cvj nr. 874 miercuri 10 iunie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 874

Miercuri, 10 Iunie 2015

S e vehiculeazã tot mai des cã primii care ar trebui acuzaþi demoartea mineritului sunt chiar cei din minerit. De la ”mutu cu

butucu”, la benzi transpotoare, cordelinã, bride, cuie, scule etc., lacombine ”lichefiate” pentru cã suspecþii de hoþie o transportaserã cuo… cisternã, conform numãrului de înmatriculare, s-a ajuns cafiecare sã strige la fiecare ”Hoþii!”. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

A telierele careaparþin minei

Uricani, râvnite deautoritãþile locale.Pe modelul celor dela Petrila, repre-zentanþii adminis-traþiei locale de laUricani nu se lasãmai prejos.

Aceºtia vor sãpreia atelierele careaparþin unitãþiiminiere de la Uricani,însã doar dacã aces-tea le vor fi oferite cutitlu gratuit.

“Vrem sã preluãmatelierele, dar numaidacã ni le dau gratis.Noi nu avem de undesã le dãm bani ca sãle cumpãrãm ºi mai

ales în starea în carese aflã acestea”, adeclarat DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Mina Petrila va fi

prima închisã, iardacã autoritãþile petrilene obþin clãdirilecu titlu gratuit atunci ºicei de la Uricani vorfac demersurile înacest sens.

“Noi nu am fãcutdemersurile pânãacum pentru cã vremsã vedem ce seîntâmplã la Petrilapentru cã acolo se vaînchide prima datãmâna. Dacã eireuºesc atunci vomîncerca ºi noi sãobþinem clãdirile”, amai spus sursa citatã.

În cazul în careplanurile edililor vorreuºi aceºtia vor sãpunã clãdirile la dis-poziþia unor potenþiali

investitori. “Vom concesiona

clãdirile unor investitori pentru acrea locuri de muncãacolo”, a spusBuhãescu.

Închiderea minei,fãrã impact social,dar cu impact economic

Închiderea mineiUricani nu va avea unimpact social ridicatasupra oraºuluiUricani, cel puþin ãstadeclarã primarulBuhãescu.

“200 de persoanecare lucreazã la minaUricani au domiciliulîn oraº. Odatã cuînchiderea mineiimpactul social nu va

fi foarte mare pentrucã mulþi începlinesccondiþiile de pensio-nare. Cei care nu leîndeplinesc vor fitransferaþi la mineleviabile. Impactul eco-nomic va fi însã maimare pentru cã veni-turile la bugetul localvor scãdea cu apro-ximativ 20 de pro-cente”, a concluzio-nat edilul.

Pentru minaUricani termenul de finalizare alexploatãrii estedecembrie 2017, iar data cândrãsadurile vor lualocul clãdirilor este31 decembrie 2018.

Monika BACIUMonika BACIU

Tun de 200de mii de leidat de hoþiidin Saºa

D ouã autoturismefolosite la

furturi au fost „confis-cate” de poliþiºti ºiºapte indivizi ridicaþipentru cercetãri, în urma acþiunii derulate în cartierulpetroºãnean Saºa.

Acþiunea de amploarederulatã de poliþiºtii dincadrul Biroului Judeþeande Poliþie TransporturiGorj împreunã cu cei dincadrul Inspectoratului de Poliþie JudeþeanHunedoara ºi sub coor-donarea unui procuror, s-a soldat cu reþinerea aºapte petroºãneni, toþisuspectaþi de furturi,tãinuire sau tentativã defurt.

Procurorii ºi poliþiºtiidin Gorj au efectuat 9percheziþii domiciliare pe raza judeþelor Gorj ºi

Hunedoara, la 12 persoane bãnuite de constituirea unei grupãriinfracþionale specializatãîn furturi din societãþicomerciale.

„Din cercetãrile efec-tuate de poliþiºti a reieºitfaptul cã în perioadamartie - iunie 2015, ceiîn cauzã, în mod repetat,ar fi sustras elemente deinfrastructurã feroviarã ºibunuri din societãþi co-merciale de pe raza celordouã judeþe, pe care le-auvalorificat la diferite persoane fizice de peraza judeþului Hunedoara.Cu aceastã ocazie au fostidentificate ºi ridicate maimulte bunuri ºi obiecteprovenite din furturi saucare au ajutat la comite-rea acestora, precum ºidouã autovehicule careau fost folosite lacomiterea infracþiunilor”,aratã anchetatorii.

ªapte suspecþi, toþi dinmunicipiul Petroºani, aufost duºi cu mandat laPoliþia Transporturi Gorj,prejudiciul în acest cazfiind estimat la circa200.000 de lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

De la ”mutu cu butucu”, la combina lichefiatã ºi

dezafectarea minei pe carecreºte iarba

Pe modelul de la Petrila,

Atelierele minei Uricani râvnite de autoritãþile locale

P rimarul munici-piului Vulcan s-a

întâlnit cu sportivii dinlocalitate. Handbalisteledin municipiul Vulcanse vor afla la Mediaºunde vor participa lafinala CampionatuluiNaþional de Handbal.Gheorghe Ile a þinut sãle felicite pe sportive,dar totodatã sã leimpulsioneze.

“La sfârºitul acestei sãp-tãmâni vom cunoaºte pe

ce loc se situeazã fetelenoastre de la echipa de Handbal Junioare V(generaþiile 2004, 2005,2006) la finala Campio-natului Naþional careîncepe mâine la Mediaº.Astãzi sportivele noastrejunioare s-au întâlnit laPrimãrie cu primarulVulcanului - Gheorghe Ilecare le-a felicitat pentrurezultatele de pânã acumºi care a urmãrit sã leimpulsioneze sã-ºi doreas-cã sã urce pe podiumulfinalei”, spun reprezen-tanþii Primãriei Vulcan.

Handbalistele vulcãnenevor disputa primul meci cujunioarele de la ClubulRapid Bucureºti.

“Primul meci al handbalistelor noastre vafi cu echipa de junioare dela Clubul Rapid Bucureºti.Competiþie strânsã, echipeputernice- cu nume demarcã pentru handbalulromânesc. Junioarele dela Vulcan par însãpregãtite moral ºi tactic sãtreacã cu bine prin acesteteste de performanþãsportivã”, mai spun oficialii primãriei Vulcan.

Participarea echipei dehandball la finala de laMediaº este susþinutãfinanciar de Clubul SportivVulcan.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

D rumurile sprestaþiunile

montane din ValeaJiului au înghiþitsute de mii de lei.Consiliul JudeþeanHunedoara are înadministrare drumurile care fac legãturile custaþiunile montane.

În Valea Jiului sunttrei astfel de cãi deacces, iar întreþinereaºi reabilitarea lor costãsute de mii de lei.

