tinds[ aib[ burta mai mari dec]t cele

care beau mai pu\in. A reduceconsumul de alcool poate fi esen\ial`n procesul de sl[bit.

2. Renun\[ la fumat. Fum[torii tinds[ aib[ bur\ile mai mari dec]t ceicare nu fumeaz[.

3. Urmeaz[ o diet[ sc[zut[ `ngr[simi. Chiar dac[ nu po\i s[reduci gr[simea doar dintr-oanumit[ zon[, te va ajuta s[ pierzic]teva kilograme. Ceva din acelekilograme vor proveni din sec\iuneadin mijloc.

4. Exerseaz[ energic. Pentru a sc[pade gr[simea de pe abdomen,exerci\iile trebuie s[ fie viguroase`ndeajuns pentru a eliberaadrenalina.

O plimbare alert[ sau dansulpot ajuta foarte mult!

5. Plimb[-te. ~mbin[ aceste exerci\iienergice cu o activitate de aerobicprelungit[, cum ar fi o plimbare,pentru a sus\ine arderile.

~n plus, plimbarea zilnic[ te vaordona, te va ̀ nv[\a s[ ai o activitateconstant[ ;i va da rezultateneb[nuite, `n numai c]tevas[pt[m]ni!

6. Mergi la aerobic. Alterneaz[

perioadele deactivitateintens[ cuactivitateaerobic[prelungit[ laun stadiuconfortabil.Acest tip deantrenamenteste cel maibun pentru apierdegr[simeaabdominal[.

7. Tonific[-\imu;chiiabdominali.Dinmomentul `ncare ai arsgr[simile,ace;ti mu;chiies la iveal[.Dac[ faciabdomenezilnic,abdomenul \ise va aplatiza ;i se vor contura aceimu;chiule\i pe care `i invidiezi at]tde mult, `n pozele cu vedete!

8. Stai dreapt[. O postur[ perfect[te va ajuta s[ `\i tragi burta ;i te vaface s[ ar[\i mai slab[. Exerseaz[

`mping]nd cre;tetul capului spretavan, ̀ mping]nd u;or umerii ̀ n sus;i `napoi.

Vei ar[ta mai slab[, hainele sevor potrivi mai bine ;i te vei sim\imai energic[.

Laura Micovschi

O metod[ simpl[ ;i extremde haioas[ pentru a sl[bi este

mingea de gimnastic[.Mingiile de gimnastică

sunt uti l izate at]t deprofesioni;ti, c]t ;i de oameni

obi;nui\i,

deoarece sunt distractive ;ieficente.

Iar `n plus, exerci\iile pot fiefectuate ;i acas[.

Folosirea unei astfel de mingiprovoac[ mu;chii corpului la unefort mult mai intens,comparativ cu cel realizat pe osuprafa\[ plan[.

Dupa o zi lung[ de stat pescaun, aplec[ri, `ntoarceri ;iridic[ri, mingea de gimnastic[ajut[ la reducerea durerilormusculare ;i la revitalizareamu;chilor obosi\i ;i `ncorda\i,sus\in]nd `n acela;i t imp

coloana vertebral[.Cu ajutorul mingii degimnastic[ ` \ i vei

`mbun[t[\i for\amuscular[,

rezisten\a,

f lexibi l i tatea ;i echil ibrulcorpului.

De asemenea, vei dob]ndi ocondi\ie fizic[ mai bun[ ;i veisc[pa de celulit[.

Mingii le se g[sesc `nmagazine cu profil sportiv, la unpre\ accesibil.

Cum alegi mingeapotrivit[?

Este necesar s[ stai `n ;ezutpe ea, iar unghiurile dintre bazin;i coapse ;i cel dintre coaps[ ;igamb[ s[ fie de 90 de grade.

Mingea trebuie s[ fie bineumflat[.

Doar a;a vei putea executacorect exerci\iile f[r[ s[ cazi depe ea ;i f[r[ s[ se sparg[.

Laura M.

Antrenament distractiv cu mingea de gimnastic[

Informa\ia zilei 11Miercuri 6 ianuarie 2010 Diet[

Sl[be;te `n func\ie detipul metabolismului

Consumul de pe;te - aliat den[dejde `n cura de sl[bire

Consumul regulat de pe;tereprezint[ un mod s[n[tos dehr[nire ;i, mai mult dec]t at]t, unaliat de n[dejde `n orice cur[ desl[bire.

