cvj nr 570, miercuri 12 martie

Protest încheiat la Complexul

EnergeticHunedoara

>>> PAGINA A 3-A

Plângere penalãpe numele

liderului de laMina Livezeni>>> PAGINA A 3-A

Încã o victimã prinmetoda „accidentul”

>>> PAGINAA6-A

Amenzi pentrunesupunerea la

normele de mediu>>> PAGINA A 12-A

Cetãþile feudalepuse în valoare

de un ONG>>> PAGINA A 16-A

Îºi curãþã terenurilecu ajutorul focului

>>> PAGINA A 7-A

O mamã eroinã ºio cruce grea…

>>> PAGINILE 8-9

Primarul Ilie Pãducelse fofileazã când

este vorba de cheltuirea banilor

publici>>> PAGINA A 13-A

„Cumetrii” înDosarul Uricani?

>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 570

Miercuri, 12 Martie 2014

S pitalul de Urgenþã din Petroºani ar putea rãmâne fãrã apã, dacã nu se va gãsi o soluþie de achitare a debitelor. Conducerea operatorului de apã

ºi canal din Valea Jiului spune cã SUP este singura instituþie medicalã care nu reuºeºte sã-ºi achite facturile curente. În replicã, directorul spitalului atrage atenþia cã s-a solicitat sprijin celor de la ApaServ sã constate dacã nucumva existã pierderi, dar fãrã niciun rezultat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Instituþie “mastodont” sau pierderi pe reþea

Facturã astronomicã: Spitaluldin Petroºani consumã lunar

apã de 50.000 de lei!Viitor captiv întretrecut ºi prezent

>>> PAGINA A 4-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014 Actualitate 3

Toþi cei 21 de lideride sindicat care au stat în greva foamei deluni dupã amiazã, aupãrãsit sediulComplexului EnergeticHunedoara de laPetroºani în jurul orei11,00. Potrivit decla-raþiilor lor, aceºtia aucãzut la o înþelegere cu responsabilii dinminerit ºi vor primisporul de pericolrespectiv diferenþa de100 de lei la salariu,începând cu luna martie, aºa cum au

cerut. Asta, însã, nueste valabil pentruminerii care nu facparte din sindicatulcare a stat în grevã„Am semnat acel protocol între sindicatul Muntele ºiadministraþia CEH.Salariaþii vor primiaceastã majorareîncepând cu data de 1 martie. În aceastãsituaþie, considerãmconflictul închis ºirevin sã le spun tuturorsalariaþilor care nu facparte din Muntele, sã

vinã sã semneze unastfel de protocol,pentru ca ºi ei sãpoatã beneficia deaceastã creºtere de100 de lei”, a declarat Petre Nica,preºedintele

Sindicatului Muntele.Pactul semnat de

greviºti este valabildoar pentru cei aproximativ 3.334 de sindicaliºti de laMuntele, iar restul vorfi nevoiþi sã îºi trimitãºi ei liderii de sindicatsã încheie un protocolsimilar.

În replicã, respon-sabilii de la ITM susþincã actul adiþional carea provocat revolta înmineritul Vãii Jiului nua putut fi înregistrat

din cauzã cã a fostsemnat de SocietateaNaþionalã a Huilei,entitate care la aceastãorã nu mai existã,dupã fuziunea înComplexul EnergeticHunedoara a minelorviabile. „Actul adiþionalla CCM al SNH. SA(încheiat între SNH ºiSindicatul Muntele),încheiat întreSocietatea ComplexulEnergetic Hunedoaraºi salariaþii SocietãþiiComplexul Energetic

Hunedoara, nu poate fisemnat, întrucât unadintre pãrþile semnata-re, respectiv SNH SA,ºi-a încetat activitatea.În plus, în conformitatecu prevederile legale,clauzele CCM valabil înmomentul transferuluipot fi renegociate, darnu mai devreme de unan de la data transferu-lui. Astfel a fost încheiatun singur contractcolectiv de muncã, fãrãa se pune problema renegocierii unorclauze, motiv pentrucare am comunicatrespingerea actuluiadiþional în cauzã”, aprecizat AdrianBozdog, inspector ºefITM

Minerii din ValeaJiului au stat pe unbutoi cu pulbere dinacest motiv, iar lideriide sindicat de laMuntele au petrecuttoatã noaptea de lunispre marþi în sediulComplexului EnergeticHunedoara, pânã lasemnarea protocolului,care nu mai trebuie sãtreacã prin ITM.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Plângere penalãpe numele

liderului de laMina Livezeni

L iderul de sindicat de laMina Livezeni, Adrian

Jurca, s-a ales cu o plângerepenalã înaintatã Parchetuluide liderii Sindicatului Muntele.Jurca este acuzat cã nu adecontat 150.000 de lei, banistrânºi din cotizaþiile ortacilor.

Petre Nica, preºedinteleSindicatului „Muntele”, spune cã aformulat plângere, iar procuroriiau trimis dosarul poliþiºtilor dinPetroºani pentru cercetãri. „Amdepus plângere penalã la Parchet,dar a fost trimisã pentru cercetarecãter Poliþia petroºani”, a declaratNica.

Liderul de sindicat de la MinaLivezeni, Adrian Jurca, este acuzatcã a deturnat aproximativ150.000 de lei din cotizaþiileminerilor strânse în anul 2013,bani pentru care nu a depus nicipânã acum, în ciuda numeroaselorsomaþii, documente justificative.Cotizaþiile au fost colectate înperioada în care sindicatul de laLivezeni era afiliat la Sindicatul„Muntele”, cu reprezentativitate lanivelul Complexului EneregticHunedoara, însã banii nu au maiajuns niciodatã în conturile acesteiformaþiuni sindicale, dupã cum

spun reprezentanþii sindicatuluicare se considerã prejudiciat.

Problemele nu sunt noi, iardemersurile celor de la „Muntele”dateazã încã din toamna anului trecut. Nica a explicat cã în datade 8 septembrie, în ConferinþaSindicatului „Muntele” acesta ºi-adepus mandatul din funcþia devicepreºedinte, iar la acel momenta fost somat sã desemneze o altãpersoanã care sã se ocupe de gestionarea fondurilor depuse însubcontul deschis pentru Livezeni,însã acest lucru nu s-a întâmplat.Juca a fost somat sã depunã documentele contabile care sãateste modul în care a cheltuitbanii ºi în schimb a ales sãpãrãseascã organizaþia sindicalã,au precizat liderii de la „Muntele”,fãrã sã mai depunã documentelejustificative pentru cotizaþiilestrânse pe tot parcursul anului2013 sau sã returneze sumaimputatã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Protest încheiat la Complexul Energetic HunedoaraC ei 21 de lideri de sindicat care au

protestat în sediul ComplexuluiEnergetic Hunedoara au încheiat marþi,înainte de prânz, greva foamei. Ortacii aupãrãsit sediul în care au petrecut noapteadupã ce au semnat un protocol cu directorul general Daniel Andronache.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 20144 Actualitate

Monika BACIU

Filmul ”Viitor” nu are astãzi nicioconotaþie în acel loc.Totul pare desprinsdin trecut, un trecutcare nu mai aratã câtde glorioasã era aceaperioadã.

Edilii din munici-piul Lupeni au învedere reabilitarea sãliide cinematograf, însãlucrãrile vor începe în”viitor”

”Este prins ºi pen-tru cinematograful dinlocalitate o sumã debani, dar asta nu estetotul, nu înseamnã cãeste ºi fãcut pentru cã

trebuie sã facem ºi olicitaþie, licitaþia poatefi contestatã, este unlucru de care s-ar putea sã nici nu neapropiem în ciuda fap-tului cã noi în bugetavem prinse pentru ada drumul la cine-matograf. Un lucruîmbucurãtor este cãvom termina palatulcultural ºi vom avea unspaþiu pe care sã îlfolosim pentru piesede teatru, culturã ºiorice, dar mi-ar surâdeimens de tare sã vãdcinematograful culturalfãcut”, a declaratCornel Resmeriþã, primarul municipiuluiLupeni.

Singurul cine-matograf din municipi-ul Lupeni aratã cadupã bombardament.

Imobilul, aflat încentrul de interes allocalitãþii, sedegradeazã pe zi cetrece sub ochii trecãto-rilor ºi a autoritãþilorcare nu pot facenimic, fiindcã nu suntlãsate.

Repunerea cine-matografului în circuitulpublic va creºte atrac-tivitatea oraºului, atâtpentru locuitori cât ºipentru vizitatori iarpentru tineri, va asigu-ra infrastructura edu-caþionalã ºi recreaþio-nalã necesarã.

Viitor captiv între trecut ºi prezentT recutul ilustrat de ”Viitor” într-un prezent nu

tocmai favorabil. Cinematograful din municipiulLupeni aratã ca dupã bombardamente. Aflat în plin centrul localitãþii, acesta se aflã la un pas de prãbuºire.Poate singurul lucru care indicã faptul cã acolo se aflãun cinematograf este un afiº cu numele filmului ce ar fi trebuit sã ruleze în trecut.

Adriana PAVEL

Comitetul Permanent pentru Lanþul Alimentar ºiSãnãtatea Animalelor a decissã acorde o derogare Româniepentru folosirea bicar-bonatului de sodiu ºi aaltor aditivi necesaripreparãrii pastei demici. Reuniunea de laînceputul acestei sãp-tãmîni a fost organizatãla cererea mai multorstate care au doritdiverse derogãri pentrufolosirea unor aditivi înprepararea unor pro-duse tradiþionale.

