cvj nr. 815, miercuri 11 martie 2015

C ei ºapte indivizicare au legat

fedeleº un paznic ºi l-au bãtut pentru afura o bucatã de cupru,au fost trimiºi dupãgratii fiind condamnaþipentru tâlhãrie calificatã la pedepsecuprinse între cinci aniºi 1 an de închisoare.

Aceºtia vor trebui sãplãteascã ºi despãgubiricãtre firma fostului prefectde Hunedoara, AurelianSerafinceanu, la care eraangajat paznicul, peste5000 de lei despãgubiri.

Cei ºapte tâlhari au datatacul la depozitul demateriale al firmei luiSerafinceanu, la mijloculanului trecut ºi potrivitanchetatorilor, doi dintre ei l-au imobilizat cu forþape paznic iar ceilalþi aufurat un cablu de cupru

în valoare de aproape6.000 de lei.

Bãrbatul care executapaza a ajuns la spital dincauza hoþilor, iar cei ºapteau încercat sã fugã dinValea Jiului, însã au fostprinºi de poliþiºti unul câteunul ºi au ajuns în arest.

Judecãtorii de la Petroºanii-au gãsit vinovaþi de tâlhãrie calificatã ºi tãinuireºi i-au trimis dupã gratii.

Astfel, Ioan-FlorinHereºteºan a primit opedeapsã cu închisoareade 4 ani ºi 6 luni pentrusãvârºirea infracþiunii detâlhãrie calificatã, iar PetruHeresteºan va sta dupãgratii 5 ani ºi 6 luni.

Tot cinci ani ºi jumãtatea primit ºi Tibor Balint iarAlexandru Tartarian 4 aniºi 6 luni la care se maiadaugã un rest de pedeapsã de la o con-damnare anterioarã, astfelcã individul va sta 6 ani

dupã gratii. Vasilicã Iacob a primit

5 ani ºi jumãtate, RãzvanPurcariu 3 ani ºi 6 luni, iarcel care a þinut de „ºase”,Petronel Biºog a scãpat cu1 an ºi 6 luni pentrutãinuire. El nu va sta înînchisoare pentru cãjudecãtorii i-au dat un termen de încercare ºi l-auobligat sã urmeze un cursde pregãtire ºcolarã ori decalificare profesionalã.

Indivizii vor trebui sãplãteascã ºi 5.753,13 leicãtre partea civilã,reprezentând despãgubirimateriale, dar ºi 1.000 lei,fiecare, pentru cheltuielilejudiciare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 815

Miercuri, 11 Martie 2015

Cum dispare un milion

Locomotive identice,activitãþi identice, consumuri diferite

Paula Iacobºi DanielIonaºcu,înlocuiþi dinoficiuP entru cã au lipsit

la numeroasetermene ºi þin în locprocesul aflat pe rol laJudecãtoria Petroºaniîn „Dosarul Uricani”Paula Iacob sauDaniel Ionaºcu vor fiînlocuiþi din oficiu.Termenul de judecatãa fost fixat la fineleacestei luni.

Mai multe amânãri înprocesul în care foºti ºefiai minei Uricani suntcercetaþi pentru ucideredin culpã au plecat de lalipsa avocaþilor PaulaIacob ºi Daniel Ionaºcu,tocmiþi de la Bucureºti.Instanþa de la Petroºani,însã, a hotãrât sã nu maiamâne din acest motivniciun termen ºi, potrivitultimei soluþii, care a fostînaintatã la termenul tre-cut, a dispus „emitereaunei adrese cãtre apãrã-

torii desemnaþi din oficiuîn apãrarea inculpaþilorCiucã Aurelian Dragoº ºiMoga Florin Nicuºor,respectiv domnilor avo-caþi Manolache Nicolaeºi Napãu Stoica RaduCãlin, pentru ca aceºtiasã studieze acteledosarului ºi sã se prezinte la termenul stabilit pentru a asiguraapãrarea acestor incul-paþi, în situaþia în careapãrãtorul ales al acesto-ra nu se va prezenta”.

Termenul a fost fixatpentru 24 martie, iarinculpaþii vor ascultaatunci pledoariile celorcare au fãcut contraex-pertiza. Asta pentru cãaceºtia din urmã auajuns la alte concluziifaþã de cele la care s-aajuns în urma expertizeiINSEMEX.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cei ºapte tâlhari, condamnaþi la ani grei de închisoare

D osarele X la Termocentrala Paroºeni, unde douã locomotiveidentice, cu activitãþi identice au consumuri total diferite.

Asta pentru cã una dintre ele este dotatã cu instalaþie de mãsurarea combustibilului, iar cea de a doua nu. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

P rimarul oraºuluiPetrila, Ilie

Pãducel, este de pãrerecã investitorul care arurma sã realizeze înzona Maleia o insta-laþie de incinerare adeºeurilor ar trebui sã îºi revizuiascãcondiþiile contractuale.

Cu mult fast, sãptãmânatrecutã, senatorulHaralmbie Vochiþoiu a venitºi a spus cã un concern italian va implementa oinvestiþie de 90 de milioanede dolari pentru realizareaunei staþii de ardere adeºeurilor. Condiþiile con-tractuale nu sunt încã peplacul edilului Pãducel.

“Potenþialul investitor afost la o discuþie cu noi.Am prezentat ºi în consiliullocal aceastã problemã ºiurmeazã ca sã ne întâlnimtoþi primarii în data de 17-18. În principiu noi suntemde acord dar trebuie sã îºirevizuiascã investitorulprevederile contractului deasociere pentru cã suntniºte abordãri mai dure faþãde asociat adicã faþã denoi. Dupã aceea ne vompune de acord împreunã cutoþi primarii. Orice

investiþie care vine ºi creazã locuri de muncã este binevenitã”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Potrivit edilului clauzelecontractuale sunt discutabileavând în vedere cã în cazulneîndeplinirii obligaþiilor,administraþiile locale ar trebui sã plãteascã milioanede euro despãgubiri, banide care nu dispun.

“Dacã nu se va ducecantitatea de gunoi pre-vãzutã în contract primãriilevor plãti nu ºtiu câte zecide milioane de eurodespãgubire. Ne vom punede acord cu acele clauzecontractuale în sistemul deasociere ºi orice investiþiecare vine ºi creazã locuri demunca este binevenitã”, amai subliniat Pãducel.