Ce fel de pe;te trebuie s[consum[m pentru a putea sl[bivom afla `n cele ce urmeaz[.

5-7 grame de gr[sime la100 grame carne

~n primul r]nd trebuie s[ ;timc[ este considerat pe;te slab acelpe;te care are carne cu uncon\inut de gr[sime de 5 - 7 grameper 100 de grame, pe c]nd pe;telegras are 10 grame de gr[sime la100 de grame de carne.

Conform studiilor medicale ̀ ndomeniu, consumul de pe;te slabinfluen\eaz[ poa de m]ncare.Cantitatea de hormon leptinic

prezent[ `n organism variaz[foarte mult `n func\ie deconsumul acestui tip de pe;te.Hormonul este responsabil depoa de m]ncare ;i de kilo-gramele care se acumuleaz[.

Astfel, se poate m]nca pe;teslab ;i \ine `n acela;i timp `n fr]upoa de m]ncare. Prezen\a `norganism a acestui hormon ne d[o stare de sa\ietate.

Pe;tele gras con\ine mai multmercur ;i dioxin[, ne ap[r[ deosteoporoz[, dar nu putem contape el `n cura de sl[bire pe termenlung.

Desigur, ̀ n diet[, pe;tele poates[ fie foarte u;or combinat cu altebun[t[\i care ne ajut[ s[ sl[bim. Evorba de l[m]ie sau salat[ delegume verzi.

Marius Pop

~n orice diet[consum[ por\ii

mici de m]ncare

Suplimentelealimentare

;i dietaL - Carnitina este asimilat[ de

organismul nostru din lapte ;icarne, fiind o substan\[ produs[la nivelul ficatului ;i rinichilorpentru a facilita transportulacizilor gra;i c[tre mitocondrii.

Mobiliz]nd acizii gra;i, L -Carnitina este un factor esen\ial`n reducerea ;i men\inereanivelului trigliceridelor ;i alcolesterolului. Cu toate acestea,studiile nu au reu;it `nc[ s[demonstreze c[ substan\a neajut[ s[ sc[p[m mai repede dekilogramele `n plus. Esterecomandat[ pentru cei cu excesde gr[sime ;i se g[se;te sub form[de supliment alimentar. Medicii`ns[ atrag aten\ia ca toatesuplimentele alimentare pentrucurele de sl[bire s[ se ia numai lasfatul persoanelor avizate.

Marius V.

Suntem diferite, de aceea unregim nu d[ acela;i randament `ncazul fiec[reia dintre noi. Dac[ aitot ̀ ncercat fel ;i fel de cure de sl[bire;i nu ai ajuns niciodat[ la rezultatuldorit, e cazul s[ `ncerci s[ sl[be;ti\in]nd cont de metabolismul t[u.

Profilul gurmandPotrivit unor studii `n nutri\ie,

pe baza obiceiurilor alimentare aufost stabilite trei profilurimetabolice< cel gurmand, celpreten\ios ;i profilul stresatului.Profilul metabolic ne ofer[informa\ii vizavi de modul `n carereac\ioneaz[ organismul la diversealimente ;i care este tendin\a de`ngr[;are.

Persoanele care se ̀ ncadreaz[ ̀ nprofilul gurmand ador[ dulciurile,m[n]nc[ cu mare pl[cere ;i nu lelipse;te niciodat[ poa de m]ncare.Dup[ fiecare mas[ consum[ desert,nu fructe, ci o pr[jituric[, ciocolat[sau ceva dulce, au ca mas[ principal[cina, de foame simt c[ le;in[ ;i simtc[ le este cel mai foame `ntre orele11 ;i 18. Gurmanzii prefer[ meselebogate ;i `i apuc[ somnul dup[

mas[. ~n cazul lor, nutri\ioni;tiirecomand[ consumul de zah[r,miere, gr[simi, cartofi, b[uturir[coritoare, p]ine alb[. Le esterecomandat s[ consume ciuperci,legume verzi, cereale, ciocolat[neagr[, iaurt, mere, portocale ;ip]ine integral[.

