cvj nr 752,miercuri 3 decembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 752

Miercuri, 3 Decembrie 2014

FALIMENT PROVOCAT?!Activele CEH, râvnite de

anumite grupuri de interese

N u mai puþin de3 autospeciale

au încercat sã stingãvâlvãtaia iscatã laacoperiºul unei vilecu etaj din centrulmunicipiuluiPetroºani.

Focul a izbucnit laacoperiº ºi a cuprinschiar ºi masarda, iar

pompierii au intervenitîn forþã pentru a evitaextinderea flãcãrilor.Casa a ars cu flacãrãmult timp, chiar ºi dupãintervenþia pompierilor,care abia au fãcut faþã.Se pare cã totul a pornitde la centrala pe lemnea vilei. „Am fost anunþaþiprin 112 de producereaunui incendiu la o

locuinþã de pe strada 22decembrie la numãrul11. Ne-am deplasat cudouã autospeciale cuapã ºi spumã ºi a fostnevoi sã apelãm ºi la o a treia maºinã, din cauzaflãcãrilor care riscau sãse extindã. Cel maiprobabil, focul a izbucnitde la centrala pe lemnea casei. Nu sunt victime,doar pagube materiale ºiurmeazã sã stabilim cu exactitate ce s-aîntâmplat”, au declaratpompierii.

Pompierii îi sfãtuiescpe cei care au coºuri defum sã se asigure cã suntcurãþate, pentru a evitaastfel de situaþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A muritdupã orede chinT ânãra de

19 ani din oraºulUricani, care s-a aruncat în gol de laetaj, a murit înnoaptea de luni spremarþi la spital.

Fata s-a zbãtut mai multde o jumãtate de zi întreviaþã ºi moarte, dupã ce aîncercat sã se sinucidã,aruncându-se în gol de laetajul patru al blocului încare locuia.

În fapt, potrivit tatãluifetei, cel care a ºi anunþatincidentul la poliþie, luni înjurul orei 12.00, fata s-aaruncat pe fereastra de la dormitorul ei, fãrã nicio explicaþie.

Fata nu a murit ºi a fosttransportatã imediat laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, unde medicii aureuºit sã o stabilizeze.Totuºi, noaptea trecutã

ºi-a dat ultima suflare. „Pacienta, care a fost

adusã în cursul zilei deluni, ca urmare a tentativei de suicid, prinaruncare de la etajul IV, a decedat în timpul nopþiitrecute”, a declarat dr.Alin Vasilescu, manager alSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.

Fata avea multiple traumatisme ºi, deºi a fost supusã mai multorintervenþii chirurgicale,imediat ce a ajuns la spital, ea a murit.

Potrivit poliþiºtilor,tânãra nu a lãsat niciunbilet prin care sã îºimotiveze fapta ºi nu seºtie ce a determinat-o sãrecurgã la acest gestextrem.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S ituaþia economicã dezastruoasã de la Complexul EnergeticHunedoara nu este deloc întâmplãtoare, iar falimentarea entitãþii

energetice este voitã. Totul pentru ca anumite grupuri de interese, sã punã mâna, la preþ infim, pe activele viabile ale CEH, dar ºi pe fierulvechi ce poate fi valorificat. >>>>>> PPAGINAAGINA 3-A3-A

Vilã arsã de la centrala pe lemne A vrut sex, dara primit bãtaie

U n bãrbat în vârstãde 35 de ani s-a ales

cu o bãtaie zdravãnã, deºia visat o partidã de sex.

Incidentul s-a petrecut în gara din Deva, unde, bãrbatul, cioban la o stânã din judeþul Timiº a fost acostatde cãtre o persoanã de sexfeminin, care i-a propus sã întreþinã relaþii sexuale, iar dupã ce s-au deplasat într-un bar din apropiereagãrii, a fost deposedat de un telefon mobil ºi suma de3.500 lei.

Când acesta ºi-a dat seamacã a fost deposedat de bani ºitelefonul mobil ºi i-a cerut persoanei de sex feminin sã i

le înapoieze, a apãrut o persoanã de sex masculin,care a pretins cã este ca soþultinerei, ºi care i-a aplicat constãnþeanului mai multelovituri cu pumnul în zonafeþei, dupã care cei doi aufugit.

În urma verificãrilor ºiinvestigaþiilor efectuate decãtre poliþiºti Biroului deOrdine Publicã ºi cei aiBiroului de InvestigaþiiCriminale Deva, au fost identificate douã persoane -un bãrbat în vârstã de 27 deani ºi o femeie în vârstã de 30de ani, ambii din municipiulDeva, fãrã ocupaþie, care suntsuspectaþi de comiterea faptei.

Cei doi suspecþii sunt cercetaþi acum în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracþiunilor de furtºi loviri sau alte violenþe.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Frigul ºi poleiul i-au bãgatîn spitalZ eci de oameni au

ajuns la urgenþã cumâinile sau picioarelerupte, dupã ce vremea s-a înrãutãþit.

Medicii dela Petroºanispun cã s-aintensificatnumãrulpacienþilor ºiacesta acunoscut unvârf la finelesãptãmâniitrecute, cândstrãzile aufost acoperitede polei, darzilnic ajungpacienþi cu contuzii din acestmotiv.

„De vineri pânã marþidimineaþã s-au prezentat unnumãr foarte mare depacienþi, din cauza poleiuluicare s-a depus, cu fracturi,luxaþii prin cãdere ºi pacienþiavem zilnic din acestmotiv”, a declarat dr.

Cãlin Bota, medic dinUnitatea de Primiri Urgenþe aSpitalului de Urgenþã dinPetroºani.

În plus, la Urgenþã au ajunsºi cei fãrã adãpost, oameni aistrãzii care aproape au degeratºi au fost luaþi de salvãri, dupãce au cãzut în stradã ºioamenii au sunat la 112. „Auvenit ºi oameni fãrã adãpost,dar nu sunt mulþi. Pericolul dehipotermie este foarte mareacum ºi cei care au ajuns aici,au fost consultaþi ºi li s-a oferitun adãpost peste noapte”, a

mai spus dr. Cãlin Bota.Unitãþile de primiri urgenþe

sunt asaltate în aceste zile deoameni care au nevoie deîngrijiri medicale ºi, mai ales,de cei care au de suferit dincauza poleiului.


