cvj nr 1048, miercuri 24 februarie

7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1048 Miercuri, 24 Februarie 2016 M inistrul Energiei, Victor Grigorescu, îi îndeamnã pe minerii din Valea Jiului sã munceascã. Doar prin muncã ºi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara poate trece peste perioada criticã în care se aflã. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A “Nemulþumirile noastre sunt la fel cu cele ale minerilor. De când societatea a intrat în insolvenþã nu s-a luat nicio mãsurã ºi cred cã vor sã ne îndrepte spre faliment. Nu a venit nimeni sã ne zicã nimic, iar acesta este doar începutul. Peste tot vor fi probleme”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Mircea Criºovan, preºedin- tele Sindicatului Liber Independent Electrocentrale Mintia. Angajaþii de la Mintia au cerut demiterea conducerii CEH, separarea mineritului de energie, dar ºi elabo- rarea unui plan de restruc- turare pentru ambele socie- tãþi (minierã ºi energeticã). “Toþi trebuie sã îºi dea demisia pentru cã toþi sunt vinovaþi pentru ceea ce se întâmplã acum la Complexul Energetic Hunedoara. Pensionabilii ar trebui sã plece acasã. Noi nu le-am pus gând rãu minerilor pentru cã suntem conºtienþi cã fãrã ei nu putem, dar ºi la ei, la fel ca la noi la termocentralã sunt persoane care îndeplinesc condiþiile de pensionare. Aceºtia ar trebui sã plece acasã”, a mai subliniat energeticianul. Energeticienii mai solicitã ºi identificarea de urgenþã a resurselor finan- ciare necesare pentru con- formarea termocentralei Mintia la normele de mediu ºi obþinerea prelungirii termenului de conformare la cerinþele de mediu. “Revendicãrile salariaþilor sunt asigurarea protecþiei sociale pentru persoanele care urmeazã sã fie disponibilizate, reanalizarea grilei de salarizare ºi reducerea tuturor salariilor mai mari de 3500 de lei, scoaterea din sistem a tuturor salariaþilor care îndeplinesc condiþiile de pensionare fãrã diminuarea valorii punctului de pensie”, se aratã în revendicãrile angajaþilor de la Mintia. Monika BACIU Monika BACIU Mazilirea lui Adrian Rus la Petroºani a fost precedatã de scoaterea din cursã a lui Costel Avram, cãruia Bogdan Þâmpãu i-a luat organizaþia pe care a dezvoltat-o în ultimii ani la Petrila. Avram, însã, rãmâne liberal ºi chiar vrea ca noul candidat de la Petrila sã câºtige alegerile, în ciuda faptului cã i-a fãcut, ani de zile, opoziþie lui Ilie Pãducel. „Eu sunt membru al Organizaþiei PNL Petrila ºi chiar asearã (n.r luni) am fost la o ºedinþã convocatã de preºedintele Pãducel. Joi seara vor fi din nou prezenþi cât mai mulþi, pentru cã important este ca Partidul Naþional Liberal sã câºtige. Cât despre miºcãrile din PNL, vom vedea mai târziu, important este ca sã câºtigãm alegerile. Nu e vorba de persoanã, e vorba despre PNL”, a spus Costel Avram, PNL. Aºadar, Costel Avram nu este chiar supãrat pe liberali cã l-au dat deoparte, dar poate cã doar aºteaptã sã vadã scorul PNL dupã alegerile locale. În tot acest timp, scandalul generat la Petroºani încã are ecouri ºi este acutizat de mãsura impusã de la centru, care nu i-a convenit niciunui preºedinte PNL. Cu mici excepþii ºi aceºtia au fost detronaþi de candidaþii numiþi pentru funcþiile de primar ºi nu a contat munca lor de ani de zile în interiorul organi- zaþiei PNL. Deocamdatã, însã, singurul care a rãbufnit ºi a pãrãsit PNL a fost Adrian Rus. Diana Diana MITRACHE MITRACHE VICT OR GRIGORESCU: “Cei care au decis sã porneascã acest protest, o fac împotriva propriului interes” Costel Avram rãmâne liberal M odul în care se iau decizii în PNL Hunedoara nu l-a convins pe Costel Avram sã plece din acest partid. Potrivit celui care coordoneazã aceastã cativitate în Valea Jiului, faptul cã nu mai este preºedinte la Petrila, nu l-a determinat sã pãrãseascã barca ºi chiar va lupta pentru ca acest partid sã câºtige inclusiv la Petrila, unde candidat este Ilie Pãducel. Energeticienii susþin protestul minerilor E nergeticienii de la Mintia au declanºat ºi ei protestele. Angajaþii termocentralei sunt nemulþumiþi de faptul cã nimeni nu le spune nimic din ceea ce se întâmplã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Pentru cã nimeni nu le zice nimic, starea de tensiune în rândul angajaþilor CEH persistã. Dupã mineri a venit rândul angajaþilor termocentralei de la Mintia.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 26-Jul-2016

229 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1048

Miercuri, 24 Februarie 2016

M inistrul Energiei, Victor Grigorescu, îi îndeamnã peminerii din Valea Jiului sã munceascã. Doar prin muncã

ºi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara poate trece pesteperioada criticã în care se aflã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

“Nemulþumirile noastre sunt la fel cu celeale minerilor. De când societatea a intrat în insolvenþã nu s-a luat niciomãsurã ºi cred cã vor sã neîndrepte spre faliment. Nua venit nimeni sã ne zicãnimic, iar acesta este doar

începutul. Peste tot vor fiprobleme”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului,Mircea Criºovan, preºedin-tele Sindicatului LiberIndependent ElectrocentraleMintia.

Angajaþii de la Mintia aucerut demiterea conducerii

CEH, separarea minerituluide energie, dar ºi elabo-rarea unui plan de restruc-turare pentru ambele socie-tãþi (minierã ºi energeticã).

“Toþi trebuie sã îºi deademisia pentru cã toþi

sunt vinovaþi pentru ceeace se întâmplã acum laComplexul EnergeticHunedoara. Pensionabilii artrebui sã plece acasã. Noinu le-am pus gând rãuminerilor pentru cã suntemconºtienþi cã fãrã ei nuputem, dar ºi la ei, la fel cala noi la termocentralã suntpersoane care îndeplinesccondiþiile de pensionare.Aceºtia ar trebui sã pleceacasã”, a mai subliniatenergeticianul.

Energeticienii mai solicitã ºi identificarea deurgenþã a resurselor finan-ciare necesare pentru con-

formarea termocentraleiMintia la normele de mediuºi obþinerea prelungirii termenului de conformarela cerinþele de mediu.

“Revendicãrile salariaþilorsunt asigurarea protecþieisociale pentru persoanelecare urmeazã sã fiedisponibilizate, reanalizareagrilei de salarizare ºireducerea tuturor salariilormai mari de 3500 de lei,scoaterea din sistem atuturor salariaþilor careîndeplinesc condiþiile depensionare fãrã diminuareavalorii punctului de pensie”,se aratã în revendicãrileangajaþilor de la Mintia.

Monika BACIUMonika BACIU

Mazilirea lui Adrian Rusla Petroºani a fost precedatã de scoaterea dincursã a lui Costel Avram,cãruia Bogdan Þâmpãu i-aluat organizaþia pe care adezvoltat-o în ultimii ani laPetrila.

Avram, însã, rãmâneliberal ºi chiar vrea ca noulcandidat de la Petrila sãcâºtige alegerile, în ciudafaptului cã i-a fãcut, ani de zile, opoziþie lui IliePãducel.