Preten\io;ii ;i stresa\iiCei care se ̀ ncadreaz[ ̀ n profilul

preten\io;ilor au mese lejere,renun\[ u;or la unele, nu prefer[carnea ;i nici pe;tele ori alimentelegrase ;i simt rar senza\ia de foame.

Preten\io;ii nu reu;esc nicicum s[sl[beasc[. Le este recomandat s[adopte un orar de mese regulat ;i odiet[ echilibrat[ bazat[ pe carne,lactate, legume ;i fructe. Persoanelecu profil stresat se calmeaz[m]nc]nd, se simt des balonate, nudorm bine, se enerveaz[ repede, darnu sunt preten\ioase la m]ncare.Acestea trebuie s[ consumealimente simple ;i s[n[toase, u;ordigerabile ;i simplu preparate, s[evite fasolea, maz[rea, cerealele,orezul sau fructele uscate.

Ioana Vladimirescu

~n orice diet[ trebuie s[ `\iimpui c]teva reguli pe care s[ leurmezi cu stricte\e. ~n primulr]nd, spune stop dulciurilor. Nuuita, cum `\i educi stomacul a;a`l ai, a;a c[ treci rapid la por\iimici de m]ncare. Por\iile maril[rgesc stomacul ;i vei aveamereu tendin\a s[ m[n]nci maimult.

~n timpul curei, bea c]t maimulte b[uturi calde, cum ar ficeaiul. Acestea dau senza\ie desa\ietate pe termen lung. Dup[fiecare mas[ spal[-te pe din\i.Po\i `ncerca s[ `\i periezi din\iioridec]teori sim\i c[ `\i estefoame, este un truc extraordinar.~n diet[ po\i `ncerca hainelestr]mte, care s[ te fac[ s[ ̀ n\elegimai bine c[ este important s[sl[be;ti. Evit[ s[ ie;i `n ora; larestaurante sau la fast-food-uri ;ig[te;te acas[ la foc mic.

De asemenea, esterecomandat ca atunci c]nd sim\ic[ nu mai po\i de foame s[ rozio felie de p]ine uscat[, care `\iva calma rapid papilele gustative.Oricare ar fi dieta, bea zi de ziminim 2 litri de ap[.

Theodora Pop

12 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010Stil

Accesoriu de nelipsit`n acest sezon< c[ciula

Pe l]ng[ rolul de a neproteja de frig, accesoriile desezon au menirea de a`nfrumuse\a ;i de a scoate dinanonimat vestimenta\iaabordat[.

Dac[ `mbr[c[mintea ur-meaz[ o linie simpl[ ;i ocromatic[ tern[, perfecte suntni;te accesorii `n culori c]t maivesele ;i cu diverse modele.

~n schimb, dac[ articolele

vestimentare sunt deja veselcolorate ;i inedite ca ;i croial[,

accesoriile pot fi alese `n acela;iton sau `n culori mai temperate,pentru a eviden\ia exact ceea ce neintereseaz[ mai mult. Pe l]ng[clasicele accesorii potriviteanotimpului rece, sezonul acestase disting c]teva modeleinteresante<

C[ciula clasic[

De la modelul clasic cupompon, care ne aduce aminte decopil[rie ;i confer[ un aer juc[u;vestimenta\iei, mai `nt]lnim ;i oserie de c[ciuli alungite, ce seprelungesc `n mod interesant pespate, fiind ideale pentru o \inut[casual cu influen\e sportive.

BeretaCu un aer chic, uni sau pe

diverse combina\ii de culori,beretele sunt la mare c[utare `nacest sezon. Se pot purta ̀ n diversemaniere de a;ezare pe cap, se potaccesoriza cu diverse bro;e ;iconfer[ un aer tineresc ;i;treng[resc \inutei. Suntușor de asortat ;i maispeciale pe o cromatic[optimist[.

C[ciula cu cozoroc

Acest tip dec[ciul[ sepotrive;te doarla o \inut[casual sau sport.

Cozorocul, element cu rol deprotec\ie a fe\ei `n sezonul rece,confer[ un aer sportiv, astfel fiindideal s[ nu `ncerc[m s[ asort[macest model la o \inut[ office sauelegant[.

C[ciula de tip aviatorAcest model de c[ciul[,

`mbl[nit[ pe interior ;i careacoper[ urechile, se potrive;teperfect zilelor geroase de iarn[ saudac[ pleci `n vacan\[ la munte.

