s`n`tate & frumuse]e · copilului tău că nici tu nu ai fost bun la matematică.” ... izvor...

S`n`tate Frumuse]e&Cum afecteaz[ vârsta metabolismul?

Seva de mesteac[n de la Hypericum- recomandat[ în toate bolile

PAGINA 8PAGINA 5

Cum ;i-a creat Mark Zuckerberg imperiul Facebook, azi sub asediu?

PAGINA 9

Interviu cu prof.univ.dr. Radu Golo-gan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Ma-tematice din România

“Fără doar şi poate matematica va de-veni în totalitate ştiinţa viitorului. Mate-matica intervine deja în multe dintre as-pectele vieţii, unele de neînchipuit acum50 de ani. În medicină, de exemplu, înbiologie, în inginerie evident, dar şi în şti-inţele umaniste. Matematica clasifică ope-re literare, poate clasifica piese de teatru,poate înmagazina cunoştinţe imense peun singur fir de păr.

Îi sfătuiesc pe toţi copiii care merg laşcoală şi pe părinţii lor să nu neglijezematematica şi ar fi bine să scoatem dinvocabularul educaţiei (expresia) „Ei, nicieu n-am fost bun la matematică, dar uitece bine am ajuns”. E o greşeală, cum spunamericanii, e politically incorrect să spuicopilului tău că nici tu nu ai fost bun lamatematică.”

www.informatia-zilei.rowww.informatiatv.ro

“O noapte furtunoas[”, un musical de inim[ albastr[

PAGINA 7

Regina Elizabeth a II-a, carelasă de obicei glumele pe seamasoţului său, a făcut o glumă peseama lui Donald Trump şi a luiBarack Obama, relatează CNN.

În timp ce se plimbă prinPalatul Buckingham împreunăcu naturalistul David Attenbo-rough, în timpul unor filmări laun documentar de televiziune,liniştea este spartă de zgomotulfăcut de un elicopter care zboarăla mică altitudine, ceea ce îi dăocazia reginei să-şi etalezesimţul umorului.

”De ce oare dau târcoalecând vrei să vorbeşti?”, întreabăea. ”Pare să fie preşedinteleTrump.... sau preşedintele Oba-

ma”.Regina şi naturalistul filmau

pentru o emisiune ITV care ur-mează să fie difuzată pe 18 apri-lie, cu ocazia sărbătoririi unuiproiect de mediu al Common-wealth-ului, în care Elizabethdiscută despre o serie de subiec-te, inclusiv despre modificărileclimatice, despre Donald Trumpşi despre propriul deces.

În documentar, cei doi chi-cotesc pe seama unui arborebolnav, iar regina spune că ”s-astat pe el” la o petrecere în gră-dină.

Regina este celebră datorităsimţului umorului, la care re-curge arareori în public.

Vineri, în Săptămâna Luminată, dupăPaşti, se prăznuieşte “Izvorul Tămăduirii”sau “Izvorul cel de viaţă purtător”, zi în carese aduce o aleasă cinstire PreacurateiFecioare Maria, ocrotitoarea mănăstirilor,afirmă Părintele Gherontie, stareţulmănăstirii “Izvorul Tămăduirii” din Măriuş. În ceea ce priveşte istoricul acesteisărbători, părintele stareţ ne povesteşte căpe când Leon cel Mare era tânăr, plimbându-se prin pădurile din preajmaConstantinopolului, a întâlnit un orb rătăcit,oferindu-se să-l conducă la drum. La unmoment dat, orbul a cerut apă. Leon aînceput să caute apă, însă n-a găsit. Pe cândcăuta un izvor, s-a auzit un glas tainic<“pătrunde, Leon împărate, mai adânc înpădure şi luând cu mâinile tale apă tulbure- de care vei da - potoleşte setea orbului şiapoi unge ochii lui cei întunecaţi şi veicunoaşte îndată cine sunt eu”. Tânărul Leons-a afundat mai mult în pădure şi găsind unizvor cu apă tulbure i-a potolit orbului seteaşi spălându-l la ochi, acestuia i-a revenitvederea. După ce Leon a fost proclamatîmpărat (457-474), a zidit deasupra izvoruluio biserică în cinstea Maicii Domnului, alcărei glas a fost învrednicit să-l audă întinereţea sa.

„Izvorul t[m[duirii”, os[rb[toare de 1500 de ani 19 aprilie 1919 -

Armata Rom]n[ a eliberat Satu Mare

`n S]mb[ta Mare

Prima pagin[ a ziarului Satu Mare din 20 aprilie 1924.~ntr-un material este evocat evenimentul din 19 aprilie1919 ;i vizita ministrului Mo;oiu din 18 aprilie 1924

PAGINA 4

“E nevoie de profesori dedica\i care s[ nu-i fac[ pecopii s[ urasc[ matematica”

Elizabeth a II-a glume;te pe seama lui Trump ;i a lui Obama

La 5 ani de la intrarea armatei româneîn Satu Mare, ziarul “Satu Mare” prezintăpe prima pagină modul în care a fost mar-cat evenimentul în anul 1924.

Tot atunci, în 19 aprilie 1924, primulprimar român al municipiului de pe So-

me;, Augustin Ferenţiu a rostit un discursîn care elogiază trupele Armatei Româ-ne. O parte din discursul primarului pecare îl prezentăm în pagina 3 se g[se;te laArhivele na\ionale Satu Mare, `n fondulartistului Aurel Popp. PAGINA 3

IAnul XVI Nr. 779 Duminic[ 15 aprilie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Comedia lui Caragiale r[m]ne actual[ ;i la felde ironic[ fa\[ de via\a rom]neasc[ PAGINA 10

PAGINA 2

Transform[-\i gr[dina `ntr-o oaz[ de relaxare!

2 Informa\ia de Duminic[/15 aprilie 2018

Vineri, în Săptămâna Lumina-tă, după Paşti, se prăznuieşte “Iz-vorul Tămăduirii” sau “Izvorulcel de viaţă purtător”, zi în care seaduce o aleasă cinstire PreacurateiFecioare Maria, ocrotitoarea mă-năstirilor, afirmă Părintele Ghe-rontie, stareţul mănăstirii “Izvo-rul Tămăduirii”, Măriuş, jude\ulSatu Mare.

În ceea ce priveşte istoricul acesteisărbători, părintele stareţ ne povesteştecă pe când Leon cel Mare era tânăr,plimbându-se prin pădurile din preajmaConstantinopolului, a întâlnit un orbrătăcit, oferindu-se să-l conducă ladrum. La un moment dat, orbul a cerutapă. Leon a început să caute apă, însăn-a găsit. Pe când căuta un izvor, s-a au-zit un glas tainic< “pătrunde, Leon îm-părate, mai adânc în pădure şi luând cumâinile tale apă tulbure - de care vei da- potoleşte setea orbului şi apoi ungeochii lui cei întunecaţi şi vei cunoaşteîndată cine sunt eu”. Procedând precumi s-a cerut, tânărul Leon s-a afundat maimult în pădure şi găsind un izvor cu apătulbure i-a potolit orbului setea şi spă-lându-l la ochi, acestuia i-a revenit ve-derea. După ce Leon a fost proclamatîmpărat (457-474), a zidit deasupra iz-vorului o biserică în cinstea MaiciiDomnului, al cărei glas a fost învrednicitsă-l audă în tinereţea sa. În acea bisericăa Maicii Domnului au avut loc multevindecări miraculoase prin mijlocireaei, cu apa izvorului. De pildă, un tânărvrând să facă un pelerinaj la acest izvor,i se face rău şi le spune celor din preajmasa că de va muri pe corabie să fie dus labiserica Maicii Domnului şi să i se toar-ne pe trup trei găleţi de apă din izvor şisă fie îngropat în preajma acelei biserici.Murind el şi turnându-i-se peste trupapă din izvor, a înviat îndată. De ase-menea, mulţi oameni s-au vindecat de

ulcer, cangrenă, abcese periculoase, le-pră şi alte boli. După slăvitul praznic alÎnvierii Domnului Iisus Hristos nu seputea să nu se cinstească Preacurata Fe-cioară Maria din care S-a întrupat Dom-nul Vieţii, conchide părintele Gheron-tie.

Creştinii, indiferent de naţionalitate,au un respect profund şi o dragoste sin-ceră faţă de Maica Domnului. Respectulse datorează faptului că ea L-a născutpe Domnul Iisus Hristos, făcând posi-bilă mântuirea neamului omenesc. DacăHristos nu S-ar fi întrupat, răscumpă-rarea omului nu s-ar fi putut realiza.Dragostea, care caracterizeazăataşamentul nostru faţă de Fecioara Ma-ria, este o consecinţă a apropierii intimepe care noi o simţim faţă de ea. Creştinulautentic o priveşte pe Maica Domnului

ca pe propria sa mamă, motiv pentrucare îi dezvăluie toate intimităţile, avândconvingerea că orice rugăminte adresatăcu credinţă, lacrimi şi stăruinţă nu varămâne fără răspuns. Dacă Iisus vine pepământ, născându-Se din Sfânta Fecioa-ră şi făcându-Se frate cu noi, înseamnăcă şi noi devenim copiii Mariei, fiindpătrunşi până în adâncul fiinţei de o iu-bire curată faţă de dânsa. În clipele dezbucium sufletesc şi de suferinţă ne ru-găm cu încredere Maicii Domnului, ce-rându-i sprijinul, iar după ce dorinţa neeste îndeplinită trebuie să îi fim recu-noscători. Ea este pentru noi MăicuţaSfântă, iar cultul pe care i-l acordămpoartă numele de preacinstire sau su-pravenerare (hiperdulie). Creştinii potdemonstra faptul că sunt copiii MaiciiDomnului dacă se străduiesc să-i imite

virtuţile< ascultarea, smerenia, bunăta-tea, blândeţea, rugăciunea, postul şi, înmod deosebit, felul în care L-a iubit peFiul ei, fiind conştientă că demnitateaşi dragostea de mamă pentru copil suntîmpletite cu multe sacrificii în aceastălume. Nimeni nu poate afirma că Îl iu-beşte pe Iisus, dacă pe Preacurata SaMaică nu o iubeşte, ci o defăimează. Su-ferinţa pe care a îndurat-o în momenteleîn care Fiul ei a fost răstignit pe Golgotareprezintă o garanţie certă că ea ne vaînţelege toate greutăţile prin care trecem.

Prin urmare, în dificultăţile la caresuntem expuşi în viaţă, să alergăm laMaica Domnului şi Mama noastră, săne închinăm înaintea icoanei sale, cucertitudinea că putem obţine orice dela ea, dacă Îl iubim pe Fiul ei.

Preot dr. Cristian Boloş

Bojdeuca lui Ion Creangă este o ca-să din cartierul Țicău, Iași, în care a lo-cuit între anii 1872 și 1889 marele po-vestitor Ion Creangă. Pragul acestei ca-se a fost trecut și de Mihai Eminescu,bun prieten al lui Creangă. Căsuța,având două camere dispuse de o parteși de alta a unui antreu, a devenit mu-zeu memorial la 15 aprilie 1918, res-taurări având loc în anii 1942 și 1985.Casa este înscrisă în Lista monumen-telor istorice, având codul IS-IV-m-B-04328.

Bojdeuca lui Ion Creangă este pri-ma casă memorială din România. Pri-mul muzeograf care a prezentat Boj-deuca celor ce veneau să o viziteze aavut dreptul să locuiască în mica bu-cătărioară din stanga intrării, împreunăcu soția, trei copii și bunica.

La vremea sa, Ion Creangă era re-cunoscut pentru faptul că la căsuța sadin Țicău deținea un grup destul demare de pisici (aproximativ 30), iar fie-care purta câte un nume asociat uneipersoane reale din viața sa. Spre exem-plu, întotdeauna a avut o pisică pe nu-me Marioara ca și mătușa sa zgârcitădin satul natal Humulești.

Bojdeuca l-a găzduit pe Ion Crean-gă începând din vara anului 1872, dupăce fusese răspopit și nevoit să părăseas-că locuința din incinta Mănăstirii Go-lia. Humuleșteanul s-a mutat aici, încamera din dreapta, având-o ca vecinăpe Ecaterina Vartic, cea care avea să-lîngrijească până la sfârșitul vieții. ToatePoveștile și Amintirile din copilărie aufost scrise în căsuța botezată de scriitorbojdeucă. În vara și toamna anului1876, Mihai Eminescu a locuit aicidrept chiriaș al lui Creangă.

În iunie a acelui an, Eminescu seva muta pentru câteva luni la Ţicău, labojdeucă, la bunul său prieten IonCreangă. Eminescu a rămas încântatde acest fel de viaţă, de peisajul rusticdin jurul bojdeucii unde “c]nd se lasăsara, coborau turme de oi, buciumulsuna cu jale, apele izvorau clar din fîn-tîne, de undeva, dinspre biserica Vulpesau Sf. Haralambie, se auzeau toaca ră-sunînd mai tare”. Încetul cu încetul,Creangă îşi dezlega sacul cu poveşti,zicători şi snoave, iar poetul râdea cupoftă şi-l îndemna mereu să scrie. Înzilele însorite, cei doi buni prieteniieşeau prin spatele bojdeucii şi porneauîncet spre Ciric, admirând în tăcerefrumuseţile Iaşului.

Clădirea care adăpostește expozițiadocumentară referitoare la viața și ope-ra lui Creangă, biblioteca, precum șiamfiteatrul în aer liber, au fost con-struite în perioada 1984-1989 și inau-gurate la 11 iunie 1989, cu ocazia cen-tenarului morții genialului povestitor.

Bojdeuca lui IonCreang[ `mpline;te100 de ani ca muzeu

EVENIMENTDupă ce Leon a fost proclamat împărat (457-474), a zidit deasupra izvorului o biserică în

cinstea Maicii Domnului, al cărei glas a fost învrednicit să-l audă în tinereţea sa. În acea bisericăa Maicii Domnului au avut loc multe vindecări miraculoase.

Biserica mănăstirii “Izvorul Tămăduirii” din Măriuș

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

În contextul Anului omagial alunității de credință și de neam și alAnului comemorativ al făuritorilorMarii Uniri, cu binecuvântareaPreasfințitului Părinte Iustin, Epis-copul Maramureșului și Sătmarului,a avut loc în Sala “Sfântul Ierarh Io-sif Mărturisitorul” din incinta Ca-tedralei Episcopale “Sfânta Treime”din Baia Mare, evaluarea eparhialăa Concursului Național Cultural Ar-tistic - Unirea< libertate și unitate.

Fiecare grupă de cateheză de la nivelulparohiei a avut sarcina de a alcătui unportofoliu care să conțină o lucrare cuconținut teoretic (din secțiunea literară)<o poezie, un eseu, o compunere despreunitatea credinţei, unitatea de neam însocietatea contemporană, o foaie paro-hială, buletin parohial, articol de ziar petema concursului, o scrisoare către Dum-nezeu sau o rugăciune către Dumnezeuşi una cu caracter practic (din secțiunileartistică sau multimedia)< o icoană a unuipraznic împărătesc, a unui sfânt, festival

de jocuri tradiționale, festival de muzicăpatriotică sau religioasă, prezentări po-werpoint despre< anul 1918 - Anul MariiUniri, libertate și responsabilitate sau unfilm despre Marea Unire, dar și eveni-

mente cu accent filantropic.La etapa pe protopopiate a Concur-

sului Național Cultural Artistic s-au în-scris 129 de proiecte, fiind implicați 120preoți, 79 profesori, participând peste

1.350 de copii, ceea ce reconfirmă faptulcă în Episcopia Maramureșului și Sătma-rului se lucrează întens la catehizarea vii-toarei generații.

