cvj, nr. 83, miercuri 14 martie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 83

Miercuri, 14 martie 2012

Clubul Sindicatelordin Vulcan a ajuns

“vacã de muls” pentru liderii sindicaliC lubul sindicatului de la mina Vulcan

nu mai este de ani buni o gazdã primi-toare a artei ºi culturii locale.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Valea Jiului – tãrâmulisteriei vampirismului

M ai mulþi pãrinþidin Valea Jiului

se plâng cã odraslele lorvor sã fie vampiri, dincauza faptului cãvizioneazã prea multefilme de acest gen.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Peºterile, raiul braconierilor de fosile

Vânzãtorii de istorieS ute de fosile ale unor animale preistorice,

ce hãlãduiau prin pãdurile Retezatuluiacum peste 600 de milioane de ani au fost vândute pe piaþa neagrã cu zeci de mii de euro,poate chiar sute de mii.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

””TTaauurrii,, llaa mmiirroossiitt fflloorrii”” ssaauu îînn ssccaauunn ccuu rroottiillee

Scoºi din sistem de tineri, 45 de ani, unii mineri disponibilizaþi se simtinutili, nu-ºi gãsesc locul în societate ºi ajung în secþiile spitalelor de psihiatrie. ªi mai rãu, alþii cad în patima bãuturii astfel destrãmându-sefamilii, sau ajung ”legume” în scaune cu rotile… Este înalt ca bradul,cu atitudine de sportiv ºi la cei 47 de ani aratã ca unul de 35.

PAGINILE 6-7

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r)0:30 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Crime dupã scenariibizare 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Academia de poliþie 3 0:30 Pro Motor (r)1:00 Apropo TV (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

10:30 Medium (r)

11:30 Teleshopping

12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect

13:00 Teleshopping

13:30 Camera de râs

13:45 Teleshopping

14:15 Întâlnirea inimilor (s)

14:35 Întâlnirea inimilor (s)

15:00 Totul despre mame (r)

16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete

20:30 Cronica Cârcotaºilor

22:15 Trãsniþii - Mârlanu’, foto-

model

23:15 Focus Monden

23:45 Zile la Moscova, nopþi în

L.A.

1:30 Focus (r)

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r) 12:20 Fabrica de staruri 12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 17:00 Telejurnal 17:30 Tunel spre libertate 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Fabrica de staruri 21:15 Studio UEFAChampions League (live) 21:40 Fotbal: Chelsea - Napoli(live)23:50 Rezumatele zilei UEFAChampions League (live) 0:40 Tunel spre libertate (r) 1:35 La vie en rose (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

P e scurt despre Pepe:

Nume: Ionuþ Nicolae PascuAlias: Pepe

Data naºterii: 20 Iulie 1979Zodie: Rac

Locul naºterii: Bucureºti,România

Culoarea ochilor: CãpruiCuloarea pãrului: BrunetGreutate: 65 kgNaþionalitate: RomânCopii: Nu areStudii: Curs de canto clasic sub

îndrumarea profesorului, criticuluimuzical ºi compozitorului D-naCamelia Dãscãlescu.

Pepe s-a nãscut în Bucureºti pe20 Iulie 1979, a fost înconjurat demultã

iubire. Familia lui este responsabilãpentru numele lui de scenã, fiindalintat în copilãrie “bebe”,“bebiþã”, “pepe”, “pepita”. Amuncit foarte mult ca sã ajungãartist, ºi este mândru cã a fostprintre primii care au cântatFlamenco în România. În copilãriecea mai mare dorinþã a lui a fost sãdevinã cunoscut ºi sã cânte muzicãlatino.

Pepe a fãcut cinci ani de cantoclasic ºi ºi-a fãcut debutul în 1996la Ploieºti, la un festival de muzicãuºoarã unde a obþinut premiul trei.ªi-a început cariera muzicalã cân-tând în trupa “Latin Expres” fiindsolistul formaþiei. Cu Latin Expresa debutat la Mangalia, în 1999 aulansat primul album “Pasiune”.

D e ce este faimos Pepe?

Pepe este unul dintre cei maicunoscuþi cântãreþi de muzicã lati-no din România, care a cunoscutfaima încã de pe vremea cândcânta în formaþia Latin Expres.Acesta rãmas în atenþia publiculuidin ultimii ani mai mult datoritarelaþiei controversate cu OanaZãvoranu, relaþie ce a fost foartemediatizatã.

D e ce ne place Pepe?

Pepe a cucerit publicul prin talentul sãu, mai ales prin faptul cãa fost primul care a introdus muzi-ca latino în România, fiind unuldintre cei mai apreciaþi cântãreþi demuzicã latino din þarã care a cucerit multe dintre persoanele sexului frumos, prin muzica lui.

Concertul va avea loc sâmbãtã,17.03.2012, ora 22 la Club 3DStage - Petroºani, Casa de Culturã“Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.

Rezervari la:Tel: 0733782433 (073DSTAGE3)Email:facebook.com/3DStageClub

al Casei de Culturã a Studenþilor dinPetroºani a început repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri ce dorescsã înveþe tainele dansului. Înscrierilese fac la sediul Casei de CulturãStudenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele

17:00 - 18:00 de luni-joi.Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolaricât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

Ansamblul ArtisticParângul

PEPE va cuceri inimile petroºãnencelor cuun Super Show Latino la Club 3D Stage

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 2012 Actualitate 3

C lubul sindicatu-lui de la mina

Vulcan nu mai estede ani buni o gazdãprimitoare a artei ºiculturii locale. Pevremuri, aici erauorganizate spectacoleculturale ºi artistice,serbãri ºcolare,expoziþii de artã, iarbiblioteca era unizvor de culturã pen-tru mii de cetãþeni aiVulcanului, de toatevârstele.

Ani de-a rândul, ClubulSindicatului a fost gazdãºi coorganizator al multormanifestãri din programul“Nedeii vulcãnene”.Toate acestea, au devenit,de cîþiva ani încoace, osimplã amintire.

Clubul sindicatului dela Vulcan nu mai are azinimic din strãlucirea dealtãdatã. Singurele acti-vitãþi “culturale” care semai desfãºoarã aici suntchefurile ºi mesele orga-nizate la sala de nunþi. Oactivitate, este adevãrat,de tradiþie, care aduceape vremuri bani fru-moºiSindicatului minerilor dela Vulcan, în proprietateacãrora se aflã imobilul.De câþiva ani însã, niciaceastã activitate nu maiproduce nimic, ea fiind“externalizatã” cãtre ofirmã aflatã sub coor-donarea liderului sindicalSorin Rosmenteniuc, liderul sectorului TESA de la mina Vulcan. Întretimp, aproape jumãtatedin spaþiile de la Clubulsindicatului au fost prelua-te ca anexã la activitateade la sala de nunþi. Dacãvã imaginaþi însã cãortacii sau organizaþiasindicalã a acestora auavut ceva de câºtigat dinînchirierea acestor spaþii,vã înºelaþi. De altfel, une-mail primit pe adresaredacþiei în urmã cu câte-va zile, ne informeazã cã,deºi Sindicatul EM Vulcan ar fi trebuit sãîncaseze lunar câte 100de euro pentru închiri-erea sãlii de nunþi cãtrefirma liderului Sorin

Rosmenteniuc, în con-turile organizaþiei nu aintrat niciodatã, dinaceastã direcþie, nici unºfanþ. În schimb, contulpersonal al lui SorinRosmenteniuc s-a rotun-jit, potrivit propriei saledeclaraþii de averepostatã pe situl PrimãrieiVulcan (unde liderul sindi-cal este ºi consilier local,din partea PNL), cu18.000 de euro. Iar înfaþa blocului preºedinteluiSindicatului de la minaVulcan a apãrut, deja decâþiva ani, un frumosautoturism marcaRenault. Desigur, nuavem în acest momentnici un motiv sã neîndoim de faptul cã averile liderilor sindicaliau fost dobândite absolut legal.

Ne îndoim însã demotivaþia gestului acesto-ra de a refuza constantsolicitarea Primãriei dinVulcan, care de ani buniºi-a exprimat intenþia dea prelua în proprietateClubul sindicatului de laVulcan, pentru a-l reda ºiexploata în scopul pentrucare acesta a fost con-struit, ºi anume pentrupromovarea actelor deculturã localã. Solicitareaprimarului Gheorghe Ileîn acest sens, fãcutãSindicatului de la minaVulcan, dateazã încã din2008, ºi a fost fãcutã

dupã ce liderul sindicalIonuþ Ciubotaru adeclarat public cã organi-zaþia sindicalã nu mai dis-pune de fondurile nece-sare pentru întreþinereaClubului ºi plata salariilorpesonalului de aici.Bunele intenþii ale primarului au fost însãrefuzate de Ciubotaru, pemotiv cã nu poate înstrãina patrimoniulsindicatului.