U n ºofer dinlocalitatea

Aninoasa ºi-a fãcutpraf maºina dupã ce alovit un cap de poddin cauza poleiului.

Încã de la primele oreale dimineþii, zãpadacãzutã în estul Vãii Jiului acreat probleme ºoferilorcare nu au þinut cont defaptul cã sub stratul dezãpadã este polei.

Un ºofer din Aninoasa(foto) s-a izbit violent de

un parapet al poduluipeste Jiul de Vest, iar înurma accidentului a fostuºor rãnit. Bãrbatul plecasedin Iscroni cu gândul sãajungã în Arad, unde aveatreabã, însã a derapat ºidin cauza vitezei mari s-aizbit de zidul de beton.

Autoturismul a fostavariat în proporþie de 50la sutã, iar ºoferul rãnituºor la un picior, dar nu a necesitat internarea înspital spun poliþiºtii dinAninoasa.

Incidente minore au

fost înregistrate ºi în afaramunicipiului Petroºani, peDN 66 în zona PeºteraBolii. Un ºofer a derapatdin cauza vitezei mari ºi aajuns cu maºina în ºanþulde pe marginea drumului,însã norocul sãu a fost cã autoturismul n-a fostavariat ºi dupã ce alþiºoferi l-au ajutat sã iasã,ºi-a putut continua drumulspre Haþeg.

Tot din cauza vitezei ºia poleiului, un tânãr învârstã de 23 deani, din munici-piul Petroºani,care circula prinPetrila, s-a izbitcu partea lateralãa autoturismuluide un stâlp deelectricitate ºi afost rãnit uºor.Chiar dacã a ninspuþin în noapteade luni spremarþi, când a fostavertizarea de

cod galben, poleiul a fost principalul inamic al ºoferilor. De altfel,firma angajatã de municipalitatea Petroºanipentru operaþiunile dedeszãpezire a ºi fostamendatã de PoliþiaRutierã Petroºani, tocmaipentru cã nu a intervenitla timp cu material anti-derapant. Drumarii ºi-auînvãþat lecþia ºi ieri-marþiau deszãpezit întreagalocalitate, inclusiv trotuarele intens circulate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR

AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014

Î n Valea Jiuluiiarna ºi-a

fãcut simþitã dinplin prezenþa, iarpentru oameniistrãzii municipa-litatea dinPetroºani adeschis deja adãpostul specialamenajat.

În Valea Jiuluiiarna ºi-a fãcut dinplin simþitãprezenþa, iarnoaptea este frig decrapã ºi pietrele. Înaceste condiþii, ediliidin Petroºani audecis sã deschisãadãpostul destinatoamenilor strãzii.

“Adãpostulfuncþioneazã înclãdirea fostuluisediu al PoliþieiLocale, iar din datade 1 decembrieeste funcþional.

Deja a venit o persoanã sã seadãposteascã defrigul de afarã”, adeclarat Nicu Taºcã,

purtãtor de cuvântal PrimãrieiMunicipiuluiPetroºani. Chiardacã, în principiu,este adãpost denoapte, oameniistrãzii pot veni ºipeste zi aici, dacãfrigul îi doboarã.Clãdirea beneficiazãde cãldurã, fiind racordatã lasistemul public determoficare, iaranul trecut locaþia afost reamenajatã cuajutorul celor de laCrucea Roºie.

ªi anul acesta

poliþiºtii locali dinPetroºani vor patrula pe strãzi încãutarea celor fãrãadãpost sau acelorcare locuiesc înadãposturiimprovizate, pecare îi aduc lalocaþia de pe strada

Constructorului. În ultimii doi ani,

boschetarii, cumsunt numiþi în sensgeneric, au venitsinguri sã se adã-posteascã de frigulde afarã ºi nu odatã au gãsit aici ºiun ceai cald. Sunt,însã, ºi persoanecare, în ciuda frigului pãtrunzãtor,nu vor cu nici unchip sã-ºipãrãseascã adãpos-turile improvizate,iar pentru ei nuexistã soluþii, pentrucã nu pot fi luaþi cuforþa. Pot fi doarmonitorizaþi ºi duºila spital în cazulunor hipotermii.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

PRECIZAREÎn ediþia de marþi, 2 decembrie 2014, a

cotidianului Cronica Vãii Jiului, în articolul„Director nou la Crucea Roºie” s-a pre-cizat cã Ion Bunea este noul director alCrucii Roºii. În fapt, Ion Bunea estepreºedintele subfilialei de Cruce Roºie dinPetroºani.

Adãpostul de la Petroºani ºi-a deschisporþile pentru oamenii strãzii

ªi-au fãcut maºinile praf din cauza poleiului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014 Actualitate 3

Acesta este scenariul despre carevorbesc sindicatele dinminerit, care atragatenþia asupra pericolului ca anumitegrupuri de interese sãpunã mâna pe CEH.

“Tot mai clar devinescenariul prin care sepregãteºte închidereaComplexului EnergeticHunedoara. Grupuride interese acþioneazãsub umbrela politiculuipentru a pune mânape activele CEH dar ºipe fierul vechi carepoate fi o sursã imensã de câºtig pen-tru o mânã de oameni.Este tot mai clar cã nuse doreºte salvarealocurilor de muncã din

CEH, salariaþii fiinddoar o statisticã pemasa guvernanþilor”,spun reprezentanþiiSindicatului “Muntele”.Problema majorã nuconstã neapãrat în cei6700 de salariaþi, câþiare acum CEH, ci ceiaproape 200.000 miide hunedoreni, afectaþipe orizontalã de falimentul entitãþiienergetice. Iar pentruca falimentarea ºi vânzarea sã se facãprea mari proteste saucu proteste de faþadã,în jocul grupurilor deinterese sunt atrase ºisindicatele. Ofãrâmiþare a miºcãriisindicale este mai multdecât bine-venitã

pentru punerea în apli-care a planuui, în timpce unii lideri sunt þinuþiaproape, prin oricemijloc posibil, deadministraþia CEH.