La etapa eparhială s-au evaluat celemai bune 22 de proiecte din cele 8 proto-popiate al eparhiei, fiind desemnați, con-form conceptului, 2 premii I (pe fiecarejudeț în parte< Maramureș și Satu Mare),care vor reprezenta Episcopia Maramu-reșului și Sătmarului la etapa națională,din 21 mai 2018, când prăznuim pe SfințiiÎmpărați Constantin și mama sa Elena,hramul Catedralei Patriahale.

Astfel, în această atmosferă de luminăși bucurie a Învierii Domnului, juriul, pelângă faptul că a evaluat atent și respon-sabil proiectele înscrise în concurs, s-adelectat și a admirat lucrările literare șiartistice și a vizionat festivalurile și filmelepatriotice, dar și prezentările powerpointdespre Marea Unire, alcătuite și pregătitecu meticulozitate și creativitate de cătrecopiii din grupele de cateheză parohială,coordonați de preacucernicii părinți și decătre profesorii de religie, limba românăși istorie.

La etapa pe protopopiate s-au înscris 129 de proiecte, fiind implicați 120 preoți,79 profesori ;i peste 1.350 de copii

22 de lucr[ri la evaluarea eparhial[ a ConcursuluiNa\ional Cultural Artistic - Unirea< libertate ;i unitate

„Izvorul t[m[duirii”, o s[rb[toare de 1500 de ani

15 aprilie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIENedormiţi dar într-o fericită a;teptare am privit primele raze a soarelui în dimineaţa

zilei de sâmbătă 19 aprilie 1919. Era sâmbăta patimilor ;i noi eram în a;teptarea în-vierii dar nu numai a răscumpărătorului domnul nostru Isus Christos, ci ;i a învieriineamului nostru românesc. Era o zi senină dulce de primăvară.

În 19 aprilie 1924, la cinci anidupă eliberarea ora;elor Satu Mare;i Carei, primul primar român almunicipiului de pe Some;, Augus-tin Ferenţiu a rostit un discurs încare elogiază trupele Armatei Ro-mâne. Discursul Primarului seg[se;te la Arhivele na\ionale SatuMare, `n fondul artistului AurelPopp.

“INTRAREA TRIUMFALĂA ARMATEI ROMÂNE ÎN

SĂTMAR LA 19 APRILIE 1919Mi s-a dat de către Casa Culturală Ro-

mână plăcuta însărcinare, ca să vă istori-sesc evenimentele, care s-au petrecut înora;ul nostru în ziua de 19 aprilie 1919.Reamintirea acestor evenimente istorice;i astăzi ne face via impresie a de;teptăriinoastre din somnul cel de moarte – la rea-litatea fericită. Întâmplările zilei de 19aprilie 1919 însă a;a cum se prezintă, izo-late pe scena ce se nume;te ora;ul Satu-Mare, nu se pot înţelege ;i aprecia dintr-o scurtă recensiune a manifestărilor localefără cuno;tinţa raporturilor ce era întreaceste evenimente locale ;i acela genericde mult mai mare importanţă. (...)

În 21 Martie 1919 guvernul republi-can maghiar terorizat de sociali;ti a scăpatdin mână puterea dând loc sovietelor co-muniste. Cu data aceasta s-a răsturnat totce se nume;te ordine ;i legalitatea în ţară;i a început să domnească teroareabol;evică.

La începutul lunii Aprilie 1919 într-ozi a plutit asupra ora;ului nostru un avionromân, din care s-a aruncat mii de afi;e,prin care ne îmbărbăta fraţii de dincolode frontieră, ca să nu disperăm, să nu cre-dem minciunilor ;i să fim încă cu puţinărăbdare, că în scurt timp vom fi scăpaţide sub jugul străin. Sub regimul comunists-a constituit ;i în ora;ul Satu-Mare sfatulbol;evic ce se numea „Directoriu”. S-a in-stalat la Primărie ;i la re;edinţa episcopală.A preluat ;i administraţia comunală. Sprenorocul nostru însă mai mult s-a ocupatde propagandă politică ;i socială decât deadministraţie. (...) Să ţinem însă rând deistorisirea evenimentelor.

Joi 17 aprilie 1919Dr. Ilie C. Barbul advocat, dr. Andrei

Dobosi advocat ;i Dr. Silviu Pop prim-procuror la invitaţia fostului Ministru deInterne în guvernul republican maghiar,Dr. Vincze Nagy iau parte la o consfătuire,ce a avut loc în casa numitului ex-ministruîn Satu Mare. Colonelul Cratohwil co-mandantul Deta;amentului Săcuiesc încăse afla la casa d-lui Dr. Vincze Nagy, însăsta într-o altă cameră. Dl. Vincze Nagymijloce;te înţelegerea între cele două părţi.La telefon s-a anunţat, că dinspre Debreţinsosesc la Satu Mare 4 companii de teroaredin armata ro;ie. D-nii Dr. I.C. Barbul ;iDr. Silviu Pop au fost rugaţi că la orele 4p.m să plece cu automobilul Deta;amen-tului, să treacă peste frontieră până la tru-pele române cerând muniţie pentru săcuica ace;tia să poată rezista trupelor de te-roare ;i să poată susţine ordinea până laintrarea trupelor române. La ora 4 D-niinumiţi s-au prezentat. Li se spune însă căautomobilul nu le stă la dispoziţie, să iatrăsura.

Văzând lipsa seriozităţii s-a renunţatla ori ;i ce intervenţie. S-a mai făcut încăo încercare în aceia;i zi tot de către Dl.Vincze Nagy. În acest scop au fost rugaţiD-nii Dr. Mihai Pop avocat ;i Dr. AndreiDobosi avocat, că anume în altă zi la orele2 p.m. să plece peste frontieră ;i să cearăcomandamentului trupelor române liberăretragere pentru Deta;amentul Săcuiesc.D-nii dela Divizie nici de astă dată nu s-

au prezentat cu automobilul. Dl. Dr. MihaiPop a făcut repro;uri D-lui Vincze Nagypentru bătaia de joc

17 aprilie 1919< Joi în 17 Aprilie 1919.Seara, Directoriul comunist s-a desfiinţat.Consiliul oră;enesc numaidecât s-a în-trunit ;i a preluat administraţia, luândmăsurile necesare pentru paza ora;ului.Toată noaptea a stat în permanenţă ţinândcontact cu comandamentul săcuilor. Co-menduirea pieţei în această noapte pre-cum ;i în ziua următoare a fost ţinută decătre Locotenent Colonelul Cseko. Dl. Dr.;tefan Lenard fost ajutor de primar cuconcursul Locotenent Colonelului Cseko;i altor ofiţeri a dat peste membrii Direc-toriului, care era gata de plecare ;i provo-cându-i ca să predea valorile ora;ului află-toare la ei, ace;tia s-a declarat că sunt dis-pu;i la aceasta, dacă li se va asigura liberaplecare ;i pază în contra eventualelor in-sulte. Aceasta li s-a promis ;i ei au predat1.250.000 Coroane. În noaptea zilei de 17Aprilie 1919 cu preţiosul concurs al jan-darmilor rurali au fost sco;i din închisoa-rea Consiliului de Răsboiu bol;evic acei6 ofiţeri români prizonieri ;i acel confesorcare erau arestaţi în Cazarma Regina Ma-ria/atunci cazarma honvezilor/ au fosttransportaţi apoi la tribunal să fie scutiţide ori ;i ce primejdie.

Vineri 18 aprilie 1919 Înainte de masă fo;tii membri ai Di-

rectoriului comunist s-au adunat în curteaCasei Cercuale de unde sub paza sol-daţilor săcui a plecat la gară. S-a dat susîntr-un vagon special, trenul apoi a plecatcu ei la orele 9 la Debreţin spre Mateszalkafiindcă linia dreaptă spre Careii Mari eradeja ameninţată de trupele române.

Vineri, în această zi după masă Dl.Ludovic Belteki reformat conchiamă oadunare poporală în curtea liceului refor-mat, la care ia parte cel puţin 5000 cetăţeni.(...) După mai multe discursuri adunareadeclară că pentru ora;ul Satu-Mare s-asfâr;it regimul comunist, se restabile;telibertatea presei, se vor reda tuturor lu-crurile reachiziţionate ;i sechestrate deDirectoriu. Delegaţii bol;evice de pe lângăautorităţi numai decât se vor da afară.Funcţionarii se vor reintegra în posturi ;ise va organiza garda civilă. (...) În acestezile de însămnătate istorică membrii con-siliului oră;enesc erau Dr. :tefan Lenard,primar ajutor, primarul titular în novem-brie 1918 sa retras în pensie – Dr. OctavianPap, Dr. Zoltan Pap, Andrei Szekely con-silier, Dr. Ernest Pirkler consilier nu eraîn Satu-Mare, a fost greu bolnav ;i operatla clinica din Budapesta, Dr. AlexandruAntal prim juristconsult, Adalbert Figus;eful contabilităţii ;i eu care atunci eramconsilier. Am să constat, că a făcut serviciipreţioase ora;ului Dnii Dr. Mihai Pap, Dr.Andrei Dobosi, Dr. I.C. Barbul advocaţi,Dr. Josif Nagy fost ;ef de poliţie ;i CarolHajdu funcţionar, precum ;i D-nii JonelCloaje astăzi maior în armată ;i RudolfBartl fo;ti căpitani în armata austriacă,care alături cu consiliul oră;enesc a statîn permanenţă 3 zile ;i 3 nopţi. În noapteazilei de 18 aprilie 1919 Dl. Dr. Mihai Pap,Dr. Andrei Dobosi, Dr. Augustin Silva;icu mine împreună a intervenit la primulprocuror pentru eliberarea ofiţelor românitransportaţi la tribunal în noaptea ante-rioară. Dl. primprocuror Dr. Silviu Pop i-a pus numai decât în libertate. Apoi a ur-mat o emulaţie nobilă între noi bă;tina;iisătmăreni care pe care anume dintreofiţeri să-l găzduiască. Dupăce i-am plasatla că;ile noastre ne-am întors la poliţie.Era noaptea la orele 12.00, când am primitcel dintâi aviz telefonic îmbucurător căanume trupele române de fapt sunt în în-aintare. Între comuna Jidani ;i Moftin s-a tăiat sârmele telegrafice ;i patrule de ca-

valerie a transversat linia ferată între Jidani;i Ghilvaci.

S]mb[t[ 19 aprilie 1919Nedormiţi dar într-o fericită a;teptare

am privit primele raze a soarelui în dimi-neaţa zilei de sâmbătă 19 aprilie 1919. Erasâmbăta patimilor ;i noi eram în a;tepta-rea învierii dar nu numai a răscumpără-torului domnul nostru Isus Christos, ci ;ia învierii neamului nostru românesc. Erao zi senină dulce de primăvară.Deta;amentul săcuilor în zori de zi a în-ceput să se retragă, – întâiu a plecat uni-tăţile retrase dela frontieră apoi reservele,care era plasate în ora;. La orele 10 înanitede masă a plecat artileria ;i pe urmă trenulcu bagaje. Populaţia a;tepta înfrico;atăretragerea dela frontieră a trupelor ro;ii.Această retragere însă nu a urmat, fiindcătrupele bol;evice neorganizate parte a fostîmpră;tiate de trupele române înaintândspre Sătmar, parte a fost desarmate de tru-pele de cavalerie care în mar; forţat delaHodod/Sălaj/ a sosit mai nainte la barie-rele ora;ului decât bol;evicii fugăriţi de lafrontiera Tamaia- Ardusat.

În 19 aprilie dimineaţa au fost sco;idin prinsoare ;i acei 60 soldaţi români,care ca prisonieri erau internaţi în casarmahonvezilor. Le-am dat arme în mână ;i i-am pus pază ora;ului sub conducerea Dluifost căpitan Jonel Cloaje ;i a fo;tilor ofiţeriai armatei austro-ungare. Cu toţii erau bă-ieţi cinstiţi ;i de încredere, care sub dom-nirea comunismului s-a retras de la oriceserviciu militar.

Sfatul naţional român ;i consiliuloră;enesc stă gata pentru primirea tru-pelor române. Înainte de 9 ore cu cevaîmpreună cu Dnii a plecat într-o trăsurăîmpreună cu dnii Dr. Mihai Pap, Dr. An-drei Dobo;i, Adalbert Figus ;i GavrilPau;an locotenent în armata română careera unul dintre ofiţerii prisonieri eliberaţide noi. Am luat direcţia spre Păule;ti înferma convingere, că primele trupe ro-mâne numai pe ;osea dela Valea Vinuluispre Păule;ti pot să sosească dinspre fron-tiera liberă Tamaia. Aveam pe lângă noidoi plutonieri de jandarmi călare, dintrecare mai ales Antoniu Mitagor, băiat brav,merită să nu fie dat uitării numele lui.Ace;tii a plecat înainte până la locul undea dat de trupele ro;ii. Întorcându-se ne-araportat, că trupele ro;ii sunt în linia co-munei Cără;eu retrăgându-se în complec-tă disordine.

În acela;i timp întâlniserăm voluntariisăcui ;i o baterie cu 4 tunuri în retragere.Deci ne-am întors cu atât mai mult, că

oprindu-se la moara cu aburi ni sa spusla telefon, că pe altă cale se apropie truperomâne ;i anume dinspre comuna Doba,care au să sosească mai nainte decât celedela frontiera Ilba-Tamaia. Întorcânduneconsiliul oră;enesc a hotărît ca să plec în-soţit de Dl. Adalbert Figus fost ;ef al con-tabilităţii spre întâmpinarea trupelor ro-mâne luându-ne drumul pe ;osea trans-versală spre comuna Doba.

Am plecat la orele 11. Abia am trecutpeste bariera dela podul Some;ului ne-am întâlnit cu o patrulă de cavalerie con-stătătoare dintr-un ofiţer ;i 6 ro;iori. Ne-a oprit. Am spus ofiţerului, că plecăm spreîntâmpinarea trupelor. Ne-am legitimat,apoi dându-ne un soldat pe lângă noi ne-a dat drumul. Am plecat mai departe ;icam pe la cârciuma din Veti;, ne-am în-tâlnit cu avantgarda diviziei de cavalerie,care înainta din spre Hodod/judeţulSălaj/la Satmar, Comandatul avantgardeiera colonelul de ro;iori Ressel.

Mărturisesc, că eram mult emoţionat.În câteva cuvinte l-am rugat pe Dl. Colo-nel să cruţe ora;ul Satu-Mare de jaf ;ibombardament. L-am asigurat că în ora;nu mai sunt trupe inamice ;i prin urmaretrupele române pot să intre fără nici o re-sistenţă. Dl. Colonel Ressel a spus că săne întoarcem numai decât ;i să publicămîn întreg cuprinsul ora;ului, ca până laorele 3 după masă toate armele să se adunela primărie, populaţia să se poarte lini;tit,pentru trupe să se îngrijească de apă ;i pela orele 3 să se adune la primărie 30 ce-tăţeni frunta;i. La 3 ore va sosi Dl. GeneralDavidoglu în localitate ;i va lua măsurilecuvenite. Noi ne-am repezit spre Sătmar;i am executat ordinile primite.