Între timp, clãdireacare adãpostea inima cul-turalã a oraºului a conti-nuat sã se degradeze con-tinuu. Sala de spactacolea fost lãsatã în paraginã,iar biblioteca municipalãriscã sã devinã doar undepozit de hârtiemucegãitã. Parte dinactivitãþile culturale desti-nate tinerilor talentaþi aiVulcanului, care sedesfãºurau aici au fostsalvate din fericire dePrimãrie, prin mutarealor la centrul “ªansa”.Pânã de curând, singuraactivitate culturalã caremai era gãzduitã într-oanexã a Clubului sindica-tului era legatã derepetiþiile ºi depozitareainstrumentelor fanfareimunicipale din Vulcan.Din aceastã sãptãmânã,ºi aceastã activitate s-amutat, graþie intervenþieiprimarului Gheorghe Ile,într-un spaþiu adecvat,pus la dispoziþia fanfarei

de cãtre administraþia publicã localã. Minerii setem însã cã, în noilecondiþii, nu vor maibenecifica nici mãcar degratuitatea serviciilor fan-farei, în cazul unor eveni-mente funerare ale fami-liei, aºa cum cere tradiþia.Asta deoarece, potrivitcelor de la fanfarã,Sindicatul de la minaVulcan nu are încheiatvreun contrat cu fanfaraºi nu a mai acordat nicimãcar tradiþionalelesponsorizãri anuale cãtrefanfarã de foarte multãvreme. În ultima vreme,de altfel, participarea fanfarei la diverse serviciifunerare a fost fãcutãdoar la rugãmintea directorului exploatãrii, a reprezentanþilorautoritãþilor publice localesau a familiilor celordecedaþi. Membri desindicat de la minaVulcan se tem acum cã ºispaþiul rãmas liber la Clubdupã plecarea fanfarei vafi dat în administrare fietot lui Rosmenteniuc sauva fi închiriat fãrã ca

Sindicatul sã încasezevreun leu din acest tip deafaceri.

Oamenii sunt nemulþu-miþi de felul în care lideriisindicali au gestionatactivitatea de la Clubuldin Vulcan, în mod sus-pect, fãrã ca aceasta sãaducã vreun beneficiuorganizaþiei. În e-mailulprimit la redacþie, oa-menii ne scriu cã “toatãlumea cunoaºte la minãde-desubturile afacerilorpe care le fac Ciubotaruºi Rosmenteniuc la Club.Acolo, nici o petrecere,nici o nuntã sau vreunbotez nu se desfãºoarãfãrã ca oamenii sã fie taxaþi pentru salã ºi cutoate acestea Sindicatulnu are bani nici pentruajutoare sociale, nici pen-tru organizarea competiþi-ilor tradiþionale sportive ºinici mãcar pentru abona-mentele la presã, carefãceau parte din drepturile noastre.”

În faþa unei astfel derealitãþi, minerii se îndo-iesc tot mai mult de bunacredinþã a liderilor sindi-

cali în administrarea patrimoniului colectiv alorganizaþiei. Ei spun cãpentru a elimina suspiciu-nile pe marginea acestuisubiect, conducereaSindicatului ar trebui sãaccepte fie vânzarea, fieînchirierea spaþiului cãtrePrimãria din Vulcan, pen-tru cã aceasta pe de oparte nu poate face plãþi“la negru” iar pe de altãparte ar avea posibilitateade a reda în circuitulfiresc una din clãdirileemblematice aleVulcanului ºi singura salãde spectacole din acestoraº.

În faþa unei astfel derealitãþi, suspiciunile pecare ni le transmit mem-bri de sindicat de la minaVulcan în misiva electro-nicã primitã pe adresaredacþiei, nasc evidentesemne de întrebare.“Oare Sindicatul, princonducerea lui actualã, abatut palma cuRosmenteniuc Sorin sã-idea toate spaþiile dinClub moca ? Sau alteinterese, cunoscute numaide cei doi lideri, stau înspatele acestei afaceripãguboase pentru organi-zaþia noastrã ?” Iatã doarcâteva dintre întrebãrile lacare nu doar sindicaliºtiide la Vulcan aºteaptã unrãspuns pertinent, ci ºilocuitorii Vulcanului caresunt vãduviþi de ani dezile de posibilitatea de amai avea parte de unspectacol, o serbare, unrecital artistic în frumoasasalã de spectacole de laClubul sindicatului dinVulcan. Le rãspundecineva? Solicitãm publicintervenþia imediatã aorganelor abilitate decontrol ºi sã ne transmitãun punct de vedere oficialîn urma controlului.

Tiberiu VINÞTiberiu VINÞANAN

G heorghe Ile spune cã a fãcut, înrepetate rânduri, solicitãri cãtre

conducerea Sindicatului de la minaVulcan pentru a prelua în totalitateadministrarea sau proprietateaClubului, însã de fiecare datã aîntâmpinat un refuz categoric dinpartea liderilor de sindicat.

Alegeri în 10 iunieM ai sunt trei luni ºi vom

fi chemaþi la vot.Alegerile locale vor avea loc înacest an pe data de 10 iunie.

Decizia a fost luatã în ºedinþade Guvern de marþi. Asta înseam-nã cã politicienii sunt gata decampanie. Asta în condiþiile în

care luna mai va fi dedicatã aces-tor acþiuni.

La sfârºitul anului trecut,

Guvernul ºi-a angajat rãspundereaîn Parlament pentru comasareaalegerilor locale cu cele parlamentare, dar Curtea Constitu-þionalã a decis, în luna ianua-rie, cã organizarea alegerilor localeºi parlamentare la aceeaºi datãdeterminã încãlcarea dreptului de a fi ales.

Alegerile parlamentare se vordesfãºura spre sfârºitul lui noiem-brie, probabil, iar cele prezidenþialeau ca termen vor avea loc în2014. (Diana MITRACHE)(Diana MITRACHE)

Clubul Sindicatelor din Vulcan a ajuns “vacã de muls” pentru

liderii sindicali

A u cerut în stradã demisia luiBãsescu, iar acum suportã

consecinþele legii. Zeci de hune-doreni care au participat la mitin-gurile neautorizate de protest auprimit acasã sancþiuni contra-venþionale de la jandarmi.

Pânã în prezent au fost aplicate 38 desancþiuni contravenþionale pentru fapte

comise pe timpul desfãºurãrii manifestaþi-ilor de protest în judeþul Hunedoara, înperioada ianuarie-februarie 2012. Alþidoi hunedoreni au dosare penale pentrufapte mult mai grave. Unul din cauzã cãa participat la o adunarea publicã avândasupra sa un spray cu substanþã iritantlacrimogenã, iar altul pentru cã a „prote-stat” cu toporul. „În ambele cazuri jan-darmii au întocmit acte de constatarecare au fost înaintate pentru continuarea

cercetãrilor instituþi-ilor competente”, aprecizat Nicolae

Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJHunedoara. Dar lucrurile nu se oprescaici, iar jandarmii anunþã cã, pe mãsurãce vor fi identificaþi ºi alþii vor fi sancþio-naþi. „Jandarmii au sancþionat persoaneparticipante la adunãrile publice, care s-au fãcut vinovate de sãvârºirea unorfapte de naturã contravenþionalã ºi careau fost indentificate pânã în prezent. Pemãsurã ce vor fi indentificate ºi alte per-soane care se fac vinovate de fapte con-travenþionale, vor fi aplicate sancþiunilecorespunzãtoare. n conformitate cu OG2/2001 privind regimul juridic al contra-venþiilor, termenul pentru aplicareasancþiunilor contravenþionale este de 6luni de la data sãvârºirii faptei”, a maispus Rãducu. De precizat cã principalelefapte constatate ºi sancþionate contra-venþional de jandarmi au tulburarea, fãrãdrept, a liniºtii locuitorilor prin produce-rea de zgomote cu orice aparat sauobiect ori prin strigãte sau larmã ºi orga-nizarea ºi desfãºurarea de adunãri publicenedeclarate, neînregistrate sau interzise.

O parte a celor care au primit sancþiu-nile prin poºtã spun cã nu s-au mirat ºichiar se aºteptau la aºa ceva. „Nu m-amirat deloc. Mi s-a spus chiar direct, înfaþã, sã nu mai particip la mitinguri, deorice fel, pentru cã risc sã fiu amendat.Nu m-a legitimat nimeni, dar nu le eragreu sã afle cine sunt”, povesteºte unuldintre protestatarii care au primit avertis-ment scris.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 201244 Actualitate

N u mai puþin de 167de persoane, dintre

care 7 în stare de arestpreventiv, au fost trimiseîn judecatã de procuroriiDirecþiei de Investigare aInfracþiunilor deCriminalitate Organizatãºi Terorism – ServiciulTeritorial Alba Iulia.

Membrii grupãrii sunt acuza-þi de constituirea unei asocieriinfracþionale în vedereasãvârºirii infracþiunilor de falsmaterial în înscrisuri oficiale,uz de fals, fals în înscrisuri subsemnãturã privatã, fals privind

identitatea ºi înºelãciune cuconsecinþe deosebit de grave.

„În fapt, se reþine cã lideriigrupãrii, inculpaþii TomaConstantin ºi Coasian Sabin,împreunã cu ceilalþi membri aigrupãrii au acþionat pe razajudeþelor Alba, Bihor, Cluj,Arad, Hunedoara, Maramureº,Satu Mare, Teleorman, pre-cum ºi pe raza municipiuluiBucureºti, fiind specializaþi înfalsificarea de dosare de pen-sie, falsificarea de diplome destudiu ºi alte acte oficiale”, searatã în comunicatul remis ieride DIICOT.

De fapt, aceºtia au realizat

acte de studii falsificate -diplome de bacalaureat, delicenþã, de master, certificatede calificare profesionalã -pentru 67 de persoane, înbaza acestor diplome, benefi-ciarii exercitând diverse profe-sii pentru care nu aveau califi-carea necesarã.

În sarcina inculpaþilor semai reþine cã au falsificat cãrþide muncã, adeverinþe ºi alteacte folosite la întocmireadosarelor de pensionare, pen-tru un numãr de 138 de per-soane, pentru ca acestea sãpoatã beneficia în mod nelegalde pensie pentru vechime în

muncã. Astfel, au fost prezentate

Caselor Judeþene de Pensii unnumãr de 95 de dosare depensie conþinând înscrisurifalsificate, 49 dintre acesteafiind introduse la platã.

„Acþionând în aceastãmanierã, membrii grupãrii auprodus bugetului de stat unprejudiciu de 2.400.000 lei,reprezentând sumele achitatecu titlul de pensie pentruvechime in muncã. Cauza afost trimisã spre competentãsoluþionare Tribunalului Alba”,se mai aratã în comunicat.