S traja, 7 milioane

În anul 2013 a fost semnat contractulpentru reabilitarea DJ 664 A, drumul careface legãtura dintremunicipiul Lupeni ºistaþiunea montanãStraja. Potrivit documentelor CJH,contractul de reabilita-rea a DJ 664 A-Lupeni-zona de agrement Straja, km1+000-9+300, jud.Hunedoara a costat nu

mai puþin de7.295.821,50 de lei.Contractul a fostatribuit unei asocieriformate din TRANSCONSTRUCTIMPORT EXPORTS.R.L – SC PROCADSRL. Nu mai puþin deºase firme au participatla licitaþie, însã con-tractul a fost atribuitfirmei care a avutpreþul cel mai scãzut.

În anul 2008, treifirme s-au duelat pen-tru a efectua studiile de fezabilitate pentrucontractul privind”Covor bituminos pe

DJ 664A: Lupeni-zonade agrement Straja,km 1+000-9+300 ºiconsolidarea versantu-lui între km 1+870-3+560”. SC VISA SAºi-a adjudecat contractul în valoare de 35.294,12 lei. Înacelaºi an, aceeaºifirmã a realizat ºi studiul de fezabilitatepentru contractul de“amenajare parcãri înStaþiunea StrajaLupeni, cu acces dinDJ cu acces din DJ664 A”. Valoarea contractului a fost de20.168,07 de lei.

P asul Vâlcan,în topul

milioanelor

Cea mai nouã staþiune montanã dinValea Jiului, PasulVâlcan a beneficiat decovor asfaltic. Instituþiajudeþeanã a alocat7.829.335,70 de leipentru ModernizareDJ 664: Pas Vulcan-Vulcan, km 38+000-41+700. contractul afost câºtigat de aceeaºifirmã care a realizat ºilucrãrile la drumul spreStraja ºi anume deTRANS CONSTRUCTIMPORT EXPORTS.R.L – SC PROCADSRL. ªI pentru acestcontract s-au duelatºase societãþi comerciale.

Înainte însã deînceperea efectivã alucrãrirlor a fost nevoiede studii, proiectetehnice. Întocmireaproiectului tehnic, documentaþiei economice, caietuluide sarcini, a docu-

mentelor ºi avizelorpentru ”ModernizareDJ 664: Pas Vulcan-Vulcan, km 35+00041+700 s-au cheltuit82.110,00 de lei.

2 00 de mii de leipentru Parâng

În anul 2010, instituþia judeþeanã asemnat contractul deCovoare bituminoasepe DJ 709F:Slãtinioara-CabanaRusu-Masivul Parâng,km 1+300-2+400.acesta a avut o valoarede 263.883,11 lei ºi afost câºtigatã de

ZONA D. un an maitârziu, aceeaºi firmã amai încasat369.576,89 de leipentru contractulCovor bituminos peDJ 709F: Slãtinioara(DN7A) - Cabana Rusu- Masivul Parâng, km5+000-6+600

Astfel, conformdocumentelor de laConsiliul JudeþeanHunedoara, pentrucele trei staþiuni mon-tane din Valea Jiului înperioada 2008-2013s-a alocat suma de15.896.189,39 de lei.


Drumurile din staþiunile montane, pavate cu MILIOANE de lei

Primarul Ile, alãturi de handbaliste

Mama denaturatã a fost audiatã deprocurori, însã dincauza stãrii avansatede ebrietate ancheta-torii au avut o misiuneextrem de dificilã în aafla ce s-a întâmplat.

Femeia a ajuns laSpitalul de UrgenþãPetroºani, fiind internatã cu fracturãde bazin dupã ce, tot din cauza beþiei deluni noapte, a cãzutdin picioare.

Tot aici este internatºi soþul ei care se aflãsub tratament în urmaunor complicaþiicauzate tot de bãuturã.Medicii care au luat-oîn grijã spun cã aceas-ta este ºi acum pe

secþia de ortopedie aSpitalului din Petroºaniºi cã a ajuns aici dupãce i s-a fãcut rãu însecþia de poliþie de laUricani, unde eraanchetatã dupã ce ceitrei copii ai sãi au fostuciºi în incendiulprovocat chiar de ea.

Pentru cã era preabeatã, însã, se pare cãs-a rãnit ºi ea, darnimeni nu ºtie cum, ci doar cã i s-a fãcutrãu la poliþie ºianchetatorii au chematambulanþa.

„A fost trimisã de laspitalul din Lupeni opacientã, posibilcãzutã de la acelaºinivel, nu se ºtie exact,care a fost internatã

pe secþia de ortopedie,ulterior fãcându-i-seinvestigaþii suplimenta-re. Avea contuzii multiple ºi fracturã debazin”, a declarat dr.Stela Bota, medicUPU SMURD.

Prima declaraþie a femeii este de-adreptul ºocantã.

Aceasta a fãcutmãrturisirea în faþapompierilor militari,dupã ce poliþiºtii dinUricani au gãsit-o, ºiau întrebat-o ce s-aîntâmplat. Extrem debeatã, Alina Ardelean

le-a spus cu seninãtatecã a aprins o lumânareºi s-a dus sã-ºicumpere de bãut.

Dupã miezul nopþiis-a întors la locuinþã, avãzut flãcãri ºi dupã cea deschis uºa, focul aizbit-o în faþã. Aîncuiat uºa cu cheia ºia fugit fãrã sã-i pesede strigãtele micuþilorcare erau blocaþi înlocuinþa cuprinsãflãcãri.

Nici mãcar nu a datalarma, iar incendiul afost vãzut de locatarulunui bloc vecin ce

ieºise sã fumeze oþigarã. Deja era preatârziu pentru cei treiîngeraºi. Cutremurãtora fost ºi pentru cadrelemedicale care au încercat sã o readucãla viaþã pe micuþa dezece ani, scoasã dinflãcãri de pompieri.

Copila avea arsuripe toate membrele,cãile respiratorii erauînfundate de funingineºi cu leziuni din cauzafumului fierbinte.

La pornireamanevrelor de resus-citare þesutul de petoracele micuþei s-adesprins din cauzaarsurilor, iar ºansele caea sã trãiascã erauaproape inexistente.Alina Ardelean estecercetatã acum de

procurori ºi poliþiºti,însã în urma audierilorde luni pe numele einu s-a emis nici oordonanþã de reþinere.Nici nu mai era nevoieîn condiþiile în care nuputea merge atât dincauza beþiei cât ºi afracturii de bazin.

„Nu a fost emisãordonanþã de reþinere,deocamdatã este cercetatã pentruucidere din culpã ºieste internatã laSpitalul de UrgenþãPetroºani”, a precizat,subcomisarul BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.


DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Datorii la casã nouã

A u reziliat contractele cu rãu-platnicii.Pentru a nu fi acumulate datorii,

edilii petrileni ºi-au luat mãsuri de precauþie în ceea ce priveºte administrarea blocurilor sociale.

Din momentul în care au fost date înfolosinþã ºi pânã acum au fost reziliate câtevacontracte. “Am reziliat undeva la trei contractepentru a nu fi acumulate datorii. În aceleblocuri nu sunt datorii pentru cã încã de laînceput au fost anumite clauze în contract pentru acest lucru”, a declarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.

Blocurile sociale de la Petrila au fost date înfolosinþã în anul 2013. 64 de locuinþe au fostdate în folosinþã, iar la momentul semnãriicontractelor de închiriere, reprezentanþiiautoritãþilor locale au stabilit în contract cã ceicare nu îºi achitã chiria timp de trei luni vor fievacuaþi. Dacã la aceste imobile nu existãprobleme notabile, nu acelaºi lucru se poatespune ºi la locuinþele din proprietatea statului.

“Datorii foarte mari sunt la locuinþele cele-lalte, unde sumele restante ajung la milioanede lei. Am fãcut demersuri pentru recuperareadatoriilor, dar ºi pentru evacuarea rãu-platni-cilor”, a mai spus sursa citatã.

La Petrila, la fel ca în toate localitþile VãiiJiului au fost depuse sute de cereri din parteatinerilor care vor sã obþinã o locuinþã.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri 10 iunie 2015 Actualitate 3

U n bãrbat dinmunicipiul

Petroºani a fãcut odescoperire macabrãdupã ce a mers lapescuit pe un pârâudin masivul Parâng.Acesta a dat peste cadavrul unuibãrbat ºi a alertatautoritãþile.

Imediat la faþa locu-lui au plecat mai mulþicriminaliºti din cadrulPoliþiei Petroºani ºi ceide la Medicina Legalã,însã victima se afla

într-o zonã accidentatãºi pentru cã nu puteaurecupera cadavrul, aucerut ajutorul salva-montiºtilor. „Era unbãrbat în jur de 70 deani, probabil a fostdupã leurdã cam acumo lunã jumãtate, douã,a dispãrut ºi a dat unpescar de el în zonaIzvoru. A fost o viiturãputernicã ºi l-a luat, l-adus prin niºte cascadeºi a rãmas blocat întrestânci. Râpa estefoarte mare, eraextrem de dificil sã seajungã la el ºi ne-au

solicitat pe noi. La ora23 am fost chemaþi, l-am scos ºi a fost luatde cei de la medicinalegalã. Intervenþia afost destul de grea, petimp de noapte, zonaextrem de dificilã, darnu am întâmpinatprobleme”, a declaratDumitru Bârlida, ºefulFormaþiunii SalvamontPetroºani. Victima senumeºte Ion Stroescude 70 de ani dinPetroºani, ºi a fost datdispãrut de cãtre soþiela mijlocul lunii mai.Bãrbatul plecase de

acasã în data de 4mai, în zona Izvoruldin Parâng, sã sapegrãdina uneicunoºtinþe. Cum nuera pentru prima datãcând pleca de acasãsoþia lui a anunþat dispariþia abia douãsãptãmâni mai târziu.

Moartea bãrbatuluieste cercetatã de cãtrecriminaliºti pentru a sestabili cu exactitatedacã este vorba de un accident sau suntelemente care sã contureze o infracþiune.


Foto FACEBOOK

Mama denaturatã ºi-a lãsat prunciiîn locuinþa cuprinsã de flãcãriA nchetatorii tragediei de la Uricani,

Valea Jiului, cu greu au putut scoatecâteva fraze coerente de la tânãra de 37de ani, Alina Ardelean, anchetatã pentruucidere din culpã dupã ce locuinþa i-a fostmistuitã de un incendiu iar înãuntru seaflau trei minori, douã fetiþe de ºase ºizece ani ºi un bãieþel de un an.

Bãrbat de 70 de ani, gãsit mort în Parâng

De altfel, „Hergheliaalbastrã” s-a jucat maimereu cu casa închisãla Petroºani, dupã succesul de la premierãºi acum, în Grecia,actorii vor juca din noupe scenã.

„Este o onoare pentru mine ºi în acelaºi timp o surprizã.Aceastã piesã, de carenu mã sfiesc sã spun cãe cea mai bunã ºi ceamai premiatã piesã amea, are un destin frumos pentru faptul cã merge în Grecia, înpatria teatrului.

Diasporaromâneascã numãrãaproape un milion deromâni, care muncesc

ºi sunt ºi familii mixte ºirãspund foarte bine laaceste chemãri ºi cânde vorba despre oricerezonanþã romîneascãsunt prezenþi”, ne-aspus Valeriu Butulescu,autorul piesei.

Cu patru personaje,piesa este alcãtuitã din

14 scene, iar acþiunease petrece în biroul binemobilat al unui ofiþersuperior de poliþie ºi areo structurã circularã.Românii din Grecia voravea ocazia sã întâl-neascã în piesã o epocãce le va aduce amintede anii de dinainte de

Revoluþie, iar specta-colele se joacã în maimulte oraºe.

„Vor fi 3 spectacole,unul la Atena, unul laTolo ºi unul în Salonic,în care este implicatdirect ConsulatulRomân. Se încadreazãfoarte bine în progra-mul Teatrul PesteHotare, pe care TeatrulDramatic I. D Sîrbu îlcultivã de câþiva ani ºieste un moment culturalimportant ºi meritoriu”,a conchis Butulescu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHECine îºi mai aminteºte

zicereade dinainte de 89ºi mult dupã, ”vine mutucu butucu”, cu referire lacei care lucrau în minerit?Era obiºnuitã imagineabãrbaþilor, care veneau dela ºut, cu doi butuci – restde la lemnul întrebuinþatîn minã – prinºi cu oscoabã ºi purtaþi pe umãrîn drumul cãtre casã?Câte gospodãrii existauoare fãrã celebracordelinã, folositã tot înminã, pe care se întin-deau rufele în curþileoamenilor ºi în faþablocurilor, sau banda detransport cãrbune folositãla acoperirea caselor ºiacareturilor? Ca sã numai vorbim de bride,cuie, scule... Era oobiºnuinþã ca acasã sã nuvii cu mâna goalã. ªi nunumai în Valea Jiului, ci peste tot în þarã. Înfabricile unde controlul laieºirea din schimb eramai riguros, românulinventa metode ºi treceade orice verificare. Unadin metode fiind carneabãgatã într-un ciorap dedamã închins în jurulbrâului. Dar câte nu aufost ºi câte mai sunt! Sespune cã atunci erabelºug în întreprinderi ºi

cã astãzi este vorba doarde ”furturile foamei”, darîn ambele cazuri tot furtse numeºte... De la vesti-ta ”combinã lichefiatã”pentru cã suspectul otransportase cu o... cis-ternã, la ºina demontatãde pe calea feratã, toateþin de o istorie bogatã îndomeniu.