„Eu sunt membru alOrganizaþiei PNL Petrila ºichiar asearã (n.r luni) amfost la o ºedinþã convocatãde preºedintele Pãducel.Joi seara vor fi din nouprezenþi cât mai mulþi,pentru cã important esteca Partidul NaþionalLiberal sã câºtige. Câtdespre miºcãrile din PNL,vom vedea mai târziu,important este ca sãcâºtigãm alegerile. Nu e

vorba de persoanã, evorba despre PNL”, aspus Costel Avram, PNL.

Aºadar, Costel Avramnu este chiar supãrat pe liberali cã l-au datdeoparte, dar poate cãdoar aºteaptã sã vadãscorul PNL dupã alegerile locale.

În tot acest timp, scandalul generat laPetroºani încã are ecouriºi este acutizat de mãsuraimpusã de la centru, carenu i-a convenit niciunuipreºedinte PNL.

Cu mici excepþii ºiaceºtia au fost detronaþi de candidaþii numiþi pentrufuncþiile de primar ºi nu acontat munca lor de anide zile în interiorul organi-zaþiei PNL.

Deocamdatã, însã, singurul care a rãbufnit ºia pãrãsit PNL a fostAdrian Rus.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

VICTOR GRIGORESCU:

“Cei care au decis sãporneascã acest protest,

o fac împotriva propriului interes”

Costel Avram rãmâne liberalM odul în care se iau decizii în PNL

Hunedoara nu l-a convins pe Costel Avramsã plece din acest partid. Potrivit celui care coordoneazã aceastã cativitate în Valea Jiului,faptul cã nu mai este preºedinte la Petrila, nu l-adeterminat sã pãrãseascã barca ºi chiar va luptapentru ca acest partid sã câºtige inclusiv laPetrila, unde candidat este Ilie Pãducel.

Energeticienii susþin protestul minerilorE nergeticienii de la Mintia au declanºat ºi ei

protestele. Angajaþii termocentralei suntnemulþumiþi de faptul cã nimeni nu le spune nimicdin ceea ce se întâmplã la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Pentru cã nimeni nu le zicenimic, starea de tensiune în rândul angajaþilorCEH persistã. Dupã mineri a venit rândul angajaþilor termocentralei de la Mintia.

Page 2: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

Primii paºi au fostfãcuþi în urmã cu circacinci ani, însã totul s-aîmpotmolit în lipsaunui ajutor ºi de laautoritãþi. Pentru aceºtiinvestitori, exact ceeace i-a ademenit sãinvesteascã în turism ar putea sã le stea încale pentru a primicertificarea din parteaPan Parks. Mai exact,construcþia DrumuluiNaþional 66A prinParcul NaþionalRetezat, lucrare care ar urma sã uneascãValea Jiului de BãileHerculane.

Opt pensiuni ºicabane din ParculNaþional Retezat aufost primite în reþeauaexclusivistã Pan Parksºi beneficiazã gratuit decea mai bunã reclamãîn întreaga Europã.Turiºtii strãini suntîndrumaþi cãtre pensiunile româneºtidin Retezat, în fiecarean, de cãtre fundaþiaeuropeanã Pan Parkscare sprijinã eco-turis-mul. Proprietarii pensiunilor de lapoalele Retezatului,pentru a fi primiþi în„elitã” au avut derespectat mai multecerinþe în materie deprotecþia mediului.

Cele opt pensiuni ºi cabane româneºticare fac parte din PanParks sunt situate încomunele Sãlaºu deSus, Râu de Mori, peValea Râului Mare, înzona Cârnic (la una din porþile ParculuiNaþional Retezat) ºi lacabana Rotunda, la oaltitudine cuprinsã între600 ºi 1.000 de metri.

Toate sunt în vecinãtatea sau chiar înParcul Naþional Retezat(PNR) zonã care, de asemenea, esteintegratã alãturi de alte zece rezervaþii dinzece state europene înreþeaua exclusivistã.Pentru acreditare, pen-siunile din Retezat aufost supuse unui procesde evaluare de lungãduratã ºi foarte binepus la punct. Printrecriteriile care au trebuitîndeplinite de pensiunise numãrã cele referi-toare la oferirea debucate tradiþionale,angajarea ºi calificareapersonalului, existenþautilitãþilor ºi, cel maiimportant, protejareamediului. Toate celeopt pensiuni româneºti„Pan Parks” au un colþdedicat special arieiprotejate, în care suntprezentate regulile devizitare ale ParculuiNaþional Retezat.

A vantaje

Un certificat PanParks aduce o serie deavantaje, dar nu imediat.Cel mai mare atu îlconstituie promovarea

pe care o face PanParks la nivel inter-naþional. Fundaþia arecontracte cu tour-ope-ratori foarte puternicidin Danemarca,Norvegia, Olanda, darºi alte state din afaracontinentului, ceea ceînseamnã un mare paspentru dezvoltareatuturor comunitãþilorlocale de la poaleleRetezatului, nu numaipentru cei care deþinpensiuni ºi cabane turistice. Anul trecut,circa 15 mii de turiºtistrãini din þãri caGermania, Ungaria,Cehia, Franþa,Finlanda, Olanda sauAustria, ºi-au petrecutconcediul în Retezat.De altfel, este cunoscutcã Mamaia ºi Retezatulerau pentru vestici,încã din anii ’70,punctele de atracþie aleturismului românesc.Nemþii, cehii ºi unguriiau fãcut o pasiunepentru Parcul NaþionalRetezat, iar în fiecarevarã vin cu miile pentru a-ºi petrececoncediul de odihnã.Aceºtia preferã sãlbãti-cia ºi refuzã staþiunilemontane din þãrile lor,tocmai pentru cã nu le

mai oferã nimic „virgin” în care sã nu fi intervenit mânaomului pentru aºa –zise„modernizãri”.

U n colþ de rai

Parcul NaþionalRetezat a fost creat în1935, prin JurnalulConsiliului de Miniºtrinr. 593, fiind primulparc naþional dinRomânia, destinat conservãrii sãlbãticieiMunþilor Retezat, a florei ºi faunei de aici.Rezervaþia naturalãeste cea mai importan-tã din þara noastrã ºi afost declaratã monu-ment al naturii fiindrecunoscutã pe planinternaþional caRezervaþie a Biosfereide cãtre ComitetulMaB UNESCO la ceade a VI-a sesiune aConsiliuluiInternaþional deCoordonare aProgramului Om-Biosferã, de la Parisdin 1979. ParculNaþional Retezat are osuprafaþã de 54400 haºi o altitudine cuprinsãîntre 800 ºi 2509 mºi, totodatã, mai are

40 de vârfuri muntoasece trec de 2200 m înmedie depãºind 2350m. Prin peisajul variat ºi relieful semeþºi stâncos, Retezatulprezintã o atracþiedeosebitã ºi a constituitde timpuriu una dintreprincipalele regiuni turistice din CarpaþiiRomâneºti.