“Nici o companiede stat nu poate fifuratã fãrã acordul liderilor sindicali. ÎnCEH avem 9 sindicate,unul cu 3700 membri- Sindicatul Muntele -ºi 8 cu 3000 membri”,au mai spus surselecitate, fãcând referiretocmai la încercareade divizare a puteriisindicale. Pe piaþã afost lansat ºi zvonul

conform cãruia CEHse va divide în viitorulapropiat, iar sindicatulMuntele sã nu îi maireprezinte ºi pe ener-geticieni. Oricum întrecele douã pãrþi aleCEH existã mai vechidisensiuni, iar luptapentru reprezentativi-tate încã se poartã îninstanþã. “Nimic maifals. În orice scenariu,Sindicatul Muntele vareprezenta atât minericât ºi energeticieni,acest lucru fiind legife-rat în legea62/2011”, spun ceide la “Muntele”.

Sindicatul Muntele,reprezentativ la nivelulCEH, este singurulsindicat care, prin liderii sãi, a atrasmereu atenþia asuprapericolului de intrare îninsolvenþã ºi faliment acomplexului energetic.

S ub semnulinsolvenþei

Situaþia economico– financiarã a CEH nueste deloc îmbucurã-toare. Cu datorii mariºi pierderi ºi mai mari,entitatea energeticãîncearcã sãsupravieþuiascã, iarconducerea CEH maiare doar câteva zilepentrua demonstra

Uniunii Europene cãstructura energeticãpoate sã stea singurãîn picioare. Practic,conducerea CEH tre-buie sã vinã cu un pro-gram de eficientizare aactivitãþii extractive,cerut chiar de UniuneaEuropeanã, dupã cuma spus ministrul dele-gat pentru Energie,Rãzvan Nicolescu, ºi,mai ales, sã prezintesursele de finanþarepentru aplicarea lui.Iar certitudinea gãsiriiunei surse de finanþarenu existã la aceastãorã, dupã cumrecunoaºte chiar con-ducerea CEH. Pentrutehnologizarea minelorviabile este nevoie decel puþin 40 de milioane de euro.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Schimbarede situaþie în DosarulUricani

E xperþii care aureanalizat împre-

jurãrile în care s-a produsexplozia de la minaUricani au ajuns la o altãconcluzie, comparativ cucei de la INSMEX.

Asta reiese din dosarul depusla judecãtoria Petroºani, iarpânã în 16 decembrie, avocaþiipãrþilor trebuie sã formulezeobiecþiuni, dacã au. Dateleexacte nu au fost fãcute publice, însã, se pare cã putemvorbi despre alte cauze, dacãeste sã ne luãm dupã nouaexpertizã, care o contrazice pecea de la INSEMEX. Unul dintre avocaþii din acest dosarspune cã are deja obiecþii.

„Colaborãm cu cineva laacest raport, pentru cã esteunul complex ºi de specialitate

ºi, cel mai probabil, ºi noi vomavea obiecþiuni la acest raport,pentru cã acesta a identificatalte cauze ale exploziei, decâtcele reþinute de expertiza INSEMEX. Ce spune nouaexpertizã? Nu vã pot da detaliide genul acesta din dosar, darveþi vedea la timpul potrivit”, a declarat Daniel Tomescu,avocat în dosar.

La termenul din aceastã sãp-tãmânii, nici Paula Iacob, niciasistentul sãu Daniel Ionaºcu nuau ajuns la Pretroºani, iarinstanþa a mai stabilit un ter-men pentru luna decembrie.

„S-a dat termen în data de16 decembrie, întrucât apãrã-torii inculpaþilor nu s-au pututprezenta. Doamna Paula Iacob

din motive medicale, iar dom-nul Ionaºcu a avut de susþinut oaltã cauzã în Bucureºti”, a maiadãugat Tomescu.

Pânã în data de 16 decem-brie, toþi cei care au obiecþii cuprivire la contraexpertiza cerutãde avocaþii tocmiþi de laBucureºti, trebuie sã le depunãla dosar, iar la ultimul termendin luna decembrie, vor puteasã discute pe baza neclaritãþilor.

Ciucã Aurelian, DragoºMoga, Florin Nicuºor, ButariLucian Claudiu ºi MoldovanFlorinel sunt în acest momental anchetei trimiºi în judecatãpentru ucidere din culpã, iardoi dintre ei sunt apãraþi demaestra Paula Iacob ºi asistenulsãu Daniel Ionaºcu. Cei doiavocaþi au cerut aceastã contraexpertizã pentru cã aubãnuit mereu cã dosarul a fostîntocmit pãrtinitor, þinându-seseama de gradele de rudenieale celor care fãcut ancheta ºiinculpaþi.

Cinci electricieni ºi-au pier-dut viaþa acum 4 ani la minaUricani, în timp ce lucrau la untransformator pe galeria princi-palã a minei ºi încã nu s-a fãcutdeloc luminã în acest caz.


Faliment provocat?!

Activele CEH, râvnite de anumite grupuri de interese

Iarna nu-i ca varaÎ ngheaþã de frig în piaþã. Comercianþii

care îºi desfac marfa în pieþele dinPetroºani degerã de frig. Ei spun cã deºihala este acoperitã, frigul din interioreste aproape insuportabil.

“E frig. Sã stai aici 8 ore e foarte frig. Nuputem face nimic ca sãse încãlzeascã. Ni sestricã ºi marfa petarabe ºi nu mai vinenimeni sã o cumpere”,spune un comerciant.Reprezentanþii Pieþelorspun cã nu pot facenimic în acest sens.

“Nu putem încãlziaceste hale deoarececosturile sunt foartemari, fiind o circulaþiepermanentã nu are efect încãlzirea halei.Prizele sunt destinate strict caselor de marcat ºicântarelor, iar pentru sursã de încãlzire nuputem oferi acest lucru”, a declarat SorinCreþu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Pe timpul verii comercianþii se plâng cã eprea cald, iar iarna îngheaþã de frig.