Lot masiv de falsificatori, trimis în judecatã

L-a accidentatasfaltul

U n bãrbat de 50 deani, din Hunedoara,

a fost gãsit zãcând lat pemarginea drumului, chiarlângã bicicleta sa.

Poliþiºtii hunedoreni încearcãacum sã afle ce a pãþit bãrbatul,care nu a putut oferi nici un amã-nunt din cauzã cã se afla într-oavansatã stare de ebrietate.

Poliþiºtii Biroului Rutier Deva s-au sesizat din oficiu cã peD.J.687, în zona Macon, pebanda I a sensului de mersHunedoara - Deva, se aflã cãzutun bãrbat, iar alãturi de el se aflao bicicletã. Poliþiºtii au reuºitimediat sã-l identifice, dar nu aureuºit sã afle ce anume a pãþit.„Poliþiºtii au identificat persoana,cu care nu s-a putut cooperaîntrucât se afla într o vãditã starede ebrietate, lucru confirmat deechipajul de la Ambulanþã, care atransportat bãrbatul la secþia UPUa Spitalului Judeþean Deva, undei s-a stabilit diagnosticul TCC acutînchis, plagã escoriatã frontalstânga”, a precizat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. În urma cercetãriiefectuate la faþa locului, nu aufost gãsite probe sau indicii dincare sã rezulte cã bãrbatul a fostimplicat în vreun accident rutier,iar bicicleta acestuia nu prezentaurme de avariere. Cel mai proba-bil, bãrbatul a cãzut ºi a dat cucapul de asfalt, dar oamenii legiicontinuã cercetãrile în acest caz.


Accidentatãgrav pe trecerea

de pietoni

O tânãrã de 19 ani, dinVulcan, a ajuns la spital

cu rãni grave, dupã ce a fostlovitã în plin de un autoturism.

Accidentul s-a produs pe stradaNicolae Titulescu din Vulcan, laintersecþie cu strada Preparaþiei.Fata intenþiona sã traverseze stra-da, pe trecerea de pietoni sem-nalizatã corespunzãtor, însã unºofer în vârstã de 42 de ani nu i-aacordat prioritate. „În cauzã afost întocmit dosar de cercetarepenalã pentru comiterea infracþiu-nii de vãtãmare corporalã dinculpã”, a precizat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

CarCarmen Cosmanmen Cosman

Zeci de sancþiuni pentruprotestatarii anti-Bãsescu

P rimarul din Uricanivrea sã lege o colabo-

rare cu reprezentanþii dinjudeþul Mehedinþi. O datãcu darea în folosinþã adrumului naþional careleagã Valea Jiului deHerculane, edilii au totfelul de planuri mãreþe.Astfel, Dãnuþ Buhãescu,vrea ca sã realizeze unpachet turistic pentrulegarea celor douã judeþe.

“Mã gândeam sã dezvoltãmun parteneriat cu cei dinMehedinþi pentru a oferi unpachet turistic celor caretranziteazã zonele. Astfel, laHerculane existã acele bãi, iarla noi muntele”, afirmã DãnuþBuhãescu.

Drumul careface legãturaîntre ValeaJiului ºiHerculanemai poartã

denumirea ºiDrumul luiBãsescu. În cur-sul acestui an,acesta a primit avizul de mediu. Potrivit unei adrese aCompaniei Naþionale deAutostrãzi ºi Drumuri

Naþionale din România,deºi s-a depus documen-taþia completã laAgenþia de ProtecþiaMediului Bucureºti,pânã la mijlocul luniinoiembrie 2010 nu a

fost emisã decizia deobþinere a acordului de

mediu pentru acest obiectiv,motiv pentru care nu se poatepromova o hotãrâre de guvernpentru aprobarea indicatorilortehnico-economici, iar proiectulnu poate fi inclus în lista obiec-tivelor de finanþare de la buge-tul de stat. Drumul Câmpu luiNeag-Herculane a fost clasificatîn anul 1999 printr-o hotãrârede guvern ca drum naþional,pânã atunci fiind în evidenþãRegiei Naþionale a Pãdurilor cadrum forestier.

Întreg traseul de drumnaþional, în lungime de 35,6

km, a fost etapizat în vedereamodernizãrii în trei sectoare,respectiv primul sector înlungime de 6,84 km finalizat îniulie 2002, al doilea sector, înlungime de 10,16 km, finalizatîn noiembrie 2008, ºi cel de-altreilea, Câmpu lui Neag-Cerna,în lungime de 18,6 km, pentrucare studiul de fezabilitate a fostelaborat în 2006.

Acest al treilea sector se aflãpe raza judeþului Gorj ºi, con-

form caracteristicilor tehnice, va traversa un pod, va avea 7 viaducte ºi 108 podeþe.

Lucrãrile la DN 66A Câmpului Neag-Herculane, cunoscut ºisub denumirea de “Drumul luiBãsescu”, s-au desfãºurat subameninþãrile ºi protesteleactiviºtilor ecologiºti, care susþincã afecteazã ultimul PeisajForestier Intact din zona declimã temperatã a Europei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 2012 Actualitate 5

A utoritãþilelocale de la

Petroºani pregãtescoraºul de anotimpulcald. Angajaþii de laSPADPP au începutcosmetizareapomilor ºicurãþarea strãzilorde mizerie lãsatãde anotimpul rece.

Totul a început în zonacentralã ºi pe ºoseaua decenturã, unde în ultimavreme s-au adunat tonede deºeuri.

Oamenii angajaþi peservicii comunitare spuncã au adunat munþi între-gi de deºeuri, care au fostaruncate peste iarnã prinzonele verzi. Acummunca este una uriaºã ºila mãturã sunt zeci deangajaþi.

„Am consideratcã s-a topit zãpadaºi e timpul sã facemcurãþenie. Avemfoarte mult de lucruºi am început cuzona de spaþii verzide pe centuramunicipiului. Amgãsit foarte multãmizerie ºi numaibani nu am gãsit, înrest orice”, spuneVasile Tulbure,angajat pe serviciicomunitare în

cadrul PrimãrieiPetroºani.

Locuitorii din Petroºaniprivesc cu ochi buni acþi-unea de înfrumuseþare aoraºului demaratã deautoritãþi ºi faptul cãtoate gunoaiele de pestrãzi ºi din parcuri dis-par. Primarul municipiuluiPetroºani Tiberiu IacobRidzi spune cã este vorbade o campanie de curãþe-nie dupã sezonul deiarnã, iar odatã finalizatãacþiunea oraºul va avea oaltã faþã. „Lucrãm cuoamenii noºtri de laSPADPP, iar oamenii vorsimþi aceste schimbãri.Acum suntem princartiere unde vom ame-najarea zonelor verzi ºicosmetizãm pomii încartiere ºi urmeazã sãamenajãm pãrculeþele ºizonele verzi”, ne-adeclarat Tiberiu IacobRidzi.

Locuitorii sunt încân-taþi de acþiunea celor dela primãrie, dar susþin cãar fi cazul sã se apuce ºide repararea drumurilorpentru cã strãzile s-austricat în perioada rece.

„De vreo câþiva aniîncoace cei de la primãries-au pus pus pe treabã.Este un lucru bun cã seface curãþenie, iar oraºulîºi schimbã cât de câtaspectul. Totuºi încã estemult praf”, declarã unlocalnic.

Autoritãþile localesusþin cã în perioada ime-diat urmãtoare prioritaresunt lucrãrile la infrastruc-turã care au ºi demaratdeja, dupã care vor urmaºi investiþiile pe termenmai lung din turism saumediu care vor duce laschimbarea nivelului detrai al locuitorilor dinzonã.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Ghiseu.roîncã nu

funcþioneazãÎ ncã nu putem plãti la

Petroºani impozitele on-line. De vinã este sistemulinformatic, iar responsabiliidin primãrie spun cã în acestezile se lucreazã la perfectareasistemului.

Locuitorii din Valea Jiului nu potplãti de acasã impozitul demaºinã ori apartament, chiardacã vor. Ei sunt nevoiþi sãmeargã la birouri ca ºi pânãacum ºi sã aºtepte cuminþi larând. Sistemul de platã online a impozitelor ºi taxelorlocale care a fost iniþiat înurmã cu un an nufuncþioneazã nici acum. Încãse fac pregãtiri ºi încã nu egata sistemul de operare, iaredilii locali spun cã vafuncþiona în curând.„Deocamdatã nu estefuncþional sistemul informa-

tic. Se fac ultimele modificãri ºi seintroduc ºi datele necesare, iar maiapoi va fi operaþional ºi la Petroºaniacest sistem. Deocamdatã, însã, nuputem înainta un termen exact pânã lacare sã fie posibilã plata on line aimpozitelor”, a precizat Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.

Sistemul a fost lansat în luna martiea anului trecut ºi la un an de lalansarea platformei naþionale de plãþipe internet cu cardul, doar 60 deprimãrii din cele 3200 din þarã suntînrolate în acest sistem, iar dintre aces-tea numai jumãtate au sistemefuncþionale ºi permit plãþi. În schimb,“ghiseu.ro” are fan club pe Facebookºi aproape 600 de cetãþeni au dat likeaplicaþiei aproape nefuncþionalã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Campanie de înfrumuseþare a municipiului Petroºani

Pachete promoþionale interjudeþene

M ai mulþipãrinþi din

Valea Jiului se plângcã odraslele lor vorsã fie vampiri, dincauza faptului cãvizioneazã preamulte filme de acestgen. Seria Twilight siJurnalele vampirilorreprezintã doar douãexemple în acestsens, care i-au aduspe adolescenþi înpragul isteriei.

