cvj nr. 615, miercuri 21 mai 2014

Voluntariat într-oerã a ºpãgilor

>>> PAGINAA4-A

Vulcan – punctfinal pentru apã ºi canal

>>> PAGINAA6-A

Þeapã cãpºunarilorsau dramã realã a

angajatorului?>>> PAGINAA5-A

Se luptã în Tribunalcu partidul

lui „Domnu’ Dan”>>> PAGINAA7-A

Dosarul Uricani2011 s-ar

putea reîntoarce la Parchet>>> PAGINILE 10-11

Ajutor de la poliþiºtipentru micul pianist

>>> PAGINAA13-A

Ziua Copilului sãrbãtoritã

de copiii orfani>>> PAGINAA13-A

Tot de la bugetul local

Încã 72.000 de leipentru dezvoltarea

domeniului schiabil din Parâng

>>> PAGINAA16-A

De 10 ani,

Consiliul JudeþeanHunedoara

investeºte masivîn Valea Jiului

>>> PAGINILE 8-9

Multã sãnãtate,bucurii ºi tradiþionalul

„La mulþi ani !” le doresc celor ce-ºi serbeazã

astãzi ziua numelui, de Sf. Constantin

ºi Elena.

Mircea Ioan Moloþ

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 615

Miercuri, 21 Mai 2014

Embargo încãlcat de un înalt oficial al statului român?

“Senatorul Resturilor”Haralambie Vochiþoiu ne pune

UE ºi SUA în cap!N u mai scãpãm

de prostiile pe care le faceVochiþoiu, ca de râie!Dupã ce ne-a fãcutValea Jiului de râs la emisiunea“România, teiubesc!”, HaralambieVochiþoiu recidiveazã. De dataaceasta, însã, situaþia este multmai gravã, deoarecevorbim chiar de þaranoastrã, România.Adicã printr-o acþiune fãrã cap ºidoar de dragul unuistrop de imaginepublicã de-a senatoruluiVochiþoiu, Româniariscã sã îºi punã încap atât UniuneaEuropeanã cât ºiStatele Unite.

>>> PAGINAA3-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Presa localã dinValea Jiului a alocatample spaþii, zilele tre-cute, când “SenatorulResturilor” HaralambieVochiþoiu, acum înUNPR-PSD-PC, aplimbat prin ValeaJiului o delegaþie depersoane din Iran.Islamiºtii s-au arãtatextrem de interesaþi dece se întâmplã laInstitutul Naþional deCercetare – Dezvoltare(INCD) INSEMEXPetroºani, dar ºi deactivitatea unei firmecare are ca obiect deactivitate, printrealtele, ºi fabricarea decapse folosite pentrudetonarea dinamitelor.Adicã, senatorulVochiþoiu s-o fi gânditprobabil sã înlesneascãel, cu mintea lui, uninstitut strategic dinRomânia cu profil decercetare dezvoltare ºiprotecþie antiexplozivã,o firmã ce fabricã niºtecapse pentru deto-

narea dina-mitelor ºi....oþarã islamicã,þarã careATENÞIE!, seaflã subembargo alONU ºi UE.Vã prezentãmîn caseta alãtu-ratã documen-tul publicat pe site-ulMinisteruluiAfacerilorExterneprivindregimul desancþiuni pe destinaþiaRepublicii IslamiceIRAN.

Deci, realizaþi în cepoate sã ne bage sena-torul de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu?Islamiºtii erau poateinteresaþi de o posibilãcolaborare exact pedomeniul ce þine deexplozivi, probabilatraºi în aceastã cursãde promisiunile sena-torului Haralambie

Vochiþoiu. Asta chiardacã ambasadorulIranului a zis el cevade expertize încutremure ºi deflagraþii, dar ºi despecialiºtii noºtri -oameni cu renume ºimulte lucrãri deexcepþie.

Încã o datã vãarãtãm adevãrata faþãa senatoruluiVochiþoiu, care, pentrubinele propriu ºipuþinã imagine, ar fi în

stare sã provoace ºi unscandal internaþional.Dom’ senator , cespuneþi, nu mergeþi laprietenul dumneavoas-trã de la emisiunea“România, te iubesc!”,sã-i spuneþi cã vreþi sãîncãlcaþi puþin embar-goul cu IRANUL ºi cãaþi dori sã fiþi subiectulunei emisiuni?

Lãsând gluma la oparte, solicitãm publicforurilor competentece se ocupã cu sigu-

ranþa naþionalã sã verifice legãturile senatorului HaralambieVochiþoiu cu per-soanele islamiste dinRomânia.

ªi, în loc deîncheiere , vã reamin-tim, vouã, locuitorilordin Valea Jiului cã“senatorul resturilor”,Haralambie Vochiþoiu,dezertor din PP-DD înpartidul trãdãtorilorUNPR, este imagineaPSD în Valea Jiului, înaceste alegeri europar-lamentare ºi apare pe

afiºe alãturi deDaciana Sârbu, oriEcaterina Andronescu.Pentru cei care auuitat le reamintim cãUNPR e partidul subumbrela cãruia s-auadunat foºtii PSD-iºti,care conduceau judeþulprin anii 2000 ºi, careau fost dezgropaþi dela groapa de gunoi apoliticii de GabrielOprea. Deci, Hari, celpuþin politic, te-aiîntors acasã!

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 2014 Actualitate 3

SURSA Organizaþia Naþiunilor Unite Uniunea Europeanã

MÃSURI RESTRICTIVE Organizaþia Naþiunilor Unite Embargo asupra produselor ºi tehnologiilor

ce pot fi utilizate în programul nuclear ºi derachete balistice, inclusiv cu produsele cudublã utilizare

Embargo asupra exportului de arme ºimateriale conexe din Iran

- Interzice anumite investiþii iraniene îndomeniul nuclear

- Interzice serviciile de buncheraj - Instituie obligaþia statelor de a nu subscrie

unor noi angajamente financiare cu Iranul - Instituie obligaþia de vigilenþã faþã de

asumarea de angajamente de sprijin financiardin surse publice pentru comerþul cu Iranul ºiasupra activitãþii instituþiilor financiare dinstatele membre ONU cu bãncile iraniene, înspecial cu bãncile Melli ºi Saderat ºi a filialelorºi sucursalelor acestora din strãinãtate

- Restricþii privind relaþiile bancare - Instituie obligaþia de inspectare a

mãrfurilor cãtre ºi din Iran, transportate de„Iran Air Cargo” ºi „Islamic Republic of IranShipping Line”

- Mãsuri restrictive individuale (restricþii decirculaþie ºi îngheþarea bunurilor ºi serviciilor)

Embargo încãlcat de un înalt oficial al statului român?

“Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu ne pune UE ºi SUA în cap!N u mai scãpãm de prostiile pe

care le face Vochiþoiu, ca derâie! Dupã ce ne-a fãcut ValeaJiului de râs la emisiunea“România, te iubesc!”, HaralambieVochiþoiu recidiveazã. De dataaceasta, însã, situaþia este multmai gravã, deoarece vorbim chiarde þara noastrã, România. Adicãprintr-o acþiune fãrã cap ºi doar de dragul unui strop de imaginepublicã de-a senatorului Vochiþoiu,România riscã sã îºi punã în capatât Uniunea Europeanã cât ºiStatele Unite.