La vestea sosirii armatei s-a aglomeratmultă lume în piaţa ora;ului. Era la orele12 când garda civilă a împră;tiat lumea,ca nu cumva să aibă aspectul unei de-monstraţiuni. Până când noi eram plecaţispre întâmpinarea armatei Dr. I.C. Barbula plecat cu o trăsură de a primăriei la po-dul Some;ului având drapel mare alb cusine. În acele momente a sosit ;i primapatrulă de cavalerie la pod cu care ne în-tâlniserăm mai înainte. Soldaţii ;i caii erauacoperiţi cu prav. A stat puţin până cânds-a aranjat ;i apoi a plecat înainte pe caleaDrago; Vodă, Bulevardul Ferdinand, Stra-da Regina Maria, ;i fără de a se opri înpiaţă, a mers mai departe pe Str. Lucaciu,Str. Mihai Viteazul, Str. :tefan cel Mare,Str. General Berthelot ;i Bulevardul Unirii(Să înţălege că atunci străzile avea alte nu-miri. Aceste sunt numiri noi) urmărindDeta;amentul săcuiesc.

Era la 12 ;i 35, când patrula a traversatpiaţa. La un ceas fără un sfert a sosit dins-pre Str. Cetăţii în Piaţă colonelul Resselînsoţit de ofiţeri ;i de o baterie, care nu-maidecât a fost plasată în faţa hoteluluiDacia. Colonelul Ressel a mers călare pânăla primărie, unde a fost bineventat de Dr.:tefan Lenard. Colonelul pe scurt a spusdelegaţilor că până la orele 3 sunt de a seaduna toate armele la primărie ;i că laorele 3 ;i 20 tot la primărie să fie întruniţi30 cetăţeni frunta;i împreună cu consiliuloră;enesc pentru primirea generaluluiDavidoglu. Colonelul apoi a plecat cu suitasa la masă la hotelul Dacia. Între acestedivizia de cavalerie cu încetul a sosit peStr. Cetăţii în piaţă. Înainte vinea o trupăde bicicli;ti, apoi cavaleria, 8 soldaţi cufanfare în frunte cu un tambur, după eiiară cavalerie, pe urmă mitraliere ;i arti-lerie. Trupele s-au plasat în careu în mij-locul pieţii.

Văzând atitudinea pa;nică a armateis-a adunat din nou multă lume în piaţăadmirând trupele române, care s-a pre-sentat admirabil. Soldaţii bine îmbrăcaţi,bine echipaţi, caii frumo;i, ;i peste tot s-a manifestat o disciplină complectă. Eraun tablou impunător mai cu seamă, ca pe

aici era vestea că trupele române suntprost echipate, armament inferior, soldaţiidesculţi, etc.

La orele 3 sa întrunit în sala primărieiconsiliul oră;enesc ;i nu numai 30, ci peste100 de cetăţeni de căpetenie. GeneralulDavidoglu a sosit exact la 3 ;i 20. În piaţăîn faţa primăriei a fost salutat la sosire deDl. advocat Dr. A. Dobo;i. În sala primă-riei toţi a stat sus când a intrat Dl. general;i a fost primit cu aclamaţiuni „Trăiască”.

Dl. general a mulţumit salutările ;i saplasat lângă scaunul presidial. Stând înpicioare a ascultat felicitarea ajutorului deprimar Dr. Lenard, ce a fost tălmăcită, peromâne;te de fostul căpitan Jonel Cloaje.„Nu ;tim” -spuse Dl. Dr. Lenard -în cât seva respecta de imperiul român limba ma-ternă a populaţiei maghiare ;i autonomiaora;ului, dar ;tim că faţă de stupiditateabol;evismului Dv aduceţi cultura occi-dentului civilizat. Pentru susţinerea ordi-nei publice vă oferim serviciile noastre.Vă salut în numele populaţiei acestui ora;.”

Dl. General Davidoglu a răspuns ur-mătoarele< “Nu ca inamici am venit ci cafraţi porniţi la ordinul Antantei, ca să ase-diem linia demarcaţională. Respectămtoată lumea cinstită, numai a bol;evismu-lui adversari suntem. Cu sosirea armateiromâne se va restabili ordinea dinaintearevoluţiei. Funcţionarii fără deosebire potsă-;i ocupe posturile ;i autorităţile vorcontinua activitatea lor conform ordinilorce se vor publica. Cu încredere a;teptămdeciderea Antantei, ori ce să fie aceasta”.

Populaţia are să fie lini;tită. Cetăţeniicinstiţi se vor lăsa în pace. Ora;ul este scu-tit de jaf, fiindcă ;i-a deschis porţile be-nevol înaintea armatei române. Nimenenu va fi internat. Trupele pleacă mai de-parte, numai atâta armată va rămâne înora; câtă este indispensabilă pentrususţinerea ordinei. Dacă va fi lini;te înora; nimeni nu-i va face nici o nedreptate.De astăzi înainte însă să nu mai fie niciamintire de bol;evism.

Discursul a fost des întrerupt de aplau-se. Că să fie înţăles ;i de lumea ungurească,Dl. general a ţinut pauză după fiecare pro-posiţiune ;i a lăsat să se traducă pe ungu-re;te de căpitanul Cloaje.

După adunare Dl. general sa retras încabinetul primarului împreună cu ofiţeriisuperiori ;i a stat puţin cu membrii sfa-tului naţional român ;i cu consilieriioră;ene;ti.Seara la 8 a fost un mare banchet oferit deprimărie. Cu această ocasiune împreunăcu ofiţerii trupelor asediante 500 persoanea luat parte la masa organizată în hotelulDacia. Toată lumea era încântată ;imulţumită. Sa rostit multe toasturi chiar;i din partea ungurilor.

Duminic[ 20 aprilie 1919În 20 aprilie 1919 în zorii de zi s-a ter-

minat banchetul. Trupele, afară de acelecare a fost destinate pentru paza ora;ului,a plecat mai departe. Înainte de plecare în20 aprilie 1919 am văzut un gest energicdin partea comandamentului trupelor ro-mâne. Anume la ordinul comandamen-tului a fost esecutaţi în curtea casărmiihonvezilor un plutoner din armata ro;ienumit Rapolti ;i încă doi soldaţi bol;evici,care era deja judecaţi la închisoare de con-siliul de răsboiu comunist pentru furturi,jafuri ;i complicitate la omorul părinteluiIzidor Silaghi, fost preot român în comunaBicău.

În 20 aprilie 1919 după masă la orele3 a sosit în localitate statul major al divisiei2 de cavalerie în frunte cu Dl. generalConstantinidi. În sala primăriei a fost sa-lutat de Dl. advocat Dr. A. Dobo;i.

După aceasta Dl. General a luat în pri-mire ora;ul Satu-Mare…;i noi am fostdesrobiţi.”

Primul primar rom]n dup[ Unire, Augustin Feren\iu nu are nicio strad[care s[-i poarte numele

19 aprilie 1919 - Armata Rom]n[ a eliberatSatu Mare `n S]mb[ta Mare

Rom]nii din Satu Mare au pr[znuit Sfintele Pa;ti cu trupele armatei rom]ne eliberatoare


EDUCA}IE

Aflat la Satu Mare cu prilejuldesfăşurării Olimpiadei Naţiona-le de Matematică, prof.univ.dr.Radu Nicolae Gologan, preşedin-tele Societăţii de Ştiinţe Matema-tice din România şi coordonato-rul Lotului Olimpic Naţional deMatematică, a avut amabilitateasă ne acorde un lung interviu, pecare îl reproducem în cele ce ur-mează.

- Ce factori v-au influenţat în opţiu-nea pentru domeniul în care excelaţi?

- Cred că la început familia şi maiales tatăl meu, chiar dacă mama a fostprofesoară de matematică. Primele în-ceputuri de gândire aritmetică le-am fă-cut prin problemele pe care mi le puneatata, copii mici fiind, şi ni s-a părut unjoc plăcut şi mie şi fratelui meu. Pasiu-nea efectivă pentru matematică, precumconcursurile de matematică, am obţin-ut-o abia prin clasa a IX-a când m-amambiţionat să merg mai departe şi săajung la olimpiada internaţională, ceeace am şi reuşit în anul următor. Dupăaceea a fost clar, cum să spun, nu maiaveam alegere, în general. Sigur, acumacopiii care vin la olimpiada de matema-tică nu înseamnă că se fac toţi matema-ticieni. Dar în perioada comunistă erao opţiune foarte clară pentru că a fi ma-tematician însemna să ai opţiuni şi po-sibilităţi să gândeşti liber, căci nimeninu te putea controla în minte.

- Matematica elementară este uti-lizată zilnic, spre deosebire de mate-maticile superioare. Mulţi ajung la con-cluzia că matematica din liceu nu le es-te de ajutor în majoritatea profesiilor.Este doar o percepţie greşită?

- Este o percepţie subiectivă. În pri-mul rând, mie îmi place să spun că prin-cipala aplicaţie, ca importanţă practicăa matematicii în şcoală, din preuniver-sitar, este aceea că îţi ordonează gândi-rea. Asta este o aplicaţie practică. În aldoilea rând, sigur că atunci când te în-drepţi spre meserii care conţin mate-matica este, cum spun americanii, pre-requisites, adică baza, baza ca să poţi sămergi mai departe. Iar a spune că – ceeace foarte mulţi o spun, din păcate, nuştiu dacă în glumă sau serios, dar uneoriserios – că ceea ce au învăţat la mate-matică nu au aplicat niciodată nicăieri,e fals. Nu realizează că nişte raţiona-mente matematice, făcute la şcoală demai multe ori, sunt utile pentru raţio-namente din viaţa practică. Nu mai rea-lizezi că faci un raţionament logic, co-rect, despre ceva din viaţa de zi cu zi,care să zicem că nu are legătură aparentăcu matematica, dar acel raţionament ţi-a fost întipărit prin exerciţii matematice.Pe urmă, geometria care te învaţă să vi-zualizezi, să vezi în spaţiu, te învaţă săapreciezi distanţe şi mărimi. Ce să maivorbim de algebră, care te învaţă să aimemoria şi jocul cu semnele.

- Unii profesori obiectează că pro-gramele şcolare sunt supraîncărcate.Cum vedeţi gradul de încărcare a pro-gramei în raport cu capacitatea elevi-lor?

- Probabil că e, probabil că pentruvremurile noastre şi pentru modul încare evoluează inteligenţa copiilor în zi-ua de astăzi este puţin încărcată. Esteîncărcată pentru că locurile din care co-piii, tinerii iau informaţie sunt mult maimulte decât pe vremuri. Şi atunci ei re-fuză, sau mintea lor refuză să mai acu-

muleze din alte părţi atunci când unelevin practic automat. IT-ul este sursaprincipală de informaţie pentru un copildin ziua de azi. Deci ar trebui să fie sim-plificate şi făcute să fie foarte legate deacele obiecte cu care ei practic se nascacuma< calculatorul, telefonul inteligentşi tableta.

- România dă olimpici de excepţie,dar stă mai slab la învăţământul demasă. Dovadă sunt rezultatele la testelePisa. Care ar fi cauzele? Ce au alte ţărişi nu avem noi?

- Da, este o componentă a evaluăriisituaţiei învăţământului matematic dinRomânia. Dar şi aici este mult subiecti-vism. După părerea mea, cea mai mareproblemă a şcolii româneşti este că nureuşeşte să ridice nivelul minimal. Acoloe problema. Vârfuri avem, nivelul mediueste aproximativ corect, dar avem unprocent foarte mare de tineri care trecprin şcoală şi ajung la vârsta maturităţiifără a avea cunoştinţe minimale pentrusocietatea românească.

Când vorbim de nivelul minimal deeducaţie mă refer la acel segment de po-pulaţie care trebuie să înveţe să fie buniexecutanţi corecţi şi să poată acumulaîn orice situaţie din viaţă cunoştinţe caresă le permită să-şi schimbe meseria şisă facă ceva util. Aici avem probleme.Pentru acea parte, teoria ar trebui să fiesimplificată şi mers mult mai mult peun învăţământ axat pe practică.

- Care ar fi principalele schimbăripe care le-aţi dori în învăţământ?

- Am spus una< simplificarea lui. Darpartea cea mai gravă de care suferă în-văţământul românesc este accentuareabirocraţiei. Deja au ajuns virale pe In-ternet fotografii, filmuleţe şi caricaturicu profesorul care în loc să se ocupe decopii la clasă, este înglodat în hârtii, îndosare şi în rapoarte pe care trebuie săle facă. Se organizează şi tot felul de cur-suri de perfecţionare care sunt, cum săspun, un fel de a ne fura căciula, pentrucă doar 10% sunt serios făcute. Sunt maimult pentru a scoate o adeverinţă. As-

ta-i marea problemă a învăţământuluiromânesc şi de fiecare dată când se vreacâte o reformă, reforma la bază se trans-formă în hârtii suplimentare. Atât.

- Una dintre aceste reforme se referăla manualele digitale. Care este părereadvs.?

- Nu ştiu să dau un răspuns catego-ric. Îmi pun şi eu problema asta adesea.Probabil că acolo se va ajunge până laurmă> informaţia pe care o vom folosisau de care avem nevoie va fi digitală.Dar cartea va rămâne, evident, şi celpuţin generaţiile care cresc acuma încăsunt dependente de carte. Nu ştiu ce seva întâmpla în viitor. Probabil că în to-talitate informaţia va fi digitală. Dar egreu de spus. Cine credea, acum 30 deani, că pe un telefon mobil o să avematâta informaţie cât avea în 1985 cel maitare calculator din România? Telefoa-nele sunt de o mie de ori mai puternicedecât acel calculator, care dirija econo-mia planificată a României. E greu deanticipat, foarte greu.

- Cum vedeţi rolul jocului în în-văţare?

- Ludicul e important aproape înorice moment al vieţii. Sigur, în copilă-rie, învăţarea se face prin joc în totalitate.Dar uitaţi-vă că şi la 15 ani şi la 18 anişi la 40 de ani jocul te face să înveţi ceva.Dar în şcoala primară părerea mea estecă în totalitate trebuie folosit jocul. Noiînvăţăm şi mai târziu în matematică săîi facem pe copii, care sunt dependenţiîn mare majoritate de jocuri digitale, caprin acele jocuri digitale să creăm şi in-formaţie – informaţie matematică, in-formaţie literară, informaţie de culturăgenerală. Aici ar trebui acentuat şi ăstaar trebui să fie rolul profesorului – să-lîndrepte pe copil spre un joc care săaducă ceva.

- Pe ce loc puneţi matematica într-o ierarhie a profesiilor în cazul elevilorcare îşi aleg profesii diferite de mate-matică?

- Matematica este după părerea mea

categoric pe primul loc în educaţia pri-mară. Până la 15 ani, în totalitate ar tre-bui să fie educaţi prin matematică, pen-tru că creează acea gândire logică decare vorbeam, acele secţiuni de logică,silogisme matematice în bloc. Sigur,există şi alte materii care te fac să înveţişi să raţionezi, evident, inclusiv litera-tura. Altele puternic fac lucrul ăsta, cume şahul, go-ul, cum sunt jocuri aleminţii, foarte puternice. Matematica esteînsă pe primul loc.

- Matematica evită şi neglijareaunor semne din cele mai mărunte, cume virgula...

- Da, matematica are foarte multedintre componentele de nelipsit dinviaţa cotidiană şi de gândire a omului.Astea se învaţă prin matematică chiardacă nu credem sau chiar dacă nu recu-noaştem. De la primele noţiuni de cifră,număr, adunare, scădere, astea sunt re-laţiile dintre nişte obiecte imaginare şicele din viaţa cotidiană.

- Se spune deseori liceu de matema-tică-informatică. Ce leagă cele douădiscipline?

- Este mai mult o reclamă. Sună bine.Pentru că reprezintă viitorul matematicaşi informatica. Şi e un fel de a spune căîn această clădire învaţă copii foartebuni, cu înclinaţii spre matematică.

- Nu există o legătură indisolubilăîntre cele două discipline?

- Nu, nu. După părerea mea, ar tre-bui să dispară aceste denumiri, de cole-giu şi liceu de matematică-informatică,să fie numit pur şi simplu liceu, aşa cumera pe vremuri.