Traseele turisticemarcate, care totali-zeazã peste 200 dekm, asigurã o afluenþãmare a turiºtilor. ÎnParcul Naþional Retezatse aflã 82 de lacuriglaciare dintre careBucura (2041 m altitu-dine) - cel mai maredin þarã (format printopirea unui gheþar) cuo suprafaþã de 11hectare ºi o adâncimede pânã la 16 m. Totaici se gãseºte ºi celmai adânc lac glacialdin Carpaþi - TãulNegru (2014 m altitu-dine), cu o suprafaþãde 7,5 ha. În Retezatsunt rãspândite peste320 specii de plantedintre care peste 15 lasutã sunt endemismecarpatice, 12 la sutãdacice ºi 4 la sutã

endemisme propriiRetezatului, parteînsemnatã gãsite înzona de protecþie -Rezervaþia ºtiinþificãGemenele, categoria I-a IUCN - destinatãcercetãrii ºtiinþifice, cusuprafaþa de 1.630 ha- în care este interzisaccesul fãrã o procurãspecialã eliberatã decãtre AcademiaRomânã ºi ComisaMonumentelor Naturii.Parcul Naþional Retezateste un rai pentruoamenii de ºtiinþã,botaniºti ºi zoologi. Pecrestele Retezatului ºiîn Parcul NaþionalRetezat se gãseºte opopulaþie foarte marede capre negre, cerb,cãprioara dar ºi mar-mote care s-au înmulþitdupã ce au fost pusesub ocrotire în anii’80. Jderul, pisica sãlbaticã, cocoºul demunte, ierunca, vulturul sur ºi acvila demunte, multe dintreaceste animale fiindspecii pe cale de dis-pariþie, ºi-au gãsit habi-tatul ideal în Retezat.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

S.C APA SERV VALEAJIULUI S.A PETROªANI anunþa restricþie în furnizarea apei potabile

pentru Miercuri, 24.02.2016 în:VULCAN - între orele 09:30 - 14:30.

Zona afectatã: Str. Crividia, Izvor, Meriºor,Valea Arsului, Retezat, Vâlcelelor, Dâmboviþa,Abator, Jiu-Petroºani.

Motivul restricþiei: Executare branºamentstr. Meriºor, nr.20/4

Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului

S.A Petroºani

Eco-turismul - o ºansã pentru miciiîntreprinzãtori din Valea JiuluiO datã cu accederea în reþeaua exclusivistã a primelor pensiuni din Retezat, mai mulþi

proprietari de cabane din zona Câmpul lui Neag, au decis sã demareze procedurile dealiniere la cerinþele Pan Parks. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt foºti mineri care au muncitîn Italia ºi Spania ºi care s-au întors cu bani pe care i-au investit în pensiuni ºi cabane.

Page 3: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016 Actualitate 3

M inistrulEnergiei,

Victor Grigorescu, îiîndeamnã pe mineriidin Valea Jiului sã munceascã. Doar prin muncã ºi seriozitateComplexul EnergeticHunedoara poatetrece peste perioadacriticã în care se aflã.

„Ne confruntãm, înacest moment, cu osituaþie dificilã în ValeaJiului generatã deprotestele apãrute înultimele 24 de ore,care au dus la blocareaîn minã a mai multormineri, fie în subteran,fie în perimetrulminier, fie în zona ter-mocentralelor. O partedintre ei au decis sãrecurgã la o formãextremã de protest ºiau intrat în grevafoamei. Le înþelegsupãrarea ºi revolta.Aºa nu se mai poate!Înþeleg cã din toatepromisiunile politicedin ultimii 15 ani,aproape niciuna nu afost onoratã.

ªtiu cã niciuna dintre promisiunilepolitice care li se facastãzi nu reprezintã osoluþie. Am discutat cuprefectul ºi cu

autoritãþile abilitatepentru ca cei careprotesteazã sã nu-ºipunã viaþa în pericol ºisã li se ofere toatãasistenþa de care aunevoie. Nu putemexclude situaþii nepre-vãzute, deoarece blo-carea în subteran pre-zintã riscuri deosebite,chiar ºi pentru mineriiexperimentaþi’, susþineministrul EnergieiVictor Grigorescu.

CEH nu avea niciunleu în luna decembrie,nici banii de salarii nuerau asiguraþi. Potrivitministrului, dupã toateeforturile depuse visteria societãþii aînceput sã îºi revinã.

“Am preluat unComplex Energeticfãrã niciun ban încont, cu un titluriexecutorii în valoarede zeci de milioane delei ºi cu circa 30 decereri de intrare îninsolvenþã. În decem-brie, nu aveam din ceplãti salarii ºi eram pecale sã condamnãm lafrig toatã Valea Jiuluiºi la sãrãcie pe toþi ceicare muncesc în minãsau în termocentrale.Cu eforturi deosebiteatât din partea minis-terului, din partea so-cietãþii ºi, mai ales, ale

oamenilor caremuncesc laHunedoara, aproapeam trecut iarna, amplãtit fiecare leu pecare îl datoram anga-jaþilor ºi am stabilizatsituaþia financiarã, înciuda tuturor obsta-colelor intervenite lanivel local sau central.Vã reamintesc cã înpragul gerului, furni-zorii refuzau sã trimitãmasa caldã în minã,iar la miez de noapte,o parte din transporta-tori erau pregãtiþi sãlase oamenii ieºiþi dinturã în frig ºi înbeznã”, a mai subliniat ministrul.

N icio tonãimportatã

Ministrul susþine cãminerii au dovedit cãse poate trece pesteperioada de iarnã fãrãa fi necesar un importde cãrbune.

“În aceastã iarnã nuam adus nicio tonã decãrbune de import.Am demonstrat cã sepoate pe picioarelenoastre, dupã ce înanii din urmã amimportat câteva sutede tone de cãrbune.Toate resursele finan-ciare, toþi banii pe careîi aveam au mers cãtreminele româneºti.

Împreunã am trecutpeste toate aceste dificultãþi ce pãreau înprag de iarnã de nerezolvat”, mai spune ministrul.

Grigorescu este de pãrere cã protestele care au loc la ComplexulEnergetic Hunedoarapot destabiliza ºi maitare situaþia, care ºiaºa este criticã.

“Am strâns mânafiecãrui lider sindicalcu convingerea cãnumai împreunã –minister, administratorjudiciar ºi oamenii caremuncesc zi de zi înComplexul Energetic –putem îndrepta com-pania pe drumul cel

bun. Protestele deastãzi îmi zdruncinãîncrederea cã acestlucru este cu adevãratposibil. Rãmânemhotãrâþi sã facem totce þine de noi pentru aîndrepta lucrurile. Cei care au decis sãporneascã acestprotest, o fac împotri-va propriului interes,iar cei care îi îndeam-nã sã continue cu gân-dul la iluzorii avantajepolitice sunt irespons-abili. Ne-am angajat sãplãtim drepturile sala-riale, sã menþinem unnivel al producþiei, sãcreºtem veniturilecompaniei, dar, maiales, sã stârpim nemunca ºi ilegalitãþile.De cealaltã parte, amavut promisiunea pãciisociale ºi a orientãriituturor eforturilor cãtre un singur scop:scoaterea companieidin starea în care segãseºte. Astãzi, dinnefericire, contractulcolectiv de muncã dela CEH, care reprezin-

tã baza acestui pactpentru supravieþuire,nu mai valoreazã marelucru”, mai spuneministrul VictorGrigorescu.

Doar prin muncã ºiseriozitate CEH maipoate fi adus pe liniade plutire, astfel cãministrul îi îndeamnãpe protestatari sã treacã la muncã.

“Responsabilitateasituaþiei de la CEH seîntinde în timp ºinumai împreunãputem oferi Vãii Jiuluio ºansã – minister,angajaþii care dorescsã munceascã onest,administratorul judiciarºi autoritãþile locale.Nu existã astãzi osoluþie politicã pentrusituaþia criticã de laCEH. Singura soluþiecare poate salvaComplexul de la dispariþie este muncaºi seriozitatea. Oricinevã spune cã se poatealtfel vã minte. Oricealt drum este un drum spre falimentulComplexului, caretrage dupã el întreagaVale a Jiului. Nu amniciun interes politic,nu îmi doresc sã facparte din niciun jocascuns. Cei carevorbesc despreînchiderea minerituluiîn România o fac curea-voinþã. Cãrbuneleromânesc îºi are dejalocul sãu în securitateanoastrã energeticã”, aconchis ministrulEnergiei.