Un sociolog spunea cã stã în firea unei bunepãrþi a românilor sãadune, sã ia ºi ce nu-i trebuie pentru cã aºa seobiºnuieºte în comuni-tatea în care trãieºte...

La acest gen de furturiam fãcut referire în mate-rialul publicat de CronicaVãii Jiului, în data de 4iunie 2015, sub titlul ”Seîmbogãþesc pe mormân-tul Minei Petrila”. Deºi

articolul era ”subþire” în cazuri prezentate,reacþiile au fost dure.

Comentariile postatepe site-ul cotidianului, ºinu materialul în sine, aufãcut ca reacþia conduce-rii Minei Petrila sã fieimediatã. Respectivelecomentarii erau cu date,nume, fapte, care dãdeauimpresia unei lupte degenul ”care pe care”,între ”hoþi” prinºi ºineprinºi, între aºa-ziºiluptãtori pentru dreptateºi cei care o ascund, cuacuze grave ºi devoalãride scopuri de cãtre ceiacuzaþi etc., cu reclamaþiianonime la Poliþie, cupoliþiºti puºi pe drumuripentru presupuse faptede furt ºi totul a luatamploare acum, cândMina Petrila este dezafec-

tatã. Cel mai vehement din-

tre acuzatori este un omcunoscut în minerit ºi înultima vreme cunoscutpentru acuzaþii pe maimulte site-uri, pe diverseteme, deºi se ascundesub pseudonime, fãrã a-ºiasuma cele spuse.

Ion Vasile Simion,directorul Minei Petrila, ºiinginerul ºef electro-mecanic – CristianNicolae Rãdescu au luatpoziþie ºi au explicat cudocumentele pe masãcum se procedeazã ladezafectarea minei ºi caresunt mãsurile care sã nulase la îndemâna ”mag-neþilor” utilaje ºi materi-ale dezafectate, cu pre-cizarea cã nu bagã mânaîn foc pentru nimeni...

”Tot ce existã s-abãgat pe inventar ºi numã refer doar la mijloacefixe. Tot ce s-a scos dinatelierul electric, tot ce sescoate din minã esteinventariat. Pânã acumexistã peste 250 de pozi-þii de astfel de subansam-ble, piese, motoare, tot.ªi probabil lista va creºte.Deocamdatã, tot cepleacã de aici cãtre cele-lalte mine, care au nevoiede piese, se dã cu aviz deexpediþie, cu documentede mutare a lor. Estevorba de acele rabe cumotoare, bride, TH care

pleacã spre minele careau nevoie de aºa ceva. Înrest, va exista licitaþiepentru fiecare produs ºise va licita inclusiv fierulvechi. Deci, nici vorbã defavorizarea vreunei firmede profil. Cât despremotoarele care se vorvinde la licitaþie, nu avem

cum departaja fierul decupru. Pentru asta îþi tre-buie oameni, pe care nu-iavem. Noi vindem pieseºi nu metalele din com-poziþia lor. Totul se faceconform legislaþiei învigoare. Am amenajatspaþii de depozitare pecategorii ºi fiecare aseme-nea spaþiu are asiguratãpazã. Sigur cã nu vomputea controla totul, de lacel care îºi ia câteva cuieîn buzunar pânã labosniecii (locuitori aiColoniei Bosnea – n.n.),care stau noaptea lapândã ºi sustrag câte unfier pe care au pus ochiiziua. Dar pentru astaavem pazã. Nu le oferim

precum copiilor tava cuprãjituri ºi apoi sã avempretenþia sã nu mãnânce.Totul este organizat pen-tru a diminua la maximriscul sutragerilor” – adeclarat Vasile Simion,directorul Minei Petrila.

”Toate pisele uzate auo valoare estimatã de lacare se vor porni licitaþi-ile. Apoi, la final, ce nuse vinde la bucatã, se vavinde ca fier vechi, lakilogram, tot prin licitaþie.Licitaþia va fi publicã ºi seva desfãºura conform legislaþiei în vigoare. Am solicitat ºi un cântarmare, similar cu cel de laMina Paroºeni, pentrumaºini mari. Pânã atunci,continuãm inventariereaa tot ce existã ºi ce sescoate din subteran” – aprecizat Cristian NicolaeRãdescu, inginer ºefelectromecanic.

Am fãcut un tur al incintei minei Petrila pentru a vedea exact celespuse de conducãtori ºiam constatat, atât cât ne-am priceput, cãlucrurile erau bine organi-zate. Am intrat ºi în ate-lierul electric, cel desprecare ”acuzatorii” spuneaucã nu mai existã ºi cã s-afurat totul. Atelierul era înplinã dezafectare, tot cefusese de valoare erainvetariat, iar restul urma,deºi ceea ce rãmãseseputea fi considerat fiervechi. Atelierul se aflasub cheie ºi alãturi aveapazã. Am intrat ºi în atelierul mecanic, atelierîn care nu se atinsesenimic pentru cã respecti-va clãdire cu tot ceconþine se aflã sub lupaMinisterului Culturii pentru preluare, lacerere, pentru cã este oclãdire ºi un atelier cu

valoare istoricã.

Am aflat, printrealtele, cã Poliþia Petrila,primeºte telefoane ano-nime pentru maºini carepleacã din incita minei ºica urmare reacþioneazã.Dar sunt atât de deseaceste telefoane ºi reacþiiîncât a fost nevoie sã sestabileascã o ”limitã” a

reacþiei, de genul: pânãla poarta minei acþionãmnoi, cei din conducere ºiangajaþii, iar de la poartã,tu poliþist care poþi con-trola maºini ºi oameni.Asta cu referire la recla-maþii cu presupuse furturidin prezent. Sigur cã auexistat ºi existã ºi dosareîn cercetare ºi în instanþã

pe diferite speþe legate desustrageri de la mineledin Valea Jiului ºi, fireºte,ºi de la Petrila.

Perimetrul mineiPetrila este unul mare, iar cãrãrile spre ColoniaBosnea sunt bãtãtorite,plus spaþiul liber de la”graniþa” minei spreLonea, pe calea feratã,este deschis... Aproapefiecare paznic are câiniilui, ºi deºi n-au spus-o, îiþin aproape în caz denevoie ºi pentru intimi-

darea intruºilor ºi astapentru cã incita mineieste pustie... S-a dus forfota specificã uneiactivitãþi de asemeneaanvergurã.