- E doar o etichetă?- Etichetă. Clasificarea se face după

rezultatele copiilor şi nu după titulaturade filologie, de ... E un singur cuvânt.Liceu înseamnă locul în care înveţi şiobţii ultimele noţiuni de cultură gene-rală pentru viaţă.

- Ce sfaturi le-aţi da celor care do-resc să profeseze în domeniul matema-ticii?

- În primul rând le-aş spune că fărădoar şi poate matematica va deveni întotalitate ştiinţa viitorului. Matematicaintervine deja în multe dintre aspectelevieţii, unele de neînchipuit acum 50 deani. În medicină, de exemplu, în biolo-gie, în inginerie evident, dar şi în şti-inţele umaniste. Matematica clasificăopere literare, poate clasifica piese deteatru, poate înmagazina cunoştinţe im-ense pe un singur fir de păr.

Îi sfătuiesc pe toţi copiii care mergla şcoală şi pe părinţii lor să nu neglijezematematica şi ar fi bine să scoatem dinvocabularul educaţiei (expresia) „Ei, nicieu n-am fost bun la matematică, dar uitece bine am ajuns”. E o greşeală, cumspun americanii, e politically incorrectsă spui copilului tău că nici tu nu ai fostbun la matematică.

- E nevoie de nişte dotări nativepentru a ne însuşi matematica?

- Pentru a face matematică de per-formanţă, da, evident. Dar pentru a fiun elev obişnuit la matematică, unul ca-re să poată acumula orice din programaşcolară nu e nevoie. E nevoie de un me-diu familial bun, e nevoie de puţinămuncă şi de nişte profesori care să fiededicaţi şi să aibă harul ăsta de a nu-iface pe copii să urască matematica...

A consemnat V. Nechita

“Matematica este după părerea mea categoric pe primul loc în educaţia primară”

“Fără doar şi poate matematica va deveni în totalitate ştiinţa viitorului. Matematica intervinedeja în multe dintre aspectele vieţii, unele de neînchipuit acum 50 de ani. În medicină, de exemplu,în biologie, în inginerie evident, dar şi în ştiinţele umaniste. Matematica clasifică opere literare,poate clasifica piese de teatru, poate înmagazina cunoştinţe imense pe un singur fir de păr.”

Ministerul Educației Naționale or-ganizează concurs de selecție a cadrelordidactice din România care vor să predeaîn sistemul Școlilor Europene. Înscriereala concurs se va derula în zilele de 25 și26 aprilie. Candidații vor trece prin treiprobe de evaluare.

Școlile Europene sunt instituții deînvățământ preuniversitar cofinanțatede Uniunea Europeană, având rolul dea asigura educaţia în limba maternă acopiilor personalului angajat în insti-tuţiile comunitare, respectând, totodată,dreptul acestora de păstrare a identitățiiculturale, într-un mediu educațional ba-zat pe multiculturalitate și plurilingvism.Elevii români înscriși în sistem, conformstatutului Școlilor Europene, studiazălimba română și susțin examen de baca-laureat la disciplina limba română calimbă maternă. Astfel de situații sunt înșcoli din Alicante (Spania), Bruxelles,Frankfurt (Franța), München (Germa-nia), Luxembourg, Varese (Italia), Ber-gen (Norvegia). Inspectoratele școlareau anunțat în aceste zile că începe o nouăselecție de cadre didactice, care să predeaîn aceste unități școlare, dar de înscrieriși evaluare se va ocupa Ministerul Edu-cației Naționale“.

Stelian Crainic

Profesorii pot preda în ;coli europene

Reducerea numărului de locuri bu-getate în unele universităţi poate con-duce către o rată mai mică a studenţilorcare se înscriu şi urmează studii univer-sitare şi astfel se conturează riscul dedescurajare a tinerilor în ceea ce priveşteorientarea către mediul universitar, afir-mă reprezentanţii Uniunii Studenţilordin România într-un comunicat.

Studenţii reamintesc că universi-tăţile de stat primesc anual, în baza unuicontract instituţional cu Ministerul Edu-caţiei, bugetul alocat, prin care sunt de-finite sumele specifice acordate univer-sităţilor sub formă de granturi doctoraleşi „Finanţare instituţională”, care este fo-losită pentru a susţine financiar studiilede licenţă şi masterat. Totodată, în ca-drul Finanţării instituţionale, 72% dinsumă se acordă „pentru studenţii înma-triculaţi pe baza cifrelor de şcolarizareprimite de universitate, într-un programde studii universitare de licenţă şi demaster”. Restul de 26,50% fiind repre-zentaţi de 'Finanţarea suplimentară', iar1,50% de FDI - Fondul de DezvoltareInstituţională. Uniunea Studenţilor pre-cizează însă că noua repartiţie prelimi-nară propusă de minister pentru anul2018, care a nemulţumit conducerileunor universităţi, propune alocarea unorlocuri pentru Domenii prioritare de dez-voltare ale României, conform definiriiacestora în Strategia Naţională de Cer-cetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020.

Domenii prioritare

Acestea sunt< Bioeconomia, Tehno-logia informaţiilor şi a comunicaţiilor,Spaţiu şi securitate, Energie, Mediu şischimbări climatice, Sănătate, Eco-na-notehnologii şi materiale avansate. Ast-fel că, se precizează în comunicat, dintotalul de 35.600 de locuri bugetate lamaster, 4.600 vor fi acordate universi-tăţilor care oferă specializări apropiatede aceste domenii prioritare. Procesuleste premergător distribuirii locurilorfolosind metodologia utilizată şi în aniianteriori. Bineînţeles, acest lucru pre-supune şi o scădere a numărului locu-rilor bugetate la alte domenii de studiu,precizează reprezentanţii studenţilor.

V.N. Deleanu

Studen\ii critic[m[sura reduceriilocurilor bugetate

“E nevoie de profesori dedica\i care s[ nu-i fac[ pe copii s[ urasc[ matematica”Interviu cu prof.univ.dr. Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România


S~N~TATESeva de mesteacăn extract uscat se obține din seva proaspăt recoltată prin procedee

moderne prin care se evaporă apă, iar extractul uscat rămas este mai concentrat şimai stabil în timp.

- Ce boli vindecă sevamesteac[nului?

- "Toate!" - Aceasta a fost conclu-zia medicului personal al lui Napo-leon Bonaparte după campania dinRusia, unde a avut ocazia să vadă peviu efectul sevei de mesteacăn, folo-sită de către țăranii ruși drept pana-ceu universal. Vă oferim în continua-re câteva remedii curente și eficientepe bază de suc de mesteacăn.

Melanom. Cercetătorii UniversitățiiMedicale din Illinois, Statele Unite, auajuns la concluzia că la unele tipuri decelule tumorale se declanșează un procesde autodistrugere sub influența sevei demesteacăn. Acest lucru se datorează aci-dului betulinic care se g[sește în cantitatemare în seva de mesteacăn.

Epuizare nervoasă, tulburări de me-morie și de concentrare - o cură cu sevade mesteacăn, vreme de 3 săptămâni, areun extraordinar efect regenerator pentrusistemul nervos. La această concluzie auajuns cercetătorii din Franța, o țară încare gemoterapia (tratamentul bolilor cuțesuturi tinere și seve de plante) este foar-te avansată. Cele mai spectaculoase re-zultate cu seva de mesteacăn se obțin întratarea bolilor ce afectează sistemul ner-vos.

Neuroblastom, neurosarcom - acidulbetulinic, principala substanță activă dinseva și din scoarța de mesteacăn, are efectcitostatic asupra celulelor maligne dinformațiunile tumorale de pe sistemulnervos, mai ales la copii.

Boală canceroasă, în general - existămai multe studii care pun în evidențăefectele antitumorale ale mesteac[nului,în special ale sevei și ale scoarței acestuia.Principalul "vinovat" pentru acest efect

este un principiu activ< Acidul betulinic,care se găsește în proporții mari în mes-teacăn, mai ales primăvara. Pe lângă ti-purile de cancer sus menționate, în ulti-ma vreme s-au obținut rezultate pozitiveși în cancerul ovarian, cancerul pulmo-nar și cancerul mamar.

Toate aceste succese nu fac decât săconfirme informațiile de medicină po-pulară europeană și amerindiană, careconstituie filonul de inspirație pentru

medicii de astăzi. Adjuvant în tratamen-tul HIV - în anul 1994, cercetătorii de laUniversitatea Carolina de Nord au ra-portat că substanțele active din scoarțade mesteacăn și din seva de mesteacănau încetinit dezvoltarea virusului careproduce SIDA. Curele de câte 4 săptă-mâni amplifică imunitatea organismu-lui.

Artrită (reumatism) - cură cu sevade mesteacăn, vreme de 3 săptămâni, afost utilizată cu succes în spitale din Ru-sia, Belarus și Ucraina pentru tratareadurerilor de articulații. Același tratamentse folosește și pentru tratarea cu succesa gutei.

Litiază renală (pietre la rinichi) - seface o cură de 20 de zile cu seva de mes-teacăn. Este un tratament recomandatde medicina franceză pentru dizolvareași eliminarea calculilor formați din urați,oxalați sau săruri de calciu.

Cistita - mesteacănul conține prin-cipii active cu o acțiune diuretică, anti-inflamatoare și antibacteriană puternică,fiind astfel un bun remediu în tratarea șiprevenirea infecțiilor urinare.

Produsul< Seva de mesteacăn extractuscat se obține din seva proaspăt recol-tată prin procedee moderne prin care seevaporă apă, iar extractul uscat rămaseste mai concentrat și mai stabil în timp.Produsul este obținut prin tehnologiaspry-drying care garantează că toate sub-stanțele active, vitamine, minerale, oli-goelemente, etc, care se găsesc în produ-sul proaspăt recoltat, se regăsesc și înpulberea de extract uscat. Raportul deextracție este de aproximativ 1<100, adicădin 100 litri sev[ proaspătă se obțineaprox 1 kg extract. Mai mult capsuleleconțin magneziu natural sub formă as-corbat care se asimilează în totalitate.

O dată sau de două ori pe zi ocană de ceai iarba de fier cu 2 cap-sule de sevă extract este un trata-ment 100% natural, cu efect ma-xim.

Tratamentul trebuie luat cel puțin 30zile cu o pauză de 2 săptămâni, după carese poate relua.

Recent, un studiu efectuat de cerce-tători din Norvegia și Germania (Hofri-chter et al., 2016) a atras atenția și asupraacțiunii antiinflamatoare a plantei Iarbade fier, cu efecte benefice asupra memo-riei și a puterii de învățare în Alzheimer.Aceștia susțin că extractele de Iarbă defier ar putea fi o alternativă puternică șibine tolerată pentru tratarea simptomelorși a declinului cognitiv în cazul persoa-nelor în vârstă ce suferă de această boalădegenerativă.

Compușii activi din Seva de mestea-căn au un efect sinergic cu cei din Iarbade fier în vederea creșterii cogniției și areducerii depozitelor de plăci β-amiloi-de.

Mineralele și oligoelementele suntprezente în ambele produse `n proporțiede peste 10%. Experimental, s-a stabilitcă ele intră în compuși complecși, găsin-du-se în stare coloidală. Ele se extrag ușorprin decoct sau infuzie din Iarba de fier,în extractul concentrat din seva de mes-teacăn se găsesc într-o formă concentratămult optimizată și au efect reminerali-zant, tonifiant și protector la nivelul sis-

temelor imunitar, reproducător și mus-cular. Astfel, cele 2 produse luate împreu-na ajută și la menținerea echilibrului elec-trolitic în organism.

Conform analizelor de laborator(Žarković et al., 1993> Karapandzova etal., 2013), elementele conținute în acestceai și sevă sunt< fierul (ajută la formareahemoglobinei, antianemic), cuprul (areinfluență pozitivă asupra stării de ane-mie), cobaltul (acționează împotriva ste-rilității), seleniul (mărește imunitatea or-ganismului și este un ajutor important însănătatea aparatului reproducător mas-culin, în cancer și în bolile de inimă, fiindputernic antioxidant) și cromul.

Macroelementele cele mai abundentesunt< calciul (ajută la întărirea mușchiuluicardiac și în osteoporoză), magneziul for-ma cea mai biodiponibil[ ascorbat (rolîn transmisia neuro-musculară), potasiu(acționează ca diuretic fiziologic), zincul(antiviral, cu efect asupra imunității și aaparatului reproducător masculin), so-diul (element de bază vital în transportulsubstanțelor prin membrana celulară).

În concluzie, Iarba de fier, alături deseva de mesteacăn sunt tot mai intensstudiate în ultimii ani și tot mai populareîn prevenția și tratarea unui număr totmai mare de afecțiuni.

Cu o bogată istorie de consum și uninteres științific tot mai îndreptat asuprasa, Seva de mesteacăn poate fi considerat[un adevărat panaceu. Deosebit de efi-cientă în tonifierea organismului, îmbu-

nătățirea performanțelor sexuale, stimu-larea detoxifierii organismului, modula-rea răspunsului imun și a inflamației, pro-tejarea sistemelor gastrointestinal, car-diovascular, respirator și urinar și, recent,chiar și în combaterea unor forme de can-cer (prostată, leucemie) și a bolilor dege-nerative (Alzheimer), aceste produse nutrebuie să lipsească din dieta niciunei per-soane care dorește să aibă grijă de sănă-tatea sa.

Celulele stem sunt celule cu o extra-ordinară capacitate de a se transformaîntr-o mare diversitate de celule dife-renţiate, precum celule nervoase, hepa-tice, etc., putând astfel să reînnoiască şisă refacă ţesuturi afectate sau distruse.Când o celulă stem se divide, celulelerezultate pot fi tot celule stem sau pot fiun alt tip de celule, celule specializate.Ele se pot împărţi în două mari categorii<embrionare şi adulte. Celulele stem em-brionare pot da naştere oricărui tip decelulă şi se pot obţine din ţesut embrio-nar. Utilizarea lor însă, este limitată dinconsiderente etice. Celulele stem adulteau o capacitate de diferenţiere ceva mailimitată şi pot da naştere unor celule cevor forma diverse ţesuturi.

Din cordonul ombilical se recolteazădouă tipuri de celule stem şi anume< ce-lule stem hematopoietice, recoltate dinsângele cordonului ombilical şi celulestem mezenchimale, recoltate din pere-tele cordonului ombilical, mai exact dingelatina Wharton.

Celulele stem au o compatibilitatede până la 100% în cazul unor trans-planturi autologe, maximizând şanselevindecării copilului şi de până la 50% încazul altor membri din familie. În cazulunor astfel de transplanturi cu celulestem hematopoietice efectul de respin-gere a transplantului este mult redus da-că se folosesc şi celule stem mezenchi-male recoltate din ţesutul cordonuluiombilical.

Celulele stem hematopoietice se potfolosi în tratarea unui număr de peste70 de afecţiuni, în special ale sângelui.În viitorul apropiat se preconizează căcelulele stem se vor putea folosi în cazuride deteriorare a Sistemului Nervos Cen-tral, precum maladia Parkinson, Alzhai-mer, scleroza multiplă, leziuni pediatricecerebrale, boli autoimune, diabet.

Iarba de fier în combina\ie cu seva de mesteac[n ofer[eficien\[ maxim[ în înviorare fizic[ ;i intelectual[

Obezitatea este o creştere exageratăa greutăţii corporale cu peste 25% faţăde greutatea normală, cauzată de acu-mularea unei cantităţi mari de grăsimeîn ţesutul subcutanat şi în jurul viscere-

lor. Poate fi exogenă, când este determi-nată de o alimentaţie excesivă sau en-dogenă, când apare în urma unor tul-burări ale glandelor endocrine ori alecentrilor nervoşi din hipotalamus. Con-stituie un factor de risc în diabetul za-harat, patologia cardiovasculară şi arte-rioscleroză.

