Armata a II-a română de sub conducerea generalului Averescu dobândise o victoriedecisivă, care în tactică înseamnă zdrobirea inamicului prin dezorganizare

la moartea marelui scriitoraugustin Buzura, `nalt[ cinstire

Pe parcursul mileniului II î. de Chr. şi în primelesecole ale mileniului I î. de Hr. în spaţiul carpatic avemo dezvoltare a societăţii într-un ritm exploziv, ce iese înevidenţă într-o comparaţie cu alte regiuni de pe continent.

Se constată o creştere fără precedent a dezvoltării eco-nomice şi a culturii materiale, pe fondul valorificării me-talelor şi a altor bogăţii din regiune.

Geniul înnăscut şi tenacitatea sa l-au ajutat să realizezeuna dintre cele mai mari invenţii< comunicarea fără fir şia energiei nelimitate. La începutul anului 1893 a doveditposibilitateacomunicării prin underadio cu ajutoruldispozitivelor sale, obarcă controlată de ladistanţă şi un telefon fărăfir, cu 70 de ani anteriorintrării în circulaţie atelefoanelor fără fir. În1904, Tesla scria căatunci când ideea sa vafi aplicată ''Pământul seva transforma într-uncreier uriaş, capabil sărăspundă oricărei părţia acestuia''.

PaginilE 3-4

nicolae Tesla, p[rintele ingineriei electrice moderne, preferas[ tr[iasc[ izolat

11 - 19iulie 1917<Se `mplinesc 100 de anide la b[t[liade la M[r[;ti

Dup[ Augustin Buzura rămâne o operă literară și publicistică a cărei substanțăva înfrunta timpul prin adâncimea cugetului unui prozator român de prim ordin

Pagina 10

La `nceputuri, pentru a-;i "`mpodobi" unghiile, fe-meile f[ceau un amestec de cear[, gelatin[, semin\e, mie-re de albine, albu; de ou ;i gum[ arabic[, ob\in]nd unfel de past[ colorat[. Familiile regale foloseau aurul ;iargintul pentru `nfrumuse\area unghiilor, iar un ma-nuscris Ming din secolul 15 ar[ta c[ `n familia regal[unghiile se vopseau cu ro;u ;i negru. Doar persoanelecare f[ceau parte din familia regal[ aveau dreptul s[ sedea cu oj[, cele din clase inferioare nu doar c[ nu aveauacest drept, ci erau ;i pedepsite aspru dac[ `ndr[zneaus[ `;i `nfrumuse\eze unghiile. Pagina 9

Pagina 11

Melania Trump și BrigitteMacron sunt două dintre celemai urmărite prime doamne dinlume, atât datorită pozițieisoților lor, dar mai ales pentrucă au devenit adevărate etaloaneîn materie de modă, scrieVogue. Vizita cupluluiprezidențial american la Pariscu ocazia zilei Bastiliei a făcutca mulți ochi să se îndrepteasupra celor două soții care aupetrecut atât ziua de joi cât șicea de vineri împreună, fiesingure fie cu soții lor. După ces-au întâlnit la Hotel desInvalides, în cursul zilei de joi,cele două doamne au fost practicde nedespărțit. Au vizitatsuperba clădire în care se aflămormântul lui Napoleon, apois-au plimbat cu barca, seara auluat cina cu soții lor în TurnulEiffel, iar vineri au participat laparada de Ziua Bastiliei. La cinadin Turnul Eiffel, ambele au alessă aducă un omagiu brandurilorfranceze de modă. În timp ceBrigitte Macron a rămas fidelălui Louis Vuitton, purtând orochie scurtă în alb și negru,Melania a ales să poarte o ținutăpersonalizată realizată de HervéPierre personalizată.

Subvenţiile pentru partidepolitice însumează peste2.250.000 de lei. Formaţiunilepolitice au beneficiat de aceastăsumă în prima decadă a luniiiulie. Dintre partidele politice,PSD-ul a primit cel mai mult.Acesta a încasat în iulie o sumăde 1.233.625,94 de lei. Partidul Național Liberal(PNL) a beneficiat în iulie de osubvenție de 605.413, 95 de lei,Uniunea Salvați România(USR) de 173.646,13 lei,Partidul Alianța Liberalilor șiDemocraților (ALDE) —144.219,18 lei, iar PartidulMișcarea Populară (PMP) de95.498,35 lei. Potrivit AEP, acordareasubvenției lunare de la bugetulde stat Uniunii Naționalepentru Progresul României(UNPR) — în  valoare  de2.871,42 de lei în prima decadăa lunii iulie — s-a suspendatprin decizia președintelui AEPnr. 32 din 31 martie 2016 și vafi păstrată în sumă de mandat,potrivit prevederilor art. 24alin. (5) din Legea nr.334/2006, republicată,precizează agerpres.ro.

Melania Trump ;i Brigitte Macron, adev[rate etaloane `n materie de mod[

~n mileniul ii `. Chr, spa\iul carpatic era cel mai mare centru de putere din `ntreaga Europ[

Oja este originar[din China ;i exist[ `nc[de acum 3000 de ani

Partidele din Rom]nia primesc lunar sute de mii de euro din taxele pl[tite de popula\ie

S`n`tate Frumuse]e&M[rul lupului, cea mai puternic[plant[ medicinal[ din Rom]nia

Stresul amplific[ efectele nocive ale polu[riidin aer asupra gravidelor ;i nou-n[scu\ilor

Pagina 6Pagina 5

IAnul XV Nr. 742 Duminic[ 16 iulie 2017

Pantalonii scur\ipotrivi\i silueteipun trupul `n valoare

Pagina 7

Pagina 10

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/16 iulie 2017

Acum 100 de ani, `n 11 iulie,începea bătălia de la Mărăști. ~nanul 1917, ̀ n dimineața acelei zi-le, la ora 3.30, artileria româneas-că începea pregătirea pentru ata-cul ce avea să urmeze. O armatărenăscută din propria cenușă ur-ma să treacă prin cele mai glo-rioase momente ale istoriei ei.

În vara anului 1917, la Mărăști, pen-tru prima oară după 11 luni de la intra-rea României în război, soldații Armatei2 conduse de generalul Averescu au vă-zut cum inamicul fuge speriat din fațalor. A fost, așa cum avea să consemnezeAlexandru Averescu, “prima victorieadevărată din istoria Armatei Românemoderne”. Urma defensiva în bătăliilede la Mărășești și Oituz. Atunci, româniiau luptat ca leii!

Bătălia de la Mărăști a fost una dinprincipalele bătălii desfășurate pe teri-toriul României în timpul PrimuluiRăzboi Mondial. S-a desfășurat între 11iulie și 19 iulie 1917 și a fost o opera-țiune ofensivă a armatei române și ar-matei ruse cu scopul de a încercui șidistruge Armata a 9-a Germană. Ope-rațiunea a fost planificată a se desfășuraîn paralel cu operațiunea ofensivă de laNămoloasa la care s-a renunțat întretimp.

A condus armata românăspre marile victorii de la Mărăşti şi Oituz în Războiulpentru Întregirea Neamului

Mare;alul Alexandru Averescu, celcare a condus armata română spre ma-rile victorii de la Mărăşti şi Oituz înRăzboiul pentru Întregirea Neamului,a descris `n detaliu fiecare moment depe front. ~n cele ce urmeaz[, red[mfragmente din volumul "Noti\e zilnicedin r[boiu (1916-1918)".

“Nu am dormit deloc. A trebuit sămerg la postul de comandă al genera-lului Mărgineanu, Comandantul Divi-ziei a 3-a, pentru a fixa detaliile actului,în acord cu rezultatele obţinute pânăatunci. M’am întors pe la 1> am terminatce mai aveam de ordonat pe la 2 şi amintrat în barca mea. Atât bateria greadin dreapta cât şi cea de câmp din stân-ga au tras toată vremea. Peste putinţăsă închid ochii. De altfel nici nu m’amdesbrăcat.

Fix la 4, am mers la observator> eraîncă întuneric, dar partea stângă a sec-torului de atac era luminată de satulMărăşti, în flăcări.

Exploziunile proectilelor noastreacopereau întregul sector de atac, delainclusiv Mărăşti la Incărcătoarea. Spec-tacolul măreţ, peste măsură de emoţio-nant. ~ncetul cu încetul se lumineazăde zi şi ochiul poate distinge numai cubinoclu şi cu mare greutate, coloanelenoastre. ~ncep a se auzi armele infante-riei, apoi mitralierele şi în fine grena-dele> s’a ajuns deci corp la corp.

Din toate părţile rapoartele sunt fa-vorabile> soldaţii noştri pătrund înpoziţia inamicului şi încep curăţireaşanţurilor.

De altfel, pe unele puncte, se pot ve-dea distinct oamenii noştri, alergând înlungul şanţurilor şi asvârlind grenadeîn ele.

La Mănăstioara, duşmanula opus foarte mare rezistenţă

La ora 8, întreaga linie este a noas-tră! Duşmanul se retrage, mai cu seamăla centru, în dezordine. ~ncep a se adunaprizonieri numeroşi. Se raportează cap-turare de tunuri.

La aripa stângă, adică la Mănăstioa-ra, duşmanul opune foarte mare rezis-tenţă.

Aceasta nu mă îngrijorează> este de-ja stabilit de ieri seara, că la Sud de Mă-răşti să fie numai o acţiune demonstra-tivă. Mănăstioara trebue să cadă prinacţiune de întoarcere pe la Nord de Mă-răşti.

~ncercările Regimului 11de a pătrunde iarăşi înpoziţia duşmanului au rămasfără nici un rezultat

Mai îngrijorătoare este vestea că Re-gimul 11, care pătrunsese în prima liniela Incărcătoarea, a fost respins de uncontract şi toate încercările de a pătrun-de iarăşi în poziţia duşmanului au ră-mas fără nici un rezultat.

Am dat ordin Diviziei a 6-a (generalArghirescu) să înceteze ofensiva şi săse mărginească, în acel punct, la o acţiu-ne vie de front, de fixare. Diviziei 1-a(general Stratilescu) i-am ordonat sătrimită Regimentul 17 în ajutorul Di-viziei a 6-a, îndreptându-se dela Sudspre Nord, pe dealul Mărăşti, pentru alua Incărcătoarea prin întoarcere.

Am dispus în acelaşi timp a se bom-barda Incărcătoarea, cu toată artileriagrea, care este la distanţa necesară.

Acţiunea infanteriei va trebui să în-ceapă mâine dimineaţă, după o scurtăbombardare de artilerie.

Primesc un ordin dela Marele Car-tier General, că stânga mea rămâne în-apoi şi că este pericol pentru dreaptaruşilor, cari nu sunt destul de susţinuţide noi.

Enormităţi ridicule. Inimicul este

în debandadă şi ei se tem de contra-atac!

O zi frumoasă, o zi cum nu a avut Armata până atunci

Centrul meu este pe dealul Teiş, iardreapta pe dealul Mare. Am ajuns decicu frontul pe Şuşiţa. Dreapta de Incă-rătoare a rămas înapoi şi aceasta măcam stinghereşte, deşi sunt sigur cămâine se vor îndrepta lucrurile şi aco-lo.

În fine, avem o zi frumoasă, o zicum nu a avut Armata noastră pânăacum!

Se vor bucura oare toţi, de victoriaArmatei a II-a, căci sunt convins că vic-torie desăvârşită va fi?

Armata I-a a cerut o zi de pregătire.Aşadar 48 ore întârziere. Strategii noştricari au ales pe acolo direcţia principalăde atac ,,pentru condiţiunile locale”, potsă se felicite. ~ntre aceştia a fost şi ge-neralul Christescu, Comandantul deazi al acelei Armate> ce crudă ironie asoartei!

Am apropiat rezerva (Diviziei 1-a)de noua linie de luptă mişcând-o în va-lea Limpejioarei.

Inamicul fuge peste tot. La Incăr-cătoarea nici nu a mai fost nevoie deatac> simpla ameninţare cu întoarcereaRegimentului 17, pe la Sud, a făcut peduşman să se retragă chiar în cursulnopţii.

De asemenea şi la Mănăstioara,ameninţarea pe la Nord şi-a produsefectul.

Am oprit de aseară trupele pe liniaŞuşiţa, cu ordin de a duce artileria decâmp înainte şi de a o instala până laora 1 pe ter enul cucerit. Ordin pentrureluarea acţiunei se va da la timp.

Imediat după dejun, am plecat cugeneralul Văitoianu spre postul de co-mandă al Brigadei a 5-a (colonel Con-

stantinescu Stan), la Alba.Am trecut apoi spre Mărăşti, stră-

bătând câmpul de luptă.Un adevărat labirint de şanţuri şi

reţele de sârmă, duşmane. Nici nu-mivine a crede că o aşa formidabil întărităpoziţie a putut fi părăsită de duşman.

Cadavrele voinicilor noştri soldaţi,alături în unele părţi cu cadavreleduşmane> prin şanţuri, prin reţele! Ceprivelişte!

La Mărăşti, am vizitat un post decomandă german şi un depozit demuniţiuni.

Totul, foarte bine organizat.Am găsit pe generalul Mărgineanu>

l-am felicitat şi am hotărît cu el şi cugeneralul Văitoianu, reluarea înaintăreila ora 4 p.m.

Doream să ajungem cu coloaneledincolo de Vizantea, iar cu detaşamen-tele înaintate până la Putna.

Am reintrat apoi la observator.

Ordin ca mi;careas[ se continue ne`ntreruptp]n[ la Putna

Seara, primesc ordinul dela MareleCartier General, că se suspendă ope-raţiunile ofensivei, din cauză că trupeleruse din Bucovina au făcut defecţiuni!

Ce concepţiune!Nu ar fi trebuit oare ca aceasta să

fie un motiv mai mult pentru a împingeviguros înainte şi, deoarece se făcusespărtura pe la mine, să fiu întărit pentrua exploata până în ultima posibilitatesuccesul deja obţinut?

Am dat ordin ca mişcarea să se con-tinue neîntrerupt, până în Putna.

Am chemat la telefon pe generalulMărgineanu şi i-am explicat, că este detoată importanţa ca trupele noastre săajungă pe Putna chiar în noaptea aceas-ta.

Marea Schismă din 1054 este un eve-niment ce a împărțit creștinismul în do-uă mari ramuri, vestică (catolică) și estică(ortodoxă). Anul în care s-a petrecut este1054, deși tensiunile datau de multă vre-me între creștinătatea latină și cea greacă.Principalele cauze rezidă în disputeleasupra autorității papale și inserării clau-zei Filioque în Crezul de la Niceea, deșiau existat și cauze minore, cum ar fi dis-putele legate de jurisdicția asupra anu-mitor regiuni, sau de alte practici litur-gice.

Încă de la începuturi, Biserica a acor-dat un statut special unor episcopi, nu-miți patriarhi< episcopul Romei, episco-pul Alexandriei și episcopul Antiohiei.Lor li s-au alăturat episcopul Constanti-nopolului și episcopul Ierusalimului,confirmați în cadrul Conciliului din Cal-cedon din 451. Patriarhii erau superioricelorlalți episcopi ai bisericii. În timp ceConstantinopolul se baza în solicitareaunei poziții mai înalte pe argumentul căera "Noua Romă", patriarhul Romei con-sidera că el, ca succesor al Sfântului Pe-tru, primul dintre apostoli, trebuia să ai-bă întâietate.

Dezbinarea Imperiului Roman acontribuit și ea la dezbinarea din sânulBisericii. Teodosie cel Mare, care a muritîn anul 395, a fost ultimul împărat carea domnit peste un Imperiu Roman unit>după moartea sa, teritoriul a fost împărțitîn două jumătăți, estică și vestică, fiecareavând propriul împărat. La sfârșitul se-colului al V-lea, Imperiul Roman deApus se dezintegrase sub presiunea tri-burilor germanice, în timp ce ImperiulRoman de Răsărit (bizantin) se bucurade o relativă stabilitate. Astfel, unitateapolitică a Imperiului Roman a fost primacare a cedat.

Papa Leon al IX-lea (1049-1054) șiPatriarhul Constantinopolului Mihail ICerularie (1043-1058) au desăvârșit rup-tura definitivă dintre cele două bisericiîn anul 1054, în urma unor dezacorduriireconciliabile (lupta pentru supremațieîn lumea creștină, divergențe teologiceetc.). Această ruptură a rămas cunoscutăîn istorie sub numele de Marea Schismă.Astfel, au apărut două biserici distincte,una occidental-latină (Biserica Catolică)condusă de Papă și una oriental-greceas-că (Biserica Ortodoxă) condusă de Pa-triarhul Constantinopolului. Din aceastăperioadă este inițiată o adevărată com-petiție între cele două Biserici. Fiecaredintre ele va încerca să-și extindă ariade influență și să mărească numărul cre-dincioșilor aflați sub ascultarea sa.

De asemenea, Patriarhul Constanti-nopolului este și în prezent consideratde către bisericile ortodoxe drept șefonorific, simbolic, al ortodoxiei. Este bi-necunoscută poziția de “Primul dintreegali” pe care o are față de celelalte bise-rici autocefale aflate în deplină comu-niune liturgică.