“Fac voluntariat pentru cã cred cã mãpoate ajuta pe viitor deacea am venit. Am ter-minat la Carol Davilaca asistent medical

generalist plus CruceaRoºie infirmierã ºi amîncercat toatemetodele. Fac volun-tariat din 7 aprilie, câtepatru ore pe zi, venim

ne facem activitatea ºisã sperãm ca pe viitorne va ajuta. În primulrând trebuie sã îºi placãºi este ok”, spune

Ileana Anca Turda, unadintre voluntare.

O altã voluntarã arvrea ca pe viitor sãplece peste hotare sãîºi câºtige existenþa.Acolo munca asisten-telor este mult mai binerãsplãtitã, dar pânã vatermina ºcoala va con-tinua sã facã muncã devoluntariat la spital.

“Fac voluntariat pen-tru cã îmi place ceea cefac ºi sper sã mã ajutepe viitor. Vreau sã plecîn strãinãtate ºi de astaam ales sã vin aici.Sunt în anul trei laCarol Davila Petroºani.Dacã vrei sã înveþi cevae uºor. Îmi plac copiiifoarte tare ºi de astaam ales. Aº vrea sãlucrez cu copiii”, spuneo altã voluntarã,Roxana Hotea.

ConducereaSpitalului municipal dinVulcan este mulþumitãde munca prestatã devoluntari, iar prin efor-tul tinerilor de a veniaici sã lucreze benevols-a stabilizat ºi forþa de

muncã. “Am stabilizat forta

de munca in spital, auplecat prin pensionaresau dacã au dorit sãplece în strãinãtate sãlucreze, în principiu noinu am fost de acordpentru cã vrem sãavem locurile de muncãasigurate. Trebuie sãfacem angajãri, darprin faptul cã ministrula spus cã dupã con-tractarea care va avealoc anul acesta vomface angajãri atunci

aºteptãm, dar am com-pletat acest minus deforþã de muncã prinvoluntari care au doritsã lucreze la noi. Suntoameni care au lucratcâte trei luni de zile, auadeverinþã, au califica-tive. Noi ne bucurãm ºiîi aºteptãm pentru cã ºilor le trebuie o practicãla un loc de muncã, darºi noi avem nevoie deforþã de muncã.Voluntarii sunt dinVulcan ºi sunt oamenicare au terminat ªcoalaCarol Davila sau suntcursanþi acolo ºi au vrutsã înveþe mai mult”, adeclarat Cristina Baleia,directorul Spitaluluimunicipal Vulcan.

Prin munca prestatã,tinerii spun cã vor aveamai multã experienþãatunci când se vorangaja fie cã vor plecapeste hotare sau vorrãmâne în þarã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 20144 Actualitate

Pregãtiþi cuserul antiviperinS erul antiviperin, pe

stocurile unitãþilormedicale. Spitalele dinValea Jiului au achiziþionatdeja serul antiviperin.

Asta în cazul în care la serviciilede urgenþã se prezintã pacienþimuºcaþi de ºerpi, mai ales þinândcont de faptul cã temperaturilesunt destul de ridicate, iar mulþialeg sã meargã prin pãduri pentrua culege diferite trufandale.Trebuie precizat cã serulantiviperin nu seadministreazã decât încaz de nevoie majorãºi doar pe secþiile deterapie intensivã.

“Avem serantiviperin în cadrulunitãþii noastre, aces-ta este administratîntr-un regim special,poate fi administratnumai pe secþiile deterapie intensivã,ceea ce noi nu avemîn cadrul spitalului,

însã avem achiziþionat acest serantiviperim urmând ca într-o situaþie nefastã cu care ne confrun-tãm cu astfel de cazuri sã acordãmasistenþa medicalã de urgenþã lanivelul compartimentului de primi-re-urgenþe, apoi pacientul sã fietransferat la Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, spitalul nostrupunând la dispoziþie acest serantiviperin”, a declarat CãtãlinPopa, directorul medical alSpitalului municipal din Vulcan.

Anul trecut la Vulcan chiar aexistat o problemã cu viperele.Mai multe astfel de reptile aucoborât de pe dealuri ºi au ajuns înoraº. Atunci au fost impuse o seriede mãsuri.

Monika BACIU Monika BACIU

Voluntariat într-o erã a ºpãgilorV oluntariat în sãnãtate. Într-operioadã când prima paginã a

ziarelor sau primele titluri ale buletinelorde ºtiri sunt date de ºpãgile încasate demedicii din þarã, câþiva tineri din Vulcanne dau un exemplu. Aceºtia au terminatsau sunt în curs de a termina ºcolilepostliceale sanitare, iar în aceastãperioadã îºi desfãºoarã voluntariatul laSpitalul municipal din Vulcan. Totul pen-tru a acumula experienþa de care aunevoie atunci când se angajeazã. Munca opresteazã cu drag, pentru cã spun ei totulþine de pasiune.

Dupã nenumãratele scandaluri cu persoane saufirme de selectare personalpentru munca în strãinãtate,teama celor care vor sãmunceascã peste hotareeste accentuatã. Se cunosccazuri când aºa-zisul angajator le-a luat baniipentru ”procesare dosar”dupã care au fost abando-naþi. Pe lângã banii pierduþi,în cauzã este vorba de unlucru mult mai important –spulberarea unor speranþepentru cã nimeni nu vreasã-ºi ia lumea în cap fãrã sã fie disperat.

ªase persoane din Petrilasunt îngrijorate pentru cã arputea fi pãcãlite în acelaºistil. Gabriel Poruºca, VioletaRamona Chiriþã, GeorgePoruºca, Flori Soloiu, IoanGheorghe Soloiu ºi OvidiuDumitru Toma, toþi dinPetrila, în cãutãrile lorfebrile pentru a-ºi gãsi un

loc de muncã, au gãsit unanunþ pe mercador.ro.

Respectivul anunþ spuneacã selecteazã, la Deva, per-sonal pentru munci agricole– cules ºi sortare legume ºifruncte - în Germania. Aucontactat-o pe Luiza Geczi,conform informaþiilor dinanunþ, iar aceasta le-a explicat ce au de fãcut, documentele necesare ºi unmillion de lei vechi sã fietrimiºi imediat pentru costurile traducerii actelor înlimba germanã.

Patru din cele ºase per-soane din Petrila s-au con-format imediat, adicã îndata de 3 mai 2014, dupãcare au primit pe e-mailcontractele individuale demuncã în limba germanã.Ultimii doi, au întârziat câte-va trimiterea banilor, dar nuau mai primit contractileindividuale.

Plecarea cãtre Germania

se stabilize pentru ziua de10 mai 2014. Doar cã totuls-a amânat fãrã sã se ºtiecând, ci doar ”luna asta”…

Doi dintre petrilenii cares-au bucurat cã vor puteacâºtiga un ban pe muncãcinstitã ne-au relatat cãangajatorul Luiza Geczi le-aspus cã a intervenit un cazfoarte grav în familia dom-niei sale ºi cã este nevoitãsã amâne plecarea acestui”lot”. Mai mult, femeia aprecizat cã aceastã întâmplare a fãcut-o sã segândeascã serios sã-ºigãseascã un înlocuitor.