Investiþia ar urma sãducã la crearea de noilocuri de muncã, însã pânãaceasta nu este realizatã

Pãducel este pesimist. “Este realizabilã dar

trebuie gãsite soluþii demijloc sau trebuie ajuns laun numitor comun pentrurealizarea acestei investiþii.Mi-aº dori sã fie un investitor serios pentru cãcel puþin în ultimii 10 anicred cã au venit sute depotenþiali investitori. Le-ampus ºi le putem pune ºiacum la dispoziþie terenurila care sã nu plãteascã nici

impozit, nici chirie ºi niciconcesiune pe cinci ani pânã când intra peproducþie dar vin ºi peurma pleacã”, a conchisedilul.

Un investitor de laPetrila ºi-a manifestatintenþia în urmã cu ani totpentru un asemeneaproiect. S-a încheiat unacord de parteneriat carenu s-a concretizat.

Monika BACIUMonika BACIU

D ouã mari obiectivedin patrimoniul

UNESCO zac în paragi-nã la intrarea dinspreDeva în Valea Jiului.Cetatea de la Bãniþa ºiturnul de la Crivadianu au cãi de acces ºiprimarul Ionel Burlecsperã ca acum sãgãseascã un proiect definanþare. Pânã atunci,timpul macinã tot ce amai rãmas din ele.

Aproape nimeni nuobservã ruinele nãpãdite devegetaþie, iar despre vizita-tori nici se pune problema.Istoria dacilor, care cândvaau locuit acolo, este maimult decât o necunoscutã,deºi de aproape douãdecenii obiectivele suntcuprinse în patrimoniulUNESCO. Comuna Bãniþa,însã, este prea micã pentruca bugetul sã poatã fi folositpentru astfel de proiecte, iarprimarul spune cã îºi joacãîncã o datã ºansa în acest

an. „Din pãcate, de 15 anitot sperãm cã putem sãatingem ºi acest obiectivreferitor la cetãþile ºi obiectivele dacice pe care leavem pe teritoriul comuneiBãniþa, dar nu am reuºitpânã la aceastã datã.Sperãm ca odatã cuviitoarele proiecte care vorveni în 2015 -2020 sãputem accesa un proiectpentru a putea construimãcar o cale de acces”,spune Ionel Burlec, primarîn comuna Bãniþa.

ªi dacã le cetatea dacicãde la Bãniþa este imposibilsã ajungi, dacã nu eºtialpinist, dupã ce calea afost pur ºi simplu spulberatãde cei care au construittunelul cãii ferate, la turnulde la Crivadia lucrurile arputea fi mai simple.

„Chiar am vorbit cuConsiliul Local ca în anulacesta sã încercãm mãcar

sã facem niºte degajãri pentru a se vedea mai bineºi sã îl putem vizita”, maispune Ionel Burlec.

Primarul ºi-ar dori enormsã punã în valoare acesteobiective istorice, care i-araduce un plus de valoarechiar ºi comunei Bãniþa,însã, deocamdatã nimicnu pare sã se miºte deani buni.

Cetatea dacicã a fostdescoperitã cu ocazia

sãpãturilor sistematice din1961 – 1962, iar turnul dinCrivadia servea ca punct de vamã fiind construit din piatrã de calcar ºi are oforma perfect circularã,zidurile sale având oînãlþime de pânã la 20 m.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Ruine UNESCO la Bãniþa, fãrã valoare

Clauze contractuale neacceptatePãducel priveºte cu scepticism proiectul lui Vochiþoiu

U n plic, un leu. Sumeexorbitante alocã

administraþia localã de laPetroºani pentruînºtiinþarea rãu-platnicilor.Doar anul trecut sumelealocate pentru plicurile cusomaþii au costat aproape30 de mii de lei.

Zeci de mii de lei pentruplicurile cu somaþii.Administraþia localã de laPetroºani alocã anual zecide mii de lei doar pentru plicuri. Zeci de mii de plicuri

sunt trimise prin poºtã rãu-platnicilor pentru a fiînºtiinþaþi cu privire la datoriile care le au cãtrebugetul local.

“Pentru a trimiteînºtiinþãri celor care audatorii faþã de bugetul localanul trecut a fost cheltuitã osumã de 28 de mii de lei.Este vorba de o multitudinede plicuri care se trimit prinintermediul Poºtei Româneºi factura ºi plata se face înurma unui borderou a ceeace înseamnã aceste plicuri.Anul acesta pânã în acest

moment au fost cheltuite8700 de lei pentru acesteînºtiinþãri”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani.

Aceastã metodã este ceamai eficientã, chiar dacã nueste în pas cu tehnologiamodernã. Totodatã se apeleazã la poºtaºi ºi dinpunct de vedere legal.

“Nu ºtiu dacã este posibildin punct de vedere legalpentru cã existã ºi un sistemîn ceea ce priveºte acesteînºtiinþãri pentru cã cel caredatoreazã bani cãtre bugetullocal sã poatã fi înºtiinþat înaceastã modalitate carereprezintã ºi o formã legalãde înºtiinþare. Prin urmareaceastã modalitate care parepuþin învechitã este cea carefuncþioneazã cel mai binedin punct de vedere juridicîn relaþia cu cei care datoreazã bani administraþiei”,a mai spus sursa citatã.

Sumele alocate pentru plicuri sunt infimecomparativ cu cele de recuperat de la datornici.

“Sumele sunt destul demari mai ales la persoanelejuridice pentru cã aici intervin tot felul de situaþiicum ar fi insolvenþa sau falimentul ºi firmele rãmânîn continuare datornice”, aconchis Taºcã.

Cei care nu îºi achitã latimp dãrile sunt penalizaþi,iar apoi executaþi silit. Niciplicurile care ajung în cutiilepoºtale nu sunt eficiente înmulte dintre cazuri.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015 Actualitate 3

Toatã lumea trecepe lângã chioºcurile deziare ºi, cei carecumpãrã ºi vor acumsã participe la loteriabonurilor fiscale, devininteresaþi ºi de bonulfiscal. Doar cã niciunuldintre aceste chioºcurinu are casã de marcat,iar cumpãrãtorii arvrea chiar sã plece cu

ziarul, ori revista, fãrã sã mai achite contravaloarea.

„Eu am întrebat debon. Da, obligatoriu,aºa e legea, sã ne dea,sigur! ªi la ziare, cãdoar au case de mar-cat, bãnuiesc, nu? Marelucru sã dea un bon aºacum ne dau la pâine ºipeste tot”, spune o

femeie, care voia sãcumpere o revistã pentru nepoþica ei.

La fel ca ea sunt ºialþii, care vor neapãratsã participe la loteriadin aprilie ºi atunci cese fac dacã nu primescacel bon?