Țara noastră este cel mai mare con-sumator european de pâine, cu 95 Kgpe cap de locuitor față de o medie UEde 60 Kg. Pâinea și produsele de patiseriesunt acide precum și zaharurile concen-trate. Una din cele mai mari problemeprivind hrana este că noi consumămprea multe mâncăruri acide.

Rețetele medicinii isihaste pot trataobezitatea mult mai ieftin chiar fără aconsuma pâine. În primul rând ele nunecesită consum de energie pentru pre-parare și nici pentru refrigerare. Maimult, în cadrul lor pot fi utilizate plantealimentare din flora spontană a Româ-niei precum fructe murate< mere pădu-rețe, afine roșii, răchițele> uscate< merele,perele, coarnele, afine negre, zmeură,cireșe, fragi, măcieșe, fructele de pădu-cel, ienupăr, soc negru; marcuri dinfructe de pădure la rece. Salate din tătă-neasă, păpădie, iarba șarpelui; piure dinsusai, păpădie, măcrișul iepurelui pre-cum și leurdă conservată, precum și alterețete semi-fierte etc.

Pentru combaterea obezității în me-dicina isihastă se recomandă regimulvegetarian. Dar, și pâinea face parte dinregimul vegetarian.

Recomandările medicinei isihaste

În dieta existentă în medicina isi-hastă se recomandă, pentru a slăbi, săse deosebească alimentația copiilor, a ti-nerilor, a căsătoriților și necăsătoriților,a bărbaților și femeilor, a bătrânilor. Deasemenea, se menţionează faptul că tre-buie să se separare legumele, fructele șipreparatele, deoarece nu e voie să se fo-losească deodată, ci doar la mese diferite.E foarte bine să nu fie prea multe ames-tecuri, cel mai indicat fiind să ne sătu-răm dintr-un singur aliment, însă caresă conţină foarte puține ingrediente-condimente. De altfel, lactatele, pentrucei bolnavi, e bine să fie folosite cu stric-tețe doar pe stomacul gol și goale, fărăpâine sau altceva, deoarece cele mai maritoxine le produc lactatele combinate cualte alimente, ce fac stază în intestine.

Medicina isihastă recomandă mișcareasau ergoterapia sub denumirea de mo-biloterapie. Mobiloterapia se poate facepermanent, chiar şi când umblăm, stămsau lucrăm. Este menţionatp şi psiho-terapia care este de fapt auto-voință, au-to-gândire, auto-simțire. În acest sensmedicina isihastă a conceput câteva re-pere printre care se numără< buna co-municare cu cei din jurul nostru, igno-rarea fricilor şi răutăţilor, modul de aprivi viaţa cât mai pozitiv, odihna şi unstil de viaţă calculat şi echilibrat, fărăstres.

Larisa M.

Tratamentul obezit[\ii în

medicina isihast[

Difteria este o boală bacteriană acu-tă care poate infecta organismul pe calerespiratorie şi poate fi contactată pecale aerian[ `n cazul `n care virusulr[m]ne cantonat `n organism `n zonanasului sau a amigdalelor sau pe calecutanat[.

Bacteria care produce afecţiuneapoate intra în organism prin interme-diul nasului sau al cavităţii bucale, darşi prin răni sau alte discontinuităţi dela nivelul pielii. Aceasta se transmite dela o persoană la alta prin secreţii respi-ratorii sau prin inhalarea de picăturicare conţin bacterii specifice difterieica urmare a tusei, strănutului sau râsu-lui unei persoane infectate. După ex-punerea la bacterie, durează de obicei2-4 zile pentru ca simptomele să se dez-volte. Simptomele difteriei respiratoriipot include< dificultati de respiraţie, ră-guşeală, inflamaţia glandelor limfatice,frecvenţa cardiacă crescută, un sunetstrident care apare în momentul inspi-raţiei, drenaj nazal, inflamaţie a ceruluigurii, durere în gât, febră uşoară, staregenerală de rău. Bolnavul poate muriprin asfixiere atunci când membranaîmpiedică procesul normal al respi-raţiei. Alte complicaţii ale difteriei res-piratorii sunt cauzate de toxina diftericăeliberată în sânge care determină in-suficienta-cardiacă.

Tratamentul specific pentru difterieva fi stabilit de medic în funcţie de sim-ptomele prezentate de pacient.

Difteria poate duce la deces

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Seva de mesteac[n de la Hypericum - recomandat[

în tratamentul tuturor bolilor

Celulele stem se pot folosi în tratarea

a peste70 de boli


RE}ETE

Sup[ de fasole cu ciolan

Salat[ de crudit[\i cu piept de curcan

Mod de preparare<

Fasolea curățată și bine spălată, pre-cum și ciolanul se pun la înmuiat înapă la temperatura camerei, în vase se-parate, circa 3-4 ore. Ciolanul se scoatedin apă, se taie cubulețe sau f]șii, darnu se aruncă nici osul (acesta dă ungust special supei). Se pune la fiert îm-preună cu fasolea scoasă din apa încare a stat, se condimentează cu sare șipiper după gust, respectiv 4-5 frunze

de foi de dafin, dacă folosiți. După ooră de fierbere se adaugă mocovul tăiatfâșii sau rondele. Când atât fasolea, câtși carnea se înmoaie, într-o tigaie seprăjește puțin făina în ulei și se adaugăo linguriță de boia de ardei. Rântașulastfel obținut se toarnă în supa clocotităși se mai lasă puțin la fiert. Smântânase poate pune în toată cantitatea de su-pă, sau doar la servire, în farfurie. Dacăse pune în oală, acest lucru se face ime-diat după ce se adaugă rântașul. Smân-tâna se amestecă treptat cu câteva lin-guri de zeamă fierbinte, pentru a nuface cocoloașe. Se pune în supă și semai fierbe puțin. Se servește caldă, cusalată acrișoară de ceapă, sau presăratăcu ceapă verde mărunțită.

Ingrediente pentru 4 - 5 litri de supă<

Un ciolan afumat (700 - 900g), 400 g fasole boabe, 4 linguride făină, 4-5 linguri de ulei, even-tual un morcov, dar nu în modobligatoriu, 300 g de smântână,sare, piper, boia de ardei dulce

(foi de dafin, dacă vă place).

Mod de preparare<

Pieptul de curcan se condimentea-ză și se lasă să stea așa, la rece, circa 2ore. Se prăjește la grătar (sau într-unvas anitaderent, eventual cu câteva pi-

cături de ulei de măsline) apoi se taiecubulețe sau feliuțe. Ceapa se feliazăsubțire, ardeiul pulin mai grosuț, ro-șiile, precum și celelalte legume pe carele folosiți, se taie cubulețe, iar salata serupe cu mâna. Toate acestea se ames-tecă, se sărează și se stropesc cu uleiulde măsline. Cașcavalul se poate adăuga,fie tăiat cubulețe, fie răzuit, se poatepresăra deasupra.

Ingrediente< 500 g piept de curcan, 250 g

roșii, 100 g salată verde, un ardei,20 g cașcaval, o ceapă micuță,ulei de măsline, sare, piper, darse pot adăuga și alte legume desezon, sau chiar și câteva cubu-lețe de brânză tofu, după prefe-

rință.

:ni\el vienez cu ca;caval

Mod de preparare<

Feliile de carne se crestează la mij-loc și se bat la o grosime de circa o ju-mătate cm fiecare parte, apoi, în frigi-der, se lasă circa 2-3 ore la înmuiat înlapte, cu frunzele de dafin, în așa fel,încât laptele să poată pătrunde și întrefelii. Cașcavalul se feliază la o grosimede circa 5 mm. Carnea se strecoară delapte, se condimentează și se umple cucașcaval, astfel, încât circa un cm la

marginea feliilor să nu fie acoperit. Înaceastă parte apăsăm bine-bine carneaîntre degete, să se lipească puțin (sepoate prinde cu scobitori), apoi lăsămsă stea așa încă vreo 20 de minute. Sebat ouăle, se condimentează. Feliile decarne se trec prin oul bătut, cu grijă sănu cadă cașcavalul, apoi în pesmet șidin nou în ouă. Carnea se prăjește înulei încins, la început sub capac, apoidescoperit. Se servește caldă, cu câtevapicături de zeamă de lămâie. În zonanoastră se preferă cu garnitură de car-tofi pai, dar cel mai bine se potriveștecu salată de cartofi, sau doar simplu,cu salată de murături sau de crudități.

Ingrediente<

4 felii groase de pulpă demânzat foarte fragedă, 6-700 mllapte dulce, 2-3 foi de dafin circa300 g de cașcaval uscat, 6 ouă,pesmet, sare, piper, ulei pentruprăjit, 1-2 felii de lămâie la ser-

vire.

Lapte de pas[re cu coaj[ de portocale

Mod de preparare<

Laptele, cu jumătatea cantității dezahăr se pune la fiert. Gălbenușurilese freacă bine cu zahărul rămas și cuzahărul vanilat (esența sau miezul devanilie). Albușurile se bat spumă tare.Când laptele dă în clocot, cu o lingurăde metal se formează niște găluște dealbuș care se pun în lapte să fiarbă câte

un minut. Se scot cu o lingură strecu-rătoare și se așează pe o sită să se scur-gă. Se ia laptele de pe foc și se lasă săse răceasca puțin, după care se ames-tecă cu gălbenușurile și se pune înapoipe foc, se mai fierbe puțin până cândse îngroașă. Jumătatea cantității de coa-jă de portocale se amestecă cu laptelede pasăre, iar restul se păstrează. De-sertul se toarnă în cupe, g[luștele dealbușuri se așează deasupra, se presarăcoaja de portocale rămasă și se maipoate orna cu frunze de mentă.

Ingrediente<

Un litru de lapte dulce, de celpuțin 2,8%, 6 ouă, 200 g zahărcristalin, 2 plicuri de zahăr va-nilat (eventual miez de vaniliesau câteva picături de esență devanilie), coaja rasă de la o por-

tocale.

Păpădia, sau lăptuca, așa cum ise mai spune, se regăsește aproapepeste tot. Mulţi oameni cred ca pă-pădia (Taraxacum officinale) esteo buruiană fară nici o între-buinţare. Specialiștii consideră căaceasta este o plantă valoroasă carepoate fi folosită atât ca aliment, câtși ca medicament, fiiund un reme-diu în cazul unor forme de cancer.

Păpădia este o sursă bogată de vita-mina A, C, D, vitamine din complexul Bprecum și minerale cum ar fi fier, potasiuși zinc. Frunzele de păpădie sunt utilizatela salate, sandwichuri și ceaiuri, pentru ale oferi aromă.

Rădăcinile sunt folosite ca înlocuitoride cafea, iar florile se pot folosi la produ-cerea vinurilor. În mod tradiţional, rădă-cinile și frunzele de păpădie au fost utili-zate pentru tratarea problemelor hepatice.Mulţi oameni tratează unele boli de ri-nichi, inflamaţia, afecţiunile pielii, arsurilestomacale și diareea, cu infuzie și ceai depăpădie. În medicina tradiţională chineză,păpădia este adjuvant pentru vindecareaproblemelor stomacale, apendicitei și aunora dintre manifestările de la nivelulsânului, cum ar fi inflamaţia sau lipsa flu-xului de lapte. Planta mai este între-buinţată pentru ameliorarea febrei, furun-culelor, problemelor oculare, diabetuluizaharat și diareei.

Până în prezent, nu au existat studiiștiin\ifice de bună calitate care să priveascăimportanţa păpădiei. Rădăcinile planteisunt utilizate în principal ca stimulent alpoftei de mâncare, pentru probleme deficat și vezică biliar[, în unele forme decancer. Frunzele de păpădie sunt folositeca diuretic pentru a ajuta organismul săelimine excesul de lichid.

Frunzele de păpădie acţionează ca undiuretic, crescând cantitatea de urină pecare organismul o produce. Frunzele suntfolosite și pentru a stimula apetitul, dar șidigestia.

Florile de păpădie au proprietăţi an-tioxidante și pot ajuta, la întărirea siste-mului imunitar. Unii specialiști recoman-dă rădăcina de păpădie pentru detoxifie-rea ficatului și a vezicii biliare, păpădieavând rol de adjuvant al funcţiei renale.

Utilizări medicinale și indicaţiiÎn mod tradiţional, păpădia a fost fo-

losită ca diuretic, dar și pentru problememedicale cum ar fi afecţiuni hepatice saudezechilibre ale presiunii arteriale. Păpă-dia proaspăt culeasă sau sub formă uscată,este folosită ca un stimulent al apetituluialimentar și pentru ameliorarea unui sto-mac deranjat.

Rădăcina de păpădie poate acţiona caun laxativ ușor și este utilizată pentru aîmbunătăţi digestia. Unele cercetări pre-liminare, sugerează că păpădia poate ajutași la îmbunătăţirea funcţiei ficatului și avezicii biliare.

Studii de laborator sugerează că pă-pădia ajută la normalizarea nivelului dezahăr din sânge și la reducerea colestero-lului total și a trigliceridelor, crescând va-lorile colesterolului bun în cazul suferin-zilor de diabet zaharat.

Când frunzele și florile de păpădiesunt introduse într-o pungă de hârtie îm-preun[ cu fructe necoapte, păpădia eli-mină gas etilen care ajută la maturarea ra-pidă a acelor fructe. Din frunze și rădăcinise poate obţine, de asemenea, un lichidalimentar natural.

Infuzie cu frunze uscate< 1-2 linguriţe,de 3 ori pe zi. Se toarnă apa fierbinte pestefrunzele uscate de păpădie, care se scu-fundă în apa fierbinte timp de 5-10 mi-nute. Beţi conform indicaţiilor stabilite demedic.

Decoct de rădăcina uscată< 1-2 lingu-rite, de 3 ori pe zi. Ad[ugaţi rădăcinile depăpădie în apa care fierbe și l[saţi-le lafiert timp de 5-10 minute. Se strecoară șise bea în cantităţile indicate de medic.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

P[p[dia, o plant[ aliment ;i medicament

Păpădia este o sursă bogată de vitamina A, C, D, vitamine din complexul B precum şi mineralecum ar fi fier, potasiu şi zinc. Frunzele de păpădie sunt utilizate la salate, sandwichuri şi ceaiuri,pentru a le oferi aromă. Rădăcinile sunt folosite ca înlocuitori de cafea, iar florile se pot folosi laproducerea vinurilor.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


AMENAJ~RI

Primăvara, amenajarea uneigrădini de succes, mai cu seam[ auneia frumoase și funcționale, im-plică două categorii de activități<obligatorii și cu caracter opțional.Este cât se poate de logic. Nu te poțipreocupa de estetică atâta vremecât cerințele elementare ale plan-telor nu au fost încă satisfăcute.

Din acest motiv, foarte important esteca cele două direcții să fie îndeplinite, pecât posibil, simultan. O prim[ operațiunece trebuie efectuată în grădin[ primăvaraeste tunderea pomilor fructiferi. Aceastăoperațiune obligatorie necesită câteva cu-noștințe întrucât o tăiere necorespunză-toare duce la deteriorarea pomului și scă-derea productivității.

Tunderea trebuie realizată astfel încâtpomul să nu sufere de frig sau îngheț înurma rănilor cauzate de tăiere. Merii șinucii, așadar, pot fi tunși mai devreme, pecând piersicii, cai;ii și prunii mai târziu.Taie crengile rupte care atârnă prea evidentși aplică un strat de var pe primul metrude tulpină, pentru a-i proteja împotrivaomizilor. Toaleteaz[, de asemenea, plantele

arbust - cum este azaleea - care înflorescprimăvara, însă obligatoriu după primaînflorire.