Neliniºtea celor dinPetrila s-a accentuat atuncicând angajatorul nu le-amai rãspuns la telefon, darexistã posibilitatea capetrilenii sã fie ºi foarteinsistenþi, iar drama dinfamilia femeii sã o þinãfoarte ocupatã…

Verificând dacã angajatorul este unul real,am aflat urmãtoarele ”Géczi Luiza entitate juridicãîn Germania pe baza StrKönigsallee nr 15AStuttgard ºi stabilArbeitsstellein Germania , înregistratã înregistrul comerþului dinGermania de la03.07.2009 sub nr.801526ca un angajator reprezentatlegal”.

Vom vedea la finalul luniimai dacã Gabriel Poruºca,Violeta Ramona Chiriþã,George Poruºca, FloriSoloiu, Ioan GheorgheSoloiu ºi Ovidiu DumitruToma au fost pãcãliþi sau nuavând în vedere cã LuizaGeczi le-a comunicat cã plecarea s-a amânat în”aceastã lunã” maiexplicându-le necazul sãu.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


Cumul de faptepenale la doar 27 de aniL a doar 27 de ani, un bãrbat din

Petroºani a reuºit sã comitã opaletã întreagã de fapte penale,dupã numai o plimbare la volanulautoturismului.

Poliþiºtii formaþiunii rutiere Haþeg l-au depistat în trafic pe bãrbatul din municipiul Petroºani, care conducea unautoturism deºi avea dreptul de a conduce

suspendat. În plus, autoturismul era neînma-triculat ºi avea montate plãcuþe cu numãrfals de înmatriculare.

Pentru toate faptele lui, ºoferul trebuie sãrãspundã acum penal în faþa oamenilorlegii. (Car(Carmen men COSMAN-PREDA)COSMAN-PREDA)

Þeapã cãpºunarilor sau dramã realã a angajatorului?ª ase persoane din Petrila trebuiau sã plece în

Germania, la cules ºi sortat fructe ºi legume,în data de 3 mai 2014. Doar cã reprezentantulangajatorului, din Deva, a amânat aceastã plecare în ”luna asta”, pentru cã a intervenit oproblemã gravã în familia sa. Cei ºase petrilenisunt supãraþi pe situaþie, dar mai ales pe faptulcã nu li se mai rãspunde la telefon. Au plãtit traducerea actelor în limba germanã – 100 RONde persoanã - dar teama cea mare este cã s-arputea ca cineva sã-ºi batã joc de speranþele lor.

DianaMITRACHE

Recepþia finalã alucrãrilor de introduc-ere a apei potabile petoate strãzile ºi întoate cartierele dinVulcan, dar ºirealizarea canalizãrii,sunt douã proiecte ceau ajuns la final. Nu afost uºor, iar cei careau lucrat luni de zile înnoroi, ploi sau praf aufost marþi în teren.Gheorghe Ile arecunoscut cã acestproiect nu a fost uºorde realizat ºi chiar avorbit despre sacrifici-ile cu care s-a fãcut„Am reuºit pânã laurmã cu greu, într-operioadã grea, iarnã,primãvarã, toamnãploioasã, cu victime aºspune ºi vã reamintesccã toatã lumea trebuiesã ºtie, cã ºi-au pier-dut viaþa 3 persoanela aceste lucrãri, darpãmântul îºi ia roadelelui. Cu toate acestea,constructorul nu a înc-etat activitatea ºi amers înainte cugreutãþi ºi am reuºit sãrealizãm acestelucrãri”, a spus

Gheorghe Ile, pri-marul din Vulcan.

Cele mai noi insta-laþii ºi cele maiavansate tehnologiisunt acum implemen-tate în sistemul de ges-tionare al furnizãriiapei potabile, iar spe-cialiºtii au realizatlucrãri de mareamploare. Acum,spun cei care au tãiatpanglica, culeg doarroadele. „Eu mã mân-dresc cu ceilalþi colegiºi primarul Ile, careera pe vremea sem-nãrii contractuluipreºedintele Asociaþieide DezvolntareIntracomunitarã, amcontribuit decisiv laimplementarea acestuiprouiect în ValeaJiului. Singur, amsemãnat, astãziculegem roade, ºi suntroade bune, pentru cãºi sãmânþa a fostbunã. Vreau sã vãspun cã mã mândresccã peste ani, voi trecepe aici ºi voi vedea cãºi eu am pus umãrulca cetãþenii din Vulcansã poatã sã aibã untrai mai bun”, a adãu-gat ºi Costel Avram,director SC Apa Serv

Valea Jiului,La Vulcan nu mai

sunt acum problemelegate de canalizare înnici un cartier, þevilede aducþiune a apei aufost schimbate ºi toþioameni au apã curen-tã ºi canalizare. „Dupãatâtea lucrãri execu-tate a venit ºi ziuarecepþiei. Am intrat ºiam verificat întreagainstalaþie ºi recunosc

cã este o bijuterie,doar pentru noi ceicare rãspundem decurãþenia ºi confortulcetãþenilor. Cred cãaceste instalaþii, careau fost montate pen-tru canalizareeste foarteimportant ºieste ultimageneraþie deinstalaþii înacest dome-niu. Suntfoarte mulþu-mit derealizareaacestor obiec-tive ºi este unplus pentrucetãþenii dinVulcan ºi amintrat ºi noi

nu demult în Europa,dar acum suntemacolo ºi cu nivelul deculturã ºi de trai alcetãþenilor”, a maispus Gheorghe Ile,primarul minicipiuluiVulcan.

Numai pentrurealizarea reþelei de

canalizare la Vulcan s-au cheltuit peste 12milioane de lei, iarpentru sistemul de apãpotabilã alte 4 mil-ioane ºi jumãtate delei. Acesta este aldoilea oraº, dupãPetrila, unde lucrãrileau fost finalizate.


Monika BACIU

“In urma intalniriipe care am avut-o cuministrul Sanatatii laDeva am rezolvatposibilitatea de a rein-tregii sporurile princontractarea unor ser-vicii medicale supli-mentare, realizat cuCasa de Asigurari deSanatate. Desi la 1

martie 2013 au fostsporurile de 1% noiam reusit cu ajutoruladministratiei locale sadam 7% din sporuri siacum sa dam 15%”,a declarat CristinaBaleia, directorulSpitalului municipalVulcan.

Mãrirea sporurilors-a reuºit datoritã con-tractãrii unor servicii

medicale suplimenta-re, printre care ºi celepentru bolile profe-sionale.

“Servicii medicalesuplimentare sunt pepartea cronica, pereabilitare medicala,sunt liste de asteptare,vremea nefavorabila siclima de aici si naturaserviciilor pe parteprofesionala avem soli

itari foarte multe siatunci ne-au aprobatserviciile medicale.Salariul de bazamereu a fost intreg,doar s-au reintregitsporurile. sunt nistesporuri specifice spi-talelor”, a mai spussursa citatã.

Pentru cã ministrula dat dispoziþie caproblema sporurilor sãfie rezolvatã, man-agerul Spitalului de laVulcan spune cã anga-jaþii îºi vor reprimiaceste drepturi salari-ale, tãiate în urmã cuaproximativ un an, camãsurã de reducere acheltuielilor ºi deredresare a situaþieifinanciare a unitãþiimedicale.