De douã zile, Valea Jiului fierbe.Sute de mineri de laexploatãrile miniere s-au blocat în subteran ºisolicitã prezenþa minis-trului în Valea Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

S unt de zeci de ore blocaþi în subteran.

Iasã cu rândul afarã pentrua se revigora iar apoi intrãînapoi pentru a-ºi duceprotestul pânã la capãt.

În tot acest timp, pentru a fi mai clar înþeleºi, dar ca guver-nanþii sã afle concret ce cerortacii, aceºtia au fãcut o listãcu revendicãri care cuprinde:

1. Desfiinþarea conduceriiComplexului EnergeticHunedoara

2. Plafonarea salariuluimaxim la 5000 de lei

3. Respectarea ContractuluiColectiv de Muncã

4. Prezentarea în detaliu aunui program de restructuraresi reorganizare a CEH

5. Tragerea la rãspundere aactualei dar ºi a fostei conduceriCEH pentru situaþia actualã

6. Siguranþa locurilor de muncã7. Pensionarii care

îndeplinesc condiþii de pensieadicã au 45 de ani împliniþi ºi20 de ani de lucru, sã nu maiprimeascã funcþii de conducere

8. Sã vinã administratorul special la puþul 12 orizontul 400

9. Revenirea la vechiul calcul al pensiei

10. Protecþie socialã pentrucei care pleacã din sistem

Acestea sunt cele 10 revendicãri ale minerilor.Lista enumeratã mai sus aajuns la toþi factorii de decizie,însã pânã acum, nicio cerinþãnu a fost îndeplinitã.

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARU

VICTOR GRIGORESCU: “Cei care au decis sã porneascãacest protest, o fac împotriva propriului interes”

Lista cu revendicãri a minerilor de la Lonea

Page 4: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

Situaþia în minele VãiiJiului a degenerat complet,de la o orã la alta, iarnoaptea de luni care a trecuti-a fãcut irascibili ºi porniþiîmpotriva tuturor. La gurapuþului de la Lonea, loculprin care minerii au coborât,luni la ora 4,00 dimineaþa înpãmânt, este mereu o sal-vare. Paramedicii le dau aju-tor ortacilor, care, mai toþi,acuzã puseuri de tensiune ºistãri de rãu. Alþii ies doar sãia aer proaspãt ºi sã îºirevinã din starea de tensiune,acumulatã sub pãmânt, dupãatât de multe ore denesomn, în aer viciat, care leprovoacã stãri de rãu.

„În minã e foarte rãu...Sunt oamenii acolo, stresaþiºi tulburaþi. Nu ºtim ce esteafarã. Sperãm sã rezolvãmceva. Mã simt rãu ºi defiecare datã când simt asta,ies afarã. Unii sunt mai bine,alþii mai rãu. Încercãm tot ceputem, nu mai e caleînapoi”, a spus unul dintreminerii care au ieºit la oraprânzului, marþi, sã ia aer.

Soþiile le-au venit lunisearã ºi le-au adus de mân-care, dar tot mai sunt aproxi-mativ 15 mineri sub pãmântcare refuzã hrana. Pentru ei,echipajul de la salvare are untratament special ºi liderullor, Vasile Pãduraru, cautãsã-i liniºteascã mereu.„Minerii au ajuns la dispera-re. Nu mai rezistã din punctde vedere al sãnãtãþii. Acuzãfel ºi fel de dureri, de stãri,de nervozitate. Sunt în starede orice ºi, recunosc, mi-efricã. Am ieºit acum sã

vorbesc cu voi, dar mã întorcla ei, pentru cã mi-e teamãcã nu vor mai suporta igno-ranþa. Cer sã le vinã la guraminei soþiile, cã aºa poate sesensibilizeazã cineva ºi nebagã în seamã”, a declaratVasile Pãduraru, lider alminerilor de la E.M Lonea.

Minerilor de la Lonea li s-au alãturat, pe rând, cei dela Vulcan, iar mai apoi cei dela Lupeni. Singura unitateminierã, care nu este acum

în grevã este cea de laLivezeni. Toþi trãiesc acumun adevãrat coºmar subpãmânt, pentru au fostnevoiþi sã stea în galerii cuaer viciat, deoarece pegaleriile principale ar fi preafrig pentru ei. Toþi aºteaptãun rãspuns, dar spun cã dacãresponsabilii nu vin la ei,situaþia poate degeneraoricând. „Este posibil sã serecurgã ºi alte forme deprotest, pentru cã nu estesimplu sã stai în minã, într-unloc unde nu te poþi spãla,nu-þi poþi face necesitãþilefiziologice, în care hrana semãnâncã pe o bucatã de

scândurã ºi este cea pe carele-o duc soþiile minerilor,familiile ºi noi, cei care nusuntem sub pãmânt. Dacãvor sta în minã ºi vor vedeacã nimeni nu îi ia în seamã,este posibil sã se îndreptecãtre curtea CEH, unde sã se declanºeze o altã formã de protest”, a precizatPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele,înainte de întâlnirea cuadministratorul juridic.

La mineri nu a venitministrul Grigorescu, daracesta a postat pe site-ul sãude socializare o alocuþiune încare ºi-a exprimat regretulfaþã de ceea ce li se întâmplãacum minerilor ce s-au blocatsub pãmânt. „Le înþelegsupãrarea ºi revolta. Aºa nuse mai poate! Înþeleg cã dintoate promisiunile politicedin ultimii 15 ani, aproapeniciuna nu a fost onoratã.ªtiu cã niciuna dintrepromisiunile politice care lise fac astãzi nu reprezintão soluþie. Am discutat cuprefectul ºi cu autoritãþileabilitate pentru ca cei careprotesteazã sã nu-ºi punãviaþa în pericol ºi sã li seofere toatã asistenþa decare au nevoie. Nu putemexclude situaþii nepre-vãzute, deoarece blocareaîn subteran prezintã riscurideosebite, chiar ºi pentruminerii experimentaþi. (...)Responsabilitatea situaþieide la CEH se întinde întimp ºi numai împreunãputem oferi Vãii Jiului oºansã – minister, angajaþiicare doresc sã munceascãonest, administratorul judiciar ºi autoritãþile locale. Nu existã astãzi o soluþiepoliticã pentru situaþia criticã de la CEH. Singurasoluþie care poate salvaComplexul de la dispariþieeste munca ºi seriozitatea.Oricine vã spune cã sepoate altfel, vã minte.Orice alt drum este undrum spre falimentulComplexului, care trage

dupã el întreaga Vale a Jiului.Nu am niciun interes

politic, nu îmi doresc sã facparte din niciun joc ascuns.Cei care vorbesc despreînchiderea mineritului înRomânia o fac cu rea-voinþã.Cãrbunele românesc îºi aredeja locul sãu în securitateanoastrã energeticã”, a scrisVictor Grigorescu, ministrulEnergiei, pe site-ul sãu desocializare. Administratoruljudiciar a venit sã discutesituaþia fãrã precedent aminerilor pe care acum îigestioneazã, dar se pare cãminerii nu au fost mulþumiþicu asta. „Aºteptãm mãsuriconcrete, cu toate cã nu le

are ºi ºtim cã nu e în stareun aºa-zis specialist sã con-ducã un mastodont complex,cu minerit ºi energie. Un puide avocat a fost aruncat înValea Jiului de cãtre guver-nanþi, ca sã distrugã ValeaJiului? Sã vã spun ce le-a ziscolegilor mei: Scopul lui aici este ca sã ne mai deasalariile câteva luni ºi pentrua pãstra cât de cât liniºtea.Doar asta face”, a maideclarat Vasile Pãduraru.

