cvj nr 1048, miercuri 24 februarie

of 7/7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1048 Miercuri, 24 Februarie 2016 M inistrul Energiei, Victor Grigorescu, îi îndeamnã pe minerii din Valea Jiului sã munceascã. Doar prin muncã ºi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara poate trece peste perioada criticã în care se aflã. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A “Nemulþumirile noastre sunt la fel cu cele ale minerilor. De când societatea a intrat în insolvenþã nu s-a luat nicio mãsurã ºi cred cã vor sã ne îndrepte spre faliment. Nu a venit nimeni sã ne zicã nimic, iar acesta este doar începutul. Peste tot vor fi probleme”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Mircea Criºovan, preºedin- tele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia. Angajaþii de la Mintia au cerut demiterea conducerii CEH, separarea mineritului de energie, dar ºi elabo- rarea unui plan de restruc- turare pentru ambele socie- tãþi (minierã ºi energeticã). “Toþi trebuie sã îºi dea demisia pentru cã toþi sunt vinovaþi pentru ceea ce se întâmplã acum la Complexul Energetic Hunedoara. Pensionabilii ar trebui sã plece acasã. Noi nu le-am pus gând rãu minerilor pentru cã suntem conºtienþi cã fãrã ei nu putem, dar ºi la ei, la fel ca la noi la termocentralã sunt persoane care îndeplinesc condiþiile de pensionare. Aceºtia ar trebui sã plece acasã”, a mai subliniat energeticianul. Energeticienii mai solicitã ºi identificarea de urgenþã a resurselor finan- ciare necesare pentru con- formarea termocentralei Mintia la normele de mediu ºi obþinerea prelungirii termenului de conformare la cerinþele de mediu. “Revendicãrile salariaþilor sunt asigurarea protecþiei sociale pentru persoanele care urmeazã sã fie disponibilizate, reanalizarea grilei de salarizare ºi reducerea tuturor salariilor mai mari de 3500 de lei, scoaterea din sistem a tuturor salariaþilor care îndeplinesc condiþiile de pensionare fãrã diminuarea valorii punctului de pensie”, se aratã în revendicãrile angajaþilor de la Mintia. Monika BACIU Monika BACIU Mazilirea lui Adrian Rus la Petroºani a fost precedatã de scoaterea din cursã a lui Costel Avram, cãruia Bogdan Þâmpãu i-a luat organizaþia pe care a dezvoltat-o în ultimii ani la Petrila. Avram, însã, rãmâne liberal ºi chiar vrea ca noul candidat de la Petrila sã câºtige alegerile, în ciuda faptului cã i-a fãcut, ani de zile, opoziþie lui Ilie Pãducel. „Eu sunt membru al Organizaþiei PNL Petrila ºi chiar asearã (n.r luni) am fost la o ºedinþã convocatã de preºedintele Pãducel. Joi seara vor fi din nou prezenþi cât mai mulþi, pentru cã important este ca Partidul Naþional Liberal sã câºtige. Cât despre miºcãrile din PNL, vom vedea mai târziu, important este ca sã câºtigãm alegerile. Nu e vorba de persoanã, e vorba despre PNL”, a spus Costel Avram, PNL. Aºadar, Costel Avram nu este chiar supãrat pe liberali cã l-au dat deoparte, dar poate cã doar aºteaptã sã vadã scorul PNL dupã alegerile locale. În tot acest timp, scandalul generat la Petroºani încã are ecouri ºi este acutizat de mãsura impusã de la centru, care nu i-a convenit niciunui preºedinte PNL. Cu mici excepþii ºi aceºtia au fost detronaþi de candidaþii numiþi pentru funcþiile de primar ºi nu a contat munca lor de ani de zile în interiorul organi- zaþiei PNL. Deocamdatã, însã, singurul care a rãbufnit ºi a pãrãsit PNL a fost Adrian Rus. Diana Diana MITRACHE MITRACHE VICT OR GRIGORESCU: “Cei care au decis sã porneascã acest protest, o fac împotriva propriului interes” Costel Avram rãmâne liberal M odul în care se iau decizii în PNL Hunedoara nu l-a convins pe Costel Avram sã plece din acest partid. Potrivit celui care coordoneazã aceastã cativitate în Valea Jiului, faptul cã nu mai este preºedinte la Petrila, nu l-a determinat sã pãrãseascã barca ºi chiar va lupta pentru ca acest partid sã câºtige inclusiv la Petrila, unde candidat este Ilie Pãducel. Energeticienii susþin protestul minerilor E nergeticienii de la Mintia au declanºat ºi ei protestele. Angajaþii termocentralei sunt nemulþumiþi de faptul cã nimeni nu le spune nimic din ceea ce se întâmplã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Pentru cã nimeni nu le zice nimic, starea de tensiune în rândul angajaþilor CEH persistã. Dupã mineri a venit rândul angajaþilor termocentralei de la Mintia.

Post on 26-Jul-2016

223 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

TRANSCRIPT

  • Cotidian regional zz Apare de luni pn vineri n toate localitile Vii Jiului zz Redacia i administraia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroani (Casa de Cultur)

    www.cronicavj.ro z E-mail: [email protected] z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

    Cronica Vii JiuluiFondat 2011 z Anul V z Nr. 1048

    Miercuri, 24 Februarie 2016

    M inistrul Energiei, Victor Grigorescu, i ndeamn peminerii din Valea Jiului s munceasc. Doar prin munci seriozitate Complexul Energetic Hunedoara poate trece pesteperioada critic n care se afl. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

    Nemulumirile noastre sunt la fel cu celeale minerilor. De cnd societatea a intrat n insolven nu s-a luat niciomsur i cred c vor s nendrepte spre faliment. Nua venit nimeni s ne zicnimic, iar acesta este doar

    nceputul. Peste tot vor fiprobleme, a declarat pentru Cronica Vii Jiului,Mircea Criovan, preedin-tele Sindicatului LiberIndependent ElectrocentraleMintia.

    Angajaii de la Mintia aucerut demiterea conducerii

    CEH, separarea minerituluide energie, dar i elabo-rarea unui plan de restruc-turare pentru ambele socie-ti (minier i energetic).

    Toi trebuie s i deademisia pentru c toi

    sunt vinovai pentru ceeace se ntmpl acum laComplexul EnergeticHunedoara. Pensionabilii artrebui s plece acas. Noinu le-am pus gnd ruminerilor pentru c suntemcontieni c fr ei nuputem, dar i la ei, la fel cala noi la termocentral suntpersoane care ndeplinesccondiiile de pensionare.Acetia ar trebui s pleceacas, a mai subliniatenergeticianul.

    Energeticienii mai solicit i identificarea deurgen a resurselor finan-ciare necesare pentru con-

    formarea termocentraleiMintia la normele de mediui obinerea prelungirii termenului de conformarela cerinele de mediu.

    Revendicrile salariailorsunt asigurarea protecieisociale pentru persoanelecare urmeaz s fiedisponibilizate, reanalizareagrilei de salarizare ireducerea tuturor salariilormai mari de 3500 de lei,scoaterea din sistem atuturor salariailor carendeplinesc condiiile depensionare fr diminuareavalorii punctului de pensie,se arat n revendicrileangajailor de la Mintia.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Mazilirea lui Adrian Rusla Petroani a fost precedat de scoaterea dincurs a lui Costel Avram,cruia Bogdan mpu i-aluat organizaia pe care adezvoltat-o n ultimii ani laPetrila.