În timp ce copiii lor îºidoresc din suflet sã fievampiri, aºa cum vãd eiîn filme, pãrinþii înþelegabia acum rostulbulinelor care regle-menteazã programele tv.

”Fiicã-mea vrea sã fievampir, e îndrãgostitãpânã peste cap de niºteactori, unul e vampir ºicelãlalt e vârcolac. Amcitit în jurnalul ei, cãprea scria cu foc, cã nuse poate hotãrî pe caresã aleagã, pe vampir saupe vârcolac. La începutam crezut cã e amuzant,dar are 16 ani ºi nu vreasã aibã nici un prieten,îmi tot spune ce intere-sant ar fi dacã ar fi sãvinã un vampir sã otransforme. Îmi esteteamã, ar trebui s-o ducla psiholog, dar îmi esteºi ruºine. Vreau sã credcã este doar o pasãtrecãtoare, nimic maimult”, spune Mariana

Munteanu, mama uneitinere din Uricani.

De acelaºi ”sindrom”,dacã-i putem spune aºa,suferã ºi fata unei prietene de-a Marianei.”Fie-mea vrea sã fievampir, sã fie tânãrã ºifrumoasã o viaþãîntreagã. I se pareromantic sã sugã sânge,de animal, cã cicã prote-jeazã umanitatea. ªi nu opot scoate din casã, s-oconving cã nu este nor-mal ce se întâmplã. Îispun sã iasã pe afarã, cuprietenii, ea stã în casã ºise uitã la filme cu vam-piri ºi se minuneazã câtsunt de frumoºi ºi detineri. Nu vrea sãconºtientizeze cã cei dinfilm sunt actori, nu suntvampiri adevãraþi. Îmi totspune cã ea simte cãvampirii existã”, declarãºi Steluþa Andrei, tot dinUricani.

Adolescenþii însã nuvãd nici un pericol în avisa, iar pãrerile suntîmpãrþite. În timp ce uniispun cã nu are nici unrost sã viseze la cai verzipe pereþi, alþii cred învampiri, aºa cum suntconvinºi cã existã ºi fan-tome.

”Dacã nu vezi ceva,nu înseamnã cã nuexistã. Cine l-a vãzut peDumnezeu? A venit El înpieþe sã se arate? Nu.Aºa ºi cu vampirii.Existã! Altfel nu ar fifãcute atâtea filme dupãei. ªi fantome existã,sunt foarte mulþi oamenicare cred în ele, aºa cumexistã ºi vampiri. De astase fac ºi atâtea filme”, nemãrturiseºte Daniela, otânãrã de 16 ani.

”Dacã ar exista ºi dacãar arãta ca în filme,frumoºi ºi veºnic tineri,parcã ºi eu aº vrea sã

devin unul dintre vam-piri. Dar numai dacã searatã partea romanticãprezentatã în filme, nu

cruzimea de animal acriminalilor. Eu aº vreasã fiu vampir numai dacãaº ºti cã nu fac rãu celor-lalþi oameni ºi cã voi fi

veºnic tânãrã ºi fru-moasã. Dar pânãvoi descoperi unvampir sau un vâr-colac, intenþionezsã-mi trãiesc viaþacât se poate de fru-

mos”, spune BiancaMatei, de 16 ani, dinLupeni.

Forumurile sunt ºi ele

pline de rugãminþile unorcopii disperaþi dupãfilmele cu fiinþe suprana-turale, înfrumuseþate deHollywood.

”Eu de mic am fostfascinat, am visat sã ºtiudespre vampiri… m-amuitat la tot felul de docu-mentare ºi filme, iaracum sincer, dupã atâþiaani de cãutat, chiar aº

vrea sã fiu unul dintre ei.Poate este imposibil sauposibil, dar eu sper sã sepoatã. Dacã este vreunvampir pe site dornic sãmã transforme, îl aºteptnerãbdãtor”, scrieSidonis pe un site deprofil.

”Eu ºi prietena meavrem sã fim vampiri, sã fimmereu tinere, sã fim mereufrumoase ºi sã avem puterinelimitate. Dacã pe siteeste vreun vampir, vrem sãne întâlnim cu el, sã netransforme. Nici nu ºtiþi câtde mult vrem sã fim vam-pire”, lanseazã douã ado-lescente din Petroºani unstrigãt de ajutor.

Pânã la vederea unuivampir în carne ºi oase,tinerii români poate ar tre-bui sã ºtie cã ultimul caz devampirism cunoscut înRomânia a avut loc laînceputul anilor 90.”Vampirul” în cauzã senumea Pavel Vîlcu, eraschizofrenic ºi spintecamorþii tineri sã le bea sân-gele, dar nu în Valea Jiului,ci în Constanþa.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

S coºi din sistem detineri, 45 de ani, unii

mineri disponibilizaþi se simtinutili, nu-ºi gãsesc locul însocietate ºi ajung în secþiilespitalelor de psihiatrie. ªi mai rãu, alþii cad în patima bãuturii astfeldestrãmându-se familii, sauajung ”legume” în scaune cu rotile…

Este înalt ca bradul, cu atitu-dine de sportiv ºi la cei 47 de aniaratã ca unul de 35. OctavianViorel Iancu s-a disponibilizat dela Exploatarea Minierã Petrila.Provine dintr-o familie în care bãr-baþii au lucrat în minerit. Tatãl sãua fost miner ºi ºef de echipã lafront, unchiul artificier, alt frate altatãlui - tot artificier, un altul -bãieº în Apuseni. De la majorat ºiViorel a lucrat tot la minã, lafront, apoi la investiþii, obþinândrând pe rând categoriile pânã laminer plin, apoi lãcãtuº ºi electri-cian.

”Asta am fãcut toatã viaþa ºiam fãcut-o bine, pentru cã înciuda a ceea ce se spune, mie mi-a plãcut mina. Am trãit ºi trãiesc cu convingerea cã este omuncã de bãrbat adevãrat, ºi numã refer doar la munca fizicã. Amînvãþat acolo sã fiu curajos, sã iaudecizii rapide ºi în cunoºtinþã decauzã. Asta însemna sã cunoºtibine mina ºi mineritul, sã-i simþireacþiile. Adicã mina mi-a ascuþitsimþurile. Am fost nevoit sã mãdisponibilizez conform legilor carese referã la mineri, dar este oprostie. Am încercat sã mã orien-tez, sã fac ceva pentru cã înne-bunesc sã stau ºi sã vãd doar degospodãrie. Am încercat sã lucrezºi în strãinãtate, la ominã înUngaria, dar prioritate au oameniilor. ªi pentru cã nu pot doar sãmã aflu în treabã, am renunþatdupã douã luni. Acum cã a trecutiarna, încep sã caut din nou delucru” – povesteºte Relu, cum îizic prietenii.

L-am întrebat dacã a încercatsã-ºi facã o echipã pentru amena-jãri interioare sau construcþii, îngeneral.

”Am habar de astea, dar de laa avea habar pânã la a ºti cu ade-vãrat e cale lungã. Nu pot sã-mibat joc de oameni. Asta-i rãu lanoi în România, cã ne pricepemla toate ºi la nimic ca lumea.Gãsesc eu ceva pânã la urmã. Mãduc vreo lunã la þarã sã pun lapunct tot ce trebuie, aºa cum seface primãvara, dar e ca ºi cânda-i trimite un taur la mirosit deflori. Dupã ce trece perioada asta,doar n-o sã stau sã privesc cumcreºte holda. Trebuie sã gãsescceva. Vedeþi, cum sã laºi oameniîn putere sã orbecãie dupã muncãatunci când în þara asta e atâta de

lucru ºi nu te lasã? Aºa prostiemare numai la noi vezi. ªi cum sãmã duc paznic, când eu sunt bunde muncã? ” – spune supãratViorel Iancu.

Ca el sunt mulþi cei care nu sepot accepta ca fiind… inutili la ovârstã când sunt experimentaþi,când încã energia e la cote înalteºi mai ales când din adolescenþãau fãcut doar minerit. Unii îºipierd minþile, iar secþiile psihiatri-ilor au mulþi pacienþi din rândulcelor care nu au loc de muncã. Laalþii intervine degradarea prinalcool ºi de aici destrãmarea familiei. Sau ºi mai rãu…

Este cazul altui miner,Constantin C., tot din Petrila. Cu mult timp în urmã a avut unaccident în minã. Pe când bãtea

cu pikamerul, roca s-a desprins ºia fãcut pârghie cu unelta. Capul i-a fost prins între tavanul jos allocului de muncã ºi mânerulpikamerului. A fost practicspânzurat.

Pânã ortacii au reuºit sã-l deajos, i-au fost afectaþi, parþial, uniicentri nervoºi din cauza neoxi-genãrii ºi nervul unui braþ, pe carenu-l putea miºca. Cu greu, întimp, ºi-a revenit. A muncit înminã alþi ani buni. Apoi a fostdisponibilizat la 45 de ani. S-asimþit inutil ºi marginalizat ºi acãzut în patima bãuturii, de carenu avea voie sã se atigã din cauzaacelui accident. Acum este olegumã, paralizat ºi o povarã pen-tru ce a mai rãmas din familia sa.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

”Tauri, la mirosit flori” sauîn scaun cu rotile

S ituaþie alarmantã.Pensionarii din Valea

Jiului mor pe capete, iarnumãrul deceselor este încontinuã creºtere. Dupã ceau rãmas fãrã gratuitãþile laenergie electricã ºi termicã,bãtrânii nu au mai fãcut faþãgerului de peste iarnã ºi aucedat unul câte unul.