România s-a numãrat printreaceste state, pledind pentrufolosirea bicarbonatului desodiu ºi a carminului în pastade mici. Aceastã decizie avenit cum nu se putea mai

bine pentru gurmanzii carepur ºi simplu nu se pot abþinede la a înfuleca gustoºii mititei,uneori chiar direct de pe grã-tar. În Piaþa Centralã Petroºanisînt cei mai buni mici dinValea Jiului, cel puþin aºa sespune în popor. Orice om cupofta de viaþã ºi mîncare, dacãtrece prin piaþã, este imposibilsã nu fie îmbãtat de miros.“Eu stau în Vulcan, dar defiecare datã cînd mai vin lapiaþã la Petroºani, nu pot sãmã abþin sã nu mãnînc doimici. Sunt cei mai buni aici”,ne-a declarat un domn carestãtea la o masã ºi servea gustostii mititei.

Mari, pufoºi, îmbietori ºisuculenþi, mititeii din PiaþaCentralã Petroºani sînt tentanþi, chiar dacã sîntem înpost, iar decizia ComisieEuropene prin care ne dã voiesã îi pregãtim cum ºtim maibine, dar ºi sã îi mîncãm pesãturate, nu a fãcut decît cavînzãtorii de micii sã se bucureºi mai tare.

ªi Europa a fost îmbãtatã de mirosulmicilor româneºti

D ecizia Comisiei Europeane de a vota auto-rizarea folosirii bicarbonatului de sodiu ca

ingredient în prepararea tradiþionalã a micilorromâneºti a venit ca o victorie. Nu spunem cãEuropa ne-ar fi interzis sã mai preparãm mici aºacum o facem de sute de ani sau cã nu i-am mai ficonsumat, dar parcã atunci cînd se recunoaºte unlucru ca fiind bun, nu poþi sã nu te simþi mai bine.

N oi reguli pentruorganizarea

taberelor ºcolare.Pornind de la o serie deevenimente nedorite,Ministerul Educaþieiîncearcã sã reglementezemodul de organizare alexcursiilor, taberelor,expediþiilor ºi a altoractivitãþi de timp liber.

”Încercarea este lãudabilã, dar trebuie sãobservãm cã ea duce la obirocratizare excesivã aactivitãþii ceea ce ar puteaconduce la o scãdere ainteresului cadrelor didacticepentru organizarea acestuitip de activitãþi. Ordinul sta-bileºte condiþiile generale deorganizare a acestui tip deactivitãþi, obligaþiilor tuturorcelor implicaþi (cadru didac-tic, elevi, pãrinþi, agenþii deturism, firme de transport,unitãþi de cazare), dosarul

activitãþii”, se aratã pe site-ul SIP Hunedoara.

Astfel, dosarul taberei,excursiei, expediþiei sau alaltei activitãþi de timp libercare implicã deplasare, servicii de cazare ºi masã va conþine documente referitoare la deplasare,transport, servicii de cazareºi masã ºi costuri.

Documentele referitoarela deplasare sunt planultaberei, excursiei, expediþieisau al altei activitãþi de timpliber care implicã deplasare,servicii de cazare ºi masã,regulamentul taberei, excur-siei, expediþiei, acordul scrisal pãrinþilor/tutorilor legaliai elevilor participanþi latabãrã, excursie, expediþie ºiprocesul-verbal încheiat în

urma prelucrãrii, însuºirii ºisemnãrii regulamentuluitaberei, excursiei, expediþieietc. de cãtre toþi partici-panþii la tabãrã, excursie,expediþie. În momentul defaþã, la nivelul judeþuluiHunedoara sunt funcþionaledoar douã tabere ºcoale.Ambele sunt în zona denord a judeþului, adicã laDeva, respectiv la Orãºtie.Reprezentanþii DirecþieiJudeþene pentru Tineret ºiSport spun cã au purtat discuþii cu responsabilii consiliilor locale din ValeaJiului pentru a înfiinþa ºi aiciastfel de locuri pentru copiiºi tineri.

”Pe parte de tineret ºitabere dorim sã primim câtmai mulþi tineri ºi copii dinjudeþ cât ºi din þarã în celedouã tabere funcþionale, ceade la Cãprioara de lângã

Deva ºi cea de la Costeºtidin munþii Orãºtiei. Înacelaºi timp dorim sã ter-minãm investiþia începutãacum patru ani prinfinalizarea hotelului Flora dela Geoagiu, dar ºi începereaunei noi investiþii sau dis-cuþii cu consiliile locale dinValea Jiului pentru înfi-inþarea unei tabere ºcolareaici, fie în masivul Parâng,fie în Straja, datoritã faptu-lui cã ar fi o oportunitate ºiîn Valea Jiului nu existã otabãrã de stat”, a declaratZsell Lorinzc, directorulDJTS Hunedoara.

Acum câþiva ani în Strajas-a dorit realizarea uneitabere pentru copii, însãproiectul a fost abandonatdin lipsa fondurilor.

”A existat o discuþie maiveche, la Lupeni, în Strajacu fosta clãdire a cabaneinoi a minei, acum 4-5 ani,dar din cauza lipsei fon-durilor guvernamentale caretrebuiau aduse, aceste dis-cuþii nu s-au finalizat. Existãposibilitatea, iar prin proce-sul de descentralizare caremai devreme sau mai târziuva urma eu cred cã ºi înValea Jiului putem sã înfi-inþãm cel puþin o tabãrãºcolarã unde sã vinã atâtcopii ºi tineri din ValeaJiului, dar ºi din alte zonesã vadã zona minunatã pecare o avem ºi prin careputem atrage cât mai mulþitineri ºi copii”, a mai pre-cizat sursa citatã.

În Valea Jiului nu existãnicio tabãrã ºcolarã. Doardouã astfel de locaþii sunt lanivelul judeþului, însã niciuna nu este într-o zonãmontanã.

Monika BACIUMonika BACIU

CupaVeteranilor

în StrajaZ eci de concurenþi,

aceiaºi de aproapeo jumãtate de secol,vin în aceastã sãptãmânã la Straja.

Este timpul pentru CupaVeteranilor, o competinþiecare an de an îi adunã pecei mai experimentaþitemerari ai muntelui, trecuþide prima tinereþe, dar carean de an ocupã cam acelaºiloc pe podium. Veteraniiîncalþã schiuri de turã,vechi, dar se aventureazãpe una dintre cele mai difi-cile pârtii din Straja, acolounde seara încing o petre-cere cu muzicã veche ºibunã dispoziþie. Este cea de

a 43-a ediþie a concursului,iar cam în fiecare an clasamentul este acelaºi.

Concursul se vadesfãºura pe pârtia Slalom,care este cu cel mai ridicatgrad de dificultate dinStraja, în zilele de 14 ºi 15martie, iar cei mai tinericoncurenþi intrã la catego-ria 35-40 de ani, în timpce, cel mai în etate partici-pant ar putea fi de 90 deani ºi concureazã singur lacategoria sa.

Concurenþii sunt conser-vatori, locul de desfãºurareal întrecerii fiind neschim-bat din anul 1971, când s-aþinut prima ediþie a între-cerii veteranilor la Straja.

Întrecerea este aºteptatãde mulþi iubitori de schi,deoarece veteranii ºtiu sãschieze foarte bine, iar,spre încântarea turiºtilorunii schiazã ca pe timpuri,pe doage de butoi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Reguli noi pentru tabere ºcolare

MaximilianGÂNJU

Potrivit ºefuluiServiciului Judeþeande Medicinã LegalãHunedoara, medicullegist Dan Mãrculescu,în urma unor testepreliminare s-a stabilitcã turistul polonezcare a atacat cu uncuþit trei ºoferi deautocar, dupã care s-asinucis consumasesubstanþe psihotrope.„Decesul cetãþeanuluipolonez implicat înincidentul de ieri(duminicã - n.r.) s-adatorat unei plãgi pen-etrante intracardiaceîn cadrul unui act sui-

cidal. De asemenea,avea ºi alte leziunicare sunt carecteristicepentru tatonare încadrul actului suicidal.Noi am procedat larecoltarea ºi de probebiologice pentru a sevedea dacã nu se aflasub influenþa unoreventuale substanþepsihotrope, care vor fiînaintate la InstitutulMedico-LegalTimiºoara pentru efec-tuarea de analize. Amfãcut niºte teste pre-liminare, sunt pozitive,însã rezultatele defini-tive le vom puteaprezenta doar dupãobþinerea celor oficialede la institutul din

Timiºoara”, a declaratºeful SJMLHunedoara. La audier-ile fãcure de poliþiºtipasagerii au povestitcã li s-a pãrut la unmoment dat suspectcã polonezul umblaprin autocar, dar nu adat impresia cã ar fiagresiv.