Nici vânzãtorii nu aureplicã ºi nu sunt lipsiþide curioºii care întrea-bã, ori care ar opta sãplece cu marfa fãrã são plãteascã, doar dinacest motiv. Uniicumpãrã reviste, alþiiziare, iar dacã ziarulare ºi o carte, atuncitentaþia celui care o iafãrã bon este ºi maimare. „Au mai fostcare au venit ºi au

întrebat, dar le-amexplicat cã probabil,aici nu e nevoie, cãpreþurile sunt trecutepe ziar ºi asta e”,spune o vânzãtoareambulantã de ziare dinPetroºani.

Nici un chioºc deziare nu are în acest

moment casã de marcat, însã, ce spunelegea ne explicã chiarcei care sunt îndrep-tãþiþi sã facã ºi con-troalele. „ConformOrdonanþei 28/1999,care reglementeazãregimul caselor demarcat, existã o

excepþie la articolul 2litera B, conformcãreia, vânzarea dereviste ºi ziare, prinmagazine specializateeste exceptatã de laemiterea de bonuri fiscale”, a precizatValentin Petraru,director AdministraþiaFinanþelor PublicePetroºani

Nici un vânzãtorambulant, din chioºcurisau de la tarabele depresã nu are acumcasã de marcat ºi nicinu are nevoie. Legeale permite celor carevând sã nu se dotezecu astfel de aparate fiscale ºi nu existã niciun dubiu cã ar încãlcaîn vreun fel legea.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ampla acþiune s-a derulat sub coordonareaDirecþiei de Investigare aCriminalitãþii Economicedin cadrul InspectoratuluiGeneral al PoliþieiRomâne, iar percheziþiileau avut loc pe razamunicipiului Bucureºti ºi înjudeþele Mehedinþi, Timiº,Arad, Bihor, Hunedoara,Gorj, Caraº-Severin,Vâlcea, Dolj ºi Dâmboviþa.

Vizate de descinderilepoliþiºtilor au fostlocuinþele unor persoanebãnuite de sãvârºireainfracþiunilor de evaziunefiscalã ºi spãlare de bani,dar ºi sediile sociale alesocietãþilor administrate deacestea.

În aceastã acþiune aufost antrenaþi 300 depoliþiºti din cadrulinspectoratelor de poliþiejudeþene Mehedinþi, Timiº,Arad, Bihor, Hunedoara,Gorj, Caraº-Severin,Vâlcea, Dolj ºi Dâmboviþa.

„Din cercetãri, arezultat faptul cã, în

perioada 2008-2014,01 persoane, în calitate de asociaþi, administratori sau împuterniciþi ai 88 de societãþi comerciale, ar fi eludatobligaþiile fiscale.

De asemenea, aceºtiasunt bãnuiþi cã ar fi dispusînregistrarea în contabili-tate a mai multor facturifiscale emise în baza unoroperaþiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziþia dematerial de construcþii,piese ºi componente auto,în valoare totalã de peste22,5 milioane de euro(peste 1 miliard de lei),pentru care ar fi dedus ilegal T.V.A. ºi ar fi diminuat artificialimpozitul pe profit”, audeclarat reprezentanþiiInspectoratului General alPoliþiei Române.

Prejudiciul calculat deanchetatori depãºeºte 9milioane de euro, respec-tiv 460 de milioane de lei.

CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Cumperi ziare fãrã bon fiscal?C hioºcurile de ziare sunt privite cu

suspiciune de cei care cumpãrãpresa scrisã, doar pentru cã nu primescbon fiscal. Care este legea ºi cum trebuiesã procedeze cei care considerã cã potpleca cu marfa, fãrã sã o plãteascã, dacãnu primesc bonul din casa de marcat,sunt întrebãri cu care vânzãtorii suntasaltaþi zilnic.

Plicuri de 28.000 de lei pentrusomarea rãu-platnicilor

Evaziune fiscalã ºi spãlare de bani cu un prejudiciu depeste 9 milioane de euro

P este 60 de percheziþii au avut loc marþidimineaþa în mai multe judeþe ale þãrii,

inclusiv Hunedoara, într-un dosar de evaziunefiscalã ºi spãlare de bani cu un prejudiciu depeste 9 milioane de euro. Aproape 50 de persoane sunt vizate de anchetã.

O parte dintreromânii care au ales sãlucreze în strãinãtatetrimit mesaje pe toatecanalele cât de greueste ºi cum se simtumiliþi, invocând mereudorul de casã ºi vinaaltora pentru cã ei auales pribegia.

Laitmotivul ”grea estrãinãtatea”, suntemtrataþi ca niºte cerºetoriai Europei, sau spãlãmveceurile lor etc. aînceput sã devinã unboomerang. Faptul cãstrãinãtatea nu estebunã, þara nu este bunã,oraºul nu este bun pen-tru mulþi, þine de inca-pacitatea de adaptare,dar ºi refuzul de acþiuneºi asumare a propriiloralegeri de a face sau anu face ceva în viaþã,spun sociologii.

Cum sunt priviþi cu adevãrat româniiplecaþi, cum au reuºit sã rãzbatã, sã trãiascãcivilizat ºi sã fie ºirespectaþi ne spune uninginer minier dinLupeni, care a plecatdin þarã în 2003, întâiîn Spania, apoi înMarea Britanie, iar decâþiva ani are propriaafacere în Londra.

I-am adresat doardouã întrebãri luiDragoº Vonica, fostinginer la minele Valeade Brazi ºi Lupeni, apoiºef al Barajului Valea dePeºti… În câteva fraze,Dragoº Vonica a fãcutun tablou complet alstrãinãtãþii ºi situaþiaromânului care ºtie cevrea.

1. Cât de uºor v-afost sã ajungeti om de

afaceri în buriculLondrei ºi care a fostsecretul?

2. Aveþi probleme cuenglezii doar pentru casunteti român? Dacãda, cum se comportã?Dacã nu, de ce, care arfi cauza?

”Pot spune cã mi-afost mult mai uºorîn Spania sau înMarea Britaniedecât mi-ar fi fostîn România”

”Referitor la primaîntrebare, sincer, mie mise pare mult prea bom-bastic "om de afaceri înburicul Londrei". Mie mise pare mult maiapropiat ”un român,tatã de familie careîncearcã sã asigure untrai mai bun pentrufamilia sa”.

Despre cât de uºormi-a fost sã ajung undesunt, pot spune cã mi-afost mult mai uºor înSpania sau în MareaBritanie decât mi-ar fifost în România. Dar ebine ºtiut cã "nimeni nueste profet în þara lui" ºide asemenea e multmai greu sã rãzbeºtiacolo unde e maiimportantã ºpaga ºiinfluenþa decât valoareaindividului.