Minerilor li s-au alãturat laprotest ºi energeticienii de laMintia ºi situaþia a scãpat încursul zilei de marþi de subcontrol.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S ituaþia generatã deîncã un protest al

minerilor din Valea Jiuluimã determinã sã intervinîn mod public pentru asolicita reprezentanþilorStatului Român – proprie-tarul de drept al CEH –gãsirea imediatã a uneisoluþii pentru existenþa, încontinuare, a acestuiimportant agent economicpentru Valea Jiului ºiîntregul judeþ Hunedoara,dar mai ales pentrugarantarea locurilor demuncã ale salariaþilor.

Nu fac acest gest din considerente politicianiste, cipur ºi simplu pentru cã mãsimt solidar cu ortacii alãturide care am lucrat ani la rândîn subteran, la mina Livezeni,precum ºi pentru cã, în calitate de primar almunicipiului Petroºani, nu-mieste indiferentã situaþia încare se aflã CEH ºi, mai ales,oamenii care lucreazã încadrul acestuia.

Consider cã acþionarul unical CEH, care este statulromân, prin MinisterulEnergiei, are datoria de a gãsiacele soluþii economice prin

care CEH sã redevinã unagent economic viabil pepiaþa româneascã de energieºi un agent economic capabilsã susþinã în continuare dezvoltarea economiei locale.Acest lucru este cu atât maiimportant pentru comunitateanoastrã cu cât, în toþi aceºtiani, în care s-au fãcut planuride restructurare ºi restrângerea sectorului minier ºi ener-getic, statul român nu a fãcutfoarte multe pentru creareaunor alternative economicecare sã asigure transferulsocial al locuitorilor cãtre alteramuri industriale ºi econo-

mice. Statul român trebuie sãînþeleagã cã, în ciuda efor-turilor fãcute de reprezentanþiai comunitãþii locale dinPetroºani, Valea Jiului ºijudeþul Hunedoara, noi nuavem nici pârghiile ºi nici calitatea de a soluþiona pro-blemele create în urma unuimanagement defectuos alCEH, girat de reprezentanþiide drept ai statului care esteunicul proprietar al CEH.

Personal, cred cã actualulGuvern tehnocrat, format înmare parte din specialiºti cuabilitãþi testate în instituþiieuropene ºi buni cunoscãtoriai mecanismelor de negocierela nivelul Comisiei Europene,trebuie sã caute soluþii pentruviitorul industriei miniere ºienergetice din România,soluþii punctuale pentru CEH,inclusiv în plan european.Sunt convins cã, aºa cum þãriprecum Germania sauPolonia au reuºit sã gãeascãsoluþii pentru problemelemineritului, experþii guverna-mentali din România pot facecu succes demersuri similare.

Pânã atunci însã statulromân trebuie sã gãseascãurgent o soluþie prin care sãdea un rãspuns favorabiloamenilor care îºi riscã viaþaîn fiecare zi, în subteranulminelor din Valea Jiului, pentru a da acel cãrbune care asigurã, în bunã parte,independenþa energeticã aRomâniei. Statul român areobligaþia moralã ºi responsa-bilitatea economicã ºi socialãde a le oferi, acum, minerilor

care se tem de pierderealocului lor de muncã, garanþiicã acest lucru nu se va întâm-pla. Câteva sute de minerisunt chiar în acest moment,blocaþi în subteran la mineledin Valea Jiului, pentru cã aunevoie de aceste asigurãri ºide multe alte rãspunsurilegale de viitorul lor ºi alfamiliilor lor. Pentru aceºtimineri, fiecare zi ºi fiecareorã care trece fãrã unrãspuns categoric ºi respon-sabil al reprezentanþilor îndrept sã acþioneze pentrusoluþionarea problemelorCEH se poate transforma înaccentuarea stãrii de sãnãtateºi poate conduce chiar lapierderea de vieþi omeneºti.

Invit rerezentanþiiMinisterului Energiei, aiGuvenului României, sã anali-zeze atent, urgent ºi respon-sabil toate aceste probleme ºisã acþioneze pe cale de con-secinþã, nu sã se ascundã înspatele situaþiei de insolvenþãîn care se aflã CEH.

Tiberiu Iacob RidziPrimarul municipiului

Petroºani

La aproape un an,

Ajutorul de salvareîncã nu s-a transformatîn restructurareM inisterul continuã procedurile

pentru transformarea ajutoruluide salvare pentru CEH în ajutor derestructurare. Oficialii MinisteruluiEnergiei vãd cu ochi buni intrarea îninsolvenþã a CEH. Cristian Buºu, secre-tar de stat în Ministerul Energiei estede pãrere cã insolvenþa CEH protejeazãsocietatea în faþa creditorilor.

“Prin deschiderea procedurii insolvenþei,CEH a trecut sub protecþia juridicã asiguratãde lege, participanþii la procedurã fiindinstanþele de judecatã, judecãtorul sindic ºicreditorii, precum ºi administratorul special, înlimitele atribuþiilor sale stabilite de lege”, aratãsecretarul de stat Cristian Buºu într-un rãspunsoferit senatorului Haralambie Vochiþoiu.

Totodatã, oficialul ministerului mai sublini-azã cã statul nu poate interveni în procedurã.

“Statul se organizeazã potrivit principiuluiseparaþiei ºi echilibrului puterilor – legislativã,executivã ºi judecãtoreascã – în cadruldemocraþiei constituþionale, rezultã cãGuvernul nu poate interveni în procedurã, sin-gurul mod de a acþiona fiind prin intermediuladministratorului special, în limitele atribuþiilorsale”, mai aratã secretarul de stat.

Urmeazã ca în scurt timp, administratorulspecial sã prezinte un plan de restructurarecare sã fie supus spre aprobare.

“Planul de reorganizare, propus de debitorprin administratorul special, urmeazã sã fieprezentat la Ministerul Energiei, care, în calitate de unic acþionar, poate interveni cuelemente care sã þinã cont de anumite þintestrategice, atât pentru siguranþa sistemului, cât ºi pentru prezervarea unei protecþii socialeºi de mediu”, susþine Cristian Buºu.

Anul trecut, CEH a primit un ajutor de salvare pentru achiziþionarea certificatelor decarbon. Pentru cã societatea s-a aflat în

imposibilitatea de a returna ajutorul, Ministerul încã poartã discuþii la nivelulComisiei Europene pentru transformarea acestuia în ajutor de restructurare.

“Menþionãm faptul cã Ministerul Energieicontinuã acþiunea de notificare a ComisieiEuropene cu privire la intenþia de transformarea ajutorului de stat individual de salvare, acordat CEH prin OUG nr. 22/2015, în ajutor de restructurare, în baza planului derestructurare care va trebui sã rãspundã observaþiilor formulate de direcþia de specialitate a Comisiei”, a conchis secretarulde stat în Ministerul Energiei.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016 Actualitate 5

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

Rugãm pensionarii, beneficiari de gratuitãþi (energie electricã, termicã, raþii cãrbune) înregistraþi la

sucursalele minelor Petrila, Paroºeni, Uricani, sã seprezinte la serviciile financiar-contabile ale sucursalelorla care sunt arondaþi pânã la data de 10.03.2016,

cu urmãtoarele documente :

Buletin sau carte de identitate în original – soþ, soþie;

Cupon pensie luna anterioarã;

Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc(contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere,comodat, etc);

Facturi aferente anului 2015 pentru energie electricãºi termoficare.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Sâmbãtã27 febr. 2016, ora 18:00 - PREMIERA „DINCOLO DE

ZARE” (preþ bilet - 20 lei)

Duminica 28febr. 2016, ora12:00 - Spectacolul„Frumoasa ºi Bestia”(preþuri bilete - 10 lei/adult, 8 lei/ copil)

HAIDEÞILA

TEATRU!