Vulcan - punct final pentru apã ºi canal

A ducþiunea apei ºi canalizarea, care erau o mareproblemã în anumite cartiere din municipiul

Vulcan, sunt de acum realizãri bifate. Astãzi a fost ziuaîn care administraþia localã ºi furnizorul de servicii îndomeniul apei s-au întâlnit în teren pentru recepþiafinalã. Totul a decurs normal ºi la recepþie nu s-a omisfaptul cã aceastã investiþie s-a fãcut chiar ºi cu victime.

Problema sporurilor s-a rezolvat la Spitalul din Vulcan

S porurile cadrelor medicale de la Spitalul Muni-cipal din Vulcan vor fi reîntregite. Asta dupã ce

conducerea unitãþii medicale a reuºit sã smulgãaceastã promisiune chiar de la ministrul Sãnãtãþii,Nicolae Bãnicioiu. Astfel, de la sporul de 1% s-a ajunsla 15%, creºtere ce va fi resimþitã de cadrele medicale.

Monika BACIUCramen

COSMAN - PREDA

Potrivit informaþiilor ofi-ciale, numai la începutulacestei luni 50 de câinicomunitari de la adãpostulcare funcþioneazã înCartierul Colonie dinPetroºani au fost eut-nasiaþi, din cauzã cãnu i-a adoptat nimeni.În tot acest timp, de laînceputul lunii mai ºipânã acum de pestrãzile municipiuluiPetroºani au fost cap-turaþi 10 câini fãrãstãpân ºi doar 10 aufost adoptaþi, dupãcum a precizat ºefulServiciului deAdministrare aDomeniului Public ºi Privatdin cadrul PrimãrieiPetroºani, Daniel Viºan. Laora actualã, mai spunesursa citatã anterior, în adã-post mai sunt 45 de câinicare pot fi adoptaþi deiubitorii de animale, cucondiþia sã nu fie lãsaþi apoitot pe stradã.

50 de câini eutanasiaþi50 de câini au fost

eutanasiaþi la Petroºani. Înurmã cu câteva luni, con-silierii locali de la Petroºaniau solicitat o statisticã,lunarã, a procesului destrângere a maidanezilor depe strãzile localitãþii. Aºa seface cã lunar, în cadrulºedinþelor de consiliu, cei

care se ocupã de adãpostulde maidanezi transimitaceastã situaþie.

“De cateva luni, o initia-tiva a Consiliului Local aconstat in prezentarea uneisituatii la sfarsitul fiecareiluni vizavi de caini,deoarece la o zi doua avempersoane care ne sesizeazavizavi de numarul mare alcainilor comunitari de pe

raza municipiului Petrosani.Astfel in fiecare luna la sed-inta ordinara ni se prezintasituatia cainilor prinsi,eutanasiati si adoptati”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipiuluiPetroºani.

Doar în aceastã lunã, laPetroºani au fost eutanasi-aþi 50 de maidanezi, iar 10au fost adoptaþi.

“ªi in aceasta luna ni s-aprezentat o situatie acainilor comunitari. In lunamai au fost capturati 40 de

caini comunitari dintre care10 au fost adoptati si con-form situatiei primite inadapost la ora actuala sunt45 de caini comunitari, iar50 au fost eutanasiati”, amai spus sursa citatã.

Câinii neidentificaþi ºineînregistraþi dupã data de1 martie 2014 sunt consid-eraþi câini fãrã stapân ºisunt trataþi conform proce-

durilor legale, mai prevedeproiectul de norme.Conform legii, este intro-dusã posibilitatea, dar nu ºiobligativitatea eutanasieriicâinilor fãrã stãpân dacãaceºtia nu sunt revendicaþidupã cele 14 zile lucrãtoarede la primirea în adãpos-turi.

Reglementãrile publicateluni seara obligã toate per-soanele fizice sau juridice,asociaþiile ºi fundaþiile pen-tru protecþia animalelorcare deþin câini de rasãcomunã sau metiºi sã îisterilizeze pânã cel târziu 1ianuarie 2015. Câinele derasã comunã este definit cã

“orice câine care nu poatefi asimilat unei rase omolo-gate”.

În Valea Jiului sunt douãadãposturi pentru maid-anezi, însã de capacitatemicã. Unul funcþioneazã laPetroºani, în Colonie, ºiare 150 de locuri. Cel de-aldoilea este în Uricani, situatpe un teren ce a aparþinutfostei Mine Valea de Brazi,în zona Puþului 8.Adãpostul are o capacitatede 90 câini, în 22 depadocuri. Potrivit legislaþieiromâneºti, câinii strânºi depe strãzi care nu sunt adop-taþi în 14 zile pot fieutanasiaþi.


CarmenCOSMAN - PREDA

A pãrãsit scaunulde consilier local, darsperã cã doar tempo-rar. Daniel Stepan adat în judecatãPartidul PoporuluiDan Diaconescu, prinpreºedintele acestuiaºi Biroul Naþional deCoordonare. Procesulse aflã pe rolulTribunaluluiHunedoara, fiindînregistrat în data de

13 mai, dupã ce con-ducerea PP-DD i-arespins contestaþia for-mulatã ca urmare aexcluderii sale din par-tid. Practic, îninstanþã, la Secþiacivilã, de contenciosadministrativ ºi fiscal,Daniel stepan vrea sãsuspende executareaactului administrativ ºi,totodatã, cere anu-larea hotãrârii deexcludere a lui, adop-tatã de Biroul Naþionalde Coordonare al PP-

DD în data de 31martie. „Acþiuneadepusã la TribunalulHunedoara este înte-meiatã pe dispoziþiiledeciziei nr. 530/12.12.2013 referi-toare la excepþia deneconstituþionalitate aprevederilor art.16,al.3 din Legea partide-lor politice nr 14/2003, publicatã înM.O. 23/13.01.2014, în urmacãreia s-a admisexcepþia de neconsti-

tuþionalitate”,a expli-cat Daniel Stepan.

M izeazã peprecedent

De asemenea,acesta foloseºteca ºi argument ºiun proces similar,care s-a aflat perolul TribunaluluiCluj, prin care unfost coleg de par-tid de-al luiStepan, AugustinDãnilã,a obþinutsuspendarea exe-cutãrii hotãrâriide excludere din par-tid, pânã la pro-nunþarea instanþei defond.

În data de 31 mar-

tie 2014, BiroulNaþional deCoordonare al PP-DDa hotãrât sã îl excludãpe consilierul local din

Petroºani DanielStepan din partid, pemotiv cã ar fi prejudi-ciat imaginea acestei

formaþiuni politice.Stepan, care este ºifinul lui HaralambieVochiþoiu a continuatsã rãmânã extrem deapropiat, pe liniepoliticã, de senatorulde Valea Jiului ºi dupã

acesta a dezertatdin PP-DD ºi atrecut în barcaUNPR. DanielStepan a contes-tat decizia, ºaComisiaNaþionalã pentruStatut, Eticã ºiLitigii, dar nu aavut câºtig decauzã. Ca atare,încearcã îninstanþã sã se

reîntoarcã în partidulînfiinþat de DanDiaconescu ºi, implic-it, în Consiliul LocalPetroºani.

Iubitori de câini doar la nivel declarativ

Z eci de câini fãrã stãpân au fost uciºi laadãpostul de animale din Petroºani,

din cauzã cã nu i-a adoptat nimeni. Pânãacum, iubitorii de animale sunt mai mult lanivel declarativ ºi prea puþin faptic.

