s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · putin şi-a demonstrat aptitudinile muzicale. la...

IAnul XII Nr. 597 Duminic[ 20 iulie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Dieta cu orez, sl[biredup[ modelul asiatic

Sugestii pentru ameliorarea durerilorde picioare ;i a varicelor

PAGINA 8PAGINA 5

Preşedintele rusVladimir Putin a cântatla acordeon pentrupreşedinta Argentinei,Cristina Kirchner, cuprilejul vizitei de o zi laBuenos Aires, în cadrulturneului în AmericaLatină, care a mai inclusvizite în Cuba şi Brazilia. La întâlnirea de laPalatul prezidenţial dinBuenos Aires, VladimirPutin a fost fotografiatîn timp ce cânta laacordeon, iar preşedintaArgentinei îl aplaudaîncântată. Cei doi lideri păreaurelaxaţi şi se simţeau bine unul încompania celuilalt. Vladimir Putin şi CristinaKirchner au avut discuţii privindinvestiţiile ruse în Argentina şireferitor la încheierea unui acordîn domeniul energiei nucleare. Aproximativ 150 de persoaneau protestat în faţa palatuluiprezidenţial faţă de vizita lideruluirus în Argentina. Preşedinta Cristina Kirchner aacuzat SUA şi Marea Britanie destandarde duble în urma criticilor

la adresa Rusiei pentru anexareapeninsulei Crimeea, în condiţiileîn care ţările occidentale auexprimat susţinerea pentrureferendumul din 2013 privindstatutul Insulelor Falkland(Malvine), revendicate deArgentina. Nu este pentru prima dat[c]nd preşedintele rus VladimirPutin şi-a demonstrat aptitudinilemuzicale. La `nceputul anului, `ncadrul unei vizite oficiale laUniversitatea de Inginerie Fizicădin Moscova, liderul rus a cântatla pian, ̀ n aplauzele celor prezen\i.

20 de militari s[tm[reni au luat parte la misiuni în Afganistan

Doi evrei din Ambud povestesc cumau trecut prin tragedia Holocaustului

Cancelarul german, AngelaMerkel, care a `mplinit joi 60 deani, a primit numeroase urări cuaceastă ocazie, unele maitradiționale, altele mai originale.Printre acestea din urmă senumără și ideea unui jurnalist dea-i cânta "Happy birthday" chiarîn timpul unei conferințe de presă. Evenimentul a avut loc laBruxelles, la întâlnirea pe caredoamna Merkel a avut-o cuziariștii după un summit europeanextrem de important. Nu cu multtimp înainte, cancelarul primiseurări și cadouri de la ceilalțiparticipanți la Consiliul Europeandesfășurat miercuri seara laBruxelles. Cel care a intonat "Happy

birthday" a fost un jurnalistgerman, corespondent al ZDF încapitala Belgiei. În Germania, împlinirea uneivârste rotunde este sărbătorită cumult fast, prin urmare și AngelaMerkel a avut parte joi de o searăspecială, în compania a peste o miede invitați, la sediul formațiuniisale, Uniunea Creștin-Democrată(CDU). Cu toții au avut plăcereasă asculte o conferință ținută deistoricul Jürgen Osterhammel. Pentru bucuria publicului larg,o statuie din ceară care o reprezintăpe doamna Merkel zâmbitoare,într-un costum de culoare roz,alături de un tort aniversar, a fostamplasată în centrul Berlinului,lângă Poarta Brandenburg.

PAGINA 2

PAGINA 3

Despre Mihai Viteazul s-au scris ;i s-au spus de-a lungultimpului at]t de multe c[ abia mai po\i deosebi adev[rul istoricde elementele de legend[. Despre leg[turile lui Mihai Viteazulcu jude\ul Satu Mare am scris ;i noi `n Informa\ia Zilei deDuminic[. Este cunoscut faptul c[ ̀ n iulie 1601 Mihai Viteazul;i-a stabilit tab[ra militar[ la Moin. De aici, `mpreun[ cugeneralul Basta, a c[rui oaste era la Satu Mare, voievodul rom]npleac[ spre Gurusl[u, unde la 3 august 1601 `l `nfr]nge peSigismund Bathory. Pu\ini ;tiu `ns[ c[ Mihai Viteazul l-a avut ca secretar ;itraduc[tor de limb[ maghiar[ pe s[tm[reanul Ioan Darahi (sauDarai). Nobilul s[tm[rean particip[ la expedi\ia fulger a luiMihai Viteazul `mpotriva cardinalului Bathory din octombrie1599. Comandantul cet[\ii Satu Mare, Mihail Székely de Kovend,devenit ulterior comisar imperial, l-a sprijinit p]n[ la unmoment dat pe domnitorul rom]n. Satu Mare este locul de ̀ nt]lnire al trimi;ilor imperiali DavidUngnad, Bartholomeus Pezzen, Carlo Magno. :i tot la SatuMare trebuia s[ ajung[ darul imperial `n valoare de 25.000 deduca\i `mpreun[ cu banii promi;i lui Mihai Viteazul de Rudolfal II-lea. Banii nu ajung ;i nici cadoul, iar ̀ ntr-un final comisariistabili\i la Satu Mare reu;esc s[ provoace revolta nobililormaghiari din Transilvania `mpotriva lui Mihai Viteazul,r[zvr[tire care i-a gr[bit sf]r;itul.

Continuare `n pagina 4

Proorocul Ilie, a cărui viaţăeste descrisă în Sfânta Scriptură,în cartea III Regi, cap. XVII-XXII şi în cartea IV Regi, cap.I-II, a trăit în secolul al IX-leaînaintea întrupării DomnuluiIisus Hristos. El era fiul preotuluiSovac din Tesva Galaadului,trăgându-se din neamul luiAaron. La naşterea lui, tatăl săua avut un vis minunat, în carepruncul era înfăşat în “pară defoc” şi hrănit cu jăratec de cătreîngeri în straie albe şistrălucitoare, o dovadă elocventăa alegerii sale ca vestitor aladevărului şi al bunei cinstiri alui Dumnezeu. De fapt, chiarnumele său evreiesc, “Elijah”,este cu totul aparte, reunind celedouă numiri predilecte ale luiDumnezeu în limba ebraică< “El”şi “Jahve”, însemnând “DoamneDumnezeule” sau “Jahve esteDumnezeu”.

PAGINA 9

Uciderea luiMihai Viteazul

s-a decis la Satu Mare

Angela Merkel ;i-a aniversat ziua de na;tere `ntr-un mod inedit

Vladimir Putin a cântat la acordeon pentrupre;edinta Argentinei

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul,o via\[ în permanent[ actualitate

Ce reprezint[ culorile celor maicunoscute case de mod[?

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/20 iulie 2014

Pe data de 7 octombrie 2001Forțele Aeriene ale Statelor Uniteale Americii susținute de MareaBritanie au lansat un atac cu bom-be și rachete de croazieră împo-triva unor tabere de antrenamentși centre de comunicare ale tali-banilor din zona Kabul, Kanda-har și Herat din Afganistan.

Taberele de antrenament care au fostlovite de rachetele americane erau sus-pectate a fi tabere unde erau antrenațiluptătorii al-Qaeda, organizație sprijinităde guvernul taliban.

Acest atac a fost răspunsul america-nilor ca urmare a sângeroaselor atentatede la 11 septembrie 2001 care au dus laprăbușirea turnurilor gemene din NewYork și la avarierea parțială a clădirii Pen-tagonului și care au provocat moartea amai mult de 3.000 de persoane.

Participarea României la Forța In-ternațională de Asistență pentru Securi-tate (ISAF) a fost aprobată prin Hotărâ-rea numărul 38 din 21 decembrie 2001a Parlamentului României, care a acordatGuvernului împuternicirea de a stabiliforțele, mijloacele, finanțarea și condițiileîn care se va asigura această participare.

ISAF a fost fost aprobată prin rezo-luția numărul 1386 a Consiliului de Se-curitate al ONU ca o forță multinaționalăsub egida ONU, care s-a limitat la asigu-rarea securității capitalei afgane, Kabul.În 2003, NATO a preluat comanda ope-rațiunii ISAF pentru a ajuta la extindereasecurității dar și a autorității guvernuluiafgan pe întreg teritoriul țării.

În ianuarie 2010 se aflau în Afganis-tan 1.092 de militari români. Cei maimulți dintre aceștia (peste 900) erau im-plicați în misiuni de menținere a securi-tății în regiunea Qalat, din sudul țării,una dintre cele mai periculoase zone. Înacea zonă atacurile insurgenților au fostaproape zilnice, în special cele cu dispo-zitive explozive improvizate (IED), curachete sau cu mortiere.

25 de militari români și-aupierdut viața în teatrul deopera\iuni din Afganistan

În anul 2013 se aflau în Afganistan1600 de militari români și zeci de jan-darmi care pregăteau trupele armate af-gane. Trebuie precizat că toți militarii ro-mâni care au ajuns în teatrul de opera-țiuni din Afganistan au fost voluntari.

Misiunile principale executate de mi-litarii români erau în general misiuni depatrulare, dar și de logistică și suport.De asemenea militarii români au ajutatla antrenarea armatei naționale afgane.Pe durata prezenței trupelor româneștiîn Afganistan, 25 de militari români și-au pierdut viața și peste 100 au fost răniți.Militarii noștri și-au pierdut viața în mi-siuni de patrulare.

Din militarii care au luptat în Afga-nistan de-a lungul anilor au fost și 20 demilitari din Batalionul Geniu 52 Tisa dinSatu Mare. Unii dintre ei au fost trimișiîn misiuni în Irak, dar și în Bosnia și înalte zone unde au avut atât misiuni cucaracter militar, c]t și umanitar.

Căpitanul Ionuț Aștefănoaie

Căpitanul Ionuț Aștefănoaie a stat 8luni în Afganistan, începând cu luna ia-nuarie a anului 2012 până în septembrie.În mod normal un tur durează 6 luni,

dar structura din care a făcut parte căpi-tanul Aștefănoaie a avut o ședere care s-a prelungit la 8 luni. El a făcut parte dintr-o structură de sprijin logistic la nivel na-țional. Acesta a fost dizlocat la baza dinKandahar, cea mai mare bază a coalițieide pe teritoriul afgan. Toate forțele \ărilormembre ale coaliției aterizează prima da-tă la baza de la Kandahar, unde se stă câ-teva săptămâni și unde au loc diversecursuri de inițiere.

Toți militarii care ajungeauîn Afganistan erau instruițipentru a putea supraviețui în orice situație

Structura din care a făcut parte căpi-tanul asigura sprijin tuturor forțelor ro-mânești dizlocate în Afganistan. Dat fi-ind specificul domeniului de care se ocu-pa, acesta a avut ocazia să intre în contactcu reprezentanți ai tuturor forțelor ar-mate care aveau o prezență în teatrul deoperațiuni afgan. În baza de la Kandaharerau reprezentate prin diverse structuriforțele militare a peste 53 de națiuni. ~ns[din totalul forțelor 90% era reprezentatde trupe americane, urmați ca număr desoldați de britanici. Atât americanii câtși trupele britanice au avut de îndeplinitmisiuni în zonele cele mai periculoasedin Afganistan, unde erau expuși des tu-turor felurilor de atacuri, de aceea au în-registrat cel mai mare număr de victimedin rândul trupelor coaliției.

Misiunea de zi cu zi a căpitanului A-ștefănoaie era să recepționeze materialeleprimite din țară, care erau destinate for-țelor române, recepția materialelor șiechipamentelor furnizate de americani,distribuirea echipamentelor în aria deresponsabilitate a forțelor românești, asi-gurarea mentenanței și a cursurilor deinițiere.

În cadrul cursurilor militarii învățaudiverse lucruri de care aveau nevoie pen-tru a supraviețui în misiuni cum ar ficonducere a vehiculelor specifice, simu-lări ale unor atacuri cu dispozitive ex-plozive improvizate. În cadrul acestuicurs vehicul se răsturna și simula efecteleunui IED asupra vehiculului. Militarii aumai învățat cum să recunoască și ce săfacă în cazul în care descoperă diferitelefeluri de IED-uri folosite de insurgenți.

Singurul contact pe care căpitanulAștefănoaie l-a avut cu localnicii a fost

în cadrul unui bazar care se organiza săp-tămânal în bază. Cu această ocazie afga-nii aduceau la vânzare diferite obiecteartizanale pe care le vindeau militarilordin baza Kandahar. De remarcat a fostfaptul că localnicii vindeau produselemai ieftin românilor decât americanilor.

Pe timpul șederii în baza de la Kan-dahar militarii au fost cazați în niște lo-cuințe modulare, dar cu tot confortul.Pentru mesele zilnice aveau de ales din7 restaurante cu diferite specifice, de laamerican și britanic până la restauranteunde se servea mâncare asiatică.

Deși exista o mare varietate de mân-care, oferită în cantități nelimitate, gustulmâncării era aproape inexistent. "~miaduc aminte, când am ajuns acasă și amaterizat pe aeroportul Otopeni, am găsitun măr. Fructele erau semi-stricate, darmi s-a părut la gust de 1000 de ori maibun decât toate fructele pe care le-ammâncat în Afganistan", a povestit căpi-tanul Ionuț Aștefănoaie.

Plutonierul adjutant Constantin Oprică

Plutonierul adjutant ConstantinOprică a stat 6 luni în Afganistan, dinmai până în noiembrie 2010. El a fostdizlocat la Baza Operațională Avansată(FOB) Mescal, unde a făcut parte dinstructurile de suport logistic al bazei. Pri-ma impresie pe care i-a făcut-o peisajullui Constantin Oprică a fost una de apă-sare. "Era un peisaj selenar, dezolant, par-că erai într-o închisoare dar fără pereți.Erau doar munți golași", a spus el.

Conform celor aflate de la el, popu-lația băștinașă era foarte ospitalieră odatăce i-a fost câștigată încrederea. În generalafganii cu care a intrat în contact Con-stantin Oprică erau oameni liniștiți și re-zonabili, dar trebuia avut grijă pentru căputeau reacționa diferit la unele lucruridatorită diferenței de cultură și de obi-ceiuri.

În general Constantin Oprică a intratîn contact cu localnicii doar când se pri-meau bunurile necesare aprovizionării,mai ales alimente, care erau aduse cu ma-șini și camioane conduse de afgani. Deșicomunicarea era o problemă, datorităbarierelor lingvistice, în general militariiromâni s-au descurcat sau vorbind limbaengleză, sau cu ajutorul unui translatordin rândul localnicilor sau prin univer-salul limbaj al semnelor.

Detașamentul din care a făcut parteConstantin Oprică s-a ocupat de conso-lidarea bazei, asigurarea suportului lo-gistic, aprovizionare și orice altceva eranevoie pentru ca ceilalți militari să-șipoată desfășura misiunile.

Pe lângă activitățile enumerate maisus detașamentul a fost însărcinat și cupaza bazei. "Au fost și incidente. Au fostmilitari în serviciul de pază care au fostînțepați de scorpioni, dar a trecut, a fostbine. Din păcate au fost militari care asi-gurau paza și care au fost atacați și îm-pușcați", ne-a povestit interlocutorul nos-tru.

Media de viață a bărbaților dinAfganistan este de 45-50 de ani

Localnicii mergeau pe la FOB Mescalpentru a cere ajutor, de cele mai multeori având nevoie de asistență medicală,iar militarii români le-au acordat ajutorulîn limita posibilităților și a medicamen-telor pe care le aveau la dispoziție.

Vremea a fost schimbătoare, dar îngeneral foarte caldă, mai ales în perioadamai-noiembrie, dar conform celor spusede plutonier adjutant Constantin Opricăera suportabil deoarece umiditatea eraaproape zero. Pe tot parcusul șederii înAfganistan mâncarea a fost asigurată decătre partenerul american, contra cost,cheltuielile fiind suportate de MinisterulApărării Naționale. Mâncarea era pre-parată de către bucătari români.

Constantin Opriță a fost frapat demodul cum arătau localnicii. "Stăteai devorbă cu un om și încercai să-i dai o vâr-stă. Persoana respectivă arăta de 60 deani, dar de fapt el avea poate 35-40. Da-torită climei, a problemelor și a condiții-lor de viață îmbătrânesc mai repede. Pă-rerea mea personală e că media de viațăla bărbați acolo de de 45-50 de ani" a pre-cizat el.

În zona în care a fost dislocat Con-stantin Opriță localnicii se ocupau deagricultură, plantau grâu, porumb și ți-neau animale. Deși în zonă nu creșteaniciun fel de vegetație în afară de niștescaieți, oile pe care le creșteau localniciierau mari și foarte bine dezvoltate. În ge-neral erau oameni harnici și muncitori.

În numărul următor puteți citi inter-viul cu plutonier adjutant Ovidiu Hrea-mătă, plutonier major Dan Acălfoaie șicăpitan Marcel Șandor.