~n 16 iulie 1054s-a produs

Marea Schism[

ISTORIE“Exploziunile proectilelor noastre acopereau întregul sector de atac, dela inclusiv Mărăşti la

Incărcătoarea. Spectacolul măreţ, peste măsură de emoţionant. ~ncetul cu încetul se lumineazăde zi şi ochiul poate distinge numai cu binoclu şi cu mare greutate, coloanele noastre. Incep a seauzi armele infanteriei, apoi mitralierele şi în fine grenadele> s’a ajuns deci corp la corp.”

Regele Carol I al României, generalul Constantin Coandă și generalul Alexandru Averescu, alături de alţi ofiţeri aiarmatei române

Din consemn[rile de r[zboi11-19 iulie 1917< se `mplinesc

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

16 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE“Armata a II-a română de sub conducerea generalului Averescu, dobândise deci o victorie decisivă, care

în tactică înseamnă aruncarea inimicului înapoi, sdrobirea lui prin desorganizarea unităţilor sale, făcân-du-i prizonieri, luându-i material şi panicându-l. Este fără nici o îndoială că această victorie, prezenta celemai bune şanse de continuare, ea trebuia desăvârşită, dar aceasta nu mai era nici în voia generaluluiAverescu, nici în puterile Arm. II-a, ci era sarcina Comandamentului Superior, ca să atace după 14/VIIArm. a IX-a germană, în direcţia Ireşti-Valea Putnei, întorcând rezistenţa acestei Armate.”

Această întorsătură, pentru Armatamea, este aproape indiferentă, căci cuforţele de care dispun desigur că nu aşfi putut merge mult mai departe de liniaPutnei, pe care vreau să ajung. PentruArmata I-a sunt convins că este o feri-cire. Mergea cu siguranţă la o înfrân-gere, din cele mai dureroase.

Am această convingere şi nimeninu mi-o va putea sdruncina.

Contrar celor afirmate de generalulMărgineanu ieri seara, peste noapte amfost informat că aripa sa stângă s’a opritînainte de a ajunge la Putna< am fostfoarte contrariat. Vina este a colonelu-lui Alexiu, comandantul Brigadei 6-a,care a obiectat că trupele de sub co-manda sa erau obosite. Se odihniserăpână la ora 4 p.m.! Această părere a fosta ofiţerilor francezi, cari nu cunoşteauîncă puterea de rezistenţă a soldatuluinostru. Greşeala a fost a coloneluluiAlexiu, că s’a lăsat uşor convins.

O victorie strălucită

Am dat ordin să se continue azimişcarea.

Până seara, Putna a fost atinsă, darcu lupte. Duşmanul a avut vreme să-şirestabilească ordinea în cursul nopţii.

Am făcut să intre în linie restul Di-viziei 1-a, oprit în rezerva Armatei şiam constituit rezerva cu trupele celemai încercate, Divizia a 3-a.

Am început înaintarea şi la aripadreaptă a Armatei, cu Divizia 8-a (ge-neral Patraşcu)> inamicul se retrage dinvalea Caşinului, împins de Brigada 16infanterie, de sub comanda coloneluluiDabija. Pe Măgura Caşinului, rezistenţae mare şi ruşii aflaţi la dreapta Brigadei16 infanterie nu vor să mişte.

Am mers după amiază cu generalulVăitoianu la Răcoasa, la Vizantea şi laCâmpurile.

O victorie strălucită. ~n toate părţilematerial de războiu în cantităţi foartemari.

M’am fotografiat la Vizantea, încurtea unui fost depozit de muniţii de

artilerie.La Câmpurile am găsit pe generalul

Stratilescu, comandantul Diviziei I-a,dela care primesc frumoasa ştire că par-te din Regimentul 31 a intrat în Sovejaşi a făcut circa 1000 de prizonieri.

Acest nou avantaj îmi dă curajul săîmping linia mea ceva mai înainte.

Generalul Văitoianu este de părerecă în direcţiunea Lepşei, am putea mer-ge până peste frontieră.

Ideia îmi surâde> mi-ar plăcea săpot planta un drapel pe un petec dinpământul ce voim să cucerim, pentrua se simboliza aspiraţiunile noastre. L-am rugat în acest sens şi mi-a făgăduitcă dorinţa mea va fi satisfăcută.

După ordinul dat de mine, asearătrupele au ajuns pe linia pe care credcă ne vom opri, afară de o uşoară, dacăva fi posibilă, înaintare la centru sprefrontieră.

Suntem pe linia Arşiţa Mocanului- Măgura Caşinului - Sboina Neagră -Tuia Neagră - Geloasa - Negrileşti - V.Seacă.

In unele puncte, mai ales pe frontulDiviziei 8-a, situaţiunea nu este încălimpede> linia fixată nu este încă atinsăşi sunt lupte foarte serioase, mai cuseamă la dreapta, din cauza retragereiruşilor de pe Măgura Caşinului, lăsândîn vânt Brigada 16 infanterie (colonelDabija), dela extrema mea dreaptă.Colonelul Dabija a luat măsurile ne-cesare.

Du;manul a avut o organizare extraordinar[

Din contra, pe restul frontului, dacăaş avea forţe disponibile, aş putea îm-pinge, fie spre şoseaua Focşani-Râmnic,fie spre Kesydi Vasarhelz.

Am vizitat din nou câmpul de luptă<observator, Mărăşti - Incărcătoarea -Coada Babei - Câmpurile.

Ce organizaţie extraordinară a avutduşmanul!

Alle Ehren!...

Am să dau ordin, pe de o parte, săse facă o călătorie de instrucţie, cu re-prezentaţi din toate corpurile, pentruca să vadă cum se întăreşte duşmanul,iar pe de alta, voiu pune să se facă o ri-dicare topografică amănunţită a între-gului câmp de luptă, pentru ca să punsă se întocmească o descriere a lui.

Am ajuns cam târziu la Câmpurile>nu mai puţin am rugat pe generalulVăitoianu să mă însoţească până la So-veja. Doream să pun piciorul în acealocalitate.

Aclamat cu entuziasm de c[tre solda\ii Regimentului 24

Pe drum am depăşit Regimentul 24.Soldaţii m’au aclamat cu entuziasm. Amfost foarte viu mişcat.

~n Soveja am găsit un spital german,evacuat de bolnavi, dar un depozit far-maceutic foarte bine aprovizionat a fostlăsat cum era.

Am mers pe şosea spre linia înain-tată> am găsit în Dragoslave Brigada decălăraşi sub comanda coloneluluiScărişoreanu, iar sub poalele Ţiuei pecolonelul Stoenescu, comandantul Bri-gadei a 11-a, cu care m’am întreţinut,asupra modului cum să dispue trupele.

Peste tot< încredere şi avînt.Este o adevărată crimă de a opri

ofensiva, care se adaogă la aceea de anu-mi fi dat forţe suficiente spre a oexploata, aşa cum prevăzusem că s’arputea!

Nepricepere ori răutate?Am luat masa la Câmpurile, într-

un local care a servit probabil de cazinogermanilor. Toate, localităţile ce am vi-zitat sunt în bună stare şi se vede căgermanii au ţinut ordine.

Au reînceput atacurile Marelui Car-tier General. Nici nu se putea altfel. Sespune că am înaintat prea mult> că amdepăşit ordinele ce aveam, precum şilibertatea de acţiune de care mă pot bu-cura!

Citesc şi nu-mi vine să cred!

Este o adevărată ruşine, căci e greude închipuit o împerechere mai mon-struoasă de neadevăr cu nepricepere.

Nu voiu ceda nici un deget din te-renul ce am luat afară de ordin taxativ,ci din contră, acolo unde situaţia localăva impune, voiu merge până la atinge-rea liniei impusă de formele terenului.

Am reintrat la Bâlca.Pe drum, am trecut pe la Domneşti,

pentru a vedea pe generalul Ragoza.Intrevederea noastră a fost cât se poatede cordială. El a avut cuvinte foarte elo-gioase la adresa mea şi a trupelor mele,dar şi el este foarte amărât că nu s’a con-tinuat ofensiva prin spărtura făcută denoi.

Rolul Corpului VII Arm. rus a fostşi mai limitat.

REZULTATELE BĂTĂLIEIDELA MĂRĂŞTI

,,Instrucţiunile operative” Nr. 29din 19/V spun în ceea ce priveşte Ar-mata II-a<

1. ,, Operaţiunile ofensive vor fi re-luate pe întregul front român<

2. Scop<a). Complecta imobilizare a tuturorforţelor inimice>.......

3. lit. b. Arm. II-a va trebui să în-ainteze până în Valea Putnei.

~n scopul de a acoperi şi înlesni ope-raţiunile aripei drepte a Arm. IV-a,Arm. II-a va trebui să atace viguros şisă pună stăpânire, repede, pe D. Mo-mâia, cota 632.

~n raport cu succesul operaţiunilorArm. IX-a, Arm. II-a va trebui să păs-treze necontenit legătura cu stînga ace-lei Armate...”

Cum prin Ord. Oper. Nr. 31 din11/VI, M. C. G-1. rom. a modificatfrontul Arm. II-a şi linia de democraţiedintre această Armată şi Arm. IV-a ru-să, prin aceasta urma ca Momâia să fieatacată de Arm. IV-a rusă.

Aşadar, Arm. II-a rămîne cu treiînsărcinări precise<1. Să imobilizeze forţele inamice.2. Să înainteze până în VI. Putnei.3. Să păstreze legătura cu stânga Arm.IV-a ruse.

Din descrierea acţiunilor Arm. II-a se constată că ea şi-a îndeplinit însăr-cinările primite.

~n adevăr<1. Imobilizarea forţelor inamice.

Aci nu trebue înţeles litera acestei pres-cripţiuni, ci spiritul ei. Imobilizareaforţelor se putea dobândi prin simulăride atacuri, ceea ce ar fi fixat, ar fi im-obilizat numai forţele inimice ce erauîn faţă Arm, II-a.

Dar aceasta nu rezolva decât în modsimplist însărcinarea dată. Aci nu eranevoe de imobilizarea rezervelor sale,ci de atragerea lor în cea mai largă mă-sură posibilă şi din alte puncte ale fron-tului. Acest lucru nu se putea dobândidecât printr’o viguroasă ofensivă, cu ca-racter de ruptură, cu caracter de acţiuneprofundă. Aşa a rezolvat generalul Ave-rescu prima sa însărcinare. A atacat vi-guros, a rupt frontul inimic, l-a pus înretragere, apoi l-a urmărit, l-a zdrobit,desfiinţând grupul Ruiz (Div. 1 Cav.Div. 218 I.) silindu-l<

a). Să-şi aducă rezerve din toatepărţile nu numai dintre acele ale gru-pului Gerole, ale Arm. I-a A-U, dar şidin cele pe care le-a mai putut scoateArhiducele Iosef şi din alte părţi, întotal 41 btl., 45 btr., 41 esc. şi anume<

b). Inamicul a fost silit să nu maiexecute cu Arm. IX-a proectată şi pre-gătită ofensivă pe la Est de Siret (întreSiret şi Prut ) care reuşea la sigur, pen-tru că Arm. VI-a rusă era pusă pe fugă>ci l-a silit să-şi deplaseze întregul sistemla Vest de Siret, anume la Nord deFocşani, în îngusta zonă dintre munţişi Siret, creîndu-şi astfel o situaţie tac-tică foarte desavantajoasă;

c). Armata a IX-a a fost silită să în-ceapă contra-ofensiva între Siret, crein-du-şi astfel o situaţie tactică foarte des-avantajoasă tuturor forţelor de care dis-punea> a fost pusă deci într’o situaţiede inferioritate operativă evidentă.

2. Armata a II-a prin viguroasaofensivă luată, înaintează până în ValeaPutnei, unde ajunge în ziua de 14/VII,pe care se fixează până la 17/VII.

3. Armata a II-a a ţinut tot timpullegătura cu stânga Arm. IX-a şi cudreapta Arm. IV-a ruse.

Aşadar Arm. II-a a executat întoc-mai dispoziţiunile M. C. G-L. româncuprinse în ,,Instrucţiunile operative”Nr. 29 din 19/V şi a Ord. Oper. Nr. 31şi 32.

Prin aceste realizări, să vedem careau fost rezultatele dobândite de Arm.II-a, din punctul de vedere strategic,tactic şi naţional.

a). Din punctul de vedere strategic<a rupt frontul inimic (11 Iulie)>a desfiinţat Grupul Ruiz (11-19 Iulie)>a silit pe inamic să-şi aducă rezerve dintoate părţile (16-24 Iulie) la Grupul Ge-rok>a determinat oprirea ofensivei strate-gice a Arm. a IX-a pe la Est de Siret (16Iulie)>a determinat mutarea ofensivei Arm. aIX-a la Vest de Siret (24 Iulie).

b). Din punctul de vedere tactic<a respins inamicul>

Moralul ofiţerilor şi trupei Arm. aII-a rom. s’a ridicat foarte mult, căcipentru întâia oară după 11 luni dela in-trarea României în războiu, ei au văzutcă inamicul atacat fuge din faţa lor, căel cedează terenul, că-i iau prizonieri,că-i capturează material (arme, mitra-liere, tunuri).

c). Din punctul de vedere naţional<S’au liberat 30 sate>S’au câştigat 500 km. p.

Sub conducerea generaluluiAverescu, Armata a II-a română dobândise o victorie decisivă

Armata a II-a română de sub con-ducerea generalului Averescu, dobân-dise deci o victorie decisivă, care în tac-tică înseamnă aruncarea inamicului în-apoi, sdrobirea lui prin desorganizareaunităţilor sale, făcându-i prizonieri,luându-i material şi panicându-l. Estefără nici o îndoială că această victorie,prezenta cele mai bune şanse de conti-nuare, ea trebuia desăvârşită, dar aceas-ta nu mai era nici în voia generaluluiAverescu, nici în puterile Arm. II-a, ciera sarcina Comandamentului Supe-rior, ca să atace după 14/VII Arm. aIX-a germană, în direcţia Ireşti-ValeaPutnei, întorcând rezistenţa acestei Ar-mate. Importanţa succesului dobânditde Armata a II-a a scăpat deci Coman-damentului Superior român, altfel nus’ar putea explica de ce nu face act deiniţiativă şi aşteaptă 10 zile (14-24/VII)ca să-l atace inamicul în direcţia Mă-răşeşti."

Armata a II-a română de sub conducerea generalului Averescu dobândise deci o victorie decisivă, care în tactică înseamnăaruncarea inamicului înapoi, sdrobirea lui prin desorganizarea unităţilor sale, făcându-i prizonieri şi panicându-l

ale Mare;alului alexandru averescu100 de ani de la b[t[lia de la M[r[;ti

4 Informa\ia de Duminic[/16 iulie 2017

IN MEMORIAM

Cunoscut și recunoscut în toa-tă țara și pe multe alte meridiane,prozatorul Augustin Buzura afost oaspete de onoare al orașuluinostru în două rânduri< în 2006,când i s-a acordat premiul „OperaMagna” la Festivalul de literatură„Poesis” și în 6 decembrie 2010,când i s-a decernat titlul de Doc-tor Honoris Causa al Universită-ții de Vest “Vasile Goldiș”, în ca-drul unei festivități de răsunetorganizată de Filiala din Satu Ma-re a universității arădene.

Mi-a revenit atunci însărcinarea dea rosti un cuvânt de susținere a propu-nerii de acordare a acestui titlu acade-mic. Am parcurs pentru aceasta câtevadin romanele prozatorului< pe unelele-am recitit, pe altele le-am citit atuncipentru prima dată. Am citit totodatăcâteva dintre numeroasele studii și ar-ticole critice referitoare la creația au-torului aparținând unor personalitățide prim rang, adevărate autorități înmaterie, dar și câteva comentarii dedată mai recentă, semnate de autoriaparținând mai multor generații, pro-vocați de o formulă epică ce depășearomanul de analiză și se apropia de„romanul total”, o aspirație scriitori-cească mobilizatoare după coercițiaideologică a „obsedantuilui deceniu”.Totodată interesul criticii a fost declan-șat și de impactul deosebit al creațieiromancierului asupra publicul cititor.

Deși romanele lui Augustin Buzuras-au editat și reeditat în tiraje mari, aureușit cu greu să satisfacă interesul șicuriozitatea cu care cititorii, mai multsau mai puțin avizați, urmăreau litera-tura sa în care găseau deseori satisfac-ția unor aspecte evitate de literaturaconformistă. În ciuda condițiilor de-a dreptul periculoase ale supravegheriiideologice, alături de Marin Preda, demaramureșenii Nicolae Breban și Ale-xandru Ivasiuc, de George Bălăiță, So-rin Titel, Ștefan Bănulescu ș.a, Au-gustin Buzura se bucura de o receptarecuprinzătoare și substanțială din parteapublicului iubitor de literatură, peatunci mult mai numeros decât în zilelenoastre. Câteva ecranizări după roma-nele sale, prea puține față de valoarealor (poate că și condițiile cinematogra-fiei noastre n-au fost dintre cele maifavorabile), confirmă același ampluimpact cultural.