Monika BACIUMonika BACIU

S ituaþia economicã dezastruoasã de laComplexul Energetic Hunedoara nu

este deloc întâmplãtoare, iar falimentareaentitãþii energetice este voitã. Totul pentru ca anumite grupuri de interese,sã punã mâna, la preþ infim, pe activeleviabile ale CEH, dar ºi pe fierul vechi cepoate fi valorificat.

I-am solicitat lui IonelZmãu mai multe detaliidespre activitãþile recenteale asociaþiei, dar ºidespre cele pe care ocoordoneazã de pestezece ani. Le-am obþinut,în exlusivitate pentru„Cronica Vãii Jiului”.

Î nceputurieuropene...

„Ar trebui, mai întâi,sã precizez cã asociaþia aavut începuturi oarecumtimide, cu activitãþi deinteres local.

Am încercat ºi implicarea asociaþiei înproiecte europene. Maiîntâi, ca profesor suplini-tor de limba francezã, amgândit, scris ºi coordonatactivitãþile din cadrulProiectului Ecouri alevocilor Europei:„Ecologia culturalã pentruo ºcoalã durabilã”, încadrul Programului european „Comenius”.Proiectul s-a derulat peparcursul anilor ºcolari2006-2007 ºi 2007-2008, Colegiul Tehnic„Constantin Brâncuºi” -Petrila fiind partener.Profesori ºi elevi de aiciau participat la reuniunide proiect în Grecia, Italiaºi Franþa. Apoi, în 2007,delegaþii de profesori ºielevi din Franþa ºi dinGrecia au fost prezente laPetrila.

n acelaºi timp, amîncercat stabilirea unorparteneriate europene încare Asociaþia Culturalã„Les Amis de la France”sã aibã deplina rãspun-dere „moralã”. Îmiamintesc, cu nostalgie, cãexistau ºi existã ºi acumdiferite site-uri pentru„cãutare parteneri”, cureferiri la proiecte, datede contact, etc. Cu destuiani în urmã, ºi eu - bântu-it de „ideea Europa” - amtrimis zeci de astfel demesaje... Recunosc: amprimit puþine rãspunsuri,

dar erau refuzuri politicoase...

„Norocul þine cucei perseverenþi”

Nu am renunþat! Amconceput diferite fiºiereataºabile, în care amprezentat activitãþile ºiperspectivele asociaþiei.Existã o expresie:„Norocul þine cu ceicurajoºi.” Aº reconsi-dera-o: „Norocul þine cucei perseverenþi.”

În 2008, asociaþia aparticipat la primulseminar european, încadrul fostului Programeuropean „Tineret înacþiune”. În cadrul aces-tui program, din 2008pânã în 2014, asociaþiaa fost partener la nouãproiecte, constând înseminarii internaþionaleºi schimburi de tineri.

Din anul 2013,Asociaþia Culturalã „LesAmis de la France” estemembru fondator al„Forumului Europeanpentru Diversitate ºiInterculturalitate” - oplatformã de ONG-uridin peste douãzeci deþãri europene. Am par-ticipat la reuniunea deconstituire a acestuiforum, care a presupusºi eforturi financiareproprii, adicã am asigu-rat cofinanþarea dinbanii familiei. S-a meri-tat! Asociaþia a devenit,

se pare, un partenercredibil, fiind, din ce înce mai des, solicitatãdrept partener laproiecte europene saueuromediteraneene. Iarcredibilitatea se câºtigãdestul de greu, mai alesprin propria implicare laaceste proiecte.

L a Bruxelles, pen-tru a doua oarã...

Am început o colabo-rare cu Asociaþia „ALL4 ALL” din Bruxelles.Astfel, în 2013, DanielaCiontescu, Ana MariaPalade ºi MariusNechita - membri aiasociaþiei ºi profesori laColegiul Naþional„Mihai Eminescu”Petroºani - au reprezen-tat asociaþia la un seminar internaþional.

În cadrul nouluiProgram european„Erasmus +”, o dele-gaþie a asociaþiei se vaafla la Bruxelles, înperioada 5 - 14 dec.Participãm la un semi-nar euromediteraneanoarecum restrictiv, de„specialitate”:„Fotografia, ca mijlocde sensibilizare”.

În acest context, amconsiderat cã reprezen-tanþii asociaþiei trebuiesã fie oarecum „spe-cialiºti” în fotografiaartisticã. Din delegaþiape care o voi coordona,fac parte membrii asociaþiei Alina Lorint ºiLorand Bogdanffy, dar -încercând un fel de dia-log între generaþii - ºivoluntari, adicã eleveleKarina Alexandra

Brînaº (ColegiulNaþional „MihaiEminescu” Petroºani) ºiAlexandra Cacovean(Colegiul Naþional„Hermes” Petroºani).

Pentru a reprezentacu bine Petrila, ValeaJiului ºi România laacest seminar, am avutºi vom continua întruni-rile la sediul asociaþiei.Pregãtim niºte prezen-tãri de „specialitate”:„Realizarea unui proiectfotografic - de la idee lavernisaj”, „Încadrarea înfotografie (regula treimi-lor, secþiunea de aur)”,„Umbra în fotografie”,„Decorul artificial pentruo fotografie”, „Artanonfigurativã - de la picturã la fotografie”.

Pregãtim, de aseme-nea, afiºe ºi pliante deprezentare a asociaþiei ºia oraºului Petrila.

O sãptãmânãde opt zile...

Da: uneori estenevoie de o sãptãmânãde opt zile. Aceastadeoarece, în prezent,lucrãm ºi la cinci acor-duri de parteneriat încadrul Programului„Erasmus +”, constândîn seminarii ºi schim-buri de tineri pentruperioada mai - august2015. ªi, fireºte,revenind la „credibili-tatea” la care m-amreferit, trebuie sã fimfoarte atenþi la activi-tãþile asociaþiei, încadrul acestor partene-riate. Oricum, „ideeaEuropa” existã ºi laPetrila...