Bogdan Mihalca

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Regele Ferdinand I a fost cel de al doi-lea fiu al principelui Leopold de Hohen-zollern şi al principesei Antonia de Bra-ganza fiica regelui Ferdinand al II-lea alPortugaliei și nepot al regelui Carol I re-gele României. S-a născut la 12/24 august1865 la Sigmaringen în Germania. Dupăeşuarea unui romantic, dar nerealist pro-iect de căsătorie cu Elena Văcărescu (1864– 1947) în care un rol important l-a jucatregina Elisabeta, în luna iunie 1891, Prin-cipele Ferdinand pleacă în Germania un-de o cunoaște pe Maria, principesă deMarea Britanie, cu care se logodește la 21mai 1892, la Postdam, în prezența împă-ratului Vilhelm II. Căsătoria are loc lacastelul Sigmaringen la 10 ianuarie 1893,stil nou, iar la ceremonie ia parte și regeleCarol I însoțit de Lascăr Catargiu în ca-litate de prim-ministru, Alexandru La-hovari, ministru de externe etc. La 23 ia-nuarie 1893, tânăra pereche a sosit la Bu-curești în mijlocul unor serbări emoțio-nante care au continuat și a doua zi. Dincăsătoria principelui moștenitor Ferdi-nand cu principesa Maria rezultă șase co-pii< Carol (1893 – 1953), Elisabeta (1894– 1956), Maria (1899 – 1961), Nicolae(1903 - 1978), Ileana (1908 - 1991) şi Mir-cea (1912 - 1916), toţi botezaţi în religiaortodoxă. Principele e proclamat rege alRomâniei sub numele de Ferdinand I (28septembrie 1914, după moartea la 27 sep-tembrie 1914 a regelui Carol I) și încoro-nat după ani de zbucium și suferințe carege al României Mari (15 octombrie1922 la Alba Iulia în catedrala ortodoxă).Bolnav grav, Regele Ferdinand înceteazădin viaţă la 20 iulie 1927 la castelul Pelişordin Sinaia. A fost înmormântat la mănăs-tirea Curtea de Argeş.

Regina Maria s-a născut la 17/29 oc-tombrie 1875 în comitatul Kent din Ma-rea Britanie. A fost fiică a lui Alfred I ducede Edinburgh, fiul reginei Victoria a An-gliei. La scurtă vreme după ce împlineștevârsta de 17 ani se căsătorește cu Ferdi-nand. Regină a României (28 septembrie1914), Maria se implică în treburile poli-tice. În împrejurările dramatice de dupăizbucnirea conflagrației mondiale, îl sus-ține pe Ferdinand I în angajarea țării departea Antantei. De asemenea îl susținepe Ferdinand în anul 1919 la participareaarmatei române pe teritoriul Ungarieipentru înlăturarea guvernului comunistal lui Bela Kun. Încetează din viață la 18iulie 1938, fiind înmormântată lângă soțulsău.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

Se împlinesc 87 ;i 76de ani de la

dispari\ia RegeluiFerdinand I

;i a Reginei Maria

R~ZBOIPe timpul șederii în baza de la Kandahar militarii au fost

cazați în niște locuințe modulare, dar cu tot confortul. Pentrumesele zilnice aveau de ales din 7 restaurante cu diferite specifice,de la american și britanic până la restaurante unde se serveamâncare asiatică.

Căpitan Marcel Șandor, căpitan Ionuț Aștefănoaie, plutonier adjutant Constantin Oprică, plutonier adjutant OvidiuHreamătă ;i plutonier major Dan Acălfoaie ne-au povestit momente tr[ite `n Afganistan ;i Irak

Director editor< Ilie S[lceanu

20 de militari s[tm[reni au luat parte la misiuni în Afganistan

20 iulie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTVia\a fra\ilor Farkas a ajuns subiectul unei piese de teatru. Erwin, al[turi

de Leslie, au vizitat `n aceste zile Ambudul, loc unde n-a mai r[mas mainimic care s[ aminteasc[ de existen\a numeroaselor familii de evrei `naintede r[zboi. ~ns[, la fel ca prietenul s[u, Farkas crede c[ oamenii se `mpartdoar `n dou[ categorii< r[i ;i buni.

Mar\i sear[ s[tm[renii au avutposibilitatea s[ se `nt]lneasc[, labalconul Sinagogii de pe stradaDecebal, cu doi supravie\uitori aitragicelor evenimente de acum 70de ani legate de deportarea evrei-lor s[tm[reni ̀ n lag[rele de exter-minare de la Auschwitz-Birkenau.Au venit s[ ne `mp[rt[;easc[ ex-perien\ele lor domnii LeslieKleinman ;i Erwin Farkas, careau copil[rit `mpreun[ `n Ambud;i P[ule;ti ;i care au trecut`mpreun[ prin dureroasa povestea r[zboiului ;i r[bufnirii de ur[`mpotriva unui neam `ntreg.

~nt]lnirea cu cei doi supravie\uitoria fost organizat[ de asocia\ia SamStu-dia, o organiza\ie foarte activ[ `n ulti-mul timp ̀ n organizarea de evenimenteinteresante, ;i a reprezentat a doua par-te a unui proiect intitulat “Marking Je-wish Satmar”, dup[ vizita unui grup de8 membri SamStudia la Institutul MaxMannheimer din Dachau, care cerce-teaz[ istoria Holocaustului.

Institutul a fost reprezentat de NinaRitz, iar istoricul Anna Andlauer ;i-aprezentat cartea “~napoi ̀ n via\[. Cen-trul interna\ional pentru copii din In-dersdorf 1945-1946”, care documen-teaz[ povestea unui centru al armateiamericane `n care copiii sc[pa\i dinHolocaust ;i r[ma;i f[r[ familii au fostajuta\i s[ se reacomodeze cu traiul ci-vilizat. Cercet[toarea german[cunoa;te sute de oameni care s-au aflat`n copil[rie `n acel centru, iar rela\iileei au f[cut posibil[ ̀ nt]lnirea s[tm[re-nilor cu Leslie Kleinman ;i Erwin Far-kas, doi b[rba\i ale c[ror istorii seaseam[n[ profund.

Fiul rabinului ortodoxdin Ambud

Lazar Kleinman, devenit Lesliedup[ ce s-a stabilit `n Marea Britanie,s-a n[scut ̀ n 1929 la Ambud ̀ n familiaunui rabin hasid ortodox pe numeMartin, un om foarte religios, care ;i-a educat cei opt copii `n spiritul strictal legii iudaice. La ;coala confesional[veneau b[ie\i din toate satele din jur,printre care s-a num[rat ;i Erwin Far-kas. Via\a lor a fost relativ lini;tit[ p]n[`n martie 1944, c]nd rabinul a fost luatpe sus ;i trimis s[ lucreze pe frontuldin Rusia... sau cel pu\in a;a li s-a spusde c[tre autorit[\i.

Leslie `;i aminte;te c[ tat[lui s[u is-au tuns brutal barba ;i p[rul, un sa-crilegiu pentru un rabin pios, ;i c[ elera `ncrez[tor c[ va supravie\ui. Fiuls[u avea s[ afle mai t]rziu c[ a muritla Auschwitz, deci jandarmii `imin\iser[ familia `n fa\[.

Martin Kleinman fusese c[s[toritcu Rosa ;i cei doi aveau 8 copii< Gitta,Lazar, Herman, Olga, Irene, Chaia Sa-ra, Abram ;i Moshe.

~n mai 1944 to\i evreii din Ambudau fost aduna\i la sinagog[ ;i trimi;i ̀ nghetoul din Satu Mare, de unde ̀ n scurttimp au fost urca\i ̀ n trenul spre lag[re-le mor\ii. Vecinii din sat, cu care co-munitatea evreiasc[ avea rela\ii bunede convie\uire, au asistat `n t[cere lacortegiul aproape funebru.

Odiseea supravie\uirii

La sosirea ̀ n lag[r Lazar Kleinmanavea 15 ani, dar a fost sf[tuit de evreiipolonezi `nt]lni\i acolo s[ declare c[are 17. A fost minciuna care i-a salvatvia\a, fiind singurul din familie re\inutpentru munc[. Mama ;i ;ase copii aufost gaza\i chiar `n prima sear[.T]n[rul a tr[it cu speran\a c[ `;i vareg[si m[car sora mai mare, dar ea aavut un destin de un tragism absurd<dup[ ce a rezistat pe tot parcursul de-ten\iei, a murit la dou[ zile dup[ elibe-rare.

Despre via\a din lag[r Leslie nuprea poveste;te multe. A lucrat la con-struc\ia de c[i ferate ;i spune c[ gar-dienii sp]nzurau oameni pe apucate,doar ca s[-i \in[ speria\i pe cei r[ma;i`n via\[. ~n ianuarie 1945 linia frontuluise apropia deja de Auschwitz, a;a c[de\inu\ii au fost supu;i unei serii de

mar;uri for\ate, din lag[r ̀ n lag[r. Foa-mea ;i frigul f[ceau ravagii, iar cine numai rezista era ̀ mpu;cat pe loc. Aproa-pe epuizat de oboseal[ ;i foame, z[c]ndpe drum, i-a promis lui Dumnezeu c[dac[ scap[ va petrece un an ̀ ntr-o yes-hiva - ;coal[ teologic[ rabinic[. Un gar-dian s-a apropiat atunci de el. ~n loc dearma letal[, aducea... p]ine ;i cafea. Unmiracol palpabil.

La Flossenburg era regatul p[du-chilor. Caravana evreilor a plecat ;i deacolo, fiind ajuns[ din urm[ de o es-cadril[ american[ de avia\ie. Un glon\l-a lovit ̀ n bra\ pe Leslie ;i a ucis un altb[iat din cortegiu. R[nit ;i ad[postin-du-se ̀ ntr-o gaur[ de vulpe, b[iatul dinAmbud a v[zut un om ̀ n uniform[ ca-re se apropia. ~n mintea lui, om ̀ n uni-form[ ̀ nsemna militar nazist. ~ntrebatdac[ e evreu, a r[spuns, resemnat< “:ice dac[ sunt?”. Soldatul s-a recomandat;i el. Era un evreu din New York. 13

aprilie 1945 a devenit pentru LeslieKleinman a doua zi de na;tere.

Dup[ o scurt[ spitalizare ;i 6 lunide recuperare petrecute `ntr-om[n[stire, el ;i-a \inut promisiunea ;ia petrecut un an de yeshiva la Man-chester. ~n Anglia a cunoscut o asis-tent[ fugit[ din Germania, Eve, cu cares-a c[s[torit mai t]rziu. Au fostc[s[tori\i 49 de ani ;i au avut doi copii.~n 2011 s-a c[s[torit din nou, la 82 deani, cu Miriam, care l-a ̀ nso\it ;i acum,la Satu Mare. Dup[ o via\[ `n care s-aocupat de croitorie, el lucreaz[ cu o or-ganiza\ie dedicat[ memoriei Holocaus-tului ;i `;i spune povestea `n ;coli ;ioriunde e ascultat.

Nu pare s[ aib[ pic de ranchiun[.~n fond, a fost `nsurat cu o nem\oaic[.Se bucur[ s[ `mp[rt[;easc[ un mesajpacifist, inclusiv musulmanilor. Pentruel to\i sunt doar oameni. Pe bra\ poart[`nc[ num[rul din lag[r< 8230.

Povestea fra\ilor Farkas

Erwin Farkas s-a n[scut tot ̀ n 1929;i tot la Ambud, ̀ n familia unui negus-tor care \inea pr[v[lia general[ `n sat.A avut patru fra\i de s]nge (Zoltan,Eva, Judit ;i Henrietta) ;i un frate vitreg(Misha - Sholom). Tat[l se numea Jeno,iar mama Frieda. Fratele vitreg a pierit`ntr-o tab[r[ de munc[ for\at[, iar laAuschwitz, la sosire, doar Zoltan ;i Er-win au fost ale;i s[ tr[iasc[ pentru “eli-berarea prin munc[“, sinistrul slogannazist. Erwin a primit num[rul 7899,iar fratele s[u num[rul 7897. La fel caLeslie Kleinman, Erwin a min\it gar-dienii cu privire la v]rsta sa.

Fra\ii Farkas au fost trimi;i `ntr-ofabric[ de la Buna-Monowitz, undemunceau al[turi de prizonieri der[zboi britanici. Au avut noroc de gar-dieni omeno;i, care le permiteau en-glezilor - trata\i ceva mai bine ca restulde\inu\ilor - s[ `mpart[ din ra\ia lorcu cei doi fra\i evrei. ~n ianuarie 1945a `nceput ;i pentru ei sarabandamar;urilor for\ate, c]nd nazi;tii fugeaude trupele aliate care ̀ i ̀ mpresurau. Autrecut ;i ei prin Flossenburg, iar ̀ n apri-lie au fost elibera\i.

~n timp ce Erwin a fost trimis laIndersdorf ̀ n centrul pentru copiii or-fani `ntre\inut de armata american[ -despre care a scris doamna Andlauer- Zoltan s-a ̀ ntors ̀ n locurile natale cas[ recupereze bunurile de valoare pecare familia negustorului Farkas apu-case s[ le `ngroape ;i s[ vad[ dac[ amai supravie\uit cineva din familie.Din p[cate, nu era cazul.

Cei doi fra\i au plecat `n StateleUnite `n iarna anului 1946, iar Erwin;i-a finalizat studiile cu un doctorat ̀ npsihologie, profes]nd `n California.Chiar ca psiholog, domnia sa nu izbu-te;te s[ cuprind[ cu mintea fenomenulurii cronice fa\[ de un neam sau o re-ligie diferit[. Imaginile lag[relor ̀ n careerau de\inu\i musulmanii `n r[zboiuldin Bosnia i-au amintit foarte viu deceea ce a tr[it el `nsu;i. Totu;i, prefer[s[-;i aminteasc[ de oamenii de bun[credin\[ care au ajutat, pe c]t posibil,`n acele vremuri grele.

Via\a fra\ilor Farkas a ajuns subiec-tul unei piese de teatru. Erwin, al[turide Leslie, au vizitat `n aceste zile Am-budul, loc unde n-a mai r[mas mai ni-mic care s[ aminteasc[ de existen\a nu-meroaselor familii de evrei `nainte der[zboi. ~ns[, la fel ca prietenul s[u, Far-kas crede c[ oamenii se ̀ mpart doar ̀ ndou[ categorii< r[i ;i buni. Sau, dup[cum spunea Papa Ioan al XXIII-lea,“oamenii sunt ca vinul - unii se fac o\et,al\ii devin mai buni cu timpul”.

* * *

~ntre 19 mai ;i 1 iunie 1944 dinghetoul s[tm[rean au plecat spre Aus-chwitz ;ase grupuri de evrei totaliz]ndpeste 18.800 de suflete. Foarte pu\inis-au `ntors de acolo. Fra\ii Farkas auf[cut parte din transportul plecat ̀ n 26mai 1944. Dup[ 70 de ani, privilegiulde a `nt]lni oameni care pot povesticele tr[ite de ei `n acele momente tra-gice este din ce `n ce mai rar. :i cu at]tmai pre\ios, dup[ cum au spus invita\ii;i dup[ cum au sim\it to\i cei prezen\i.

Vasile A.

Anna Andlauer, Leslie Kleinman, Erwin Farkas, Nina Ritz, Mark Adrian Torok ;i Miriam, so\ia lui Leslie

Familia Farkas `n 1937. Erwin Farkas este primul din dreapta, cu ;epcu\[. Doar el ;i un frate au supravie\uit

Doi evrei din Ambud povestesc cum au trecut prin tragedia Holocaustului


ISTORIE:i din acest moment comisarii care p]n[ atunci l-au sprijinit

pe Mihai ̀ n fa\a ̀ mp[ratului, sau cel pu\in nu i-au fost du;mani,au ̀ nceput s[ loveasc[ ̀ n el "prin rapoartele lor, gr[bind catastroface se apropia cu pa;i uria;i".

(Urmare din pagina 1)S[ ne `ntoarcem pu\in `n timp ;i s[

vedem care a fost firul evenimentelor. La9 iulie 1599 comandantul cet[\ii SatuMare, Mihail Székely de Kovend l-a`mprumutat pe Ioan Darahi domnului|[rii Române;ti pentru o misiune se-cret[. Vedem a;adar c[ leg[turile lui Mi-hai Viteazul cu Satu Mare se stabilesc`nainte ca domnul |[rii Rom]ne;ti s[cucereasc[ Transilvania.

S[tm[reanul Darahi particip[ la expedi\ia fulger a lui Mihai Viteazul `mpotriva lui Andrei Bathory

Ioan Darahi sau Darai apar\inea no-bilimii mijlocii din teritoriul cet[\ii SatuMare. S[tm[reanul trebuia s[-l spionezepe secretarul voievodului, Ioan Racz.Acesta a fost b[nuit ;i g[sit vinovat detr[darea secretelor c[tre Andrei Bathory.Darahi i-a c];tigat `ncrederea domnito-rului particip]nd astfel la expedi\ia fulger`mpotriva cardinalului Bathory din oc-tombrie 1599, `n care Andrei Bathory afost ucis. Misiunea sa de secretar interi-mar ;i de traduc[tor al lui Mihai Viteazuls-a sf]r;it oficial la 10 decembrie 1599,dup[ care Darahi prime;te "slobozireade plecare".