Vara urmãtoare, petot acest spaþiu, iarba vafi crescutã bine.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Tiberiu Iacob – Ridzi vreaîncã un mandat la primãrie

P rimarul în exerciþiu al municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, va

candida ºi anul viitor, pentru încã un man-dat în fruntea administraþiei publice locale.

Anunþul a fostfãcut în cadrul uneiconferinþe de presãorganizate la sediulUNPR, partid dincare face acum parteTiberiu Iacob – Ridzi.„Da, voi candida anulviitor”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi,care spune cã nu ºtiesã existe, în interiorul

partidului, o altã persoanã care sã vrea sã-i facãconcurenþã la alegerile pentru funcþia de primar.

Cît priveºte o strategie pentru scrutinul de anulviitor, Iacob – Ridzi spune cã „nu am fãcut ostrategie deocamdatã, abia acum am dat startul.Strategia noastrã este sã creºtem numãrul demembri în continuare. În ultimele trei luni,numãrul de membri de la Petroºani s-a dublat ºiaceastã creºtere va continua”. Tiberiu Iacob –Ridzi este preºedinte al UNPR Petroºani ºivicepreºedinte al organizaþiei judeþene a acesteiformaþiuni politice. Acesta a pãrãsit PDL anul trecut, în octombrie, ºi s-a înscris în partidul condus de Gabriel Oprea.

Tiberiu Iacob Ridzi este primar la Petroºani dinanul 2007. Primul mandat al lui Tiberiu IacobRidzi a fost unul parþial, dupã ce edilul-ºef de atunci, Carol Schreter, a decedat.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Fântânile artezienesunt în revizieC anicula din ultimele zile îi face pe

edilii din Petroºani sã ia mãsuri, aºaîncât sã porneascã toate fântânile arteziene.

Din cele 3 câte sunt în acest moment în oraº,doar cea din parcul Central Carol Schreterfuncþioneazã, iar restul sunt în revizie. În acestezile se fac reparaþiile necesare ºi ele vor fi repuseîn funcþiune.Vorbim desprecea din zonagãrii dinPetroºani, darºi despre ceacare esteamplasatã înzona teatrului.

„La fântânaartezianã din Piaþa Victoriei avem o lucrare maicomplexã, în sensul în care vom pune o mem-branã impermeabilã ºi noi facem periodic acestelucrãri de reabilitare”, a mai spus Tiberiu IacobRidzi, care a mai adãugat ºi cã cea de pe CentrulCivic va deveni funcþionalã, dar acum se intervinela mecanism, pentru cã este necesarã schimbareaconfiguraþiei acesteia.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

De la ”mutu cu butucu”, la combina lichefiatãºi dezafectarea minei pe care creºte iarba

S e vehiculeazã tot mai des cã primii care artrebui acuzaþi de moartea mineritului sunt

chiar cei din minerit. De la ”mutu cu butucu”,la benzi transpotoare, cordelinã, bride, cuie,scule etc., la combine ”lichefiate” pentru cã sus-pecþii de hoþie o transportaserã cu o… cisternã,conform numãrului de înmatriculare, s-a ajunsca fiecare sã strige la fiecare ”Hoþii!”. Acum cãMina Petrila se dezafecteazã, tabere din interi-orul mineritului acþioneazã gen ”care pe care”,cu acuzaþii ºi reclamaþii anonime la Poliþie atâtde multe încât unii poliþiºti se puteau pontaliniºtiþi la minã. Ca urmare, conducerea MineiPetrila a hotãrât sã ia poziþie faþã de acestfenomen, dar sã ºi explice modul de aplicare aregulilor dezafectãrii.

„Hergelia Albastrã” se joacã în Grecia

A ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani pleacãîn Grecia. Acolo urmeazã sã joace piesa dramaturgului

din Valea Jiului, Valeriu Butulescu, iar românii din diaspora voravea ocazia sã vadã o piesã de teatru autenticã, extrem de aplau-datã aici la Petroºani, imediat dupã premierã.

Ion Vasile SIMION

Nicolae RÃDESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 20156 Actualitate

hotãrârea a fostaprobatã prin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni,

Vãzând Nota de funda-mentare a ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni princare, aducând lacunoºtinþa Consiliuluilocal al MunicipiuluiLupeni faptul cã nu s-aadus la îndeplinireHotãrârea Consiliuluilocal al MunicipiuluiLupeni nr. 97/ 2014privind aprobarea consti-tuirii fondului de stimu-lente aferent perioadei 1septembrie 2009 – 31decembrie 2010 ºi aplãþii acestora cãtrefuncþionarii îndreptãþiþiconform Sentinþei nr.6041/ CA/ 2013 aSecþiei a II-a CIVILÃ, DECONTENCIOS ADMI-NISTRATIV ªI FISCAL aTribunalului Hunedoara,definitivã ºi irevocabilãpotrivit Deciziei nr.3138/ 16.04.2014 aSECÞIEI DE CON-TENCIOS ADMINIS-TRATIV ªI FISCAL aCurþii de Apel Alba Iulia,solicitã stabilirea unor

mãsuri în vederea aduc-erii la îndeplinire aprevederilor Sentinþeiamintite;

Vãzând Raportulîntocmit ºi prezentat decompartimentul de specialitate din cadrulAparatului de specialitateal Primarului MunicipiuluiLupeni precum ºi avizulComisiei de specialitatedin cadrul Consiliului localal Municipiului Lupeni;

În temeiul prevederilorart. 36 alin. (1), alin. (2) lit.“b” alin. (4) lit. “a” ºi alin.(9) ºi art. 45 din LegeaAdministraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Se revocã

Hotãrârea ConsiliuluiLocal al MunicipiuluiLupeni nr. 97/ 2014privind aprobarea consti-tuirii fondului de stimu-lente aferent perioadei 1septembrie 2009 – 31decembrie 2010 ºi aplãþii acestora cãtrefuncþionarii îndreptãþiþiconform Sentinþei nr.6041/ CA/ 2013 aSecþiei a II-a CIVILÃ, DECONTENCIOS ADMIN-ISTRATIV ªI FISCAL a

Tribunalului Hunedoara,definitivã ºi irevocabilãpotrivit Deciziei nr.3138/ 16.04.2014 aSECÞIEI DE CON-TENCIOS ADMINIS-TRATIV ªI FISCAL aCurþii de Apel Alba Iulia.