    Avram, ns, rmneliberal i chiar vrea ca noulcandidat de la Petrila sctige alegerile, n ciudafaptului c i-a fcut, ani de zile, opoziie lui IliePducel.

    Eu sunt membru alOrganizaiei PNL Petrila ichiar asear (n.r luni) amfost la o edin convocatde preedintele Pducel.Joi seara vor fi din nouprezeni ct mai muli,pentru c important esteca Partidul NaionalLiberal s ctige. Ctdespre micrile din PNL,vom vedea mai trziu,important este ca sctigm alegerile. Nu e

    vorba de persoan, evorba despre PNL, aspus Costel Avram, PNL.

    Aadar, Costel Avramnu este chiar suprat pe liberali c l-au datdeoparte, dar poate cdoar ateapt s vadscorul PNL dup alegerile locale.

    n tot acest timp, scandalul generat laPetroani nc are ecourii este acutizat de msuraimpus de la centru, carenu i-a convenit niciunuipreedinte PNL.

    Cu mici excepii iacetia au fost detronai de candidaii numii pentrufunciile de primar i nu acontat munca lor de anide zile n interiorul organi-zaiei PNL.

    Deocamdat, ns, singurul care a rbufnit ia prsit PNL a fostAdrian Rus.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    VICTOR GRIGORESCU:

    Cei care au decis sporneasc acest protest,

    o fac mpotriva propriului interes

    Costel Avram rmne liberalM odul n care se iau decizii n PNLHunedoara nu l-a convins pe Costel Avrams plece din acest partid. Potrivit celui care coordoneaz aceast cativitate n Valea Jiului,faptul c nu mai este preedinte la Petrila, nu l-adeterminat s prseasc barca i chiar va luptapentru ca acest partid s ctige inclusiv laPetrila, unde candidat este Ilie Pducel.

    Energeticienii susin protestul minerilorE nergeticienii de la Mintia au declanat i eiprotestele. Angajaii termocentralei suntnemulumii de faptul c nimeni nu le spune nimicdin ceea ce se ntmpl la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Pentru c nimeni nu le zicenimic, starea de tensiune n rndul angajailorCEH persist. Dup mineri a venit rndul angajailor termocentralei de la Mintia.

  • Primii pai au fostfcui n urm cu circacinci ani, ns totul s-ampotmolit n lipsaunui ajutor i de laautoriti. Pentru acetiinvestitori, exact ceeace i-a ademenit sinvesteasc n turism ar putea s le stea ncale pentru a primicertificarea din parteaPan Parks. Mai exact,construcia DrumuluiNaional 66A prinParcul NaionalRetezat, lucrare care ar urma s uneascValea Jiului de BileHerculane.

    Opt pensiuni icabane din ParculNaional Retezat aufost primite n reeauaexclusivist Pan Parksi beneficiaz gratuit decea mai bun reclamn ntreaga Europ.Turitii strini suntndrumai ctre pensiunile romnetidin Retezat, n fiecarean, de ctre fundaiaeuropean Pan Parkscare sprijin eco-turis-mul. Proprietarii pensiunilor de lapoalele Retezatului,pentru a fi primii nelit au avut derespectat mai multecerine n materie deprotecia mediului.

    Cele opt pensiuni i cabane romneticare fac parte din PanParks sunt situate ncomunele Slau deSus, Ru de Mori, peValea Rului Mare, nzona Crnic (la una din porile ParculuiNaional Retezat) i lacabana Rotunda, la oaltitudine cuprins ntre600 i 1.000 de metri.

    Toate sunt n vecintatea sau chiar nParcul Naional Retezat(PNR) zon care, de asemenea, esteintegrat alturi de alte zece rezervaii dinzece state europene nreeaua exclusivist.Pentru acreditare, pen-siunile din Retezat aufost supuse unui procesde evaluare de lungdurat i foarte binepus la punct. Printrecriteriile care au trebuitndeplinite de pensiunise numr cele referi-toare la oferirea debucate tradiionale,angajarea i calificareapersonalului, existenautilitilor i, cel maiimportant, protejareamediului. Toate celeopt pensiuni romnetiPan Parks au un coldedicat special arieiprotejate, n care suntprezentate regulile devizitare ale ParculuiNaional Retezat.

    A vantajeUn certificat Pan

    Parks aduce o serie deavantaje, dar nu imediat.Cel mai mare atu lconstituie promovarea

    pe care o face PanParks la nivel inter-naional. Fundaia arecontracte cu tour-ope-ratori foarte puternicidin Danemarca,Norvegia, Olanda, dari alte state din afaracontinentului, ceea censeamn un mare paspentru dezvoltareatuturor comunitilorlocale de la poaleleRetezatului, nu numaipentru cei care deinpensiuni i cabane turistice. Anul trecut,circa 15 mii de turitistrini din ri caGermania, Ungaria,Cehia, Frana,Finlanda, Olanda sauAustria, i-au petrecutconcediul n Retezat.De altfel, este cunoscutc Mamaia i Retezatulerau pentru vestici,nc din anii 70,punctele de atracie aleturismului romnesc.Nemii, cehii i unguriiau fcut o pasiunepentru Parcul NaionalRetezat, iar n fiecarevar vin cu miile pentru a-i petrececoncediul de odihn.Acetia prefer slbti-cia i refuz staiunilemontane din rile lor,tocmai pentru c nu le

    mai ofer nimic virgin n care s nu fi intervenit mnaomului pentru aa zisemodernizri.

    U n col de raiParcul Naional

    Retezat a fost creat n1935, prin JurnalulConsiliului de Minitrinr. 593, fiind primulparc naional dinRomnia, destinat conservrii slbticieiMunilor Retezat, a florei i faunei de aici.Rezervaia naturaleste cea mai importan-t din ara noastr i afost declarat monu-ment al naturii fiindrecunoscut pe planinternaional caRezervaie a Biosfereide ctre ComitetulMaB UNESCO la ceade a VI-a sesiune aConsiliuluiInternaional deCoordonare aProgramului Om-Biosfer, de la Parisdin 1979. ParculNaional Retezat are osuprafa de 54400 hai o altitudine cuprinsntre 800 i 2509 mi, totodat, mai are

    40 de vrfuri muntoasece trec de 2200 m nmedie depind 2350m. Prin peisajul variat i relieful semei stncos, Retezatulprezint o atraciedeosebit i a constituitde timpuriu una dintreprincipalele regiuni turistice din CarpaiiRomneti.