Pe lângã o„recunoaºtere euro-peanã”, aºteptãm ºi o„recunoaºtere localã”,din partea PrimãrieiPetrila, cât ºi aConsiliului LocalPetrila” – a rãspunsIonel Zmãu, preºedin-tele Asociaþiei ”Lesamis de la France”, lamultitudinea de între-bãri adresate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

D e curând,prof.univ.dr.ing.

Sorin Mihai Radu s-aîntors din Polonia ºi Slovacia, unde,împreunã cu altecadre didactice dinCraiova, Târgoviºte ºi Alba Iulia, a parti-cipat la demarareaunui Proiect TEMPUS 4, coordo-nat de UniversitateaTehnologicã dinCzestochowa, Polonia.Cu aceastã ocazie s-a semnat acordulbilateral dintreaceastã universitate ºi Universitatea dinPetroºani în cadrulunui alt program,European Erasmus.

Recunoaºterea internaþionalã a uneiuniversitãþi se realizeazãprin absolvenþii ºicadrele sale didactice,prin contribuþia acestorala soluþionarea unorprobleme economice,editarea de cãrþi, lucrãriºtiinþifice, brevete.

Un asemenea exemplu esteprof.univ.dr.ing. SorinMihai Radu, care decurând s-a întors dinPolonia ºi Slovacia.Impreunã cu alte cadredidactice din Craiova,Târgoviºte ºi Alba Iuliaa participat lademararea unui ProiectTEMPUS 4, coordonatde UniversitateaTehnologicã dinCzestochowa, Polonia.Acest lucru va pre-supune alinierea pro-gramelor de învãþãmântale þãrilor aderente laU.E. (Serbia, Moldova,Muntenegru, etc.) cucele ale statelor dejaexistente.

Cu aceastã ocazie

prof. Sorin Mihai Radus-a întâlnit cu rectorulUniversitãþiiTehnologice dinCzestochowa, care asemnat acordul bilateraldintre aceastã universi-tate ºi Universitatea dinPetroºani în cadrul unuialt program EuropeanErasmus. Astfel, cu banieuropeni se vor faceschimburi de studenþi ºicadre didactice întrecele douã universitãþi,studenþii putând urmacursuri comune pe

durate de 6 luni sau 1an, pot efectua stagii depracticã, iar cadreledidactice vor profesa cavisiting professor. S-aupus, de asemeneabazele publicãrii unorarticole în reviste despecialitate din celedouã þãri, editarea unorcãrþi de specialitate încomun ºi participarea laconferinþe ºtiinþificerecunoscute pe planinternaþional.

În Slovacia, laUniversitatea din Presov

ºi Kosice, pe lângã acþiunile menþionate ºiîn colaborãrile cuCzestochowa, în urmadiscuþiilor cu decaniiunor facultãþi tehnice, s-a pus la punct partici-parea specialiºtilor de laPetroºani la un proiectce vizeazã siguranþatransportului de marfãîn containere pe caleferatã în Europa,finanþat prin ProgramulEuropean de cercetareOrizont 2020. Toateacestea sunt rezultatulrecunoaºterii unor spe-cialiºti ai Universitãþiidin Petroºani ºi îndomeniul inginerieitransporturilor ºi traficu-lui, domeniu recentacreditat de Agenþiaromânã pentru asigurarea calitãþii îninvãþãmântul superiordin România (ARACIS).

Ca o primã încu-nunare a acestor

colaborãri, începuteînaintea oficializãrilorrecente, este apariþiaunei cãrti publicate deEditura IGI Global USA,cu titlul: ”Systemicapproaches to strategicmanagement, examplesfrom the automotiveindustry”, unde printrespecialiºtii din SUA,Polonia, Slovacia ºiRomânia se regãsesc ºi prof.univ.dr ing.Sorin Mihai Radu,prof.univ.dr.ec. MarianaMan ºi conf.univ.dr.ec.Maria Macriº.

Aceste demersuri aleprof. Sorin Mihai Radusunt susþinute ºi de alþicolegi din Universitateadin Petroºani, fãrãaportul cãrora aceastãºcoalã, doveditã deprestigiu, ar rãmâneuna de nivel naþionalsau regional.


MOMENTISTORIC: Papa acerut reunificareaBisericilor Catolicãºi Ortodoxã!

”Singurul lucru pe care îldoreºte Biserica Catolicã

ºi pe care îl urmãresc caEpiscop al Romei (...) estecomuniunea cu BisericileOrtodoxe(…) Biserica Catolicãnu doreºte sã impunã nici ocondiþie, în afara celei a profesiunii de credinþãcomune” – Papa Francisc, înmesajul citit, duminicã, înfaþa Patriarhului Ecumenic alConstatinopolului,Bartolomeu I.

De la ”Minunea din Damasc”nu s-a mai ridicat problemaunificãrii Bisericilor. La aceavreme, 1960-1970, s-au depuscereri la toate confesiunilesusþinându-se cã unificarea credincioºilor într-o singurãBisericã este mesajul trimis dedivinitate pentru cã Dumnezeu,Creatorul este Unul, iar seminþiile umane sã nu se mairãzboiascã pe aceastã temã. Nici un cap de Bisericã nu areacþionat în public, dar ideeadospea.

Aflat în vizitã la Istanbul,Papa Francisc a ºocat prin

apelul fãcut la unificareBisericilor Catolicã ºi Ortodoxã,dupã un mileniu de despãrþire,timp în care confesiunile au trecut prim vremuri grele,încrâncenate, dar ºi cucolaborãri fãrã a se renunþa laconservatorismul ºi regulilefiecãreia. Papa Francisc a fãcutacest apel invocând victimelerãzboaielor care au la bazã religia ºi cererea insistentã atinerilor de unificare...

”Singurul lucru pe care îldoreºte Biserica Catolicã ºi pecare îl urmãresc ca Episcop alRomei (...) este comuniunea cuBisericile Ortodoxe(…) BisericãCatolicã nu doreºte sã impunãnici o condiþie, în afara celei aprofesiunii de credinþã comune.Suntem gata cã sãutãm împre-unã modalitãþile prin care sãgarantãm unitatea necesarã aBisericii în condiþiile actuale.