Aºadar aici a fostmult mai simplu dacã"joci" dupã regulile lor,adicã: nu eludezi legea,îþi plãteºti toate datoriileºi impozitele ºi ce e celmai important nu minþiºi nu înºeli pe nimeni.

Aici cuvântul deonoare reprezintã de

1000 de ori mai multdecât orice contractsemnat în faþa uneiinstituþii.

Dar odatã ce ai fost prins cã aiînºelat, minþit sau cãlcat legea, cale deîntoarcere nu mai existãºi credibilitatea ta scadela cote minime.

Aºa cã regula e sim-plã - joci cinstit, estitratat egal indiferent cãeºti român, chinez sauetiopian.

Românii reprezintão adevãratã concurenþã pentruenglezi

Tot ceea ce rãzbateacum dinspre MareaBritanie spre Româniacu privire la imigranþiare ºi partea sa de ade-vãr, dar ºi o explicaþie.Am spus explicaþie, nuscuzã.

Este an electoral înAnglia, conservatorii auun avantaj imens în faþalabouriºtilor, careîncearcã sã echilibrezecâte puþin balanþamarºând pe tema imigranþilor, de aici ºifilmul care a apãrutdespre România.

Dar cum pentruenglezi poate pãrea surprizã, pentru noiromânii, cu vechi tradiþiiîn arta manipulãrii ºi"minþitul poporului cutelevizorul", ar trebui sãfie ceva firesc.

Au fost lansate oserie de alarme false cu

privire la "asaltulromânilor". De ce oarenu au fost la fel de disperaþi cu privire labulgari, polonezi, unguriºi alte naþii? Pentru cãromânii reprezintã oadevaratã concurenþã ºimotiv de temeri pentruenglezi, pentru cãromânul unde merge"rupe hamul" ºi dacãoricare altul face onormã de lucru în 8ore, românul o face în 3.

Românul, în general,ºtie cum se calculeazãsuprafaþa sauperimetrul, ºtie undeeste o þarã pe planiglob,ºtie cã MichelangeloBuonarotti nu a fostcentru înaintaº laChelsea.

Avem ºi noi pe ainostri dar, respectândproporþiile, ei au multmai mulþi.

În România, primullucru s-a dat focmagaziilor imigraþilor

La început exista omicã reticenþã dinpartea lor, dar sã nepunem puþin în locullor ºi sã ne gândimcum au reacþionatconaþionalii nostricând la noi au venitprimii imigranþi sauprimii investitori dinafarã.

Încã mai sunt vii înmemoria mea cele-brele "nu ne vindemþara", teoria ”mâncã-torilor de salam cu

soia" etc., etc.Îmi aducaminte când la noi,înVale, au venit primiimuncitori forestieri dinUcraina ºi RepublicaMoldova… Toatã lumeaîi privea ca pe niºte sãlbatici.Când au venitprimii chinezi, care audeschis magazine ºi en-gross, prima mãsurãa fost sã li se dea foc la magazii.

Ei bine, mie, aici, numi s-a întâmplat aºaceva pânã acum.

E normal sã te speriicând vezi cã tu nu ºtiicum sã lucrezi de lunipânã vineri ºi vineromânul bucuros cãpoate lucra ºi sâmbãtaºi eventual duminicapânã la prânz.

Oare ce gândescpãrinþii colegelor fiiceimele când primescraportul trimestrial alactivitãþii ºcolare ºi vãdcã Anca Miruna Vonicaeste a doua elevã dinclasã ºi eleva cu celemai bune rezultate la...englezã?!?!?!

Toate astea dor.ªi aºa cum românului

îi vine sã rupã gâtul lui

Kashay, aºa ºi lor levine sã ne îmbarce laDover ºi sã ne trimitãînapoi de unde am venit.

Dar toate astea suntniºte riscuri pe care nile-am asumat când "ampus desaga în vârfultoiagului" ºi am luat drumul pribegiei.

O spun rãspicat ºi orepet ori de câte ori amocazia: nu regrethotãrârea luatã ºi dacãar fi sã o iau de 100 deori de la început la felaº face, poate un picmai devreme însã” –spune Dragoº Vonica.

Prin anul 2011, cândîncã nu ”cucerise” ºiMarea Britanie dupãSpania, Vonica spuneamai… romanþat cumreuºeºte sã depãºeascãgreutãþile ºi care estesecretul succesului.

”Am fost întotdeaunaun optimist, Dumnezeum-a ajutat sã rãzbesc înviaþã. Ca orice român,m-am descurcat înfuncþie de situaþie, ºidacã viaþa mi-a dat flori,am fãcut din ele miere.Dacã mi-a dat lãmâi,am fãcut limonadã.Dupã atâþia ani, amînvãþat cã odatã intratîn arena vieþii, impor-tant este sã ºtii sã teridici din praf dupã cete-a trântit taurul, ca ºi cum nimic nu s-aîntâmplat, sã zâmbeºtipublicului ºi sã o iei dela capãt”.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

De ce se tem englezii de români

”Românul, în general, ºtie cã Michelangelonu a fost centru înaintaº la Chelsea”

”La început exista o micã reticenþã din partea lor (a englezilor – n.n.), dar sã

ne punem puþin în locul lor ºi sã ne gândimcum au reacþionat conaþionalii nostri când lanoi au venit primii imigranþi sau primiiinvestitori din afarã. Încã mai sunt vii înmemoria mea celebrele "nu ne vindem þara",teoria ”mâncãtorilor de salam cu soia" etc.,etc. Îmi aduc aminte când la noi, în Vale, auvenit primii muncitori forestieri din Ucrainaºi Republica Moldova… Toatã lumea îi priveaca pe niºte sãlbatici. Când au venit primiichinezi, care au deschis magazine ºi en-gross,prima mãsurã a fost sã li se dea foc la magazii. Ei bine, mie, aici, nu mi s-a întâmplat aºa ceva pânã acum” – DragoºVonica, din Lupeni, om de afaceri în Londra.

“Ne imaginãm cãstãm pe plane-

ta Saturn” spune ofemeie din cartierulpetroºãnean Saturn.Pe locatarii acestuicartier nu pare sã îideranjeze numelestrãzii, ba din contrãle place cum sunã ºichiar îºi imagineazãcã locuiesc pe aceaplanetã.

“Este un nume fru-mos ºi ne imaginãm ºi

noi cã stãm pe planetaSaturn ºi noi nu vremsã-l schimbãm. Asta epãrerea mea. Nu credcã este ceva urât sau sãne deranjeze. Suntempe Pãmânt, doar stradapoartã numele. Esteceva care nu ne deranjeazã. Stau aici de30 de ani ºi tot aºa senumea”, ne spune olocalnicã din cartier.