    Traseele turisticemarcate, care totali-zeaz peste 200 dekm, asigur o afluenmare a turitilor. nParcul Naional Retezatse afl 82 de lacuriglaciare dintre careBucura (2041 m altitu-dine) - cel mai maredin ar (format printopirea unui ghear) cuo suprafa de 11hectare i o adncimede pn la 16 m. Totaici se gsete i celmai adnc lac glacialdin Carpai - TulNegru (2014 m altitu-dine), cu o suprafade 7,5 ha. n Retezatsunt rspndite peste320 specii de plantedintre care peste 15 lasut sunt endemismecarpatice, 12 la sutdacice i 4 la sut

    endemisme propriiRetezatului, partensemnat gsite nzona de protecie -Rezervaia tiinificGemenele, categoria I-a IUCN - destinatcercetrii tiinifice, cusuprafaa de 1.630 ha- n care este interzisaccesul fr o procurspecial eliberat dectre AcademiaRomn i ComisaMonumentelor Naturii.Parcul Naional Retezateste un rai pentruoamenii de tiin,botaniti i zoologi. Pecrestele Retezatului in Parcul NaionalRetezat se gsete opopulaie foarte marede capre negre, cerb,cprioara dar i mar-mote care s-au nmulitdup ce au fost pusesub ocrotire n anii80. Jderul, pisica slbatic, cocoul demunte, ierunca, vulturul sur i acvila demunte, multe dintreaceste animale fiindspecii pe cale de dis-pariie, i-au gsit habi-tatul ideal n Retezat.

    MaximilianMaximilianGNJUGNJU

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 20162 Actualitate

    Materialele marcatePromovare reprezint

    PUBLICITATE

    Cronica Vii Jiului

    www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

    E-mail:[email protected]

    Director:z Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected]o.com)

    0744.268.352

    Colectivul de redactie: z Ileana FIRULESCUIleana [email protected]

    z Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])z Adina PAdina PDURARUDURARUz Maximilian GMaximilian GNJUNJU([email protected])z Monika BACIUMonika BACIUz Genu TUUGenu TUU

    Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

    Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

    COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

    Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroani Tiprit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

    Responsabilitatea materialelor aparine n exclusivitate autorilor

    S.C APA SERV VALEAJIULUI S.A PETROANI anuna restricie n furnizarea apei potabile

    pentru Miercuri, 24.02.2016 n:z VULCAN - ntre orele 09:30 - 14:30.

    Zona afectat: Str. Crividia, Izvor, Merior,Valea Arsului, Retezat, Vlcelelor, Dmbovia,Abator, Jiu-Petroani.

    Motivul restriciei: Executare branamentstr. Merior, nr.20/4

    Mulumim pentru nelegere,Birou Pres S.C Apa Serv Valea Jiului

    S.A Petroani

    Eco-turismul - o ans pentru miciintreprinztori din Valea JiuluiO dat cu accederea n reeaua exclusivist a primelor pensiuni din Retezat, mai muliproprietari de cabane din zona Cmpul lui Neag, au decis s demareze procedurile dealiniere la cerinele Pan Parks. Cei mai muli dintre acetia sunt foti mineri care au muncitn Italia i Spania i care s-au ntors cu bani pe care i-au investit n pensiuni i cabane.

  • Cronica Vii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016 Actualitate 3

    M inistrulEnergiei,Victor Grigorescu, indeamn pe mineriidin Valea Jiului s munceasc. Doar prin munc i seriozitateComplexul EnergeticHunedoara poatetrece peste perioadacritic n care se afl.

    Ne confruntm, nacest moment, cu osituaie dificil n ValeaJiului generat deprotestele aprute nultimele 24 de ore,care au dus la blocarean min a mai multormineri, fie n subteran,fie n perimetrulminier, fie n zona ter-mocentralelor. O partedintre ei au decis srecurg la o formextrem de protest iau intrat n grevafoamei. Le nelegsuprarea i revolta.Aa nu se mai poate!neleg c din toatepromisiunile politicedin ultimii 15 ani,aproape niciuna nu afost onorat.

    tiu c niciuna dintre promisiunilepolitice care li se facastzi nu reprezint osoluie. Am discutat cuprefectul i cu

    autoritile abilitatepentru ca cei careprotesteaz s nu-ipun viaa n pericol is li se ofere toatasistena de care aunevoie. Nu putemexclude situaii nepre-vzute, deoarece blo-carea n subteran pre-zint riscuri deosebite,chiar i pentru mineriiexperimentai, susineministrul EnergieiVictor Grigorescu.

    CEH nu avea niciunleu n luna decembrie,nici banii de salarii nuerau asigurai. Potrivitministrului, dup toateeforturile depuse visteria societii anceput s i revin.

    Am preluat unComplex Energeticfr niciun ban ncont, cu un titluriexecutorii n valoarede zeci de milioane delei i cu circa 30 decereri de intrare ninsolven. n decem-brie, nu aveam din ceplti salarii i eram pecale s condamnm lafrig toat Valea Jiuluii la srcie pe toi ceicare muncesc n minsau n termocentrale.Cu eforturi deosebiteatt din partea minis-terului, din partea so-cietii i, mai ales, ale

    oamenilor caremuncesc laHunedoara, aproapeam trecut iarna, ampltit fiecare leu pecare l datoram anga-jailor i am stabilizatsituaia financiar, nciuda tuturor obsta-colelor intervenite lanivel local sau central.V reamintesc c npragul gerului, furni-zorii refuzau s trimitmasa cald n min,iar la miez de noapte,o parte din transporta-tori erau pregtii slase oamenii ieii dintur n frig i nbezn, a mai subliniat ministrul.

    N icio tonimportatMinistrul susine c

    minerii au dovedit cse poate trece pesteperioada de iarn fra fi necesar un importde crbune.

    n aceast iarn nuam adus nicio ton decrbune de import.Am demonstrat c sepoate pe picioarelenoastre, dup ce nanii din urm amimportat cteva sutede tone de crbune.Toate resursele finan-ciare, toi banii pe carei aveam au mers ctreminele romneti.

    mpreun am trecutpeste toate aceste dificulti ce preau nprag de iarn de nerezolvat, mai spune ministrul.

    Grigorescu este de prere c protestele care au loc la ComplexulEnergetic Hunedoarapot destabiliza i maitare situaia, care iaa este critic.

    Am strns mnafiecrui lider sindicalcu convingerea cnumai mpreun minister, administratorjudiciar i oamenii caremuncesc zi de zi nComplexul Energetic putem ndrepta com-pania pe drumul cel

    bun. Protestele deastzi mi zdruncinncrederea c acestlucru este cu adevratposibil. Rmnemhotri s facem totce ine de noi pentru andrepta lucrurile. Cei care au decis sporneasc acestprotest, o fac mpotri-va propriului interes,iar cei care i ndeam-n s continue cu gn-dul la iluzorii avantajepolitice sunt irespons-abili. Ne-am angajat spltim drepturile sala-riale, s meninem unnivel al produciei, scretem veniturilecompaniei, dar, maiales, s strpim nemunca i ilegalitile.De cealalt parte, amavut promisiunea pciisociale i a orientriituturor eforturilor ctre un singur scop:scoaterea companieidin starea n care segsete. Astzi, dinnefericire, contractulcolectiv de munc dela CEH, care reprezin-

    t baza acestui pactpentru supravieuire,nu mai valoreaz marelucru, mai spuneministrul VictorGrigorescu.

    Doar prin munc iseriozitate CEH maipoate fi adus pe liniade plutire, astfel cministrul i ndeamnpe protestatari s treac la munc.