Art. 2 Se constituie ocomisie pentru stabilireafondului de stimulentealcãtuitã din urmãtoriiconsilieri locali: DobreanTeofil, Pestrea Maria,Perþa Tãnase, Purcaru –Dãnciulescu Cristinel,Roºu Ioan – Cristian,Uilãcan Aurel, VasianViorel

Art. 3 Hotãrârea se vacomunica InstituþieiPrefectului – JudeþulHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate,ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni ºimembrilor comisiei învederea aducerii laîndeplinire iar lacunoºtinþã publicã pringrija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.Lupeni, 28 mai 2015

Preºedinte de ºedinþã,Teofil DOBREAN Contrasemneazã –

SecretarJr. Marius Claudiu

BÃLOI

HOTÃRÂREANR.52/2015

privind aprobarea încetãriicontractului de asociere înparticipaþiune nr. 13.542/

18.12.2012 încheiat în bazaHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 123/

2012 privind aprobareaîncheierii unui asocieri în

participaþiune între Consiliul Local al

Municipiului Lupeni cu S.C.TERMOGAZ COMPANY S.A.

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Având în vedere Nota de fun-damentare a ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni prin carepropune aprobarea încetãrii con-tractului de asociere în participaþi-une nr. 13.542/ 18.12.2012încheiat în baza HotãrâriiConsiliului local al MunicipiuluiLupeni nr. 123/ 2012 privindaprobarea încheierii unui asocieriîn participaþiune între ConsiliulLocal al Municipiului Lupeni cuS.C. TERMOGAZ COMPANYS.A. arãtându-se faptul cãpartenerii au notificat intenþia deîncetare a acestuia potrivit noti-ficãrii nr. 2844/ 23.03.2015;

Analizând Raportul reprezen-tantului Serviciului Public deAdministrare a DomeniuluiSchiabil Straja Lupeni din cadrulPrimãriei Municipiului Lupeni pre-cum ºi avizul Comisiei de speciali-tate a Consiliului local alMunicipiului Lupeni;

În temeiul prevederilor art. 36alin. (1), alin. (2) lit. "b" ºi "d", alin.(4), alin. (6), alin. (7) lit. "a" ºi "c",ale alin. (9) precum ºi ale art.45

din Legea administraþiei publicelocale nr. 215/2001 republicatã,cu modificãrile ºi completãrileulterioare

HOTÃRÃªTE:Art.l. – Se aprobã încetarea

contractului de asociere în partici-paþiune nr. 13.542/ 18.12.2012încheiat în baza HotãrâriiConsiliului local al MunicipiuluiLupeni nr. 123/ 2012 privindaprobarea încheierii unui asocieriîn participaþiune între ConsiliulLocal al Municipiului Lupeni cu S.C.TERMOGAZ COMPANY S.A.

Art.2 – Se abrogã HotãrâreaConsiliului local al MunicipiuluiLupeni nr. 123/ 2012 privindaprobarea încheierii unui asocieriîn participaþiune între ConsiliulLocal al Municipiului Lupeni cuS.C. TERMOGAZ COMPANYS.A. precum ºi HotãrâreaConsiliului local al MunicipiuluiLupeni nr.104/ 2013 pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 123/2012 privind aprobarea încheieriiunui asocieri în participaþiuneîntre Consiliul Local alMunicipiului Lupeni cu S.C. TER-MOGAZ COMPANY S.A..

Art.3 – Hotãrârea se va comu-nica Instituþiei Prefectului - JudeþulHunedoara în vederea exercitãriicontrolului cu privire la legalitate,S.C. TERMOGAZ COMPANYS.A., S.C. ACOMIN S.A. fiindadusã la îndeplinire de cãtreViceprimarul Municipiului Lupeniiar la cunoºtinþã publicã prin grijaSecretarului municipiului Lupeni.

Lupeni, 28 mai 2015Preºedinte de ºedinþã,

Teofil DOBREAN Contrasemneazã – Secretar

Jr. Marius Claudiu BÃLOI

R ecent, la Târgu Mureº

s-a desfãºuratFestivalul NaþionalStudenþesc „Paºi îndoi”, o manifestareartisticã de prestigiu ajunsã laediþia a IX-a.

La festivalul decoregrafie au partici-pat Case de Culturãale Studenþilor dincentre universitareprestigioase, precum

Cluj Napoca, Iaºi,Sibiu, Târgu Mureº,Alba Iulia, Piteºti ºi altele.

Ca de obicei,

nelipsitã de la asemenea manifestãrinaþionale, Casa de culturã a Studenþilordin Petroºani ºi-a trimis

emisarii prinAnsamblul Artistic„Parângul”, coordonatde coregraful NicolaeNicoarã (proaspãtaniversat, La mulþi ani,maestre!). „Grosul”ansamblului, adicãdansatorii de laParângul Mare ºiParângul Mic au rãmasla Petroºani, unde auonorat invitaþiaautoritãþilor, printr-oevoluþie remarcabilã laZilele Municipiului.

Cum genericul festivalului este „Paºi în

doi”, Nicolae Nicoarã agândit trei coregrafiipentru dansuri, înscrisela tot atâtea genuri.

Spre satisfacþia lor(ºi a noastrã!) cele douãfete talentate OlgaCiubeicã (studentã dinRepublica Moldova,care se pregãteºte laUniversitatea Petroºani)ºi Andreea Pânzariu,elevã în clasa a XI-a laColegiul Naþional„Mihai Eminescu” dinurbea noastrã, au fãcuto figurã frumoasãþinând cont de nivelulînalt de profesionalismal festivalului.

Reprezentanþiinoºtrii au obþinut trei locuri doi la danscontemporan, dans decaracter ºi show-revue.

Este încã o dovadãîn plus cã la CasaStudenþeascã se întâm-plã lucruri frumoase ºise mai vorbeºte ºi altfeldespre Valea Jiului.

Aviz amatorilor –Ansamblurile ParângulMare ºi Parângul Mic(pentru tineri ºi pentrucopii) au porþiledeschise pentru toþiiubitorii dansului.Urmeazã ºi ieºiri înstrãinãtate!

Douã fete talentate ºi „bãtrânul” lor coregraf

HOTÃRÂREA NR. 51/2015privind revocarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 97/

2014 privind aprobarea constituirii fondului de stimulente aferent perioadei1 septembrie 2009 – 31 decembrie 2010 ºi a plãþii acestora cãtre

funcþionarii îndreptãþiþi conform Sentinþei nr. 6041/ CA/ 2013 a Secþiei a II-a CIVILÃ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Tribunalului

Hunedoara, definitivã ºi irevocabilã potrivit Deciziei nr. 3138/ 16.04.2014 aSECÞIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ªI FISCAL a Curþii de ApelAlba Iulia ºi constituirea unei comisii de stabilire a fondului de stimulente

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

A chiziþii de aproape

7 milioane de eurola CEH, doar într-un an de zile.În perioada 1 ianua-rie – 31 decembrie2014, ComplexulEnergetic Hunedoaraa fãcut achiziþii careating suma de ºaptemilioane de euro.