Viziunea filosofică asupra ființei și a existenței

Evaluările pe deplin pertinente alecriticii de specialitate, apărute chiar dela debutul editorial al romancierului,continuate și detaliate de multe altele,prilejuite de apariția unor noi creațiiromanești, au alternat, mai întâi cu per-cepții inadecvate, viciate de ideologiatotalitară, apoi de partizanatul politicde dată mai recentă. Prin conținutulde idei, prin viziunea filosofică asupraființei și a existenței, asupra istoriei cudeosebire, marcată accentuat de exis-tențialismul occidental, dar și prin par-ticularitățile estetice ce poartă o ac-centuată marcă auctorială, opera luiAugustin Buzura reclamă reflecție cri-tică cuprinzătoare și profundă.

După momentul favorabil de la în-ceputul ei, pe parcursul creației și cu

deosebire după evenimentele din de-cembrie, literatura lui Augustin Buzuraa provocat o adevărată “încercare a cri-ticii”, așa cum am intitulat și intervențiaîn fața prozatorului și a numerosuluipublic participant. Și, spre bucuriamea, am primit mulțumiri sincere dinpartea scriitorului academician pe careatunci l-am cunoscut personal. Rapor-turile criticii cu proza autorului aufost mai amplu conturate ulterior, cudeosebire în numărul din septembrie2013 al revistei „Cultura”, la împlinireavârstei de 75 de ani, de câțiva critici șiliterați, buni cunoscători ai operei și aiautorului.

Cunoaștere dobândit[ din experiența proprie, de o diversitate și autenticitate mai rar întâlnitela autorii noștri moderni

Deși nu e încă momentul unei dis-tanțări istorice și critice de creația abiaîncheiată a autorului, nu e nevoie nicide un mare efort pentru a percepe di-mensiunile unitare ale creației lui. Edestul să enumerăm titlurile, a cărorexpresivitate metaforică și simbolicătrimite la substanțiale semnificații.După volumul de povestiri Capul Bu-

nei Spernațe (1963), o obligatorie uce-nicie la școala genului scurt, în careobservației realiste i s-au adăugat pro-cedee analitice moderne, au urmat, laintervale nu foarte scurte, cu o ritmi-citate constantă de circa patru ani, ro-manele Absenții (1970), Fețele tăcerii,(1974), Orgolii (1977), Vocile nopții(1880), Refugii (1984), Drumul cenușii(1988), și la o perioadă ceva mai înde-lungată, după evenimentele din De-cembrie 1989< Recviem pentru nebuniși bestii (2001) și Raport asupra sin-gurătății (2009). Ritmicitatea indicăo perioadă de elaborare suficientă pen-tru a adăuga cunoașterii dobândite dinexperiența proprie, de o diversitate șiautenticitate mai rar întâlnite la autoriinoștri moderni, date dintr-o documen-tare concretă, deseori din investigațiaziaristică, sociologică și psihologică aunor subiecți transformați apoi în per-sonaje ale romanelor. Procedura cu-noscută din experiența marilor proza-tori ai realismului critic, s-a îmbinatfericit cu reflecția asupra realității, curaportarea acesteia la dimensiunilefundamentale ale ființei și ale vieții, cucontinuitatea problematicii morale înproza autorilor transilvăneni. Prin au-tenticitatea reconstituirilor documen-tare și prin dimensiunea lor reflexivăromanele lui Augustin Buzura se apro-pie mult de formula romanului total.

În metaforismul lor titlurile suntdestul de sugestive pentru a prefiguraun spațiu literar cu o configurație pro-prie, total distinctă de cea a imaginiipromovate de „realismul socialist” șide presiunea ideologică exercitată de„revoluția culturală” de după 1971. Pebaza acestora cititorul și-ar putea im-agina un personaj care rămâne absentla chemările și provocările unei istoriieronate, care ascultă discret vocilenopții și dezvăluie dureroasele fețe aletăcerii, care este obligat la refugii sprea-și proteja orgoliile și demnitatea do-bândite prin profunde și revelatoareprocese de conștiință, cu prețul izolăriiîn singurătate și marginalizare, un per-sonaj condamnat să urmeze drumulcenușii. Și nu cred că o astfel de per-

cepție ar fi prea deplasată față de pro-filul personajelor din romanele sale,dincolo de identitatea lor concretă,reconstituită din numeroase detaliisemnificative oferite din abundențăde o cuprinzătoare cunoaștere a per-sonajelor și a mediului lor existențial,supus și acesta acelorași condiții coer-citive aberante. În romanele lui Augus-tin Buzura omul revoltat, camusian,constrâns la condiția izolării și mar-ginalizării, triumfâ asupra acesteia nu-mai prin conștiința acestei condiții pecare o dezvăluie în diversitatea aspec-telor și resorturilor ei. Fără îndoialăun astfel de traiect al ființei sfârșeșteîntr-un scepticism modern. De altfel,reflectând asupra reprezentativitățiicondiției și traiectului existențial pro-zatorul însuși îl consideră un „canonal periferiei”, un model literar al omuluimarginalizat până la anulare de o lumecu o istorie deosebit de agresivă.

Începută sub semnul încrederii,după cum sugerează „Capul BuneiSperanțe”, proza lui Buzura a suportatrapid corectivele realității devenindimaginea marginalizării „omului re-voltat”, poate chiar al constrângeriiconștiinței înseși la reflecție sceptică.Din păcate nici realitatea noastră dedupă 1989 nu i-a oferit motive pentruo schimbare de atitudine și de viziune.Dimpotrivă, așteptările au rămas ne-împlinite, condiția marginalizării s-aaccentuat și s-a generalizat, dimensiunifundamentale ale ființei rămân în con-tinuare ignorate. Nu ne mai miră căscrierile literare din această perioadăapar la intervale duble față de cele an-terioare, punând la încercare rădbda-rea autorului și că poartă titlurileamintite. Și nici că revolta autoruluiajunmge în aceste scrieri la intensitățiprofetice.

Operă literară și publicisticăa cărei substanță va înfruntatimpul prin adâncimea cugetului unui prozator de prim ordin

Personalitatea prozatorului secomplinește cu o amplă activitate pu-blicistică și culturală. O bună parte dinstudiile și articolele prozatorului suntcuprinse în volumele Canonul perife-riei (2012) și Nici vii, nici morți (2013).Lupta lui pentru un alt destin al omuluimodern se desfășoară și pe plan cul-tural, unde a înființat și a condus In-stitutul Cultural Român, urmărind răs-pândirea culturii noastre în lume și,mai cu seamă, în revista Cultura, carea cuprins articole și studii ale multorpersonalități științifice și culturale, apromovat idei și inițiative competente.Considerând că susținerea instituțiilorși publicațiilor culturale este o obligațiea oamenilor politici, scriitorul AugustinBuzura nu a acceptat umilința în fațaautorităților indiferente, dacă nu și mairău, față de cultură. La scurt timp dela sfârșitul revistei a venit și sfârșitulîntemeietorului ei.

Rămâne însă o operă literară și pu-blicistică a cărei substanță va înfruntatimpul prin autenticitatea imaginilorși prin adâncimea cugetului unui pro-zator român de prim ordin. Și imagi-nea unui om fidel valorilor autentice,a cărui memorie merită o înaltă cin-stire.

Alexandru Zotta

~n 6 decembrie 2010, i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest “Vasile Goldiș”, în cadrul uneifestivități de răsunet organizată de Filiala din Satu Mare a universității arădene

“Rămâne însă o operă literară și publicistică a cărei substanțăva înfrunta timpul prin autenticitatea imaginilor și prin adân-cimea cugetului unui prozator român de prim ordin. Și imagineaunui om fidel valorilor autentice, a cărui memorie merită oînaltă cinstire.”

(Alexandru Zotta)

Dup[ Augustin Buzura rămâne o operă literară și publicistică a cărei substanțăva înfrunta timpul prin autenticitatea imaginilor și prin adâncimea cugetuluiunui prozator român de prim ordin

la moartea marelui scriitoraugustin Buzura, `nalt[ cinstire

16 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEExtractul de m[ce;, plant[ cu un nivel foarte ridicat de vita-

mina C, garanteaz[ bio-disponibilitatea mare a acestei vitamine,acidul ascorbic reg[sindu-se `n acest supliment `n matricea saalimentar[ natural[.

Gravidele care suferă de stres auun risc mai mare de a da naștereunor copii cu greutate mică în cazulîn care sunt expuse la substanțechimice toxice în comparație cu fe-meile însărcinate care nu sunt la felde stresate și care intră în contactcu același tip de mediu, conformunui nou studiu realizat în StateleUnite.

Studiul demonstrează că efectelepoluării din atmosferă asupra greutățiiscăzute la naștere sunt accentuate atuncicând sunt asociate cu stresul.

Această cercetare, prima care anal-izează impactul combinat al stresului șial substanțelor chimice din mediul în-conjurător asupra dezvoltării fetale, sebazează pe o trecere în revistă sistematicăa 17 studii realizate pe oameni și pe 22de studii efectuate pe animale cu privirela asocierile dintre cei trei factori.

În spatele cercetării a stat o echipăde oameni de știință de la UniversitateaBerkeley și de la Universitatea San Fran-cisco, ambele din California, StateleUnite.

Conform concluziilor, expunerea laparticulele de materie cu granulație fină,un tip de poluare a aerului, a crescutriscul în cazul femeilor afroamericanede a naște copii cu greutate scăzută încomparație cu cele de culoare albă."Se pare că stresul ar putea amplifica

efectele expunerii la substanțe chimiceasupra sănătății, ceea ce înseamnă căpentru unii oameni acestea devin și maitoxice", a declarat Tracey Woodruff, pro-fesoară în cadrul Departamentului deObstetrică, Ginecologie și Științe Repro-ductive la Universitatea San Francisco,conducătoarea cercetării.

Luate în considerare în mod individ-ual, efectele adverse ale stresului sau aleexpunerii la substanțele chimice dinmediul înconjurător asupra dezvoltăriifetale erau deja cunoscute, însă urmărileasocierii lor nu erau clare până în prezent.

Oamenii de știință au descoperit căatunci când sunt combinate acestea pot

avea efecte puternice, cum este cazulasocierii fumatului cu nașterea unorcopii având o greutate corporală scăzută.În urma cercetării s-a aflat că gravidelefoarte stresate care fumau aveau un riscde două ori mai mare de a da naștere un-or copii cu greutate scăzută în comparațiecu fumătoarele care erau mai puțin stre-sate.

Cercetătorii nu au investigat, însă,mecanismul potențial care stă în spateleinteracțiunii dintre stres și substanțelechimice din aer și care conduce la acestefect.

Stresul asociat stării de sărăcie

"Deși dovada efectelor combinate alesubstanțelor chimice și stresului estenouă și se află în cercetare, este în modclar sugestivă pentru o problemă impor-tantă legată de justiția socială", precizeazăîntr-un comunicat de presă coautoareastudiului, Rachel Morello-Frosch, pro-fesoară la Universitatea Berkeley. "Con-cluzia este că stresul asociat stării de sără-cie i-ar putea face pe oameni să fie maisusceptibili la efectele negative ale peri-colelor la adresa sănătății prezente înmediul înconjurător, iar acest lucru tre-buie luat în considerare de participanțiila procesul de luare a deciziilor și de re-glementare", a completat ea.

L. F.

Sirop Imunotonic

Este un supliment alimentar cu rolde `nt[rire ;i stimulare a imunit[\ii.

Ingrediente - extract natural din fruc-te proaspete de< C[tin[-alb[ (Hippophaerhamnoides), tinctur[ de propolis, tinc-tur[ de Echinacea (Echinacea purpurea),zah[r invertit enzimatic (bogat `n com-plexul de vitamine B), conservant (ben-zoat de sodiu – 0,02%).

Men\iuni nutri\ionaleCon\ine< fructoz[, glucoz[, propolis,

polizaharide, uleiuri esen\iale, deriva\ifenolici (acid cichoric, acid caftaric, echi-nacozide), bioflavonoizi, beta-caroten,zeaxantin[, lutein[, xantofile, lectine, al-chilamide, acizi gra;i esen\iali, fitosteroli,vitamine (complexul vitaminic B, vita-mina K, vitamina C, vitamina A, vita-mina E, vitamina D), minerale ;i oligoe-lemente (potasiu, iod, calciu, fier, mag-neziu, cupru, fosfor ;i sodiu).

Men\iuni de s[n[tateSupliment alimentar adjuvant ̀ n for-

marea ;i `nt[rirea imunit[\ii. Surs[ bio-disponibil[ de vitamine, minerale, ;icompu;i cu rol antioxidant. Faciliteaz[detoxifierea general[ a organismului. Ad-juvant `n sporirea rezisten\ei la diver;ifactori alergeni. Sus\ine procesul naturalde recuperare a organismului `n episoa-dele de convalescen\[. Adjuvant `n pe-rioadele cu efort fizic ;i intelectual intens.Ac\iune tonifiant[, imunostimulatoare,antioxidant[, antiinflamatoare, vitami-nizant[ ;i mineralizant[.

Caracteristici generale ale produsu-lui<

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate din

zone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de con-taminan\i toxici carcinogeni,ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice.Siropul Imunotonic este untonic general valoros ;i unimunostimulent foarte efi-cient datorit[ propolisului, ex-tractului de C[tin[-alb[ ;i atincturii de Echinacea.Formula complex[ aprodusului a fost spe-cial conceput[ pentrua crea o complemen-taritate ;i o sinergiea compu;ilor natu-rali activi con\inu\ide fructele deC[tin[-alb[, deEchinacea ;i depropolis.

Produsul red[vitalitatea ;i bunadispozi\ie prin`nt[rirea imunit[\iinaturale a organis-mului. Acesta spo-re;te capacitateaproprie a corpuluide a lupta ̀ mpotri-va diver;ilor agen\ipatogeni (viru;i,bacterii, parazi\i) ;ide a rezista la di-ver;i factori aler-geni. Aceste pro-priet[\i se explic[prin con\inutulmare `n vitamine ;iminerale ce se

p[streaz[ nealterate, cu o bio-disponibi-litate sporit[, datorit[ proces[rii mini-male a ingredientelor, f[r[ tratamente

termice.De asemenea, produsul are o

ac\iune favorabil[ asupra ̀ ntre-gului aparat cardiovascular ;iasupra sistemului respirator. ~nplus, siropul este util ̀ n tonifie-rea celulelor hepatice, fiind unbun detoxifiant. Nu `n ultimul

r]nd, multitudinea de com-pu;i bio-activi contribuie la

sporirea rezisten\ei la fac-torii de stres fizic ;i psi-hic, energiz]nd ;i pro-tej]nd organismul fa\[de efectele negative aleradicalilor liberi.Astfel, Siropul Im-unotonic este indicat`n `mbun[t[\irea im-unit[\ii pe cale natu-ral[, vitaminizarea ;imineralizarea corpu-lui, ̀ nt[rirea organis-mului sl[bit sau aflat`n convalescen\[,pentru ̀ mbun[t[\ireaactivit[\ii intelectuale,energizarea fizic[, li-mitarea stresului oxi-dativ ;i detoxifiere.Mod de folosire< Pen-

tru adul\i, doza reco-mandat[ este de 1-2linguri de sirop, de 3ori pe zi, `naintea me-selor principale. Pen-

tru copii, doza reco-mandat[ este de 1-2 lin-

guri\e, de 3 ori pe zi. Cura

recomandat[ este de 30 de zile. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.A se agita `nainte de folosire.

Echinacea

Este un supliment cu rol adjuvant ̀ nsporirea imunit[\ii naturale a organis-mului.

Ingrediente (mg/capsul[)< extract in-tegral, 100% natural, din Echinacea pur-purea – 230 mg, maltodextrin[.Men\iuni de s[n[tate< Adjuvant ̀ n cre;te-rea imunit[\ii naturale a organismului.Sus\ine rezisten\a natural[ ;i capacitateade regenerare a organismului `n perioa-dele de convalescen\[ sau de stres. Areac\iune imunostimulatoare, antiinflama-toare, antimicrobian[.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi,c]te 1-2 capsule de 3 ori pe zi, dup[ me-sele principale. Cura recomandat[ estede 20 zile cu o pauz[ de 7 zile dup[ careaceasta se poate relua. Curele se reco-mand[ `n special prim[vara ;i toamna.

Spray propolis

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflama-tor. Con\ine tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml, glice-rin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcool etilicdin cereale 96% vol - 17,00 ml.

Produsul are urm[toarele pro-priet[\i< bacteriostatic, antimicotic, ci-catrizant, antiinflamator.