    Responsabilitateasituaiei de la CEH sentinde n timp inumai mpreunputem oferi Vii Jiuluio ans minister,angajaii care dorescs munceasc onest,administratorul judiciari autoritile locale.Nu exist astzi osoluie politic pentrusituaia critic de laCEH. Singura soluiecare poate salvaComplexul de la dispariie este muncai seriozitatea. Oricinev spune c se poatealtfel v minte. Oricealt drum este un drum spre falimentulComplexului, caretrage dup el ntreagaVale a Jiului. Nu amniciun interes politic,nu mi doresc s facparte din niciun jocascuns. Cei carevorbesc desprenchiderea minerituluin Romnia o fac curea-voin. Crbuneleromnesc i are dejalocul su n securitateanoastr energetic, aconchis ministrulEnergiei.

    De dou zile, Valea Jiului fierbe.Sute de mineri de laexploatrile miniere s-au blocat n subteran isolicit prezena minis-trului n Valea Jiului.

    Monika BACIUMonika BACIU

    S unt de zeci de ore blocai n subteran.Ias cu rndul afar pentrua se revigora iar apoi intrnapoi pentru a-i duceprotestul pn la capt.

    n tot acest timp, pentru a fi mai clar nelei, dar ca guver-nanii s afle concret ce cerortacii, acetia au fcut o listcu revendicri care cuprinde:

    1. Desfiinarea conduceriiComplexului EnergeticHunedoara

    2. Plafonarea salariuluimaxim la 5000 de lei

    3. Respectarea ContractuluiColectiv de Munc

    4. Prezentarea n detaliu aunui program de restructuraresi reorganizare a CEH

    5. Tragerea la rspundere aactualei dar i a fostei conduceriCEH pentru situaia actual

    6. Sigurana locurilor de munc7. Pensionarii care

    ndeplinesc condiii de pensieadic au 45 de ani mplinii i20 de ani de lucru, s nu maiprimeasc funcii de conducere

    8. S vin administratorul special la puul 12 orizontul 400

    9. Revenirea la vechiul calcul al pensiei

    10. Protecie social pentrucei care pleac din sistem

    Acestea sunt cele 10 revendicri ale minerilor.Lista enumerat mai sus aajuns la toi factorii de decizie,ns pn acum, nicio cerinnu a fost ndeplinit.

    Adina PAdina PDURARUDURARU

    VICTOR GRIGORESCU: Cei care au decis s porneascacest protest, o fac mpotriva propriului interes

    Lista cu revendicri a minerilor de la Lonea

  • Situaia n minele ViiJiului a degenerat complet,de la o or la alta, iarnoaptea de luni care a trecuti-a fcut irascibili i porniimpotriva tuturor. La gurapuului de la Lonea, loculprin care minerii au cobort,luni la ora 4,00 dimineaa npmnt, este mereu o sal-vare. Paramedicii le dau aju-tor ortacilor, care, mai toi,acuz puseuri de tensiune istri de ru. Alii ies doar sia aer proaspt i s irevin din starea de tensiune,acumulat sub pmnt, dupatt de multe ore denesomn, n aer viciat, care leprovoac stri de ru.

    n min e foarte ru...Sunt oamenii acolo, stresaii tulburai. Nu tim ce esteafar. Sperm s rezolvmceva. M simt ru i defiecare dat cnd simt asta,ies afar. Unii sunt mai bine,alii mai ru. ncercm tot ceputem, nu mai e calenapoi, a spus unul dintreminerii care au ieit la oraprnzului, mari, s ia aer.

    Soiile le-au venit lunisear i le-au adus de mn-care, dar tot mai sunt aproxi-mativ 15 mineri sub pmntcare refuz hrana. Pentru ei,echipajul de la salvare are untratament special i liderullor, Vasile Pduraru, cauts-i liniteasc mereu.Minerii au ajuns la dispera-re. Nu mai rezist din punctde vedere al sntii. Acuzfel i fel de dureri, de stri,de nervozitate. Sunt n starede orice i, recunosc, mi-efric. Am ieit acum s

    vorbesc cu voi, dar m ntorcla ei, pentru c mi-e teamc nu vor mai suporta igno-rana. Cer s le vin la guraminei soiile, c aa poate sesensibilizeaz cineva i nebag n seam, a declaratVasile Pduraru, lider alminerilor de la E.M Lonea.

    Minerilor de la Lonea li s-au alturat, pe rnd, cei dela Vulcan, iar mai apoi cei dela Lupeni. Singura unitateminier, care nu este acum

    n grev este cea de laLivezeni. Toi triesc acumun adevrat comar subpmnt, pentru au fostnevoii s stea n galerii cuaer viciat, deoarece pegaleriile principale ar fi preafrig pentru ei. Toi ateaptun rspuns, dar spun c dacresponsabilii nu vin la ei,situaia poate degeneraoricnd. Este posibil s serecurg i alte forme deprotest, pentru c nu estesimplu s stai n min, ntr-unloc unde nu te poi spla,nu-i poi face necesitilefiziologice, n care hrana semnnc pe o bucat de

    scndur i este cea pe carele-o duc soiile minerilor,familiile i noi, cei care nusuntem sub pmnt. Dacvor sta n min i vor vedeac nimeni nu i ia n seam,este posibil s se ndreptectre curtea CEH, unde s se declaneze o alt form de protest, a precizatPetre Nica, preedinteleSindicatului Muntele,nainte de ntlnirea cuadministratorul juridic.

    La mineri nu a venitministrul Grigorescu, daracesta a postat pe site-ul sude socializare o alocuiune ncare i-a exprimat regretulfa de ceea ce li se ntmplacum minerilor ce s-au blocatsub pmnt. Le nelegsuprarea i revolta. Aa nuse mai poate! neleg c dintoate promisiunile politicedin ultimii 15 ani, aproapeniciuna nu a fost onorat.tiu c niciuna dintrepromisiunile politice care lise fac astzi nu reprezinto soluie. Am discutat cuprefectul i cu autoritileabilitate pentru ca cei careprotesteaz s nu-i punviaa n pericol i s li seofere toat asistena decare au nevoie. Nu putemexclude situaii nepre-vzute, deoarece blocarean subteran prezint riscurideosebite, chiar i pentruminerii experimentai. (...)Responsabilitatea situaieide la CEH se ntinde ntimp i numai mpreunputem oferi Vii Jiului oans minister, angajaiicare doresc s munceasconest, administratorul judiciar i autoritile locale. Nu exist astzi o soluiepolitic pentru situaia critic de la CEH. Singurasoluie care poate salvaComplexul de la dispariieeste munca i seriozitatea.Oricine v spune c sepoate altfel, v minte.Orice alt drum este undrum spre falimentulComplexului, care trage

    dup el ntreaga Vale a Jiului.Nu am niciun interes

    politic, nu mi doresc s facparte din niciun joc ascuns.Cei care vorbesc desprenchiderea mineritului nRomnia o fac cu rea-voin.Crbunele romnesc i aredeja locul su n securitateanoastr energetic, a scrisVictor Grigorescu, ministrulEnergiei, pe site-ul su desocializare. Administratoruljudiciar a venit s discutesituaia fr precedent aminerilor pe care acum igestioneaz, dar se pare cminerii nu au fost mulumiicu asta. Ateptm msuriconcrete, cu toate c nu le

    are i tim c nu e n stareun aa-zis specialist s con-duc un mastodont complex,cu minerit i energie. Un puide avocat a fost aruncat nValea Jiului de ctre guver-nani, ca s distrug ValeaJiului? S v spun ce le-a ziscolegilor mei: Scopul lui aici este ca s ne mai deasalariile cteva luni i pentrua pstra ct de ct linitea.Doar asta face, a maideclarat Vasile Pduraru.