N u se ºtiemotivul

izbucnirii

„Nu am stabilitmobilul faptei. Dacãar fi avut o minimãconversaþie cu ºoferiisau cu cineva dinautocar, ne puteam

forma, cel puþin, oopinie preliminarãlegatã de atitudinealui, de mobilul faptei,însã nu a intrat învorbã cu nimeni”, adeclarat purtãtorul decuvânt al Parchetuluide pe lângã TribunalulHunedoara, MirelaNegruþiu. Reamintimcã un turist polonez,aflat într-un autocarcare circula pe rutaAmsterdam -Bucureºti, i-a atacat,duminicã dupã-ami-azã, cu un cuþit pe trei

dintre ºoferii autove-hiculului. Polonezul acoborât apoi din auto-car ºi a încercat sãfugã, fiind urmãrit dedouã persoane.Ulterior, el s-aînjunghiat în stern cucuþitul cu care i-a rãnitºi pe ºoferi. Echipelede prim-ajutor ajunse

la faþa locului au acor-dat îngrijiri medicalecelor trei ºoferi ºi auîncercat sã îl resus-citeze pe cetãþeanulpolonez, însã fãrãrezultat, în final fiinddeclarat decesul aces-tuia. Viaþa celor treiºoferi nu a fost pusãîn pericol.

MaximilianGÂNJU

Escrocii de la tele-fon ºi-au mutat oper-aþiunile peste hotaresperând astfel cã vorîngreuna muncapoliþiºtilor careîncearcã sã-i prindã ºichiar au reuºit pânãacum sã destructurezemai multe astfel dereþele. Astfel, aceºtianu mai ridicã banii înþarã ºi le cer celorpãcãliþi sã-i vireze prin

serviciile de transferde bani în þãri din ves-tul Europei. Aºa apãþit ºi o pensionarãdin municipiul Vulcan,femeia transferându-ºieconomiile într-uncont din strãinãtate.Mai exact 1200 deeuro, sumã pe care aeconomisit-o, ºi decare a aflat ºi bãrbatulcare s-a dat apãrãtorulginerelui ei. Individul asunat-o pe pensionarãºi i-a spus cã ginereleei care munceºte în

Germania, ar fi lovitun copil pe trecereade pietoni. Pentru a-lscãpa de rãspundere,dar ºi pentru trata-mentul copilului spital-izat are nevoie debani. Din discuþii aaflat cã bãtrâna are1200 de euro ºi i-adat asigurãri cã ar fisuficient pentruînceput. Totodatã ainstruit-o cum sã-ivireze banii, iar pen-sionara s-a conformat.A mers la un serviciude transfer de bani ºia trimis în Germaniasuma, iar în scurt timpau ºi fost ridicaþi decomplicii escrocului.Femeia ºi-a sunat apoifiica ºi a aflat cãginerele ei este lamuncã ºi nici gând sãfi provocat un acci-dent. Abia atunci arealizat cã a fostînºelatã, însã, deºi a

spus cã va merge lapoliþie pentru adepune sesizare, pânãacum n-a fãcut acestlucru. Incidentul a avutloc luni dupã amiazã,iar ieri-marþi, poliþiºtiidin Vulcan nu au fostsesizaþi de pensionarã.ªeful Poliþiei Vulcan,Toma Mihu a declaratcã femeia pãgubitã artrebui sã discute cupoliþiºtii ºi sã depunão plângere astfel caanchetatorii sã-i poatãprinde pe escroci.


Polonezul care a atacat trei ºoferi de autocar ar fi fost drogatO primã ipotezã aratã cã turistul polonez care a ata-

cat cu un cuþit trei ºoferi de autocar, apoi s-a sinu-cis ar fi fost sub influenþa unor substanþe psihotrope.Medicii legiºti hunedoreni trebuie acum sã arate ºi natu-ra substanþelor dupã efectuarea testelor de laborator.

Încã o victimã prin metoda „accidentul”

O pensionarã din municipiul Vulcan a rãmas fãrãeconomii dupã ce a fost sunatã de un individ care

i-a spus cã ginerele ei a comis un accident tocmai înGermania ºi are nevoie de bani pentru a-l scãpa.

D e cele mai multeori scapã focul de

sub control ºi pagubeleproduse sunt conside-rabile, însã nu vor cunici un preþ sã renunþela metoda „uºoarã” de a-ºi curãþa terenurile.N-au teamã nici cã îºipierd subvenþia dacãsunt prinºi.

Cum a venit primãvara,cel puþin în calendar, au ºiînceput incendiile de vege-

taþie ºi în zona Vãii Jiului.Este drept cã pânã acum aufost de mici proporþii, însã„sezonul” este abia laînceput, astfel cã pentrupompierii militari se anunþão perioadã grea.

Primele incendii demiriºti au avut loc în zonade nord a municipiuluiPetroºani ºi în zona de dealdinspre Dâlja. Proprietariiterenurilor au ales ºi înacest an metoda cea maiuºoarã de a-ºi curãþaterenurile deºi legea

interzice cu desãvârºirefolosirea focului. Cum erade aºteptat, focul a fost scãpat de sub control ºi s-aextins, dar în cele din urmãa fost stins chiar de proprietarii terenurilor fãrãa cere ajutorul pompierilor.

„Au dat foc la iarbauscatã, l-au lãsatnesupravegheat ºi a luat-ope coastã în sus. S-a schim-bat vântul ºi cobora vãlvãta-ia spre casele noastre, aºacã am sãrit toþi ºi am reuºitsã-l stingem. Norocul estecã a plouat mult ºi nu s-aîntins repede”, spune unul dintrelocuitorii dinzona depouluiCFRPetroºani.Este abiaînceputul pentru cãmulþi fermierichiar cu risculde a-ºi pierdesubvenþia ori afi amendaþi nu

renunþã la metoda clasicãde a-ºi curãþa terenurile devegetaþia uscatã. APIAalocã fonduri tocmai pentrucurãþarea miriºtilor ºiterenurilor agricole fãrã a leincendia, dar oameniiignorã restricþiile.

U rmãriþi ºi traºila rãspundere

O soluþie care a dat roadepânã acum, chiar dacã nutoþi vinovaþii au fost prinºi,este cea de monitorizareprin satelit. Un protocolîncheiat între InspectoratulGeneral pentru Situaþii deUrgenþã, Garda de Mediu ºiAgenþia de Plãþi ºi Intervenþii

pentru Agriculturã realizaidentificarea corectã alocaþiei unde a avut locarderea vegetaþiei uscate depe miriºti sau pãºuni prinintermediul unei aplicaþiicare genereazã informaþiicolectate prin satelit. Odatãgãsit vinovatul, APIA îi suspendã subvenþia destinatãigienizãrii terenurilor. Pelângã aceastã metodã decontrol, þãranii sunt verificaþiºi de echipe formate dinpompieri, reprezentanþi aiocoalelor silvice ºi ai primãriilor, iar dacã se vaconstata cã au dat focmiriºtilor pot fi amendaþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


CarmenCOSMAN - PREDA

Peste 50.000 de leireprezintã facturalunarã a celor de la

Spitalul de Urgenþãdin Petroºani cãtreoperatorul de apã ºicanal din Valea Jiului,ApaServ Valea JiuluiSA. O sumã foarte

mare pe care, susþineconducerea ApaServ,instituþia medicalã nuo mai poate achita,ceea ce stârneºteîngriorarea conducerii

furnitorului de apã.“Ne punem semne deîntrebare în privinþaSpitalului de Urgenþãdin Petroºani, care numai poate sã-ºiplãteascã în fiecarelunã facture. La oraaceasta are aproapeun miliard de lei vechide platã (100.000RON), iar facturalunarã se ridicã unde-va la 500 de milioanede lei vechi (50.000RON). Este mult, darspitalul de la Petroºanieste un mastodont.Discutãm cu primarulºi cu managerul spitalului, dar vomîncerca ºi noi, chiardacã ne dezavanta-jeazã, cu oameniinoºtri, sã îi ajutãm ºisã gãsim soluþiile ºi sãvedem dacã nu aupierderi foarte mari.Eu cred cã se vor gãsisoluþii pentru a nuajunge la debranºare”,a declarat directorul

general al SCApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram.

P ierderile pereþea,

motivul pentrufacurile enorme?!

În replicã, mana-gerul SUP, dr. AlinVasilescu, spune cãrestanþa este fix pentru luna februarie,pentru cã restul debi-telor au fost achitate,

ºi nu înþelegeîncãpãþânarea celordin conducereaApaServ de a arãta cudegetul înspre insti-tuþia medicalã pe careo conduce. Mai mult,Alin Vasilescu susþinecã le-a solicitat sprijinpentru a vedea dacãnu cumva existãpierderi, pentru cãfactura este foartemare, dar nimeni nu avenit sã verifice.“Doar factura pentruluna februarie nu esteachitatã, atât. În datade 28 februarie s-aplãtit 54.000 de lei.

Nu înþelegîncãpãþânarea celor dela ApaServ de a davina pe spital, încondiþiile în care nestrãduim sã plãtim, sãfim cel mult cu o lunãîn urmã. Din pãcatefactura lunarã estefoarte mare. Am soli-citat sprijin sã se con-state dacã nu cumvaîn reþelele interneexistã vreo spãrturã,pentru cã este foartemare consumul, darnu a venit nimeni”, adeclarat managerulSUP, Alin Vasilescu.

Instituþie “mastodont” sau pierderi pe reþea

Facturã astronomicã: Spitalul din Petroºani consumã lunar apã de 50.000 de lei!

S pitalul de Urgenþã din Petroºani ar putea rãmâne fãrãapã, dacã nu se va gãsi o soluþie de achitare a debitelor.

Conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiuluispune cã SUP este singura instituþie medicalã care nureuºeºte sã-ºi achite facturile curente. În replicã, directorulspitalului atrage atenþia cã s-a solicitat sprijin celor de laApaServ sã constate dacã nu cumva existã pierderi, dar fãrãniciun rezultat.