Recomand[ri< adjuvant `n afec\iunidermatologice (irita\ii, arsuri, eczeme),

ale cavit[\ii bucale (stomatite, afte bucale;i linguale), cicatrizarea ;i regenerarea\esuturilor lezate, calmarea durerilor. Da-torit[ Acidului alfa lipoic, este un puter-nic antioxidant (de 40-60 de ori mai pu-ternic dec]t vitamina E) ;i un puternicregenerant de antioxidan\i (vitamina C,glutation, coenzima Q10), poten\eaz[propriet[\ile terapeutice ale Tincturii dePropolis ̀ n tratarea afec\iunilor pielii sauafec\iuni provocate de `mb[tr]nire.

Mod de folosire< Extern< se aplic[ lo-cal la nivelul zonelor afectate, de 3-5 oripe zi sau la nevoie. Intern< se adminis-treaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pezi, de la distan\a de 10-15 cm. Doza zil-nic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 ml pezi.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privi-re la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul imunotonic de laHypericum `nt[re;te imunitatea

Nutriţioniştii îi avertizează pe con-sumatori să nu arunce seminţele pepe-nilor pentru că acestea conţin numeroasefibre, minerale, proteine şi grăsimi sănă-toase.

Seminţele sunt benefice pentru or-ganismul uman, fiind bogate în omega3, proteine şi vitamina B. Ajută la bunafuncţionare a sistemului nervos, întărindsistemul imunitar şi protejând organis-mul de infecţii.

Mai sunt o serie de beneficii ale con-sumului de pepeni roşii pentru sănătate,dintre care amintim< ajută la bunafuncţionare a inimii, previne îm-bătrânirea, luptă împotriva căderii păru-

lui, ajută la stimularea sistemului imu-nitar şi la recuperarea mult mai rapidădupă o boală.

Pe lângă numeroasele calităţi aleseminţelor, nutriţioniştii îi avertizeazăpe cumpărători să consume pepeneverde, mai ales dacă au probleme cumemoria. După cum au declarat ei,pepenii roşii sunt cele mai gustoase şi ră-coritoare fructe ale verii care ajută lacurăţarea naturală a rinichilor.

Specialista Cristina Lafuente Gómezexplică faptul că acestea se consumă maigreu şi ar trebui să se mânânce o mânăde seminţe pe săptămână.

Dominique Szabó

Semin\ele pepenilor ro;ii fac minuni pentru memorie

Stresul amplific[ efectele nocive ale polu[riidin aer asupra gravidelor ;i nou-n[scu\ilor

6 Informa\ia de Duminic[/16 iulie 2017

RE}ETE

Maffin cu zmeur[

Sup[ de linte cu afum[turi

Mod de preparare<

Se amestecă ingredientele, mai pu-țin zmeura, până când se obține o pastăperfect omogenă, apoi se mai bate cumixerul, până se face spumoasă, pu-foasă. Fructele spălate în prealabil selasă să se scurgă, apoi se întind pe un

șervețel, sau pe un prosop de bucătărieși se sugativează, fin, pentru a nu sezdrobi. Se adaugă la aluat și se amestecăcu mișcări fine, astfel încât și dupăomogenizare compoziția să rămânăpufoasă. Se împarte în 12 coșulețe și sedă la cuptorul preîncălzit. Se coace la170 grade C, circa 20 minute. Prăjitu-relele se servesc ornate cu zahăr pudră,frișcă, ciocolată, topping, glazură saufructe proaspete.

Ingrediente<

150 g de făină, 2 ouă, 150 gde unt, 150 g de zahăr, 3 lingurigem de zmeură sau căpșuni, unpachet de praf de copt, 2 pliculețede zahăr vanilat, 100-150 g dezmeură, cât se poate de bine

coaptă.

Mod de preparare<

Lintea curățată și spălată se lasă laînmuiat 3-4 ore. Într-un vas mai mare,afunăturilr se prăjesc ușor în ulei, apoise adaugă ceapa tăiată mărunt și se că-lește, până când devine sticloasă. Se ia

de pe foc și se presare cu boia, apoi seadaugă zarzavaturile mărunțite. Lintease strecoară și se mai limpezește o dată,se adaugă la restul de componente. Secondimentează, se adaugă circa 2 l deapă și se pune la fiert. Când tote ingre-dientele s-au fiert, din făină și smântâ-nă, eventual cu puțină apă, se face oînroșeală ;i se adaugă la supă. Se maifierbe câteva minute și se servește cal-dă. Pentru supa cremă, înainte de a seadăuga îngroșeala, componentele, maipuțin afumăturile, se scot din zeamă șise zdrobesc cu robotul de bucătărie saucu un blender.

Ingrediente<

300 g linte, 150 g de slăninăafumată și/sau 3-400 g alte afu-mături (ciolan, cârnați, costiță,șuncă), 300 g de smântână, 2 ce-pe de mărime medie, 2 morcovi,un pătrunjel, 3-4 căței de usturoi,2-3 frunze de foi de dafin, 3-4linguri de ulei, 2 linguri de făină,o linguriță de boia de ardei, sare,piper, eventual bază pentru

mâncăruri.

Cotlet crestat

Mod de preparare<

Cotletul se spală și se lasă să se scur-gă, sau eventual se sugativează cu șer-vețele de bucătărie. Se crestează la circa1 cm, se prepară un amestec de condi-mente dintr-o linguriță de sare, cevamai puțin piper și nucșoară, iar cu acestamestec se condimentează cotletul, la

fiecare tăietură. Ceapa și roșiile se taiefelii subțiri. Se pune în fiecare crestă-tură câte o felie de bacon sau 3-4 feliuțede cârnați, una de cașcaval, câteva fe-liuțe de ceapă, câteva de roșii, iar apoise acoperă fiecare buzunăraș cu câte ofelie de ardei gras. Cotletul astfel um-plut se împachetează în folie de alumi-niu și se dă la cuptor. Peste 40 de mi-nute folia se desface, se stropește cu olingură-două de ulei de măsline și semai coace până când se rumenește fru-mos. Se lasă puțin să se răcească și săse lege. Se feliază oblic, astfel încât fe-liile să aibă formă de crestă de cocoș.Se servește cu, sau fără garnitură.

Ingrediente<

O bucată de cotlet dezosat șidegresat de circa 1 kg, 12 feliuțesubțirele de bacon sau cârnațiafumați tăiați feliuțe subțiri, 12felii de cașcaval mai uscat (nu-mărul de felii variază în funcțiede mărimea bucății de cotlet), oceapă, 2 roșii, un ardei gras, câtmai cărnos și cât mai frumos co-lorat, sare, piper, un vârf de cuțit

de nucșoară, ulei de măsline.

Castrave\i mura\i la soare

Mod de preparare<

Într-un borcan de 3 l, se așează maimult de jumătatea crenguțelor de mă-rar, circa jumătatea hreanului curățat,tăiat în lung și bine spălat în prealabil,precum și foile de dafin. Castraveții sespală și se taie capetele, apoi se cres-tează în 4, în formă de cruce, adicădintr-un capăt se taie în două, dar nucomplet, apoi la fel și din capătul opus,

dar perpendicular pe prima tăietură.Castraveții se așează în borcan, pe câtposibil vertical, aspectuos, se adaugăsarea, iar între castraveți se așează us-turoiul curățat, ardeii iuți crestați puținîn lungime și restul de hrean. Mărarulrămas se pune deasupra castraveților.Se adaugă apa puțin călduță și deasuprase pune feliuta de pâine. Borcanul sepune la soare, acoperit cu un capac(eventual o farfurie mică), timp de 2-3 zile, până când se acrește. Cănd cas-traveții sunt suficient de murați, pâinease aruncă, iar borcanul se pune într-un loc mai răcoros.

Ingrediente<

2 kg de castraveți mijlocii, olegătură mai mare, sau 8-10 cren-guțe de mărar verde, 3 linguri cuvârf de sare, 3-5 căței de usturoi,2-3 ardei iuți, 2-3 rădăcini dehrean, 6-8 bucăți de foi de dafin,

o felie de pâine și un borcan.

Aristolochia clematitis este cunoscutăla noi sub denumirea de mărul-lupului.Ea este, potrivit unor fitoterapeuţi, de de-parte, cea mai puternică plantă medicinalădin România.

Mărul-lupului crește prin culturi, lamargini de câmp și prin locuri virane. Arefrunze ca ale fasolei, flori galbene și mirosînecăcios. Este rezistentă la bolile și dău-nătorii plantelor, chiar și la erbicide. Deșiconsiderată mult timp nefolositoare, cer-cetările fitoterapeutice din ultimii ani auadus această buruiană în topul plantelormedicinale care vindecă boli grave, atâtexterne, cât și interne.

Ea era denumită '"iarba cobrei", în-trucât era singurul remediu eficient contraveninului cobrei. Tot în Egipt era admi-nistrată pentru tratamentul infecţiilor pie-lii, pentru vindecarea rapidă a mușcătu-rilor de animale și insecte, precum și pen-tru a apăra oamenii de epidemii. Vechiigali foloseau mărul-lupului pentru trata-rea tumorilor și a oricăror excrescenţeapărute pe corp.

Folosire și mod de administrare!

Sub formă de cremă/unguent și tinc-tură, pentru folosire externă, planta mărullupului tratează< condilomatoza/vegetaţii-le veneriene, infecţiile cu trichomonas,candida și orice altă ciupercă, cancerul depiele, cicatricile cheloide, rănile în curs devindecare, dermatozele, acneea infecţioa-să, ulcerul varicos, eczemele umede și us-cate, psoriazisul, pitiriazisul, crăpăturileși bătăturile în călcâie, urticaria, zona zos-terul, herpesul labial și genital, hemoroiziiexterni, nodulii mamari, arsurile de oricetip, lichenul scleroatrofic, fisurile anale și,în general, orice afecţiune dermatologicăbacteriană, fungică, parazitară, virală șinu numai.

Sub formă de cremă/unguent mărul-lupului se comercializează, de regulă, încombinaţie cu gălbenele, rostopască și/sauarnică!

Mod de administrare< În aplicaţiile ex-terne, pentru tratarea diverselor afecţiuni,se folosește atât crema/unguentul cu mă-rul-lupului, cât și tinctura cu mărul-lu-pului, astfel< pe o perioadă de minim 3săptămâni, în regim zilnic, de două ori pezi, dimineaţa și seara, se tamponează zonasau zonele de piele afectate cu puţină tinc-tură și se așteaptă cinci minute, după carese aplică o cantitate optimă de cremă/un-guent și se masează gentil pentru favori-zarea absorbţiei.

Utilizarea externă a mărului-lupului,sub formă de cremă, unguent și/sau tinc-tură, eventual chiar și sub formă de cata-plasmă, se poate face și fără directa în-drumare și supraveghere a unui medic fi-toterapeut, pentru că nu prezintă toxicitateși reacţii adverse.

Pentru folosire intern[

Sub formă de ceai, tinctură, clismă sauvin medicinal, pentru folosire internă,planta mărul lupului tratează< alergoder-mitele, cancerul de esofag, limbă, laringe,colon, plămâni, prostată, rect, faringe, pie-le și sânge, cancer genital și infecţiile mi-crobiene, parazitare (unele zoonoze), vi-rale și fungice (infecţii cu streptococ, sta-filococ, candida, neisseria, virusul hepa-titei C etc.).

Mărul-lupului se administrează in-tern, oral, doar cu avizul unui medic fito-terapeut și sub stricta supraveghere me-dicală a acestuia, deoarece poate fi toxicla depășirea unei anumite doze - doză sta-bilită în funcţie de greutatea corporală, înplan principal, și în funcţie de gravitateași stadiul bolii, în plan secundar.

În doze mici, de până la 1, 5 g pe zipentru un adult, administrat o perioadălimitată de timp (3-4 săptămâni), mărul-lupului nu prezintă niciun pericol, însă.Text selectat de Ioan Ani\a;

M[rul lupului,cea mai puternic[plant[ medicinal[

din Rom]nia

~n Egipt era administrată pentru tratamentul infecţiilor pielii, pentru vindecarea rapidă amușcăturilor de animale și insecte, precum și pentru a apăra oamenii de epidemii. Vechii galifoloseau mărul-lupului pentru tratarea tumorilor și a oricăror excrescenţe apărute pe corp.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

16 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~Indiferent de silueta ta şi de pantalonii scurţi aleşi, este extrem de important să alegi întotdeaunamăsură potrivită pentru talia ta, altfel rişti să te autosabotezi.

Pantalonii scur\i potrivi\i siluetei pun trupul `n valoare

Temperaturile mari te fac săîţi doreşti să porţi pantaloniscurţi, însă ai anumite complexeşi nu te simţi în largul tău atuncicând porţi această piesă vestimen-tară? Este posibil să nu ştii să alegipantalonii potriviţi siluetei tale,care să mascheze imperfecţiunileşi să pună accentul pe atuurile ta-le.

O pereche de pantaloni scurţi aleasăbine, în funcţie de silueta ta, îţi va ofericonfort, dar îţi va pune şi trupul în va-loare. Pentru a alege însă înţelept, trebuiesă stabileşti ce vrei să ascunzi şi ce vreisă arăţi.

Silueta cu posterior proeminent

Dacă ai posteriorul proeminent şişolduri generoase, atunci trebuie să îţiorientezi atenţia către următoarele mo-dele de pantaloni scurţi<

Cu talie medie – pantalonii cu taliejoasă, dar şi cei cu talie foarte înalt[, tedezavantajează dacă vrei să creezi iluziaoptică de şolduri şi posterior mai puţinvoluminoase.

Cu bandă lată în talie – pantaloniicare au o bandă lată în talie vor echilibrasilueta.

Mai lungi – dacă nu eşti mândră deposteriorul tău, poţi alege o pereche depantaloni scurţi care se îndreaptă cătregenunchi, în stilul bermudelor. Aceştiaîţi avantajează silueta şi te fac să te simţiconfortabil.

Evit[ pantalonii foarte largi, cu toatecă poate ai senzaţia că te avantajează.Este o iluzie, acest tip de pantaloni mă-resc şi mai tare zona pe care vrei să o as-cunzi.

Silueta minionă

Femeile minione îşi doresc să îşialungească, măcar optic, picioarele. Pen-tru a obţine acest efect acordă atenţie ur-mătoarelor aspecte<

Manşete - pantalonii cu manşetecreează iluzia de picioare mai lungi.Nuanţe neutre - pantalonii scurţi albi,negri sau bej sunt cei mai potriviţi pentruţine.

Aten\ine la lungime - dacă ai curaj,poţi purta pantaloni foarte scurţi, carealungesc picioarele. Alege un model mailejer, care să nu stea foarte mulat pe pi-cior.

Silueta atletică

Dacă ai o siluet[ atletică, trebuie săfii foarte fericită să îţi poţi etala picioareleîn toată splendoarea lor, purtând o pere-che de pantaloni scurţi. Iată de ce trebuiesă ţii cont atunci când alegi perechea depantaloni scurţi perfectă<

Pantalonii scurţi fără tiv - fie că estevorba despre o pereche foarte scurtă, fiecă este vorba despre o pereche ceva mailungă, pantalonii cu tivul tăiat îţi avan-tajează picioarele tonifiate.

Imprimeurile - florale, geometrice şinu numai, imprimeurile de pe pantalonivor l[sa picioarele să fie în centrulatenţiei.

Silueta fără forme

Dacă posteriorul tău este plat, trebuiesă creezi iluzia unui posterior mai gene-ros. Iată ce “detalii” te ajută pentru aobţine efectul dorit<

Buzunarele - pantalonii scurţi cu bu-zunare la spate, eventual buzunare volu-minoase, creează iluzia unui posteriormai curbat.

Petele decolorate – petele decoloratedin zona posteriorului pot crea, de ase-menea, iluzia unui posterior mai bombat.Dacă alegi pantaloni scurţi decoloraţiastfel încât să creeze un posterior maibombat, poţi merge chiar mai departe,alegând o pereche cu talie înalt[.

Indiferent de silueta ta şi de pantalo-nii scurţi aleşi, este extrem de importantsă alegi întotdeauna măsura potrivităpentru talia ta, altfel rişti să te autosabo-tezi.

8 Informa\ia de Duminic[/16 iulie 2017

DIET~

Vinetele sunt legume savuroa-se, cu o textură plăcută, și poatecel mai important, au multe be-neficii pentru sănătatea noastră.Sunt folosite în bucătăria româ-nească de sute de ani și au foartepuține calorii, fiind recomandateîn majoritatea dietelor, indiferentde scopul acestora.

Pentru ca vinetele să își păstreze toa-te beneficiile, se recomandă să le con-sumi gătite la abur, la cuptor, coapte saula grătar, fără ulei. Sunt bogate în pro-teine, fibre, vitamine, fier, potasiu, cal-ciu, fosfor, sodiu, magneziu și pectină.Multe dintre aceste substanțe nutritivese găsesc și în coajă, așa că încearcă,atunci când este posibil, să le consumicu tot cu coajă.