Reprezentanþii so-cietãþii au fãcut publicãlista achiziþiilor caredepãºesc suma de500.000 de euro ºi acontractelor de serviciicare depãºesc suma de100.000 de euro.Achiziþiile în monedanaþionalã au fost învaloare de

13.966.170 de lei,echivalentul a3.131.358 de euro.

B andã trans-portoare de

douã milioanePentru banda trans-

portoare ComplexulEnergetic Hunedoara aplãtit 2.840.000 delei. Contractul a fostîncheiat cu firma SCUNIO SÃ Baia Mare.Procedura de încheierea contraczului a fostprin negociere cu publicarea prealabilã aunui anunþ de partici-pare. Contractul cufirmã din Baia Mare aavut termen pânã îndata de 6 ianuarie aanului curent.

P atru milioanemotorinã

Motorina achiziþio-natã de ComplexulEnergetic Hunedoaraa fost de aproape 4 milioane de lei.

Oscar Downstreameste furnizorul acestuiprodus, iar contractul

dintre cele douã pãrþise deruleazã pânã îndata de 12 octombrie.

În 25 noiembrie2014, societatea ener-geticã hunedoreanã aachiziþionat cãrbuneenergetic în valoare de3.399.000 de dolaride la Vitol Geneva.

Conform documen-telor, contractul s-aderulat pânã în data de28 februarie anulcurent. Ultimul con-tract pentru importulde cãrbune energetics-a semnat la finelelunii noiembrie a anultrecut, pentru aproxi-mativ 200 de mii detone de huilã, valoareade adjudecare fiind deaproape 3,4 milioanede dolari.

De-a lungul timpu-lui, în huila adusã depeste graniþã s-auinvestit milioane deeuro. De exemplu,numai în 2012, cândimporturile au stârnitun imens scandal,CEH a plãtit peste 32de milioane de europentru cãrbunele adusde peste graniþã.

Oficialii companieienergetice au motivat,în repretate rânduri, cã Astfel, huila deimport nu numai cãare o putere caloricãmai mare, dar este ºimai ieftinã decât ceadin Valea Jiului.

C redit pentrupiese

Fosta conducere aComplexului EnergeticHunedoara a semnatîn data de 16decembrie2014 un con-tract cu o firmãeuropeanã pen-tru furnizare depiese de schimbpentru arzãtori.Contractul afost pe bazaunui credit de755.000 de lei,

iar conform informaþi-ilor “acreditivul nu afost deschis pânã înprezent”.

Contractul a fostatribuit firmei HitachiPower Europe GMBHîn baza unei negocierifãrã publicarea prealabilã a unui anunþ de participare.

La capitolul servicii,Complexul a încheiatun contract pentru ser-vicii de pazã cu firmaCompact Security.Paza activelor CEHcostã nu mai puþin de6.443.000 de lei ºieste în vigoare. Abia la finele acestui an,contractul dintre celedouã pãrþi expirã.

La toate acesteachiziþii se adaugã ºicheltuielile cu perso-nalul, dar ºi ceilalþifurnizori de servicii.

Monika BACIUMonika BACIUSNÎMVJ îºi cerebanii de la CEHîn instanþãS ocietatea Naþionalã de

Închideri Mine ValeaJiului cere în instanþã baniide la Complexul EnergeticHunedoara.

La începutul acestei sãptãmâni,pe rolul Tribunalului Hunedoara afost înregistrat un dosar care areca obiect ordonanþã de platã -OUG 119/2007 în care SNÎMVJcheamã la barã ComplexulEnergetic Hunedoara.

Nu este pentru prima datã cândsocietatea de închideri îºi cere înintanþã banii de la complex. În lunaaprilie, Tribunalul Hunedoara aobligat CEH sã achite peste 1,1milioane de lei cãtre minele neviabile pentru cãrbunele livrat ºineplãtit. CEH are datorii de zeci demilioane de lei cãtre SNIMVJ, careînglobeazã minele neviabile. În

ciuda faptului cã s-au purtat maimulte runde de discuþii, banii nu auajuns în contul societãþii deÎnchideri Mine Valea Jiului, aºa cãaceasta s-a adresat instanþei dejudecatã.

Potrivit datelor oficiale, numaipe primele luni ale acestui an CEHa acumulat datorii de aproxmativ50 de milioane de lei cãtre mineleneviabile. Practic, compania energeticã a plãtit doar o parte dinbani, aºa încât ortacii de la mineleneviabile sã-ºi poatã primi salariile,însã SNIMVJ are mari problemefinanciare tocmai din cauzafacturilor neachitate de CEH.

Sunt restanþe la plata furnizorilor de materii orime ºimateriale, dar ºi la bugetul de stat.


Dezinsecþie,fãrã buget?

D ezinsecþia laPetroºani,

subiect tabu. Înfiecare dintreoraºele Vãii Jiului,campaniile dedezinsecþie ºi dera-tizare se realizeazãcel puþin bianual.

În urmã cu câtevasãptãmâni, la

Petroºani s-a realizatacest proces de înde-pãrtare a insectelor,însã costurile nu suntcunoscute.

“S-a fãcut dezin-secþia în toate par-curile din localitate.Nu avem date desprecosturile acestui pro-ces”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor decuvânt PrimãriaPetroºani.

Prin acest proces

se încearcã eliminareainsectelor, dar ºi acãpuºelor care auinvadat spaþiile verzi.

De precizat estefaptul cã municipali-tatea a efectuat lucrãride deratizare ºi lablocul de locuinþesociale din Colonieacolo unde mizeriaatinge cote alarmanteºi nu odatã au existatprobleme.

Monika BACIU Monika BACIU

Achiziþii de 7 milioane de euro la CEH într-un an de zile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 10 iunie 20158 Sport

Nu vreau sã fiufatalist, dar prea au datchix toate campio-natele judeþene hune-dorene de Liga a IV-aîn ultimii ani, de cândcu jocurile de baraj, derãmâi aºa, îndoit, de

valoarea lor chiar ºi laacest nivel...

Retezatul Haþeg adat douã chixuri labaraj, în 2009 ºi2014, Jiul Petroºani abuctat în 2011, C.S.Vulcan un an mai

târziu, UniversitateaPetroºani în 2013.

A venit acum rândulechipei Cetate Deva,câºtigãtoarea, pânã laurmã, pe merit a Ligiia IV-a Hunedoara, da` sã vedem cum o ficu barajul?

Cetate Deva are,fãrã îndoialã, jucãtoride valoare, unii chiar

foºti divizionari A, B ºiC. Poate cã noua for-mulã de baraj, cu tur ºiretur, sã aibe mai multsucces pentru con-judeþenii noºtri. Istoriaaratã cã în urmã cumulþi ani, MinerulVulcan sau MinerulAninoasa au trecut cubine într-o astfel dedublã manºã.