Tot în categoria operațiunilor obliga-torii intră și săparea și împărțirea plantelorperene de var[ cu cele de toamn[. În jurulacestora puteți adaugă un strat de rumegușpentru a facilita menținerea umezelii larădăcini.

Primăvara este momentul oportun sărepui în funcțiune mașina de tuns iarbă.Taie circa o treime din înălțimea gazonuluiși hrănește-l (fiindcă acum este momen-tul!) cu un fertilizant cu acțiune lentă. Însfârșit, dacă dorești să obții un efect vizualspectaculos, îți poți transformă curtea, sauo parte a ei, într-un spațiu atractiv mizândpe efectul vizual produs de alternanța dun-gilor de iarbă cu cele de pietriș.

O pardoseală din lemn, destinată spa-țiilor exterioare, este o idee excelentă pen-tru a îmbină utilul (partea practică) cuplăcutul (luxul). Odată instalată în zonadin curte destinată relaxării, poți scoatedin garaj și mobilierul de grădin[ sau încazul în care nu dispui de așa ceva, să achi-ziționezi unul nou. În afară de tradiționa-lele scaune din lemn ori metal și de masă,fotoliile rotunde confecționate din mate-riale moi pot fi o soluție viabilă, cu condițiasă fie protejate de intemperii (ploaie etc).

Primăvara este momentul oportun să repui în funcțiune maşina de tuns iarbă. Taie circa otreime din înălțimea gazonului şi hrăneşte-l (fiindcă acum este momentul!) cu un fertilizant cu ac-țiune lentă. În sfârşit, dacă doreşti să obții un efect vizual spectaculos, îți poți transformă curtea,sau o parte a ei, într-un spațiu atractiv mizând pe efectul vizual produs de alternanța dungilor deiarbă cu cele de pietriş.

~n prim[vara aceasta transform[-\igr[dina `ntr-o oaz[ de relaxare


DIET~

Pe măsură ce înaintezi în vâr-stă observi că acumularea kilo-gramelor se petrece într-un ritmmult mai alert? Încetinirea meta-bolismului ar putea fi vinovatăpentru modul în care organismulse comportă.

Metabolismul este responsabil atâtpentru pierderea, cât și pentru acumu-larea kilogramelor în plus, el fiind res-ponsabil pentru transformarea alimen-telor consumate în energie. Vesteaproastă este că, pe măsură ce înaintămîn vârstă, metabolismul încetinește șinu putem face nimic pentru a-l acce-lera. Putem însă să îl ajutăm, făcândalegeri înțelepte și sănătoase atuncicând vine vorba despre dietă. Iat[ cumafectează vârstă metabolismul.

La 20–30 de ani

Corpul nu încetează să se dezvoltedupă împlinirea vârstei de 18 ani, cidezvoltarea continuă și după 20 de ani,mai ales la nivelul sistemului osos și lanivelul musculaturii. Creșterea stimu-lează metabolismul, ceea ce înseamnăcă se ard calorii chiar și atunci când teodihneșți. În concluzie, la 20 de anieste mult mai ușor să îți menții siluetaîntrucât metabolismul este aliatul tăude preț și arde caloriile din inerție.

La 30-40 de ani

Înaintarea în vârstă încetinește me-tabolismul. Totodată, mușchii care sus-țîn oasele își pierd din volum, ceea ceînseamnă că nivelul de grăsime pe careorganismul o depozitează crește. Slă-biciunea musculară debutează odatăcu împlinirea vârstei de 30 de ani.

Studiile sugerează că schimbărilede la nivel muscular sunt responsabilepentru schimbările metabolice. Dacămetabolismul încetinește, ai nevoie demai puțină energie, deci ar trebui sămănânci mai puțin. Rareori se întâm-plă însă că, după 30 de ani, să reducicantitatea de alimente consumată la 20de ani. Așadar, apare grăsimea, care decele mai multe ori se depozitează pe

abdomen și în jurul taliei.În jurul vârstei de 40 de ani, nivelul

de estrogen și progesteron scade con-siderabil, ceea ce înseamnă că și meta-bolismul devine mai lent. Pentru a-țimenține greutatea, este absolut necesarsă reduci aportul caloric după împli-nirea vârstei de 40 de ani. Dacă ai unstil de viață activ și practici sport, e su-ficient să renunți la 150 de calorii, însădacă ai un stil sedentar, trebuie să re-nunți la mai multe calorii.

La 50-60 de ani

În jurul acestei perioade, meno-pauza se instalează, ceea ce înseamnăcă metabolismul suferă din nou mo-dificări. Studiile au dovedit că, după

instalarea menopauzei, este mai dificilpentru organism să metabolizeze gră-simea așa că o depozitează.

Cum poți susține metabolismul pemăsură ce înaintezi în vârstă? Un stilde viață activ, precum și o dietă sănă-toasă te vor ajută să îți menții siluetaîn ciuda trecerii anilor. Mănâncă ali-mente bogate în vitamine și minerale,de preferat din natură< cereale integra-le, fructe, legume, miere de albine. Evi-ta alimentele procesate.

Practică sport în mod regulat și fămișcare zilnic. Poți merge la sala o datăla câteva zile și, în restul timpului, poțimerge mai des pe jos ori poți renuntala lift în favoarea scărilor. Cu cât facimai multă mișcare, cu atât mai mult îțivei ajută metabolismul.

Cum afecteaz[ vârstametabolismul?

Pentru ca vinetele să îşi păstreze toate beneficiile, se recomandă să le consumi gătite la abur, lacuptor, coapte sau la grătar, fără ulei. Sunt bogate în proteine, fibre, vitamine, fier, potasiu, calciu,fosfor, sodiu, magneziu şi pectină. Multe dintre aceste substanțe nutritive se găsesc şi în coajă, aşacă încearcă, atunci când este posibil, să le consumi cu tot cu coajă.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Cui nu îi plac salata de vinetesau vinetele coapte? Vinetele suntlegume savuroase, cu o textură plă-cută, și poate cel mai important, aumulte beneficii pentru sănătateanoastră. Sunt folosite în bucătăriaromânească de sute de ani și aufoarte puține calorii, fiind reco-mandate în majoritatea dietelor, in-diferent de scopul acestora.

Pentru ca vinetele să își păstreze toatebeneficiile, se recomandă să le consumigătite la abur, la cuptor, coapte sau la gră-tar, fără ulei. Sunt bogate în proteine, fi-bre, vitamine, fier, potasiu, calciu, fosfor,sodiu, magneziu și pectină. Multe dintreaceste substanțe nutritive se găsesc și încoajă, așa că încearcă, atunci când esteposibil, să le consumi cu tot cu coajă.

Asupra sistemului cardiovascular, vi-netele acționează prin menținerea sănă-tății arterelor, scad riscul de infarct și ac-

cident vascular cerebral. Vitamina K șibioflavonoidele întăresc vasele de sângeși scad riscul de formare a cheagurilorde sânge și trombozelor. Vinetele suntrecomandate în special persoanelor caresuferă de arteroscleroză.

Bogate în fibre, vinetele susțin dige-stia și ajută în vindecarea sau menținereasub control a gastritei, refluxului gastric,arsurilor și ulcerului. În combinațiile po-trivite, pot calma indigestia, diareea, con-stipația și balonarea.

Vinetele conțin un antioxidant foarteputernic, numit nasunin. Acesta acțio-nează preponderent asupra sistemuluinervos, îmbunătățind activitatea cere-brală.

Cu un conținut de aproape 95% apă,vânăta te va ajuta să elimini toxinele, săîți detoxifici rinichii și ficatul, în specialatunci când ții o dietă.

Recomandări și restricții

Există persoane care pot fi alergicela vinete sau care pot suferi intoxicații,din cauza conținutului mare de alcoloizidin vinete. Este vorba în special de per-soanele care au gută, osteoporoză, artrităsau alte boli inflamatorii. Dacă suferi deo astfel de afecțiune, dicută cu medicultău despre consumul de vinete.

În cazul copiilor, vinetele pot fi in-troduse treptat începând cu vârsta de unan. Discută totuși cu medicul pediatru,pentru a evita eventuale neplăceri, dacăbebelușul tău a avut intoleranță la ali-mente similare.

Când cumperi vinete, alege-le pe celecu coaja lucioasă, fără pete sau lovituri.Ține minte că vânăta este plină de apă,prin urmare nu ar trebui să fie foarteușoară, fiindcă asta ar însemna că esteuscată. În plus, alege vinete care sunt pu-țin moi. Cele foarte tari sunt mai tinere,însă odată ce se coc puțin mai mult, echi-librul substanțelor nutritive este mult maibun.

Vinetele ajut[ la eliminarea toxinelor din corp


Celebrul şi carismaticul ElonMusk, implicat, printre altele, încercetare şi inovare tehnologicăde ultimă generaţie în proiectepentru colonizare spaţială prinşi în domeniile energiilor rege-nerabile nepoluante şi al auto-mobilelor electrice fără şofer,lansează un nou avertisment cuprivire la pericolul reprezentatde dezvoltarea rapidă a sisteme-lor de inteligenţă artificială (AI).

~n viitorul apropiat omenirea s-arputea confrunta cu pericolul reprezen-tat de o dictatură a inteligenţei artifi-ciale, un tiran nemilos şi mai ales ne-muritor, conform unui material publi-cat de Live Science.

Dacă suntem chemaţi să ne gândim

la cei mai cruzi dictatori din istoriaomenirii, probabil că primele imaginicare ne vin în minte sunt cele ale luiHitler şi Stalin. Ei bine, să ne imaginămcă unul dintre cei doi nu ar fi delocuman, ci o reţea de milioane de calcu-latoare interconectate de pretutindenidin lume. Un astfel de dictator digitalar avea acces în orice moment la oriceinformaţie existentă în bazele de datedespre orice om din trecut sau prezent.Un astfel de sistem AI, capabil de mi-lioane de calcule într-o fracţiune desecundă, va controla economia globalăşi sistemele militare cu un nivel de au-tonomie la care Hitler sau Stalin, careaveau armate de consilieri şi oamenide încredere, nici nu ar fi putut visa.Iar cel mai de temut atribut al unui ast-fel de sistem AI care ar ajunge să con-ducă omenirea este că nu va muri ni-ciodată.

Acest dictator digital nemuritor,conform lui Elon Musk, reprezintă în-cununarea unuia dintre cele mai sum-bre scenarii care pândesc omenirea da-că dezvoltarea inteligenţei artificialeva continua nereglementată corespun-zător. "Ne îndreptăm rapid spreapariţia unei superinteligenţe artificialecare va depăşi cu mult orice inteligenţăumană. Şi cred că acest lucru este des-tul de evident", susţine Musk în nouldocumentar despre inteligenţa artifi-cială intitulat "Do You Trust This Com-puter?" (Ai încredere în acest calcula-tor?), regizat de Chris Paine. "Dacă ocompanie sau un grup mic de oamenireuşeşte să dezvolte o superinteligenţăartificială, ar putea prelua controlulasupra întregii lumi", a adăugat el.

Diferiţi oameni sau grupuri au în-cercat şi înainte, fără succes, să preiacontrolul asupra întregii lumi. Un sis-

tem AI de factură autoritaristă ar aveaînsă un avantaj enorm asupra oricăruidictator din istorie. "Cel puţin, în cazulunui dictator uman, oricât de crud şide puternic ar fi, ştim că într-o zi acelom va muri. Însă un dictator AI nu vamuri niciodată. El va trăi pentru tot-deauna. Se va transforma într-un dic-tator nemuritor de care nu vom puteascăpa niciodată", a susţinut Musk.

Un astfel de dictator ar fi, aşa cumspunea Nietzsche, "dincolo de bine şide rău". El nu va gândi în termeni debine şi rău şi nici măcar nu va trebuisă fie "malefic" pentru a reprezenta oameninţare la adresa întregii omeniri.Conform lui Musk, nu va fi necesardecât să fie "hotărât" să-şi atingă obiec-tivele.

"Dacă un astfel de sistem AI va aveaun obiectiv şi va considera că omenirease află între el şi acest obiectiv, atunci

va distruge întreaga omenire fără să segândească de două ori la asta. Fără su-părare. Este ca şi când noi oamenii amconstrui un drum, iar un muşuroi defurnici se află în calea acestui drum.Noi nu urâm furnicile şi nu facem al-tceva decât să construim un drum. Aşacă adio muşuroi", a adăugat Musk.

Elon Musk a avertizat şi în trecutcu privire la pericolul reprezentat dedezvoltarea scăpată de sub control asistemelor de inteligenţă artificială. În2014 el sublinia că inteligenţa artificialăreprezintă "cea mai mare ameninţareexistenţială" la adresa omenirii, iar în2015 s-a alăturat unui grup format dinminţi luminate din mai multe domeniide activitate, printre care şi fizicianulbritanic Stephen Hawking, grup carea solicitat ONU să interzică dezvoltareade roboţi militari autonomi.

A consemnat V.A.

~n timpul audierii de mar\i, 10aprilie, de la Senatul american,Mark Zuckerberg, creatorul Fa-cebook, a fost ̀ ntrebat dac[ firmasa este un monopol. A r[spuns cujum[tate de gur[< “Uneori se sim-te `n acest fel”.

Cum a ajuns un proiect studen\escs[ adune 2 miliarde de utilizatori ;i s[aib[ o influen\[ uria;[ ̀ n lume? V[ po-vestim mai jos, pe scurt, istoria Face-book.

Povestea din spatele filmului

Dincolo de filmul "The Social Net-work", care prezenta în 2010 cum a luatnaştere reţeaua şi cum colegii de laHarvard au ajuns duşmani, istoria eceva mai complicată. Într-o seară defebruarie în 2004, Mark Zuckerberg,Dustin Moskovitz, Chris Hughes şiEduardo Saverin lansau "The Face-book", o reţea de socializare pentrustudenţii de la Harvard. În doar o lună,reţeaua se extindea şi la universităţileStanford, Columbia şi Yale şi prindeaatât de bine încât ajungea la 800 decampusuri universitare din State.

Nu ştiu dacă vă puteţi imagina unFacebook fără Wall, dar la început aşaa fost. Conceptul de "Wall" se inaugurape 1 septembrie 2004. Dup[ 3 luni ser-viciul ajungea la 1 milion de utilizatori,iar în 2005 intra şi în licee.

Intra pe fir încă de la mijlocul lui2004 antreprenorul Sean Parker, cele-bru pentru că a fondat controversataplatform[ de streaming Napster, acumforţa din spatele Spotify şi Yammer.Acesta a devenit primul preşedinte alFacebook şi a atras contribuţia finan-ciară a lui Peter Thiel, cofondator Pay-Pal. De abia în 2005 se renunţa la par-ticula "The" din numele reţelei şi ajun-gea doar Facebook.

Domeniul a costat200.000 de dolari

Domeniul facebook.com a costat200.000 de dolari. Începeau să curgă şiinvestiţiile, printre care şi 12.7 milioane

de dolari de la Accel Partners şi 1 mi-lion de dolari de la Jim Breyer. Dincolode facultăţi şi licee, Zuckerberg a fostde acord să intre în reţea şi angajaţiApple sau Microsoft. Facebook Photosdebuta de abia pe 1 octombrie 2005 şiajungea pe terminalele mobile şi în2006.