TIBERIU IACOB-RIDZI: ”Statul român e dator sã gãseascã soluþiipentru CEH, nu sã se ascundã în spatele insolvenþei acesteia!” HAOS ÎN MINELE DE HUILÃ

Z eci de ore petrecute sub pãmânt în minã sunt pentru minerii din ValeaJiului un adevãrat chin, iar oamenii cad unul câte unul. Este o presiune

psihicã ºi fizicã la care fac faþã cu greu ºi fiecare cedeazã atunci când soþia saucopiii vin la gura de intrare a minei ºi le aduc câte ceva. Salvarea nu pleacã deacolo ºi, la intervale regulate, ortacii ies, iau aer, acuzã tensiune arterialã ºi cersã se facã dreptate. Marþi dimineaþã li s-au alãturat ºi cei de la Vulcan, dar ºicei de la Lupeni, iar mai apoi ºi energeticienii de la Mintia.

Page 5: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

A pa Serv Valea Jiului este unbun exemplu ºi pentru alþi

operatori din România, atât cuprivire la atragerea fonduriloreuropene cât ºi legat de o serie deinvestiþii fãcute cu resurse propriiºi care vor fi implementate ºi dealte societãþi de profil, considerãpreºedintele Comitetului TeritorialOlt-Jiu din cadrul AsociaþieiRomâne a Apei.

Zeci de specialiºti din cadrul a 21 deoperatori de servicii de alimentare cuapã ºi canalizare din România suntprezenþi în aceste zile în Valea Jiului,unde au mai multe simpozioane delucru. În cadrul acestor întâlniri, în carese prezintã diferite soluþii la problemeleîntâmpinate de operatori, au loc ºischimburi de experienþã iar specialiºtiiApa Serv Valea Jiului au prezentat oserie de programe care sunt deja implementate de societate ºi care vor fipreluate ºi de alþi operatori.

Programul electornic de încasare afacturilor ºi cel de citire ºi transmitere aconsumului a fost lãudat de cei prezenþila întâlnirile de lucru. Costurile pentrurealizarea unei astfel de platforme elec-tronice se ridicã la zeci de mii de euro,însã, Apa Serv Valea Jiului a reuºit sã orealizeze ºi dezvolte cu proprii angajaþi,la costuri minimale. ”Aici, în Parâng, are loc ºi reniunea specialiºtilor IT dincompaniile de apã ºi România ºi am

constatat cã Apa ServValea Jiului a reuºit sãimplementeze o soluþie deplatã a facturilor on-line. Osoluþie ”in house ”, fãrãcosturi prea mari ºi de aicise va da tonul pentru dez-voltarea ºi altor companiide apã”, a declarat,Thomas Roth, secretarComitetul Teritorial Olt-Jiu.

De cealaltã parte,preºedintele ComitetuluiOlt-Jiu din cadrul Asociaþiei

Române a Apei (ARA), MirceaNiculescu spune cã întrunirea din ValeaJiului ajutã membrii asociaþiei, operatoriide apã ºi canalizare din þarã, sã se punãla curent ºi sã identifice soluþii la o seriede probleme apãrute în acestã activitate.În plus, programele europene deatragere a finanþãrilor pe acest domeniu,unde Apa Serv Valea Jiului este datã caexemplu de bune practici, este un altsubiect fierbinte discutat la întrunirea din

Valea Jiului.

A pa Serv Valea Jiului- apãºi canal pentru aproape

98 la sutã din populaþieReprezentantul ARA a mai evidenþiat

ºi faptul cã Apa Serv Valea Jiului stãfoarte bine în ceea ce priveºte aria deacoperire cu servicii de apã ºi canal.Astfel, circa 98 la sutã din populaþia VãiiJiului are acces la aceste servicii dupãinvestiþiile realiate de societate în ultimiiani, iar la nivel naþional doar Constanþaatinge un asemenea procent. ”ªi noiavem de învãþat din aceste schimburi deexperienþã, dar la rândul nostru puteminspira ºi pe alþii. Cu specialiºtii ApaServ Valea Jiului am implementat oserie de proiecte ºi vreau sã vã spun cãavem oameni foarte buni, foarte binepregãtiþi care au primit oferte consider-abile din alte pãrþi dar au ales sã rãmânãºi sã lucreze pe bani mai puþini la ApaServ. Munca în echipã a dus la ascensiu-nea companiei ºi ne dã posiblitatea sãne mândrim, pentru cã suntem o com-panie pe profit. Mai sunt ºi critici, însãde la o firmã falimentarã am reuºit sãfim un exemplu”, a declarat directorulgeneral al SC Apa Serv Valea Jiului,Costel Avram. Delegaþii companiilor deapã prezenþi la lucrãrile din Valea Jiuluimai au în program ºi vizitarea unorinvestiþii aflate în exploatare cum ar finoua staþie de tratare a apei de la Jieþ,consideratã la momentul actual printrecele mai moderne din þara noastrã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 20166 Administratie

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

CONVOCATORÎn temeiul

prevederilor art.94alin.1 ºi 3 din Legea

administraþiei publicelocale nr.215/2001,

republicatã, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioareºi ale art.6 alin.1 din

Legea nr.52/2003privind transparenþa

decizionalã în administraþia publicã,

SE CONVOACÃ Consiliul Judeþean

Hunedoara în ºedinþãordinarã, la sediul acestuia, pentru data de29 februarie 2016, ora1200, cu urmãtoareaordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind conferirea Titluluide „CETÃÞEAN DEONOARE AL JUDEÞU-LUI HUNEDOARA” domnului Pera Bulz –artist popular;

2. Proiect de hotãrâreprivind acordarea unorDiplome de“EXCELENÞÔ;

3. Proiect de hotãrâreprivind încetarea înaintede termen a mandatului

de consilier judeþean aldomnului Bârea Vasile;

4. Proiect de hotãrâreprivind constatareapierderii calitãþii de membru al AutoritãþiiTeritoriale de OrdinePublicã Hunedoara decãtre domnul BâreaVasile;

5. Proiect de hotãrâreprivind desemnarea nominalã a unui consilierjudeþean ca membru alAutoritãþii Teritoriale deOrdine Publicã, organizatãla nivelul judeþuluiHunedoara ºi validareaacestuia;

6. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea asocieriiJudeþului Hunedoara, prin Consiliul JudeþeanHunedoara cu AsociaþiaVeteranilor de Rãzboi – filiala JudeþuluiHunedoara, în vedereafinanþãrii ºi realizãrii încomun a unei acþiuni deinteres public judeþean

7. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea exceden-tului anual al bugetuluipropriu al judeþuluiHunedoara rezultat laînchiderea exerciþiuluibugetar al anului 2015,ca sursã de finanþare acheltuielilor secþiunii dedezvoltare, prevãzute înbugetul propriu al judeþuluiHunedoara pe anul 2016;

8. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unorlicenþe de traseu pentruefectuarea transportuluipublic judeþean de persoane prin curse regulate speciale;

9. Proiect de hotãrârepentru modificareaRegulamentului privindprocedura de atribuire a”Titlului de Excelenþã”, a titlului de ”Consilier de Onoare” ºi de”Ambasador” al JudeþuluiHunedoara, precum ºi adiplomelor ºi placheteloromagiale;