Cinci motive s[ por\i cravat[Când ne gândim la

cravate, ne gândim automatla costume. Însă există ;icravate casual, ce pot fipurtate la blugi, tricouri polosau căm[;i cu mânecă scurtă.

Creatorul Bill Blass spunea că“ochiul devine atât de obi;nuit cuceea ce vede încât, dacă nu faci oschimbare, devii plictisit”.

E la fel ;i în modă. Una dintrecele mai u;oare metode de a face oschimbare vestimentară este săpor\i accesorii. Femeile au de undealege, însă bărba\ii par a fi limita\icând vine vorba de ele. Dacă vrei unaccesoriu cu stil, cravatele suntsolu\ia.

Cravatele pot fi purtate ;ila blugi

Dacă vrei să impresionezi vreofată sau să faci o schimbare maimult pentru tine, nu trebuie să

cheltui o grămadă de bani pe hainescumpe. E suficient să por\i acelea;ihaine ;i să adaugi o cravată sub\ire.

Po\i părea mai înaltDungile verticale pe o bluză sau

căma;ă dau iluzia că persoana e maiînaltă decât în realitate. Cravatele,prin felul cum sunt construite, dauacela;i efect.

~\i dau clasăChiar dacă alegi să por\i cravate

cu blugi ;i tricouri, cravata esteconsiderată un element clasic într-o \inută. Una e să por\i la gât unlan\ gros de aur sau argint ;i alta esă por\i o cravată.

Ai de unde alegeLa \inute e greu să te joci cu

culorile ;i imprimeurile - ri;ti săară\i ridicol. La cravate, în schimb,po\i să alegi din infinitatea demodele ;i culori - cu dungi, cubuline, cu romburi etc.

Cravata poate fi o pată deculoare în \inuta ta

~ncearc[ să por\i o cravatăcolorată la \inute închise la culoare.Ochiul privitorului devineinevitabil atras de aceasta.

Cum `\i alegi o cravat[?Stabile;te dacă vrei o cravată

pentru blugi sau una pentrucostum. Cele de costum ar trebuisă fie din mătase, iar cele casual potfi ;i din fibre sintetice.

Îmbracă-te cu căma;a sautricoul tău preferat, la careplănuie;ti să por\i cravata.

Mergi prin magazine ;iprobează cel pu\in zece cravate.Cere părerea vânzătoarei ;idocumentează-te pe Internet desprece culori merg cel mai bine înfunc\ie de complexitatea pielii tale;i de culoarea căm[;ii sau atricoului.

Hotăr[;te-te la una, maiprobeaz-o o dată ;i apoi o po\icumpăra.

Informa\ia zilei 13Miercuri 6 ianuarie 2010 Cosmetic[

~ngrijirea debaz[ a p[rului

Antibioticeled[uneaz[ tenului

Un p[r s[n[tos e visulfiec[rei femei, `ns[ pu\inedintre noi ne putem l[uda c[avem ̀ n zestrea genetic[ pletef[r[ cusur.

Chiar dac[ `\i usuci p[rul `nmod natural, nu-l vopse;ti, nu-ldecolorezi ;i folose;ti rar placa de`ndreptat, p[rul t[u mai are ;i al\iinamici - poluarea, elasticele dep[r, stresul sau chiar ;i modul `ncare `l speli.

Pentru a-\i p[stra p[rul c]tmai s[n[tos, alege un ;ampondelicat, pe care s[-l folose;ti dedou[ ori pe s[pt[m]n[. Trebuie s[;tii c[, oric]t de rezistent ;i deputernic ar p[rea, p[rul este defapt foarte delicat. De aceea nutrebuie s[ tragi de el c]nd `l speli,altfel se va rupe.

Sp[larea corect[ a p[ruluiPrimul lucru care trebuie f[cut

este s[-l piepteni `nainte s[-l uzi.Opera\iunea aceasta este indicat[pentru ca p[rul s[ poat[ fi sp[latcu u;urin\[ ;i s[ nu se `ncurcefoarte mult. Ud[ p[rul b[g]ndu-te sub jetul du;ului> po\i folosi at]tap[ c[ldu\[, c]t ;i ap[ rece.