Beneficiile vinetelor

Asupra sistemului cardiovascular, vi-netele acționează prin menținerea sănă-tății arterelor, scad riscul de infarct șiaccident vascular cerebral. Vitamina Kși bioflavonoidele întăresc vasele de sân-ge și scad riscul de formare a cheagurilorde sânge și trombozelor. Vinetele suntrecomandate în special persoanelor caresuferă de arteroscleroză.Bogate în fibre, vinetele susțin digestiași ajută în vindecarea sau menține-rea sub control a gastritei, re-

fluxului gastric, arsurilor și ulcerului. Încombinațiile potrivite, pot calma indi-gestia, diareea, constipația și balonarea.Vinetele conțin un antioxidant foarteputernic, numit nasunin. Acesta acțio-nează preponderent asupra sistemuluinervos, îmbunătățind activitatea cere-brală.

Cu un conținut de aproape 95% apă,vânăta te va ajuta să elimini toxinele, săîți detoxifici rinichii și ficatul, în specialatunci când ții o dietă.

Recomandări și restricții

Există persoane care pot fi alergicela vinete sau care pot suferi intoxicații,din cauza conținutului mare de alcaloizidin vinete. Este vorba în special de per-soanele care au gută, osteoporoză, artrităsau alte boli inflamatorii. Dacă suferi deo astfel de afecțiune, dicută cu medicultău despre consumul de vinete.

În cazul copiilor, vinetele pot fi in-troduse treptat înecpând cu vârsta de unan. Discută totuși cu medicul pediatru,pentru a evita eventuale neplăceri, dacăbebelușul tău a avut intoleranță la ali-mente similare.

Când cumperi vinete, alege-le pe celecu coaja lucioasă, fără pete sau lovituri.Ține minte că vânăta este plină de apă,prin urmare nu ar trebui să fie foarte

ușoară, fiindcă asta arînsemna că este usca-tă. În plus, alege vinete

care sunt puțin moi. Celefoarte tari sunt mai tinere,

însă odată ce se coc puținmai mult, echilibrul sub-

stanțelor nutritive estemult mai bun.

Consumul de vinete detoxific[ rinichii ;i ficatul

Castravetele cur[\[ ;i `nfrumuse\ează pielea. C]nd m]nc[m un castravete este ca ;i cum ambea o can[ cu ap[. Dac[ \inem cont c[ 96% din greutatea lui este ap[, `nseamn[ c[ un castravetede 250 de grame con\ine 10 grame de material solid. Pare pu\in dar cele 10 grame sunt de o marevaloare biologic[ ;i o mare putere de vindecare.

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

Pielea, care reprezint[ 16% dingreutatea corpului protejeaz[delicat structurile interne, darajut[ de asemenea, colonul,pl[m]nii ;i rinichii la eliminareareziduurilor. Este ;i o surs[ dereac\ii alergice.

S[n[tatea pielii poate fi afectat[ denumero;i factori, printre acesteaereditatea, v]rsta, clima, poluarea, dieta,nivelul de stres sau fluctua\iilehormonale.

Func\iile pielii

Dac[ pielea este considerat[ unsingur organ, nu `ncape `ndoial[ c[ esteorganul cel mai mare al organismului.Func\ia sa primordial[ este s[ protejezeorganismul ca o barier[ fa\[ de mediulambiant, exercit]nd totodat[ un rolconsiderabil `n schimbul de substan\e(absorb\ie ;i eliminare).

Func\ia de barier[ const[ `n`mpiedicarea p[trunderii `n interior asubstan\elor str[ine de organism(microbi ;i corpuri str[ine solide, lichide;i gazoase). Aceast[ func\ie de barier[este `ntotdeauna limitat[ deoarecetrebuie s[ fie compatibil[ cu func\iacontrar[. Adic[, s[ permit[ trecereasubstan\elor considerate utile pentruorganism. Pentru ca func\ia de barier[s[ se poat[ realiza corect, sunt esen\ialeigiena absolut[ a pielii ;i conservareaintegrit[\ii ei.

O alt[ func\ie a pielii este men\inereatemperaturii interne, `n ciudaschimb[rilor din afara organismului.Pielea reac\ioneaz[ la frig printr-oconstric\ie a capilarelor periferice,provoc]nd a;a-zisa “piele de g[in[“,pentru ca s]ngele s[ ajung[ `ntr-o maimic[ m[sur[ la piele ;i, astfel s[ se poat[conserva c[ldura. Dimpotriv[, pentru apierde c[ldura, se produce o important[dilatare vascular[.

Func\ia de adsorb\ie const[ `ncaptarea unor molecule din gazeleatmosferei ambiante. Acest[ func\ieadsorbtiv[ nu este at]t de dezvoltat[ cacea de absorbție, dar merit[ s[ fie luat[`n seam[.

Func\ia de absorb\ie este at]t deintens[ la copii, `nc]t s-au produs lasugari cazuri de ̀ mb[tare prin simpla lorungere cu ap[ de colonie (datorit[con\inutului de alcool). De;i este vorbade cazuri izolate, acest exemplu serve;tepentru a demonstra capacitatea pielii dea efectua schimburi. Din acest motiv,trebuie s[ fim foarte aten\i la unguentele,pomezile etc pe care le aplic[m pe pieleacopilului.

~n func\ia de absorb\ie trebuieinclus[ absorb\ia energiei solare de c[trepiele. ~n piele exist[ melanocite, care suntcapabile s[ transforme provitamina A ̀ nvitamina A, cu ajutorul energiei solare,`n timpul acestui proces produc]ndu-seo cre;tere a pigmenta\iei. Vitamina A, ̀ nafara faptului c[ exercit[ o func\iefolositoare chiar pentru piele, esteesen\ial[ pentru o dezvoltare corect[ avederii. Exist[ ;i o absorb\ie de energieprin intermediul aplica\iilor cu argil[, culut sau cu nisip, iar pentru copil, o func\iede schimb energetic foarte important[se realizeaz[ prin contactul cu semeniis[i, mai ales cu tat[l ;i cu mama.

Func\ia depurativ[ se produce dininterior spre exterior. Pielea, prinmecanismele sale depurative, a fostconsiderat[ un al treilea “rinichi”.Transpira\ia este un bun depurator. Defapt, compozi\ia sudorii se aseam[n[ cucea a urinei. Pe l]ng[ func\iile de reglare

a organismului, func\ia sudorific[ poatefi considerat[ un mecanism suplimentarde eliminare a reziduurilor metabolice.Aceast[ func\ie sudoripar[ nu este foartedezvoltat[ `n perioada copil[riei, acestafiind motivul pentru care aparmajoritatea afec\iunilor cutanate la copii.

Leg[tura dintre piele ;i siliciu

Siliciul, elemetul cel mai r[sp]nditdin scoar\a terestr[, este un factorimportant pentru buna conservare apielii. S-a confirmat prezen\a unordepozite de siliciu `n structura pielii ;iapari\ia unor alter[ri ale pielii la pacien\iicu regim alimentar s[rac `n siliciu.

Siliciul se g[se;te `n `nveli;ul multorspecii vegetale, de pild[, `n t[r]\e (deorez, de ov[z ;i de orz mai ales) ;i ̀ n coajafructelor uscate. Prin analogie, s-a dedusprezen\a siliciului `n organele destinate`nvelirii, cum este pielea, ceea ce s-aconfirmat ulterior prin experien\eclinice.

Alimentele care con\in foarte multsiliciu sunt t[r]\ele, orice fel de ̀ nveli;urivegetale, curmalele, smochinele uscate,morcovul, ceapa, germenii de gr]u,legumele, sfecla ;i verde\urile ̀ n general.

Dup[ cum putem vedea, alimenta\iape baz[ de f[inuri rafinate, f[r[ germeni;i t[r]\e de cereale, duce la un deficit desiliciu.

C]teva alimente benefice

Alimenta\ia are rol important `nstarea pielii ;i a structurilor asociate ei,precum unghiile ;i p[rul.

O particularitate fizic[ const[ `nfaptul c[ pielea este sensibil[ ladeficien\ele nutri\ionale. Aceastadeoarece celulele pielii se regenereaz[constant. De aceea, ele au nevoie de orezerv[ constant[ de nutrien\i pentruproducerea de celule noi. Din acestmotiv, pielea este deosebit de sensibil[ ladeficien\ele nutri\ionale, `n special ladeficien\a de proteine, de acizi gra;iesen\iali, de vitamia A ;i C, de fier ;i dezinc.

Arahidele, aceste fructe subteranehr[nesc ;i tonific[ pielea, fiind unaliment foarte nutritiv, chiar mai nutritivdec]t carnea. ~n regnul vegetal numai

nucile ;i migdalele se pot compara cu ele`n privin\a bog[\iei nutritive. Arahideledep[;esc ̀ n mod evident carnea ;i ou[le`n con\inutul de carbohidra\i, gr[simi,proteine, vitamia B1, B3, C ;i E. Deasemenea, ele sunt superioare din punctde vedere al con\inutului de minerale,precum calciu, magneziu ;i potasiu. :itoate acestea ̀ n absen\a colesterolului saua con\inutului excesiv de acizi gra;isatura\i.

Castravetele cur[\[ ;i ̀ nfrumuse\eazăpielea. C]nd m]nc[m un castravete esteca ;i cum am bea o can[ cu ap[. Dac[\inem cont c[ 96% din greutatea lui esteap[, `nseamn[ c[ un castravete de 250de grame con\ine 10 grame de materialsolid. Pare pu\in dar cele 10 grame suntde o mare valoare biologic[ ;i o mareputere de vindecare.

Castrave\ii sunt depurativi adic[faciliteaz[ eliminarea substan\elorreziduale din s]nge prin urin[, fie prinpiele. De asemenea, hidrateaz[ pielea ;ifurnizeaz[ sulful necesar pentrus[n[tatea celulelor pielii, a unghiilor ;i ap[rului. Sunt recomanda\i tuturor celorcare sufer[ de eczem[, dermatoz[ ;ipsoriazis. Aplicat direct pe piele,castravetele constituie un tratamenteficient pentru un ten frumos.

Mangoul este fructul proasp[t cu unmare con\inut de vitamina A, E ;i C darcon\ine ;i vitamine din complexul B.Fructul de mango are o compozi\iecomplex[ fiind identificate nu mai pu\inde 41 de substan\e aromatice care secombin[ ;i `i confer[ un parfum unic.Mangoul contribuie la hidratarea ;itonifierea adecvat[ a pielii. Consumulabundent de mango este recomandat `ncaz de eczem[, dermatoz[ (degenerareapielii), usc[ciune a pielii ;i pentruprevenirea `mb[tr]nirii premature apielii.

Fasolea intervine `n protejarea pielii;i a mucoasei deoarece ea este o bun[surs[ de niacin[ sau vitamina B3 ;i acidpantotenic, doi factori vitaminici foarteimportan\i pentru s[n[tatea \esutuluitegumentar. Fasolea este recomandat[ ̀ ncaz de eczem[, m]nc[rimi ale pielii, pieleuscat[, alergii cutanate ;i, `n general, `ncaz de dermatoz[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Pielea este foarte sensibil[ ladeficien\ele nutri\ionale pentru c[trebuie s[ se regenereze constant

16 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Ochii sunt partea cea mai sen-sibilă a corpului nostru în ceea cepriveşte orice fel de schimbare denatură cosmetică. Chiar şi cea maimică schimbare, de formă şi cu-loare poate influenţa dramatic as-pectul exterior şi poate stimulaîncrederea în sine. Cu acest scop,atât chimiştii şi cosmetologii dinvechime cât şi cei din zilele noas-tre au încercat să găsească celemai uşoare metode pentru aobţine priviri de invidiat.

La fel ca şi celelate produse cosmeti-ce, dermatograful a fost produs primaoară în Mesopotamia şi Egiptul Antic,de unde s-a răspândit în toate colţurilelumii, reuşind să devină cel mai impor-

tant produs din trusa de cosmetice a ori-cărei femei chiar şi în zilele noastre.

În urmă cu peste 12 mii de ani, la în-ceputul anului 10.000 î.Hr dermatografula apărut pentru prima oară în EgiptulAntic şi Mesopotamia. Acolo, atât băr-baţii cât şi femeile din clasele superioarefoloseau dermatograful pentru a-şi definimai bine ochii şi pentru a-i proteja de ri-durile care se formau în urma expuneriiîndelungate la vântul şi soarele din deşert.Chiar dacă dermatograful era unul dintremultele produse cosmetice folosite de ei,acesta nu s-a demodat şi a continuat săfie folosit atât de aristocraţi cât şi de cla-sele de jos până la căderea Egiptului înmâinile Imperiului Roman.

Ca şi celelalte cosmetice, dermato-graful nu avea doar un rol estetic, ci şi oimportanţă religioasă semnificativă. Aniiau trecut, arhitectura s-a schimbat odată

cu trecerea timpului, însă moda derma-tografului a rămas constantă, dovedinddevotamentul egiptenilor faţă de religialor.

Impactul dermatografuluiasupra privirii unei femei

Din păcate, după căderea Egiptuluidermatograful nu a mai fost în vogă înEuropa, având un impact moderat asupramodei de atunci. În Asia, dermatografula rămas în uz, dar nu a reuşit să influ-enţeze moda europeană după ce a ieşitdin Evul Mediu spre Renaştere şi EpocaModernă. Momentul care a propulsatdermatograful a fost undeva în anii 1920,când majoritatea femeilor au renunţat lamoda victoriană şi au îmbrăţişat noul stildictat de balet, actori, Hollywood, mu-zică şi fotografie.

După ce companiile internaţionaleproducătoare de cosmetice au devenitconştiente de potenţialul dermatografu-lui, nu a mai existat cale de întoarcere.Bugetele de marketing au crescut, noi in-venții apăreau lunar, iar populația femi-nină era mereu dispusă să încerce oricepentru a arăta precum actriţele preferatede la Hollywood.

Momentul exact când dermatografula devenit într-adevăr popular a fost înanul 1922, după uimitoarea descoperirearheologică realizată de englezii HowardCarter ;i George Herbert.

Adânc îngropat sub marile piramidede la Giza au găsit mormântul faraonuluiTutankhamon, cu toate bogăţiile şi arte-factele intacte. Propulsarea acestei ştirila nivel mondial a făcut posibilă intro-ducerea şi acceptarea imediată a derma-tografului de către Vest.

Cum să aplici perfect dermatograful

După ce între anii 1920 – 1960 der-matograful a fost folosit de marea masăa populaţiei, anii 1970 au lansat noi mo-dalităţi de folosire pentru acesta. Modapunk şi cea goth se bazează pe efectuldramatic realizat cu ajutorul dermato-grafului, fardurilor şi rimelului. În a douajumătate a secolului 20, subcultura emoa popularizat dermatograful inclusiv înrândurile bărbaţilor.

Încă de când a apărut în moda mo-dernă, dermatograful a devenit foarte po-pular în rândul femeilor care l-au îm-brăţişat fără vreun semn că ar vrea să re-nunţe la el, fiind oferit într-o varietate deculori cu modalităţi de aplicare variatecu efecte care de care mai spectaculoase.

L. F.

M]inile reprezint[ f[r[ doar;i poate cartea de vizit[ a fiec[reipersoane. ~n materialul de fa\[ neconcentr[m pe acest fapt ;i neoprim ̀ ntreaga aten\ie asupra un-ghiilor. Lacuri, geluri UV, acryl,manichiur[, culori ;i o mul\imede accesorii.

~n zilele noastre, tot mai pu\ine suntdomni;oarele sau doamnele care ape-leaz[ la manichiur[ simpl[ ;i l[cuit. Fe-meilor le-a venit ideea de a-;i colora un-ghiile `n urm[ cu foarte mult timp ;i sepoate chiar spune c[ oja sau lacul de un-ghii este produsul cosmetic cu cea maimare popularitate `n r]ndul femeilor.

Un manuscris Ming din secolul 15 arat[ c[ `n familiaregal[ unghiile se vopseau cu ro;u ;i negru

Oja e originar[ din China ;i exist[`nc[ de acum 3000 de ani. La ̀ nceputuri,pentru a-;i "`mpodobi" unghiile, femeilef[ceau un amestec de cear[, gelatin[, se-min\e, miere de albine, albu; de ou ;igum[ arabic[, ob\in]nd un fel de past[colorat[. Familiile regale foloseau aurul;i argintul pentru `nfrumuse\area un-ghiilor, iar un manuscris Ming din seco-lul 15 ar[ta c[ `n familia regal[ unghiilese vopseau cu ro;u ;i negru. La acea vre-me, doar persoanele care f[ceau partedin familia regal[ aveau dreptul s[ se deacu oj[, cele din clase inferioare nu doarc[ nu aveau acest drept, ci erau ;i pedep-site aspru dac[ `ndr[zneau s[ `;i `nfru-muse\eze unghiile.

Egiptencele foloseau vopselebrun-ro;cate din extracte de henna sau din pudr[ depetale de trandafir ;i orhidee

~n tot acest timp, ̀ n Egipt, cei din cla-sa superioar[ aveau oj[ de unghii dintr-o compozi\ie similar[ cu lacurile pe carele foloseau `n pictur[. Utilizau vopselebrun-ro;cate din extracte de henna saudin pudr[ de petale de trandafir ;i orhi-dee. Unghiile colorate erau simbol al

prosperit[\ii ;i al banilor. Femeile din fa-milii regale ̀ ;i vopseau unghiile ̀ n culoriintense, pe c]nd cele de rang inferioraveau dreptul doar la culori pale.