Se luptã în Tribunal cu partidul lui „Domnu’ Dan”

D aniel Stepan, exclus din Consiliul Local Petroºanidupã ce a fost dat afarã din PP-DD, sperã sã-ºi

recâºtige statutul de ales local în instanþã. Iar Stepan vreasã foloseascã în apãrarea lui cazul similar al unui fostcoleg din Cluj, precum ºi o decizie a Curþii Constituþionale.

Raluca CETEAN

Valea Jiului este o zonãdeosebit de importantã pen-tru judeþul Hunedoara, com-pusã numai din localitãþiurbane. Deºi se aflã la peste100 de kilometri de capitalade judeþ, Consiliul JudeþeanHunedoara a þinut aproape,în ultimii zece ani, acordândimportanþa cuvenitã acesteiregiuni.

T urismul e la putere

Principala localitate dinValea Jiului este, aºa cumcunoaºte toatã lumea,municipiul Petroºani. Demunicipiu sunt lipite douãoraºe, Petrila ºi Aninoasa.Toate aceste trei oraºe, dar ºicelelalte aºezãri ale Vãii suntlocalitãþi minereºti. Dinpãcate, ºi Valea Jiului a fostlovitã de fenomenul restruc-turãrii din industria extrac-tivã, fiind, poate, cea maiafectatã zonã, nu doar dinjudeþul Hunedoara, ci chiardin întreaga þarã, în aceastãprivinþã. În ultimii zece ani,Consiliul JudeþeanHunedoara, condus, din2004, de liberalul MirceaIoan Moloþ, a fãcut investiþiimasive în Petroºani, Petrila ºiAninoasa. "Investiþii nu aufost fãcute doar în reþeaua deinfrastructurã care, desigur,este foarte importantã.Conform prevederilor legaleprivind funcþionareaConsiliului Judeþean, am pro-pus colegilor mei alocarea desume pentru toate domeni-

ile", a declarat preºedinteleMircea Ioan Moloþ. Printredomeniile de activitate încare Consiliul JudeþeanHunedoara a fãcut investiþiieste cel al turismului,alocând, pentru aceastãramurã, suma de 1.786.300de lei. Aºa cum se ºtie, înaceastã zonã, în special înParâng, turismul se dezvoltãsimþitor, acest gen de activi-tate fiind principala cale deredresare economicã ajudeþului Hunedoara. ªi, pen-tru a avea un turism perfor-mant este nevoie, în moddeosebit, de o infrastructurãrutierã bine pusã la punct.Pentru menþinerea în bunãstare a drumurilor din jurulPetroºaniului, dar ºi pentrucele din Petrila ºi Aninoasa,cu zonele industriale ºi sateleparþinãtoare, cum ar fi celespre Cabana Rusu, spreDâlja Micã sau spre Iscroni,dar ºi pentru refacerea unorpoduri distruse de inundaþii,Consiliul JudeþeanHunedoara a alocat, înperioada 2004 - 2014, sumade 6.579.880 de lei.

I nvestiþii ale CJ înreþele de apã ºi

canalizare

Nu putem pãrãsi capitolulde infrastructurã fãrã aaminti de investiþiile fãcutede Consiliul JudeþeanHunedoara, sub preºedinþialui Mircea Ioan Moloþ, înreþelele de apã ºi canalizaredin municipiul Petroºani ºioraºele Petrila ºi Aninoasa,precum ºi în satele aparþinã-

toare. Consiliul Judeþean, înmod direct, sau prin soci-etatea APASERV Valea jiului,care este în subordinea sa, aalocat, pentru lucrãrile execu-tate în acest domeniu, din2004, încoace, suma de6.779.329 de lei. Acestelucrãri au constat în extin-derea reþelelor ºi moder-nizarea celor existente, dar ºiconstrucþii de micro hidro-centrale ºi dotãri a instalaþi-ilor de pompare, tratare sauepurare. La suma mai susamintitã mai trebuie adãu-gatã o alta, în valoare de9.680.000 de lei. De aseme-nea, tot prin intermediulConsiliului JudeþeanHunedoara ºi al societãþii

Apa Serv Valea jiului, pecare o are în subordine, seaflã în derulare un alt proiectmajor, de care vor beneficiatoate localitãþile din ValeaJiului. Acest proiect, în val-oare peste 143 de milioanede lei, prevede, printre altele,pentru municipiul Petroºaniºi oraºele Petrila ºi Aninoasa,continuarea lucrãrilor deextindere ºi modernizare areþelelor de apã ºi canalizare,creºterea capacitãþii uneistaþii de epurare ori contor-izare. De asemenea, dinacest an va începe imple-

mentarea unui alt proiectmajor în ce priveºte apa ºicanalizarea în Valea Jiului, învaloare de 67 de milioane deeuro, Consiliul JudeþeanHunedoara fiind cel care l-a iniþiat.

G rijã de la "judeþ"pentru confortul

locuitorilor din Vale

Tot pentru creºterea gradu-lui de confort al locuitorilordin Valea Jiului, CJHunedoara a alocat sumepentru reþelele de termofi-care, dar ºi pentru alimenta-rea cu gaz metan alocuinþelor. Astfel, pentru

acest capitol, în perioada2004-2014, la propunereapreºedintelui Mircea IoanMoloþ, reprezentant al PNL,Consiliul JudeþeanHunedoara a acordat, pen-tru localitãþile Petroºani,Petrila ºi Aninoasa, suma de8.147.780 de lei. ªi, aºacum aminteam ºi mai sus,CJ alocã fonduri pentruValea Jiului nu doar pentruinvestiþii, ci ºi pentru alteaspecte importante ale vieþiicotidiene. Bunãoarã, legisla-tivul judeþean a dirijat sumeimportante pentru capitolul

sãnãtate ºi mediu. "Dacã nedorim sã dezvoltãm turismulîn Valea Jiului, ºi cred cãmulþi sunt de acord cu minela acest capitol, trebuie sãavem grijã de mediul încon-jurãtor. De asemenea, un spi-tal dotat în aceastã zonã estemai mult decât necesar", aspus Mircea Ioan Moloþ,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara. Astfel,pentru rezolvarea pro-blemelor legate de depo-

zitarea deºeurilor, ConsiliulJudeþean Hunedoara a alo-cat, pentru Petroºani, Petrilaºi Aninoasa, peste 31 de mi-lioane de lei. De asemenea,la capitolul sãnãtate, prinfinanþãri de la ConsiliulJudeþean, s-au fãcut achiziþiiimportante de aparaturãmodernã la Spitalul deUrgenþã din Petroºani. Deasemenea, de finanþãri a be-neficiat ºi Centrul de Îngrijireºi Asistenþã din Petrila,Consiliul Judeþean alocând, înperioada 2004-2014, de

când este condus de MirceaIoan Moloþ, la capitolul sãnãtate, suma de3.513.540 de lei.