Pentru cele mai bunerezultate, spal[ p[rul cu ap[ cald[,pentru ca porii s[ se deschid[ ;i s[po\i ̀ nl[tura cu u;urin\[ gr[simea;i praful, apoi cl[te;te-l cu ap[rece, ca s[ `nchizi porii ;i s[ daistr[lucire firelor de p[r.

Dac[ ai p[rul deshidratat,folose;te un balsam-tratamentcare va hr[ni ;i va reface firele,mai ales v]rfurile despicate. Po\i

opta deaseme-neapentruo masc[de p[rputer-nic nu-tritiv[,care are`n componen\[ uleiuri.Dac[ ai p[rul vopsit, ;uvi\ele taleau nevoie de un tratament specialpentru a prelungi prospe\imeanuan\ei. Evit[ degradarea,aplic]nd dup[ fiecare colorareproduse de `ngrijire care con\inceramide ;i silicon, pentru amen\ine s[n[tatea cuticulelor.

Multe dintre noi uit[m s[schimb[m cu anii peria de p[r. Eibine, perii aspri ;i `nvechi\i aiperiei vor agresa cuticulele firuluide p[r. Data viitoare c]nd ainevoie de o perie nou[, ̀ ncearc-oplimb]nd-o de-a lungul bra\ului.Dac[ te va zg]ria, caut[ alta.

Extra sfaturi<- Nu folosi zilnic usc[torul de p[r,placa pentru `ntins p[rul sauondulatorul. ~\i vor ataca p[rulf[r[ mil[.- C]nd folose;ti ustensile de metalpentru a-\i coafa p[rul, nu l[sa;uvi\ele s[ vină ̀ n contact cu sursade c[ldur[ mai mult de 3 secunde.Nu uita ca, `nainte de a-\i aranjap[rul, s[ pulverizezi pe el produsede protejare `mpotriva c[ldurii.- Dac[ ai p[rul drept alege un

pieptene cu din\ii rari, iar dac[ aip[rul ondulat folose;te o periemoale din p[r natural.

Iarna femeile ar trebui s[`;i `mbun[t[\easc[ starea des[n[tate prin diversesuplimente ce con\inantioxidan\i ;i vitamine,benefice pentru piele, ten,p[r, unghii. Vitaminele ;imineralele stopeaz[ proceselede `mb[tr]nire ;i asigur[ unaspect radiant. Profit[ depilulele care te ajut[, dar staideparte de cele care d[uneaz[frumuse\ii.

Esen\iale sunt vitaminele D,E, C, B1, B2, B3, B6, B12, acidulfolic, biotina, fierul, magneziul,zincul, iodul, manganul, cuprul,siliciul, seleniul, cromul. Toateaceste vitamine ;i minerale au unrol important `n hr[nirea ;iregenerarea stratului dermic alpielii, foliculilor firului de p[r ;ir[d[cinii unghiei.

“Reginele” sezonului suntvitamina C - 1.500-2.000 mg pe zi- ;i vitamina D - 2.000-5.000 de UIpe zi - ce ajut[ la `nfrumuse\areapielii, dar ;i la prevenireainfec\iilor de sezon, virale saubacteriene.

Tot `n ajutorul frumuse\ii vin;i o serie de gr[simidin lactate(recomandate ̀ n acestsezon sunt iaurturilesau br]nza cu gr[sime`ntre 2% ;i maxim10%), dar ;isuplimente cu acizigra;i Omega 3 (2-5grame pe zi) ;i uncomplex de vitamine;i minerale, dup[discu\ia cu mediculde familie.

Pentru cele carefac efort fizic intenssau `n perioadele deschi pot fi beneficesuplimentele cuproteine din zer,casein[, dar ;i cuglutamin[ ;i creatin[.

Medicamentecontrafrumuse\ii

Folosite `ndelun-gat, antibioticele potduce la instalareacearc[nelor, deshi-dratarea pielii ;i

favorizarea petelor hiper-pigmentare ̀ n condi\iile expuneriif[r[ ecran SPF la ultraviolete. Deaceea, pe parcursul terapiei cuantibiotice, trebuie s[ ne hidrat[msuficient sau poate chiar mai multca de obicei, consum]nd multefructe bogate `n ap[, precum ;iiaurt, menite s[ restabileasc[echilibrul florei intestinale.