Planetele s-au aliniatla Petroºani. Venus ºi

Saturn sunt numele adouã strãzi din localitate. Cum au fostatribuite aceste numene spun oficialiiPrimãriei Petroºani.

“Probabil cã cei careau condus înainte de1989 erau atraºi deastronomie. Ar fi fostde dorit ca aceste strãzisã poarte denumireaunor evenimente sauale unor personalitãþiistorice, culturalã sau politice decât denumirea unor astre.Probabil cã au fost lipsiþi de inspiraþie atunci când au denumitstrãzile”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Existã însã posibili-tatea schimbãriinumelui strãzii dacãautoritãþile solicitã acest

lucru, însã proceduraeste costisitoare.

Municipalitatea artrebui sã suporte cheltuielile privindschimbarea tuturoractelor cetãþenilor.

“Ca ºi procedurãexistã o ordonanþã sim-plã 63/2002 privindaprobarea schimbãriide denumiri în sensul încare se face în proiectde hotãrâre de cãtreconsiliul local cu o notãde fundamentare undetrebuie justificatã denu-mirea aleasã pentru a fiatribuitã. Aceste docu-mente pleacã pe lângãinstituþia prefectului pelângã care funcþioneazão comisie pentru denu-

miri compusã din maimulte personalitãþi.

Dupã obþinereaavizului de la aceastacomisie se poate aproba prin hotãrârede consiliu schimbareadenumirii strãzii respec-tive. Pe toate acestestrãzi locuiesc foartemulte persoane care artrebui sã-ºi schimbedocumente de identi-tate, permis de condu-cere, legitimaþii ºiprimãria ar trebui sãsuporte toate acestecheltuieli. Dincolo decheltuieli s-ar crea unmare disconfort oamenilor care ar aveamult de umblat”, a maispus sursa citatã.

În trecutul apropiata exitat o schimbare denume a unei strãzi dinlocalitate.

“A existat StradaCarol Schreter care aprimit aceastã denu-mire în locul Strãzii I BDeleanu ºi au fostatribuite în Parâng treinoi strãzi dar nu aimplicat schimbareaactelor de identitate.Erau deja persoanecare locuiau acolo ºi nu puteau sã-ºi mutedomiciliul de pe ostradã din municipiu înzona respectivã”, aconchis secretarulPrimãriei Petroºani.

Majoritatea strãzilordin municipiulPetroºani au fostbotezate în regimulComunist.


Serbãrilezãpezii, în Parâng S erbãrile zãpezii

au ajuns laediþia cu numãrul 12.Staþiunea montanãParâng va gãzdui lafinalul acestei sãp-tãmâni o nouã ediþiea serbãrilor zãpezii.

Consiliul Local ºiPrimãria Petroºani suntorganizatorii acestuieveniment în colaborarecu Asociaþia ProParâng.

“În weekend-ul carevine va avea loc înParâng ediþia a XII-a aSerbãrilor Zãpezii. Aºacum s-a întâmplat ºi înanii anteriori primãriamunicipiului Petroºanieste coorganizator alacestei sãrbãtori ºi aasigurat o cofinanþarede 1100 de lei”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Ziua de sâmbãtã va fi dedicatã copiilorcare vor putea participala diferite activitãþi deiarnã.

“Sâmbãtã începândcu ora 11 pe pârtiaSlima vom duce copiiipânã în 18 ani. Vor participa la concursuride sanie, snowboard,dar ºi altele”, a declaratCazimir Radvanski,

preºedintele AsociaþieiProParâng.

Duminicã va avea locsingura competiþie deschi alpin din Parâng.

“Ziua de duminicãeste rezervatã celor dela ªcoala Sportivã din Petroºani care organizeazã singura

competiþie de schi alpin.Aceasta va avea loc laANEFS”, a mai declaratRadvanski.

Serbãrile zãpezii dinParâng se aflã la ediþiacu numãrul 12, iar cupade schi alpin la ediþia cunumãrul 3.


C ândva ºcoalã, astãzi ruinã.Este vorba de ºcoala de la

Livezeni care a ajuns o ruinã.Numãrul elevilor din zonã ascãzut, astfel cã imobilul nu a maifost necesar procesului didactic.

Pentru a nu se degrada, preotulOctavian Pãtraºcu a dorit sã o preiaºi sã o valorifice. Autoritãþile localeau fost de acord, însã MinisterulEducaþiei, pãrintele de drept al imobilului, refuzã schimbarea destinaþiei clãdirii.

“Am solicitat clãdirea ºcolii dinLivezeni care este de patru aniînchisã ºi abandonatã ºi mare partedistrusã. Am cerut scris motivând cãvrem sã facem acolo niºte amenajãripentru comunitate, o bibliotecã, niºteateliere de lucru unde sã putemînvãþa tineretul sã lucreze. Un locpentru conferinþe, o colindã. Aveammulte planuri pentru acea clãdire.Domnul primar ºi cu domnul secretarne-au înþeles ºi au fãcut demersurilenecesare pentru a prelua noi aceastã

clãdire dar ne-am împotmolit la avizulde la Ministerul Invãþãmântului caretrebuia sã accepte schimbareadestinaþiei clãdirii. Ministerul a cerutacte în plus ºi nu au mai trimis nicioaprobare”, a declarat preotulOctavian Pãtraºcu.

Acum clãdirea aratã ca dupã rãzboi,aºa cum aratã multe din clãdirile neuti-lizate ale diferitelor instituþii. Preotul nuºi-a abandonat ideea de a transformaclãdirea.

“Dânºii nu se preocupã de ea, nu oîngrijesc ºi s-a distrus. Geamuri sparte,uºile de la sobe toate furate, instalaþiade apã distrusã. Nu am abandonatproiectul dar stãm ºi batem pasul peloc ºi clãdirea se distruge în continuare.Aºa se întâmplã si cu alte clãdiri dinzona noastrã. Am ruga dacã se poatesã fim inþeleºi ºi ajutati sã facem cevasã salvãm clãdirea ºi sã facem ceva utilpentru comunitate”, a mai spus preotul.

Preotul Pãtraºcu este cunoscut pentru faptul cã este un pãstrãtor altradiþiilor momârlãneºti.


Ne imaginãm cã stãm pe planeta Saturn

Ministerul Educaþiei nu îºi îngrijeºteactivele, dar nu îi lasã nici pe alþii

I-a golit casade bunuriP oliþiºtii hunedoreni

au reþinut un bãr-bat care a dat o spargereºi a furat din casa unuilocalnic bunuri de circa10 mii de euro.