Ne mor bãtrânii pe capete, iaracest lucru se observã extrem de bineîn ajutoarele de înmormântare plãtitede asociaþiile pensionarilor. Anul tre-cut, pensionarii din minerit ºi familiilelor au rãmas fãrã cota de energie ter-micã ºi electricã subvenþionatã destat. Unii dintre ei au ales sã trãiascãîn frig, iar organismele lor ºi aºaºubrezite de munca grea din subteranau cedat. Alþii au plãtit utilitãþile, darau rãmas fãrã bani de medicamente.Din pãcate, ºi în acest caz rezultatul afost acelaºi. „Într-adevãr a crescutnumãrul deceselor. În anul 2011 aufost 246 de decese din rândul mem-brilor asociaþiei, faþã de 184 cu un an

în urmã, dar pe întreaga Vale a Jiuluisunt mult mai mulþi. Ajutoarele dedeces acordate numai în luna februa-rie sunt de aproximativ 235 de mili-oane de lei. Criza financiarã a afectatºi sãnãtatea oamenilor”, a declaratIuliu Pavel, preºedintele AsociaþieiPensionarilor din Petroºani. Vorbim,practic, despre cifre record în ceea cepriveºte acordarea ajutoarelor dedeces, dar ºi a împrumuturilor de laAsociaþia Pensionarilor.

C er bani de pâine ºimedicamente

De când s-au sistat gratuitãþile pen-sionarilor care au lucrat în minerit,cererile de acordare de împrumuturiaproape s-au dublat ºi de cele maimulte ori bãtrânii au nevoie de banipentru spitale, de medicamente sauchiar de hranã.

„Oamenii sunt foarte necãjiþi. Aucerut împrumuturi ba pentru lemne,ba pentru a merge la spital sau pen-tru medicamente. Am avut o per-soanã cãreia i-am dat 50 de lei pen-tru a-ºi cumpãra de urgenþã niºtemedicamente. Sunt oameni care nu

au ce mânca ºi cer bani împrumutpentru a-ºi asigura strictul necesar”,explicã Iuliu Pavel. Un alt bãrbat acerut 46 lei împrumut de la CARpentru cã nu avea nici bani de pâine,dupã ce îºi plãtise facturile laîntreþinere. Într-o singurã lunã, adicãîn februarie, de la CAR-ul pensiona-rilor din Petroºani s-au acordat împru-

muturi de aproape 3 miliarde de lei ºinu vorbim de sume mari, ci de foartemulþi solicitanþi. ªi pentru cã seapropie Paºtele, se aºteaptã un nouval de cereri din partea pensionarilorcare au ieºit cu greu din iarnã, iaracum trebuie sã se pregãteascã aºacum se cuvine.


Pensionarii din Valea Jiului, sufocaþi de sãrãcie

Valea Jiului – tãrâmul isteriei vampirismului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 2012 Actualitate 98 Culturã

M otto: Se spune lanemþi (ºi la noi?!)

cã puterea adevãratãeste aceea care leagãfapta de cuvânt.

- Sã trãiþi, domn’ profesor!- Sunt de acord.Rãspunse liniºtit la salutul

Tiricului, chiar dacã era cunervii adunaþi pachet în timpulcãlãtoriei cu autobuzul supraa-glomerat, pe distanþa Primãrie –Cap linie Cimpa. Stãtuse înpicioare, cu rucsacul burduºit cude toate între picioare, echipatca sã nu sufere în gerul nãpras-nic al iernii din jumãtatea dece-niului ’80, transpirase ºi numaide aºa ceva nu ducea lipsã. Lacoborâre simþi cã i se lipescnãrile ºi cã transpiraþia dinbarbã i se transformã în þurþuri.Tiricul era în sanie, adãpostit încojoace, cu hãþurile în mâini,zâmbea ºi clãtina capul dezapro-bator. Puse rucsacul ºialpenºtocul pe sanie, apoistrânse mâna fierbinte, proaspãtscoasã din mãnuºa uriaºã,mitenã din piele de miel.

- Adicã sunt de acord sã trãiþiºi dumneavoastrã, bine, astaînsemnând sã aveþi cu cine, cuce, unde, ºi sã aveþi ºi un motivsãnãtos s-o faceþi; hai noroc ºiDoamne-ajutã!

Cu faþa înroºitã de ger, omulde pe sanie era salutat ºi salutala rându-i cetãþenii care treceauîn sus ºi în jos, lunecând pegheaþã ºi pe zãpada îngheþatã,lustruitã de sãnii ºi pneuri. Îlprivea cu ochi de cer senin, cerde început de an, cer de gerarcrunt.

- Urcã, dom’le, da’întâi sãloveºti cu bocancul în tãlpicasaniei, a îngheþat ºi mi-e sã nutragã prea tare caii, sã nu nearunce pe spate, aºa, haivoinicii lui tata, Dii!

O luarã în sus, cãtre izvoareleVoievodului. Tãianul admira grã-dinile momârlanilor, cu pomiiînveºmântaþi în zãpadãîngheþatã ºi cerceta curþile,observând gospodarii care tre-

bãluiau la animale ºi pãsãri, lamagaziile de lemne, ca dupãsãrbãtoarea mare a treceriipeste an. Soarele trecuse cupuþin peste Munþii Caprei ºiîntocmea sclipiri dureroase pen-tru ochi, sãgeta feþele. Simþitranspiraþia rece ºi se gândi cã,vorba unora vârstnici, dacã viaþase crede a fi mai frumoasã ºimai dreaptã decât moartea,omul gãseºte întotdeauna,vrând-nevrând, ceva care sã ostrâmbe, sã o urâþeascã, o situ-aþie neghioabã sau o condiþiecriminalã de transport…

- Moarte curatã pe autobuz,Pãtrule, tune Sânt Ilie înAUTLP-ul lor, pe sanie aiîmpãrãþie curatã, numai cã gerulîmi rãceºte transpiraþia pe corp,ce mai noutãþi acuma, dupãAnul Nou?

Tiricul trase tohoarca de pepicioare, o împinse cãtre Tãian.

- Pune-o repede pe spate, osã te încãlzeascã imediat, sã nurãceºti, noutãþile sunt tot aleade le ºtim cu toþii… da’ maibine rãmâi la noi câteva zile, nucred cã putem ajunge lacabanã, ucidem caii, li se taiepielea-n gheaþã de-asupracopitelor, ce zici?

- Mulþam fain, da’ mi-am datcuvântul cã în data de doi gerarvoi fi la cabanierul Rudy, mi-eprieten, s-o fi pregãtit, ºi...

Trecuserã de ºcoalã, deCãminul cultural ºi se salutarãcu pãdurarul Chirilã la Canton,spãrgea gheaþa din faþa casei cutârnãcopul. Urcau cu râulVoievodului în stânga, în albiacãruia se fãcuserã trepte uriaºe,multicolore de gheaþã, fluturândmâinile ºi strigând „Sãnãtate ºiLa Mulþi Ani!” pentru momâr-lanii din dreapta, ai luiParaschiv sau Bolog, Marioane,Basarabã, Burdea… Caiimergeau în trap uºor, mareparte din zãpada uriaºã fusesetãiatã de lama unui buldozer,mai ieºiserã s-o cureþe ºioamenii; ºi tot aºa, discutânddespre crai ºi piþãrãi, despre

cerb ºi urs, despre brondoºi,urãtori ºi cei cu capra, trecurãde mica aºezare a Tiricilor. Încurtea Pãtrului se lucra de zor,se fãcea focul la cazane, selucra carnea pe mese mari debrad. La puntea din faþa casei,pe unde oamenii puteau ieºi îndrum, caii se oprirã ºi omul sãridintre cojoace.

- Un minut, dascãle, am tãiatanimale ascunse de cei de laPrimãrie, nu vin ei în controlacuma, se dreg dupã chefulRevelionului, s-aduc pomanaporcului ºi viþelului, cã altfel nuare carnea gust ºi cârnaþii nucer þuicã fiartã, vin imediat!

Milu nu protestã, ºtia obi-ceiul. Privi în jur, pe Copãcioasacãtre Frunþi, apoi spre Mãguraºi Vârful lui Pãtru, trecu înrevista privirii codrii desenaþi înverde închis ºi alb, era ger tãiosºi se auzeau pocnete de gheaþãcare crãpa, de crengi care serupeau sub greutatea zãpezii.Pãtru purta cãciulã scurtã, cudouã „roate”, de astrahan, cojo-cel scurt, pantaloni „achiziþio-naþi” de la vânãtorii de munte,ca ºi bocancii sãnãtoºi, bâtaînverigatã, cu þeapã în partea dejos. S-a întors repede, bocãnindblãnile groase ale punþii, cu ostraiþã momârlãneascã, în careavea „porcãrii” proaspete ºi osticlã de un litru cu þuicãfierbinte, opãritã cu piper ºiîndulcitã. A scos dopul de lemn,ºi:

- Am fãcut þuica sus, înMuncel, e numai din pruneporoabe, am avut grijã labutoaie când o cãzut „patul” dedeasupra, e fainã rãu, sãnãtatebunã ºi La Mulþi Ani!

Trase o duºcã, o dãduTãianului. Milu spori urãrile,lãudã lichidul ºi felicitã Tiricul,care era dejà pe sanie þi îndem-na caii suri. Au „îndemnat” dinsticlã ºi la cai pânã în dreptulStaþiei de captare ºi filtrare aapei pentru mina Lonea, undel-au zãrit, sus, la fereastra de laetaj, pe Ionicã Mãgar, carespunea tuturor cã „dacã din cal

se spune cã s-a fãcut mãgar, ele singurul Bou care a devenitMãgar, dupã numele de fatã alsoþiei, din motive de avere, cãfamilia lui, numele lui era Bou.”