~n zilele `nsorite este indicats[ folosim ecran de protec\ie sauun fond de ten care ̀ l con\ine, maiales dac[ mergem la munte, laschi. Iarna suntem tentate s[folosim antibiotice ̀ n mod repetatpentru tratarea cistitelor -exacerbate de expunerea la frigmai ales la nivelul membrelorinferioare, spatelui, abdomenului.O solu\ie ar fi urocultura `n cazulunui episod acut ;i tratarea ei `nurma antibioterapiei, numai dac[este necesar.

Dac[ ave\i cearc[ne din cauzalipsei de somn, nu intra\i ̀ n cerculvicios al somniferelor. O serie demedicamente au multe efectesecundare, printre care ;ideshidratarea mucoaselor ;i astfeldin nou cearc[ne. Recurge\i lametode mai naturale de a inducesomnul – ceaiuri din extracte deplante calmante.

14 Informa\ia zilei Miercuri 6 ianuarie 2010Cuplu

Cum ;tii dac[ te-ai `ndr[gostitcu adev[rat

Semne multe dragosteaare, `ns[ de obicei tindem s[fim confuzi ;i s[ nu ne d[mseama sau s[ nu vrem s[recunoa;tem c[ ne-am`ndr[gostit. Fiecare per-cepem iubirea `ntr-un moddiferit ;i avem propriilenostre defini\ii despre acestsentiment. Ajungem la unmoment `n care ne trezimbrusc ;i ne ̀ ntreb[m< oare m-am ̀ ndr[gostit? Iat[ care suntsemnele.

Un citat celebru spune c[“Dragostea `\i d[ aripi”. E;ti plinde via\[, optimist, entuziasmat detot ceea ce faci ;i cei din jur auremarcat faptul c[ e;ti mereu cuz]mbetul pe buze. Chiar dac[ pareun fapt desprins din telenovele,afl[ c[ a fost dovedit ;tiin\ific.Atunci c]nd suntem ̀ ndr[gosti\i,nivelul serotoninei cre;te ;i o maimare cantitate de endorfin[ seelibereaz[. Serotonina este cearesponsabil[ ;i cu producereasomnului, cu unele procesemintale sau chiar cu depresiile.De asemenea, nivelul deadrenalin[ ;i cortizon cre;te,aceasta fiind cauza faptului c[ e;ti

emo\ionat[ c]nd `l vezi, c]nd teg]nde;ti la cel[lalt sau atunci c]ndinima `\i bate mai tare. Dac[ tesim\i a;a, ia `n calcul varianta c[ai putea fi `ndr[gostit.

Nu te mai saturi de voceasa

De c]nd v-a\i cunoscut, sau

cel pu\in de c]nd s-a legat ceva`ntre voi, ave\i conversa\iitelefonice interminabile, pediferite teme, fie ele mai serioasesau mai pu\in serioase. Vorbi\idespre voi, despre vreme, despreorice. Vrei doar s[ `i auzi vocea ;iz]mbe;ti f[r[ s[ ̀ \i dai seama c]nd`\i spune “Alo!”. De;i a\i vorbitzeci de minute, imediat ce ai

`nchis telefonul \i se face dor. Aiface orice ca s[ `l/o vezi, fie doarpentru c]teva secunde? Da, da, eclar! Te-ai `ndr[gostit.

|i-a sporit `ncrederea `ntine

Un alt semn al faptului c[ emai mult dec]t atrac\ie e faptul c[`\i d[ `ncredere ;i siguran\[. ~nprimul r]nd este vorba despre`ncrederea `n tine. Dac[ `nainteerai nesigur ([), considerai c[ aiprea multe defecte ;i poate chiarte sim\eai complexat([), c]nd e;ti`ndr[gostit te sim\i frumos ;i e;tisigur pe tine. Nu doar c[ nu `\imai e team[ de ziua de m]ine, daro a;tep\i cu senin[tate ;i fericire;tiind c[ este o nou[ zi petrecut[`mpreun[. Nu `\i mai e fric[ deziua de m]ine pentru c[ aicertitudinea c[ orice s-ar ̀ nt]mplav[ ave\i unul pe altul ;i ave\iputerea s[ trece\i ̀ mpreun[ pesteorice.