La scurt timp dup[ revenirea lui Da-rahi la Satu Mare, la 14 decembrie 1599,Mihail Székely ̀ i trimite o scrisoare con-silierului ;i secretarului Cur\ii Imperiale,Johann Anton Barvitius, prin care afl[mc[ s[tm[reanul ̀ ;i ofer[ serviciile ̀ mp[ra-tului< "Considera\i c[ ve\i avea `n mineun prieten credincios, gata s[ v[ slujeasc[;i c[, dac[ a; cunoa;te g]ndurile Dom-niei Voastre, `n ce mod v-a; putea servi,n-a; omite nimic ;i n-a; sustrage nimicdin capacitatea mea, astfel `nc]t pute\idispune de mine pe deplin ;i ave\i ̀ n mi-ne pe deplin un slujitor credincios ;i ni-mic altceva."

~n ceea ce-l privea pe Mihai Viteazul"v[ atrag aten\ia c[ nu totul este demnde ̀ ncredere. Cred acest lucru, deoarece,at]ta timp c]t venerabila Cas[ de Austrianu trimite un guvernator ̀ n Transilvania,Mihai Voievod pretinde guvernarea,dup[ cum este ;i drept, c[ci el ;i-a riscatvia\a pentru a-;i \ine obliga\ie de credin\[jurat[ ̀ mp[ratului roman (...) nici un alt`mp[rat roman n-a avut vreodat[ un ase-menea slujitor, care s[ fi s[v]r;it cu at]tde pu\ine mijloace o victorie at]t de zdro-bitoare, pe de alt[ parte nu are ;i n-a avutniciodat[ un asemenea inamic cum vadeveni el, dac[ nu va ;ti s[ ;i-l men\in[,c[ci el este viteaz ;i iute ;i izbute;te s[atrag[ pe o;teni prin rapiditatea ;i gene-rozitatea sa (...)".

Baronul David Ungnad ceredin Satu Mare bani pentruoastea lui Mihai

~ntre timp la Satu Mare se stabile;te;i baronul David Ungnad care-l infor-meaz[ pe `mp[rat despre planurile luiMihai Viteazul. La 2 ianuarie 1600 co-misarul Ungnad ̀ i trimite din Satu Mareo scrisoare ̀ mp[ratului prin care ̀ l roag[pe ̀ mp[rat s[-l ajute pe voievodul rom]ncu bani pentru `ntre\inerea armatei salenumeroase. Mihai avea nevoie lunar de95.000 de taleri. Mihai voievod ̀ ntre\ineala acea dat[ 10.000 c[l[re\i ;i 30.000 depedestra;i.

David Ungnad ;i s[tm[reanul MihailSzékely inten\ionau s[ mearg[ la MihaiViteazul dar ̀ ;i am]n[ plecarea "deoarece

domnul Carlo Magno ;i domnul PetruArmeanul nu de\in `nc[ darul extraor-dinar, nici banii, iar noi, la care a fost tri-mis Armeanul, n-am primit nici un felde porunc[ sau dispozi\ie cu privire labani> totu;i la Alba Iulia s-a r[sp]nditvestea c[ darul extraordinar valoreaz[25.000 de duca\i, iar Armeanul cu`nso\itorul lui, care, av]nd ordin expres,a scris de la Viena lui Mihai, asigur]ndu-l c[ ì aduce banii, este aproape desperatc[ a apucat s[-i scrie cu anticipa\ie, seteme pentru via\a lui ;i nu are curaj s[plece. Domnul Carlo Magno se teme ;iel c[ va fi batjocorit, fiindc[ a specificat`n mod expres c[ va aduce darurile decinstire."

~ngrijorat c[ nu sosesc banii promi;i,la 5 ianuarie 1600 Mihail Székely ì scriedin nou consilierului ̀ mp[r[tesc< “Eu amscris ;i am spus totdeauna< dac[ `lmen\inem pe Mihai voievod de parteanoastr[, atunci ob\inem ceea ce nici un`mp[rat roman n-a mai avut vreodat[>dac[ ̀ l pierdem, va fi o pierdere cum unala fel nu s-a mai v[zut secole de-a r]ndul>c[ci el nu poate cere ceea ce nu i se poateoferi ;i nu i se poate oferi at]t de mult pec]t este el `n stare s[ ne dea nou[ dreptcompensa\ie - dec]t dac[ ar avea `nc[ ovia\[“.

Apoi din ordinul lui Mihail Székely,Ioan Darahi este trimis la Alba Iulia.

Darahi st[ o lun[ la Alba Iuliala curtea voievodului rom]n

Mihai Viteazul `l re\ine `n preajmasa, de la 9 ianuarie p]n[ la 4 februarie1600, probabil cu ̀ ns[rcin[ri speciale. La27 ;i 28 ianuarie, emisarul imperial CarloMagno `ncearc[ `n zadar s[-l cear[ peDarahi, pentru a trimite prin el scrisoricomisarilor imperiali la Satu Mare, ;i searat[ foarte surprins de re\inerea acestuiade c[tre domn.

Scrisorile au fost expediate cu

`nt]rziere, cu alt curier. La 31 ianuarie1600, David Ungnad scrie din Satu Mare,m[rturisindu-;i ̀ ngrijorarea pentru fap-tul c[ Darahi, trimis la Mihai de treis[pt[m]ni, nu s-a re`ntors ;i nici nu ascris nimic. Ungnad ;i Székely seg]ndeau speria\i la soarta secretaruluitr[d[tor Racz, care fusese executat ;i se`ntrebau dac[ la r]ndul s[u Darahi nu ap[\it vreo n[past[ din cauza vreuneib[nuieli.

La 4 februarie 1600 Darahi este trimisde Mihai la Dej, `n `nt]mpinarea celordoi comisari. El ̀ i duce lui Ungnad o scri-soare din partea voievodului, scris[ `nlimba maghiar[. Dou[ zile mai t]rziu, la6 februarie 1600, comisarii ì trimit`mp[ratului Rudolf din Cluj o dare deseam[ despre cele aflate de s[tm[reanulDarahi, c]t a stat `n Transilvania ";i careprivesc pe Maiestatea Voastr[".

Comisarii Ungnad ;i Székely`;i schimb[ brusc atitudineafa\[ de Mihai Viteazul

O ̀ nt]mplare destul de grav[ a sporitnum[rul du;manilor lui Mihai, ̀ n timpulexpedi\iei sale din Moldova. Mihai `la;tepta pe ambasadorul extraordinar allui Rudolf, doctorul Bartholomeus Pez-zen, care trebuia s[ vin[ spre a clarificastatutul lui Mihai ̀ n Transilvania> de ase-menea trebuia s[-i aduc[ banii de la`mp[rat, de care Mihai avea cea mai marenevoie pentru a-;i pl[ti trupele. Mihaise temea c[ dac[ nu vor fi pl[ti\i bine,solda\ii nu-l vor mai urma.

C]nd Mihai era `n Moldova, Pezzena ajuns `n Satu Mare. Mihai l[sase vorb[s[-l duc[ pe ambasador la el oriunde s-ar afla, `ndemn]ndu-i pe comisarii`mp[r[te;ti David Ungnad ;i Mihail Szé-kely s[-l ̀ nt]mpine. Comisarii pleac[ dinAlba-Iulia spre Cluj, unde `;i `nchiriaz[o tr[sur[ cu care urmau s[ ajung[ la SatuMare. Ascult]nd de Grigorie Chesarul

;i de judec[torul din Cluj, care au lansatzvonul c[ cei doi comisari voiau de fapts[ fug[ din Transilvania pe la Satu Mare,ace;tia au fost opri\i s[ p[r[seasc[ ora;ulla 23 mai 1600 de c[tre logof[tul Theo-dosie, comandantul garnizoanei ;i pu;isub paz[.

Gestul necugetat al logof[tului a`ncercat s[ fie reparat de c[tre banul Mi-halcea, loc\iitorul lui Mihai Viteazul, carea doua zi, adic[ 24 mai 1600, a dat ordinde eliberare a comisarilor, scuz]ndu-se`n fa\a acestora c[ logof[tul este un omsimplu, care nu ar cunoa;te regulile ;irespectul ce li se cuvine solilor. Cu toatescuzele, comisarii s-au sim\it foartejigni\i de un astfel de comportament.

:i din acest moment comisarii carep]n[ atunci l-au sprijinit pe Mihai ̀ n fa\a`mp[ratului, sau cel pu\in nu i-au fostdu;mani, au `nceput s[ loveasc[ `n el"prin rapoartele lor, gr[bind catastroface se apropia cu pa;i uria;i".

Astfel c[ `n primul s[u raport c[tre`mp[ratul Rudolf al II-lea, comisarul Da-vid Ungnad scrie< " c[ despre Transilvania;i Valachia vor `nt]lni trat[rile de pacemari greut[\i, mai ales fiind c[ MaiestateaVoastr[ ̀ nc[ nu poate ;ti cum st[ cu Mi-hai Voevod `n privin\a Transilvaniei, ;idac[ el se va l[sa de nedreapta luipreten\ie ;i va vroi s[ se supun[Maiest[\ei Voastre. Nu se poate pune te-mei pe neutralitate> c[ci Transilvania tre-bue s[ fie ap[rat[ sau cu putere de Ma-iestatea Voastr[ sau trebuie s[ cad[ `ntributul turcesc, st]nd deocamdat[ `ndiscre\ia ;i la bunul plac al lui Mihai Vod[`ncotro el se va `ntoarce dup[ gustul ;iinten\iile sale."

M[surile luate `mpotriva lui MihaiViteazul s-au intensificat ;i mai multdup[ `nt]lnirea comisarilor cu doctorulPezzen la Satu Mare. Acesta din urm[ afost `nt]mpinat de banul Mihalcea ;i dedoi transilv[neni, deputa\i ̀ n diet[, AlardFerenz ;i Barcsai Andras. Pentru a-;i asi-gura c[l[toria `n Transilvania, ambasa-dorul Pezzen i-a cerut lui Mihai s[-;i tri-mit[ fiul pentru c]tva timp la curtea`mp[ratului. Banul Mihalcea ;i `nc[ doiboieri ce ie;ir[ ̀ n ̀ nt]mpinarea lui la SatuMare au fost lua\i ostatici. La 1 iulie 1600Ungnad ;i Szekely ì scriu `mp[ratului.

"Noi ne ̀ ndrept[m odat[ cu Mihalcea;i cei doi transilv[neni, Alard Ferenz ;iBarcsai Andras, spre Satu Mare la dom-nul Pezzen. Cei doi transilv[neni nu auvoie s[ se `ndep[rteze de Mihalcea ;i s[vorbeasc[ cu noi. Astfel c[ noi nu cu-noa;tem sentimentele lor fa\[ de Maies-tatea Voastr[ ;i dac[ ei s-ar manifestabucuros fa\[ de noi.

Banul Mihalcea se teme c[ va fi re\i-nut la Satu Mare, iar noi ne temem ca nucumva s[ ajungem to\i trei deodat[ cuel. Astfel c[ ei pot protesta solemn ;i pots[ nu accepte negocieri pe care domnulvoievod nu le-ar admite. (...) El poateaduce pagube mari, ̀ ntreaga ac\iune estecu rezultat nesigur ;i periculoas[ pentrutoate p[r\ile, ;i numai Dumnezeu celdrept, prin mijloacele sale tainice, poates[ o `ndrepte pe calea cea bun[. (...) Cudomnul Pezzen trebuie s[ discut[m clar,`ndat[ ce vom fi ̀ mpreun[, toate lucrurileimportante."

Str]ns cu u;a de lipsa banilor, MihaiViteazul accept[ toate cerin\ele ambasa-dorului. Pezzen ajunsese la Satu Maredar nu a g[sit banii de la `mp[rat acolo.Pezzen i-a scris lui Rudolf c[ nu a g[sitbanii ;i va trebui "s[ se duc[ la voevodiar f[r[ moned[, ceea ce ar atrage iar[;iinsulte Maiest[\ei Voastre din partea bar-barului".

Mihai nu se a;tepta la mare lucru dinsolia lui Pezzen, asta se vede din faptulc[ el continu[ tratativele ;i cu turcii,trimi\]nd o solie la Constantinopol.

La Satu Mare s-a pl[nuit revolta `mpotriva lui Mihai Viteazul

Demult pl[nuita revolt[ `mpotrivalui Mihai a;teptase sosirea doctoruluiPezzen. Cei doi maghiari sosi\i s[-l`nt]mpine pe Pezzen la Satu Mare m[rtu-risesc ̀ n ascuns reprezentan\ilor ̀ mp[ra-tului c[ toat[ Transilvania era gata de re-volt[ `mpotriva lui Mihai Viteazul.

F[r[ ̀ ndoial[ c[ doctorul Pezzen prinuneltirile puse de el ̀ n Ardeal provocaseizbucnirea acestei mi;c[ri, pentru a sc[pade domnul rom]n.

Ungnad ;i Székely fug din Satu Mare `n Ungaria

Comisarii Ungnad ;i Székely, dup[sosirea lor la Satu Mare pentru ̀ nt]mpi-narea doctorului Pezzen nu se mai ̀ ntorc;i pleac[ `n Ungaria.

Dovada scris[ a uneltirilor germanene-o d[ urm[toarea scrisoare a lui Fran-cisc Alardi din 6 septembrie 1600, careraporteaz[ c[tre comisarii `mp[r[te;timodul cum se pornise mi;carearevolu\ionar[< "~mi aduc aminte, ilu;tridomni, c[ pe c]nd eram la Satu Mare,unde se afla ;i doctorul Pezzen, domniilevoastre a\i tratat cu mine cu mare gravi-tate, `ndemn]ndu-ne a fi cu credin\[,`ntreaga provincie c[tre `mp[ratul, ;i aprivi pe Maiestatea sa ca pe domnul nos-tru legiuit ;i prea sf]nt. :i noi r[spunz]ndc[ am fi dispu;i a o face cu cea mai maretragere de inim[, dac[ nu am fi ̀ ngrozi\iprin nespuse cruzime a voevodului, careprin militarii s[i `mpr[;tie\i pretutinde-nea, nu numai c[ ne amenin\[ via\anoastr[, dar nu ar fi cru\at nici pe acea afemeilor ;i copiilor no;tri. Atunci dom-niile voastre, `ntip[rind-o ad]nc `n su-fletul meu, am crezut de cuviin\[ a o`mp[rt[;i mai multor c[petenii ale \[rei,;i de atunci nimic n-a fost sc[pat din ve-dere pentru a `nt[ri r]ndul nostru de ane pleca sub scutul Maiest[\ei voastre.Toat[ nobilimea ;i toate cet[\ile alearg[`n tabere, recunosc]nd de domn al lorpe Maiestatea sa `mp[ratul, ba chiar ;ilefegii voevodului, Ungurii c[l[ri ;i pe-de;tri, trecur[ to\i la noi." A;adar comi-sarii ̀ i provocau pe nobili la revolt[ ̀ nc[de pe vremea c]nd se aflau la Satu Mare.

Analizând documentele vremii,avem convingerea că pentru Mihai Vi-teazul cetatea Satu Mare a reprezentatun punct strategic. Nu întâmplător el ;i-a a;ezat tabăra în apropiere, la Moftin.Aici se aflau comisarii austrieci, era înrelații cu comandantul cetății ;i avea unom de încredere, traducătorul său per-sonal Ioan Darahi. Mai mult, toate indi-ciile conduc spre ideea că la Satu Mares-a decis eliminarea lui.

A consemnat Adriana Zaharia

Bibliografie<C[l[tori str[ini despre |[rile Rom]ne, vol IV,Bucure;ti 1972Mihai Viteazul `n con;tiin\a european[, vol.1, Documente externe, Bucure;ti, 1982Ioachim Cr[ciun, Cronicarul Szamoskozy ;i`nsemn[rile lui privitoare la rom]ni 1566-1608, Cluj, 1928Doru Radosav, Un s[tm[rean la curtea dom-neasc[ a lui Mihai Viteazul, 1977A. D. Xenopol, Istoria Rom]nilor, vol. V, 1914

Uciderea lui Mihai Viteazul s-a decis la Satu Mare


S~N~TATEUmflarea piciorului (denumit[ edem) se datoreaz[ cre;terii volumului de lichiddin \esuturile ̀ nvecinate venelor, ca urmare a migr[rii ̀ n exces a apei din vas c[tre\esut pe seama stagn[rii s]ngelui `n vene ;i a cre;terii presiunii exercitat[ de acests]nge pe pere\ii respectivelor vene.

Chitosanul este o celuloz[ biolo-gic[ extras[ din cochilii de crustaceimarini, singura substan\[ natural[ cecon\ine at]t fibre active cu propriet[\isimilare colagenului c]t ;i fibre ve-getale.

Ac\iuni terapeutice

Colagenul are, dup[ cum se ;tie,un efect `ntineritor asupra organis-mului, fiind benefic pentru regene-rarea pielii, articula\iilor, prostatei ;imu;chilor. Fibrele vegetale, de;i nusunt digerabile, sunt foarte utile fi-indc[ absorb gr[simile, ̀ mbun[t[\esctranzitul ;i detoxific[ organismul.