Cel de pazã din staþie n-acoborât, n-a vrut ori nu a putut,a deschis doar fereastra ºi a stri-gat cã toatã lumea care a serbatRevelionul la cabanã a coborâtcu „mijloacele” partidului ºisindicatului, „asearã ºi azi înzori au coborât, suntem în datade doi ianuarie, unii sunt de ser-viciu, sus a rãmas Ambruº cunevastã-sa ºi prãpãditu’ ãla deTetere-Petere, ºtiu c-am fost ºieu acolo ºi încã nu mi-o trecut„dregeala”, cã la pãmântul udnu-i trebã apã multã, da’ caii sã-iîntorci aici, mai sus buldozerulnu o curãþat, sã nu-i omori!”

De altfel, ceea ce spuneaMãgar se vedea în faþa lor,zãpada necurãþatã era mare, depeste jumãtate de metru ºiTiricul s-a conformat. A scosdin straiþã „porcãriile”, „sunt dintoate felurile câte o bucatã, eraucalde, numai bine s-au rãcit ºi s-au întãrit, ia ºi sticla cu cât orãmas, sã te încãlzeºti la drum,n-ai fricã, lupii or sã dea spresearã ºi acum încã nu-i deprânz, mai mergi pe picioarevreo câþiva kilometri, nu tesupãra, dar vezi cã nu se poate,poate urcã vreun TAF, vreuntractor ºi ai noroc, sã fii sãnã-tos, spor la treabã, la scris ºi

distracþie plãcutã, sã ne vedemcu bine!”

Milu a coborât, i-a mulþumitfrumos, ºi-a potrivit curelele ruc-sacului pe umeri, a pipãit buzu-narul cu petarde militare ºibricheta Zippo proaspãt încãr-catã ºi verificatã, apoi a cãlcatpe zãpada îngheþatã, ruptã ici-colo de utilajele puternice,bucurându-se cã poate mergepe deasupra, cã nu i se înfundãpicioarele, fapt care i-ar fi îngre-unat nespus mersul. Mergea cuspor, ochind adânciturile lãsatede pneurile mari, în care seadunase zãpadã grunjoasã,alunecatã de pe versantulmuntelui din dreapta sa, dinpãdure, mirându-se foarte deuriaºele aglomerãri de sloiuri ºi„trepte” ale gheþii din albia râu-lui Voievodul. Cu tot soareleputernic, aburii rãsuflãrii i seadunau þurþuri în barbã, darrãcoarea de pe spate îi dis-pãruse, greutatea rucsacului plincu de toate îl încãlzea plãcut ºiomul se bucura, în mers, de fru-museþea celor din jur, de curãþe-nia imaculatã a zãpezii, deatmosfera sãnãtoasã prin careînainta (în Petrila zãpada eraneagrã de la centralele ter-mice…), adicã de aerul tare,uºor ozonat. Într-un fel,ascultând scârþâitul paºilor, chiarîi plãcea mersul pe zãpadã…

VVA URMAA URMAIoan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN

S uperstiþioºi sau nu, românii cred cã unelelucruri se întâmplã cu un anumit scop. Aºa

se face cã unii considerã cã marþea este una din-tre zilele în care se pot întâmpla lucruri rele. Dacãmai este ºi 13 atunci situaþia se complicã.

De puþine ori pe an se întâmplã cã cifra 13 sã corespundã cuziua de marþi. Aºa s-a întâmplat ºi ieri. Dacã unele persoane con-siderã cã acest interval este unul cu ghinion, pentru alþii treceneobservat.

“Cred cã norocul ºi-l face fiecare cu mâna lui. Nu sunt o per-soanã superstiþioasã ca sã cred în aºa ceva”, spune unul dintrepetroºãneni.

În schimb, un alt cetãþean spune cã e ghinion cã în ziua demarþi sã îþi iese pisica în cale.

“Dacã e ºi marþi ºi 13 e clar o zi cu ghinion. Aceastã stare seamplificã dacã îþi iasã mâþa în cale. Dacã, de exemplu o per-soanã pleacã la cumpãrãturi într-o zi de marþi, sau 13 ºi uitãacasã portofelul, pune aceastã problemã pe seama zilei ºi maipuþin pe faptul cã este distrat ºi are mintea ocupatã cu altceva.Oamenii se considerã ghinioniºti din fire ºi îºi trãiesc viaþa dupãaceste coordonate negative. Iar când ºi superstiþiile îºi fac binesimþitã prezenþa în aproape orice familie de români, viaþa noastrãse schimbã în funcþie de ziua din calendar, de culoarea blãnii unuianimal sau de momentul din zi”, spune un alt cetãþean.

Superstiþiile s-au nãscut din simple coincidenþe, neputinþa sauuneori voinþa, a omului de a-ºi explica anumite pierderi, eºecuri,nereuºite pe care le pune pe seama ghinionului. ªi dacã, deexemplu, de pisica neagrã trecem sau scãpãm cu bine ºi de ziuade 13, ce ne facem când avem de-a face cu Marþi 13? Aceastãdatã îi face pe mulþi sã tremure, unii oameni evitând chiar sã iasãdin casã.

Marþea sunt trei ceasuri rele. Dacã mai combinãm ºi cu datade 13, numãr cu ghinion pentru multe culturi, atunci “reþeta”insuccesului este garantatã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Norocul, þi-lfaci cu mâna ta

Puterea Destinului

D upã mai multeîntreruperi ºi

reporniri ale activitãþii,luna martie a adus onouã reluare a lucrãrilorde construire ale grãdiniþei din centrulmunicipiului Petroºani.

Deºi lucrãrile au demarat înurmã cu câþiva ani buni, dinlipsa fondurilor necesare care auvenit cu þârâita de la MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului, acestea au fost sis-tate de mai multe ori ºi nu aufost încheiate nici pânã înprezent. Acum constructorul s-aapucat de lucru deºi nu a primitniciun ban. “Deocamdatã nu aumai venit bani dar, firma respec-tivã a reluat lucrãrile pentru cãnu mai ninge ºi doreºte ca întermen de o lunã de zile sã

finalizeze acoperiºul”, a declaratMarian Popescu, directorPrimãria Petroºani.

Pentru finalizarea lucrãrilor armai fi nevoie de încã, aproxima-tiv, 12 miliarde de lei vechi.„Este o sumã mare, nu ºtiu cândne va mai repartiza ministerul ºialte fonduri dar, sperãm calucrãrile sã fie finalizate pânã ladebutul viitorului an ºcolar”, amai spus Marian Popescu.

În urmã cu vreo 4 ani, înPetroºani, a început, simultan,construirea a douã noi unitãþidestinate preºcolarilor. Una din-tre grãdiniþe a fost inauguratã înluna septembrie a anului trecut,firma constructoare finalizândconstrucþia din bani proprii, întimp ce mai are de încasat de laminister încã, aproximativ, 5miliarde de lei vechi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Z eci de angajaþide la Poºta

Românã din judeþulHunedoara vorpicheta vineri sediulPrefecturiiHunedoara. Astachiar dacã azi, lanivel naþional, înmai multe judeþe auavut loc astfel demanifestãri.

Liderul de sindicatzonal spune cã abia vinerisunt îndeplinite pentruHunedoara condiþiilelegale pentru protest.Potrivit lui Ioan Pavelpoºtaºii din întreg judeþulHunedoara, inclusiv ValeaJiului vor sã nu mai fieconcedieri ºi sã nu mai

lucreze în plus fãrã sã fieplãtiþi. Liderul de sindicatdin Hunedoara spune cãlunar, angajaþii Poºtei audouã zile libere neplãtiteºi, dacã nu ajung la servi-ciu, nu înseamnã cã leface altcineva treaba. Înplus, nici concedierile depersonal nu sunt binevãzute de sindicaliºti, caresusþin cã pânã acum 12oameni din Hunedoara ºi-au pierdut posturile,întimp ce la nivel naþionalsute de angajaþi ai PoºteiRomâne au rãmas ºomeri.

“Sunt multe nemulþu-mirile noastre ºi vineri estetermenul legal când putemprotesta în faþa Prefecturii.Atunci vom organiza laDeva un miting în care sãfacem publice problemele

noastre”, a spus IoanPavel,lider de sindicat alangajaþilor din poºtaRomânã Hunedoara.

Angajaþii CompanieiNaþionale Poºta Românãau început demarþi o seriede acþiuni deprotest, carevor culmina cuun miting înCapitalã.

Lucrãtoriidin CompaniaNaþionalãPoºta Românãvor protesta înfaþa sediilorprefecturilordin toatã þaradeoarecedoresc sãatragã atenþia

opiniei publice ºi a facto-rilor politici decidenþi cuprivire la problemele cucare se confruntã compa-nia ºi angajaþii ei.


C inematograful „7Noiembrie” va fi

resuscitat. Una dintrepuþinele clãdiri vechirãmase în picioare, înPetroºani, este cea încare, timp de câteva zecide ani, ºi-a desfãºuratactivitatea un cine-matograf cu un numeinspirat din istoria sovietelor.

Dupã Revolta din Decembrie1989, însã, numãrul spectato-rilor a scãzut în fiecare an, întretimp apãrând video-urile, televi-ziunea prin cablu sau internetul.Dupã ce ºi-a pierdut spectatoriicinema-ul a ajuns salon de bingoiar apoi a fost închis definitiv.Clãdirea, ajunsã în prezent oruinã, urmeazã, însã, a fi resus-citatã, aici urmând a fiinþa uncinematograf modern. Dacã seva dovedi, sau nu, o investiþierentabilã acest lucru rãmâne devãzut. Principal, însã, este faptulcã imobilul va fi repus pe

picioare iar centrul localitãþii vascãpa de focarul de infecþie încare s-a transformat, în ultimiiani, cinematograful cu un numeadus de marele prieten dinrãsãrit.

În parantezã fie spus, înprezent, în Valea Jiului maifuncþioneazã doar un singur cinematograf, în Petroºani.Aceasta, în condiþiile în careînainte de ultima revoluþie,numai în Capitala Vãii existau 3astfel de instituþii.