Îºi curãþã terenurile cu ajutorul focului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

N-ai crede sub nici oformã cã la cei 36 deani, femeia cu chip decopil ºi ochi de azur,este capabilã de atâtaforþã ºi iubire deoameni. O fire seninã,optimistã, care îºipoartã crucea cu demni-tate, Oana CristinaPetrov, din Petroºani, aavut parte de drameîncã de când era o ado-lescentã. La 15 ani, afost accidentatã grav. Omaºinã a lovit-o dinplin, chiar pe trotuarulpe care se afla. Arãmas fãrã un picior. În1994, a avut primaprotezã…

Datoritã firii sale plãcute, generoase ºifremãtând de viaþã, s-aîndrogostit de ea unbãrbat frumos cu carese completa perfect ºi s-a cãsãtorit, în 1997.

În 2005 a venit ºimarea bucurie – copiii.Oana a dat naºtere ladouã fetiþe gemene, în14 februarie. Prima, laora 4,50, a vãzut lumina zilei, ValeriaAlexandra, iar dupã 15minute – ValentinaCristina. Au stat cevavreme în incubator, iaralãturi de ele a statmama Oanei, pânã

când Oana a fost aptãsã ºi le vegheze. ”A fosto perioadã grea, dar nuam fost singurã. Mamamea a fost alãturi demine ºi fetele mele, iarcei de acasã nesusþineau prin telefon ºiprin rugaciuni...” –declarã Oana CristinaPetrov.

Au trecut cu binecãtre viaþã, dar a venitaltã loviturã. Fetiþele aufost diagnosticate, la treiani, cu autism infantil,

iar Oana ºi tatãlcopilelor erau dezorien-taþi pe tãrâm strãin,neprietenos. Nu ºtiaunimic despre ce înseamnã autism…

”Am fost învãtaþicum sã le liniºtim, ce

tratament sã le admi-nistrãm, la Clinica dePsihiatrie Pediatricã dinCluj Napoca. Ne- amînsuºit anumite lucruridespre terapia ABA, ºifãceam ceea ce ni sespunea pentru a neajuta copii” – povesteºteOana, mamagemenelor. A fost relativ bine, pentru cãOana ºi soþul sãu fãceauechipã.

Dar pentru Oana a

venit o altã încercaregrea. În 2009, s-adespãrþit de soþul sãu ºitatã al gemenelor.Medicii spun cã estetipic cuplurilor cu copiiautiºti. De regulã bãrbaþii cedeazã psihicdatoritã presiunilorextraordinare la caresunt supuºi atunci cândtristeþea, de nu a vedeapentru copiii tãi unviitor, este permanentãºi te doboarã…

”Da, este cevafrecvent în familiile cucopii ca ai mei. Eu îlînþeleg… Lucreazã laTeatru ºi se ocupã câtpoate ºi el de fete. Nupot spune cã am trecutuºor peste asta, dar nuam fost singurã. Eralângã mine familia mea

- mama, surorile, cum-naþii ºi nepoþii mei.Divorþul, problemele deacum ºi cele mai vechi,de sãnãtate, au grãbit,decesul mamei mele.Ne-a pãrãsit în 14 iunie2010…” – spune OanaCristina. Mama Oanei amurit la 52 de ani, dupã

ce a fãcut un ictermecanic, complicaþii ºidecesul…

Au urmat internãri,teste, comisii… I-au statalãturi sora, tatã sãu ºitatãl fetelor, care cumputea, dar greul a fostal ei. ”ªtiu cã existãminuni, Dumnezeu faceminuni ºi am credinþa ºisperanþa cã, undeva, lacapãtul unui drum, greusau uºor, va rãsãrisoarele ºi pe stradafetelor mele ºi a mea,implicit!” – ne-a spus,optimist, Oana.

Gemenele au acum 9ani ºi sunt duse sãp-tãmânal la Centrul dePedagogie CurativãSimeria, unde s-au integrat ºi fac progrese.Doar cã nu scot nici un

cuvânt, iar Oana esteconºtientã cã nici deacum încolo n-o vorface. Comunicã prinsemne…

”Le duc din septem-brie 2011 la CPCSimeria ºi m–a ajutat înacest timp, cu trans-portul, domnul Cristiªorecãu. Nu am maidat bani pe transport.La Centrul din Simeriase duce doar bugetulcomplementar al fetelor,182 de lei. Dar mãîngrozeºte viitorul… LaSimeria sunt acceptatepânã la 17 ani, iar deaici încolo – nimic. Nu existã acele atelierespeciale create pentrucopiii autiºti care auscopul de a depista latura consideratã dreptgeniu a autiºtilor ºi activarea lor. Poate voireuºi eu, pânã fac fetelemele 17 ani, sã facceva în sensul ãsta, aici,la noi” - povesteºteOana Cristina, carecrede cu putere înDivinitate, în exameneale vieþii ºi în rãsplatã.

La acestã ”mamãeroinã” s-a gânditMariana Popa, cea consideratã balsamulsãracilor, dintre caremulþi nici nu-i ºtiunumele, ci se bucurãcând maºina ei cã seopreºte în dreptulcaselor lor… Câþivacolegi de partid i-au statalãturi pentru a vedeaminunea de om, pecare au cinstit-o pentrucurajul ºi puterea sapremiind-o.

”Am fost impresio-natã, am plâns…Lumea, în general, areproblemele ei ºi nu aretimp sã mã vadã pemine, ce fac, cum mãdescurc. Se pare cã m-am înºelat. Cu toate cãtrãim vremuri zbuciu-mate existã oamenicare îºi fact timp sãvadã, sã le pese. Lemulþumesc din suflet.Mi-au mai dãruit putereºi mângâiere” – a apre-ciat Oana CristinaPetrov.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

O mamã eroinã ºi o cruce grea…”ª tiu cã existã minuni, Dumnezeu face minuni ºi am credinþa ºi

speranþa cã, undeva, la capãtul unui drum, greu sau uºor, varãsãri soarele ºi pe strada fetelor mele ºi a mea, implicit!” – OanaCristina Petrov, 36 de ani, mamã a douã gemene autiste. OanaCristina nu are un picior fiind lovitã în plin, pe trotuar, de omaºinã, pe vremea când era doar o adolescentã. Are protezã.Loviturile vieþii au fost precum ceasornicul – precise. N-ai zice cãfemeia-copil are atâta forþã pentru a le lua în piept ºi pentru a-ºicreºte gemenele cu autism infatil. Mai mult, sã fie optimistã, generoasã ºi plinã de iubire de oameni.

A vocatul care îiapãrã pe doi

dintre inculpaþii înDosarul Uricani acerut sã se rejudececauza, întrucât îlbãnuieºte peprocurorul care ainstrumentat cazulde pãrtinire. Instanþade la Petroºani acerut o formulare înscris a acestei cereriºi urmeazã sã se pro-nunþe, iar între timpa audiat martorii.

A fãcut o adevãratãdemonstraþie deînrudire a mai multoroameni implicaþi încercetarea evenimentu-lui de la Mina Uricaniîn urma cãruia au murit5 oameni, iar acumcere reanalizarea cazu-lui. Vorbim despre avo-catul Daniel Ionaºcu,care marþi a cerutinstanþei de la Petroºanisã ia act de gradele deînrudire între cei carear fi cu adevãrat vino-vaþi în opinia sa,procurorul de caz ºi alþicâþiva angajaþi ai minei,juriºti de meserie. „Euapreciez cã va trebui sãfacem o cerere care

trebuie sã conducãinstanþa de judecatã lamodul cel mai corect laîntoarcerea cazului laorganele de urmãrirepenalã. Pentru cã ºefulsectorului de securitate,respectiv al sectoruluide aeraj, este atras înaceastã instanþã pentruvinovãþie sub formaculpei, în contextul încare directorul ºi ºefuldepartamentului

Electromecanicã, nu.Procurorul de caz, carea instrumentat acestdosar ºi l-a trimis înjudecatã pentru rechiz-itoriu, este cumnatulunui ºef din cadrulminei respective ºifratele juristului minei.ªi atunci, nu era oare

un interes în cauzã? Nutrebuia sã se abþinã?Mai mult, juristul mineirespective, frateleprocurorului instrumen-tor a fost numit jurist întimpul domnuluiToacsen, adicã exactºeful departamentuluielectromecanicã, carenu este inculpat, care aschimbat permisul delucru ºi care, mai multdecât orice, nu

rãspunde pentru sec-torul dumnealui”, aspus Daniel Ionaºcu,avocatul lui Ciucã ºiMoga, doi dintre incul-paþii acuzaþi de ucideredin culpã.

Daniel Ionaºcu ar fivrut sã nu facã publicenumele celor la care se

referã ºi a cerutinstanþei sã nu permitãaccesul în sala de jude-catã a presei, însã, nu afost chiar aºa, iarInstanþa i-a cerut sãfacã o formulare înscris a acestor date, casã se poatã pronunþaulterior.

Mai mult, Ionaºcususþine ºi cã lipseºte opiesã de pe unul dintreaparate ºi din nou acerut instanþei sã ia încalcul ºi acest aspect.„Este limpede cã defla-graþia, cauza morþii, s-aprodus dintr-un scurtcir-cuit, o scânteie elec-tricã, însã, culmea! depe aparatul de venti-laþie lipseºte electroven-tilul, adicã cel careputea genera scânteia.Iar acum vã întreb eu,de ce una dintre com-ponente lipseºte, cine l-a sustras ºi cu ce scop?Cine avea interesulacesta?”, a mai adãugatDaniel Ionaºcu.