Chitosanul ac\ioneaz[ ̀ n sistemuldigestiv ca un absorbant puternic careleag[ gr[simile, cur[\[ intestinele ;ievacueaz[ din ele substan\ele toxice.O parte se absoarbe `n s]nge undeare efecte pe mai multe planuri.

Astfel, chitosanul este capabil s[inhibe celulele canceroase prin regla-rea ph-ului \esuturilor spre un mediualcalin `n care limfocitele devin maiactive ;i atac[ tumoarea, restabile;tepofta de m]ncare ;i `mpiedic[ for-marea metastazelor.

Apoi, mic;oreaz[ nivelul lipidelordin s]nge, al trigliceridelor ;i coles-

terolului p]n[ la un nivel normal, chi-tosanul fiind numit ;i "detergentulvaselor de s]nge", determin]nd ;isc[derea tensiunii arteriale.

Are efect absorbant ;i elimin[ dinorganism s[rurile de metale grele(plumb, mercur, cadmiu),`ngr[;[minte minerale, coloran\i chi-mici, `mbun[t[\ind capacitatea depurificare a sistemului limfatic.

Chitosanul ac\ioneaz[ asupratractului digestiv m[rind capacitateade digestie a intestinelor, mic;or]ndabsorb\ia toxinelor `n s]nge ;i re-duc]nd totodat[ riscul apari\iei can-cerului de colon.

Studii de caz ;i precau\ii

Un studiu f[cut `n Statele Unite`n 2001 a ar[tat c[ administrarea chi-tosanului duce la sc[derea ̀ n greutatedup[ 6 s[pt[m]ni de tratament.

Pacien\ii care au folosit chitosanul;i au sl[bit nu au \inut nici un fel dediet[. ~n cazul ̀ n care se reduce chiarcu 10-15% por\ia zilnic[ de hran[ `nparalel cu administrarea chitosanului,sc[derile `n greutate devin mai spec-taculoase, put]nd fi de 2-3 ori maimari.

Un alt studiu din 2010 a ar[tat c[

animalele care au avut inoculate tu-mori umane au reac\ionat foarte binela tratamentul cu chitosan,constat]ndu-se stagnarea sau chiarregresul tumorilor ̀ n unele cazuri. Laanimalele de experien\[ vindecate decancer prin acest tratament, recidi-vele au fost mult mai rare. Adminis-trat `n paralel cu chimioterapia ;i ra-dioterapia, chitosanul este de aseme-nea benefic, reduc]nd efectele adver-se ale acestora, f[r[ a interfera negativ`n sensul diminu[rii eficien\ei trata-mentelor.

Pacien\ii care au luat chitosan ausuportat mai bine tratamentul cu ci-tostatice, au reu;it s[-l duc[ la cap[t`ntr-un procent mai mare, av]nd ointensitate semnificativ mai redus[ aunor simptome cum sunt< c[dereap[rului, inapeten\a, sensibilitate lainfec\ii etc.

Chitosanul se administreaz[ cupruden\[ femeilor ̀ ns[rcinate sau ca-re al[pteaz[, copiilor sau persoanelorsensibile la produsele pe baz[ de crus-tacee.

Alte suplimente alimentare pot filuate la 2 ore dup[ chitosan, deoareceacesta `mpiedic[ asimilarea lor.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721.202752

Boala venoas[ cronic[ poateap[rea ca urmare a unor modi-fic[ri `n peretele venelor mem-brelor inferioare care determin[valvele venoase s[ nu mai func\io-neze corect ;i s[ nu `;i mai `nde-plineasc[ rolul de a `ntoarces]ngele din membrele inferioare,`mpotriva gravita\iei, c[tre inim[.

Apar astfel varicele (dilata\ii ale ve-nelor mai mari de 3 mm) care repre-zint[ cea mai cunscut[ form[ de boal[venoas[ cronic[. Varicele pot fi ini\iallipsite de simptome, p[r]nd s[ nu cau-zeze probleme imediate de s[n[tate, ̀ nafara disconfortului estetic.

~n lipsa unui tratament cores-punz[tor leziunile din peretele venelorprogreseaz[ ;i apare umflarea gleznei;i a piciorului sau chiar a `ntreguluimembru inferior, iar acest lucru `l de-termin[ pe pacient s[ se adreseze ̀ n fi-nal medicului.

De ce se umfl[ picioarele?

Umflarea piciorului (denumit[edem) se datoreaz[ cre;terii volumuluide lichid din \esuturile `nvecinate ve-nelor, ca urmare a migr[rii `n exces aapei din vas c[tre \esut pe seamastagn[rii s]ngelui `n vene ;i a cre;teriipresiunii exercitat[ de acest s]nge pepere\ii respectivelor vene. Edemul per-sistent netratat poate duce `n timp lamodific[ri ale aspectului tegumentar(colorarea ̀ n exces sau decolorarea pie-lii) ;i `n final la leziuni la nivelul pielii

(ulcer).Boala venoas[ cronic[ poate ap[rea

;i ca urmare a form[rii unui cheag des]nge care blocheaz[ curgerea s]ngeluiprin ven[, ceea ce nu ̀ i va mai permites[ se re`ntoarc[ la inim[. Piciorul se

umfl[, doare, iar ̀ n unele situa\ii poates[ devin[ cald ;i s[ se modifice aspectulpielii.

Statisticile de p]n[ acum arat[ c[ 4din 5 persoane sufer[ de boal[ venoas[cronic[.

Ce pute\i face?

Pute\i s[ ameliora\i simptomele ;isemnele de afectare a circula\iei ve-noase prin c]teva m[suri simple, la`ndem]na oricui.

Evita\i toate sursele de compresielocal[ la nivelul mu;chilor membrelorinferioare (picioare ;i degetele de la pi-cioare, gambe, coapse), respectiv`mbr[c[minte str]mt[.

Face\i du;uri alternative cu ap[cald[/rece< ap[ cald[ (nu mai mult de38 de grade Celsius) timp de c]tevaminute, alternativ cu ap[ rece timp de20 de secunde. Evita\i du;urilefierbin\i.

Adopta\i o diet[ s[rac[ `n caloriipentru a controla excesul de greutate(legume, verde\uri, fructe, iaurt, p]ineintegral[) ;i pentru a evita constipa\ia.Evita\i consumul crescut de sare saualcool. Fuma\i mai pu\in sau chiar re-nun\a\i la tutun.

Evita\i s[ sta\i ̀ n picioare sau a;ezattimp `ndelungat. Merge\i pe jos celpu\in 20 de minute pe zi. Purta\i`nc[l\[minte f[r[ tocuri sau cu tocuride cel mult 3-4 centimetri.

Masa\i u;or, alternativ, fiecare pi-cior, `n sus, de la glezn[ la genunchi,picioarele fiind u;or ridicate.

Evita\i `nc[perile supra`nc[lzite(sauna) ;i recurge\i la du; mai degrab[dec]t la b[ile ̀ n cad[. Evita\i expunereala soare.

Sta\i culcat aproximativ 30 de mi-nute `n jurul pr]nzului cu picioareleu;or ridicate (la 10 - 20 cm deasupranivelului inimii), la fel ;i seara.

Desf[;ura\i activit[\i fizice u;oare;i regulate< `not, exerci\ii `n aer liber(mers pe biciclet[, plimbare `n aer li-ber), exerci\ii simple pentru stimulareacircula\iei venoase. (SocietateaRom]n[ de Dermatologie)

Varicele sunt dilata\ii ale venelor mai mari de 3 mm, care reprezint[ cea mai cunoscut[ form[ de boal[ venoas[ cro-nic[

Un studiu f[cut `n Statele Unite `n 2001 a ar[tat c[ administrarea chitosanuluiduce la sc[derea `n greutate dup[ 6 s[pt[m]ni de tratament

Chitosanul, un remediu de sl[bit redutabil

Sugestii pentru ameliorarea durerilor de picioare ;i a varicelor


RE}ETE

Crem[ de vanilie

Pui Taco cu orez

Mod de preparare< Se fierbe sm]nt[na ;i laptele

`mpreun[ cu jum[tatea de baton devanilie, apoi se las[ la r[cit. ~ntre timpse amestec[ g[lbenu;urile cu zah[rulsi esen\a de vanilie p]n[ ce compozi\iadevine cremoas[. Amestecul se toarn[peste sm]nt]n[, amestec]nd continuu,

apoi se toarn[ ̀ n 10 boluri, apoi se pun`ntr-un vas. Vasul se umple cu ap[cald[, se acoper[ cu folie de aluminiu;i se bag[ la cuptor. Se face o gaur[ `nfolia de aluminiu. Dup[ 35 de minutese verific[, iar dac[ crema e gata sescoate de la cuptor. Desertul se punela r[cit. ~nainte de a fi servit sestrope;te cu zah[r. Dup[ preferin\e, sepoate stropi cu zah[r ars.

Ave\i nevoie< 1 litru de sm]nt]n[, 100 ml de

lapte, 16 g[lbenu;uri de ou[, 250 gzah[r, o jum[tate de baton vanilie,

30 ml extract de vanilie.

Mod de preparare< Se amestec[ orezul, supa de pui,

laptele, ciupercile ;i condimentulmexican. Se pune `ntr-un vas cu ulei.

Deasupra acestei mixturi se punepuiul ;i se presar[ condimentemexicane. Se las[ la cuptor pentru 60-75 de minute, p]n[ ce este gata.

Servi\i cu sm]nt]n[ sau cu sossalsa.

Ave\i nevoie< 3/4 can[ de orez> o can[ de sup[ de

pui> o can[ de lapte> o can[ deciuperci feliate> 2 linguri\e

condiment mexican> 4-6 felii depiept de pui

Pl[cint[ cu vi;ine

Mod de preparare< Se amestec[ o can[ de zah[r, 3 lin-

guri de amidon de porumb, o lingur[de tapioca ;i 1/4 linguri\[ de sare `ntr-un bol mediu. Se amestec[ cele 6 c[nide vi;ine cu sucul de l[m]ie ;i cu lin-guri\a de vanilie. Foaia de pl[cint[ se

pune `ntr-o tav[. A doua foaie depl[cint[ se taie f];ii. Amestecul de maisus se pune peste prima foaie depl[cint[, iar deasupra se pun 3 buc[\ide unt. Deasupra se aranjeaz[ f];iilede pl[cint[, care apoi se ung cu lapte ;ise stropesc cu zah[r. Se bag[ la cuptorp]n[ se coace. Se poate servi cu`nghe\at[ de vanilie.

Ave\i nevoie< Dou[ foi de aluat de pl[cint[, o

can[ de zah[r, 3 linguri amidon deporumb, o lingur[ de tapioca, 1/4can[ de f[in[, 1/4 lingur[ de sare,

6 c[ni de vi;ine f[r[ s]mburi, 1lingur[ de suc de l[m]ie proasp[t,1 lingur[ de extract de vanilie, 3linguri de unt nes[rat, t[iat `npatru cubule\e, o lingur[ lapte.

Sup[ \[r[neasc[italian[

Mod de preparare< Cu furculi\a se piseaz[ o can[ ;i

jum[tate de fasole. O linguri\[ de uleise `nc[lze;te la foc mediu `ntr-o oal[de sup[. Se adaug[ ceapa, amestec]ndcontinuu, p]n[ ce devine aurie. Se pune

varza ;i usturoiul pisat ;i se las[ `nc[2-3 minute. Se adaug[ supa de pui,boabele de fasole m[run\ite ;i boabeler[mase `ntregi. Se las[ la fiert 10-12minute, p]n[ ce varza este muiat[. Seadaug[ piper dup[ gust. La scurt timpdup[ ce e gata supa, pr[ji\i u;or p]inea;i unge\i-o cu usturoi. Se pune p]inea`n farfurii, iar supa se toarn[ peste.R[zui\i ca;caval ;i stropi\i aproximativo linguri\[ de ulei de m[sline ̀ n fiecarefarfurie. Servi\i imediat.

Ave\i nevoie< 500 g de fasole, 3 linguri de ulei dem[sline, o ceap[ medie, m[run\it[,

o jum[tate de varz[ m[run\it[, 3c[\ei de usturoi pisat ;i un c[\el deusturoi t[iat, 400 g de sup[ de pui,

piper, 8 felii de p]ine de cas[,ojum[tate de can[ de parmezan.

Murul cu sau fără ţepi este unarbust viguros. El poate creşte încultură, dar şi în flora spontană.Înălţimea sa poate fi de până la 3metri.

Frunzele sunt plisate, verzi. Florileau culoare albă, apar pe tulpinile de celpuţin 2 ani şi sunt grupate în struguri.Fructele sunt la început roşii, iar la de-plina maturitate devin negre-brumate,cu miros şi gust dulce acrişor. Murulînfloreşte în lunile iunie şi iulie.

Ca tratament naturist se utilizeazăfrunzele tinere recoltate înainte şi întimpul înfloririi şi uscate la umbră înstrat subţire. Produsul are miros plăcutşi gust astringent. De asemenea, ca re-mediu se mai pot folosi şi fructele.

În tradiţia populară ceaiul din frun-ze şi vlăstari tineri de mur sau decoctulrădăcinii de mur se lua contra tusei, dia-reei şi dizenteriei. Fiertura din frunze,flori şi ramuri tinere de mur se foloseala bronşite. La R[;inari, murele se fier-beau cu untur[ ;i se luau contra tuber-culozei pulmonare.

Din ceaiul ;i decoctul din rug demur sfărâmat şi amestecat cu unsoarede porc se făcea o alifie contra bubelorla copii. Ceaiul din decoct de mure selua contra leucoreei. Murul se foloseade asemenea în multe leacuri, mai alesîn ceaiuri `mpotriva răguşelii şi a jun-ghiului provenit din răceală.

Compoziţie chimică

Murele conţin 84% apă. În com-poziţia murelor se mai întâlnesc vita-minele A, B1, B2, B5, B6, C şi E. Fructelesunt bogate în tanini, acid citric, zahăr,proteine, flavone, săruri minerale, cal-ciu, magneziu, fosfor şi potasiu.

Acţiune terapeutică

Frunzele de mur au calităţi dezin-fectante, fac imposibilă înmulţirea mi-crobilor, moderează secreţiile, provoacăstrângerea ţesuturilor şi ajută la vinde-carea lor, combat diareea, favorizeazădigestia la nivelul stomacului şi calmea-ză spasmele. De asemenea, frunzele demur sunt utile la afecţiunile gâtului şiale gurii, la vindecarea leucoreei (scur-gere vaginal[ de lichid albicios).

Murele (fructele) sunt tonice, laxa-tive, depurative şi nutritive pentru or-ganism. Ele reglează acţiunea melaninei(pigmentul care dă culoarea pielii), fiindutile celor cu dereglări ale acestei sub-stanţe (de exemplu `n vitiligo). Mureleau şi calităţi de îmbunătăţire a acuităţiivizuale, refac integritatea cavităţii bucaleşi refac celulele lezate ale tubului digestiv.Ele sunt de asemenea utile şi în diabetşi, în plus, sunt indicate persoanelor as-tenice cărora le sângerează des gingiile.

Murele şi frunzele de mur se pot fo-losi la următoarele afecţiuni< afecţiunidermatologice, afecţiuni oculare,afecţiuni pulmonare, afecţiuni renale,afte, amigdalită, anemie, angine, boli decolagen, boli renale, bronşite, cancer, ci-clu menstrual neregulat, constipaţie cro-nică, colită de putrefacţie, ciclu men-strual neregulat cu hemoragii mari, de-zinfectant intestinal, diabet, diaree, dis-menoree, enterocolite, fisuri anale, gas-trită hipoacidă, gastro-enterite, gingivi-te, hemoragii, hemoroizi, inflamaţii la-ringo-esofagiene, infecţii intestinale sauurinare, leucoree, psoriazis, refacereacelulară mai ales a tubului digestiv, chiarşi la cei recent operaţi, stomatite, ulcergastric, varice.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Murele (fructele) sunt tonice, laxative, depurative şi nutritive pentruorganism. Ele reglează acţiunea melaninei (pigmentul care dă culoareapielii), fiind utile celor cu dereglări ale acestei substanţe. Au şi calităţide îmbunătăţire a acuităţii vizuale, refac integritatea cavităţii bucaleşi refac celulele lezate ale tubului digestiv.

Murul ajut[ la refacerea celular[, mai ales a tubului

digestiv


MOD~Roșu, albastru, verde se regăsesc în fiecare sezon în colecțiile creatorilor de modă,

însă de fiecare dată o singură nuanță va da tonul. Birourile de stil fac mereu previziunipentru culoarea de succes a sezonului următor, dar momentan nimeni nu a găsitrețeta unui răspuns sigur.

Culorile fac parte din viața ori-cărei persoane. Fiecare avem celpuțin o nuanță care ni se pare ceamai frumoasă sau care pur și sim-plu ni se pare că ni se potriveștecel mai bine. Ne folosim de culoripentru a exprima diferite stări despirit sau pentru a ieși în evidențăîn anumite situații.

Această putere a culorilor este pre-luată și în modă, unde totul se referăstrict la nuanțe.