    Minerilor li s-au alturat laprotest i energeticienii de laMintia i situaia a scpat ncursul zilei de mari de subcontrol.

    Diana Diana MITRACHEMITRACHE

    S ituaia generat denc un protest alminerilor din Valea Jiuluim determin s intervinn mod public pentru asolicita reprezentanilorStatului Romn proprie-tarul de drept al CEH gsirea imediat a uneisoluii pentru existena, ncontinuare, a acestuiimportant agent economicpentru Valea Jiului intregul jude Hunedoara,dar mai ales pentrugarantarea locurilor demunc ale salariailor.

    Nu fac acest gest din considerente politicianiste, cipur i simplu pentru c msimt solidar cu ortacii alturide care am lucrat ani la rndn subteran, la mina Livezeni,precum i pentru c, n calitate de primar almunicipiului Petroani, nu-mieste indiferent situaia ncare se afl CEH i, mai ales,oamenii care lucreaz ncadrul acestuia.

    Consider c acionarul unical CEH, care este statulromn, prin MinisterulEnergiei, are datoria de a gsiacele soluii economice prin

    care CEH s redevin unagent economic viabil pepiaa romneasc de energiei un agent economic capabils susin n continuare dezvoltarea economiei locale.Acest lucru este cu att maiimportant pentru comunitateanoastr cu ct, n toi acetiani, n care s-au fcut planuride restructurare i restrngerea sectorului minier i ener-getic, statul romn nu a fcutfoarte multe pentru creareaunor alternative economicecare s asigure transferulsocial al locuitorilor ctre alteramuri industriale i econo-

    mice. Statul romn trebuie sneleag c, n ciuda efor-turilor fcute de reprezentaniai comunitii locale dinPetroani, Valea Jiului ijudeul Hunedoara, noi nuavem nici prghiile i nici calitatea de a soluiona pro-blemele create n urma unuimanagement defectuos alCEH, girat de reprezentaniide drept ai statului care esteunicul proprietar al CEH.

    Personal, cred c actualulGuvern tehnocrat, format nmare parte din specialiti cuabiliti testate n instituiieuropene i buni cunosctoriai mecanismelor de negocierela nivelul Comisiei Europene,trebuie s caute soluii pentruviitorul industriei miniere ienergetice din Romnia,soluii punctuale pentru CEH,inclusiv n plan european.Sunt convins c, aa cum riprecum Germania sauPolonia au reuit s geascsoluii pentru problemelemineritului, experii guverna-mentali din Romnia pot facecu succes demersuri similare.

    Pn atunci ns statulromn trebuie s gseascurgent o soluie prin care sdea un rspuns favorabiloamenilor care i risc viaan fiecare zi, n subteranulminelor din Valea Jiului, pentru a da acel crbune care asigur, n bun parte,independena energetic aRomniei. Statul romn areobligaia moral i responsa-bilitatea economic i socialde a le oferi, acum, minerilor

    care se tem de pierderealocului lor de munc, garaniic acest lucru nu se va ntm-pla. Cteva sute de minerisunt chiar n acest moment,blocai n subteran la mineledin Valea Jiului, pentru c aunevoie de aceste asigurri ide multe alte rspunsurilegale de viitorul lor i alfamiliilor lor. Pentru acetimineri, fiecare zi i fiecareor care trece fr unrspuns categoric i respon-sabil al reprezentanilor ndrept s acioneze pentrusoluionarea problemelorCEH se poate transforma naccentuarea strii de sntatei poate conduce chiar lapierderea de viei omeneti.

    Invit rerezentaniiMinisterului Energiei, aiGuvenului Romniei, s anali-zeze atent, urgent i respon-sabil toate aceste probleme is acioneze pe cale de con-secin, nu s se ascund nspatele situaiei de insolvenn care se afl CEH.

    Tiberiu Iacob RidziPrimarul municipiului

    Petroani

    La aproape un an,

    Ajutorul de salvarenc nu s-a transformatn restructurareM inisterul continu procedurilepentru transformarea ajutoruluide salvare pentru CEH n ajutor derestructurare. Oficialii MinisteruluiEnergiei vd cu ochi buni intrarea ninsolven a CEH. Cristian Buu, secre-tar de stat n Ministerul Energiei estede prere c insolvena CEH protejeazsocietatea n faa creditorilor.

    Prin deschiderea procedurii insolvenei,CEH a trecut sub protecia juridic asiguratde lege, participanii la procedur fiindinstanele de judecat, judectorul sindic icreditorii, precum i administratorul special, nlimitele atribuiilor sale stabilite de lege, aratsecretarul de stat Cristian Buu ntr-un rspunsoferit senatorului Haralambie Vochioiu.

    Totodat, oficialul ministerului mai sublini-az c statul nu poate interveni n procedur.

    Statul se organizeaz potrivit principiuluiseparaiei i echilibrului puterilor legislativ,executiv i judectoreasc n cadruldemocraiei constituionale, rezult cGuvernul nu poate interveni n procedur, sin-gurul mod de a aciona fiind prin intermediuladministratorului special, n limitele atribuiilorsale, mai arat secretarul de stat.

    Urmeaz ca n scurt timp, administratorulspecial s prezinte un plan de restructurarecare s fie supus spre aprobare.

    Planul de reorganizare, propus de debitorprin administratorul special, urmeaz s fieprezentat la Ministerul Energiei, care, n calitate de unic acionar, poate interveni cuelemente care s in cont de anumite intestrategice, att pentru sigurana sistemului, ct i pentru prezervarea unei protecii socialei de mediu, susine Cristian Buu.

    Anul trecut, CEH a primit un ajutor de salvare pentru achiziionarea certificatelor decarbon. Pentru c societatea s-a aflat n

    imposibilitatea de a returna ajutorul, Ministerul nc poart discuii la nivelulComisiei Europene pentru transformarea acestuia n ajutor de restructurare.

    Menionm faptul c Ministerul Energieicontinu aciunea de notificare a ComisieiEuropene cu privire la intenia de transformarea ajutorului de stat individual de salvare, acordat CEH prin OUG nr. 22/2015, n ajutor de restructurare, n baza planului derestructurare care va trebui s rspund observaiilor formulate de direcia de specialitate a Comisiei, a conchis secretarulde stat n Ministerul Energiei.

    Monika BACIUMonika BACIU

    4 Actualitate Cronica Vii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016 Actualitate 5

    ANUN IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

    Rugm pensionarii, beneficiari de gratuiti (energie electric, termic, raii crbune) nregistrai la

    sucursalele minelor Petrila, Paroeni, Uricani, s seprezinte la serviciile financiar-contabile ale sucursalelorla care sunt arondai pn la data de 10.03.2016,

    cu urmtoarele documente :

    zz Buletin sau carte de identitate n original so, soie;zz Cupon pensie luna anterioar; zz Dovada deinerii spaiului n care locuiesc

    (contract de vnzare cumprare, contract de nchiriere,comodat, etc);

    zz Facturi aferente anului 2015 pentru energie electrici termoficare.