Iatã cã, acum dupãºase ani de insuccesela rând, o nouã speranþã se aflã la orizont. Va reuºi oareCetate Deva sã rãstoarne recenta ºinefasta statisticã? Sau iarãºi trãim cusperanþa... care, caîntotdeauna, moareultima. ªi ce dacã?

Henþ cu mâna Alte speranþe deºarte?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

La finalul sezonului2010-2011, echipa dejuniori (fotbal) la niveluljudeþean – juniori A1 (sauA.J.) de la Jiul, clasat peprimul loc, reuºind dupã omanºã tur-retur, calificareaîn grupe zonale ºi apoi într-ogrupã naþionalã, Grupa a 3-a, la Iºalniþa (Dolj), unde a reuºit trei victorii zdrobitoare: 3-0 cu C.S.Strehaia ºi C.S. BarcãuNusfalãu ºi 4-0 cu C.S.Iºalniþa, calificându-se înfaza semifinalelor pe þarã.

Aici, din nou senzaþii, pe15 iulie 2011, la Buftea,Jiul Petroºani surclaseazã cu7-1 pe Conpet Ploieºti, cali-ficându-se pentru finala de adoua zi, tot la Buftea, întâl-

nind pe cealaltã semifinalistã,Olimpia Gherla, învingã-toare cu FCMU Baia Mare(5-0), iar în semifinale, 1-0pe Sporting Roºiori deVede. Era grupa de juniorinãscuþi în 1993 ºi maitineri.

În ziua finalei, arbitratãde Radu Petrescu dinBucureºti, Jiul deschidescorul prin R. Andrei (min.25), dar echipa din Gherlarevine dupã pauzã punctândprin Fl. Pop (min. 40 ºi61), Olimpia câºtigând cu2-1 ºi titlul de campioanã aRomâniei.

O echipã Jiul Petroºani(antrenor Daniel Huza) carea reuºit o excelentã perfor-manþã cu urmãtoarea for-mulã: Serea – R. Sandu, M.Matei, Al. Ungur (min. 77Bg. ªtefan), Arcuºi – Rãzv.Drãgoescu (min. 84 I.Roºianu), R. Andrei (min.82 Matiþã), Vl. Tudorache,Mareº - D. Ursachi (min. 70

A. Criºan), I. Zaharia (min.35 Ad. Duma), 16 jucãtori,mari promosiuni la aceaorã. Ce fac ei acum la 22 de ani?

Nu mare lucru, în planulperformanþei ºi al accederii laun nivel mãcar de Liga a II-a(cu o excepþie). Erau totuºi,niºte promisiuni...

Portarul Serea a abando-nat activitatea sportivã – ca ºiMatiþã – fiind însã student laAcademia de poliþie, R.Sandu ºi Rãzv. Drãgoescujoacã în Liga a III-a, la FCHunedoara, Ungur ºi Bg.

ªtefan se aflã în Liga a IV-a,la Retezatul Haþeg, R. Andreiºi Arcuºi la Univ. Petroºani(Liga a IV-a), D. Ursachi ºi A.Criºan la Hercules Lupeni,Ad. Duma la Inter Petrila,Roºianu la Jiul Petroºani, M. Matei în Ungaria, în Ligaa II-a, Zaharia în Anglia, înLiga a VII-a.

Doar Vl. Tudorache(Dinamo II Buc.) ºi M. Mareº(Pandurii II Tg. Jiu) au prinsceva cheag în Liga a III-a, încondiþiile în care ei au fost ºiinternaþionali de juniori,Mareº fiind chiar în lotul

prim-divizionarei FC Vaslui.Se pare cã pasul spre

nivelul cel mai înalt nu aputut fi fãcut, din variimotive.

La 22 de ani, cât au aceste talente, se mai poateface ceva, pentru pasul celmare. Altfel, vorba uneiziceri, „s-au nãscut talente, au murit speranþe...”.

Tudorache a bifat în C.E.Apogeul lui Vlãduþ

Tudorache a fost pe 26 oct.2011, în localitatea por-tughezã Penalva Castelo,într-un turneu de calificare aNaþionalei României U. 17la Camp. European. Atunci,antrenorul Cristian Sava l-aintrodus în min. 72, în joculRomânia-Rusia (0-1) în loculconstãnþeanului Târnovan,într-o echipã în care jucau,printre alþii, Pãun (CFRCluj), Mitriþã (Gaz MetanD.T. Severin), sau Al.Puºcaº (FC Bihor Oradea).

B aschetul aapãrut în

Valea Jiului în anul1961, când în sala desport a Institutuluide Mine Petroºani(I.M.P.) a avut loc ofazã regionalã acampionatuluinaþional al liceelor.

Atunci, echipa dinPetroºani a câºtigatlocul 1 la fete (cuSanda Rãdulescu, LiaDuncea, GabrielaVârlan etc) ºi locul 2 labãieþi. Ulterior aapãrut o secþie de

baschet în cadrulclubului ªtiinþaPetroºani la bãieþi,care va atinge în anii`80 nivelul Diviziei„B”.

În amintirea acelormomente, anual, foºtii

baschetbaliºti de laªtiinþa Petroºani sereunesc la Petroºani,în amintirea acelormomente frumoase de acum trei decenii,când performau lanivel naþional,

întâlnire care s-a derulat ºi la începutulacestei luni.

Generaþiile 1975-1985 s-au revãzut cuemoþie: OctavianCãrãbaº, GheorgheGhiþã, Florin Niþu,Dan Manolescu, Doruªipanu, Sorin ªturec,Nicolae Mihuþ,Laurenþiu Dobre,Sorin Szyllagyi, ªt.

Boldizar.O parte din aceºti

jucãtori au ocupatlocul 2 în Divizia „B”în ediþia 1983-1984,iatã, la un pas deprimul eºalon! A ajunsdoar unul dintre ei înDivizia „A”, GheorgheGhiþã la RapidBucureºti. Ceilalþi, s-audedicat profesiei,venind la aceastã

întrunire de la Deva,Bucureºti, Tg. Jiu.

A fost un momentemoþionant, în care ceizece foºti baschetbaliºtide la ªtiinþa Petroºaniau încins o „miuþã”sub panou, între unmoment ºi altul aldepãnãrii amintirilormarilor performanþedin baschetul anilor `80.

Ce s-a ales de vicecampionii de acum patru ani?

Sub panou, dupã trei decenii!

Baschetbaliºtii ªtiinþei Petroºani de acum trei decenii, între o „miuþã” ºi o ºedinþã foto

Marius Mareº ºi Vlãduþ Tudorache de la echipa de junioriA1 a Jiului din 2011, singurii care au îmbrãcat tricoul

Naþionalei de juniori

cvj nr. 874 miercuri 10 iunie 2015

Documents