V iolenþa domesticãnu este o necunos-

cutã în judeþulHunedoara, ori în ValeaJiului. Zilnic, zeci defemei sunt agresate, iarasta recunosc ºipoliþiºtii. Din pãcate,însã, puþine sunt femeilecare depun plângere ºimai puþine sunt cazurilecând vinovaþii suntmãcar amendaþi ori

trimiºi în judecatã.

Bogdan Gabriel Niþu, purtã-torul de cuvânt al IPJHunedoara,spune cã anul tre-cut, poliþiºtii hunedoreni au avutîn lucru zeci de dosare de lovireºi alte violenþe domestice întresoþi. “Poliþiºtii au avut desoluþionat 80 de dosare în careau fost cercetate diferite per-soane în 2011 pentru lovire ºialte violenþe domestice, 3vãtãmãri corporale ºi 46 de

ameninþãri. Plângerile au venitdin partea femeilor ºi de celemai multe ori, victimele ausesizat poliþia din oraºul în carelocuiesc”, a precizat BogdanGabriel Niþu.

Din pãcate, însã, poliþiºtiispun cã au mereu surpriza sãconstate cã, dupã zile ºi luni delucru la un astfel de dosar, celedouã pãrþi se împacã ºi victimaîºi retrage plângerea.


Din nou pe schele

Le bat, dar se împacã

Renaºte „7 Noiembrie”

Poºtaºii hunedoreni ies în stradã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1 4 m a r t i e 2 0 1 2

Ai mult de lucru la slujbã, dar eºti efi-cient, iar ºefii te apreciazã. Vei aveade fãcut ºi unele drumuri, care pânãla urmã se vr dovedi deosebit deavantajoase. Evitã sã te implici în dis-cuþii în contradictoriu cu colegii,deoarece nu vei reuºi decât sã ten-sionezi atmosfera la serviciu.

Iniþiativele în domeniul financiar nusunt indicate mai ales dacã vizeazãsume mari. Inspiraþia de care daidovadã astãzi îþi permite sã gãseºtisoluþii pentru unele din problemeletale personale. Persoana iubitã s-arputea sã fie nemultumitã, consid-erând cã nu-i acorzi atenþie.

Þi se propune sã te implici în activ-itãþi la limita legalitãþii, pentru a-þiputea realiza planurile. Ar fi bine sãnu dai curs acestui sfat, care þi-arputea aduce multe neplãceri într-unviitor nu foarte îndepãrtat. Oricum,în curând finalizãrile se vorconcretiza.

Vor fi multe de fãcut, atât la serviciu,cât ºi acasã. Energia nu îþi lipseºte,dar ai fi vrut sã o repartizezi altfel.Nu ai de ales, aºa încât consoleazã-tecu ideea cã mãcar vei rezolva niºteprobleme care îþi stãteau de mult pesuflet. Ar fi bine sã asculþi ºi de sfa-turile celorlalþi.

În plan profesional existã unelenemulþumiri, dar ele se vor rezolvamai bine dacã vei lãsa lucrurile sã-ºiurmeze cursul firesc. Energia ta fizicãºi mentalã atinge cote maxime, deaceea te-ai putea ocupa de orice îþiface plãcere. Rezultatele nu vorîntârzia sã aparã.

Doreºti sã îþi faci unele planuri deviitor ºi ai nevoire sã te sfãtuieºti cucineva apropiat, în a cãrei judecatãsã ai încredere deplinã. ªansa estede partea ta, cu condiþia sã nu îþiasumi riscuri. Nu este o perioadãbunã pentru a semna un contract decolaborare sau de parteneriat.

La serviciu te vei bucura deaprecierea superiorilor ierarhici. N-arfi exclus sã þi se dea noi sarcini,semn cã se mizeazã mult pe calitãþiletale. Dacã vei da dovadã de superfi-cialitate, nu vei avea nici un avantaj,iar popularitatea ta se va depreciasimþitor.

Energia fizicã este peste nivelul cucare ne-ai obiºnuit, dar graba cu careîncerci sã faci totul îþi poate încurcaunele proiecte. La serviciu ai reuºitsã te faci remarcat datoritã capac-itãþii tale de concentrare ºi randam-rentului ridicat de care dai dovadã, înultimul timp.

În general relaþionezi bine în relaþiacu cei din jur, dar astãzi s-ar putea sãfii victima unei manifestãri de invidiedin partea unei cunoºtinþe. Nu estecazul sã îþi faci sânge rãu, cãci nu arecum sã te atingã. Vei gãsi o soluþieineditã, pentru una din problemelecu care te confrunþi la serviciu.

Cheltuielile pe care le ai sunt desulde consistente ºi nu îþi permit sã facio investiþie de mai mare anvergurã.Activitãþile intelectuale îþi vor daocazia sã-þi pui în valoare calitãþile,aºa cã dacã ai de dat un examen saude luat o decizie într-o problemã deli-catã, conjunctura te va avantaja.

La slujbã vor fi multe de fãcut, dar arfi bine sã nu faci lucrurile în grabã.Profitã de unele câºtiguri neaºtep-tate, pe care le vei avea, pentru aface unele investiþii pe care þi le-aidorit de mai mult timp. Dacã îþi vormai rãmâne ceva bani, n-ar strica sãdai o raitã prin magazine.

Perseverenþa îþi poate aduce omulþime de realizãri; în schimbnerãbdarea, intoleranþa îþi pot încur-ca lucrurile chiar mai mult decât îþipoþi imagina. În cazul în care doreºtisã te implici într-o activitate nouã înplan profesional, nu te aºtepta larezultate imediate.

H O R O S C O P

C are dintre voi aþi auzit deformaþia timiºoreanã

PoPa SapKA ºi câþi aþi ascul-tat, mãcar o datã, piesele lor?Cred cã prea puþini… ªi spunasta, pentru cã trupa cu prici-na este prea puþin cunoscutã,ascultatã ºi promovatã în þaralor… România noastrãzguduitã de house.

PoPa SapKA este o trupã ce pro-moveazã multiculturalismul balcanic prinversuri simbolice ºi un stil muzical eclec-tric cu influenþe ska, reggae, punk, rock,alternative, hardcore, gipsy ºi folk.S-a format în anul 2009 ºi la scurttimp dupã înfiinþare a devenit prefer-ata tuturor petrecerilor din oraº. Nudupã mult timp, a cucerit inimile,sufletele ºi urechile iubitorilor demuzicã din multe alte oraºe.

Melodiile lor ritmate ridicã sãlile-npicioare, toatã lumea cântã ºidanseazã!Versurile combinã, definesc ºi sugereazã identitatea naþionalã afiecãruia (englezã, românã ºi rusã),iar piesele se adreseazã tuturor,indiferent de vârstã, înãlþime, greu-tate sau culoare.

Vã aºteptãm la un Super Party!

PoPa SapKA sunt:Dima Bodarev – vocal ºi acordeonMircea Radu – chitarã ºi balalaikaDani – basVologhea – clape ºi FX specialBaba – tobe ºi percuþieVã invit acum sã-i ascultaþi:

Concertul va avea loc vineri,16.03.2012, ora 22 la Club 3D Stage -Petroºani, Casa de Culturã “IonDulãmiþã”- nr. 100 demisol.

Descoperã o bãuturã la preþ pro-moþional în fiecare searã la Club 3DStage .

Rezervãri la:Tel: 0733782433 (073DSTAGE3)Email: facebook.com/3DStageClub

Concert Popa ªapkãla Club 3D Stage

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 2012 Politic 11

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei-BUCATAR - 600 lei-OSPATAR - 550 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna martie, anul curent la sediulfirmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

În duelul sonda-jelor dintre

aliaþii MiºcãriiPopulare apare ºiPRM, care înseamnãCostel Avram. Acestaspune cã este ogreºealã…

Multe declaraþii contra-dictorii dupã conferinþa depresã a UNPR-istului,Mircia Muntean, ºi alepreºedintelui filialei judeþenea PDL, Dorin Gligor. CãMircia Muntean este o figurã pitoreascã, nu maiîncape îndoialã, dar îndeclaraþia fãcutã presei deDorin Gligor apare PRM,care PRM, de asemenea seºtie, este Costel Avram.

Vã redãm cronologicdeclaraþiile ”împricinaþilor”.

Mircia Muntean, primarul Devei: „Se va maiface un sondaj, iar apoivom hotãrî unde voi candi-da la alegerile din iunie.Dacã voi fi desemnat candi-dat la preºedinþia ConsiliuluiJudeþean, le voi mulþumidevenilor ºi le las mai multeinvestiþii în derulare.

Devenii ºtiu ce primar sã-ºialeagã. Le voi spune, doarsã aibã grijã sã nu votezepreºul… Stau în sondajemai bine decât actualulpreºedinte al ConsiliuluiJudeþean. Eu am 46 la sutãîntre preferinþele hunedore-nilor, el are 40 la sutã”.

Dorin Gligor, lider PDLHunedoara: ”ªi în judeþulnostru vor fi fãcute acestesondaje. La Deva, vor intraîn competiþie candidaþiiPDL, Mircea Borca, cel alUNPR ºi de la USL. Dintrecei care vor ataca postul depreºedinte al ConsiliuluiJudeþean, vor fi testaþi candidaþii de la PDL,UNPR, PRM ºi UDMR” -consemneazã Sorina Popa

în Mesagerul Hunedoarean.Costel Avram,

preºedinte PRMHunedoara: ”Dacã m-aubãgat în sondajul lor, nu-inici o problemã, poate vorsã compare potenþialiifavoriþi. Clar, nu avem nicio legãturã cu MiºcareaPopularã. Dar cred cã esteo greºealã. Poate o fi vrutsã spunã PNG în loc dePRM. Iar PRM nu face nicio alianþã, merge singur laalegeri. Repet: nu avem nicio legãturã cu MiºcareaPopularã”.