S ume importantepentru educaþie,

culturã, culte ºi sport

Iar sãnãtatea face casãbunã cu sportul. Poate înmod surprinzãtor, la acestcapitol nu mai dominãmunicipiul Petroºani, ci

cluburi din celelalte douãoraºe, Petrila ºi Aninoasa.Pentru miºcarea sportivã din

aceste trei localitãþi urbaneale Vãii Jiului, ConsiliulJudeþean Hunedoara a alocatcirca 2 milioane de lei.Aceste finanþãri s-au îndrep-tat, de exemplu, spre practi-canþii de tir cu arcul de laMinerul Aninoasa, multiplicampioni naþionali, ori sprepopicarii de la Inter Petrila, ºiei cu rezultate deosebite, pearena acestora organizându-se, în 2007, ºi o finalã decampionat naþional, dar ºi

cãtre alte ramuri sportive,cum ar fi rugby, artemarþiale, aeromodelism,alpinism sau fotbal. La capi-tolul buget, sportul este, deobicei, legat de culturã. ªi nuse poate trece peste acestlucru aºa de uºor, aici, înValea Jiului. "Una dintre celemai mari mândrii ale meleeste faptul cã am repus pepicioare Teatrul I.D. Sîrbudin Petroºani. Practic, în2004, când am devenitpreºedinte al CJ, aceastãinstituþie era mai mult cunumele. Am contribuit larefacerea clãdirii, dar ºi lasusþinerea financiarã a buneifuncþionãri a instituþiei, pen-tru cã Valea Jiului trebuie sãaibã un teatru", a afirmatpreºedintele CJ.Administraþia judeþeanã aalocat, pentru Teatrul I.D.

Sîrbu din Petroºani, în pre-rioada 2004-2014, suma de33.833.070 de lei. Foarteapropiatã de domeniul cul-turii, dar ºi al sportului,sãnãtãþii ºi mediului, esteeducaþia. La acest capitol tre-buie menþionat ºi faptul cã,atât timp cât prevederilelegale au permis acest lucru,Consiliul JudeþeanHunedoara a sprijinitunitãþile de învãþãmânt. Încondiþiile mai sus amintite,CJ Hunedoara a alocat,pentru liceele, ºcolile ge-nerale ºi grãdiniþele dinmunicipiul Petroºani ºioraºele Petrila ºi Aninoasasuma de 7.426.000 de lei.Printre aceste ºcoli care au

primit sprijin financiar de laConsiliul Judeþean este ºiColegiul Naþional MihaiEminescu din Petroºani,prestigioasã unitate deînvãþãmânt hunedoreanã ºiprintre cele mai apreciatedin þarã. Dintre investiþiilefãcute de Consiliul JudeþeanHunedoara în perioada2004-2014 nu lipsesc nicicele legate de cultele reli-gioase. Practic, în regula-mentul de organizare ºifuncþionare al ConsiliilorJudeþene este stipulatã, înmod expres, obligaþia aces-tor instituþii de a sprijini cul-tele. "ªtim cu toþii cã nu tra-versãm, la nivel mondial, o

perioadã foarte fericitã, iarcredinþa este singura alinare

pentru mulþi dintre noi. Prinurmare, sprijinirea lãcaºelorde cult nu este doar o obligaþie pentru mine, ci ºi odatorie moralã", a afirmatpreºedintele Consiliului

Judeþean, Mircea IoanMoloþ. În atare condiþii, CJa alocat, pentru lãcaºele decult din aceste trei localitãþiale Vãii Jiului, respectivPetroºani, Petrila ºiAninoasa, indiferent de rit,un sprijin financiar de347.000 de lei.

P este 10 milioanede lei pentru

primãriile dinPetroºani, Petrila ºiAninoasa

Nu putem încheiaperiplul nostru de astãzifãrã a mai aminti un lucru

foarte important nu doarpentru locuitorii acestor treioraºe, dar ºi pentru toþihunedorenii.

Astfel, pentru bunafuncþionare a administraþi-ilor publice locale dinmunicipiul Petroºani ºioraºele Petrila ºi Aninoasa,Consiliul JudeþeanHunedoara, a alocat, cãtreaceste trei primãrii, pentruservicii publice ºi cheltuielide capital, suma de10.929.000 de lei.

Pentru mâine vã invitãmsã urmãriþi investiþiile real-izate de Consiliul judeþeanHunedoara în celelalte treilocalitãþi din Valea Jiului,respectiv în municipiileLupeni ºi Vulcan ºi înoraºul Uricani.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 21 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

7.426.000 de lei estesuma cu care a sprijinit CJºcolile din Petroºani,Petrila ºi AninoasaUnitãþi de învãþãmânt ben-eficiareMunicipiul Petroºani:CN M. EminescuLiceul de InformaticãGrup ªcolar D. Leonidaªcoala Generalã I.G. Ducaªcoala Generalã C. Sylvaªcoala Generalã A. Stancaªcoala Primarã Dâlja MareGrãdiniþa Program Normal 1Grãdiniþa Program Normal 2Grãdiniþa ProgramPrelungit 1

Oraºul PetrilaGrup ªcolar C. Brîncuºiªcoala Generalã H.Coandãªcoala Generalã I.D.Sârbuªcoala Generalã 3ªcoala Generalã 6Grãdiniþa Program Normal 1Grãdiniþa Program Normal 2

Oraºul Aninoasaªcoala Generalã Sf.Varvara

347.000 de lei a alocatConsiliul JudeþeanHunedoara pentru bisericiledin Petroºani, Petrila ºiAninoasaLãcaºe cult care au primitfinanþare

Municipiul PetroºaniParohia Ortodoxã Sf. IlieParohia Ortodoxã IParohia Ortodoxã IIParohia Ortodoxã IIIParohia Ortodoxã Livezeni IParohia Ortodoxã LivezeniIIParohia Greco CatolicãParohia Romano CatolicãParohia ReformatãParohia UnitarianãBiserica PenticostalãBiserica PenticostalãFiladelfiaBiserica BaptistãBiserica Baptistã Golgota

Oraºul PetrilaParohia Ortodoxã Sf. Petru ºi PavelParohia Ortodoxã Sf. VarvaraParohia Ortodoxã IParohia Ortodoxã IIParohia Ortodoxã BradParohia Ortodoxã JieþParohia Reformatã PetrilaParohia Reformatã LoneaBiserica Penticostalã PetrilaBiserica Penticostalã CimpaBiserica Penticostalã LoneaBiserica PenticostalãMuntele SionuluiBiserica Baptistã Petrila Biserica Baptistã EmanuelBiserica Creºtinã dupãEvanghelie

Oraºul AninoasaParohia Ortodoxã IParohia Ortodoxã IscroniParohia Romano Catolicã

1.971.130 de lei reprezin-tã fonduri de la CJ pentrumiºcarea sportivã dinPetroºani, Petrila ºiAninoasa

Cluburi finanþateMunicipiul Petroºani:Clubul Sportiv ªcolarUniversitateaJiulªtiinþaMashiboPetro Aqua

Oraºul PetrilaInterCãlãuza CarpatinãPro Adrenaline

Oraºul AninoasaMinerul

„Cei 100 de kilometri dintreDeva ºi Petroºani nu au s-auinterpus niciodatã între planurilenoastre de investiþii ºi realitateadin teren. Pentru cã sunt unpreºedinte de consiliu judeþeancãruia îi place sã verifice per-sonal cum merg lucrãrile,Petroºaniul a fost mereu unadin destinaþiile mele. Am þinutaproape de aceastã comunitate

ºi am reuºit, cred eu, sã sprijim oamenii de acolo, oamenigreu încercaþi de declinul mineritului”

Mircea Ioan MoloþPreºedinte CJ Hunedoara

De 10 ani,Consiliul Judeþean Hunedoara investeºte masiv în Valea Jiului

C onform legii, la propunerea preºedin-telui Mircea Ioan Moloþ, Consiliul

Judeþean a alocat sume importante pentrudezvoltarea municipiului Petroºaniul ºi aoraºelor Petrila ºi Aninoasa

I nstanþa de laPetroºani trebuie

sã se pronunþe cuprivire la solicitãriledepuse de avocaþiiinculpaþilor în dosarulUricani 2011.Magistraþii trebuie sãspunã dacã trimit saunu dosarul înapoi laParchet, asta dupã ceavocaþii au aflat cãprocurorul de caz esterudã cu juristul mineiUricani.