Roșu, albastru, verde se regăsesc înfiecare sezon în colecțiile creatorilorde modă, însă de fiecare dată o singurănuanță va da tonul. Birourile de stil facmereu previziuni pentru culoarea desucces a sezonului următor, dar mo-mentan nimeni nu a găsit rețeta unuirăspuns sigur. Cu toate acestea, în acestcaleidoscop multicolor, unele culori aurămas peste ani asociate cu nume sauimagini de modă. Spre exemplu, așacum putem asimila anumite culoriunor branduri renumite de băuturi car-bogazoase, la fel s-a întâmplat și în mo-dă.

Albastrul Lanvin

Într-o zi de toamnă de la începutulsecolului, Jeanne Lanvin vizita Italia.Frescele de un azur infinit pictate deFra Angelico au impresionat-o într-atât încât a făcut din această nuanță unsimbol cromatic al casei de modă. Dela ambalajele rafinate cu logo-ul negrula cravatele masculine sau detaliile debroderie, acest albastru se regăsește demai bine de 80 de ani în sanctuaruluniversului Lanvin.

Bejurile Chanel

Coco Chanel obișnuia să spună căsingurele culori pe care o femeie ele-

gantă trebuie să le poarte sunt cele in-spirate din natură. Culorile violenteerau semn de vulgaritate. În fiecaretoamnă mergea în parc, aduna frunze,pietre pe care ulterior le trimitea țesă-torilor pentru a reproduce culoarea înminunatele tweeduri. Ea este cea carea impus în modă gama de bejuri în anii'20, care împreună cu albul și negrulau rămas asociate numelui sau. De lajerseu la tweed, trecând prin mătăsuri,

dantele sau pielea pantofilor bicolori,bejul este reinventat în fiecare sezon.

Griul Dior

Atunci când și-a amenajat casa demodă, cu doar câteva luni înainteaepocalei colecții New Look, ChristianDior a știut să aleagă un stil care întimp a devenit sinonim cu el. Este vor-ba de stilul neo Ludovic al XVI-lea în

care erau decorate multe din noile viledin nordul orașului, un stil în care pre-domina albul și griul, suprafețele lam-brisate și feroneria. Astfel, griul Tri-anon, tipul de scris, lambriurile albe,decorul Ludovic, medalionul oval saunodul à la Fontanges sunt imagini alecasei exploatate pretutindeni. Nicio co-lecție Dior fără gri< versiune taior cubluză albă sau rochii de seară din or-ganza și tafta.

Portocaliul Hermès

Cutia portocalie legată cu o pan-glică ciocolatie a devenit un simbol însine, obiect de colecție sau de inter-venție artistică, dar mai ales expresiaunui rafinament de mare clasă. Cutiade ambalaj Hermès actuală a apărutdintr-un accident. Înainte de războiambalajul avea o culoare delicată șisubtilă, dar penuria de materie primădin timpul Ocupației a impus adopta-rea unui pigment la îndemână. Acestportocaliu "zemos" a primit ulterior șiun parfum - Eau d'Orange Verte, iarnota de portocale se regăsește în par-fumurile casei. Culoarea vitamină esteadesea exploatată în vitrinele Hermèssau în elegantele eșarfe.

Roșul Valentino

De 45 de ani fiecare colecție a saconține cel puțin o ținută roșie. Unroșu special declinat în taioare, bluzeși mai ales în rochii de seară. Roșul estepentru Valentino culoarea sângelui șia pasiunii, roșul buzelor fierbinți, cu-loarea care face ca apariția unei femeiîn roșu aprins să fie unică, de neuitat.

Shocking Pink Elsa Schiaparelli

Designerul care a introdus supra-realismul în modă în anii '30 făcuse oobsesie pentru această nuanță de fuch-sia - un roz strident și artificial. Ea aintrodus constant în modă nuanța, de-venită simbol al casei odată cu lansareaparfumului Shocking într-un flaconbust de croitorie cu un ambalaj fuchsia.Chiar și autobiografia se numea "AShocking Life". Deși casa nu mai există,culoarea a rămas sinonimă cu desig-nerul.

De la începutul civilizației oa-menii purtau ceva pe cap. Pălă-riile au fost purtate pentru primadată de către bărbaţi ca şi acceso-riu încă din secolul al XIV-lea.Acestea erau confecţionate din di-verse materiale cum ar mătase,catifea, piele, pâslă şi tafta.

Pălăria fedora mai poartă și denu-mirea de “pălăria gangsterilor”, fiind pur-tată de oameni precum Al Capone şimulţi de aceeaşi speţă. Numele “fedora”a venit în urma unei scene jucate în 1882.Actriţa principală, Sarah Bernhardt, careo interpreta pe prinţesa Fedora Roma-zova, a purtat o asemenea pălărie ce adevenit cunoscută drept “fedora”. Nume-le de fedora are origini ruseşti.

Inițial fedora era o pălărie creată pen-tru femei, iar în 1920 a fost adoptată decătre bărbați. Între 1920 -1930, fedora adevenit un articol esenţial pentru fiecarebărbat, fiind purtată cu costum şi cravată.Fedora era de asemenea purtată în zoneleindustriale şi era o modalitate de a te

proteja de frig şi ploaie. Aceasta a dispă-rut din garderoba bărbaţilor în anii ’70fără un motiv anume. Hainele au începutsă devină mai casual, iar fedora a fost în-locuită cu şepcile sport. Astăzi aceastăpălărie este la modă doar datorită anu-mitor actori care o promovează în filme.

Alege cu atenție

Dacă vrei să porți o astfel de pălărienu trebuie să fii geniu în modă. Potri-veşte culoarea pălăriei cu tenta de culoarepredominantă din ţinuta ta. Poartă pă-lărie neagră dacă predomină negrul înţinuta ta, mai ales că o pălărie neagră aremult stil. Dacă îţi este prea mare, va cădeape faţă şi va da senzaţia că ai un cap mic.Dacă îţi este prea mică, te va strânge şiva lăsa o urmă roşie pe frunte. Pălăriilece nu au dimensiunea trecută pe etichetă,de obicei, nu sunt de calitate.

Fedora este frecvent reinventată da-torită materialelor din care este con-fecţionată, astfel este purtat[ ;i de femei.Evită deci materialele sintetice, cele maibune materiale sunt lâna şi tweed-ul.

Cum se poartă?

De obicei, pălăriile fedora sunt pur-tate pentru a completa o ținută sau unanume stil. Este purtată de bărbaţii la cos-tum, precum şi de cei îmbrăcaţi cu blugişi haină de piele.

Când vine vorba de alegerea unei pă-lării fedora trebuie să te gândeşti când ovei purta şi la ce ocazii. Aceasta se poartăcu marginea din faţă la nivelul sprânce-nelor sau uşor lăsată pe partea stângă saudreaptă.

Schimbă-ți frizura, astfel încât săarăți bine și cu fedora pe cap și fără ea.Accesorizează pălăria cu ecusoane saupene pentru a adăuga un stil personal.Poți să îți iei o fedora de paie, care să ac-centueze aerul tău aventuros.

Pălăria fedora a rămas un simbol alclasei și al eleganței. Dacă este clasicăpoartă o fedora doar la costum. Dacă aiun stil mai lejer, optează pentru o fedoraîn același stil. Încearcă cât mai multecombinații, până o vei găsi pe cea potri-vită.

Denisa T.Inițial fedora era o pălărie creată pentru femei, iar în 1920 a fost adoptată decătre bărbați

Roșul este pentru Valentino culoarea sângelui și a pasiunii

P[l[ria fedora, un simbol al elegan\ei

Ce reprezint[ culorile celor maicunoscute case de mod[?


DIET~

Orezul face parte din alimen-tația zilnică. Cu siguranță foartemulte persoane au auzit de pro-prietățile miraculoase ale orezu-lui, însă nu știu exact cum se potfolosi de aceste beneficii.

Popoarele estice sunt cele care auînceput să folosească orezul în alimen-tația zilnică, apreciindu-i foarte multcalitățile și beneficiile aduse organis-mului. Atunci când doriți să slăbiți în-tr-o perioadă relativ scurtă însă nu do-riți să vă înfometați, dieta cu orez poatereprezenta alegerea ideală.

Cei care doresc să adopte aceastădietă trebuie să se înarmeze cu multărăbdare și voință, iar rezultatele spec-taculoase nu vor întârzia să apară. Înfuncție de metabolismul fiecăruia și degreutatea de la care se pornește, ceicare urmează Dieta cu orez pot slăbiîn medie 13 kilograme în prima lună șiapoi în jur de 3 kilograme pe lună (ma-ximul de kilograme slăbite în primalună este de 30 și în continuare câte 10kilograme pe lună).

Popoarele asiatice sunt recunoscutela nivel mondial pentru corpul de in-vidiat pe care îl au și pentru starea desănătate generală bună. Dacă studiemregimul alimentar asiatic observăm căorezul reprezintă o componentă im-portantă în alimentația zilnică, acestaasigurând purificarea organismului,datorită albuminei, o substanță folosităla echilibrarea digestiei, care eliminătoxinele și eliberează lichidele, ajut[ ladetoxifiere și reducerea grăsimii.

Din dorința de a ameliora sau chiarvindeca anumite simptome, o familiede medici a conceput un regim alimen-tar care să aibe la bază consumul deorez. Din anul 1939, familia de mediciRosati (Robert si Kitty) din Statele Uni-te ale Americii impune un nou “trend”alimentar în spitalul în care lucrau.

În urma acestui experiment, me-dicii au observat că pacienții reușescsă slăbească și să își redobândeascăgreutatea corporală normal[. În acestfel a scăzut și riscul apariției bolilorcardiovasculare, dar și a durerilor osoa-se sau articulare. Ținând cont de im-portantele efecte pozitive obținute, me-dicii Rosati decid să facă cunoscut acestregim alimentar la nivel mondial și înacest fel descriu detaliat Dieta cu orezîntr-o carte.

În timpul acestei diete trebuie săștiți să vă controlați, deoarece veți aveaimpresia că organismul se slăbeșteatunci când din corp sunt eliminatesubstanțele care duc la depunerea gră-similor (acestea afectează foarte multși ficatul).

Cel mai bun orez este cel integral

Cel mai bun orez pentru aceastădietă este cel integral, nedecortificat,deoarece în straturile bobului de orezse găsesc uleiuri esențiale care sunt bu-ne pentru membrana celulară.

Consumul cărnii, al pâinii, al pră-jelilor și al cafelei trebuie evitat.

Având un conținut ridicat de po-tasiu, magneziu, vitamina B1 șifosfor, orezul este indicat pentru< curelede slăbire (deoarece este un aliment

s[țios), detoxifierea organismului (de-oarece absoarbe substanțele nocive șisărurile), persoanele care au problemecu tensiunea arterială sau cu stomacul(îmbunătățește digestia datorită ami-donului, vitaminelor și a zahărului).Sănătos (fără grăsimi), antidepresiv na-tural, s[țios, energizant, hrănitor, ieftinși ușor digerabil, orezul este alimentulideal în curele de slăbire.

Prima etapă

Ziua I< se recomandă doar consumulorezului fiert (fără adaosuri) și a apeiplate.Ziua II< la micul dejun pot fi consu-mate 2 fructe (este bine să evitați ba-nanele și strugurii)> apoi la prânz șicină câte o porție cu alimente amido-noase (cum ar fi< orez, cereale, cartofi,toate acestea fierte).Zilele III-VII< minim o masă pe zi tre-buie să fie formată pe bază de orez, serecomandă urmarea unei diete lacto-vegetariene. Alimentele prăjite trebuieexcluse din alimentație, iar gătitul încasă este indicat. Cel mai bine este săconsumați lactatele la micul dejun, fărăpâine.

În fiecare zi puteți consuma pânăla 800 de calorii, iar în ceea ce priveștelichidele permise< doar apă!

A doua etapă

Ziua I< se poate consuma doar orezfiert (fără alte alimente), iar ca și lichiddoar apă.Zilele II-VI< minim o masă pe zi tre-buie să fie formată din orez, este reco-mandată o dietă lacto-vegetariană.Ziua VII< trebuie urmată o dietă vege-tariană cu o masă de orez pe zi, idealar fi ca vegetalele consumate să fie în

stare proasp[tă. În cadrul acestei etapeputeți consuma până la 1200 decalorii în fiecare zi.

Meniu orientativ<Mic dejun< 2 legume sau fructe sau

un pahar de lapte (atunci când lactatelesunt permise)>Prânz< orez>Gustare< 2 legume sau 2 fructe>Cina< amidonoase (orez, cereale, car-tofi, paste), salată de legume cu lactate(brânză sau dressing de iaurt – atuncicând acestea sunt permise).Lichide permise< doar apă!

Exemple de meniuri personalizate

Important< prepararea orezului< sefierb 250 de grame de orez, fără sare,eventual condimentat doar cu puținăverdeață (pătrunjel) sau piper. Atuncicând nu este specificată cantitatea, potfi consumate pe săturate alimentele res-pective.Prima ziMic dejun< 250 ml lapte degresat, 50grame cereale integrale (fără zahăr)>Gustare< 1 ou fiert tare>Prânz< orez, legume fierte (fără limităde măsură)>Cină< orez, 200 ml iaurt degresat.Ziua a douaMic dejun< 200 ml iaurt degresat, 50grame cereale integrale>Gustare< 2 mere>Prânz< orez, 200 grame friptură de vităla grătar>Cină< orez și legume fierte (la discre-ție).Ziua a treiaMic dejun< 1 portocală și 2 ouă fierte>Gustare< 200 ml iaurt degresat>Prânz< orez și 200 grame piept de pui

fiert>Cină< orez și legume fierte.Ziua a patraMic dejun< 250 ml lapte degresat, 50grame cereale integrale (fără zahăr)>Gustare< 1 grapefruit>Prânz< 100 grame pește la grătar, orezcu legume fierte>Cină< orez, 200 ml iaurt degresat.Ziua a cinceaMic dejun< 200 ml iaurt degresat, 50grame cereale integrale (fără zahăr)>Gustare< 2 ouă fierte tari>Prânz< 200 grame friptură de vită lagrătar, orez>Cină< orez, 2 portocale.Ziua a șaseaMic dejun< 200 ml iaurt degresat, 50grame cereale integrale>Gustare< 2 morcovi>Prânz< orez cu legume fierte>Cină< 100 grame piept de pui la grătar,orez.Ziua a șapteaMic dejun< 2 ouă fierte, 1 portocală>Gustare< 2 mere>Prânz< 200 grame pește la grătar, orez>Cină< orez, 200 ml de iaurt degresat.

Etapa a treia

În cadrul acestei etape puteți con-suma aceleași alimente ca și în cadrulcelei de-a doua etape, însă puteți creștepuțin porțiile consumate, mai exact cupână la 200 de calorii pe zi.

Atenție< deoarece s-a observat căîn urma acestei diete organismul esteprivat de calciu, se recomandă supli-mentele alimentare cu calciu și vita-mina D. De asemenea, Dieta cu oreztrebuie urmată cel mult 3 luni de zile,după această perioadă este indicat săse revină la o alimentație normală, di-versificată și moderată.

Denisa Ter\an

Popoarele estice sunt cele care au început să folosească orezul în alimentațiazilnică, apreciindu-i foarte mult calitățile și beneficiile aduse organismului.Atunci când doriți să slăbiți într-o perioadă relativ scurtă însă nu doriți să văînfometați, dieta cu orez poate reprezenta alegerea ideală.

Dacă studiem regimul alimentar asiatic observăm că orezul reprezintă o componentă importantă în alimentația zilnică

Fiind în plin sezon estival, toa-tă lumea visează la concediul multdorit. Problema se pune în mo-mentul în care trebuie să ne ex-punem anumite părți ale corpu-lui, dar nu avem silueta perfectă.În astfel de momente avem nevoiede un regim alimentar care să neajute să reobținem încrederea înpropriul corp, un regim alimentarcare nu ne pune sănătatea în pe-ricol și care ne garantează o slăbi-re rapidă.

Puteți să alegeți o dietă bazată peconsumul de hrană la ore exacte. Ur-mând acest regim alimentar reușiți săslăbiți în doar 2 săptămâni între 5 și 7kilograme, fără înfometare, ținând contdoar de consumul anumitor tipuri dealimente la anumite ore.

Dieta Crono

Doctorul francez Alain Delabos aelaborat acest regim alimentar (în anul1986), iar principiul acestuia este urmă-torul< corpul uman funcționează dupăun anumit ritm, propriu, iar noi trebuiesă ținem cont de necesitățile naturaleale acestuia, necesități care variază pedurata întregii zile.

Cunoscută și sub numele de “dietadupă ceas”, Dieta Crono a fost elaboratăanalizându-se reacția organismului nos-tru la anumite alimente, în funcție deora la care acestea sunt consumate. Ast-fel s-a observat că organismul nostruasimilează diferit alimentele (unele suntstocate, altele sunt transformate în ener-gie). În funcție de perioada în care con-sumăm alimentele, în acest fel avem voiesă mâncăm aproape orice dorim, doarsă o facem la ora potrivită.