În lumea de astãzi se ridicã cuputere voci pe care nu putem sãnu le auzim ºi care cer Bisericilornoastre sã-ºi asume pânã lacapãt condiþia de discipoli aiDomnului nostru Iisus Hristos” –a spus Suveranul Pontif într-unmesaj citit în faþa PatriarhuluiEcumenic al Constatinopolului,Bartolomeu I, dupã ce au participat împreunã la o liturghie.

Fãrã precedent în istoriaBisericilor, conform evz.ro, estefaptul cã Papa Francisc a sub-liniat în mesajul sãu cã nu existãnici o pretenþie a catolicilor înprivinþa acestei unificãri.

Bisericile Catolicã ºi Ortodoxãs-au separat în 1054, când Papa Leon al IX-lea ºi Patriarhul Mihail I Celularie alConstantinopolului ºi-au aruncatreciproc anatema.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Activitate internaþionalã a Universitãþii din Petroºani

Foto: evz.ro

„Ideea Europa” existã ºi la Petrila –fondatori internaþionali

L a un recent vernisaj de artã, la caream fost prezenþi, cineva a afirmat:

„Asociaþia Culturalã „Les Amis de laFrance” are un mare merit, acela de a punePetrila pe harta Europei”. Urmãrind profilulonline al preºedintelui acestei asociaþii,Ionel Zmãu, unde sunt postate activitãþiremarcabile, am aflat cã reprezentanþi de-aisãi vor fi în curând la Bruxelles pentru aparticipa la un nou seminar internaþional.

P rimarul este socialdemocrat iar vicele

liberal, însã nu au degând sã schimbe nimic.Lupta de la judeþ înprivinþa schimbãrilor nui-a atins ºi pe ei, astfelcã fostul USL încãfuncþioneazã bine înmicuþa localitate dinValea Jiului.

Primarul localitãþii spunecã nu s-a pus niciodatãproblema înlocuirii vicepri-marului liberal chiar dacã lajudeþ lupta dintre socialdemocraþi ºi liberali a fostuna crâncenã.

„Eu nu am pus problemadoar politic, omul acelaindiferent dacã face bine,trebuie dat în el, pentru cãnu e în partid cu mine.Fiecare om are pãrþile luibune sau rele, iar când faceo faptã bunã trebuie lãudatºi când e una rea trebuiecriticat. Cu viceprimarul amcolaborat bine, noi facemadministraþi ºi nu politicã laprimãrie. Ne înþelegem bine,la serviciu suntem în slujbacetãþeanului. Este receptiv,dacã la ora unu noaptea îlsun sã mergem la inundaþiivine, nu am avut probleme.Sper sã înþeleagã ºi de acumînainte cã în primãrie facem

administraþie, muncim pentru cetãþeni ºi mâine-poimâine vine data scadenþei”, a declaratNicolae Dunca, primarullocalitãþii Aninoasa.

Dunca (PSD) a fost alespe listele USL ºi în urmanegocierilor cu liberalii, postul de viceprimar a fostocupat de Adrian Albescu(PNL).


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 20146 Actualitate

Alexandru Parnescu,soþia ºi fiul de 5 ani,Bogdan, locuiesc înColonia Petroºaniului,într-o anexã strâmtã,dar curatã ºi îngrijitã.Casa lor este compusãdintr-o cãmãruþã, o niºãpe post de bucãtãrie ºiun hol. Alexandru, esteconstructor de meserieºi lucreazã cu ziua peunde gãseºte sau pe lacei care-l cautã, iarcâºtigul este insufiecient...

Într-un birou de laApa Serv Petroºani s-arelatat cazul cu speranþa

unei soluþii, iar cazulcare a fost preluat dinzbor de Mariana Popa,acelaºi om sufletist pecare unii oameni, cãrora le-a sãrit în ajutor, îi cunosc doarmaºina, nu ºi numele.”Nici nu conteazã asta.Important este cã-iputem bucura operioadã, chiar scurtãde timp. Este o gurã deoxigen pânã reuºesc sãse mai redreseze” –spune femeia.

Aºa s-a trecut lamobilizare. ªi anul trecut, cei care-ºi spun

”grupul de prieteni” i-au fãcut o surprizã luiBogdan, bãieþelulfamiliei Parnescu. I-aucântat de ziua lui ºi l-aubucurat cu daruri.

La sfârºitul sãp-tãmânii trecute, la poar-ta casei sãrace s-a bãtutdin nou. Un grup deoameni de bine auumplut mica locuinþã afamiliei cu jucãrii ºi dul-ciuri, cu îmbrãcãminte

ºi detergenþi, cumezeluri ºi carne etc.

ªi cum pãrinþii soþilorParnescu, cu careaceºtia se mai ajutaugospodãrindu-se împre-unã, au decedat unuldupã altul într-un interval de douã luni,viaþa lor este mai grea.Consilierul local CostelPostolache s-a angajatsã ajute mai mult

respectiva familiefãcând demersurilenecesare pentru a beneficia de masa oferitã de CantinaSocialã. ªi le-a fãcutîntr-un moment relaxat,când se inauguratelescaunul ce duce înParâng, duminicã 30noiembrie, de SfântulAndrei... I-a relatat primarului Petroºaniuluicazul, iar acesta aacceptat necondiþionatajutorarea.

”Primarul TiberiuIacob Ridzi a fost

receptiv ºi a acceptatfãrã rezerve sã ajutefamilia Parnescu, dinColonia Petroºani. Vorbeneficia de hranã toþimembrii familiei caretrãiesc sub limitadecenþei. Aceºti oamenis-au dezechilibrat pen-tru cã în decurs dedouã luni ºi-au pierdutdoi pãrinþi cu care seajutau” – a declaratCostel Postolache, consilier municipalPetroºani.


Prãjiturile ºi mâncareafast food - în atenþiainspectorilor

I nspectorii DSV Hunedoara ºi-aintensificat acþiunile de control

în unitãþile de alimentaþie publicã,dat fiind faptul cã sãrbãtorile suntfoarte aproape.