Mare e vânzoleala ºi hao-sul pe scena politicã localã!


Dorin Loiº, unul dintre oamenii care a plãtit cât nu facefaptul cã a fost lider de sindicat, în loc sã se îmbogãþeascãprecum cei de astãzi, a avut câteva zile grele într-un spitaldin Timiºoara. Urându-i multã sãnãtate, acesta ne-arãspuns în stilul caracteristic unui OM, cu umor ºiautoironie.

”Mi-au cãutat îndelung creierul mic ºi abia l-au gãsit.Vroiau sã-mi scoatã din cap ‘perioada Cozma’. La RMN, l-au gãsit pânã la urmã ºi m-au rezolvat!” – ne-a povestitDorin Loiº, cu un tonus de om sãnãtos la cap.


Costel Avram ”a cãzut” înMiºcarea Popularã

Gluma zilei, cu Dorin Loiº

P artidul România Mare,Filiala judeþeanã

Hunedoara îºi exprimãindignarea ºi protesteazã vehe-ment împotriva trocului politicpe care actualul guvern e gatasã-l facã cu UDMR-ul în cazulUniversitãþii de Medicinã ºiFarmacie din Târgu Mureº. Esteun preþ mizerabil pe care PDL-ul e dispus sã-l plãteascã,în numele românilor, doar pentru a mai rãmâne la puterepânã la alegeri.

A sacrifica prezentul ºi viitorulunei Universitãþi româneºti pentrua mai sta în fruntea unei þãri carenu te mai vrea e caracteristic doarvânzãtorilor de þarã ºi de neam.Acum se dovedeºte cã absenþa, depe scena politicã naþionalã, a unuipartid politic autentic românesc aputut da naºtere unor abuzuri deneînchipuit. Avem de-a face cu oputere dispusã, vorba românului,sã se facã frate ºi cu dracul ca sãtreacã puntea. Nu conteazã pentruei cã, dincolo de punte, vor trebuisã vorbeascã ungureºte ºi sã joace,în draci, csardaºul pe care îl cântãpentru ei UDMR-ul.

De peste 20 de ani, un partidetnic maghiar impune românilorlucruri inacceptabile pentru secolulXXI. Asta se datoreazã aproapetuturor partidelor noastre - fie destânga, fie de dreapta - care auvrut puterea, în orice condiþii ºi cuorice preþ. Noi am fost singurul

partid care nu am acceptat ºi nuvom accepta niciodatã aceastãalianþã împotriva firii.

Când Partidul România Mare aatras atenþia asupra ascensiuniiunei formaþiuni etnice care, pas cupas, urmãreºte destructurarea statului român am fost taxaþi dreptextremiºti. Iatã cã, acum,“democraþii” maghiari îºi bat joc desentimentele naþionale aleromânilor, încalcã legile þãrii, încalcã autonomia universitarã,promoveazã segregaþia înînvãþãmântul românesc ºi nu maiare cine sã le dea o replicã viguroasã, româneascã ºi europeanã.

Noi suntem alãturi, cu mintea ºicu sufletul, de tinerii manifestanþidin Târgu Mureº care au purtatpancarte pe care au scris: “Nu sep-arãrii etnice!”, “Respectaþi legea!”,“Nu suntem troc politic!”, “Nu nevindeþi!”, “Vrem autonomie univer-sitarã!”, “ªantajul e ilegal!” ºi“Baba, nu strica treaba!”

Români, de durere nu se moare!O ºtiu ºi studenþii mediciniºti dinTârgu Mureº, ºi admirabilul lor rec-tor ºi, la urma urmei, o ºtim noitoþi. Dacã vreþi sã însãnãtoºim þaraºi sã redãm, din nou, Româniaromânilor, fiþi alãturi de noi. Mãcaro datã-n viaþã! Mâine nu e doar oaltã zi. Mâine poate fi prea târziu…

Deºteaptã-te Române!Costel AVRAM Preºedintele filialei Hunedoara a

PRM

Cât veþi mai abuza, udemeriºtilor,de rãbdarea noastrã?

S ute de fosile aleunor animale

preistorice, ce hãlã-duiau prin pãdurileRetezatului acumpeste 600 de milioanede ani au fost vân-dute pe piaþa neagrãcu zeci de mii deeuro, poate chiar sutede mii. Asta, în timpce statul român nuºtie sã-ºi protejezebogãþiile aºa cum ofac alte þãri civilizate.

Unul dintre acesteexemple este PeºteraNr.4 din Scorota Seacã,din Retezat. Aflatã ladoar câteva sute de metride DN66A, a fost opradã numai uºoarã pentru cei care ºtiau câtvaloreazã un craniu deurs de cavernã, tigru decavernã ori râs, toatevechi de peste 600 demilioane de ani.

Au fost încãrcate rabecu schelete întregi saucranii ale animalelormenþionate, în timp ceautoritãþile stau cumâinile în sân, fiindcã nueste nimeni care sã lesesizeze furtul. Sau, maimult, aceleaºi autoritãþi sedeclarã neputincioase,întrucât nu îºi dau seamaprea bine de cineaparþine respectivapeºterã.

Singurii care rãmân pepoziþie ºi apãrã bogãþiapeºterilor sunt speologii.

”Existã legislaþie cuprivire la pedepsirea celorcare furã din peºteri,

numai cã Guvernul,Ministerul Mediului, nicicei care se ocupã de pat-rimoniul cultural nu s-auocupat prea tare. ÎnPeºtera Nr.4 chiar eu, în1991, am scos din galeri-ile laterale câteva oase,ca sã fie vizitate. Daroasele au fost furate.Numai cã acolo mai esteo parte ascunsã, de careºtiu foarte puþini oameni,care conþine situl arheo-

logic conservat în pro-porþie de 70% ºi am avutgrijã sã nu fie descoperit.Ca speolog nu te poþilãuda cu ce ai gãsit, pen-tru cã statul nu va aveabani sã vinã sã conservesitul arheologic, dar adunihoþii”, a declarat GeorgeResiga, ºeful SalvamontLupeni.

El precizeazã cã sescot bani frumoºi dincomerþul cu fosile ale ani-

malelor preistorice. ”Uncraniu de ursus spelaeus,urs de cavernã, ajunge la400-500 de euro. Uncraniu de tigru de peºterãse duce undeva la 800 deeuro, iar altul de râs decavernã ajunge laaproape 1.000 de euro.Legislaþie, repet, existã,dar nu e aplicatã. Statulnu investeºte nimic înprotejarea unor aseme-nea arii, cãci tot ce

înseamnã protejarea uneipeºeteri intrã pe vreo treidepartamente. Dinaceastã cauzã, foarte greuscoþi vreo informaþie dela speologi despredescoperirile din peºteri.Este pãcat cã situri mon-diale nu sunt scoase înevidenþã de statulromân”, a menþionatGeorge Resiga.

Spusele salvatoruluimontan sunt întãrite de

Ovidiu Sandu, speolog încadrul Clubului deSpeologie Vulcan dinCraiova. A fost în multepeºteri din Valea Jiului ºispune cã este pãcat dehoþia ce se practicã lascarã mare.

”Este ºi normal ca unspeolog sã nu spunãnimic despre peºterile cuvaloare arheologicã, fiind-cã dacã deschizi gura, defapt îi inviþi pe alþii sãvinã la furat. Nu numai înPeºtera Nr.4 s-a furat, ºiîn Cioclovina uscatã s-aucãrat camioane întregi cufosile. Îºi bat joc debogãþia noastrã”, spune el.

De la reprezentanþiiDirecþiei Judeþene pentruCulturã, Culte ºiPatrimoniu CulturalNaþional Hunedoara nuam putut afla mare lucru,mai ales cã aceºtia nu auauzit în viaþa lor dePeºtera Nr.4

”Protejarea uneiasemenea peºteri revineîn sarcina proprietarilor,administratorilor. Direcþiapentru Culte le protejeazãdin punct de vedere allegii, dar depinde ale cuisunt. Nici nu ºtiu dacãpeºtera de care îmispuneþi dumneavoastrãeste semnalatã în bazanoastrã de date. Mienumele nu îmi spunenimic”, a declarat arheo-logul Angelica Bãlos,consilier în cadrulDirecþiei sus menþionate.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 martie 201212 Turism

Telescaun“liber” pentru

eleviG rupurile de elevi, din

Petroºani, care doresc sã urceîn Masivul Parâng nu mai suntnevoite sã achite, din propriul buzu-nar, contravaloarea preþului biletelorpentru transportul cu telescaunul.

Decizia a fost adoptatã, recent, decãtre consilierii municipali din CapitalaVãii Jiului. În principal, decizia a fostluatã pentru a veni în sprijinul tinerilordin comunitatea localã. Astfel, reprezen-tanþii adminstraþiei publice locale au pre-cizat cã gestul lor reprezintã un rãspunsîn ceea ce priveºte interesul pentruStaþiunea Montanã Parâng dar ºi o facili-tate acordatã tinerilor din Petroºaniinteresaþi de dezvoltarea domeniului schiabil din zonã. Grupurile de elevi vorbeneficia de transport gratuit în zileleluni, marþi, miercuri ºi joi. Pentru a urcala munte aceºtia trebuie sã fie însosiþi deun profesor ºi sã prezinte, la îmbarcare,carnetul de elev. Un bilet de transport pe instalaþia de telescaun are valoarea de 15 lei, dus-întors.


Peºterile, raiul braconierilor de fosile

Vânzãtorii de istorie

cvj, nr. 83, miercuri 14 martie 2012

Documents