La termenul de marþidimineaþã au fost audi-aþi ºi martorii tragediei,iar printre ei s-au aflatºi salvatorii care au par-ticipat la misiunea deevacuare a victimelor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

UDMR îi tragede sub fund

scaunul subprefectuluiVasilicã Potecã

S ubprefectul deHunedoara Vasilicã

Potecã, susþinut de PNL lanumire în baza algoritmuluipolitic convenit cu PSD arputea fi prima victimã “lavârf” dupã ieºirea liberalilorde la guvernare. Locul lui va fi luat de un reprezentant al UDMR.

Scaunul subprefectului deHunedoara Vasilicã Potecã va fiocupat, cât de curând, de unreprezentant al UDMR. Potecã afost instalat în aceastã funcþie în15 mai 2012, fiind considerat

unul dintre principalii sponsori aiPNL în judeþul Hunedoara, par-tid în care a activat încã 2005 ºicare l-a ºi susþinut pentru acestpost. Potrivit informaþiilor dinMonitorul Oficial, acesta a fãcutdonaþii pentru PNL Hunedoaraîn valoare de 84.000 de leinumai în 2010.

La doi ani de la instalarea înfuncþie, Vasilicã Potecã va fi câtde curând înlocuit, locul sãuurmând sã fie luat de unreprezentant al UDMR. Astfel,pe lângã postul de vicepremierpentru Kelemen Hunorºi ministerele Culturii ºiMediului, UDMR aprimit odatã cu intrareala guvernare ºi maimulte funcþii în terito-riu. Iar în urmanegocierilor pentruintrarea la guvernare,reprezentanþii Uniuniiar fi primit ºi mai multeposturi de subprefect,printre care ºi cel de laHunedoara. “Este oposibilitate, dar nu am

ajuns încã în aceastã etapã. Nupot nici sã confirm ºi nici sãinfirm în acest moment. Este odiscuþie ce începe cu secretariide stat, iar ulterior urmeazãetapa prefecþilor ºi a sub-prefecþilor. Dar, cam aceasta arfi lista de discuþii. În principiulista este întocmitã pe judeþeleunde în trecut UDMR a avutprefecþi sau subprefecþi”, adeclarat Iuliu Winkler, preºedin-tele UDMR Hunedoara.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

„Cumetrii” în Dosarul Uricani?

H unedorenii caresunt implicaþi în

procese judiciare sîntobligaþi sã apeleze lamediatori înainte de amerge în instanþã.

Prevederea a intrat învigoare în urmã cu ºapteluni, iar de atunci zeci de oameni ºi-au rezolvatproblemele prin mediere,renunþînd sã mai meargãla tribunal.

Sute de oameni din totjudeþul au apelat în ultimaperioadã la mediatori, multmai mulþi decît în urmã cucîþiva ani. Aproximativ 70%dintre aceºtia au renunþat

sã mai meargã în instanþãdupã ce au discutat cumediatorul. “Nu aº putea sãspun cîte medieri am avutpînã acum, dar se constatãfoarte bine o creºtere.Anul trecut am avut peste30 înregistrate ºi cele maimulte dupã 1 august” , a

declarat Eugenia ªortan,preºedintele AsociaþieiProfesionalã de Mediere aConflictelor.

Situaþiile conflictuale serezolva cam dupã douã, treiºedinþe cu mediatorul. Celemai multe cazuri care ajungla mediator ºi se

soluþioneazã sunt cele denatura civilã. “Am avutcereri din partea unorprestatori de servicii care s-au judecat cu asociaþiilede proprietari. Acolo, deregulã, s-au fãcut acorduri,s-au fãcut niºte convenþiiintre pãrþi, care urmeazã sã fie respectate, supuseautorizãrii instanþei ºi apoirespectate. Am avut ºiprobleme de familie, situaþiiîn care pãrþile au gãsitmodalitãþi foarte elegantede a soluþiona conflictul”, adeclarat un mediator dinValea Jiului.

Legea spune cã informarea cu privire lamediere este gratuitã.

Scopul obligativitãþiiºedinþei de informare estede a face pãrþile aflate înconflict sã vadã avantajelemedierii. Dacã totuºi pãrþilenu doresc sã continueaceastã procedurã, se voradresa instanþei de jude-catã. În judeþ, exista circa100 de mediatori.

Adriana PAdriana PAAVELVEL


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Zi calmã pentru leu

L eul a avut ieri o evoluþiecalmã faþã de principalele

valute, faþã de care a înregistrat ouºoarã întãrire cu excepþiadolarului, al cãrui curs a crescutde la 3,2428 la 3,2494 lei, dupã ceacesta s-a apreciat în faþa euro pepieþele internaþionale.

Cursul euro a coborât de la 4,4996la 4,4990 lei, pe o piaþã undedeschiderea s-a realizat la 4,4990 –4,5020 lei, în uºoarã scãdere faþã deînchiderea de luni. Tranzacþiile s-aurealizat, în continuare, în jurul praguluide 4,50 lei, cotaþiile de la ora 14:00fiind de 4,4970 – 4,50 lei.

La rândul sãu, cursul franculuielveþian a coborât de la 3,6932 la3,6930 lei.

Monedele din regiune se depreciau înfaþa euro, cea polonezã la 4,208 –4,218 zloþi iar cea maghiarã la 311,2 –313,2 forinþi.

Perechea euro/dolar se menþinea peo pantã descendentã, dupã ce vineri eaa crescut la 1,3915 dolari, cotaþie carenu s-a mai înregistrat din octombrie2011. Creºterea a apãrut dupã cepreºedintele BCE, Mario Draghi, adeclarat cã instituþia pe care o conduceanticipeazã pentru zonã euro, la finalul

acestui an, o creºtere economicã de1,2% ºi o inflaþie de 1%. Acest anunþeste considerat de cãtre pieþe drept unsemnal cã BCE nu va decide o nouãmodificare a politicii sale monetare ºicã va menþine dobânda-cheie la min-imul istoric de 0,25%, în contextul încare, conform estimãrilor BCE, inflaþiava creºte la 1,7% la finalul lui 2016.

Tranzacþiile se realizau ieri la 1,3833– 1,3873 dolari, tendinþa fiind una descãdere, investitorii aºteptând întâlnireade sãptãmâna viitoare a Comitetului dedoliticã monetarã al Rezervei Federaleamericane.

În piaþa la termen de la Sibiu, eurose tranzacþiona pe iunie la 1,3841 –1,3854 dolari iar uncia de aur cu sca-denþa aprilie la 1.346 – 1.348 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþiidisponibile pânã la orã 14:00

Deºi reticienti la început, acum, hunedoreniiapeleazã tot mai mult la mediatori

Monika BACIU

Fiecare companie va tre-bui sa scoata in 2014 catepatru milioane de europentru constituirea a douacompanii de proiect care,mai departe, vor cheltuisume importante pe studiide fezabilitate sau actu-alizarea lor. Potrivit unorsurse din domeniu,Constantin Nita ar fi cerutsi companiilor private sacontribuie, insa acestea aurefuzat. Fiind private, nupot fi obligate sa intre intr-un proiect sau altul. Astfel,Departamentul pentruEnergie s-a reorientat catrecompaniile de stat. Pentrucompania de proiect HidroTarnita trebuie sa con-tribuie in acest an sase

companii, ComplexulEnergetic Hunedoara,Electrica, Hidroelectrica,Nuclearelectrica, Romgaz siCE Oltenia, cu cate 2 mil-ioane de euro. Pentru infi-intarea companiei deproiect privind cablul sub-marin trebuie sa se implicesapte companii,Transelectrica, CEHunedoara, Electrica,Hidroelectrica,Nuclearelectrica, Romgaz siCE Oltenia, cu cate 2 mil-ioane de euro. In cazulproiectului Tarnita-Lapustesti, Departamentulpentru Energie a transmis oscrisoare pe 10 ianuarie2014 prin care informeazasocietatile in cauza ca pe12 decembrie 2013 a fostdeclansata etapa a doua de

constituire a companiei deproiect, adica majorareacapitalului social.Companiile sunt "invitate"sa participe cu cate douamilioane de euro la aceastaetapa a majorarii capitaluluisocial al societatii "HidroTarnita". Astfel,Departamentul pentruEnergie, in calitate deactionar majoritar a solicitatconvocarea AGA pentruaprobarea participarii lamajorarea de capital.

Complexul EnergeticHunedoara a numit înAGA de la SocietateaHidro Tarniþa pe CameliaLeizeruc. Numirea acesteiaa fost fãcutã de Adunareageneralã a Acþionarilor dela CEH în data de 9decembrie 2013.

”Se împuterniceºtereprezentantul ComplexulEnergetic Hunedoara SA sãparticipe la AdunareaGeneralã Extraordinarã a

Acþionarilor la SocietateaHidro Tarniþa SA ºi sãvoteze pentru majorareacapitalului social al acesteisocietãþi în conformitate cuprevederile memorandumu-lui privind obiectivul deinvestiþii centralaHidroelectricã prin acumu-lare prin pompaj (CHEAP)Tarniþa-Lãpuºteºti aprobatîn ºedinþa de Guvern dindata de 16.10.2013, prinaport în numerar, curespectarea prevederilorLegii Societãþilor nr.31/1990”, se aratã înHotãrârea cu numãrul19/09.12.2013 a AGACEH.