Inspectorii sanitar-veterinari spun cãverificãrile au scop preventiv ºi vor sãelimine riscul unor îmbolnãviri ale populaþiei.

„Controalele au vizat pânã de curânddepozitele en-gros ºi urmeazã labora-toarele de prãjituri ºi cofetãriile. Vrem sãvedem în ce condiþii îºi desfãºoarã activi-tatea ºi dacã respectã toate normele astfelca populaþia sã nu aibã de suferit”, spuninspoectorii în alimentaþie.

Pe de altã parte aceºtia recomandãoamenilor sã evite achiziþionarea de pro-duse alimentare de la cunoºtinþe. Aici ar fi

vorba în special de prãjituri, cozonaci oritorturi. „Ar fi bine sã fie evitatãcumpãrarea de produse din locuri neau-torizate ºi la preþuri mai mici, deoareceacestea s-ar fi putea dovedi a fi pericu-loase pentru sãnãtate. Sfatul este sã nu iaprãjituri sau torturi fãcute acasã sau în laboratoare de ocazie. Dacã se cumpãrãun produs dupã principiul „vecina, varasau prietena face un tort bun”, în primulrând se încalcã legile în vigoare ºi apoi nuse ºtie ce ingrediente folosesc patiseriilede ocazie, iar oamenii pot avea de suferit”, mai spun specialiºtii. Vizate suntºi unitãþile fast food din Valea Jiului.


Cazul Parnescu a mobilizat edili ºi simpli cetãþeni”Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a fost

receptiv ºi a acceptat fãrã rezerve sãajute familia Parnescu, din ColoniaPetroºani. Vor beneficia de hranã toþi membrii familiei care trãiesc sub limitadecenþei. Aceºti oameni s-au dezechilibratpentru cã în decurs de douã luni ºi-au pier-dut doi pãrinþi cu care se ajutau” – CostelPostolache, consilier municipal Petroºani.

USL încã mai funcþioneazãbine în Aninoasa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014 Actualitate 7

ProiecteApaServ pentru staþiunilemontaneA pã pentru staþiunile

montane din Valea Jiului.Reprezentanþii societãþii de apãdin Valea Jiului au în vedereintroducerea apei potabile ºi înstaþiunile montane. Trebuieidentificate resursele necesareîn vederea realizãrii acestorproiecte de investiþii.

“Când vor veni bani europeni sauvom putea accesa proiecteeuropene vom încerca sã ducemcanalizarea ºi apa potabilã ºi în staþiunile montane”, a declarat

Costel Avram, directorul general alSC ApaServ Valea Jiului.

De câteva zile, oficialii ApaServValea Jiului au inaugurat un proiectcare a fost finalizat cu ºase luni maidevreme. Aceste prevede introduce-rea apei potabile ºi a canalizãrii pestrada Maleia, cea care duce sprestaþiunea montanã Parâng. Acum cã sunt conductele în zonã urmeazãdoar a fi identificate resursele financiare pentru a extinde proiectulîn staþiunea montanã.


P entroºaniul esteîmbrãcat în haine

de sãrbãtoare, iar înajun de Moº Nicolae vafi pornit iluminatulornamental.

Este daja o tardiþie ca, de Moº Nicolae, municipiulPetroºani sã strãluceascã în lumina mii de beculeþecolorate care compun iluminatul ornamental desãrbãtori. În ajun de Moº Nicolae, în data de 5decembrie, la ora 17.00, în

Parcul Carol Schreter, primarul municipiuluiPetroºani va apãsa peîntrerupãtor, aºa cum seîntâmplã de câþiva aniîncoace. Pentru acest an,administraþia publicã localãa alocat aproape 300.000de lei pentru închirierea iluminatului ornamental desãrbãtori. Aºa cã, pe lângãvechile ghirlande ºi orna-mente, municipiul Petroºaniva fi împodobit ºi cu noiornamente. “Ornamenteledin centrul Petroºaniuluisunt noi, iar în Aeroport au

fost montate cele dindotarea primãriei, care aufost anii trecuþi în centrul

localitãþii”, a declarat purtã-torul de cuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani,

Nicu Taºcã. Printre noileornamente se gãsesc un vârfde brad, zeci de globuri mariºi mici, câteva zeci de ºiruri,ghirlande ºi perdele lumi-noase, 200 de þurþuri lumi-noºi, dar ºi sute de figurinede asemenea iluminate.

În plus, din parcul CarolSchreter nu va lipsiDiorama care reprezintãNaºterea Domnului ºi niciun brad impresionant, caresã completeze atmosfera desãrbãtoare.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

C opiii specialide al Casa

Pollicino vor oferiastãzi un spectacolla Sala de Marmurãa PrimãrieiPetroºani.

3 decembrie esteZiua Internaþionalã aPersoanelor cu

Dizabilitãþi. Pentru amarca aceastã zi,

copiii speciali de laCasa Pollicino aupregãtit un spectacol.

“Este o fericire pentru noi ca de câþivaani încoace primãriaPetroºani ne oferãaceastã posibilitate dea ne prezenta cu copiila Sala de marmurã aprimãriei ºi copiiinoºtri sã-ºi exprime

bucuria ºi fericirea dea fi copil în România.Nevoile speciale alecopilaºilor noºtri, deani de zile ne-audovedit cã nu sunt unimpediment de a sebucura de viaþã la felca ºi ceilalþi copii.Pentru ziua de mâine

copii noºtri au pregãtitceva pentru invitaþiicare se vor afla mâineacolo ºi pentru toþilocuitorii Vãii Jiului.speram cã va fi o sur-prizã plãcutã pentrutoatã lumea”, adeclarat FlorentinaPresecan, director

Casa Pollicino. La evenimentul de

astãzi care va începe laora 9.30 la sala demarmurã a primãrieisunt aºteptaþi sã iaparte toþi cei care vorsã îi susþinã pe aceºticopii speciali.


Din Germaniaîn Valea Jiului

12.000 de pachete auajuns din Germania

la copiii din Valea Jiului.