    Conducerea Societii Naionale de nchideri Mine Valea Jiului SA

    z Smbt27 febr. 2016, ora 18:00 - PREMIERA DINCOLO DE

    ZARE (pre bilet - 20 lei)

    z Duminica 28febr. 2016, ora12:00 - SpectacolulFrumoasa i Bestia(preuri bilete - 10 lei/adult, 8 lei/ copil)

    HAIDEILA

    TEATRU!

    TIBERIU IACOB-RIDZI: Statul romn e dator s gseasc soluiipentru CEH, nu s se ascund n spatele insolvenei acesteia! HAOS N MINELE DE HUIL

    Z eci de ore petrecute sub pmnt n min sunt pentru minerii din ValeaJiului un adevrat chin, iar oamenii cad unul cte unul. Este o presiunepsihic i fizic la care fac fa cu greu i fiecare cedeaz atunci cnd soia saucopiii vin la gura de intrare a minei i le aduc cte ceva. Salvarea nu pleac deacolo i, la intervale regulate, ortacii ies, iau aer, acuz tensiune arterial i cers se fac dreptate. Mari diminea li s-au alturat i cei de la Vulcan, dar icei de la Lupeni, iar mai apoi i energeticienii de la Mintia.

  • A pa Serv Valea Jiului este unbun exemplu i pentru alioperatori din Romnia, att cuprivire la atragerea fonduriloreuropene ct i legat de o serie deinvestiii fcute cu resurse propriii care vor fi implementate i dealte societi de profil, considerpreedintele Comitetului TeritorialOlt-Jiu din cadrul AsociaieiRomne a Apei.

    Zeci de specialiti din cadrul a 21 deoperatori de servicii de alimentare cuap i canalizare din Romnia suntprezeni n aceste zile n Valea Jiului,unde au mai multe simpozioane delucru. n cadrul acestor ntlniri, n carese prezint diferite soluii la problemelentmpinate de operatori, au loc ischimburi de experien iar specialitiiApa Serv Valea Jiului au prezentat oserie de programe care sunt deja implementate de societate i care vor fipreluate i de ali operatori.

    Programul electornic de ncasare afacturilor i cel de citire i transmitere aconsumului a fost ludat de cei prezenila ntlnirile de lucru. Costurile pentrurealizarea unei astfel de platforme elec-tronice se ridic la zeci de mii de euro,ns, Apa Serv Valea Jiului a reuit s orealizeze i dezvolte cu proprii angajai,la costuri minimale. Aici, n Parng, are loc i reniunea specialitilor IT dincompaniile de ap i Romnia i am

    constatat c Apa ServValea Jiului a reuit simplementeze o soluie deplat a facturilor on-line. Osoluie in house , frcosturi prea mari i de aicise va da tonul pentru dez-voltarea i altor companiide ap, a declarat,Thomas Roth, secretarComitetul Teritorial Olt-Jiu.

    De cealalt parte,preedintele ComitetuluiOlt-Jiu din cadrul Asociaiei

    Romne a Apei (ARA), MirceaNiculescu spune c ntrunirea din ValeaJiului ajut membrii asociaiei, operatoriide ap i canalizare din ar, s se punla curent i s identifice soluii la o seriede probleme aprute n acest activitate.n plus, programele europene deatragere a finanrilor pe acest domeniu,unde Apa Serv Valea Jiului este dat caexemplu de bune practici, este un altsubiect fierbinte discutat la ntrunirea din

    Valea Jiului.

    A pa Serv Valea Jiului- api canal pentru aproape98 la sut din populaie

    Reprezentantul ARA a mai evideniati faptul c Apa Serv Valea Jiului stfoarte bine n ceea ce privete aria deacoperire cu servicii de ap i canal.Astfel, circa 98 la sut din populaia ViiJiului are acces la aceste servicii dupinvestiiile realiate de societate n ultimiiani, iar la nivel naional doar Constanaatinge un asemenea procent. i noiavem de nvat din aceste schimburi deexperien, dar la rndul nostru puteminspira i pe alii. Cu specialitii ApaServ Valea Jiului am implementat oserie de proiecte i vreau s v spun cavem oameni foarte buni, foarte binepregtii care au primit oferte consider-abile din alte pri dar au ales s rmni s lucreze pe bani mai puini la ApaServ. Munca n echip a dus la ascensiu-nea companiei i ne d posiblitatea sne mndrim, pentru c suntem o com-panie pe profit. Mai sunt i critici, nsde la o firm falimentar am reuit sfim un exemplu, a declarat directorulgeneral al SC Apa Serv Valea Jiului,Costel Avram. Delegaii companiilor deap prezeni la lucrrile din Valea Jiuluimai au n program i vizitarea unorinvestiii aflate n exploatare cum ar finoua staie de tratare a apei de la Jie,considerat la momentul actual printrecele mai moderne din ara noastr.

    Maximilian Maximilian GNJUGNJU

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 20166 Administratie

    0735.183175

    v ofer zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaa Central

    CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

    DE CARNE DE PORC- Pulp porc cu os - 8.50 lei- Pulp porc fr os - 12.00 lei- Fleic porc - 10.00 lei- Carne tocat - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fr os -15.50 lei- Ceaf porc cu os - 12.00 lei- Ceaf porc fr os - 15.50 lei- Costi porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grsime pentru topit - 3,00 lei

    NOI SUNTEM MEREU NSLUJBA DUMNEAVOASTR!

    Telefon util: 0733.960311

    SERVIRE PROMPT - IREPROABIL!

    CONVOCATORn temeiul

    prevederilor art.94alin.1 i 3 din Legea

    administraiei publicelocale nr.215/2001,

    republicat, cu modificrile i

    completrile ulterioarei ale art.6 alin.1 din

    Legea nr.52/2003privind transparena

    decizional n administraia public,

    SE CONVOAC Consiliul Judeean

    Hunedoara n edinordinar, la sediul acestuia, pentru data de29 februarie 2016, ora1200, cu urmtoareaordine de zi:

    1. Proiect de hotrreprivind conferirea Titluluide CETEAN DEONOARE AL JUDEU-LUI HUNEDOARA domnului Pera Bulz artist popular;

    2. Proiect de hotrreprivind acordarea unorDiplome deEXCELEN;

    3. Proiect de hotrreprivind ncetarea naintede termen a mandatului

    de consilier judeean aldomnului Brea Vasile;

    4. Proiect de hotrreprivind constatareapierderii calitii de membru al AutoritiiTeritoriale de OrdinePublic Hunedoara dectre domnul BreaVasile;

    5. Proiect de hotrreprivind desemnarea nominal a unui consilierjudeean ca membru alAutoritii Teritoriale deOrdine Public, organizatla nivelul judeuluiHunedoara i validareaacestuia;

    6. Proiect de hotrreprivind aprobarea asocieriiJudeului Hunedoara, prin Consiliul JudeeanHunedoara cu AsociaiaVeteranilor de Rzboi filiala JudeuluiHunedoara, n vedereafinanrii i realizrii ncomun a unei aciuni deinteres public judeean

    7. Proiect de hotrreprivind utilizarea exceden-tului anual al bugetuluipropriu al judeuluiHunedoara rezultat lanchiderea exerciiuluibugetar al anului 2015,ca surs de finanare acheltuielilor seciunii dedezvoltare, prevzute nbugetul propriu al judeuluiHunedoara pe anul 2016;