Monika BACIUMonika BACIU

“La acest termen dorimsã se pronunþe instanþaprivind solicitãrile noastreprivind raportul de rudeniedintre procurorul de caz ºirespectiv juristul unitãþiiminiere. Potrivit vechiuluicod de procedurã penalã,dar ºi a actualului dacãreprezentantul unitãþiirespectiv juristul minei esteîntr-un raport de rudenie cucel ce instrumenteazãcauza, atunci magistratul eobligat sã se abþinã. Dacãnu se abþine el poate sã fie

recuzat ºi trebuie sã fierecuzat. Problema se punecã ei cunoºteau acest lucru,nu s-a abþinut, s-a fãcutdosarul care e aici de cãtrefratele juristului minei, adicãal reprezentantului unitãþiiminiere în contextul în carefratele respectiv eraprocuror, adicã procurorulcare a investit instanþa prinrechizitoriu ceea ce potrivitcodului de atunci, dar ºi deacum e nelegal adicã trebuia obligatoriu sã seabþinã. Am depistat acestlucru acum, motiv pentrucare am solicitat instanþeide judecatã sã procedezeacum la reîntoarcerea

cauzei la Parchet pentru a fifãcutã urmãrirea penalã decãtre un magistrat legal,adicã nu de unul incompati-bil. Primul meu drept la unproces e sã fie echitabil, sãfie drept, adicã procedurasã fie corectã, ceea ce nu s-a respectat”, a declaratDaniel Ionaºcu, avocatulinculpaþilor.

Potrivit avocatului, directorul minei de la aceavreme, este cel care ar trebui sã se afle în posturade inculpat pentru cã el a semnat schimbarea permiselor de lucru. Acestadeþine în proces doar calitatea de martor.

“Cred în corecti-tudinea procuroriloraºa cum cred încorectitudinea dom-nului procuror decaz care a trimisdosarul aici, darcorectitudinea dom-niei sale din dosarnu înseamnã cã nutrebuia sã se abþinã.Vã dau un exemplu,dar care poate stârnio bãnuialã.Deflagraþia s-a produs ca urmare aschimbãrii unui per-mis de lucru, adicãpentru a merge ºi amunci în minã decãtre o echipãminierã e nevoie deun permis de lucru

în care se spune cã enevoie de data ºi ora la careîncepi ºi cei vei executa înminã. Oamenii abilitaþi sãsemneze acest permis delucru l-au fãcut pe o anu-mitã datã, un anume domn,cu a lui putere, a schimbatpermisul ºi l-a pus pe 5când s-au realizat douã per-mise de lucru. Al doilea per-mis de lucru nu este legaldin punct de vedere a deon-tologiei miniere, a normelorde pãtrundere în minã ºi demuncã. Au murit acolo toþicei din permisul al doilea delucru. Omul care a schimbatpermisul nu este sub nicioformã atras în dosar decât

ca martor. Omul acesta estedirectorul de la momentul la care s-a dat concursulpentru a se ocupa postul dejurist la unitatea minierãrespectivã, adicã frateleprocurorului. Oare omulcare a schimbat permisul deaceea nu e inculpat în cauzãpentru cã l-a ajutat într-unfel sau altul la numirea pepost a juristului de atunci,fratele procurorului deacum. La aceastã orã nuºtiu dacã rechizitoriul estecorect sau legal, se poatepronunþa doar instanþa dejudecatã. Vrem ca dosarulsã meargã sã fie fãcut de unprocuror asupra cãruia nuplaneazã nicio bãnuialã”, amai spus sursa ciattã.

Dacã dosarul se vaîntoarce la Parchet, declara-þiile martorilor vor rãmâne,asta în contexul în care sepresupune cã aceºtia nu audat declaraþii mincinoase.

“Martorii care au fostpânã acum audiaþi nu pot fibãnuiþi cã au dat o declara-þie mincinoasã, dar au dat odeclaraþie în perimetrul unui

dosar care s-a lucrat deun procuror care trebuiasã se abþinã. Declaraþiileluate pânã acum îndosar ºi lucrãtura care s-a fãcut în dosar e unachiar paralelã cu fapta.

Mie nu mi seprobeazã cã Ciucã ºiMoga au putut sã pre-vadã faptul cã va fi odeflagraþie. Ei trebuiausã prevadã faptul cã seva întâmpla aºa ceva?Dacã facem lege atunci sã fie lege, dacã facem dreptateatunci sã fie dreptate.Dacã sunt vinovaþi sãplãteascã, dar dacã celcare îmi schimbã permisul, care trimiteoamenii în minã e martor ºi cei care nuºtiau sunt inculpaþi”, amai spus avocatul.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Dosarul Uricani 2011 s-ar putea reîntoarce la Parchet

52 de lei pe gigacalorie.

Atâta încaseazãSocietateaNaþionalã deÎnchideri MineValea Jiului pentrucãrbunele livratComplexuluiEnergeticHunedoara. Pânãla finalul acesteiluni, SNÎMVJ areîn vedere livrarea a 40 de mii de tonede cãrbune cãtreCEH.

“Livrãm aceeaºicantitate ca în lunileanterioare, 40 de miide tone este canti-tatea pe care am pre-vizionat-o pe aceastãlunã ºi spunem cã lacapacitãþile de pro-

ducþie pe care le avemdeschise în perioadaurmãtoare cam unde-va la 40 de mii detone va fi producþiape urmãtoarele luni”,a declarat AurelAnghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

ComplexulEnergetic Hunedoaraare datorii faþã deSNÎMVJ, însã condu-

cerea societãþii careînchide minele spunecã problema se varezolva. Totul sedatoreazã cereriifoarte scãzute deenergie.

“Întotdeauna suntproblemele legate depreþul energiei pentrucã ºi ei stau foarte rãula capitolul încasãri,dar pânã acum am

avut o colaborarebunã cu ComplexulEnergetic ºi sperãm sãdepãºim acestemomente grele legatede preþul energiei”, amai spus sursa citatã.

SNÎMVJ vindegigacaloria cu 52 delei, iar potrivit condu-cerii, preþul este unulcare se încadreazã înbugetul de venituri ºicheltuieli aprobat deGuvern.

“Preþul pe aceastãlunã este de 52 de leipe gigacalorie, este unpreþ real, conformpieþelor terþe dinUniunea Europeanã,am negociat cu con-ducerea ComplexuluiEnergetic ºi lamomentul negocieriloracesta era un preþreal. Ne încadrãm înbugetul de venituri ºicheltuieli pentru cãnoi la acest momentlivrãm producþia cãtreComplexul EnergeticHunedoara la o put-ere caloricã medie de3750 de kilocalorii,puterea caloricãajutându-ne sã neîncadrãm la acestelimite”, a mai spusAnghel.