Te-ai reg[sit printre acester]nduri? Ei bine, dac[ `n timp ceai citit aceste r]nduri te-ai g]nditla o persoan[ anume, nici nu maiare rost s[ negi. Te-ai ̀ ndr[gostit,a;a c[ treci la urm[torul pas!

Laura Micovschi

Fraze tabu `n discu\ia cu un tip pe care `l placi

Femeile vorbesc mult. Amspus-o ;i noi, au spus-o ;i b[rba\ii,o ;tie toat[ lumea. Printre

p[l[vr[gelile noastre se strecoar[de multe ori lucruri pe care ar fimai bine s[ nu le fi spus niciodat[,

sau cel pu\in nu la momentulrespectiv.

B[rba\ii `ns[ pot fi speria\i deo femeie care pare s[ nu se poat[opri din vorbit. Mai grav ̀ ns[ dec]tvorb[ria `n exces sunt anumitefraze care le taie de tot b[rba\ilorcheful de iubire. Iat[ care suntcuvintele prin care ri;ti s[ `l faci s[`;i piard[ interesul pentru tine!

Nu spune niciodat[, cel pu\innu la primele `nt]lniri, c[b[rba\ilor le este fric[ de tine! Celcare aude acest lucru se `ntreab[oare ce anume nu a văzut `nc[ latine care s[-i provoace ;i lui fric[.Va crede c[ e;ti o femeie cuprobleme ;i c[ ar face bine s[ se`ndep[rteze. Se ;tie c[ solidaritateamasculin[ este puternic[, iar dac[al\ii te-au respins, probabil va fi

mai bine s[ o fac[ ;i el!“Nu m[ consider o femeie

sexy!”. Aceasta este fraza cheie princare po\i fi sigur[ c[-i vei t[ia totcheful s[ te seduc[! Niciun b[rbatnu-;i dore;te o femeie complexat[care ̀ ;i petrece timpul ̀ ndoindu-sede farmecele ei. Dac[ tipul aacceptat s[ ias[ cu tine `n ora;, eclar c[ te consider[ frumoas[ ;isexy! La fel de mari daune produci;i `n momentul `n care `ncepi cufaze de genul “Voi, b[rba\ii...”. Celmai probabil c[ el a f[cut totulpentru a te impresiona ;i pentru afi unic, iar c]nd discu\ia ajunge laacest nivel va crede c[ eforturilesale au fost `n zadar. E clar, nu ve\iputea dep[;i niciodat[ stadiul deprietenie!

Laura M.

Informa\ia zilei 15Miercuri 6 ianuarie 2010 Carier[

Preg[te;te-te pentru plecarea`n delega\ie

A sosit momentul ca `ncariera ta s[ se iveasc[posibilit[\i de c[l[torie ;i s[fii trimis[ `n delega\ie. Epentru prima oar[ c]nd e;ti`ns[rcinat[ cu a;a ceva, iar tuva trebui s[ fii preg[tit[ at]tpentru a face fa\[ drumuluipropriu-zis, c]t ;i pentruactivit[\ile care te a;teapt[.

C]nd pleci `n numele firmei`ntr-un alt ora; sau chiar `ntr-oalt[ \ar[, trebuie s[ te ocupi `nprimul r]nd de organizareadrumului, apoi de planificareazilelor `n care te afli `n delega\ie,cum ar fi `nt]lniri cu actuali sauviitori parteneri ;i/sau clien\i aifirmei, prezent[ri de proiectepentru ace;tia, discursuri ;idiscu\ii pentru sus\inerea firmeipe care o reprezin\i, iar dac[ mair[m]ne timp liber trebuie s[ teg]nde;ti cu ce `l umpli

Cel mai important `nainte s[pleci este s[ `\i asiguri drumulc[tre destina\ie ;i retur. Exist[companii `n care sunt persoane

specializate `n organizareadelega\iilor, ̀ ns[ sunt firme la caredelegatul trebuie s[ se ocupe detoate detaliile.

Dac[ te `ncadrezi în a douagrup[, trebuie s[ \ii cont de c]tevamici reguli< s[ rezervi biletele deavion, respectiv microbus, dus-`ntors din timp, s[ cau\i loc decazare `n limita posibilit[\ilorbugetului companiei, dac[ plecicu ma;ina de firm[ s[ te asiguri c[exist[ suficient carburant `nrezervor, anvelop[ de rezerv[ `ncaz de nevoie, respectiv toateactele aferente s[ fie `n siguran\[.