    8. Proiect de hotrreprivind atribuirea unorlicene de traseu pentruefectuarea transportuluipublic judeean de persoane prin curse regulate speciale;

    9. Proiect de hotrrepentru modificareaRegulamentului privindprocedura de atribuire aTitlului de Excelen, a titlului de Consilier de Onoare i deAmbasador al JudeuluiHunedoara, precum i adiplomelor i placheteloromagiale;

    10. Proiect de hotrre privind apro-barea actualizrii devizuluigeneral pentru uneleobiective de investiii dincadrul Proiectului Sistemde management integratal deeurilor n judeulHunedoara, cod SMIS CSNR 49063;

    11. Proiect de hotrre privind apro-barea valorificrii maseilemnoase pe picior dinzona de siguran a dru-mului judeean DJ 687;

    12. Proiect de hotrreprivind aprobarea docu-mentaiei tehnico-econo-mice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Reparaii capi-tale rezervor de ap 150mc, staie de tratare ap

    la Sanatoriul dePneumoftiziologie dinBrad;

    13. Proiect de hotrreprivind modificarea inventarului bunurilor careaparin domeniului publical Judeului Hunedoara;

    14. Proiect de hotrreprivind retragereaJudeului Hunedoara, dincalitatea de membru aso-ciat n Asociaia FotbalClub Autobergamo Deva;

    15. Proiect de hotrreprivind aprobarearenunrii la calitatea demembru asociat aJudeului Hunedoara nAsociaia Clubul SportivFotbal Club Hunedoara;

    16. Proiect de hotrreprivind aprobarearetragerii JudeuluiHunedoara, prin ConsiliulJudeean Hunedoara dinAcordul de Asociere cuFederaia Romn deJudo i Sport ClubMunicipal Deva;

    17. Proiect de hotrrepentru modificarea icompletarea HotrriiConsiliului JudeeanHunedoara nr.191/2015privind stabilirea unormsuri pentrufuncionarea Parcului deAfaceri Simeria;

    PREEDINTE,Adrian Nicolae David

    Apa Serv Valea Jiului, exemplu pentru ali operatori din Romnia

  • A proape 100 de candidaipentru 20 de posturidisponibile. Spitalulde Urgen dinPetroani a scos laconcurs mai multeposturi vacante pen-tru nfirmiere, ngri-jitoare i brancar-dieri. Pentru cele 20de posturi la concurss-au prezentat 98 depersoane.

    Avem 14 posturi deinfirmiere pentru caresunt 12 candidai, aseposturi de ngrijitoarepentru care s-au nscris55 de fete, din caresunt prezente 54 i 4posturi de brancardieripentru care s-au nscris36 i sunt prezeni 32,a declarat managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

    n urma concursuluidin luna decembrie auexistat i discuii n ceeace-i privete pe candi-daii admii. Potrivitorganizatorilor i deaceast dat proceduraa fost identic, neexistnd suspiciuni defraudare a concursului.

    Nu am schimbat cunimic procedura. La fels-a procedat i data tre-cut, la fel s-a procedati acum. Mai mult dects-a fcut nu exist posi-

    bilitatea vizavi de acestconcurs ca lucrurile smearg bine i ncondiii bune pentrucandidai, a mai precizat sursa citat.

    D eficit depersonalLa unitatea medical

    din Petroani ar mai finevoie de sute de persoane astfel nct sfie acoperit deficitul.

    Nu ne acoperimnumrul de posturilibere. Spitalul are n structur 1028,5posturi, la ora actualavem 820 de psoturiacoperite, avnd nvedere c mai scoatemacum 20 de posturisuntem departe de aacoperi necesarul.ncercm s avem unnumr de personal cares asigure o activitateacceptabil, spre decent, a mai subliniat Vasilescu.

    Potrivit conduceriiunitii medicale, nperioada urmtoare vormai fi organizate con-cursuri pentru ocupareaunor posturi din spital.

    Vor mai exista oserie de concursuri pentru posturi n parteade muncitori. Va maitrebui organizat nc unconcurs pentru asistentemedicale, vacante defi-nitiv i vacante tempo-rar. Pentru ngrijitoarevom mai organiza con-curs, pentru c acumam scos 6 posturi, pen-tru posturile infirmieres-au prezentat 12 can-didai i tot din spital iatunci automat mutmdeficitul de pe partea deinfirmiere pe partea dengrijitoare unde vorpleca 12 fete, dac iautoate concursul, aconchis managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016 Actualitate 7

    ANGAJRIAngajez oferi pentru transport

    internaional, categorie B, autoutilitare de 3,5 tone.

    Relaii la telefon 0722616697

    D oi litri de combustibilpentru o populaie depeste 30 de mii de locuitori.Este vorba de patrula PoliieiLocale de la Petroani care areo cot de combustibil de doilitri pentru o perioad de 8ore. Mai grav este faptul cnici patrule nu exist.

    Spre exemplu, la sfritul sp-tmnii trecute, un cetean almunicipiului Petroani a sesizatPoliia Local pentru un conflict carese manifesta n zona Dacia. Numai c oamenii legii nu au avutposibilitatea de a trimite o patrul.

    Am sunat la Poliia Local ca si anun c la piaa Dacia are loc unconflict. Mi s-a spus c nu au patrulei s sun la Poliia municipal,spune un petronean.

    Reprezentanii Poliiei Locale confirm spusele petroneanului isusin c numrul poliitilor localieste extrem de mic, iar acetia nufac fa tuturor solicitrilor.

    E adevrat c a sunat cineva sne sesizeze acele fapte, i s-a spus cnu avem patrule i i s-a recomandats sune la Poliia municipal. Noisuntem n total 45 de angajai laPoliia Local dintre care 5 sunt lamonitorizare, opt paznici i 4 lamediu. Mai avem patrule mixte cu Poliia municipal, a declaratDorel Neag, comandantul PoliieiLocale Petroani.

    Mai grav este c posturile suntblocate, astfel c nu se pot faceangajri pentru a acoperi deficitul de poliiti locali.

    Posturile sunt blocate. Nu putemface angajri, a mai spus sursacitat.

    n administraia public posturilesunt aprobate printr-un ordin al pre-fectului. Momentan nu se pot faceangajri, a declarat Adrian Neagoe,secretarul Primriei Petroani.

    Efectivul biroului Poliiei Localeeste de 25 angajai, respectiv 17poliiti locali i 8 paznici, activitateafiind condus de un ef de birou. ncursul anului 2015 efectivul birouluis-a redus cu doi angajai datorit sus-pendrii raportului de serviciu pentrucreterea copilului.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Semnturipentru candidaturalui RidziS emnturi pentrucandidatura laPrimrie. PartidulNaional LiberalPetroani a demarat ope-raiunea semntura pen-tru susinerea candidatu-lui la alegerile locale.

    Conform legii, ncepnd deanul acesta, toi candidaiicare vor s ocupe fotoliul deprimar trebuie s aib

    susinerea cetenilor.Candidatul PNL la PrimariaPetroani este Tiberiu IacobRidzi, iar organizaia local ademarat aceast operaiunede strngere de semnturi.