P]n[ ̀ n secolul 19, ̀ n mai multe cul-turi, unghiile erau colorate cu uleiuri. :ila `nceputul secolului 20 la mod[ erauunghiile lucioase, f[r[ culoare. Primele

lacuri moderne pentru unghii au fostf[cute `n 1920, dup[ descoperirea vop-selurilor pentru automobile de la care s-a inspirat Michelle Menard. ~n acela;ian, Charles Revson a pus bazele compa-niei Charles Revson al[turi de fratele s[u,Martin, ;i chimistul Charles Lachman.Au angajat-o pe Michelle Menard, ma-

ke-up artist, care de altfel a reu;it s[ cree-ze o oj[ folosind nitroceluloz[ dizolvat[`n solvent, ce se folosea ;i pentru ma;ini,desigur nu la fel de tare. ~n 1932 iese pepia\[ prima oj[ de unghii Revlon, com-pania Revson devenind Revlon pentru aintroduce ̀ n nume litera "l" de la numelechimistului co-fondator.

Lacul de unghii, un elementpreluat de b[rba\ii mai excentrici

A prins de minune `n special la sta-rurile de cinema care preferau culoarearo;ie. De-a lungul vremii, oja nu a maireprezentat un element strict feminin,fiind preluat[ ;i de b[rba\ii ceva mai ex-centrici. :i dac[ atunci c]nd a ap[rut, ojase asorta cu rujul de buze, dup[ 1990ideea a fost abandonat[ ;i lacul de unghiia fost produs `n toate culorile posibile.

Primele unghii tehnice suntdescoperite `n Statele Uniteale Americii `n anul 1954 de c[tre un medic stomatolog

:tim prea bine c[ cele mai multe fe-mei `;i doresc unghii lungi, unghii cuform[ frumoas[, unghii colorate care s[reziste mult ;i bine chiar dac[ spal[ zilnicvase ;i fac curat. Venind `n sprijinul lorparc[ spre a le ̀ ndeplini aceast[ dorin\[,la un moment dat apar unghiile tehnice.Acestea sunt de fapt extensii ale celor na-turale ;i sunt create cu ajutorul diferitelortehnici ;i materiale. Un lucru este cert,;i anume c[ de la apari\ia unghiilor teh-nice, datorit[ materialelor, tehnicilor ;idexterit[\ii manichiuristei, unele unghiiartificiale imit[ perfect aspectul celor na-turale, ba mai mult, reu;esc s[ arate chiarmult mai bine ca form[ dec]t celeadev[rate. La fel ca oja, ;i lungimea un-ghiilor a jucat un rol important dintot-deauna la femei. Primele unghii tehnicesunt descoperite `n Statele Unite aleAmericii ̀ n anul 1954 de c[tre un medicstomatolog. ~n timp ce lucra, doctorulFred Slack ;i-a rupt o unghie. Imediat a`nceput s[ `;i contruiasc[ alta folosindacryl, material utilizat des `n stomatolo-gie.

De la compozi\ia de acryl la gelul pentruconstruc\ia unghiilor

A reu;it s[ `;i fac[ o unghie cesem[na foarte mult cu cea natural[ ;i dinacel moment, stomatologul a `nceput s[fac[ fel de fel de cercet[ri privind com-pozi\ii ;i forme pentru modelarea un-ghiilor. Ob\ine inclusiv patentul pentruinventarea compozi\iei de acryl ;i a for-melor pentru unghii tehnice denumitePatti Nails. Tot `n America apare multmai t]rziu ;i gelul pentru construc\ia un-ghiilor, gel ce era chiar mai simplu deaplicat ;i de folosit mai apoi. :i de-a lun-gul zecilor de ani, speciali;tii au continuats[ descopere produse, s[ `ncerce tehnicinoi, astfel `nc]t la ora actual[ procesulde realizare a unghiilor tehnice poate s[fie o adev[rat[ m[iestrie. C]t despre for-mele unghiilor tehnice, multe la r]ndullor< rotunde, ovale, pipe, migdal[, evan-tai, stileto - foarte populare ̀ n zilele noas-tre.

Persoana care construie;teunghii cu gel sau por\elanse nume;te tehnicianprotezist `n unghii tehnice

Ca `n orice alt domeniu, e nevoie destudiu pentru a deveni o manichiurist[de succes sau, cum se numesc de faptpersoanele care aplic[ unghii tehnice, untehnician protezist ̀ n unghii tehnice va-loros. Desigur, multe persoane fac fel defel de cursuri pentru a c];tiga mai apoiun ban aplic]nd unghii false, de gel,por\elan sau alt[ compozi\ie. Rezultatelese v[d p]n[ la urm[. C]t despre costuri,;i acestea difer[ la de la un salon la altul,de la o manichiurist[ la alta. Dac[ ̀ n une-le locuri unghiile de gel sau por\elan se"pun" cu 80 de lei, `n altele poate costa200 - 300 de lei. Depinde de cine le pune,ce preg[tire are, ce experien\[ are ̀ n spa-te. Un lucru se vede cu ochiul liber, sunttot mai multe acele persoane care aplic[unghii tehnice, umple unghii tehnice. Eloc sub soare pentru toat[ lumea, ar puteaveni ;i completarea. Fiecare alege.

Ioana Vladimirescu

Descoperirea mormântului faraonului Tutankhamon a dus la cre;terea popularit[\ii dermatografului

~n China secolului 15, doar femeile din familiile regale `;i vopseau unghiile curo;u ;i negru

Oja e originar[ din China ;i exist[`nc[ de acum 3000 de ani

COSMETIC~Oja e originar[ din China ;i exist[ `nc[ de acum 3000 de ani. Familiile regale foloseau aurul ;i

argintul pentru ̀ nfrumuse\area unghiilor, iar un manuscris Ming din secolul 15 ar[ta c[ ̀ n familiaregal[ unghiile se vopseau cu ro;u ;i negru. La acea vreme, doar persoanele care f[ceau parte dinfamilia regal[ aveau dreptul s[ se dea cu oj[, cele din clase inferioare nu doar c[ nu aveau acestdrept, ci erau ;i pedepsite aspru dac[ `ndr[zneau s[ `;i `nfrumuse\eze unghiile.

10 Informa\ia de Duminic[/16 iulie 2017

ARHEOLOGIE

În campania de cercetări cu de-tectorul de metale realizată în acestan au fost descoperite câteva podoa-be, ajunse în pământ ca urmare apierderii lor de către proprietari pesuprafaţa aşezărilor fortificate de laCăuaş şi Andrid. Descoperirea noi-lor obiecte completează descoperi-rile din anii precedenţi. Podoabelepierdute pe suprafaţa centrelor tri-bale ale vremii vin să ofere date sub-tile asupra rolului important jucatde aceste centre de putere în istoriamai multor secole din mileniile II şiI î. de Hr.

În acea perioadă teritoriile sătmăreneerau angrenate într-un intens flux comer-cial, controlat de elitele locale printr-unlanţ de fortificaţii ce supravegheau vadurilede traversare a văilor mlăştinoase. Prinacest flux comercial erau vehiculate resursenaturale şi mărfuri între Transilvania şiEuropa Centrală, iar pe o scară mai largă,între Orient şi zona nordică a continentu-lui european. Oportunitatea de a tranzitaşi tranzacţiona resursele minerale din Car-paţi, bogăţia resurselor alimentare din re-giune, au asigurat un profil dinamic, în-treprinzător, pentru zona Sătmarului, darşi pentru alte regiuni din vestul României.Acest profil întreprinzător a fost valorificatconstant de aceste regiuni pe parcursul is-toriei, în contextul unor modificări majore,în domeniul politic, economic şi tehnolo-gic, care a impus variaţii majore în dina-mica fluxurilor comerciale la scară regio-nală, continentală şi, în ultimele secole, lascară globală.

Pentru o percepţie mai completă a des-coperirilor recente de la Căuaş şi Andrideste necesară o contextualizare sumară, încadrul general al epocii în care se desfăşoa-ră. Pe parcursul mileniului II î. de Chr. şiîn primele secole ale mileniului I î. de Hr.în spaţiul carpatic avem o dezvoltare a so-cietăţii într-un ritm exploziv, ce iese în evi-denţă într-o comparaţie cu alte regiuni depe continent. Se constată o creştere fărăprecedent a dezvoltării economice şi a cul-turii materiale, pe fondul valorificării me-talelor şi a altor bogăţii din regiune. Noilecondiţii ale epocii şi noile pretenţii ale so-cietăţii reclamau schimburi comercialeconstante, iar reţelele prin care circula bo-găţia ajung să fie controlate şi valorificateprin intermediul numeroaselor fortificaţiice sunt construite în această perioadă, cacentre de putere şi control. Zona carpaticăse constituie ca o placă turnantă a schim-burilor dintre Orient şi spaţiul european,fapt pentru care pe toate rutele de circulaţiese construiesc un număr mare de fortifi-caţii. Pentru a ilustra rolul important alregiunii carpatice la scară continentală estesuficient a arăta că pe parcursul ultimelorsecolele ale mileniului II î. de Hr., în preaj-ma Carpaţilor Apuseni, avem cele maimari descoperiri din Europa, evidenţiatesub forma a trei tipuri de ansambluri ar-heologice< 1) aşezarea fortificată cu supra-faţa cea mai mare de pe continent, 2) celmai mare tezaur de aur şi 3) cea mai maredescoperire de obiecte de bronzuri. Aceas-tă asociere de elemente superlative nu esteîntâmplătoare, cele trei descoperiri se aso-ciază între ele, asigurând baze pentru aarăta că civilizaţia din Carpaţi a ajuns laun nivel cu totul special.

Aşezarea fortificată de la Corneşti

La Corneşti (jud. Timiş) a fost ridicatăcea mai extinsă aşezare fortificată din Eu-ropa, aşezare ce atinge o suprafaţă de 1765ha. Este o suprafaţă imensă şi pentru pre-zent, dat fiind că măsoară echivalentul a40% din suprafaţa actuală ocupată de

oraşul Timişoara. Sistemul de fortificaţieformat din patru incinte, măsoară nu maipuţin de 33 km. Dimensiunile fortificaţieide la Corneşti a impresionat dintotdeaunacercetarea istorică, ea face şi azi obiectulunor proiecte europene de primă impor-tanţă. Fiind atât de impresionantă fortifi-caţia de la Corneşti a stârnit imaginaţiaînaintaşilor noştri. Înainte de începereacercetărilor arheologice, fortificaţia a fostapreciată a fi capitala avarilor sau ipotetica fost legată de unul dintre cele mai celebrepersonaje date de bazinul carpatic, regelehun Attila. În ultimele campanii de cerce-tare au ieşit la lumină tot mai multe datereferitoare la situl arheologic de la Cor-neşti. Aşezarea a fost construită în jurulanului 1400 î. de Hr. şi a durat până în se-colul al 11 î. de Hr. Sunt cercetate încă mo-tivaţiile şi mecanismele sociale care au dusla ridicarea unei astfel de construcţii. Însădeja cunoaştem că fortificaţia de la Cor-neşti nu trebuie privită ca o „minune” inex-plicabilă a istoriei. Ea face parte dintr-unmediu cultural evoluat care a permis dez-voltarea unor astfel de fortificaţii. În re-giunea Banatului au fost descoperite maimulte fortificaţii ce controlează rutele decirculaţie din acea vreme. De dimensiuniimpresionante este fortificaţia de la Sân-tana, care controlează Valea Mureşului şifortificaţia de la Csanádpalota (în apro-piere de Cenad, jud. Arad), ultima fiindconsiderată cea mai mare lucrare preisto-rică realizată pe teritoriul Ungariei. Cer-cetările tind să arate că bazele acestor dez-voltări deosebite pe care le-au atins forti-ficaţiile din Banat se bazează atât pe re-sursele alimentare bogate din zonă şi, maiales, pe resursele minerale ale Transilvanieicare erau prelucrate şi tranzitate spre câm-pie.

În Transilvania au fost descoperite cele mai mariofrande metalice din Europa

Cea de-a doua descoperire grandioasălegată de epoca bronzului, a fost realizatăla Uioara de Sus (jud. Alba). Aici în anul1900 a fost descoperită cea mai mareofrandă preistorică de pe continentul eu-

ropean. La Muzeul din Cluj au fost trans-portate cu căruţele o cantitate de peste1100 kg de metal, reprezentată de arme,unelte, podoabe, accesorii vestimentaresau lingouri de metal brut. Îngroparea deofrande este un obicei prezent pe o maresuprafaţă a continentului european, mo-tivaţia fenomenului fiind atât religioasăcât şi socială. Prin îngroparea daruriloroferite zeilor se urmărea obţinerea graţieişi ajutorului divin. În acelaşi timp, în cadrulfestivităţilor în care erau donate acesteofrande, elitele se erijau în mijlocitori aicomunităţii în relaţia cu zeii. Festivităţilereligioase organizate de elite aveau menireade a ţine unite comunităţile în jurul unorcredinţe şi tradiţii şi implicit, în jurul lide-rilor ce le organizau. Ofranda impresio-nantă de la Uioara de Sus nu trebuie privităca un caz izolat şi inexplicabil. Pe teritoriulTransilvaniei au fost îngropat şi alte mariofrande metalice, care, de fapt ocupă pri-mele locuri din topul descoperirilor deacest gen. Este cazul descoperirilor arde-lene de la Şpălnaca (jud. Alba), Guşteriţa(jud. Sibiu), Dipşa (jud. Bistriţa Năsăud)şi Bicaz (jud. Maramureş). Istoricul MirceaRusu care s-au ocupat cu acest fenomen asubliniat legătura între aceste descoperirişi prezenţa în imediata lor apropiere a unorimportante zăcăminte de sare (Ocna Mu-reş, Ocna Sibiului, Sărăţel şi Ocna Şugatag).După exemple din lumea greacă dimen-siunile mari ale acestor ofrande i-au făcutpe unii istorici să le considere ca îngropăriale unor acumulări tezaurizate la temple.Provenienţa eclectică a obiectelor poatesugera depunerea ofrandelor de către per-soane ce ajung în zona salinelor transilvă-nene, venind din regiuni diverse ale Eu-ropei central-orientale.

În regiunea de la vest de Munţii Car-paţi, zonă înţesată de o vastă reţea de for-tificaţii, au fost descoperite cele mai nu-meroase descoperiri de aur din preistoriaeuropeană. În sudul acestei regiuni, în lo-calitatea Hinova (judeţul Mehedinţi) a fostrealizată şi cea mai mare descoperire depiese de aur. Greutatea totală a descopeririirealizată în anul 1980 se apropia de cincikilograme, fiind formată dintr-un numărde peste nouă mii de podoabe şi accesoriivestimentare. Numeroase descoperiri de

aur sunt prezente pe întreaga suprafaţă aCâmpiei de Vest, una dintre cele mai marifiind descoperită chiar lângă aşezarea for-tificată de la Căuaş. Aceasta cuprindea unnumăr de şase bare de aur îndoite, sub for-mă de brăţări, bare ce împreună aveau ogreutate de aproximativ un kilogram.

Fortificaţia de la Căuaş şi piesele metalice pierdute în ea

Nu este întâmplător că ofranda de aurde la Căuaş a fost descoperită în apropiereaunei aşezări fortificate pe care recentelecercetări o prezintă ca pe una dintre celemai spectaculoase aşezări fortificate dinspaţiul carpatic. Rolul său de centru tribala fost sugerat deja de bogăţia pieselor des-coperite în ea sau în zona sa de control.Între acestea poate fi menţionată splendidaspadă decorată de la Ghenci. Recenteleprospecţiuni au arătat că aşezarea de Căuaşeste mult mai complexă decât s-a imaginat.Deoarece în interiorul său construcţiilerespectă un plan urbanistic prestabilit esteevident că ea a fost construită în cadrulunui plan strategic tribal, cu scopul înfi-inţării unei capitale într-o regiune apăratăstrategic, pe o insulă din valea mlăştinoasăa Ierului. Atât cantitatea mare de aur tran-silvănean descoperită în apropierea cen-trului politic de la Căuaş dar şi alte vestigiidin interiorul aşezării vin să susţină rolulsău în contextul politic şi economic al vre-mii. Aşezarea de la Căuaş este poziţionatăîntr-un lanţ de alte fortificaţii care contro-lau comerţul dinspre Transilvania sprecâmpie, printre ele fiind de amintit centrelede la Dej, Bozna (în zona „Porţilor Me-seşene”), iar în aval, pe Crasna şi Valea Ie-rului, fotificaţiile de la Şimleul Silvaniei,Derşida, Căuaş şi Andrid. Contextul con-struirii şi dezvoltării acestor fortificaţii areloc în sec. 12 – 9 î. Hr., context în care seconstată declinul fortificaţiilor din Banatşi Câmpia Mureşului. Recentele cercetăride la Băile Figa (zona Beclean) au arătatcă pe parcursul mileniului II şi I î. de Hr.minele de sare din nordul Transilvanieierau exploatate la o scară industrială, fiindevident că erau depăşite nevoile locale şierau livrate cantităţi mari spre comercia-lizare.