Capitalul social al soci-etatii Hidro Tranita va fimajorat prin aporturi in

numerar si in natura.Valoarea aporturilor innatura nu va putea depasi30% din valoarea capitalu-lui social majorat. Totodatase mentioneaza ce tip deactive vor fi aceptate caaporturi in natura la capi-talul social al Societatii.Termenul limita pana lacare actiunile emise inschimbul aporturilor innumerar si in natura vorputea fi subscrise este datade 30 aprilie 2014(“Perioada de subscriere”).Actiunile subscrise vor fiplatite in proportie de celputin 30% pana la expi-rarea Perioadei deSubscriere si integral, panala data de 31 decembrie2014.


Rata medielunarã a inflaþiei, înperioada 1 ianuarie28 februarie 2014a fost de 0,6%, înscãdere comparativcu perioada simi-larã a anului 2013,când a fost de0,8%. Creºtereamedie a preþurilorpe total, în ultimele12 luni (martie2013 — februarie2014) faþã deprecedentele 12luni (martie 2012— februarie 2013),determinatã pebaza IPC este

3,2%, iar cea deter-minatã pe bazaindicelui armonizatal preþurilor de con-sum (IAPC) este2,6%. În luna feb-ruarie 2014 faþã deluna ianuarie,preþurile mãrfuriloralimentare ºi neali-mentare au crescutcu 0,3% fiecare, iartarifele serviciilor aucrescut cu 0,47%,potrivit INS. În feb-ruarie 2014, com-parativ cu ianuarie2014, din categoriamãrfurilor alimenta-re, cel mai mult s-

au scumpit fasoleaboabe ºi alte legu-minoase, cu 3,6%,legumele ºi con-servele de legumecu 2,16%, fructeleproaspete, cu1,97%, fructele ºiconservele dinfructe, cu 1,33%,dar ºi laptele ºi pro-dusele lactate, cu0,43%. La mãr-furile nealimentare,inclusiv servicii, celemai mari creºteri depreþuri s-au con-semnat la serviciilede îngrijire med-icalã (1,85%), lacele de igienã ºicosmeticã (1,46%),reparaþii auto, elec-tronice ºi lucrãrifoto (0,91%), tutunºi þigãri (0,91%),chirii (0,69%), platacazãrii în unitãþi

hoteliere (0,69%).Conform prog-nozelor ComisieiNaþionale dePrognozã, creºtereapreþurilor de con-sum se va situa, înurmãtorii patru ani,în jurul þintei deinflaþie multianualãanunþatã de BancaNaþionalã aRomâniei, de 2,5%plus/minus unpunct procentual,potrivit proiecþieiprincipalilor indica-tori macroeconomi-ci pentru perioada2014 — 2017.

Astfel, în 2014,inflaþia va fi de3,4%, în 2015 —2,5%, în 2016 —2,3%, iar în 2017— 2,2%, aratãdatele CNP.

AGERPRES

Inflaþia anualã a fost de 1,05% în februarie 2014

I nflaþia anualã a fost de 1,05%în februarie 2014, în timp ce,

faþã de ianuarie 2014, preþurilede consum au crescut cu 0,33%informeazã, marþi, InstitutulNaþional de Statisticã (INS).

CEH, douã milioane euro pentru proiectul Tarniþa-Lãpuºteºti

D ouã milioane de euro va trebui sã aloce Complexul EnergeticHunedoara pentru finanþarea proiectului Tarniþa –

Lãpusteºti. Cele mai importante companii energetice de staturmeaza sa aprobe in aceasta luna, in sedinte AGA, finantareacompaniilor de proiect de la Tarnita-Lapustesti si cablul submarinRomania-Turcia. Printre companiile de stat care vor aprobafinanþãrile se numãrã ºi Complexul Energetic Hunedoara.

”Nu sunt noi, ci suntaceleaºi ca ºi în aniiprecedenþi, dar estebine ca sã le aducemîn atenþia populaþieipentru a evita caaceºtia sã ia amenzi,necunoscând regle-mentãrile în vigoare.Este oportunã grija lorpentru modul în carearatã spaþiile verzi dinjurul imobilelor undelocuiesc însã dacãdoresc sã procedeze latoaletãri de copaci, dearbuºti ornamentali tre-buie ca în prealabil sãse adreseze printr-ocerere scrisã însoþitã defotografii la Primãrieunde în urma cereriipe care ei o adreseazã,cei de la compartimen-tul de mediu se vordeplasa la faþa locului,vor vedea dacã într-adevãr ceea cedoresc cetãþenii sã facãeste legal, iar apoi vorprimi un rãspuns scrisprin care li se va spunedacã respectivul copac

poate fi tãiat, toaletatsau nu se poate interveni absolut delocîn ceea ce priveºteintegritatea copacului.Acest serviciu detoaletare îl facem noi,Primãria, prin Serviciulde Administrare aDomeniului Public ºiPrivat. În condiþiile încare nu se respectãaceºti paºi existã lanivelul PrimãrieiPetroºani o hotãrâre

de Consiliu Local carereglementeazã cãruperea arbuºtilor,arborilor sau a garduluiviu de pe domeniulpublic precum ºi dis-trugerea sau rupereaflorilor în orice mod azonelor verzi constituiecontravenþie ºi sepedepseºte cu amendãîn cuantum de 200-500 de lei pentru persoanele fizice ºi încazul persoanelor fizice

cuantumul amenzii este cuprins între1000-2000 de lei”, adeclarata Dorina Niþã,viceprimarul municipiului Petroºani.

Procesul este destulde complex, însãnormele în vigoare nupermit intervenþiaomului în naturã dupãbunul plac.

”Este un proceslaborios, dar existã olegislaþie naþionalã care

reglementeazã clarmodul în care se poateinterveni la nivelulspaþiilor verzi aflate înintravilanul unor localitãþi”, a mai spussursa citatã.

Cei care doresc însãsã planteze pomi înfaþa blocului trebuie sãþinã cont de faptul cãacesta va creºte, iarinconvenientele potsurveni ºi mai târziu.

”Noi chiar ajutãm

persoanele doritoare sãîºi înfrumuseþezezonele de lângã bloc însensul cã tot pe bazaunei cereri punem ladispoziþie când avem

seminþe de iarbã, florisau arbuºti ornamentalipe care ei pot sã îiplanteze. Trebuie avutãgrijã ca atunci cândplateazã un copac ca

acesta va creºte ºi nusã observe apoi cãduce la mai multeinconveniente, cresccrengile în geam, începsã creeze disconfortaltor vecini. Trebuie sãse gândeascã oameniicã odatã copacul plan-tat nu poate fi dezrãdã-cinat la bunul plac”, amai spus Dorina Niþã.

Cei care intervin latoaletarea sau tãiereaneautorizatã a zonelorverzi riscã sã fiesanþionaþi cu amenzicuprinse între 200 ºi2000 de lei.

Monika BACIU Monika BACIU


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orezsîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa cremade þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema delegume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supacrema de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/Ciorba de fasole• Piept de pui cu susan/ Orezsîrbesc cu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

Amenzi pentru nesupunerea la normele de mediuA menzi usturã-

toare pentrucei care încalcãnormele de mediu.Primãvara a sosit,iar reprezentanþiimunicipalitãþii dela Petroºani vorîncepe curãþenia desezon. Persoanelecare doresc sãtoaleteze sau sãtaie un copac dinfaþa blocului trebuiesã se prezinte laPrimãrie cu pozaacestuia, iar abiadupã o vizitã înteren a celor de laCompartimentul deMediu se vaacþiona.

C a urmare a decla-raþiei primarului

Petrilei, Ilie Pãducel, de ieri, din Cronica VãiiJiului, s-au stârnit discuþii între pensiona-rii, care stau pe bãnciledin jurul celor douãchioºcuri de ziare dinzona Cãprioara, dar ºiun drept la replicã dinpartea consilierului localPNL, Doiniþa MariaBãlãnesc.

Aceasta a cerut, în conformitate cu Legea 544,cu peste o lunã în urmã, osituaþie a cheltuirii banilorpublici aprobaþi în ConsiliulLocal, pe câteva segmente,ºi criteriile de repartizare alocuinþelor sociale.Rãspunsurile primite au fost fãrã conþinut, adicã fãrãun minim decont al cheltuielilor care trebuie sã existe la Primãrie ºi nicivreun criteriu de departajarea dosarelor pentru locuinþesociale.

Existã o problemã gene-ralizatã la nivelul primãriilordin Valea Jiului în a prezen-ta justificarea cheltuirii banilor aprobaþi de consilie-rii locali pentru diverseacþivitãþi ale localitãþilor pecare le pãstoresc. Dovadacea mai prospãtã estedeclaraþia de ieri, în CronicaVãii Jiului, a primaruluioraºului Petrila, Ilie Pãducel,cu privire la cererea unuiconsilier PNL, în conformi-tate cu legea 544, pentru ai se prezenta modul de chel-tuire a banilor aprobaþi înCL, anul trecut, pentru careºi-a dat acordul chiar ºi con-silierul în cauzã, ºi criteriilede selectare a dosarelor

pentru repartizarealocuinþelor sociale. ªi unsimplu cetãþean are dreptulla aceste informaþii conformaceleeaºi legi, cu atât maimult un ales local, reprezen-tant al unui segment decetãþeni.