Marea lovitură a fost dată pe 26septembrie 2006, când Facebook a fostdeschis oricui avea cel puţin 13 ani şio adresă validă de e-mail. În 2007 com-pania avea deja 100.000 de pagini aleunor afaceri şi companii postate,permiţând companiilor să se promo-

veze şi să atragă clienţi. Giganţii deve-neau interesaţi, iar Microsoft cumpărao cotă de 1,6% în Facebook pentru 240de milioane de dolari.

Cinci ani f[r[ profit

Anul 2008 a adus o mutare a se-diului internaţional în Dublin, Irlanda,`n timpul procesului cu gemenii Win-klevoss. Aceştia îl angajaseră pe Zuc-kerberg în 2004 să le creeze o reţea desocializare numită HarvardConnec-tion.com şi afirmau că Zuck le-a furat

ideile şi a creat un produs rival. Inves-tigaţia a dus şi la proces, iar Mark s-aînţeles cu cei doi, oferindu-le 1.2 mi-lioane de acţiuni la companie.

~n 2009, Facebook a reuşit să obţinăprima oară profit şi tot în acelaşi andevenea cea mai folosită reţea de so-cializare din lume. Lucrurile începeausă galopeze atunci, compania ajungândla 500 de milioane de utilizatori în iulie2010. Maturitatea companiei a venit în2012, când Facebook a fost listat[ labursă, cu un preţ al acţiunii de 38 dedolari şi o evaluare a firmei la 104 mi-liarde de dolari.

Achizi\ii ;i scandaluri

Au apărut şi câteva scandaluri lanivel financiar şi procese, pentru că oserie de mari analişti şi economişti auscăzut predicţiile legate de veniturilecompaniei, fix când se lista la bursă,ducând acţiunile la un picaj. A urmato investigaţie şi un proces, dar aparenttotul a fost pus pe seama unor glitch-uri de sistem. Până la finalul lunii mai2012, Facebook a pierdut un sfert dinvaloarea acţiunilor sale, ceea ce a făcutWall Street Journal să scrie că ideea afost un eşec.

În octombrie 2012, rețeaua lui Zuc-kerberg trecea de 1 miliard de utiliza-tori pe lună. Începea şi bătălia cu Goo-gle în 2013, prin Facebook GraphSearch. Se mişcau lucrurile şi în do-meniul controlului parental şi al lupteicontra trollilor, haterilor şi celor ce fă-ceau discriminare pe FB.

Tot în 2013 erau introduse hashtag-uri clickabile, iar în 2014 se ajungea la1,23 miliarde de utilizatori activi pe lu-nă. În acelaşi an se realiza şi achiziţiacelor de la Whatsapp pentru 19 mi-liarde de dolari. De la începutul lui2015, Facebook a început să filtrezeconţinuturi false sau care induc publi-cul în eroare, chiar dacă această plagăa continuat să apară, dovada fiind şiisteriile create în timpul alegerilor dinSUA de anul trecut. Atunci a începuto nou[ etapă de filtrare.

Zuckerberg a avut şi un discursspecial în mai 2016, detaliind planurileFB pe următorii 10 ani< o axare pe AI,conectivitate crescută, VR şi AR.

Sunt multe tranzacţii şi lovituri datede Facebook, precum achiziţia Insta-gram în 2012 la suma de 1 miliard dedolari. Facebook Live a debutat în 2016şi permite oricui să facă streaming depe smartphone la rezoluţie HD.

Problema datelor private a fost pri-vit[ de Zuckerberg cu ambiguitate<chiar din 2004 se minuna `ntr-un e-mail cum “t]mpi\ii [;tia” (dumb fucks)ì `ncredin\eaz[ at]t de u;or date per-sonale. 14 ani mai t]rziu scandalulCambridge Analytica l-a adus `n fa\aCongresului, ;i cu siguran\[ vor urmam[suri legislative severe `n acest sens.

Elon Musk se teme de apari\ia unui dictator cibernetic nemuritor

La `nceputurile proiectului Facebook, Mark se mira c[ “t]mpi\ii [;tia” ì `ncredin\eaz[ a;a de u;or date personale

INTERNETProblema datelor private a fost privit[ de Zuckerberg cu ambiguitate< chiar din 2004 se minuna

`ntr-un e-mail cum “t]mpi\ii [;tia” (dumb fucks) ì `ncredin\eaz[ at]t de u;or date personale. 14ani mai t]rziu scandalul Cambridge Analytica l-a adus `n fa\a Congresului, ;i cu siguran\[ vorurma m[suri legislative severe `n acest sens.

Cum ;i-a creat Mark Zuckerbergimperiul Facebook, azi sub asediu?


ARTE

~n toamna acestui an se vor`mplini 140 de ani de la prima lec-tur[ public[ a piesei “O noaptefurtunoas[“, moment care avea s[marcheze apari\ia unui nou dra-maturg ;i a unui nou tip de teatru,modern ;i incisiv, `n literaturarom]n[. Dup[ at]ta amar detimp, comedia lui Caragialer[m]ne actual[ ;i la fel de ironic[fa\[ de via\a rom]neasc[. Binepentru el, dar oare c]t de binepentru noi?

Dup[ “D-ale carnavalului” `n sta-giunea trecut[, regizorul Andrei Mi-halache a m[rit miza cu noua montarea “Nop\ii furtunoase” ;i, eliberat deobliga\iile administrative, a reu;it s[produc[ un spectacol care adun[ ̀ n si-ne multe din reu;itele anilor trecu\i,evit]nd, slav[ Domnului, vulgarit[\igratuite ;i sc[ld]nd textul `ntr-o at-mosfer[ care ne-a amintit de vremurilede aur ale cinematografiei indiene< acelamestec de voio;ie ;i sentimentalismintens, bine garnisit cu muzic[ grefat[cu grij[ `n dezvoltarea pove;tii.

Atmosfera uneiRom]nii atemporale

At]t de rom]neasc[ e povestea astacu gardi;ti civici fanfaroni, ziari;tibombastici ;i femei pline de alean ;iar\ag, `nc]t “O noapte furtunoas[“ aajuns foarte repede subiect de film (`nregia lui Jean Georgescu) ;i de oper[(compus[ de Paul Constantinescu).Ceea ce am v[zut pe scena s[tm[rean[s-ar putea numi musical, un mare me-rit al reu;itei proiectului revenind pre-paratorului ;i ilustratorului muzical,b[im[reanul Dorin Grigu\[, actor ;ic]nt[re\ cu mare experien\[. Au fostfolosite c]ntece apropiate de vremurileac\iunii piesei sau din epoca interbe-lic[, cu versurile u;or adaptate de re-gizor, uneori autoironic, imprim]ndspectacolului o atmosfer[ a uneiRom]nii atemporale, peste careschimb[rile politice trec cum ar trecenorii peste albastrul cerului. Coregrafiarealizat[ de Gabriela T[nase induceaceea;i impresie de `nt]lnire a Balca-nilor cu Bollywoodul, mijlocit[ de se-renadele \ig[ne;ti ;i melodiile ce se tragdin Anton Pann.

Decorul realizat de Alexandru Ra-du este modern ̀ n construc\ie ;i arhaic`n concep\ie, ̀ n culori de un kitsch plinde umor ;i cu detalii savuroase, su-ger]nd un conac-gheret[, ceva mair[s[rit, ;i mijloace de trai dintre celemai primitive. Dormitorul Vetei facefigur[ aparte, fiind `nghesuit `n ele totfarmecul, misterul ;i dezgustul erosu-lui dintotdeauna. Patul acestei familiitradi\ionale, la onoarea c[reia Jup]nDumitrache \ine p]n[ la crim[, are ocruce (`ntru Taina Sfintei Cununii, des-igur), dar ;i o pereche zdrav[n[ decoarne (`ntru taina nesf]ntului adulter,desigur), ;i nu lipsesc flutura;ii, careori zburd[ prin stomac, ori prin creier,dup[ cum oricine a dorit vreodat[ untrup drag cunoa;te prea bine. Dac[ `nalte mont[ri Veta e desenat[ ̀ n termenide femeie nefericit[, victim[, aici iata-cul ei sugereaz[ o viclenie nedisimulat[;i nu e greu s[ `n\elegem de ce Zi\a,sora ei, are at]tea greut[\i ̀ n amor. Casase rote;te ;i niciun ungher al

gospod[riei nu r[m]ne t[inuit ochilorspectatorului - o nou[ trimitere sprelumea filmului.

C]ntec, dor ;i alean

Nu sunt greu de recunoscut costu-mele lui Jup]n Dumitrache ;i Ipinges-cu, refolosite dup[ Pampon ;i Ipistatuldin “D-ale carnavalului”. De altfel, ;icostumele sunt mijloace de caracteri-zare, ro;ul aprins fiind perfect pentruZi\a, scrobeala e ideal[ pentru juneleRic[, \inuta lui Chiriac deseneaz[ tipulclasic de amant, iar costumul ponosital lui Ghi\[ |]rc[d[u, cu floare la bu-tonier[, e imagine canonic[ a e;ecului`n dragoste.

A meritat s[-l a;tept[m pe SergiuT[b[caru o vreme pentru acest rol caredeschide ;i ̀ nchide spectacolul, o com-pozi\ie din cele mai fine, trec]nd u;or`ntre obid[, tupeu ;i umilin\[ abject[,dar f[c]nd din fostul so\ al Zi\ei poatesingurul personaj oarecum pozitiv alpiesei. ~n contrast, Dorina Neme;`mpinge metehnele feminine la extrem,f[r[ s[ scape acutele din control (cumse mai `nt]mpla `n Mi\a, anul trecut),;i ne d[ o Zi\a de colec\ie, adolescent[`nt]rziat[. pasional[ ;i par;iv[, genulde femeie cu care orice b[rbat s-ar sim\imereu `n pericol, `nc]t \i-e ;i mil[, laun moment dat, de bietul Ric[, prins`n plasa ei. Mai ales c[ Andrei Stan,re\inut ;i elegant, ni-l prezint[ ca peun domni;or necopt, u;or de `mbro-bodit ;i beat de cuvinte buchisite dinc[r\i ;i de idealuri byroniene caref[ceau ravagii ̀ n a doua jum[tate a vea-cului XIX Jocul aproape plat impus deaceast[ compozi\ie e compensat deunul din cele mai frumoase momentemuzicale din spectacol, “:apte v[i ;i-ovale-ad]nc[“, livrat cu gust ;i talent.

Ajungem la gospod[ria lui Jup]nDumitrache, portretizat de Romul Mo-ru\an ca un rom]n sadea, c[rp[nos,patriot de parad[, gelos iac-a;a, naiv ;iiute la m]nie, m]nc[u ;i cap sec. Esteun personaj care nu pare s[-i fi pus ac-

torului cine ;tie ce probleme, la fel cumStelian Ro;ian men\ine linia pe care i-o ;tiam de anul trecut ̀ n rolul lui Ipin-gescu, secondant ;i profitor discret al“chiristigiului”. De altfel, spectacolulnu exceleaz[ prin final, care trimite osugestie confuz[ legat[ de rela\ia celordoi. Mai interesant e Tibor Szekely `nrolul lui Spiridon, servitorul machia-velic, mereu gata s[ trag[ `n piept fu-mul de \igar[ ;i, la figurat, pe cei dinjur, c]t ;i cum s-o putea. ~n sf]r;it sev[d resursele acestui actor care intrase`n penumbr[ ̀ n ultimul timp. Poate seva g[si un rol principal pentru el, `nviitor, care s[-l scoat[ `n eviden\[.

Alina Negr[u `;i tempereaz[ ;i eaexcesele din trecut ;i ne ofer[ o Vetafoarte conving[toare, femeie matur[ ;iversat[, con;tient[ de puterea ei de se-duc\ie, frustrat[ de c[po;enia so\ului;i instabilitatea amantului, care ;tie s[-

;i rezolve problemele cu stil ;i s[-;ipoarte totu;i demn aleanul. Scena eicu Chiriac e inima spectacolului, iarSorin Oros ̀ l face pe “tovar[;ul la par-te” tonic ;i ap[sat, iubind ;i suferindca un b[rbat autentic, chiar ;i atuncic]nd pune repezit m]na pe sabie s[-;iapere, s[ zicem a;a, onoarea de familistla m]na a doua. :i el ar merita s[ fievalorificat mai bine `n viitor.

Spectacolul e garnisit cu prezen\a;i vocea seduc[toare a unui actor-c]nt[re\ absolvent de Conservator ;icu experien\[ de oper[, cu un numedemn de Caragiale< Adonis Tan\a. Orevela\ie. Carmen Fr[\il[ revine ;i eape scen[, cu aceea;i ;tiin\[ a c]ntuluidintotdeauna ;i cu o prezen\[impun[toare, al[turi de ea gravit]nd,mignon[ ;i f];nea\[, Yvette Princz, `nnoaptea de c]ntece ;i inim[ albastr[.

Vasile A.

Vladimir Jurowski, directorul ar-tistic al Festivalului şi Concursului „Ge-orge Enescu”, a fost desemnat dirijorulanului la International Opera Awards.Distincţia a fost acordată, luni, la Lon-dra, pentru întreaga activitate dirijoralădin cursul anului 2017.

Vladimir Jurowski este, începândcu anul 2017, directorul artistic al Con-cursului şi Festivalului Internaţional„George Enescu”, iar preşedinte onori-fic este maestrul Zubin Mehta.

În acest an, Concursul Internaţio-nal „George Enescu” va avea loc între1 şi 23 septembrie şi va aduce pe sceneleromâneşti, în faţa publicului şi a juriu-lui internaţional, sute de tineri muzi-cieni talentaţi din întreaga lume. Pe-rioada de înscriere pentru concurs seva finaliza pe 15 aprilie. Festivalul esteprogramat pentru luna septembrie aanului 2019.

Dirijorul Vladimir Jurowski esterecunoscut la nivel internaţional pen-tru stilul său revoluţionar. El este, deasemenea, dirijor principal al LondonPhilharmonic Orchestra, dirijor prin-cipal şidirector artistic al Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin pentru sezo-nul 2018, iar în sezonul 2021 va ocupafuncţia de director general muzicaldesemnat al Bayerische Staatsoper.

La ediţia 2017 a Festivalului Inter-naţional „George Enescu”, Vladimir Ju-rowski a dirijat London PhilharmonicOrchestra, în deschidere a evenimen-tului, cu o interpretare în premieră aoperei „Oedipe”, de George Enescu, înversiune concertantă şi cu proiecţiimultimedia.

Premiile International OperaAwards au fost fondate în anul 2013 deHarry Hyman, afacerist şi filantrop.

DirectorulFestivalului Enescu,ales dirijorul anului

Gala Premiilor UNITER, ajunsă lacea de a 26-a ediţie, se va desfăşura înacest an la Alba Iulia, în Cetatea AlbaCarolina, în data de 7 mai, într-un pa-vilion amplasat pe esplanada dintre Ca-tedrala Arhiepiscopală şi Catedrala Ro-mano-Catolică, special construit pen-tru acest eveniment.

"În An Centenar, Gala PremiilorUNITER ajunge la Alba Iulia. Un locistoric în care prezentăm teatrul româ-nesc de azi. Spectacolul Galei are locîn data de 7 mai, cu începere de la ora20.00, într-un decor istoric, patrimo-niul-simbol al Cetăţii Alba Carolina",se menţionează în comunicat.

Vor fi 13 premianţi, 31 de nomina-lizaţi şi peste 300 de invitaţi din Bucu-reşti şi din ţară aşteptaţi în data de 7mai în Cetatea Alba Carolina pentru asărbători performanţa în Teatrul ro-mânesc.