Noile descoperiri metalice din inte-riorul acestor aşezări fortificate de la Căuaşşi Andrid vin să arunce o nouă luminăasupra rolului pe care l-au avut teritoriilesătmărene în contextul schimburilor eco-nomice şi comerciale din Europa. Pe su-prafaţa acestor aşezări au fost descoperitecâteva pandantive în formă de clepsidră şipandantivele trapezoidale, împreună cuun număr mare de verigi metalice. Acesteaprovin de la garnituri complexe de lanţurice erau purtate ca accesorii vestimentareîn cadrul unor costume feminine som-tuoase. Complexitatea şi raritatea acestorbijuterii i-a determinat pe arheologi săaprecieze că aceste garnituri de lanţuri aufost purtate de personaje feminine aflateîn vârful ierarhiei sociale. Piese centralede la aceste costume, respectiv pandantiveajurate circulare au apărut recent în ofran-dele descoperite la Pir şi Ciumeşti şi suntprezente în număr relativ mare tocmai înmarile ofrande de bronzuri descoperite înzona salinelor transilvănene. Trebuie spusînsă că aceste piese au zona de maximăconcentrare în zona cuprinsă între laculBalaton şi Balcanii vestici, iar descoperirilesătmărene, împreună cu acelea aflate maila vest în zona vadurilor de trecere a Tiseimarchează traseul de vehiculare a acestorpiese.

Problematica pe care o pune vehicu-larea unor podoabe ale elitelor femininepreistorice pune într-o lumină mai com-plexă schimburile de obiecte ce au loc întreTransilvania (împreună cu traseul spre va-durile Tisei) şi zona ce cuprinde vestul Pa-noniei, zona sud-alpină şi regiunea nord-

vest balcanică. Noile descoperiri tind săarate că nu mai poate fi vorba doar de mo-bilitatea unor obiecte ale elitelor care aucirculat haotic în cadrul unor schimburireciproce de daruri. Aceste noi descoperiri,asociate cercetărilor din salinele din nordulTransilvaniei pun problema unor amplestrategii sociale menite a controla circulaţiasării, metalelor şi a altor mărfuri, comerţîn care populaţia preistorică sătmăreanăera profund angrenată.

Istoria Sătmarului, strânslegată de valorificarearesurselor transilvănene

Fără a insista asupra unui subiect com-plex, dorinţa, capacitatea şi vocaţia ţinutu-rilor sătmărene de a valorifica la distanţăresursele sunt evidenţiate pe parcursul vre-murilor istorice. Sunt de amintit doar vă-mile de sare de pe Valea Ierului şi din zonaoraşului Satu Mare, a căror importanţă deprim rang este pe deplin subliniată de do-cumentele medievale. Pentru perioada an-tică prin teritoriile sătmărene a trecut mar-fa care intra în Imperiul Roman prin poar-ta cea mai importantă a provinciei Dacia,Porolissum. Importanţa oraşului de lafrontiera nordică este evidenţiată de faptulcă el a dat numele provinciei (Dacia Po-rolissensis), cu intenţia clară de a subliniaimportanţa oraşului în economia regiuniişi probabil în constituirea finanţelor im-periale. Valenţele comerciale din antichi-tate ale Văii Someşului ies în evidenţă re-cent la Medieşu Aurit. Centrul ceramic deacolo, cel mai mare din Europa Barbară,produce exclusiv vase mari de provizii.Aceste vase mari cu o capacitate de 100-200 l nu pot fi privite decât ca recipiente-ambalaj în care anumite produse, probabilcarne sărată, erau livrate armatei romane. Merită a fi remarcat că oraşele şi centrelenobiliare de pe teritoriul Sătmarului s-auconstituit pe rutele comerciale ce leagăTransilvania de centrul şi nordul conti-nentului european, lângă ele existând vechitârguri ce capacitau interese comerciale.Este cazul oraşului liber Satu Mare dar şia marilor domenii de la Carei, Tăşnad,Medieşu Aurit şi Ardud. Trebuie subliniatcă vocaţia de centre regionale a acestor lo-calităţi este dată de faptul că sunt poziţio-nate strategic pe rute comerciale, fapt ceface să nu fie întâmplătoare prezenţa pesuprafaţa lor a unor vechi centre de putere,ce se manifestă încă din vremurile preis-torice. Trebuie amintit că destinul Sătma-rului era strâns legat de resursele mineraledin Transilvania până în vremuri foarterecente, atâta vreme cât cea mai mare în-treprindere industrială din judeţ, uzinaUnio, era furnizorul principal al industrieiminiere.

În încheiere doresc să scot în evidenţăcă aprecierile referitoare la istoria antică şimedievală a Sătmarului le-am realizat pebaza cercetărilor întreprinse de colegii Ro-bert Gindele şi Péter Szőcs. Deoarece înaceste zile se împlinesc 20 de ani de la mo-mentul angajării la Muzeul Judeţean SatuMare (14 iulie 1997), le doresc< Spor lamuncă şi multe succese în continuare! În-deplinirea dezideratului exprimat în urmădouă decenii, acela de a aduce un suflunou în cercetarea trecutului sătmărean,rămâne la aprecierea specialiştilor din ţarăşi străinătate şi, în primul rând, a sătmă-renilor iubitori de istorie, cărora le dedicacest articol.(în numărul viitor vor fi prezentate noileinterpretări pe care le aduc piesele preis-torice de vestimentaţie feminină descope-rite pe teritoriul judeţului nostru la pro-blematica legăturilor comerciale ale regiu-nii şi la strategiile sociale dezvoltate pentrua le controla)

Dr. Liviu Marta,arheolog la Muzeul Judeţean Satu Mare

~n mileniul ii `. Chr, spa\iul carpatic eracel mai mare centru de putere din Europa

Aici s-au descoperit cele mai importante obiecte arheologice din aur şi bronz de pe continent, din acea perioad[

Nu este întâmplător că ofranda de aur de la Căuaş a fost descoperită în apropierea uneiaşezări fortificate pe care recentele cercetări o prezintă ca pe una dintre cele mai spectaculoaseaşezări fortificate din spaţiul carpatic. Rolul său de centru tribal a fost sugerat deja debogăţia pieselor descoperite în ea sau în zona sa de control. Între acestea poate fi menţionatăsplendida spadă decorată de la Ghenci. Recentele prospecţiuni au arătat că aşezarea deCăuaş este mult mai complexă decât s-a imaginat.

Lan\ accesoriu vestimentar format din pandantive descoperite la C[ua; ;i Andrid

16 iulie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Aproape o treime din populația lumiinu are acces la apă de băut necontaminatăși peste jumătate duce lipsă de toalete adec-vate, ceea ce crește riscul de transmitere aunor boli, se menționează în primul raportglobal al ONU privind problemele globalecu instalațiile sanitare dat publicității mier-curi, relatează DPA.

Organizația Mondială a Sănătății(OMS) și UNICEF recunosc în acest raportcă miliarde de oameni au obținut acces laapă potabilă și instalații sanitare din 2000încoace. În același timp, agențiile ONUatrag atenția asupra faptului că nu toateaceste servicii furnizează apă curată sauinstalații sanitare igienice.

În prezent există 2,1 miliarde de oa-meni care nu au acces sigur și imediat laresurse de apă și 4,5 miliarde nu dispun deinstalații sanitare gestionate corespunzător.Problema este una acută în special în me-diul rural, au descoperit cercetătorii.

"Apă potabilă, instalații sanitare sigureși igiena în locuințe nu ar trebui să fie unprivilegiu doar al celor bogați sau care tră-iesc în centre urbane", a declarat directorulgeneral al OMS, Tedros Adhanom Ghe-breyesus. Instalațiile sanitare necorespun-zătoare contribuie la răspândirea bolilordiareice precum holera și dizenteria, darși a hepatitei și febrei tifoide. În fiecare an,peste 360.000 de copii sub vârsta de cinciani mor de diaree, notează raportul.

Africa sub-sahariană se confruntă celmai mult cu lipsa apei sigure de băut. Maipuțin de una din patru persoane are accesla apă curată în această regiune a lumii.

În întreaga lume, 892 de milioane depersoane sunt nevoite să-și facă nevoile înaer liber pentru că nu au toalete. Aceastăproblemă este răspândită în mod specialîn Asia centrală și de sud, dar există ten-dințe asemănătoare și în alte regiuni alelumii. "Datorită creșterii populației, defe-carea în aer liber ia amploare în Africasub-sahariană și Oceania", mai notează ra-portul.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

Nicolae Tesla este considerat“părintele” internetului, fiind sa-vantul care a inventat ingineriaelectrică modernă, motorul elec-tric, radarul, radioul şi razele X. Înciuda gândirii sale sclipitoare, Teslasuferea de diferite afecţiuni obse-siv-compulsive.

Mulţi istorici au afirmat că mintea scli-pitoare a inginerului era copleşită de ma-nie. Tesla dormea foarte rar, el susţinândcă ar fi dormit în jur de două ore pe noapteşi că odihna ocazională îl ajuta. 

Tesla ura senzaţia atingerii bijuteriilorşi avea un “dezgust puternic împotriva cer-ceilor femeilor.” Acesta nu atingea părulaltei persoane “decât dacă ar fi ameninţatcu un pistol,” spunea el. Unul dintre celemai extreme comportamente ale lui Teslaera legat de un porumbel alb, despre carecredea că poate comunica cu el. “Erau mo-mente în care era în centrul atenţiei şi mo-mente în care părea că îşi doreşte să steasingur într-o cameră de hotel întunecată,”a afirmat W. Bernard Carlson, autor alcărţii Tesla< Inventor of the Electrical Age.

A realizat una dintre cele mai mari inve\ii< comunicarea f[r[ fir

Geniul înnăscut şi tenacitatea sa l-auajutat să realizeze una dintre cele mai mariinvenţii< comunicarea fără fir şi a energieinelimitate. La începutul anului 1893 a do-vedit posibilitatea comunicării prin underadio cu ajutorul dispozitivelor sale, o bar-că controlată de la distanţă şi un telefonfără fir, cu 70 de ani anterior intrării încirculaţie a telefoanelor fără fir.

Lipsa finfan\[rii a dus la decăderea unuia dintre cei mai mari inventatori

În 1904, Tesla scria că atunci cândideea sa va fi aplicată ''Pământul se va trans-forma într-un creier uriaş, capabil să răs-

pundă oricărei părţi a acestuia''. Însă, dinlipsă de fonduri, proiectul lui Tesla a fostsuspendat, factor care a dus la decădereaunuia dintre cei mai mari inventatori. 

La vârsta de 86 de ani, Tesla a muritsingur în camera 3327 dintr-un hotel dinNew York. Acesta a rămas singur pe totparcursul vieţii, afirmând că acest lucru l-a ajutat să rămână concentrat.

Originile rom]ne;ti ale lui Tesla

Henri Coandă îl prezintă pe mareleinventator Tesla ca român bănățean dinBanatul sârbesc, dar realitatea era că prie-tenul s[u Nicolae era istro-român dinCroația. Când zici Nicolae Teslea, te gân-dești la istro-românul devenit cetățeanamerican, omul de știință și inventatorulprolific în domeniul electro și radiotehni-cii, descoperitorul câmpului magnetic în-vârtitor (simultan cu italianul Galileo Fer-raris, 1847-1897). Tot el a inventat și sis-temul bifazat de curent electric alternativși a studiat curentul de înaltă frecvență. El

a construit primele motoare asincrone bi-fazate, generatoarele electrice, transforma-torul electric de înaltă frecvență etc. Înatomistica, a cercetat fisiunea nucleeloratomice, cu ajutorul generatorului elec-trostatic de înaltă tensiune. Noi, românii,am uitat să-l comemoram la 140 de ani dela naștere, când Tesla a fost pomenit doar,într-o scurtă comunicare de 15 minute laAcademie, de prof. N. Leonăchescu.

Invenția fenomenului "câmp electricînvârtitor" se naște în 1882 la Budapesta,dar imediat, în baza unei recomandări,Teslea pleacă la Paris, unde este angajat la"Compania continentală Edison". Aici,modifică dinamo-mașina Edison. În ca-drul aceleiași companii, construiește cen-trala electrică Strasbourg. Deși i se pro-miseseră 25.000 dolari la încheierea difi-cilei lucrări, a fost frustrat de gratificații.Unul din asistenții lui Edison, Charles Be-chelore, îi propune să emigreze în Americași îi dă o scrisoare de recomandare pentruEdison personal (1884). După unele peri-peții (i s-au furat banii în gara Le Havre),se adresează proprietarului vasului, care îiînțelege situația (biletul și locul îi aparți-neau, fiind nominalizat), și pe baza docu-mentului de bord este primit și astfel, fărăbilet, ajunge la New York, unde se prezintăla Edison. Este primit cu dificultăți și ră-ceală, dar în baza recomandării scrise, esteangajat în atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru repararea motoarelor șigeneratoarelor de curent continuu Edi-son.

O situație neprevăzută îl face să se re-marce în mod deosebit (1885). Transat-lanticul Oregon, dotat cu generator Edi-son, care se defectase, trebuia să plece spreEuropa la data fixă> avea toate locurile vân-dute și întârzierea le-ar fi adus armatorilormari pagube. Firma lui Edison îl însărci-nează pe Teslea să repare scurt-circuitulgeneratorului, cauza pe care o descoperăîn spirele înfășurării bobinei și o remedia-ză, rebobinând-o în 20 de ore. Edison îipromisese un premiu de 50.000 dolari dacădefecțiunea este îndepărtat[ în timp utilplecării vasului la data prenotată. Navapleacă la timp, dar promisiunea premiuluise transformă în explicații< fusese o glumă.

Nici alte gratificații promise, de exemplupentru perfecționarea generatoarelor șimotoarelor electrice Edison în 24 de va-riante, înzestrate cu un regulator și un noutip de întrerupător, nu i se acordă. Edificatasupra conduitei lui Edison, Teslea va lucrade acum înainte pe cont propriu și va rea-liza definitivarea sistemului sau original,bazat pe curenți alternativi polifazați. Tre-cerea timpului îi dă dreptate lui Teslea încompetiția sa cu Edison și treptat, teza saprivind curentul alternativ se impune.

Din primăvara lui 1885, mândrul Te-slea refuză să mai colaboreze cu Edison șilucrează independent, înființându-și pro-pria firm[, "Tesla Arc Light Company".

Albert Enstein ;i-a dorits[-l cunoasc[

În noiembrie 1933, recent emigrat înSUA, Albert Einstein află de cercetările luiTesla asupra fisiunii nucleare și caută să-lcunoască. Apropierea se face cu ajutorulunui tânăr reporter științific, KennethSweasy, care se prezintă la Tesla cu o scri-soare de recomandare din partea lui Ein-stein. Teslea avea 75 de ani, în 1931, cândprimește scrisoarea lui Einstein. Cu prilejulsărbătoririi aniversării sale, el mărturiseștecă lucra la o nouă sursă de energie, infor-mație care-l incită pe Einstein spre a-l cu-noaște. Tesla se ocupa de câmpurile gra-vitaționale (asemenea celui electromag-netic). Einstein ia cunoștința de articolulsavantului roman din "Scientific Ameri-can," bazat pe experiențele efectuate la in-stalația sa de la Institutul Tehnologic dinMassachussetts (1934), pentru obținereatensiunilor înalte, cu ajutorul unui gene-rator Van den Graaf, destinat cercetăriinucleului atomic.

În primăvara lui 1898, Teslea demons-trează public dirijarea prin radio, la maredistanță, a unui vas fără echipaj. Experien-țele au fost efectuate în largul marii, înapropiere de New York.

Nicolae Tesla moare la New York, înnoaptea de 7-8 ianuarie 1943 și este în-mormântat la 12 ianuarie. O covârșitoarepersonalitate care a marcat două secoleprin geniul său.

Suedia și-a intensificat campaniaîmpotriva imigranților ilegali dupăce în aprilie un solicitant de azil uz-bec căruia i-a fost respinsă cererea aucis cinci oameni la Stockholm.Acest lucru a creat însă preocupărică va crește numărul imigranțilorîmpinși în zona subterană, relateazăjoi agenția Reuters.

În ultimele luni, poliția a organizat ac-țiuni de anvergură de verificare a docu-mentelor de identitate în locurile unde lu-crează de multe ori imigranți și a desco-perit lucrători fără acte, ceea ce le-a trans-mis un avertisment angajatorilor și a ge-nerat dezbateri aprinse într-o țară tolerantăprin tradiție față de imigranți. În mai aavut loc cel mai mare raid de acest gen,când câteva zeci de ofițeri au descins la unșantier din Stockholm și au arestat nouăindivizi, alți 40 reușind să fugă.