~mpacheteaz[ tot ce ainevoie

C]nd `\i faci bagajele pentruplecare, nu uita s[ `mpachetezicele mai importante obiecte decare vei avea nevoie `n timpuldelega\iei, mai ales cele careservesc pentru munc[, cum ar fitelefonul mobil, laptopul,documentele necesare ;i alteaccesorii complementare. Cel maibine e s[-\i faci lista din timp, pe

care s[ o completezi de fiecaredat[ c]nd ̀ \i aminte;ti c[ vei aveanevoie de ceva.

Nu uita de cel mai importantlucru< agenda. Ea trebuie s[ fiemereu la `ndem]n[, chiar `ngeanta de m]n[, al[turi de actele

de c[l[torie, portofel ;i telefoane.Cu ajutorul ei ̀ \i vei planifica toateactivit[\ile pe care le vei avea `ntimpul plec[rii ;i, de asemenea,discursurile pe care va fi nevoie s[le sus\ii pentru parteneri.

G. Pu;ca;iu

Ai grij[ de s[n[tate ;i la serviciu Avantajul de aavea colegi b[rba\i

Fiind o perioad[ sensibil[,trebuie s[ ne protej[m maimult dec]t `n alt anotimp. Efrig, iar r[ceala ;i gripa bat lau;a fiec[rui om. Pentru aevita r[ceala ;i alte boli dinaceast[ categorie, e bine s[ fi\ipreventivi.

Dac[ `\i dore;ti ca iarna s[treac[ f[r[ s[-\i afecteze s[n[tatea,iat[ c]teva indica\ii de preven\ie ̀ ntimpul serviciului<- din noiembrie p]n[ la sf]r;itul luifebruarie f[ o cur[ de calciu ;i zinc.Exist[ tablete cu un con\inutspecial care se iau diminea\a`nainte sau dup[ micul dejun>- bea ceai zilnic, indiferent cesortiment `\i place>- consum[ multe portocale,l[m]ie, clementine, pomelo saumandarine, orice din gamacitricelor, pentru a-\i lua doza

necesar[ de vitamine>- bea mult[ ap[ pentru a eliminatoxinele ;i a reduce riscul`mboln[virii>- poart[ mereu fular sau e;arf[ lag]t pentru a te proteja de r[ceal[>- nu umbla cu spatele dezvelit sautricouri/pulov[re care nu acoper[bine ;alele. Dac[ odat[ r[ce;ti laspate, toat[ via\a vei aveaprobleme de s[n[tate `n zonarespectiv[, a;adar trebuie s[ aimare grij[>- dac[ ai r[cit sau dai semne der[ceal[, consult[ imediat medicul;i ia-\i tratamentul din timp. Maibine iei un mic tratament la`nceput dec]t injec\ii ;i pumni demedicamente dup[ ce ai r[citcobz[.

Dac[ urmezi aceste obiceiurinu vei avea probleme cu s[n[tatea,sau cel pu\in vei reduce cu mult;ansele de a te `mboln[vi.

Gabriela P.

~n zilele noastre foarte multepersoane `;i aleg jobul ;i `n func\iede anturaj. Acest lucru se `nt]mpl[deoarece conteaz[ foarte multmediul `n care tr[im, dar ;i cel `ncare muncim, deoarece o mareparte din via\[ ne-o petrecem laserviciu.

Mul\i speciali;ti sus\in faptul c[unei femei `i place mai mult s[lucreze `n echipe cu mai mul\i, sauchiar exclusiv cu b[rba\i. De ce?Femeile sunt predispuse genetic lacerturi multe, b]rfe ;i de multe ori,din p[cate, la rea-voin\[.

~n schimb, b[rba\ii `;i v[d detreaba lor, la nevoie sar `n ajutor,mai ales c]nd o femeie este cea“nevoia;[“, ;i nu ̀ ;i pierd timpul cub]rfe minuscule. Pe de alt[ parte, eise nasc genetic cu prea mult sim\ alumorului, pe care de obicei ̀ l las[ s[se manifeste `n orice anturaj, darmai ales unde sunt pu\ine femei.

G.P.