Dacă consumăm zaharuri și grăsimidimineața acestea se transformă în sursede energie, însă dacă le consumăm searaacestea vor fi depozitate și transformateîn grăsimi. Tot conform studiilor efec-tuate, hormonii (insulina și cortizolul)sunt secretați de corpul nostru din 4 în4 ore, din acest motiv este foarte impor-tant să oferim corpului la momentul po-trivit alimentele de care are nevoie.

Concret< trebuie să consumăm di-mineața alimentele grase, cele consis-tente și chiar un desert puțin îndulcit lamasa de prânz, iar cele ușoare la cină.

Caloriile consumate în timpul dimi-neții reușesc să fie transformate în ener-gie și consumate până seara. Trebuie săpăstrăm o distanță de aproximativ 3-4ore între mese, masa de seară nu trebuieluată chiar înainte de culcare (în jurulorei 18.00 este ideal pentru a avea timpsă fie digerată). Consumarea alimentelorcu calm este recomandat[, de asemeneași o bună hidratare.

Pentru rezultate excepționale putețiopta și pentru diferite exerciții fizice, înfuncție de preferințele și rezistența fie-căruia.

Urmând Dieta Crono trebuie să con-sumăm în medieîntre 1400 și 1500 de calorii în fiecarezi, trebuie să mâncăm mai mult dimi-neața și la prânz deoarece seara grăsi-mile sunt stocate mai ușor. S-a observatcă bărbații reușesc să slăbească mai mul-te kilograme urmând acest regim ali-mentar, în comparație cu femeile.

Pe lângă faptul că este eficientă, să-nătoasă și ușor de urmat, Dieta Cronone ajută și să renunțăm la “gustările”dintre mese, în acest fel reușim să nemenținem cu ușurință silueta și dupăfinalizarea dietei. Dacă respectăm orelela care mâncăm în fiecare zi, atunci reu-șim să reducem cu o pătrime efortul or-ganismului nostru atunci când desfă-șoară procesul de digestie și în acest felreușim să slăbim frumos și sănătos.

Sl[be;te mâncând la ore fixe Dieta cu orez, sl[bire dup[

modelul asiatic


Ilie şi-a petrecut întreaga viaţă în sfinţenie, slujindu-L cu abnegaţie peDumnezeu, călăuzind poporul pe calea Domnului şi apărând cu fermitateLegea sfântă. El nu a gustat “paharul amar al morţii”, ci a trecut cu tot cutrup în viaţa de dincolo, fiind ridicat la cer într-un car de foc, în care,potrivit credinţei populare, cutreieră şi acum înălţimile, aducând ploaia.

De-a lungul istoriei, în cadrulvieţii religioase şi sociale a poporuluiales apar diverse tendinţe de părăsirea adevăratului Dumnezeu şi a LegiiSale în detrimentul diferitelor zeităţipăgâne, al căror cult se contura totmai pregnant în vecinătatea, dar şi îninteriorul spaţiului locuit de evrei.

Cultul monoteist era ameninţat demultitudinea de zei care invadaupoporul ales. Tocmai pentru a puneordine în viaţa religioasă şi apreîntâmpina anumite abateri dela monoteism, Dumnezeu atrimis prooroci, care aupropovăduit pocăinţa cucuvântul şi cu fapta, vestindtainele viitorului cu o mareprecizie, insuflaţi fiind deDuhul Sfânt. Proorocul(profetul) este trimisul şiunsul lui Dumnezeu,vorbind în numele Lui. Eleste inspirat de Dumnezeu,ca să vorbească sau să scriedespre voia Sa şi planul Săuprivitor la îndreptarea şimântuirea oamenilor. Aşadar,proorocia este un dardumnezeiesc. Chemarea şimisiunea proorocului vin desus, el fiind un mijlocitor întreDumnezeu şi oameni. Unul dintreproorocii lui Dumnezeu este IlieTesviteanul, pe care îl sărbătorim înfiecare an la 20 iulie.

Proorocul Ilie, a cărui viaţă estedescrisă în Sfânta Scriptură, în carteaIII Regi, cap. XVII-XXII şi în cartea IVRegi, cap. I-II, a trăit în secolul al IX-lea înaintea întrupării Domnului IisusHristos. El era fiul preotului Sovac dinTesva Galaadului, trăgându-se dinneamul lui Aaron. La naşterea lui, tatălsău a avut un vis minunat, în carepruncul era înfăşat în “pară de foc” şihrănit cu jăratec de către îngeri înstraie albe şi strălucitoare, o dovadăelocventă a alegerii sale ca vestitor aladevărului şi al bunei cinstiri a luiDumnezeu. De fapt, chiar numele săuevreiesc, “Elijah”, este cu totul aparte,reunind cele două numiri predilecteale lui Dumnezeu în limba ebraică<“El” şi “Jahve”, însemnând “DoamneDumnezeule” sau “Jahve esteDumnezeu”.

“Dumnezeul care varăspunde cu foc, acela este Dumnezeu”

Când Ilie îşi desfăşura activitateaîn sânul poporului ales, destinele aces-tuia erau conduse de regele Ahab, carepărăseşte adorarea unicului şi adevă-ratului Dumnezeu şi, prin căsătoria sacu păgâna Izabela, începe să se închineunei divinităţi străine, Baal, căreia i-azidit un templu măreţ în Samaria, adu-cându-i jertfe. Ei au atras în această ră-tăcire şi o bună parte a poporului, careîşi urma conducătorii. Preoţii Domnu-lui au fost ucişi şi înlocuiţi. Având învedere aceste circumstanţe, Dumnezeuîl cheamă pe proorocul Ilie din TesvaGalaadului spre a lupta în direcţiaconştientizării de către rege şi popor astării de păcătoşenie în care căzuserăprin propria lor voinţă. Cu ochii sufle-tului îl vedem pe trimisul Domnului

susţi-nând cau-za sfântă în faţalui Ahab, precumMoise înaintea lui Fa-raon. Întrucât învârtoşareainimii regelui Ahab era atât de pro-nunţată, Ilie recurge la o măsură extre-mă< “Viu este Domnul Dumnezeul luiIsrael, înaintea Căruia slujesc eu> înaceşti ani nu va fi nici rouă, nici ploaie,decât numai când voi zice eu”. Cu siguranţă, aceste cuvinte ame-ninţătoare l-au rănit pe rege în orgoliulsău. Însă Dumnezeu, Care îl ocrotea pealesul Său în permanenţă, îl îndeamnăsă se retragă din calea furiei regelui. Lapârâul Cherit, în faţa Iordanului, Ilie adus o viaţă aspră, asemănându-se înaceastă privinţă cu Sfântul Ioan, Înain-temergătorul şi Botezătorul DomnuluiIisus Hristos. Îndelung vieţuitor în pu-stie, Ilie este considerat de unii cerce-tători drept “protopărintele monahis-mului răsăritean”. La pârâul Cherit,proorocul a fost hrănit în chip minunatde către corbi, care îi aduceau pâine şicarne, setea potolindu-şi-o cu apa pâ-râului. Datorită faptului că ploaia eraabsentă cu desăvârşire, după o anumităperioadă de timp pârâul a secat. Prinpurtarea de grijă a lui Dumnezeu, Iliese îndreaptă spre Sarepta Sidonului,unde înmulţeşte făina şi untdelemnulunei văduve. Tot aici mai asistăm la omare minune dumnezeiască< fiul vă-duvei se îmbolnăveşte grav şi moare,dar prin rugăciunile proorocului cătreDumnezeu “s-a întors sufletul copiluluişi a înviat”.

După învierea fiului văduvei din

SareptaSidonului,

Sfântul Ilie revineîn faţa lui Ahab şi îl

provoacă la o confruntarepublică pe Muntele Carmel. S-au

creat două tabere< de o parte Ilie, carevenea ca reprezentant al luiDumnezeu, iar de cealaltă parte casaconducătoare, proorocii mincinoşi ailui Baal şi miile de oameni care seînchinau chipului cioplit, încălcândporuncile dumnezeieşti din Decalog.În mijlocul celor prezenţi, se ridică Ilieşi cu glas de tunet spune< “Până cândveţi şchiopăta de amândouăpicioarele? Dacă Domnul esteDumnezeu, urmaţi Lui! Şi dacă esteBaal, urmaţi aceluia”. Pentru ca să iasăînvingător, Ilie avea nevoie de un semndin partea Domnului, care să atesteexistenţa, prezenţa şi unicitatea Lui.Ilie propune o probă< fiecare parte săaducă jertfă dumnezeului ei,chemându-l să dea o dovadă a realităţiisale şi “Dumnezeul care va răspundecu foc, acela este Dumnezeu”.Propunerea a fost acceptată. O ziîntreagă au strigat proorocii şi preoţiilui Baal, s-au zbătut şi s-au înţepatpână la sânge cu săbii şi cu lănci, dupăobiceiul lor, dar totul a fost zadarnic.Apoi, proorocul Ilie a început să seroage fierbinte şi îndată s-a pogorât focdin cer, mistuind jertfa, lemnele,pietrele, pământul, până şi apa dinşanţ. În faţa acestui semn, care nuputea fi contestat, poporul evreu cadeîn genunchi şi admite că “Domnul esteDumnezeu!” Scopul prooroculuifusese atins. Falşii profeţi ai lui Baal au

fost prinşi la îndemnul lui Ilie şi ucişi,stârnind mânia Izabelei. Urcându-se învârful Carmelului, Sfântul s-a aplecatla pământ, mulţumind Domnului şirugându-L să trimită ploaie. Noriicerului s-au dezlegat şi o ploaiebinecuvântată a udat pământul însetat.După aceea, când Domnul i Se aratălui Ilie la Horeb în chipul unei adieride vânt lin, proorocul îşi acoperă faţacu mantia, dând dovadă de smerenie,considerându-se nevrednic de un aşamare dar, de a vedea pe Însuşi

Dumnezeu. Ilie are conştiinţadatoriei împlinite< “Mi-ajunge

acum, Doamne! Ia-mi sufletul…”Aştepta cu nerăbdare să meargăla Domnul. Însă, înainte, lacererea lui Dumnezeu, îl ungepe Elisei, fiul lui Safat, caprooroc în locul său.

Puterea rugăciuniistăruitoare

Ilie şi-a petrecut întreaga viaţăîn sfinţenie, slujindu-L cu ab-negaţie pe Dumnezeu, călău-zind poporul pe calea Domnu-

lui şi apărând cu fermitate Legeasfântă. El nu a gustat “paharulamar al morţii”, ci a trecut cu tot

cu trup în viaţa de dincolo, fiindridicat la cer într-un car de foc, în

care, potrivit credinţei populare, cu-treieră şi acum înălţimile, aducândploaia. Ca atare, el n-a suferit moarte,ci a fost “strămutat la cer” ca şi Enoh.Despre aceştia se spune în Apocalipsă,conform comentatorilor biblici, că suntcei doi martori şi mărturisitori ai Dom-nului, care vor apărea înainte de a douavenire a Sa, luptând împotriva “fiarei”Antihrist (Apocalipsa cap. IX).

Pilda vieţii Sfântului Ilie estemereu actuală, având asupra noastră omare influenţă. Precum Dumnezeu l-a ocrotit pe Ilie, tot aşa ne va ocroti şipe noi, dacă vom păşi drept pe cărareace duce spre El şi nu vom şchiopăta cuambele picioare, adică în credinţă şifapte bune, precum evreii care L-aupărăsit pe Dumnezeu şi s-au închinatzeului păgân Baal, căzând pradăpăcatului şi diavolului. Diavolul areputere asupra noastră doar dacă îipermitem şi ne învinge numai dacăsugestia lui coincide cu voinţa noastrăşi cu acţiunea noastră. Sfântul ApostolIacov, vorbind despre puterearugăciunii “stăruitoare a dreptului”,zice< “Ilie era om, cu slăbiciuniasemenea nouă, dar cu rugăciune s-arugat ca să nu plouă şi nu a plouat treiani şi şase luni. Şi iarăşi s-a rugat şicerul a dat ploaie şi pământul a odrăslitroada sa” (Iacov V> 16-18). Iată că, Iliedevine un exemplu pentru creştini înceea ce priveşte rugăciunea şi efecteleei. Este un model de eroism pentru căa înfruntat cu îndrăzneală furia caseiregale, nefiindu-i frică de moarte. Esteo pildă de rugăciune, arătându-ne căDumnezeu ne aude, ne ascultă şi neîmplineşte cererea dacă avem credinţăputernică şi nădejde neclintită înajutorul Său. De aici reiese, pe de oparte puterea rugăciunii stăruitoare,iar pe de altă parte ideea că Dumnezeuascultă totdeauna rugăciunea celorbineplăcuţi Lui, între care dorim să nenumărăm şi noi spre a ne învrednici defericirea Raiului.

Preot dr. Cristian Boloş

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul,o via\[ în permanent[ actualitate

RELIGIE

E greu ca cineva s[-i dea de gustSf]ntului Igna\iu. Nu se compar[, ̀ n apa-ren\[, sub nicio form[ cu imaginea se-duc[toare a Sf]ntului Francisc Xaveriu<bomb[, lum]nare ce arde puternic ;i seconsum[ repede pentru Dumnezeu ;ipentru oameni.

Sf. Igna\iu poate p[rea o figur[ defi-nit[ `ndeosebi de autoritate. Fondator alordinului iezui\ilor, un general de armat[,imagine creat[ `n mod neinspirat ;i cuajutorul ;i contribu\ia unor iezui\i maimult sau mai pu\in intra\i `n glorie. Unfondator de ordin religios auster ;i inte-ligent. Un administrator, sau mai binezis un manager de la care ar avea de`nv[\at mul\i dintre managerii contem-porani. Un mistic cu un limbaj greu detradus. Dovad[ st[ cartea „Exerci\ii spi-rituale”, un adev[rat manual de rug[ciu-ne, care nu poate fi citit, ci doar practicatși asta sub atenta ̀ ndrumare a unui maes-tru. La fel este și „Jurnalul mi;c[rilorl[untrice”, note devenite din ce ̀ n ce maischematice, referitor la experien\ele salemistice ;i la discern[m]nt. Singura carteaccesibil[, dar nescris[ de el `nsu;i, cidictat[ secretarilor s[i, este „Istorisireapelerinului”, c[r\ulie ce descrie felul `ncare a lucrat Dumnezeu cu el de la con-vertire ;i p]n[ aproape de moarte.

Am descoperit ceva scris de unul din-tre oamenii care au tr[it cu Sf. Igna\iu,Luis Goncalves da Camara, care poater[sturna multe categorisiri inexacte.Acesta ̀ ;i scrie memoriile, not]nd ̀ n jur-nalul s[u o c[l[torie la Roma `n care, cufoarte mult[ aten\ie, `l studiaz[ peIgna\iu, c[ut]nd s[ surprind[ c]t maimulte detalii despre el, despre felul `ncare umbl[, ac\ioneaz[, g]nde;te… Ajun-ge aproape s[-l spioneze< vrea s[-i vad[chipul c]nd ̀ ;i termin[ rug[ciunea ̀ n ca-pel[ sau atunci c]nd `;i dicteaz[ auto-biografia, apropiindu-se prea mult de el;i `nc[lc]nd regula modestiei conformc[reia persoanele, `ndeosebi superiorii,nu trebuie privi\i direct ̀ n fa\[, fapt pen-tru care este aten\ionat de mai multe ori.Nu e vorba de curiozitate morbid[, depaparazzo, ci de atent[ contemplare aunui om `n care Dumnezeu lucrase, iarlucrarea aceasta produce modific[ri com-portamentale ;i atitudinale profunde.Probabil tocmai de aceea ̀ l alege Igna\iutocmai pe el pentru a-;i dicta istorisireapelerinajului, a drumului dinspre sinespre ceilal\i ;i Dumnezeu…

O prea lung[ introducere pentru operl[. Iat[ ce noteaz[ da Camara<

„Devo\iunea l[untric[ a P[rinteluiNostru str[lucea ;i se vedea tot timpul`n pacea ad]nc[, lini;tea ;i modestia apa-ren\ei exterioare. Gesturile sale nu tr[daunici cel mai mic semn de agita\ie sau tul-burare l[untric[, indiferent ce fel de ve;tii se d[deau sau de ce se ̀ nt]mpla> nu con-ta dac[ erau vesele sau triste, de natur[spiritual[ sau p[m]nteasc[. C]nd doreas[ primeasc[ pe cineva, o f[cea cu o bu-curie at]t de mare, ̀ nc]t p[rea c[-l a;az[`nl[untrul sufletului s[u.

Avea din fire ni;te ochi at]t de veseli`nc]t, dup[ cum mi-a povestit Pr. Lainez,atunci c]nd un posedat din Padova a voits[-l identifice pornind de la tr[s[turi fi-zice ;i l[ud]ndu-l foarte, folosi aceast[expresie< „un spaniola; mic, ni\el ;chiop,cu ochi veseli” ;i cu toate c[ a;a era, `i\inea tot timpul at]t de cobor]\i, `nc]tp[reau ochii unui mort ;i unul dintre lu-crurile pentru care `i aten\iona pe fra\icel mai adesea, era pentru privirea ridi-cat[.”