La 7 aprilie, în jurul orei locale 15:00(13:00 GMT), Rahmat Akilov, în vârstăde 39 de ani, lucrător în construcții, a intratîn plin cu un camion într-o mulțime depietoni, cu o viteză de 100 km/oră pe Drot-

tninggatan, o zonă pietonală și comercialăprintre cele mai aglomerate din capitalasuedeză, omorând cinci oameni. Akilovse ascundea de autorități după ce cerereade azil i-a fost respinsă. După atentat, pre-mierul suedez Stefan Lofven a respins oriceconcesie față de solicitanții de azil respinși.Agenția suedeză pentru migrație estimea-ză că 10.000 de solicitanți de azil vor alegesă "dispară" în fiecare an, în loc să fie ex-pulzați. În prezent, până la 50.000 de im-igranți fără acte lucrează în hoteluri, res-taurante, transporturi și construcții în Sue-dia. Ministrul muncii, Morgan Johansson,a subliniat că nu poate fi acceptată aparițiaunei "piețe a muncii duble, în care un gruptot mai numeros trăiește la periferia so-cietății, dar rămâne în Suedia". Potrivit mi-nistrului, acest lucru "crește și riscul ca im-igranții ilegali să cadă victimă exploatării".În această situație, o soluție este de a in-tensifica verificările la angajatori, a explicatJohansson. Deși unele mici afaceri se bu-cură să găsească mână de lucru ieftină înrândurile imigranților, responsabilii gu-vernamentali și economiștii sunt preocu-pați că economia subterană submineazămodelul economic suedez, cu alocațiile

sale sociale generoase și salariile sale mari,bazate însă pe o rată înaltă a productivitățiiși pe una din cele mai ridicate fiscalitățidin lume.

Suedia, care are 10 milioane de locui-tori, se considera nu demult "o superputereumanitară", primind cu brațele deschiseimigranți care fugeau de conflictele dinOrientul Mijlociu și Africa. Această atitu-dine pare însă să se fi schimbat: un studiudin acest an al Universității din Goteborgarată că 52% dintre suedezi susțin scădereanumărului de refugiați acceptați și doar24% se opun, în timp ce acum doi ani aces-te procente erau relativ egale, 40% și 37%.

Mai mult, partidul antiimigrație De-mocrații Suedezi a ajuns pe locul doi înpreferințele de vot ale alegătorilor, bucu-rându-se de sprijinul a circa o cincime din-tre aceștia. Partidul Social-Democrat, carecâștigă consecvent alegerile suedeze încădin 1917 și în prezent guvernează alăturide ecologiști, a fost nevoit să-și echilibrezeplatforma tradițională de stânga cu nece-sitatea de a înăspri legislația cu privire laimigrație. În pofida susținerii politice acor-date campaniei antiimigrație, punerea înpractică a expulzărilor se dovedește o mi-

siune grea pentru poliție. Între ianuarie șiaprilie, au fost expulzate mai puțin de 600de persoane, cu o treime mai puțin față deaceeași perioadă a anului trecut.

Agen\iei pentru imigra\iei s-a solcititat suplimentareade paturi pentru imigran\i

O parte din cei reținuți în urma raidu-rilor au fost eliberați din cauză că centrelede detenție sunt pline, iar unii nu pot fi ex-pulzați pentru că nu au pașapoarte care săle dovedească țara de origine sau pentrucă țările de unde provin refuză să-i accepte.Guvernul suedez nu a dezvăluit câți im-igranți ilegali sunt ținuți în aceste centre,precizând doar că sunt în jur de 360 de pa-turi și că de regulă cei care trebuie expulzațisunt repatriați în trei săptămâni. Guvernul a solicitat agenției pentru im-igrație să asigure încă 100 de paturi, iar bu-getul poliției a fost suplimentat anul acestacu 800 de milioane de coroane (95 milioanede dolari) pentru susținerea campaniei an-tiimigrație, ceea ce însă, potrivit unor înalțiresponsabili din poliție, nu este suficient.

2,1 miliardede oameni nu auînc[ acces la ap[

sigur[ de b[ut

Cercetătorii din China au reușit să te-leporteze un foton de pe Terra către un sa-telit aflat la 500 de km depărtare. Acestaar putea fi un proces important al stabiliriiunei reţele de internet cuantice la scalăglobală. În 1990, cercetătorii speculau po-sibilitatea teleportării cu ajutorul fizicii cu-antice. De atunci procesul a devenit o ope-raţiune standard în laboratoarele de opticăcuantică din lume, informează Futurism.În urmă cu un an, două echipe de experţiau realizat două experimente de teleportarecuantică în afara laboratorului. 

În prezent, cercetătorii din China audus procesul la un alt nivel, au reușit sătransmită cu succes un foton de pe Pământcătre un satelit care orbitează la peste500km de pământ. Satelitul Micius este unfotoreceptor extrem de sensibil capabil sădetecteze stările cuantice ale fotonilortransmiși de la sol. Micius a fost lansatpentru a le permite cercetătorilor să testezediferite aspecte tehnologice și cuantice, in-clusiv inseparabilitatea cuantică, cripto-grafia sau teleportarea. Teleportarea esteprimul rezultat din cadrul experimentelor.Pentru lumea știinţifică reprezintâ o dublăpremieră: transportarea primului obiectde pe pământ în orbită și utilizarea pri-mului satelit legat la o reţea cuantică de lasol. Astfel a fost doborât recordul de dis-tanţă al inseparabilităţii cuantice. 

"Teleportarea pe distanţe lungi este unelement fundamental al protocolului dincadrul reţelelor cuantice la scală largă,''afirmă echipa din cadrul MIT. ,,Experi-mentele anterioare de teleportare au fostlimitate la o distanţă de 100 de kilometri,''adaugă cercetătorii.

Campania împotriva imigra\iei ilegalecreeaz[ probleme în Suedia

Prima teleportarede pe Terra

În noiembrie 1933, recent emigrat în SUA, Albert Einstein află de cercetările lui Tesla asupra fisiuniinucleare și caută să-l cunoască. Apropierea se face cu ajutorul unui tânăr reporter științific, KennethSweasy, care se prezintă la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75de ani, în 1931, când primește scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sărbătoririi aniversării sale, el măr-turisește că lucra la o nouă sursă de energie, informație care-l incită pe Einstein spre a-l cunoaște.

Geniul Tesla, originar din Rom]nia,obi;nuia s[-;i petreac[ cea mai mareparte a timpului singur, deoarece, dup[cum a m[rturisit, acest lucru ̀ l ajuta s[se concentreze

nicolae Tesla, p[rintele ingineriei electricemoderne, prefera s[ tr[iasc[ izolat

Geniul ura senzaţia atingerii bijuteriilor şi avea un “dezgust puternic împotriva cerceilor femeilor”

12 Informa\ia de Duminic[/16 iulie 2017

Cu o experien\[ de 25 de ani`n managementul hotelier, An-thony Melchiorri ;i-a creat un stilaparte de a coordona o echip[, fi-ind r[spunz[tor de readucerea ̀ naten\ie a unor hoteluri emblema-tice din New York, ca The Plaza,The Algonquin ;i The Lucerne. ~nanul 2012, dup[ succesul ob\inut`n diferite pozi\ii de v]rf ̀ n indus-tria hotelier[, a decis s[ p[trund[`n lumea televiziunii, folosindu-;i abordarea sincer[ ;i extrem depractic[ a problemelor ̀ n ineditulreality show „Hotel Impossible”,`n care `ncearc[ s[ ajute proprie-tarii unor unit[\i hoteliere s[ ias[din faliment.

De-a lungul carierei sale, Melchiorri(52 de ani) a fost apreciat pentru talentuls[u de a recunoa;te oportunit[\ile ;i dea-i inspira pe al\ii s[ profite de ele. „Sin-gura limitare `n afaceri, ;i `n via\[, estelipsa de imagina\ie.” Tocmai imagina\ialui a dus la crearea uneia dintre cele maipopulare produc\ii de pe Travel Channel,el fiind creatorul ;i gazda emisiunii „Ho-tel Impossible”, ajuns[ la sezonul al op-tulea ;i la peste 100 de hoteluri reame-najate. „Industria hotelier[ este foartepu\in `n\eleas[ de public ;i am vrut s[-ifac pe oameni con;tien\i de ceea ce se`nt]mpl[ `n spatele scenei. Am sim\it c[dispun de experien\a necesar[ pentru a-i ̀ nv[\a pe oameni, r]nd pe r]nd, ;i astfels[ am posibilitatea s[ ajung `n casele amilioane de telespectatori.” Oferindu-lesfaturi valoroase, el ̀ i ajut[ pe proprietariihotelurilor s[ rezolve cele mai presanteprobleme ale lor, `ncep]nd de la dot[ri`nvechite, p]n[ la serviciile oferiteclien\ilor, pentru a putea de\ine un hotelprofitabil. „Emisiunea mea `;i propunes[ salveze afacerile acestor oameni ;i s[-i ajute s[-;i c];tige existen\a, totul ̀ n doarpatru zile c]t sunt acolo cu echipa mea.Am ref[cut mai multe hoteluri ̀ n carieramea ;i am vrut s[-i ajut ;i pe cei care nug[sesc o cale de ie;ire sau care nu au mij-loacele ;i expertiza necesar[ pentru a ie;idintr-o situa\ie problematic[.” Scopul su-prem al lui Anthony este excelen\a ̀ n totceea ce face. „~n industria ospitalit[\ii ;icea a turismului, totul conteaz[. Niciundetaliu nu este pierdut din vedere. Sim\ic]nd totul este a;a cum ar trebui s[ fie.”

Abordarea lui „f[r[ scuze” pentrumanagerii de hoteluri din emisiune, dar;i `n afara ei, `;i poate g[si originea `ntrecutul s[u militar, `n cei cinci ani pe-trecu\i ̀ n armat[ ca ofi\er de protocol ̀ nFor\ele Aeriene Americane. Melchiorri,care a ob\inut diploma de licen\[ `n ad-ministrarea afacerilor la Centrul de studiiPark University din Baza Whiteman AirForce, datoreaz[ universit[\ii faptul c[ areu;it s[-;i realizeze visul de a-;i finalizastudiile. „Aveam un program infernal,muncind toat[ ziua la baza militar[ ;iapoi la sf]r;it de s[pt[m]n[ la HotelulEmbassy Suites din Overland Park, Kan-sas. A fost incredibil pentru mine c[ ceide la Universitatea Park au oferit cursuripentru militari chiar ̀ n cadrul bazei. Pur;i simplu nu pot ̀ n\elege de ce nu ar pro-fita cineva de aceast[ oportunitate. Pen-tru mine a fost de nepre\uit. C]nd amplecat din armat[, aveam deja diplomade studii ;i am avut posibilitatea s[-mi`ncep cariera ̀ n afaceri.” :i ce carier[ aveas[ urmeze.

Dup[ anii petrecu\i `n armat[, Mel-chiorri a revenit ̀ n New York, la EmbassySuites din Times Square. Visul s[u era s[lucreze la hotelul The Plaza, pe Fifth Ave-nue. ~n mai pu\in de un an a ob\inut unloc de munc[ acolo, ca manager de noap-te, iar `n patru ani de zile a reu;it s[ de-vin[ responsabil al opera\iunilor de larecep\ie. ~ncep]nd cu acel post, Anthonya avut ocazia s[ contribuie la repozi\io-narea unora dintre cele mai deosebiteunit[\i hoteliere din Statele Unite. „Mo-mentul `n care o feti\[ a intrat pe u;a de

la Plaza ;i m-a ̀ ntrebat «Domnule, undeeste Eloise?» m-a f[cut s[ realizez c[ celmai important element ̀ n aceast[ indus-trie este clientul, indiferent ce v]rst[ are,deoarece ei sunt cei datorit[ c[rora exist[un hotel.” Desigur c[ ̀ ntrebare feti\ei nua r[mas f[r[ r[spuns, fiindc[ la propu-nerea lui Melchiorri Plaza a creat „TurulEloise”, pentru fanii personajului faimoa-sei serii de c[r\i pentru copii. La 29 deani, a fost numit director general al Ho-telului Lucerne, ̀ n 1997. Sub conducereasa, Lucerne a fost transformat ̀ ntr-o uni-tate de top din New York ;i selectat caBest Service Hotel de „The New York Ti-mes Travel Guide”.

~n 2005, a devenit director general laAlgonquin Hotel, un loc istoric din NewYork, care la acea vreme era doar o umbr[a ceea ce fusese `n zilele sale de glorie.Algonquin a fost faimos `n anii 1920 caloc de `nt]lnire a celebrit[\ilor vremii,actori ;i scriitori, care veneau aici regulatpentru a lua pr]nzul la ceea ce avea s[devin[ Masa Rotund[ Algonquin. „Afost epicentrul culturii din New York, ce-va despre care se vorbea ̀ n toat[ Ameri-ca.” Dup[ ce i-a convins pe proprietari

s[ ̀ nchid[ hotelul pentru 29 de zile, Mel-chiorri s-a ocupat de lucr[rile unei re-nov[ri complete ̀ n valoare de 15 milioa-ne de dolari a cl[dirii, precum ;i de crea-rea unei noi imagini a hotelului. „Toat[lumea a crezut c[ sunt nebun s[ `nchidhotelul.” Planul de renovare a inclus ac-tualizarea camerelor, repozi\ionarea res-taurantelor ;i ob\inerea unui rating mare`n Ghidul Michelin. A condus mai multecampanii de imagine, iar una dintre ele– „un Martini de 10.000 de dolari” (careavea pe fundul paharului un diamant)–a c];tigat premiul Asocia\iei Interna\io-nale Hospitality Sales & Marketing. „Nueste doar o revenire, ci unul dintre celemai bune hoteluri din New York.” A ur-mat o perioad[ perecut[ la conducereaNickelodeon Hotel and Resort, func\iade vicepre;edinte a Tishman Hotels ;iaceea;i func\ie ̀ n cadrul New York HotelManagement Company. ~n aceast[ cali-tate ;i-a adus contribu\ia la dezvoltareaunui hotel cu 310 apartamente ̀ n TimesSquare.

Dup[ un astfel de parcurs, a decis s[-;i `nfiin\eze propria companie de con-sultan\[ ;i management hotelier, Argeo

Hospitality, `n anul 2010. Iar imagina\ialui bogat[ continu[ s[ lucreze, companialans]nd recent o nou[ linie de produsepentru hoteluri care-i poart[ numele.

Abilitatea sa, care a dus la trans-form[ri de succes ale unor hoteluri at]t`nainte, dar ;i dup[ ce a ap[rut pe micileecrane, a atras aten\ia `n media de pesteOcean datorit[ expertizei `n turism ;i asfaturilor sale. A avut apari\ii ̀ n publica\iica „Forbes”, „The New York Times” sau„USA Today”, ;i a fost invitat `n diferiteemisiuni ca „The Today Show”, „Nightli-ne” sau „The Rachel Ray Show”. Pentrua-;i extinde expertiza ;i ̀ n domeniul dez-volt[rii afacerilor, Anthony lucreaz[ `nprezent la o carte a c[rui titlu provizoriueste „Cum s[-\i conduci afacerea ca unhotel de cinci stele”.

Cotele ridicate de audien\[ i-au adusdou[ noi emisiuni pe care le g[zduie;tecu entuziasm. ~n „Hotel Impossible< Fi-ve-Star Secrets”, viziteaz[ hoteluri de luxfaimoase `n toat[ lumea pentru a afla cele face s[ fie cu adev[rat excep\ionale. ~nemisiunea „Hotel Impossible< Show-down”, Melchiorri provoac[ la competi\iepatru hoteluri boutique independente,

care trebuie s[ dovedeasc[ c[ au cele maibune facilit[\i ;i servicii pentru clien\i,iar cel mai bun c];tig[ 25.000 de dolari.Emisiunile a c[ror gazd[ este nu se folo-sesc de un scenariu, iar posibilitatea dea fi luat pe nepreg[tite nu este o problem[pentru Anthony. „Am trei lucruri carem[ ajut[< m-am n[scut `n Brooklyn, amfost `n armat[ ;i am condus hotelurimul\i ani la r]nd.”

Cunoscut pentru sfaturile sale sin-cere ;i extrem de utile, Melchiorri le-avorbit studen\ilor ;i absolven\ilor Uni-versit[\ii Park despre succes ;i pasiune.„Indiferent cu ce v[ ocupa\i, face\i-o cupasiune. Eu am r[zbit `n armat[ fiindc[am vrut s[-mi ias[ totul bine. Am reu;its[-mi termin studiile pentru c[ mi-amdorit ;i am fost recunosc[tor pentruaceast[ oportunitate. Am reu;it `n in-dustria hotelier[ deoarece mi-am dorits[ ating excelen\a. At]t de mul\i oameniau oportunit[\i dar nu realizeaz[ ;i nudepun efortul pentru a profita de ele.Profita\i de educa\ia voastr[. Depune\imunca necesar[. G[si\i-v[ pasiunea ;iuniversul va conspira `mpreun[ cu voipentru succesul vostru.”

nimic nu este imposibil pentru anthony Melchiorri