Hoþul nu s-a mulþumit cuo singurã loviturã ºi aacþionat repetat, timp de unan de zile, pânã când încasa victimei n-a mai fostnimic de valoare. “Poliþiºtiidin cadrul Inspectoratului de

Poliþie Judeþean Hunedoaraau depistat un bãrbat, de 26de ani, din municipiul Deva,bãnuit cã, în perioada 2014— 2015, ar fi sustras dinlocuinþa unei femei aflatetemporar în strãinãtate,aparaturã electronicã ºihaine în valoare totalã deaproximativ 10.000 deeuro. Cel în cauzã a fostreþinut pentru 24 de ore de poliþiºti, urmând a fiprezentat magistraþilor, cupropunere de arestare pre-ventivã”, aratã anchetatorii.

M.GÂNJUM.GÂNJU

Negocieri pentru primelede PaºteÎ n scurt timp vor începe

negocierile pentruprimele minerilor.

Sãrbãtorile Pascale se apropie,iar sindicatul reprezentativ de lanivelul Complexului EnergeticHunedoara va începe negocierilecu administraþia pentru ca angajaþiisã beneficieze de tichete cadou.Chiar dacã situaþia financiarã estecriticã, drepturile din contractulcolectiv de muncã trebuie respectate.

“Am lãsat un moment de aco-modare pentru noua conducere ºicred cã aºa era ºi onest din parteanoastrã dar administraþia nu trebuiesã se culce pe o ureche ºi sã con-sidere cã timpul acesta este nelimi-tat. În cursul zilei de astãzi vomavea o nouã întâlnire cu conduce-rea Complexului Energetic în carevom puncta câteva lucruri legate dereactivarea comisiei în care discutãm exact probleme legate de contractul colectiv de muncã.Vom solicita întrunirea celor douãcomisii de administraþie ºi sindicatpentru negocierea cuantumului pecare îl vom acorda cu ocazia sãrbã-torii de Paºte. Aceste lucruri facparte integrantã din contractul

colectiv de muncã ºi deºi situaþiafinanciarã a Complexului nu este una deloc îmbucurãtoare,prevederile CCM trebuie sã fierespectate”, a declarat Petre Nica,preºedintele Sindicatului Muntele.

Liderii de sindicat nu acceptã cã valoarea primelor acordate înacest an sã fie mai mici faþã deanul trecut.

“Nu am fãcut o ºedinþã pre-mergãtoare ºedinþei în care senegociazã efectiv cuantumul aces-teia. Avem un principiu noi casindicat ºi anume cã nu dorim sãpierdem din drepturile salariaþilor.Vom încerca sã mergem pe valoarea primei de anul trecut carea fost de 300-350 de lei în tichetecadou. Vom pleca cu discuþia ºi trebuie sã vedem ºi ce posibilitãþimateriale are angajatorul”, a maispus sursa citatã.

Negocierile vor începe ºi laSocietatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.


hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu 18 voturi “Pentru”

ºi 1 “Abþinere”

Consiliul local alMunicipiului Lupeni;Analizând Expunerea de

motive a ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni,Raportul Compartimentuluide specialitate din cadrulPrimãriei MunicipiuluiLupeni ºi avizul favorabil alComisiei de specialitate aConsiliului Local;

În temeiul prevederilorart. 36 alin. (1), alin. (2) lit.“c” ºi “d”, alin. (6) pct. 11ºi 14, alin. (9) precum ºiart. 45 din Legea adminis-traþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrilesale ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. 1 (1) Desemneazã

ca reprezentanþi aiMunicipiul Lupeni înAdunarea Generalã aAcþionarilor a S.C. APASERV Valea Jiului SAPetrosani pe:

1. Ing. GheorgheMogoº – Director Tehnic;

2. Ec. Ing. CristoforAlin Condoiu – ªef ServiciuA.I.L.P.;

(2) Prezenta Hotãrâremodificã în mod corespun-zãtor prevederile HotãrâriiConsiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 92/2009 privind însuºirea unorprotocoale de preluare debunuri ºi de acþiuniîncheiate de Primãriamunicipiului Lupeni cuConsiliul judeþeanHunedoara.

Art. 2 Celelalte prevederiale Hotãrârii Consiliuluilocal al Municipiului Lupeninr. 92/ 2009 privind

însuºirea unor protocoalede preluare de bunuri ºi deacþiuni încheiate dePrimãria municipiuluiLupeni cu Consiliuljudeþean Hunedoara rãmânneschimbate.

Art. 3 Hotãrârea se vacomunica InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vederea veri-ficãrii legalitãþii, PrimaruluiMunicipiului Lupeni ºi S.C.APA SERV Valea Jiului SAPetrosani fiind adusã laîndeplinire de cãtrereprezentanþii desemnaþi iarla cunoºtinþã publicã pringrija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 26 februarie2015

Preºedinte de ºedinþã,Ing. Mihai BASARAB

Contrasemneazã –Secretar, Jr. Marius

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 20156 Actualitate

HOTÃRÂREANR. 23 / 2015

privind revocarea HotãrâriiConsiliului Local al Municipiului

Lupeni nr. 49/ 2014 privindtransmiterea în folosinþã gratu-

itã a unei pãrþi din imobilul situ-at în municipiul Lupeni, Str.

Stadionului nr. 2 (fostaMaternitate) cãtre Subfiliala deCruce Roºie Românã Lupeni

hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat

cu unanimitate de voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni,

Vãzând Nota de fundamentare aViceprimarului Municipiului Lupeniprin care semnaleazã faptul cã seimpune revocarea Hotãrârii nr. 49/2014 privind transmiterea în folo-sinþã gratuitã a unei pãrþi din imo-bilul situat în municipiul Lupeni, Str.Stadionului nr. 2 (fosta Maternitate)cãtre Subfiliala de Cruce RoºieRomânã Lupeni, vãzând Raportulîntocmit ºi prezentat de comparti-mentul de specialitate din cadrulAparatului de specialitate alPrimarului Municipiului Lupeni

precum ºi avizul Comisiei de spe-cialitate din cadrul Consiliului localal Municipiului Lupeni;

În temeiul prevederilor art. 36alin. (1), alin. (2) lit. “c” alin. (5) ºialin. (9) ºi art. 45 din LegeaAdministraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Se revocã Hotãrârea

Consiliului Local al MunicipiuluiLupeni nr. 49/ 2014 privind trans-miterea în folosinþã gratuitã a uneipãrþi din imobilul situat în munici-piul Lupeni, Str. Stadionului nr. 2(fosta Maternitate) cãtre Subfilialade Cruce Roºie Românã Lupeni.