E drept c[ suntem pe t[r]muri str[inede cultura obligativit[\ii „contactului vi-zual”, o g[selni\[ tardiv[ ;i deseori vio-lent[ a psihologismului occidental, ̀ n ca-re modestia are conota\ii de lips[ de dez-voltare personal[, duc]ndu-i pe miciipsihologi de buzunar sau de ocazie s[`mping[ concluzii… E altceva. Un alt tipde respect al intimit[\ii celui din fa\[…Preot Iulian Budău, Biserica Calvaria

Omul cu ochi veseli<Sf]ntul Igna\iu de

Loyola (1491-1556)


MUZIC~Al Bano a cerut la ̀ nceputul anului trecut confirmarea oficial[ a mor\ii

fiicei sale. Divor\ul de Romina a fost urmat de o perioad[ furtunoas[`ntre cei doi, ̀ n care s-au schimbat cuvinte grele, dar reunirea lor pe scen[pare s[-i fi adus la sentimente mai bune.

Al Bano şi Romina Power con-certează, în 5 noiembrie, la SalaPalatului din Capitală. Cei doi vorcânta împreună la Bucureşti, după15 ani de la divorţ şi la aproape do-uă decenii de când au renunţat laa mai împărţi scena.

“Ci Sarà”, “Libertà”, “Sharazan” şi hi-tul “Felicità” nu vor lipsi din programulspectacolului “Al Bano featuring a veryspecial guest – Romina Power”. Orga-nizatorii transmit că discuţiile pentruacest proiect au început toamna trecu-tă.

Romina Power a acceptat să cântedin nou alături de fostul său soţ, iar pri-mele concerte după împăcare au fost în17 şi 18 octombrie 2013, la Moscova.Cei doi s-au căsătorit în 1970 şi au avutîmpreună patru copii, iar divorţul s-aprodus în 1999, după dispariţia fiiceilor mai mari.

Povestea acestui cuplu foarte iubit`n Rom]nia anilor ‘80-’90 este demn[de un scenariu de telenovel[ ;i ̀ ncerc[ms[ o rezum[m aici, at]t pentru faniivechi, c]t mai ales pentru cei care nu `icunosc prea bine, dar au auzit de cele-britatea lor.

Un b[iat de la \ar[;i o fat[ de la Hollywood

Al Bano, pe numele său adevăratAlbano Carrisi, s-a născut în anul 1943într-un mic sat din sudul Italiei. Cîndera copil se ducea la şcoală cale de câţivakilometri, cu bicicleta sau cu trenul. Du-pă amiezile, după ce se întorcea de laşcoală, lucra la câmp, acompaniindu-şiopera mâinilor firave cu melodii pe carele născocea şi-i rămâneau apoi în su-flet.

Când a împlinit 17 ani n-a mai re-zistat şi a pornit-o spre Milano. A înce-put să lucreze în construcţii, s[ doarmăpe unde apuca — acoperindu-se demulte ori cu foaia de cort a cerului — şisă mănânce dimineaţa, la prânz şi…vinerea! Banii strânşi cu trudă îi trimiteaacasă, scriindu-le alor săi că o duce bineşi că lucrează în administraţie. Avea ̀ ns[o voce superb[ de tenor liric.

Foamea l-a împins însă spre restau-rant. Nu pentru a mânca, fireşte. Pentruasta trebuiau bani mulţi. A cerut să fieangajat pe post de bucătar - visul tuturorflămânzilor - cu toate că „elaborarea”unei simple omlete îi ridica problemeinsurmontabile. A fost angajat. Chelner!Apoi a plecat să lucreze la Innocenti lao bandă de montaj, unde a rămas timpde trei ani.

Într-o bună zi a citit prin gazete căAdriano Celentano caută talente. Tineretalente. S-a dus să-şi încerce şi el noro-cul. I s-a spus personal de către mareleAdriano că are voce frumoasă şi a fostreţinut printre colaboratorii s[i. În anul1965 este trimis, din iniţiativa aceluiaşiCelentano, la concursul de preselecţiepentru festivalul de muzică uşoară dela San Remo. Atunci el a văzut-o pentruprima dată pe Romina.

S-au plăcut de cum s-au văzut. Fatapurta părul lung, un păr de culoareapenelor de corb, aşa cum si-l poartă in-diencele squaw, ochi frumoşi - moşte-nirea tatălui, celebrul actor hollywoo-dian Tyrone Power. “Cel mai mult ;i

mai mult m-a atras la Al Bano destinullui, care îmi amintea de tata. Nici pă-rintele meu n-a dus-o prea uşor până aajuns sus. A făcut pe şoferul, umbla cuziare în ghete pentru a nu-i intra apa...Dar nu a depus armele”, avea s[ m[rtu-riseasc[ Romina.

La 17 ani ea jucase deja în trei filme.Era, în felul ei, o cineva. Avea cunoştinţeprintre bărbaţi din lumea suspusă, cufoarte bună situaţie materială, care oadmirau, însă ea l-a preferat pe tânăruldin mediul rural. “M-a învăţat să cunosclucrurile concrete şi simple ale vieţii,mi-a povestit despre anotimpuri, ;i des-pre natură, şi de ce îmbătrânesc copacii,cum se mănâncă aricii de mare...”

Cînd vestea despre apropiata căsă-torie a celor doi a ajuns la urechile ma-mei fetei, actri\a Linda Christian, soacramic[ a reacţionat vehement> „Cum, fiicamea s[ se mărite cu un ţărănoi italiancu chitară?” ~n ciuda succesului celordoi, mama Rominei a continuat s[ nuvad[ cu ochi buni c[snicia ei.

Un succes de nivel mondial

~n anul 1966, Al Bano cucereşte unmare succes cu cântecul „Nel sole”, careajunge repede pe locul întâi în topurileitaliene. Un an mai târziu, el însoţeştetrupa „Rolling Stones” în turneul săuprin Italia. În 1968 înregistrează pentruradio, după care începe să fie asaltat decasele de discuri. Primeşte oferte pentrua juca în filme.

Puţini sunt cei care ştiu că Rominai-a fost parteneră mai întâi pe ecran ;inumai după aceea în viaţă ;i pe scen[.Al Bano prosperă, `şi cumpără o pro-prietate `n ora;ul natal, se `nsoar[ cuRomina ;i `ncep s[ c]nte `mpreun[.

Iată însă că în 1982, împreună cuRomina, o adorabilă prezenţă scenică,simpli şi tonici, câştigă premiul al II-leala San Remo cu un cântec care va faceocolul lumii cu iuţeala fulgerului< „Fe-licità”. Lucrurile se schimbă acum radi-cal, iar cuplul Al Bano - Romina Powercunoaşte un adevărat triumf.

“Ci Sarà”, “Felicità”, “Sempre sem-pre“, “Nostalgia Canaglia”, “Libertà“,sunt câteva melodii extraordinare careau făcut ravagii în anii ’70-’80 în toatălumea. E greu de uitat impactul emo\io-nal al c]ntecului “Libertà” `n primelezile de dup[ evenimentele din Rom]niadin decembrie 1989. ~ntreaga toamn[fierbinte a acelui an a fost de altfel do-minat[ de suflul cald al acelui c]nteccare acompania v]ntul schimb[rilor po-litice.

Drama Yleniei ;i desp[r\irea

Cuplul muzical a cunoscut nu doarsuccese, ci şi drame în viaţa lor perso-nală. Astfel, în 1994, fiica lor, Ylenia,este dată dispărută în New Orleans. Du-pă aproape dou[ decenii de nelinişte şisuferinţă, Al Bano pare împăcat cu sine,cu lumea şi mai ales cu Romina.

El a pus cap la cap toate informaţiileşi a ajuns la o concluzie ireversibil[< Yle-nia s-a aruncat în Mississippi. Dovadaeste mărturia unui bărbat care a declaratpoliţiei din New Orleans (oraşul în care

s-au pierdut urmele Yleniei) că pe 6 ia-nuarie 1994 a văzut o fată blondă arun-cându-se de pe pod strigând< “OK, euaparţin apei”. “În această frază – a spusAl Bano – am recunoscut-o pe fata mea.Aşa spunea de când era copil şi se scu-funda în mare”.

După mărturia bărbatului, corpulYleniei a fost căutat de-a lungul fluviu-lui, fără niciun rezultat. De;i ̀ n 2012 auap[rut informa\ii c[ Ylenia ar fic[lug[ri\[ `ntr-o m[n[stire american[,Al Bano a cerut la ̀ nceputul anului tre-cut confirmarea oficial[ a mor\ii fiiceisale. Divor\ul de Romina a fost urmatde o perioad[ furtunoas[ `ntre cei doi,`n care s-au schimbat cuvinte grele, darreunirea lor pe scen[ pare s[-i fi adus lasentimente mai bune.

Cei care au v[zut concertul de laMoscova spun c[ Al Bano ;i Rominaaveau aceea;i aur[ de `ndr[gosti\i ca `nvremurile bune. El a am]nat pe termennedeterminat nunta cu a doua sa par-tener[, Loredana Lecciso. O `mp[care`n acest cuplu istoric e oric]nd posibil[.

Vasile A.

Nana Mouskouri, cunoscută cân-tăreață din Grecia cu sute de milioanede discuri vândute, își aniversează cei80 de ani (pe care îi va împlini pe 13octombrie) printr-un turneu. Luni vasusține un spectacol la poalele dealuluiAcropole din Atena, același loc în careîși luase adio, în 2008, de la viața mu-zicală. “Acum șase ani, la teatrul Hero-des Atticus Odeon, mi-am luat la re-vedere de la muzică. Era o vreme cândsimțeam că îmbătrânesc, că lumea că-reia îi aparțineam dispăruse... Aceastădecizie m-a costat scump”, a declaratNana Mouskouri. “Am trăit sentimentede disperare, de inutilitate”, a adăugatea.

Retragerea de pe scenă, după 50 deani de carieră, nu numai că a “depri-mat-o”, ci a îmbolnăvit-o fizic< “Toatăziua mergeam la doctor, mă durea spa-tele”, afirmă cântăreața. Așa a luat de-cizia să plece în turneu, cu ocazia celeide-a 80-a aniversări. Turneul a începutla sfârșitul lui 2013, în America de Sud,cu etape la Paris și în Canada primă-vara trecută, urmând să cuprindă altecirca 20 de concerte până în ianuarie2015, în Franța, Anglia și Germania.

Singurul concert din această varăva avea loc luni, la teatrul antic de lapoalele dealului Acropole. Nana Mous-kouri, care a colaborat, printre alții, cucompozitorii Michel Legrand și Quin-cy Jones, va fi însoțită pe scenă de fiicaei, repertoriul cuprinzând piese gre-cești, cântece clasice și de jazz.

“Vocea îmbătrânește, ca fața saupărul. Își pierde din prospețime. A meaa trecut prin asta, însă a rămas sigură,iar eu iau aceleași note înalte ca altă-dată”, a spus cântăreața în revista ToVima.

Trupa britanică Pink Floyd va lansaprimul ei album de studio după o pauzăde 20 de ani, în toamna acestui an, înluna octombrie, informează site-ul re-vistei Rolling Stone.

"Noul album Pink Floyd ce va fi lan-sat în octombrie se intitulează «The Endless River»", a scris Polly Samson peTwitter. "Albumul, care va avea la bazăsesiunile de înregistrări din 1994, repre-zintă cântecul de lebădă al lui RickWright şi este foarte frumos", a adăugatea. Rick Wright, clăpar şi membru fon-dator al trupei britanice, a murit de can-cer în 2008 la vârsta de 65 de ani.

Pink Floyd tocmai a marcat împli-nirea a 20 de ani de la lansarea legenda-rului "The Division Bell", al 14-lea şi tot-odată ultimul album de studio al gru-pului, printr-un box set aniversar, carea ajuns în magazine pe 1 iulie. Noul discal trupei britanice pare să conţină cân-tece originale, niciodată lansate, com-puse în timpul înregistrărilor pentru"The Division Bell".

Înfiinţat în 1965, de Roger Waters,Nick Mason, Richard Wright şi Syd Bar-rett, cărora li s-a adăugat David Gilmour,în 1967, grupul Pink Floyd a lansat 14albume de studio şi s-a destrămat în1996. Trupa Pink Floyd a devenit celebrăgraţie unui rock progresiv şi psihedelic,în anii 1960 şi 1970, şi a lansat o serie demateriale discografice intrate în legend[.

Pink Floyd lanseaz[dup[ 20 de ani un

nou album de studiocu piese inedite

“Ci Sarà”, “Felicità”, “Sempre sempre“, “Nostalgia Canaglia”, “Libertà“ au făcut ravagii în anii ’70-’80

Cei doi c]nt[re\i s-au reunit `n 2013 pentru dou[ concerte la Moscova

La 80 de ani, NanaMouskouri sus\ineun turneu mondial Al Bano ;i Romina Power

c]nt[ din nou `mpreun[

MAGAZINExistă un craniu de cristal expus la Muzeul Omenirii din Londra

și încă unul la Muzeul Trocadero din Paris. S-a zvonit că paznicii denoapte ai muzeelor ar fi refuzat să stea în preajma craniilor, dacă nuerau acoperite, susținându-se faptul că ele emit vibrații sau raze delumină colorate sau că ar aduce moartea.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Craniile de cristal sunt pre-lucrate din bucăți mari de cristal,de obicei din mineral de cuarț.

Au dimensiuni similare unor cra-nii umane adevărate și trăsături spe-cifice acestora, orbite, cavitate nazalăși curbura craniană. Cele mai binerealizate cranii de cristal au inclusivfălci prelucrate și mandibule detașa-bile.

Craniile ar fi avut o importanță simbolică în cultura aztecă

Pe lângă afirmațiile referitoare lacalitățile lor paranormale, controver-sele legate de craniile de cristal vizea-ză originea lor. S-a pretins că mai binede o duzină dintre ele ar fi fost des-coperite în Mexic și America Centra-lă, fiind date de cei care le-au găsitsau de actualii lor deținători. Uneledintre aceste cranii au fost atribuiteculturii mayașe. Există unele indiciică în civilizația aztecă, apărută maidevreme decât cea mayașă, craniilear fi avut o importanță simbolică.

Entuziaștii craniilor de cristalconsideră că acestea au capacitateade a trezi conștiința umană la un nivelspiritual superior.

Unii afirmă chiar că au experi-mentat conexiuni extrasenzorialeatunci când au privit un craniu decristal și pretind că astfel de artefacteposedă o energie pozitivă. Craniiledin cristal de cuarț, precum și alteobiecte de cuarț au, în opinia fanilor,abilitatea mistică de a înregistra eve-nimente, gânduri și sentimente dez-voltate în prezența lor.

Ei atribuie populațiilor străvechifăurirea craniilor de cristal, sugerândcă anticii le-ar fi folosit pentru a pre-

zice viitorul, a controla vremea, caartefacte terapeutice, oracole de do-bândire a înțelepciunii cosmice, re-ceptori ai cunoașterii universale și cainstrument de obținere a cunoașteriidivine.

Există un craniu de cristal expusla Muzeul Omenirii din Londra și în-că unul la Muzeul Trocadero din Pa-ris. S-a zvonit că paznicii de noapteai muzeelor ar fi refuzat să stea înpreajma craniilor, dacă nu erau aco-perite, susținându-se faptul că eleemit vibrații sau raze de lumină co-lorate sau că ar aduce moartea. Douăcranii relevă o măiestrie artistică de-

osebită. Craniul de cristal de cuarțroz, găsit la granița dintre Hondurasși Guatemala are mandibule detașa-bile, ca și craniul Mitchell-Hedges,cel mai faimos dintre toate aceste ar-tefacte.

Cele două mari enigme legate decraniul Mitchell-Hedges vizează me-toda de fabricare și istoria descope-ririi lui. Se crede că obiectul ar fi fostformat dintr-un mare bloc de cristalsculptat în forma aproximativă a unuicraniu și apoi finisat definitiv cu apăși o soluție de nisip de siliciu și cristalsau poate printr-o tehnologie necu-noscută.

Nu există urme de prelucrare cu obiecte metalice

Nu există urme de prelucrare cuobiecte metalice. Dungile din inte-riorul craniului ar canaliza lumina dela baza acestuia spre orbite, într-o ma-nieră similară cu tehnologia opticămodernă, iar orbitele au forme con-cave, care reflectă lumina în parteasuperioară a craniului. Se crede căprismele și tunelurile de lumină dininterior ar fi motivul pentru careobiectele se văd mai mari și mai lu-minoase atunci când sunt ținute subcraniu.

Despre craniul Mitchell-Hedgesse afirmă că și-ar schimba culoarea,uneori fiind albicios, alteori trecândde la gri la negru intens.

Mulți dintre cei ce au admiratobiectul vorbesc despre viziuni stra-nii, iar unii susțin chiar că ar fi de-tectat un vuiet surd sau un anumemiros.

Ca și alte obiecte mistice, acestcraniu are reputația de a deține puterioraculare și tămăduitoare. Se spunecă ar fi capabil să acumuleze magne-tismul natural și să amplifice și sătransmită energia.