    Potrivit legii de anul acesta candidaii la fotoliul deprimar trebuie s depun ilista susintorilor, declarsurse din rndul PNL.

    Primarii vor fi alei ntr-unsingur tur, iar cei care vorcandida trebuie s depun olist cu semnturile a mini-mum 1% din numrul total alalegtorilor, dar nu mai puinde 100 de susintori pentrucomune, 500 pentru orae derangul 2 i 3 i 1.000 desusintori pentru municipii ipentru Bucureti.

    Monika BACIUMonika BACIU

    Abandonul colarscade din cauzalapteluiM erg la coal pentru aprimi corn i lapte. Estevorba de elevii din zonelesrace ale Romniei, iarreprezentanii MinisteruluiEducaiei susin c aceastmsur a fost implementat nvederea reducerii abandonuluicolar. n Valea Jiului au exis-tat probleme n ceea ce privetecalitatea acestor produse.

    Acest program a contribuit lacreterea participrii colare n special n zonele srace i n rndulminoritii rrome. De asemenea,asigurarea unei gustri gratuite pen-tru copiii provenii din familii defa-vorizate socio-economic, n specialprin acordarea laptelui, a contribuitla acoperirea necesarului de calciu.n derularea oricrui program, nscopul creterii eficienei este normal corelarea obiectivelor acestuia cu nevoile concrete alebeneficiarilor i cu alte programeadresate acestora, arat AdrianCuraj, ministrul Educaiei.

    n decursul anului trecut au exis-tat probleme n Valea Jiului atuncicnd elevii de la mai multe unitide nvmnt au primit cornurimucegite. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

    Liber la infraciuni

    Poliia Local nu are patrule i nici combustibil

    Cinci candidai pentru un loc de munc

    Concuren acerb pentru angajrilela Spitalul de Urgen din Petroani

  • n anul 2019, legendara echip Jiul Petroanimplinete 100 deani. Pn atunci, maie ceva vreme... Dardin cnd n cnd,vom ine n priziubitorii echipei Jiul,cu cte un episod dincentenara existen aechipei n alb-negru.

    Acum, n plin campionat alLigii I, ne amintim despreanii - i nu au fost puini, ciexact 42! cnd JiulPetroani era o echiprespectat la acest nivel.

    1946-1947REVENIREA

    DUPRZBOI

    Jiul Petroani i-a obinut dreptul de pro-movare n Divizia A la finalul campionatului1940-1941, dar, din cauzaizbucnirii celui de-al DoileaRzboi Mondial, competiianu s-a mai disputat.

    Noua orientare politic i ideologic a Romniei,dup rzboi, a impusadoptarea unor noi structurin mai toate domeniile deactivitate ale statului, evi-dent, cu efecte i asupra

    sportului. n Romnia auactivat dup 1944 o seriede organizaii n micareasportiv, la un moment datfuncionnd dou instituii,una U.F.S.R. ce cuprindeavechile federaii sportive, cutradiie i o a doua, O.S.P.,aflat sub controlul partidului unic la putere isindicatelor, care ncercau,n sprijinul noii ideologiicomuniste, s rspndeascsportul n masele munci-toreti de la orae i sate.Astfel, n 7 martie 1946,U.F.S.R. este desfiinat,rmnnd doar O.S.P., casingur organ nvestit de lege s conduc sportulromnesc. Se remarc nso instabilitate, la nivel deconducere a noului organ,n perioada de nceput,pn prin 1950, perindn-du-se la conducerea O.S.P.(care din 1949 va deveniComitetul de Cultur Fizici Sport CCFS) nume caRemus Alexandru, VirgilEconomu sau EmilianAngheliu. Dispar, din

    pcate, din peisajul fotbalis-tic, echipele mari aledeceniilor trecute, precumChinezul Timioara, GloriaArad, C.A. Oradea(devenit, totui, Libertateai apoi I.C.O...), RipensiaTimioara, Venus Bucuretisau Carmen Bucureti,pitoreasca echip a indis-triaului Mociornia, deunde vor pleca spre ValeaJiului viitorii mari fotbalitide la Jiul Petroani, LicPanait, Francisc Fabian,Costic Marinescu, sauFarkas I, acesta din urmrevenit dup o via tumul-toas.

    Dispariia unor cluburi de

    legend va fi ns compen-sat cu apariia altora, ceamai celebr fiind I.T.A.(Industria Textil Arad),devenit ulterior U.T.A., oechip de superclas ceva ctiga cinci titluri decampioan a Romniei!

    n nouastructur organizatoricadoptat lanivelul micriifotbalistice, dinvara anului1946 se varelua activi-tatea com-petiional nsistemulDiviziei A, cu un numrde 14 echipe,printre care i JiulPetroani, promovat dedrept n 1941... La nivelulntregului sistem divizionar,A, B i C, la startul cam-pionatului 1946-1947 sealiniaz 188 de echipe,ceea ce denot un interesmajor pentru sportul cubalonul rotund, ce nu fusesenecat de mirosul prafului depuc din rzboi...

    n aceste condiii, Jiulatac cel de-al doilea sezonal su (primul fusese n

    1937-1938) n Divizia A.A fost un campionat n careJiul a folosit 35 de juctori,echipa avnd un sezonmodest, ncheind pe loculretrogradabil 12, dar prinmrirea numrului la 16echipa din sezonul urmtor,

    a rmas n Divizia A.Jiul a avut n Gheorghe

    Vjdea un golgeter de clas a marcat 10 goluri , lui urmndu-i TudorParaschiva, cu 9 goluri.

    Remarcnd n acel sezondebutul pe prima scen adoi juctori localnici, IosifBonu Deleanu i PetruPop (IV), fiecare ulterior cucinci sezoane la nivelulDiviziei A.

    Cronica Vii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 20168 Sport

    Nucitor: n penultima etap acampionatului regularde Liga I, vedetele(rsuflate?) de la FCSBSteaua Bucureti,mnate n lupt dearogantul Laureniu

    Reghecampf ft.Anamaria Prodan, s-au fcut de cacao laPandele Voluntari.Au i luat nite notepe msur n GazetaSporturilor: Chipciu,Hamroun, Gebhart,

    Bourceanu, Fl. Ni,Momcilovic 4,Marica i Pintilii 3,iar nenfricatul iinutilul Gabi Tama,

    nota 2! tia-s lupttorii

    care vor cu Naionalala Euro 2016! Iat cmarea candidat lalaurii fotbalului romnesc, SteauaBucureti, a fost tvlit cu 3-1 deaproape retrogradataF.C. Voluntari, astaaa, n cinstea veniriilui MM Stoica printre

    cei vii. i cnd tegndeti c Voluntariulle-a tras-o fr vreocinci titulari?!

    Ceea ce s-a ntmplat n acestmeci rmne de-acumo pild pentru infatu-aii fotbalului romnesc. Dac s-antmplat aa laVoluntari, de-acumncolo e posibil orice.

    Hen cu mna

    Steaua: 2, 3, 4!!!

    Pagin realizat de Genu TUU

    JIUL100

    Iosif Deleanu i Petru Pop (IV), juctori ai Vii Jiului, cu 5 campionate la Jiul n Divizia A

    Gheorghe Vjdea

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName (http://www.color.org) /PDFXTrapped /Unknown

    /Description >>> setdistillerparams> setpagedevice