Art. 2 Hotãrârea se va comunicaInstituþiei Prefectului JudeþuluiHunedoara în vederea exercitãriicontrolului cu privire la legalitate,Societãþii Naþionale de Cruce Roºiedin România, Filiala JudeþuluiHunedoara – Deva ºi PrimaruluiMunicipiului Lupeni iar la cunoºtinþãpublicã prin grija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 26 februarie 2015

Preºedinte de ºedinþã, Ing.Mihai BASARAB

Contrasemneazã – Secretar, Jr.Marius CLaudiu BÃLOI

HOTÃRÂREA NR. 24 / 2015privind stabilirea reprezentanþilor Consiliului local al Municipiului Lupeni în Adunarea Generalã a Acþionarilor a S.C. APA SERV Valea Jiului SA Petrosani

D osarele X laTermocentrala

Paroºeni, unde douãlocomotive identice,cu activitãþi identiceau consumuri totaldiferite. Asta pentrucã una dintre eleeste dotatã cu insta-laþie de mãsurare acombustibilului, iarcea de a doua nu.

Locomotiva LDE030 ºi LDE 031desfãºoarã aceleaºiactivitãþi, dar în zilediferite. Traseul fiindacelaºi, încãrcãturasimilarã ºi consumul demotorinã ar trebui sãfie egal. Teroretic, pentru cã, în realitate,lucrurile stau cu totulpe dos. Astfel, LDE 030 este maieconomicã decât „sorasa” cu numãrul 031 ºiasta pentru cã primaare montatã instalaþiede mãsurarea com-bustibilului tip ICL, întimp ce a doua este „laliber”. Inspectorii Curþiide Conturi sunt ceicare s-au sesizat ºi auconstatat cã sistematicconsumul mediu estemai mare în cazul loco-motivei fãrã ICL, deºiacestea au caracteristicitehnice identice. Lucru

sesizat ºi pentru locomotiva LDE 030înainte sã fie dotatã cusistem ICL, dar rezolvatulterior. În plus, ºi maigrav, datele consem-nate în „RegistrulActivitate Locomotivã”pentru 031 nu reflectãrealitatea, iar consumuldescãrcat mai mare cu 45% faþã de cel allocomotivei pereche nuse justificã. „Orele defuncþionare, consem-nate în registrulActivitate Locomotivãpentru locomotivaLDE1250CP – 031 nusunt confirmate deactivitatea desfãºuratã.Numãrul de vagoanedescãrcate – manevrateraportat la orele defuncþionare înregistratede instalaþia ICL aLocomotivei LDE 030diferã de cele consem-nate în registrul deactivitate al LDE 031,în condiþiile în carelocomotivele sunt iden-tice sub aspectul para-metrilor constructivi ºitransportã un numãrapropiat de vagoane”,spun inspectorii Curþiide Conturi. Dupã ce autras linie ºi au adunat,reprezentanþii Curþii deConturi au stabilit unprejudiciu calculat laaproape un milion de

lei, aferent perioadeiianuarie 2011 –octombrie 2014.

M ai puþinevagoane

transportate într-operioadã aproapetriplã! În acte.

Conducerea antitãþiiverficiate are însã expli-caþii pentru diferenþelesesizate ºi în obiecþiu-nile formulate a pre-cizat cã estimãrile audi-torilor publici externinu au þinut cont decondiþiile efective ºiprocesul tehnologicprivind transportul,manevrarea ºi descãr-carea vagoanelor cucãrbune, nu au fostluate în calcul proce-durile interne de calcula consumului de moto-rinã ºi nici rapoartelede ecploatare. Aceºtiasusþin cã uzura la LDE031 este mai maredecvât la LDE 030,ceea ce ar justifica unconsum mai mare, întimp ce metodologia decalcul a auditorilor afost „pur aritmeticã”,nefiind reprezentativãpentru activitatea CFUºi nici în concordanþãcu procedurile operaþionale ale SEParoºeni.

Argumentele adusesunt plauzibile, au replicat cei de laCurtea de Conturi, însãniciuna dintre obiecþiu-nile entitãþii verificatenu a justificat marilediscrepanþe legate de

orele de funcþionare alecelor douã locomotive.De exemplu, pentrutransportul a 56 devagoane, locomotivaLDE 030, care areinstalaþie tip ICL, aavut nevoie de 6 ore ºi

54 de minute, în timpce „geamãna ei” atransportat 44 devagoane în 16 ore ºi10 minute! În con-secinþã, pentru a seelimina orice suspiciune,pânã în data de 30iunie ComplexulEnergetic Hunedoara –SucursalaElectrocentrale Paroºenitrebuie sã achiziþionezeºi sã monteze o insta-laþie ICL ºi pe locomo-tiva 031, dar ºi sã recu-pereze prejudiciul.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Stadionul JiulPetroºani va gãzduitârgul sãptãmânal

A tât comercianþii de produse non alimentare

cât ºi cei de vechituri vor fimutaþi în incinta stadionuluiaflat în proprietatea municipalitãþii Petroºani.

Decizia aparþine administraþieipieþelor ºi dacã va primi giruledililor, va fi pusã în practicã dinaceastã lunã.

Comercianþii de produse indus-triale din târgul sãptãmânal þinutduminica în zona stadionului vor fimutaþi în incinta stadionului dinlocalitate, mai ales cã arena nueste folositã în totalitate. La fel seva întâmpla ºi cu vânzãtorii devechituri care au pus stãpânire pe

strada din apropiere ºi nu plãtescnici un leu cãtre administraþiapieþelor. „Avem foarte multe reclamaþii de la locuitorii cartieruluidin zona stadionului, duminicasunt deranjaþi ºi este încurcatã ºicirculaþia pe strada Lunca. Vremsã mutãm toþi comercianþii înincinta stadionului, sã se poatãface un comerþ civilizat. Inclusiv pecei care vând vechituri vrem sã-imutãm ºi în funcþie de spaþiul ocupat sã plãteascã o taxã”, aexplicat ºeful AdministraþieiPieþelor Petroºani, Sorin Creþu.

Firma municipalitãþii nu încasade la vânzãtorii de mãrfuri secondhand nici un leu, însã are cheltuielicu curãþenia ori toaletele publice.Totodatã se va rezolva ºi problematraficului cãtre cel mai mare cartieral Petroºaniului, circulaþia rutierãfiind îngreunatã în fiecareduminicã din cauza negoþului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cum dispare un milion

Locomotive identice, activitãþiidentice, consumuri diferite

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 martie 20158 Sport

T oate cele trei eºaloane

divizionare aumari probleme.Alea care au, cãcivor veni la rând ºicelelalte, fiþi siguri!