Proprietarul și cel care a scris pen-tru prima oară despre acest craniupretindea că ar avea puterea de a uci-de, citând exemplul mai multor duș-mani ai săi, dispăruți astfel. În 1970,craniul a fost examinat de restaura-torul Frank Dorland. Acesta a pretinscă ar fi zărit un spirit după ce a studiatcraniul noaptea târziu.

Oamenii pretind că atunci cândse află în apropierea craniului, vădimagini și au viziuni. Ei cred că arputea vedea astfel scene din istoriaPământului și frecvent percep mesajeși imagini legate de fenomenul OZN.

Unele dintre aceste cranii au fost atribuite culturii maya;e


Corpul uman nu încetează îna surprinde oamenii de ;tiință.De;i este studiat de mii de ani,corpul uman se dovede;te a fi oma;inărie mereu surprinzătoare.

Iată 20 curiozități despre corpuluman<

1. Când strănuți, toate funcțiilecorpului se opresc, chiar ;i inima.

2. De-a lungul întregii vieți, părulcare cre;te pe cap ar putea ajunge la725 de kilometri.

3. În fiecare zi, în întreaga lume,au loc 100 de milioane de acte sexuale.Dintre acestea, doar în 910.000 de ca-zuri se produce fertilizarea.

4. Cel mai repede cre;te unghiade la degetul mijlociu al mâinii pe careo folose;ti de obicei.

5. Intestinul subțire este cel maimare organ din corp. El este de 4 orimai mare decât un om de înălțimemedie.

6. Acidul din stomac este suficient

de puternic pentru a dizolva o lamăde ras.

7. Puse cap la cap, vasele de sângedin corpul uman ar înconjura Pămân-tul de două ori.

8. Interiorul stomacului se schim-bă o dată la trei-patru zile.

9. Inima femeii bate mai rapid de-cât inima bărbatului.

10. Până acum, cercetătorii au des-

coperit peste 500 de funcții diferiteale ficatului.

11. Femeile clipesc de două orimai des decât b[rbații.

12. Tălpile au 500.000 de glandesudoripare.

13. Saliva produsă în timpul viețiiunui om ar putea umple două pisci-ne.

14. Un om flatulează, în medie, de14 ori pe zi.

15. Cea mai mare celulă din corpuluman este ovulul, iar cea mai mică –spermatozoidul.

16. Dinții încep să crească cu 6luni înainte să te na;ti.

17. Toți oamenii au fost o singurăcelulă timp de jumătate de oră.

18. Bărbații au erecții nocturnedin oră în oră.

19. Nasul î;i poate “aminti” 50.000de mirosuri diferite.

20. Părul ;i unghiile unei persoanedecedate nu cresc. În realitate, se re-trage pielea ca urmare a deshidrată-rii.

Sursa< sfatulparintilor.ro

Femeile clipesc de două ori mai des decât bărbații

Reprezentanţii unei firmei britanicesusţin că au produs, în premieră mon-dială, din luna august și până în prezent,cinci litri de carburant "din aer" și cădescoperirea lor ar putea să pună capătdependenţei oamenilor faţă de resurseledin ce în ce mai scăzute de combustibilfosil, informează Daily Mail.

Cei de la Air Fuel Synthesis, o firmăcare are sediul în orașul Stockton-on-Tees din nord-estul Marii Britanii, aufolosit o mică rafinărie cu ajutorul căreiaau fabricat carburant din dioxid de car-bon și din vapori de apă.

În prezent, reprezentanţii acestei fir-me lucrează încă la dezvoltarea acestuiproces și au nevoie să se alimenteze cuenergie electrică de la reţeaua naţionalăpentru a-l susţine. Cu toate acestea, eisperă ca în cele din urmă să poată să îșisusţină procesul de fabricaţie cu ajutorulenergiei obţinute din resurse regenera-bile.

În următorii doi ani, cei de la AirFuel Synthesis speră, de asemenea, săîși construiască propria uzină, la scarăcomercială, să aibă capacitatea de a pro-duce o tonă de carburant pe zi și să seextindă în domeniul obţinerii de com-bustibil "verde" pentru aeronave.

"Ne gândim ca până la finalul anului2014, dacă vom reuși să obţinem fon-duri, să producem carburant folosindresurse energetice regenerabile și să ofacem la scară comercială", a declaratPeter Harrison, directorul executiv alfirmei britanice, în cadrul unui eveni-ment care a avut loc săptămâna aceastala Londra. Tehnologia folosită de cătrebritanici are la bază combinarea aeruluicu hidroxid de sodiu, apoi supunereacompusului rezultat la un proces de elec-troliză pentru a elibera dioxid de carbonpur. Acesta intră apoi în reacţie cu hi-drogen apărut în urma electrolizei apeipentru a produce o hidrocarbură.

Procesul este considerat, în momen-tul de faţă, a fi unul mult prea costisitorpentru a putea fi viabil din punct de ve-dere comercial, având în vedere faptulcă producerea unei tone de dioxid decarbon costă până la 400 de lire, echi-valentul a 491 de euro.

Arheologii din Petersburg au des-coperit în Kamceatka fosile care s-audovedit a fi piese auto. Arheologii rușiau împărtășit rezultatele descoperirii co-legilor americani, iar ei au confirmat căîntr-adevăr fosilele sunt piese de mașină.

Specialiștii consideră că mecanismula putut să se păstreze un timp atât deîndelungat (în jur de 400 de milioanede ani), de exemplu, în mlaștină.

Această posibilitate este atestată defaptul că obiectele s-au transformat înfosile în decursul unei perioade scurtede timp, din punct de vedere geologic.Savanţii au presupus că mecanismul des-coperit poate avea o provenienţă extra-terestră.

Ma;in[ veche de 400milioane de ani

Britanicii vor produce carburant din aer

20 de curiozit[\i despre corpul uman

Craniile de cristal ar putea fi cheia c[tre un univers paralel


Anul 2014 i-a adus c]nt[re\eioriginare din Columbia a treiaapari\ie consecutiv[ ̀ n cadrul ce-remoniei de `nchidere a CupeiMondiale de fotbal, anul acestainterpret]nd noua ei pies[ „La LaLa (Brazil 2014)” al[turi de Car-linhos Brown. Vedeta ̀ n v]rst[ de37 de ani recunoa;te c[ via\a ei afost complet schimbat[ de CupaMondial[ ;i crede c[ nu l-ar fi`nt]lnit niciodat[ pe Gerard Pi-qué, dac[ nu ar fi acceptat s[ c]nteimnul CM din 2010. „Nu voi uitaniciodat[ c[ am `nt]lnit iubireavie\ii mele la Cupa Mondial[.Dac[ nu ar fi fost Cupa, fiul meuMilan nu ar fi aici.”

Succesul ;i statutul de fenomen popmondial nu au venit peste noapte pentruShakira. Crescut[ `n portul columbianBarranquilla, a compus primul ei c]ntecla v]rsta de 8 ani, ;i-a lansat albumul dedebut la 13 ani, apoi a `naintat `n indus-tria muzical[ cu o voin\[ de fier n[scut[din convingerea c[ aceasta era chemareaei. „Am avut c]teva momente mai dificilela `nceput ;i doar dup[ al treilea albumam ̀ nceput s[ simt gustul succesului. Daram ;tiut dintotdeauna c[ aceasta mi-afost dat s[ fiu. :i c]nd ai aceast[ sigu-ran\[, pur ;i simplu nu accep\i unr[spuns negativ din partea nim[nui.”

Cu toate c[ nu a mai scos un albumnou de patru ani, Shakira a fost extremde ocupat[ `n aceast[ perioad[ de timp,pe care o denume;te cea mai fericit[ dinvia\a ei. Turneul ei mondial „The SunComes Out/ Sale El Sol” (2010 - 2011) i-a oferit posibilitatea s[ apar[ ̀ n concerte

`n 115 loca\ii. Emisiunea-concurs „TheVoice USA” a adus-o ̀ n postura de jurat.Iar `n ianuarie 2013 a dat na;tere fiuluiei, Milan, al c[rui nume nu se datoreaz[faptului c[ a fost conceput ̀ ntr-o vacan\[`n Italia, dup[ cum explic[ artista. „Eu ;iGerard am vrut s[-i alegem un nume cusemnifica\ie. Milan `nseamn[ drag, iu-bitor ;i gra\ios `n slav[. ~n limba roma-nic[ `nseamn[ ner[bd[tor, pasionat. ~nsanscrit[, unificare. Tot ceea ce vrem s[fie ;i ;tim c[ va fi.”

Au trecut 23 de ani de c]nd ;i-a lansatprimul album de studio ;i 13 ani de la„Laundry Service”, primul album `n en-glez[. A v]ndut peste 50 de milioane dealbume `n `ntreaga lume, a lansat unadintre cele mai bune piese - „Hips Don’tLie” din 2006 - ;i a c];tigat dou[ premiiGrammy. „Au trecut at]t de mul\i ani ;i`nc[ sunt la fel de pasionat[. E importants[ fii mul\umit de realiz[rile tale, dar ni-ciodat[ s[ nu te mul\ume;ti doar cu ele.Eu `ncerc tot timpul s[ m[ pun la `ncer-care prin tot ceea ce fac.” Fiecare nou al-bum ̀ i provoac[ aceia;i fluturi ̀ n stomac,deoarece nu poate ;ti cum va fi primitde c[tre public.

Albumul intitulat simplu “Shakira”a fost lansat ̀ n luna martie ;i a reprezen-tat ceva diferit fa\[ de muzica pe care af[cut-o timp de 10 ani. C]nt[rea\a spunec[ este un album influen\at mai mult derock, spre deosebire de “She Wolf”. Genulrock este ceea ce-i place s[ asculte, iartrupele Nirvana, Radiohead ;i Led Zep-pelin se num[r[ printre preferatele ei.„~n industria pop, a existat o perioad[ ̀ ncare c]ntecele nu aveau substan\[. Daracum, ;ansa c]ntecelor adev[rate – cares[ aib[ un mesaj ;i o poveste – de a fidate pe posturile de radio a revenit.” IarShakira profit[ de acest lucru< „Am par-curs un drum lung cu acest album,

`ncep]nd din 2011. Iar `n timpul `nre-gistr[rilor am devenit ;i mam[.”

Ca orice femeie ocupat[, cu familie,Shakirei ̀ i este uneori greu s[-;i fac[ timppentru fitness. „Finalizarea albumului,s[-mi petrec timpul cu Milan ;i s[ fiu obun[ iubit[ pentru Gerard – c]nd s[ maiam timp ;i pentru fitness? Problema estec[ atunci c]nd nu merg la sal[, `ncep s[m[n]nc ce nu e voie.”

:edin\ele de fitness regulate o fac s[nu pofteasc[ at]t de des m]ncarenes[n[toas[, astfel c[ atunci c]nd nu facemi;care, are mai pu\in control asuprapoftei de m]ncare. Dar chiar ;i atuncic]nd merge la sal[ `n mod regulat, Sha-kira ̀ ;i satisface pofta zilnic[ de ceva dul-ce. „Ciocolata mai presus de orice. ~mipermit uneori s[-mi urmez poftele. Nuam fost niciodat[ `n stare s[ urmez odiet[ strict[, dar ̀ ncerc s[ m[ \in departede carbohidra\i ;i m[n]nc fructe, iar `nloc de legume pr[jite aleg s[ le m[n]ncla gr[tar.”

Echilibrul este foarte important ;ic]nd vine vorba de alimenta\ie. Dac[ lapr]nz a servit ceva cu mai mult[ gr[sime,la cin[ va fi ceva u;or. Dac[ ;tie c[ va luacina la restaurant, unde are tendin\a dea m]nca mai mult ca de obicei, `n ziuaurm[toare va face alegeri mai s[n[toase.Iar c]nd se treze;te cu c]teva kilograme`n plus, nu-;i mai face at]tea probleme.„Nu am fost niciodat[ sclava proprieiimagini, dar am `nv[\at s[ fiu mai tole-rant[ cu mine ;i ;tiu c[ trupul meu nutrebuie s[ fie perfect”, spune ea, ad[ug]ndc[ Gerard nu observ[ cele c]teva kilo-grame ̀ n plus sau ̀ n minus. „Pentru mi-ne, s[ am un trup armonios, chiar dac[nu este perfect, reprezint[ esen\ialul. Asta`nseamn[ s[ m[ hr[nesc corect, s[ beausuficient[ ap[ ;i s[ dorm. ~mi place s[fiu `n form[ pentru c[ `mi ofer[ mai

mult[ `ncredere `n mine.”Artista nu a avut parte de concediul

de maternitate pe care ;i l-a imaginat, eaoferindu-;i o lun[ ;i jum[tate timp liberpentru a-l petrece cu fiul ei. La acea vre-me ura s[ mearg[ la sal[, a;a c[ a deciss[-;i schimbe programul de fitness ;i s[`ncerce mai multe sporturi. A jucat bas-chet, tenis ;i a mers cu rolele – „cele cupatru ro\i”, spune ea. Atunci ;i-a dat sea-ma c[ fitnessul era mai pl[cut dec]t `;iimaginase ea. „Noua mea filosofie desprefitness este c[ trebuie s[ faci ceva ce edistractiv. Poate fi dans, diferite sporturi,sala de for\[, orice te face fericit. Nu credc[ trebuie s[ suferim pentru a fi `nform[.” Chiar dac[ `nc[ nu poate s[ri laco; a;a bine, `;i `mbun[t[\e;te s[ritura;i consum[ multe calorii cu aceast[ oca-zie. ~n plus, faptul c[ se concentreaz[ lajoc este asem[n[tor cu dansul, f[c]nd-os[ uite c[ face mi;care - ;tii c[ trupul t[uarde calorii, dar singurul lucru pe caree;ti concentrat este modul ̀ n care love;timingea. Sportul ̀ i permite Shakirei s[-;ischimbe rutina zilnic[ pentru a sc[pa demonotonia exerci\iilor de la sal[.

C[l[toriile ei pe mai multe continen-te au determinat-o s[ se g]ndeasc[, demai multe ori, la importan\a mi;c[rii,at]t la sensul propriu c]t ;i la cel figuratal cuv]ntului. „C]nd stai prea mult `ntr-un loc, `ncepi s[ te sim\i r[u. S[ fii tottimpul `n mi;care e important pentrurespectul de sine.”

De;i apreciaz[ titlul de model pentrumilioane de fani, Shakira crede c[ oricinepoate avea un impact pozitiv. „Cei caresunt `n jurul nostru `n fiecare zi, ca deexemplu profesori sau fra\i mai mari. ~ncazul meu, p[rin\ii au a;teptat ̀ ntotdeau-na mult din partea mea ;i au f[cut efor-turi mari pentru a nu m[ l[sa dus[ devalul succesului la v]rsta adolescen\ei. E

suficient de dificil c[ trebuie s[-\i dai sea-ma cine e;ti cu adev[rat, nu s[ mai ai oindustrie `ntreag[ care s[-\i spun[ cines[ fii. P[rin\ii mei m-au ajutat s[ r[m]ncu picioarele pe p[m]nt ;i s[ nu fac ni-ciodat[ compromisuri c]nd vine vorbade propria mea personalitate.”

Pe l]ng[ muzic[, pasiunea artisteieste educa\ia ;i felul ̀ n care aceasta poateschimba soarta celor mai pu\in noroco;i`n via\[. Funda\ia ei caritabil[ „Piez Des-calzos” a inaugurat cu c]teva luni `nurm[ a ;asea ;coal[, `n Cartagena, Co-lumbia. Shakira este extrem de fericit[pentru aceast[ realizare, o ;coal[ cu 49de s[li de clas[, o bibliotec[ ;i o sal[ desport. ~nc[ de la v]rsta de 18 ani, c]nd;i-a lansat funda\ia, a dorit s[ ofere accesla educa\ie copiilor de toate v]rstele, fi-ind convins[ de puterea de transformarepe care o poate avea educa\ia, ̀ ndeosebi`n comunit[\ile s[race. „Avem ;coli `nHaiti ;i Africa de Sud. De-a lungul tim-pului ne-am lovit de multe provoc[ripentru a construi ;colile, dar a fost oc[l[torie uimitoare. Iar acum c[ suntmam[, ̀ nseamn[ ;i mai mult pentru mi-ne.”

:coala cea nou[ va g[zdui peste 1000de elevi, funda\ia Shakirei ajung]nd astfella num[rul de 7000 de elevi c[rora le-aoferit o ;ans[ la educa\ie ;i o via\[ maibun[. Pe l]ng[ cursuri, elevii primesc ;im]ncare, iar familiile lor ob\in ;i ele spri-jin. „Mul\i dintre fo;tii elevi urmeaz[acum o facultate. Pentru mine, aceastaeste transformarea dat[ de educa\ie. :iprin muzic[ sau fotbal ai oportunitateade a-\i dep[;i condi\ia, dar acelea suntcazuri izolate. S-ar putea s[ am ceva ta-lent, dar pentru a rezista `n aceast[ in-dustrie am fost nevoit[ s[ m[ folosesc deinteligen\[ ;i de educa\ia mea. Acest lu-cru a fost esen\ial.”

Shakira revine `n for\[

s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · putin şi-a demonstrat aptitudinile muzicale. la...

Documents