Potrivit sursei citate, miercuri a fostlansată campania de promovare aartiştilor aflaţi în competiţie la GalaPremiilor UNITER, "o campanie inte-ractivă ce oferă posibilitatea publiculuisă fie mai aproape de concurenţi şi să-i susţină cu un simplu click". Au fostlansate prezentările video pentru fie-care dintre cele 11 categorii de premii- "Artiştii în competiţie!". Din 23 apri-lie, concurenţii din acest an ai Galeibeneficiază de susţinerea colegilor.

Gala PremiilorUNITER 2018 are locîn Cetatea AlbaCarolina, în 7 mai

Dorina Neme; (Zi\a), Andrei Stan (Ric[) ;i Stelian Ro;ian (Ipingescu) `n scena final[ a spectacolului

Muzica ;i coregrafia de epoc[ dau mont[rii un iz de film indian

Dup[ “D-ale carnavalului” `n stagiunea trecut[, regizorul Andrei Mihalache a m[rit miza cunoua montare a “Nop\ii furtunoase” ;i, eliberat de obliga\iile administrative, a reu;it s[ produc[un spectacol care adun[ `n sine multe din reu;itele anilor trecu\i, evit]nd, slav[ Domnului,vulgarit[\i gratuite ;i sc[ld]nd textul `ntr-o atmosfer[ care ne-a amintit de vremurile de aur alecinematografiei indiene.

“O noapte furtunoas[”, unmusical de inim[ albastr[


MAGAZIN

Cel mai vechi ac de cusut realizat deom a fost descoperit în peștera Denisovadin Siberia și nu a fost realizat de homosapiens. Conform celor de la Siberian Ti-mes, care citează mai mulți experți care austudiat obiectul, acul a fost realizat de cătredenisovani. Omul de Denisova sau deni-sovanul este o specie de hominid ale căruiurme au fost descoperite în peștera Deni-sova din Munții Altai. Era o rudă apropiatăa omului de Neanderthal și a dispărut înurmă cu 30.000 de ani.

Potrivit atlasobscura.com, acul esterealizat dintr-un os al unei păsări pe carecercetătorii nu au putut să o identifice de-ocamdată. Are doar 7 centimetri lungimeși datează de acum circa 50.000 de ani.Ceea ce este și mai interesant, deși a trecutatât de mult timp, actul poate fi încă utili-zat. Anterior, în peștera Denisova s-au des-coperit dovezi ale existenţei a trei speciide oameni, inclusiv neanderthalienii și ho-mo sapiens, însă acul pare fabricat de oa-menii denisovani. Profesorul Mihail Shun-kov, șeful Institutului de Arheologie și Et-nografie din Novosibirsk, a declarat< „Es-te o descoperire unică, o descoperire sen-zațională. Este un ac făcut din os, cel maivechi pe care îl cunoaștem. Are aproxima-tiv 50.000 de ani vechime. Acest ac estedovada faptului că Oamenii de Denisovaau fost mai sofisticați decât se credea an-terior. El precede cu aproximativ 10.000de ani o piesă complicată, o bijuterie lu-struită, fabricată din clorit de către deni-soveni. Acul este confecționat din osul uneipăsări mari, până acum neidentificate.”

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Arheologul Mike Pitts, unuldintre puţinii cercetători care auefectuat excavaţii la situl Stone-henge, a găsit dovezi conform că-rora două dintre cele mai mari şimai importante pietre ale monu-mentului au existat în acel locchiar şi în urmă cu milioane deani.

În anii '70, se credea că aceste rocidin gresie nu au apărut în mod naturalîn Câmpia Salisbury. Cercetătoriisusţineau că oamenii care au construitmonumentul au adus materialul de laMarlborough Downs, aflat la 32 de ki-lometri distanţă, relatează ScienceAlert.

Totuşi, motivul pentru care ar fitransportat stâncile la o distanţă atâtde mare a rămas necunoscut - puteausă ridice monumentul în locul în carematerialul se găsea.

Situl avea o semnificaţiepentru oamenii care trăiauîn apropiere în urmăcu mii de ani

Răspunsul “poate fi oferit” de douăpietre. Spre deosebire de restul care al-cătuiesc monumentul, cele două nu aufost modificate sau inscripţionate înniciun fel. Când sunt aliniate, acesteamarchează orizontul când răsare Soa-rele în timpul solstiţiului de vară şicând apune în timpul solstiţiului deiarnă.

Dacă cele două pietre se aflau dejaîn acel loc, marcând poziţia Soarelui

la solstiţii, situl avea o semnificaţie pen-tru oamenii care trăiau în apropiere înurmă cu mii de ani. Pitts îşi leagă ex-plicaţia de două gropi găsite în apro-pierea pietrelor. Lângă o piatră a găsitdovezile existenţei unei gropi mai mari,de 6 metri în diametru. Era prea marepentru a fi săpată în scopul de a ţinepiatra. Aşadar, piatra a putut fi excavată

şi ridicată în sit, ceea ce ar explica exis-tenţa gropii de lângă. “Premiza era căaceste pietre proveneau din Marlbo-rough Downs”, a precizat Pitts. “Însă,a apărut şi ideea că pietrele pot fi locale,provenind din subsol. Dacă doreşti sămişti ceva atât de mare, trebuie să omodifici, să scapi de materialul în plus.Acest lucru sugerează că nu a fost

mişcată foarte mult. Are sens întrucâtpiatra a fost întotdeauna în apropiere,jumătate îngropată”.

Gropile, precum pietrele, se găsescde-a lungul unei axe a solstiţiului, iarîntreaga geometrie a monumentuluiStonehenge a fost construită în jurulacestei coincidenţe apărute în mod na-tural.

În anii '70, se credea că aceste roci din gresie nu au apărut în mod natural în Câmpia Salisbury. Cercetătorii susţineau căoamenii care au construit monumentul au adus materialul de la Marlborough Downs, aflat la 32 de kilometri distanţă

Un arheolog sus\ine c[ anumite p[r\iale monumentului Stonehenge

existau cu mult înaintea oamenilor

În Siberia a fostdescoperit un acde cusut vechi

de 50.000 de anicare nu este realizat

de Homo Sapiens

Chiar și în cele mai aride regiuni de pePământ există umiditate în aer, iar o mo-dalitate practică de a extrage această umi-ditate ar putea reprezenta cheia supra-vieţuirii în zonele deșertice. Recent, o echi-pă de specialiști din cadrul MIT a doveditcă acest lucru poate funcţiona.

Noul dispozitiv, bazat pe un conceptpropus în 2017, a fost testat în mediile cuaer uscat din Tempe, Arizona. Astfel a fostconfirmat potenţialul noii metode, deși es-te necesară efectuarea unor teste la o scalămult mai mare, afirmă cercetătorii.

Conform Phys, sistemul are la bază unmaterial denumit structură metalică-or-ganică (MOF) ce poate extrage apă pota-bilă din unul dintre cele mai aride zonedin deșert, a cărui umiditate a ajuns la maipuţin de 10%. Metoda anterioară de ex-tragere a apei din aer necesita ca umiditateasă fie de 100%. Așadar, noul sistem ar puteaajuta la obţinerea apei chiar și în cele maiaride regiuni. ''Prin intermediul testului,într-o astfel de regiune am demonstrat căputem obţine apă și din cele mai uscatezone,'' a declarat Evelyn Wang din cadrulUniversităţii din Arizona. În timpul tes-telor, dispozitivul a fost alimentat doar delumina solară. Deși testul a fost realizat lao scală redusă în decursul unei zile, a pro-dus un sfert de litru de apă. Următorulpas, spun cercetătorii, este de producere asistemului la o scală mult mai mare.

S-a testat inven\iace produce ap[ din

aer chiar ;i în de;ertNASA a început construirea

celui mai silențios supersonic dinlume. Proiectul în valoare de247,5 milioane de dolari a fostatribuit companiei LockheedMartin Aeronautics, iar noulavion X – Plane, cum sunt denu-mite supersonicele agențieispa\iale americane, ar trebui săfie gata până la finele anului 2021.

Potrivit dezvoltatorilor, cu ajutorulnoului avion vom putea călători de laLondra la New York în doar 4 – 5 ore,lucru ce va revoluționa industria călă-toriilor intercontinentale. Avionul pro-pus va avea o lungime de 28,65 metri,aripi de aproximativ 9 metri lungimeși poate decola la o greutate totalăde 14,650. Bazându-se pe designulcompaniei, avionul X Plane va fi ali-mentat de un singur motor GeneralElectric F414, același cu cel folosit deluptătorii F / A-18E / F. Acesta va ficondus de un singur pilot și va atingeo viteză maximă de 1,5 Mach (1590km), respectiv de 1,42 Mach (1513 km)la o altitudine de 16.764 metri.

„Există atât de mulți oameni la NA-SA care au depus multe eforturi pentrua ajunge în acest punct. Datorită mun-cii lor de până acum și a muncii vii-toare, vom putea să folosim acest X-

Plane pentru a transforma aviația”, adeclarat Peter Coen, manager de pro-iect al NASA pentru tehnologia co-mercială supersonică.

Primul zbor cu un supersonic a fostrealizat în anul 1947 de către pilotul

Chuck Yeager cu ajutorul unei aero-nave denumite Bell X-1. Viteza atinsăde avion a fost de 1,06 Mach. Din 2003,nu au mai existat zboruri comercialesupersonice, asta din cauza accidentu-lui tragic în care a fost implicat[ o ae-

ronavă supersonică Concorde în anul2000. Dacă cei de la NASA vor reuși săreaducă la viață avioanele supersonicecomerciale rămâne de văzut, cert estecă planurile agenției americane suntdestul de ambițioase.

Potrivit dezvoltatorilor, cu ajutorul noului avion vom putea călători de la Londra la New Yorkîn doar 4 – 5 ore, lucru ce va revoluționa industria călătoriilor intercontinentale. Avionul propusva avea o lungime de 28,65 metri, aripi de aproximativ 9 metri lungime şi poate decola la o greutatetotală de 14,650. Bazându-se pe designul companiei, avionul X Plane va fi alimentat de un singurmotor General Electric F414, acelaşi cu cel folosit de luptătorii F / A-18E / F.

Proiectul în valoare de 247,5 milioane de dolari a fost atribuit companiei Lockheed Martin Aeronautics, iar noul avionX – Plane, cum sunt denumite supersonicele agenției spa\iale americane, ar trebui să fie gata până la finele anului 2021

NASA a început construc\ia celui mai silen\iosavion supersonic din lume


Arnold Schwarzenegger a fostoperat de urgenţă pe cord deschis,din cauza unor complicații medi-cale. Operația la care a fost supusactorul a durat câteva ore, stareasa fiind stabilă.

Arnold Schwarzenegger s-a prezen-tat la spitalul Cedars-Sinai din Los An-geles, unde ar fi urmat să îi fie înlocuităo valvă de la inimă, dar a suferit compli-caţii. Medicii l-au băgat în sala de ope-rații, iar Arnold Schwarzenegger a fostoperat de urgenţă pe cord deschis. Ope-rația a durat câteva ore, iar acum staruldin seria de filme „Terminator” se recu-perează, fiind în stare stabilă.

Problemele lui Arnold Schwarzeneg-ger cu inima datează din anul 1997, cândactorul a suferit o operație în care i s-aînlocuit o valvă aortică.

Purtătorul de cuvânt al starului aanunțat pe contul său de Twitter căSchwarzenegger, în vârstă de 70 de ani,s-a trezit și starea sa este bună. “S-a trezit,iar primele sale cuvinte au fost< M-amîntors”, a spus Daniel Ketchell. Cuvintele”M-am întors” sunt o referire la celebrareplică rostită de personajul interpretatde Schwarzenegger în celebrul său film“The Terminator 2” – “I’ll be back” (Măvoi întoarce).

Născut în Austria, Schwarzeneggera câştigat de cinci ori concursul de cul-turism Mr. Universe şi de şapte ori titlulMr. Olympia, înainte de a se apuca deactorie şi a juca în filme de acţiune pre-cum “Conan the Barbarian” sau “Com-mando”. Celebritatea a cunoscut-o însăcu rolurile din “Terminator”.

~n anii 2000 a intrat în politică şi afost ales guvernator de California dinpartea Partidului Republican în 2003 şi2006.

În urmă cu câţiva ani, actorul măr-turisea că suferă de o malformaţie car-diovasculară congenitală, moştenită dela mama sa. Din acest motiv, a şi fostoperat de mai multe ori în ultimii ani.

A fost culturist profesionist

Pe numele său întreg, ArnoldAlois Schwarzenegger este un fost cul-turist și actor american originar dinAustria, politician republican, care aservit ca cel de-al treizecișioptulea gu-vernator al statului California.

Conform celor relatate de Schwar-zenegger, părinții erau severi< „Austriaera o lume diferită în acei ani. Dacă fă-ceam ceva rău sau nu ascultam de părinți,nuiaua știa de noi”. El a crescut într-o fa-milie de romano-catolici credincioși, careasistau la serviciul religios în fiecare du-minică. Fiul preferat al lui GustavSchwarzenegger era Meinhard, fratelemai mare al lui Arnold. Favoritismul ta-tălui era „dur și vulgar”, ce se trăgea dela bănuiala nefondată că Arnold nu ar fifost copilul lui. Schwarzenegger a afirmatcă tatăl său nu avea „răbdare să te ascultesau să-ți înțeleagă problemele... Era unun perete, un perete adevărat”. Schwar-zenegger avea o relație bună cu mama sași a menținut-o până când ea s-a stinsdin viață. Mai târziu, Schwarzenegger aînsărcinat Centrul Simon Wiesenthal săcerceteze rapoartele tatălui său din tim-pul războiului. Însă nu s-a descoperitvreo dovadă de participare la atrocitățicomise de SA ori alte structuri naziste,în pofida faptului că Schwarzenegger se-nior a fost membru în partidul național-socialist. La școală, Schwarzenegger afost un elev mediocru, dar se evidențiaprin caracterul „voios, bine-dispus și exu-berant”.

Schwarzenegger și-a câștigat faimaca actor Hollywood-ian în filme de ac-țiune. În zilele când era campion mondialde culturism a fost supranumit „stejarulaustriac” și „Arnold cel Tare”. Supranu-mele „Arnie” l-a dobândit în timpul ca-

rie-rei deactor, iarmai recent a fostnumit „the Go-vernator” (com-binarea cuvinte-lor “governor”și “terminator”,după filmeledin seria de fil-me „Termina-tor”).

Între 2003 şi 2007 a fost guvernator al statului California

Arnold Schwarzenegger afost ales la 7 octombrie 2003 guvernatoral statului California într-un scrutin spe-cial, numit recall election menit să înlo-cuiască fostul guvernator al statului Ca-lifornia, Gray Davis. Arnold Schwarze-negger și-a prestat jurământul ca guver-nator la 17 noiembrie 2003, pentru aservi restul mandatului lui Gray Davis

pâ-nă la

data de 8 ia-nuarie 2007. La16 septembrie2006 a anunțatcă va candidadin nou pentruun mandatcomplet în ale-gerile pentrufuncția de guver-nator, pe care, de

altfel, le-a câștigat.În mai 2004 și

2007.Schwarzenegger a

fost numit unul din ce-le 100 de persoane cele

mai influente, pe acel an. Aldoilea mandat s-a încheiat în

2010, el nemaifiind eligibil pentru unal treilea. A fost căsătorit cu ziarista șiscriitoarea Maria Shriver, cu care are pa-tru copii. În 2011 s-a aflat că el mai areun copil, cu o fostă angajată, motiv pen-tru care soția sa a hotărât să se despartăde el și să ceară divorț.

Vera Pop

La 70 de ani, Arnold Schwarzenegger afost operat de urgen\[ pe cord deschis

s`n`tate & frumuse]e · copilului tău că nici tu nu ai fost bun la matematică.” ... izvor...

Documents