10. Proiect de hotãrâre privind apro-barea actualizãrii devizuluigeneral pentru uneleobiective de investiþii dincadrul Proiectului ”Sistemde management integratal deºeurilor în judeþulHunedoara”, cod SMIS –CSNR 49063;

11. Proiect de hotãrâre privind apro-barea valorificãrii maseilemnoase pe picior dinzona de siguranþã a dru-mului judeþean DJ 687;

12. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea docu-mentaþiei tehnico-econo-mice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul Reparaþii capi-tale rezervor de apã 150mc, staþie de tratare apã

la Sanatoriul dePneumoftiziologie dinBrad;

13. Proiect de hotãrâreprivind modificarea inventarului bunurilor careaparþin domeniului publical Judeþului Hunedoara;

14. Proiect de hotãrâreprivind retragereaJudeþului Hunedoara, dincalitatea de membru aso-ciat în Asociaþia „FotbalClub Autobergamo” Deva;

15. Proiect de hotãrâreprivind aprobarearenunþãrii la calitatea demembru asociat aJudeþului Hunedoara înAsociaþia „Clubul SportivFotbal Club Hunedoara”;

16. Proiect de hotãrâreprivind aprobarearetragerii JudeþuluiHunedoara, prin ConsiliulJudeþean Hunedoara dinAcordul de Asociere cuFederaþia Românã deJudo ºi Sport ClubMunicipal Deva;

17. Proiect de hotãrârepentru modificarea ºicompletarea HotãrâriiConsiliului JudeþeanHunedoara nr.191/2015privind stabilirea unormãsuri pentrufuncþionarea Parcului deAfaceri Simeria;

PREªEDINTE,Adrian Nicolae David

Apa Serv Valea Jiului, exemplu pentru alþi operatori din România

Page 6: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

A proape 100 de candidaþi

pentru 20 de posturidisponibile. Spitalulde Urgenþã dinPetroºani a scos laconcurs mai multeposturi vacante pen-tru înfirmiere, îngri-jitoare ºi brancar-dieri. Pentru cele 20de posturi la concurss-au prezentat 98 depersoane.

“Avem 14 posturi deinfirmiere pentru caresunt 12 candidaþi, ºaseposturi de îngrijitoarepentru care s-au înscris55 de fete, din caresunt prezente 54 ºi 4posturi de brancardieripentru care s-au înscris36 ºi sunt prezenþi 32”,a declarat managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

În urma concursuluidin luna decembrie auexistat ºi discuþii în ceeace-i priveºte pe candi-daþii admiºi. Potrivitorganizatorilor ºi deaceastã datã proceduraa fost identicã, neexistând suspiciuni defraudare a concursului.

“Nu am schimbat cunimic procedura. La fels-a procedat ºi data tre-cutã, la fel s-a procedatºi acum. Mai mult decâts-a fãcut nu existã posi-

bilitatea vizavi de acestconcurs ca lucrurile sãmeargã bine ºi încondiþii bune pentrucandidaþi”, a mai precizat sursa citatã.

D eficit depersonal

La unitatea medicalãdin Petroºani ar mai finevoie de sute de persoane astfel încât sãfie acoperit deficitul.

“Nu ne acoperimnumãrul de posturilibere. Spitalul are în structurã 1028,5posturi, la ora actualãavem 820 de psoturiacoperite, având învedere cã mai scoatemacum 20 de posturisuntem departe de aacoperi necesarul.Încercãm sã avem unnumãr de personal caresã asigure o activitateacceptabilã, spre decentã”, a mai subliniat Vasilescu.

Potrivit conduceriiunitãþii medicale, înperioada urmãtoare vormai fi organizate con-cursuri pentru ocupareaunor posturi din spital.

“Vor mai exista oserie de concursuri pentru posturi în parteade muncitori. Va maitrebui organizat încã unconcurs pentru asistentemedicale, vacante defi-nitiv ºi vacante tempo-rar. Pentru îngrijitoarevom mai organiza con-curs, pentru cã acumam scos 6 posturi, pen-tru posturile infirmieres-au prezentat 12 can-didaþi ºi tot din spital ºiatunci automat mutãmdeficitul de pe partea deinfirmiere pe partea deîngrijitoare unde vorpleca 12 fete, dacã iautoate concursul”, aconchis managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 2016 Actualitate 7

ANGAJÃRIAngajez ºoferi pentru transport

internaþional, categorie B, autoutilitare de 3,5 tone.

Relaþii la telefon 0722616697

D oi litri de combustibilpentru o populaþie de

peste 30 de mii de locuitori.Este vorba de patrula PoliþieiLocale de la Petroºani care areo cotã de combustibil de doilitri pentru o perioadã de 8ore. Mai grav este faptul cãnici patrule nu existã.

Spre exemplu, la sfârºitul sãp-tãmânii trecute, un cetãþean almunicipiului Petroºani a sesizatPoliþia Localã pentru un conflict carese manifesta în zona Dacia. Numai cã oamenii legii nu au avutposibilitatea de a trimite o patrulã.

“Am sunat la Poliþia Localã ca sãîi anunþ cã la piaþa Dacia are loc unconflict. Mi s-a spus cã nu au patruleºi sã sun la Poliþia municipalã”,spune un petroºãnean.

Reprezentanþii Poliþiei Locale confirmã spusele petroºãneanului ºisusþin cã numãrul poliþiºtilor localieste extrem de mic, iar aceºtia nufac faþã tuturor solicitãrilor.

“E adevãrat cã a sunat cineva sãne sesizeze acele fapte, i s-a spus cãnu avem patrule ºi i s-a recomandatsã sune la Poliþia municipalã. Noisuntem în total 45 de angajaþi laPoliþia Localã dintre care 5 sunt lamonitorizare, opt paznici ºi 4 lamediu. Mai avem patrule mixte cu Poliþia municipalã”, a declaratDorel Neag, comandantul PoliþieiLocale Petroºani.

Mai grav este cã posturile suntblocate, astfel cã nu se pot faceangajãri pentru a acoperi deficitul de poliþiºti locali.

“Posturile sunt blocate. Nu putemface angajãri”, a mai spus sursacitatã.

“În administraþia publicã posturilesunt aprobate printr-un ordin al pre-fectului. Momentan nu se pot faceangajãri”, a declarat Adrian Neagoe,secretarul Primãriei Petroºani.

Efectivul biroului Poliþiei Localeeste de 25 angajaþi, respectiv 17poliþiºti locali ºi 8 paznici, activitateafiind condusã de un ºef de birou. Încursul anului 2015 efectivul birouluis-a redus cu doi angajaþi datoritã sus-pendãrii raportului de serviciu pentrucreºterea copilului.

Monika BACIUMonika BACIU

Semnãturipentru candidaturalui RidziS emnãturi pentru

candidatura laPrimãrie. PartidulNaþional LiberalPetroºani a demarat ope-raþiunea “semnãtura” pen-tru susþinerea candidatu-lui la alegerile locale.

Conform legii, începând deanul acesta, toþi candidaþiicare vor sã ocupe fotoliul deprimar trebuie sã aibã

susþinerea cetãþenilor.Candidatul PNL la PrimariaPetroºani este Tiberiu IacobRidzi, iar organizaþia localã ademarat aceastã operaþiunede strângere de semnãturi.

“Potrivit legii de anul acesta candidaþii la fotoliul deprimar trebuie sã depunã ºilista susþinãtorilor”, declarãsurse din rândul PNL.