C.F.R. Cluj, PetrolulPloieºti, UniversitateaCluj, Dinamo, Rapid,se clatinã serios înLiga I, UnireaSlobozia ºi SãgeataNãvodari au murit înLiga a II-a (echipa din

Nãvodari, fostã înprimul eºalon), înSeria a 4-a a Ligii aIII-a, Minerul ValeaCopcii a renunþat. ªi eabia începutul desezon.

Destul de greu. Ne-om trezi cã latoamnã vor fi vreo 12 echipe în primaligã ºi doar o serie în

cea de-a doua. Oricum, cam asta-i

valoarea fotbaluluiromânesc, un fotbalcare nu mai e româ-nesc de mult. Cuatâtea non valori, treaba s-a diluat rãu de tot. Nu se maijoacã nimic, Steaua s-a molipsit ºi ea, aintrat în hora

mediocritãþii. Aproapecã nici nu ne mai intere-seazã calitatea, totul serezumã la cantitate.Adicã ce mai rãmâne.Acolo, de-o ciorbã...

Fotbalul va rãmâneun film la televizor.Atâta se mai poate.Dacã nu mai e laPetroºani, bine cã arãmas la Botoºani.

Henþ cu mâna

CINE MAI CADE?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Ediþia 1970-1971, etapa a20-a C.F.R. Cluj – Jiul 0-0

CURSAPENTRU SALVARE

Jiul se afla într-o situaþie criticã laacel moment (aprilie 1971) aletapei a 20-a din sezonul 1970-71,pe locul 13, la numai un punct dis-tanþã de locul retrogradabil 15,Progresul Bucureºti. Jiul evolua laC.F.R. Cluj, aflatã în spatele Jiului,

la golaveraj. Jiul venea cu un tonusbun, 1-0 cu Univ. Craiova.

Antrenorul Ion Bãlãnescumizeazã pe o apãrare cu

„stâlpii” Georgevici ºiStocker, cu un Vasile Stan

imbatabil în poartã, care face faþãcu succes impetuoºilor atacanþi clu-jeni Sorin Bretan, Soo, Oct.Ionescu sau Romicã Petrescu.Tânãrul fundaº Karamalis a avut oevoluþie remarcabilã, iar în atac,chiar dacã nu au marcat, IonConstantin ºi Libardi au fost un per-manent pericol la poarta lui Nagel.

Jiul a obþinut un punct preþios,reuºind sã rãmânã desupra liniei deretrogradare.

Fotbal, Liga IO campioanã penibilã

E grav dacã Steaua va continua înacest mod, dorind sã ne ducã în cupeleeuropene, meciul de 1-0 cu C.F.R. Clujfiind un alt mare semn de întrebare.

Ex-jiulistul Nicandro Breeveld a jucatdestul de slab repriza a doua, când l-aînlocuit pe penibilul I. Neagu.

A.S.A. Tg. Mureº e pusã pe faptemari, fãcând o adevãratã lecþie de fotbal,2-1, cu Dinamo.

F.C. Braºov reuºeºte un 1-1 laOþelul Galaþi, golul egalizator al braºove-nilor fiind marcat de fostul jiulist MarianConstantinescu.

Astra Giurgiu (2-0 cu F.C. Botoºani)a reintrat în cãrþile pentru Europa, dupão victorie decisã în prima reprizã.

Petrolul Ploieºti s-a fãcut de râs, 0-2, în faþa unei echipe C.S.M.S. Iaºi,aflatã cu un picior în groapa Ligii a II-a.

Rapidul n-a murit, dupã ce le-a„tãiat” Gazul celor de la Mediaº.

TATÃL ÎªI„BATE”FIUL!Mugurel Radu integralist

La 46 de ani,antrenorul-jucãtorMugurel Radu a jucattoate cele 90 de minutepentru C.S. Vulcan înmeciul de la Geoagiu (1-2). El a þinut bine ritmul cu mai tineriiRadu Pantilimon, A.Miclãuº, G. Rãdulescusau R. Roºca, fiind unbun sfãtuitor de la „locul faptei”.

Randamentscãzut

Hercules Lupeni aînvins cu 1-0 la AurulBrad, dar antrenorulDan Voicu spuneadespre cuplul sãu de atacanþi D. Ursachi-R.Moldovan, cã au dat unrandament sub nivelulcuplului din tur, M.

Filip-Soare, plecaþi înstrãinãtate. Poate urmã-toarele jocuri vor duce laalt randament...Record negativ

În toatã existenþa sade peste 50 de ani,echipa Minerul Uricaninu a încasat ºapte goluripe teren propriu, aºa

cum a fãcut-o

etapa trecutã, 2-7 cuCetate Deva.

Singura scuzã ar fiprezenþa în teren, înechipa uricãneanã, aunui numãr masiv dejuniori, Al. Beleni (care aluat, totuºi, numai un golºi a apãrat un penalty...), Boroghinã,Buzea, Suvac, Vâlcicã,D. Scurtu, Erdös,Bãlãnescu.

Gavriluþi vs.Gavriluþi

În meciul RetezatulHaþeg-UniversitateaPetroºani (3-1),antrenorul Nelu Gavriluþiºi-a învins fiul, IonuþGavriluþi, care la rândulsãu, a marcat un golîmpotriva tatãlui!Insuficient pentru o victorie universitarã laHaþeg...

Valea Jiului a avut de-a lungul vremiidouã echipe înLiga I (Divizia„A”), Jiul Petroºaniºi Minerul Lupeni.În ediþiile noastre demiercuri sau joi, vãprezentãm un remembercu un meci al uneia dintrecele douã echipe, raportat laetapa la zi a Ligii I actuale.

C.F.R. Cluj – Jiul 0-0C.F.R. Cluj: Nagel – Burlacu, Lupu, Lazãr

Fanea, Roman – M. Bretan (min. 62Þegean), Dragoº Cojocaru – S.Bretan, Soo, Oct. Ionescu, Petrescu.

Jiul: Stan – M. Popescu, Georgevici,

Stocker, Karamalis – Urmeº, Dodu– Peronescu (min. 60 Kotormany),I. Constantin (min. 81 Sandu),Libardi, Naidin.

JIUL PETROªANI în ediþia 1970-1971, cu antrenorul Ion Bãlãnescu(primul din stânga sus) la cârma echipei

Din etape adunate ºi în „Cronicã” redate

“Ce sã-þi fac, tatã.. Eu am marcat, tu aicâºtigat” pare a-i spune Ionuþ Gavriluþi, tatãlui

sãu, antrenorul Haþegului

cvj nr. 815, miercuri 11 martie 2015

Documents