Este vorba de DoiniþaBãlãnesc, consilier PNL,care a considerat cã îndeclaraþia de în presã, primarul Ilie Pãducel a dat dovadã de lipsã de seriozitate, a fost ironic cuprivire la nemulþumirearãspunsurilor primitevorbind despre virgule ºipuncte, de fraze neîmbrã-cate, astfel motivându-ºilipsa de date, cifre, criterii,aºa cum i s-a solicitat cumai mult de 30 de zile înurmã.

Mai precis, Ile Pãducel aspus, ieri, cu privire larãspunsurile date, respectivjustificare cheltuirii banilorla capitolul Culturã, pe anu-mite acþiuni din anul 2013,ºi criteriile de repartizare alocuinelor sociale din totalul

dosarelor depuse, urmãtoarele:

„Le-am dat rãspuns, darnu au fost mulþumiþi cum l-am formulat noi. Am fostplecat vreo trei zile laBucureºti, o sã spuncolegilor mei ºi ne ocupãmde aceastã problemã. Nueste rea voinþã, le-am datîntr-o formã în care noi amconsiderat cã este suficient,o sã reformulãm. Probabilcã nu sunt mulþumiþi cu formularea,

trebuia sã fie mai multevirgule, cuvintele ºi frazeleîmbrãcate altfel. Am invitat-o pe doamna consilier la Primãria Petrila,întrucât sunt foarte multehârtii de fãcut, ºi i-am spuscã-i stãm la dispoziþie, sãverifice toate documentele”.

Dacã despre un consilierprimarul Petrilei vorbeºte”jmechereºte”, ce atitudineva avea în faþa unui simplucetãþean plãtitor de taxe ºiimpozite? Cu aceastã ocazieaflãm cã Ilie Pãducel, fiindplecat trei zile la Bucureºti,nu a avut cine sã scoatã 2-3 rânduri din situaþiile decheltuieli existe în contabili-tate. Adicã primarul cen-treazã ºi tot el dã cu capul??

În cauzã este vorba de bani publici, pentru cheltuirea cãrora ºi-a datacordul ºi consilierul PNLDoiniþa Bãlãnesc.Verificarea cheltuirii baniloraprobaþi prin hotãrâre deconsiliu local, ESTE OBLI-GATORIE, mãcar periodic,fãrã intenþia de a acuza saude a gãsi nod în papurã.Este vorba de banii noºtri ai cetãþenilor…

” Solicitãrile mele au fostdepuse la registraturaPrimãriei cu peste 30 dezile în urmã. Am cerut,negru pe alb, decontul banilor care au fost eliberaþipentru Culturã, pentru avedea dacã s-a repectat ce ahotãrât Consiliul Local.Aceste situaþii de cheltuire abanilor trebuie sã existe înorice primãrie. Sunt infor-maþii de interes public ºiconsider cã nu s-a respectatlegea 544.

Nu mã interesau puncteºi virgule cum spune dom-nul Pãducel, ci conþinutul –sume cheltuite, pe ce aufost cheltuite, apoi care au

fost modalitãþile de departa-jare a dosarelor pentrurepartizarea locuinþelorsociale, din total dosare.Toate astea, ºtampilat, semnat. Poate a fost plecatdomnul primar Ilie Pãducel,dar eu nu am cerut sã mi serãspundã de pe o zi pe alta.Apoi nu primarul scoatedocumente, ci cere apara-tului din subordine. M-auchemat sã verific eu docu-mentele sub pretextul cã arfi multe ºi nu pot formulaun rãspuns clar. Repet,acestã situaþie de chetuire abanilor trebuie sã existe ºicriteriile, de asemenea -numãr de dosare ºi dosareselectate. Vreau ca acesterãspunsuri sã le ataºezhotãririlor de consiliu pentrucare mi-am dat acordul.Dacã mã întreabã cineva,eu habar nu am dacã s-aurepectat hotãrârile sau nu.Apoi existã situaþii precumzilele oraºului, pentru carese elibereazã sume conside-rabile pe care le-am aprobatºi eu, ºi sã nu am habarcum s-au chetuit în calitatede consilier, nu este posibil.Dacã este nevoie plãteschârtia, xeroxul ºi tot ce este necesar pentru a aveaaceste informaþii publice.

Sã nu se înþeleagã cãacuz pe cineva cu privire labanii publici, Nu! Ci sãreprezint oamenii care m-auvotat, sã-mi fac datoria deconsilier local ºi nu sã fiu osimplã maºinã de vot. ªi nueste doar o datorie, ci ºi undrept pe care voi ºti sã mi-lapãr” – a declarat DoiniþaMaria Bãlãnesc, consilierlocal PNL Petrila.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU


Primarul Ilie Pãducel se fofileazã când estevorba de cheltuirea banilor publici

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este posibil sã aveþi o zi tension-atã din cauza neînþelegerilor cuun coleg sau un partener de afac-eri. Nu prea reuºiþi sã vã con-centraþi. Ar fi bine sã amânaþideciziile importante. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu.

Sunteþi destul de stresat de olucrare pe care trebuie sã o ter-minaþi urgent. S-ar putea carelaþiile sentimentale sã aibã desuferit dacã amânaþi o cãlãtorieplanificatã mai demult.Partenerul de viaþã nu vã credecã sunteþi cu adevãrat ocupat.

Aveþi succes într-o cãlãtorie deafaceri, dar nu vã contraziceþi cucei care vã însoþesc. Dupã-ami-azã reuºiþi sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã mai veche.Pe plan financiar, nu este cazulsã vã faceþi griji. Banii vor apãreaîn curând.

Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºiriscaþi sã îi scãpaþi parteneruluide viaþã o replicã nepotrivitã.Cereþi-vã scuze imediat ºi evitaþicu orice preþ o ceartã! Nu esteo zi bunã pentru afaceri, dar nicipentru întâlnirile cu prietenii.

Se pare cã sunteþi indispus dincauza unui eºec în afaceri. S-arputea sã aveþi o discuþie maiaprinsã cu persoana iubitã, dacãvã schimbaþi planurile în ultimaclipã. Ar fi bine sã vã limitaþi laactivitãþi simple ºi sã vã odihniþimai mult.

Nu sunteþi într-o formã fizicãprea bunã ºi vã enervaþi foarteuºor. Nu este o zi favorabilãdeciziilor importante sau pla-nurilor de viitor. Nu semnaþi doc-umente oficiale. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu!

Nu este exclus sã aveþi discuþii înfamilie din cauza unor problemefinanciare. Puteþi evita o situaþieneplãcutã dacã þineþi cont ºi dedorinþele celorlalþi. Nu începeþimai multe treburi deodatã, pentrucã riscaþi sã nu terminaþi.

Astãzi nu sunteþi prea comunica-tiv ºi ar fi bine sã amânaþi toateîntâlnirile. Nu vã ocupaþi deprobleme importante, care nece-sitã o bunã capacitate de comu-nicare. În schimb, puteþi sãrezolvaþi cu uºurinþã problemele.

Entuziasmul de care daþi dovadãar putea sã vã atragã invidia unorpersoane din anturaj. Este posi-bil sã aveþi discuþii cu persoanaiubitã, pentru cã petreceþi preamult timp cu prietenii.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþiatras într-un conflict. Evitaþi cer-turile. Ar fi bine sã acceptaþiajutorul prietenilor ºi al familiei.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz din cauza unor probleme denaturã sentimentalã ºi sã vã con-centraþi mai greu. Puteþi câºtigasume mici din colaborãri, dar fiþiprudent. Þineþi cont de sugesti-ile unei persoane cu experienþã!

Vã treziþi cu o stare de nervozi-tate nejustificatã ºi este posibil sãaveþi reacþii necontrolate faþã decei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi ofemeie ºi sã vã parã rãu mai târz-iu. Nu încheiaþi afaceri ºi nusemnaþi documente oficiale. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 În linia întâi (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Nemuritorii (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Diferit de ceilalþi17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Afaceri neterminate22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Danni Lowinski13:30 Teleshopping 14:00 Dragostea trece prinstomac 14:30 Râzi ºi câºtigi 15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Taxi Driver (r)16:00 Grupul Vouã (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Deschide CameraComorilor21:15 Fetele lu’ dom’Profesor

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: BayernMunchen - Arsenal13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: BayernMunchen - Arsenal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos

Angajamentul de a iniþia astfelde controale a fost avansat deGuvern în ultimele negocieri cuFondul Monetar Internaþional(FMI), din luna februarie, ºi inclusîn scrisoarea de intenþie transmisãla Washington. Documentul, sem-nat în luna martie ºi obþinut deMEDIAFAX, relevã, la capitolulprivind administrarea fiscalã, cãacest proiect-pilot de controale vafi prezentat public pânã la finelelunii mai, printr-un comunicat citatde stiripesurse.ro. „Vom desfãºuraun proiect-pilot de conformarestructuralã care va viza munca

neînregistratã (la negru) ºi evazi-unea fiscalã, în concordanþã cu ver-siunea UE a Modelului deGestionare a Riscurilor deConformare. Procesul va fi lansatprintr-un comunicat de presã careva prezenta publicului proiectulpânã la finele lunii mai 2014 (cri-teriu de referinþã structural).Controalele, care vor fi organizateîmpreunã cu Inspecþia Muncii, sevor desfãºura în a doua jumãtate aanului 2014. Se preconizeazã caproiectul sã conducã la sporireaconformãrii voluntare ºi sã reducãevaziunea pe segmentul muncii ºi

sã aibã loc o conºtientizare lanivelul întregii þãri cu privire laaspectele aferente”, anunþãGuvernul. Documentul mai relevãcã, în luna octombrie 2013, a fostcreat un grup de lucru la nivel înaltpentru ca autoritãþile sã “înþeleagãmai bine” slaba colectare a veni-turilor în trimestrele 3 ºi 4 de anultrecut ºi cã s-a constatat cã acesteareflectã doar într-o mãsurã limitatãprocesul în derulare de reorgani-zare a ANAF. Din acest motiv,Guvernul se angajeazã la FMI sãaloce resurse suplimentare “moni-torizãrii mai stricte” a numãrului decompanii nou-înregistrate, a activ-itãþii de declarare - mai ales lamarii contribuabili - ºi platã, astocului ºi fluxului de arierate, anumãrului de inspecþii efectuate ºia numãrului ºi cuantumului acor-durilor de înlesnire la platã sem-nate. sursa: stiripesurse.ro

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºanianunþa restricþii în furnizarea apei potabilepentru: Miercuri 12.03.2014:

- Petroºani - între orele 9:00-16:00.Zona afectatã: Zona industrialã Livezeniinclusiv brutãria TED. Motivul restricþiei:Remediere pierdere pe reþea distribuþie înzona brutãriei TED;

-Vulcan - între orele 9:00 - 23:00. Zonaafectatã: Str. Jiului, bl. A, B, C, SpitalulVulcan, Colegiul Tehnic Mihai Viteazu.Motivul restricþiei: Cuplare reþea nouã lasistemul de alimentare cu apã ºi montarevana regulatoare presiune apa Str. Jiului.

Azi se ia apa! Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Angajare"SC GTS COMPANY SRL orga-nizeazã în data de 20.03.2014,ora 10:00, concurs pentru ocu-parea postului de

bucãtarCerinþe: studii de specialitateÎnscrierea se face pe bazã deCV. CV-ul se depune pânã îndata de 19.03.2014 la sediulsocietãþii din Petroºani, str.Griviþa Roºie, nr. 36 sau laadresa de mail: [email protected].

Rãzboi declarat evaziunii. ANAF pregãteºte razii de proporþii

G uvernul va declanºa, prin Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã (ANAF) ºi Inspecþia Muncii,

în semestrul II al acestui an, o serie de controale la firme,în cadrul unui “proiect-pilot” care va fi definitivat înperioada imediatã, pentru identificarea muncii la negruºi a cazurilor de evaziune, potrivit agenþiei Mediafax.

Monika BACIU

Scopul principal alproiectului este de apromova obiectiveleistorice ºi culturale dinjudeþul Hunedoara ºicreºterea circulaþieituristice cu cel puþintrei procente. Potrivitiniþiatorilor proiectului,în judeþ, cea maiimportantã dimensi-une a turismului cul-tural este, de departe,cea istoricã. Asta pen-tru cã zona concen-treazã cele mai rele-vante vestigii daco-romane din þarã ºinumeroase alte urmece trimit cãtre începu-turile umanitãþii ºi aleunor civilizaþii dis-pãrute cu mii de ani înurmã. Valoarea totalãa proiectului se ridicãla aproape un milionde lei ºi beneficiazã definanþare europeanã.

N umeroasemonu-

mente feudale

Judeþul Hunedoaranumãrã mai multecetãþi feudale. Printreacestea se pot amintiCetatea Colþ sauCetatea Mãlãieºti.Cetatea Colþ caredateazã din anul 1359este principala mân-drie a Vãii Râuºoruluipe care o dominãexact dee deasupramãnãstirii Colþ Suseni.

În zilele senine, siluetacetãþii se distinge de lamare distanþã dinmijlocul DepresiuniiHaþegului. Cetatea,falnicã odatã, a ajunsacum o ruinã. Chiardacã ansamblul s-adegradat prinprãbuºirea în hãuri aunor curtine resturilede ziduri pãstrate,poziþia maiestuoasã ºirenumele familieiKendeffy au contrinuitdin plin la genezaunor poveºti roman-tice ajunse în marealiteraturã.Reprezentanþiicomunei Râu de Moriîncearcã sã atragã fon-duri pentru reabilitareaacestui monumentistoric, ajuns astãzi înparaginã. Edilulpovesteºte despre isto-ria locului. Nume mariale istoriei româneºtiºi-au avut cnezatele înacest loc binecuvântat.

”Chiar dacã existãanumite contradicþii înceea ce priveºte loculcare este precizat înacel roman celebru,unii spunând cã ar fiîn Pasul Vulcan, alþiscriitori cum ar fi IonHobana spun cã JulesVerne s-a inspirat dincetatea Colþ. Lacetatea Colþ urmaºiiacestei familii suntpânã la aceastã datãprintre noi ºi mai multdecât atât un urmaºdin familia

Cãndestilor, ulterior înperioada ImperiuluiAustro-Ungar dinfamilia Kendeffy, trãi-esc pânã la aceastãdatã ºi chiar prinrevendicãrile de laretrocedarea legilorproprietãþii existã oîntreagã tevatura vis avis de nobilii maghiaricare au dobândit pro-prietãþi în zona noas-trã. În acesta fel famil-ia Cândestilor pentrucã se pare cã cetateaºi mãnãstirea au fostconstruite în secolulXIII-XIV, de atunciprin cneazul Cânde aucontinuat sã existemai mult de 6-7 sutede ani pânã în zililenoastre. Binenteles cãîn perioada ImperiuluiAustro-Ungar dinfamilia Cãndestilor s-au transformat înfamilia Kendeffy.Aceºtia au avut pro-prietãþi inclusiv aici înRãu de Mori undeexistã Curþile Nobiliareale familiei ºi CastelulSantamarie Orle”,povesteºte primarulcomunei.

La centrul de infor-mare turisticã dincomuna Râu de Morituriºtii pot primi infor-maþii preþioase despreacest castel. Existãpoveºti, poveºti careau fost aºternute pefile de Jules Verne.

”Este în aceastãzonã Castelul

Kendefy, a fost pevremuri Jules Vernedatoritã presupuseisale iubite care trãia înzonã, vizitând zona i-aplãcut acest castel ºide aici s-a ºi inspiratîn romanul Casteluldin Carpaþi. Existãmulte atracþii turisticeîn zonã ºi sunt intere-saþi de MãnãstireaColþ, cetatea Colþ, bis-ericile din zonã,Biserica Ostrov. Esteo potecã, aproximativ20 de minute de merspe jos cu un traseumarcat. Sus se gãseºteo tablã pe care estescrisã legenda ºiruinele cetãþii”, a spusAnca Avramescu,reprezentantul punctu-lui de informare turis-ticã.

Punctul cel maiatractiv al ei, turnullocuinþã stã ºi acumpe pintenul semeþ depiatrã de la care îiprovine numele deColþ. Ctitoritã decãtre CneazulCândea, botezat ulteri-or, dupã trecerea sa lareligia catolicã,Kendeffy, încã dintimpul secolului alXIV-lea, Cetatea Colþse numarã printremulte alte monumenteistorice aflate înprezent în ruinã.

C etateaMãlãieºti

Cetatea Mãlãieºtieste aºezatã chiar laieºirea din sat, pedealul stâncos dintrerâurile Mãlãieºti ºiParos. Aceasta a fostridicatã cel mai proba-bil în secolul XIV,servind drept loc derefugiu al cnejilorromâni din Sãlaºul deSus, sat aflat la treikilometri nord. Turnul-donjon – singurul carea rãmas în picioarepânã astãzi – a fostprima construcþie acetãþii Mãlãieºti ºiavea trei niveluri,ziduri groase de unmetru ºi jumãtate. Înjurul sãu a fost con-struitã ulterior fortifi-

caþia cu ziduri înaltede ºase metri ºi patruturnuri, care s-au dis-trus de-a lungul timpu-lui.

Familia nobiliarãera stabilitã în Sãlaºulde Sus, ridicând aicibiserica din centrulsatului, cunoscutãdrept “biserica iobag-ilor”, ctitorie de secolXV.

În Sãlaºul de Susmai puteþi vedea ºiruinele curþii nobiliareromâneºti. Familia afost întemeiatã deIaroslav (Iarul), care atrãit la sfârºitul secolu-lui XIV. Familiile

Cândreº (Kenderessy),Mara, Sãrãcin, care separe cã a zidit CetateaMãlãieºti, familii careau ridicat biserici ºicetãþi în ÞaraHaþegului, sunt toateînrudite cu familiaacestui Iaroslav.

Cnejii Sãlaºurilor auctitorit ºi MãnãstireaPrislop, în cimitirulcãreia se aflã înmor-mântat pãrinteleArsenie Boca.

Asociaþia a creat opaginã de Facebookunde prezintã maimulte dintre cetãþilefeudale ale judeþuluiHunedoara.


Cetãþile feudale puse în valoare de un ONG

C etãþile feudale din Hunedoara. Un ONG a accesatfonduri pentru punerea în valoare a cetãþilor feu-

dale din judeþul Hunedoara. Asociaþia ”Împreunã pen-tru tine” pune în valoare meºteºugurile ºi a bucateletradiþionale, dar ºi muzica autenticã hunedoreanã.

cvj nr 570, miercuri 12 martie

Documents