Primarii vor fi aleºi într-unsingur tur, iar cei care vorcandida trebuie sã depunã olistã cu semnãturile a mini-mum 1% din numãrul total alalegãtorilor, dar nu mai puþinde 100 de susþinãtori pentrucomune, 500 pentru oraºe derangul 2 ºi 3 ºi 1.000 desusþinãtori pentru municipii ºipentru Bucureºti.

Monika BACIUMonika BACIU

Abandonul ºcolarscade din cauzalapteluiM erg la ºcoalã pentru a

primi corn ºi lapte. Estevorba de elevii din zonelesãrace ale României, iarreprezentanþii MinisteruluiEducaþiei susþin cã aceastãmãsurã a fost implementatã învederea reducerii abandonuluiºcolar. În Valea Jiului au exis-tat probleme în ceea ce priveºtecalitatea acestor produse.

“Acest program a contribuit lacreºterea participãrii ºcolare în special în zonele sãrace ºi în rândulminoritãþii rrome. De asemenea,asigurarea unei gustãri gratuite pen-tru copiii proveniþi din familii defa-vorizate socio-economic, în specialprin acordarea laptelui, a contribuitla acoperirea necesarului de calciu.În derularea oricãrui program, înscopul creºterii eficienþei este normalã corelarea obiectivelor acestuia cu nevoile concrete alebeneficiarilor ºi cu alte programeadresate acestora”, aratã AdrianCuraj, ministrul Educaþiei.

În decursul anului trecut au exis-tat probleme în Valea Jiului atuncicând elevii de la mai multe unitãþide învãþãmânt au primit cornurimucegãite. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Liber la infracþiuni

Poliþia Localã nu are patrule ºi nici combustibil

Cinci candidaþi pentru un loc de muncã

Concurenþã acerbã pentru angajãrilela Spitalul de Urgenþã din Petroºani

Page 7: CVJ Nr 1048, miercuri 24 februarie

Î n anul 2019, legendara

echipã Jiul Petroºaniîmplineºte 100 deani. Pânã atunci, maie ceva vreme... Dardin când în când,vom þine în prizãiubitorii echipei Jiul,cu câte un episod dincentenara existenþã aechipei în alb-negru.

Acum, în plin campionat alLigii I, ne amintim despreanii - ºi nu au fost puþini, ciexact 42! – când JiulPetroºani era o echipãrespectatã la acest nivel.

1946-1947REVENIREA

DUPÃRÃZBOI

Jiul Petroºani ºi-a obþinut dreptul de pro-movare în Divizia „A” la finalul campionatului1940-1941, dar, din cauzaizbucnirii celui de-al DoileaRãzboi Mondial, competiþianu s-a mai disputat.

Noua orientare politicã ºi ideologicã a României,dupã rãzboi, a impusadoptarea unor noi structuriîn mai toate domeniile deactivitate ale statului, evi-dent, cu efecte ºi asupra

sportului. În România auactivat dupã 1944 o seriede organizaþii în miºcareasportivã, la un moment datfuncþionând douã instituþii,una U.F.S.R. ce cuprindeavechile federaþii sportive, cutradiþie ºi o a doua, O.S.P.,aflatã sub controlul partidului unic la putere ºisindicatelor, care încercau,în sprijinul noii ideologiicomuniste, sã rãspândeascãsportul în masele munci-toreºti de la oraºe ºi sate.Astfel, în 7 martie 1946,U.F.S.R. este desfiinþatã,rãmânând doar O.S.P., casingur organ învestit de lege sã conducã sportulromânesc. Se remarcã însão instabilitate, la nivel deconducere a noului organ,în perioada de început,pânã prin 1950, perindân-du-se la conducerea O.S.P.(care din 1949 va deveniComitetul de Culturã Fizicãºi Sport – CCFS) nume caRemus Alexandru, VirgilEconomu sau EmilianAngheliu. Dispar, din

pãcate, din peisajul fotbalis-tic, echipele mari aledeceniilor trecute, precumChinezul Timiºoara, GloriaArad, C.A. Oradea(devenitã, totuºi, Libertateaºi apoi I.C.O...), RipensiaTimiºoara, Venus Bucureºtisau Carmen Bucureºti,pitoreasca echipã a indis-triaºului Mociorniþa, deunde vor pleca spre ValeaJiului viitorii mari fotbaliºtide la Jiul Petroºani, LicãPanait, Francisc Fabian,Costicã Marinescu, sauFarkas I, acesta din urmãrevenit dupã o viaþã tumul-toasã.

Dispariþia unor cluburi de

legendã va fi însã compen-satã cu apariþia altora, ceamai celebrã fiind I.T.A.(Industria Textilã Arad),devenitã ulterior U.T.A., oechipã de superclasã ceva câºtiga cinci titluri decampioanã a României!

În nouastructurã organizatoricãadoptatã lanivelul miºcãriifotbalistice, dinvara anului1946 se varelua activi-tatea com-petiþionalã însistemulDiviziei „A”, cu un numãrde 14 echipe,printre care ºi JiulPetroºani, promovatã dedrept în 1941... La nivelulîntregului sistem divizionar,A, B ºi C, la startul cam-pionatului 1946-1947 sealiniazã 188 de echipe,ceea ce denotã un interesmajor pentru sportul cubalonul rotund, ce nu fuseseînecat de mirosul prafului depuºcã din rãzboi...

În aceste condiþii, Jiulatacã cel de-al doilea sezonal sãu (primul fusese în

1937-1938) în Divizia „A”.A fost un campionat în careJiul a folosit 35 de jucãtori,echipa având un sezonmodest, încheind pe loculretrogradabil 12, dar prinmãrirea numãrului la 16echipa din sezonul urmãtor,

a rãmas în Divizia „A”.Jiul a avut în Gheorghe

Vâjdea un golgeter de clasã– a marcat 10 goluri –, lui urmându-i TudorParaschiva, cu 9 goluri.

Remarcând în acel sezondebutul pe prima scenã adoi jucãtori localnici, Iosif„Bonþu” Deleanu ºi PetruPop (IV), fiecare ulterior cucinci sezoane la nivelulDiviziei „A”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 Februarie 20168 Sport

Nãucitor: în penultima etapã acampionatului regularde Liga I, vedetele(rãsuflate?) de la FCSBSteaua Bucureºti,mânate în luptã dearogantul Laurenþiu

Reghecampf ft.Anamaria Prodan, s-au fãcut de cacao laPandele – Voluntari.Au ºi luat niºte notepe mãsurã în „GazetaSporturilor”: Chipciu,Hamroun, Gebhart,

Bourceanu, Fl. Niþã,Momcilovic – 4,Marica ºi Pintilii – 3,iar neînfricatul ºiinutilul Gabi Tamaº,

nota 2! útia-s luptãtorii

care vor cu Naþionalala Euro 2016! Iatã cãmarea candidatã lalaurii fotbalului românesc, SteauaBucureºti, a fost tãvãlitã cu 3-1 deaproape retrogradataF.C. Voluntari, astaaºa, în cinstea veniriilui MM Stoica printre

cei vii. ªi când tegândeºti cã Voluntariulle-a „tras-o” fãrã vreocinci titulari?!

Ceea ce s-a întâmplat în acestmeci rãmâne de-acumo pildã pentru infatu-aþii fotbalului românesc. Dacã s-aîntâmplat aºa laVoluntari, de-acumîncolo e posibil orice.

Henþ cu mâna

Steaua: 2, 3, 4!!!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

JIUL100

Iosif Deleanu ºi Petru Pop (IV), jucãtori ai Vãii Jiului, cu 5 campionate la Jiul în Divizia „A”

Gheorghe Vâjdea