Nemþii au trimis zeci de mii de pachete cu dulciuri, articolevestimentare ºi alte obiecte copiilor care provin din familii cuprobleme sociale. Teancurile depachete sunt deja împãrþite beneficiarilor.

“Au venit duminicã seara împre-unã cu 12000 de pachete. Dindata de 1 decembrie am începutdeja distribuirea lor în toate orga-

nizaþiile partenere ºi cãtre ºcoliledin Valea Jiului. Pachetele suntfacute de cãtre copii din Germaniacãtre copii din Romania, în specialpentru cei cu posibilitãþi reduse ºiele conþin dulciuri, jucãrii ºi materi-ale de igienã personalã”, adeclarat Alexandru Kelemen,reprezentant Caritas Petroºani.

Pachetele vor fi dãruite copiilorpânã de Moº Nicolae.

“Noi suntem optimiºti ºi speramcã pânã în data de 11 sã fim gatacu toate”, a mai spus sursa citatã.

Acþiunile dedicate sãrbãtorilorde iarnã nu se opresc aici. Cei dela Caritas vor organiza diferiteevenimente pe tot parcursul luniidecembrie.


Spectacol dãruit de copiii speciali

Moº Nicolae va scãlda Petroºaniul în mii de luminiþe colorate

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 3 Decembrie 2014

N u doar cã aurevoluþionat

ideea de fitness ºidans modern, daracum aduc laPetroºani, unuldintre primeleoraºe din þarã, unnou sport.

Vorbim despreDaniel ºi SimonaObleagã, care, împre-unã cu echipa lor desportivi calificaþi, vindin prima sãptãmânã aanului viitor, cu un nougen de sport. Cei doi ne spun cã este opremierã pentruRomânia, iar DanielObleagã este cel maititrat sportiv în Bokwadin România la acest

moment. Ce înseamnã defapt

acest sport? E foartesimplu, litere ºi cifre,transpuse pe podea,pe ritm ºi pentru sãnã-tatea celor care îl prac-ticã. „A apãrut noulprogram Bokwa Step& Up, care înseamnãun step aerobic.Defapt un pic maidiferit, dar noi trasãm

litere, cifre ºi semne,prin miºcãri ale corpu-lui ºi paºi de dans,folosind un stepper, dela step-ul aerobic. Astaeste Bokwa Step&Up.Sunt primul instructorde acest gen dinRomânia. Eu am adusprogramul acesta, iarîn curând sper cã voi fiºi instructor BokwaBest – BokwaEducation SpecialistTrainer, deci omul careva face cursurile deformare ale instructo-rilor”, a declaratDaniel Obleagã,instructor de Bokwadin Petroºani.

Noul sport, Bokwaa prins ºi în Româniaºi foarte multe sãli defittnes au mizat peasta. Daniel Obleagãva avea misiunea de aantrena instructorii dinRomânia ºi laPetroºani aduce înpremierã acest sport,pe care suntem invitaþisã îl testãm gratuit„Bokwa Step & Up vaîncepe în luna ianua-rie. Vom face primadatã testerul în prima

sãptãmânã a lui ianua-rie. Cei care doresc sãîncerce acest nousport pot veni la noi,sã îºi facã rezervãri destepper, ca sã vadãdespre ce este vorba,

iar dupã aceastã sãptãmânã gratuitã, îºipot face abonamentela noi la studio”, aadãugat ºi SimonaObleagã, instructorBokwa.

Practic, o astfel demiºcare arde calorii ºitonificã, iar din expe-rienþã, cei care îl prac-ticã devin mult maisãnãtoºi. „Arde foartemulte calorii, chiardacã unii o sã li separã greu de crezut.Am avut în Grecia pecineva care a avut pemânã un pedometru ºicalorimetru ºi în 50 de minute de abilitatecardio Bokwa s-aufãcut 7.400 de paºi ºis-au ars 1.150 decalorii. Deci, se ard

calorii, se tonificãmuºchii, deoarecemiºcãrile sunt ºi detonifiere, scãpãm desaltea, nu mai stãmjos. Le facem toateprin muzicã,abdomene, biceps ºiaºa mai departe, carele punem pe muzicã,fãrã sã ne dãm seamacã muncim pentru aºaceva”, ne explicã Dani.

Dacã vi se pareinteresant ºi dacã vreþisã vã distraþi, ca ºi sãfaceþi cel mai nousport, trebuie sã aveþidoar puþinã voinþã ºi,pe ritmuri de muzicãbunã, nici nu vã veþi daseama cã faceþi sport.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Brazii deCrãciun sosescla sfârºitul sãptãmâniiP rimii comercianþi cu

brazii de Crãciun vorsosi la Petroºani la sfârºitulacestei sãptãmâni. 22 de zilene mai despart de Crãciun, iarmajoritatea petroºãnenilor vorîmpodobi tradiþionalul brad.Pentru cei care vor sã simtãmirosul coniferelor, bradulnatural este singura opþiune.

“S-au anunþatcomercianþii ºisperam spresfârºitul acesteisãptãmâni dejasã avem în piaþabrazi de Crãciun.Sunt aproximativpatru comercianþicare sunt dinSebeº, din zonaHategului”, adeclarat SorinCreþu, ºeful

Administraþiei Pieþelor dinPetroºani.

Comercianþii de brazi trebuie sãþinã cont de o serie de reguli.

“Trebuie sã deþinã actele deprovenienþa a brazilor, sã atestefaptul cã fac parte dintr-o asociaþiesau un composesorat ºi actele deidentitate ale vânzãtorului”, a maispus sursa citatã.

Aproape 36.000 de brazi ºipeste 30.000 de molizi vor fiscoºi la vânzare de Romsilva,preþul brazilor de cel mult 1,3metri fiind de 24,8 lei, iar al celorde 2 - 3 metri, de 37,2 lei, toþipomii provenind din pepiniere ºidin tãieri pentru conservareapãdurii.


Bokwa Step & Up, în premierã laPetroºani

cvj nr 752,miercuri 3 decembrie

Documents