Pentru a ajunge la puterea caloricãnecesarã, SNÎMVJ areun contract cu CEHpentru spãlarea cãrbunelui.

“Având în vedereaceºti parametri decalitate nu putemspune cã nu (spãlãmcãbunele prinCEH+n.r.) doar prinactivitãþi auxiliaretrimitem cãtrePreparaþia Coroieºti oanumitã cantitate decãrbune, curãþiri desilozuri ºi alte activitãþiauxiliare activitãþii deproducþie”, a mai precizat directorulgeneral al CEH.

Încã de la începutulanului, responsabiliiCEH au preconizat cãvor livra, lunar,ComplexuluiEnergetic Hunedoaraundeva la 40 de miide tone de cãrbune.

Monika BACIU Monika BACIU

Avocaþii au luat în discuþie, la un anumit moment, strãmutarea dosaruluiînsã au revenit asupradeciziei.

“Nu ascund faptulcã dacã cererile seprelungeau puteamcere corpului deControl al MinisteruluiJustiþiei sã facã veri-ficãri în prezentuldosar. Nu am fãcut-odeoarece magistratul,judecãtorul de cauzã,mi s+a pãrut un omnu numai abil în pro-bleme de drept, ci carecautã ºi cerceteazã sãînþeleagã pentru cã eposibil ca eu sã spununa acum ºi sã nu fiufoarte precis ºi judecã-torul sã aibã o anumitãgândire. Cere lãmuriri,îi explic ºi revine. Nuam la aceastã orãnicio nemulþumire înraport cu judecãtorulde caz”, a mai spusavocatul Ionaºcu.

Daniel Ioanºcu arãtacã procurorul de cazar fi trebuit sã seabþinã, din cauza unor încrengãturi derudenie, respectiv cã:“procurorul de caz,care a instrumentatacest dosar ºi l-a trimisîn judecatã prin rechi-

zitoriu, este cumnatulunui ºef din cadrulminei respective ºifratele juristuluiminei.(…) Mai mult,juristul minei respec-tive, fratele procuroru-lui instrumentor a fostnumit jurist în timpuldomnului Toacsen,adicã exact ºefuldepartamentuluielectromecanicã, carenu este inculpat, carea schimbat permisul delucru ºi care, mai multdecât orice, nurãspunde pentru sectorul dumnealui”.

În dosarul acciden-tului de muncã de laMina Uricani din 5februarie 2011 – sol-dat cu moartea a cincielectricieni – au fosttrimiºi în judecatãpatru foºti ºefi aiExploatãrii Miniere.

Este vorba despreDragoº AurelianCiucã, Claudiu Lucian Butari, NicuºorFlorin Moga ºi FlorinelMoldovan, acuzaþi deprocurori de ucideredin culpã.

Dosarul a ajuns perolul instanþei de laPetroºani în data de20 martie 2012 ºipânã acum au fostaudiaþi mai mulþi mar-tori ce ar putea faceluminã în acest dosar.


SNÎMVJ resimte cerereascãzutã de energie

Potrivit mãrturiilorlui Eusebiu ºiLactantiu, în ajunulluptei cu Maxenþiu,Constantin a vãzut pecer ziua, în amiazamare, o cruce lumi-noasã deasupra soare-lui cu inscripþia: "înhoc signo vinces"(prin acest semn veibirui).

Noaptea, în timpulsomnului, i se descop-erã Hristos, cerîndu-isã punã semnul sfinteicruci pe steagurile sol-daþilor. Dînd ascultareporuncii primite învis, iese biruitor înlupta cu Maxenþiu. PeArcul de Triumf al luiConstantin, care sepãstreazã la Roma, seafla inscripþia:"instinctu divinitatis" ="prin inspiraþie div-inã", ce descoperãcum a fost cîºtigatãvictoria asupra luiMaxenþiu.

Cea mai însemnatãrealizare a împãratuluiConstantin a fostEdictul de la Milano(313), prin carecreºtinismul ajunge sãfie recunoscut de stat.Însã, el va devenireligie de stat în tim-pul lui Teodosie celMare (379-395).

Dupã edictul din313, împãratulscuteºte Biserica deimpozite, îi acordãdreptul de a primidonaþii ºi le da epis-copilor dreptul sãjudece pe cei ce nudoreau sã fie judecaþidupã legile statului. Vaînlãtura din legilepenale pedepsele con-trare spiritului creºtin-ismului, precum:rãstignirea, zdrobireapicioarelor, stigmati-zarea (arderea cufierul roºu).

ÎmpãratulConstantin a convocat

primul Sinod ecu-menic la Niceea(325), unde dupãlungi dezbateri, învãþã-tura lui Arie a fostcondamnatã ºi s-aadoptat formula caFiul lui Dumnezeueste de o fiinþã cuTatãl ºi deci, din vecicu El. La sinod au fostalcãtuite ºi primele 7articole ale Simboluluide credinþã (Crezul), afost fixatã dataPaºtilor (primaduminicã dupã lunaplinã, dupã echinocþi-ul de primãvarã) ºi s-au dat 20 de canoanereferitoare la disci-plinã bisericeascã.

Sfîntul Constantincel Mare a fostbotezat pe patul demoarte de cãtre epis-copul Eusebiu deNicomidia. A murit lascurt timp (337) înNicomidia ºi a fostînmormîntat în biseri-ca Sfinþii Apostoli dinConstantinopol, cti-torita de el.

Î mpãrãteasaElena

Flavia Iulia Helenas-a nãscut în provinciaBitinia. În anul 293,generalul romanConstantiu Chlorus, laîndemnul împãratuluiDiocletian, divorþeazãde împãrãteasa Elena.Aceasta nu se recãsã-toreºte, ci trãieºtedeparte de atenþiapublicã, dar aproapede fiul sãu. A reuºitsã descopere pedealul Golgotei cruceape care a fost rãstignitHristos. Potrivittradiþiei, în urmasãpãturilor s-au gãsittrei cruci. Pentru a seidentifica crucea pecare a fost rãstignitHristos, au atins cele

trei cruci de un mort.Acesta a înviat înmomentul în care afost atins de CruceaDomnului. Pe 14 sep-tembrie 326, episcop-ul Macarie I alIerusalimului a luatcrucea ºi a înãlþat-o înfaþa mulþimii. Ziua de14 septembrie adevenit sãrbãtoareaÎnãlþãrii Sfintei Cruciîn calendarul creºtin.

Împãrãteasa Elenaa zidit BisericaSfîntului Mormînt,Biserica dinBethleem, pe cea dinNazaret ºi multe altesfinte locaºuri.

S emnificaþianumelor

Constantin ºiElena

Numele Constantineste de origine latinãºi vine de la constans,constantis ("constant","ferm").Elena -Strãvechiul numeHelene este explicatde unii prin gr. helane("torta", "fãclie", dar ºi"foc sacru", la sãrbãto-rile numite Heleneia,dedicate zeiþeiArtemis), iar de alþiiprin gr. hele ("luminaarzãtoare a soarelui").

O biceiuri deSfinþii Îm-

pãraþi Cons-tantin ºi Elena

În ziua de 21 mai,la pomenirea SfinþilorÎmpãraþi Constantin ºiElena, în calendarulpopular întîlnim o sãr-bãtoare adresatãpãsãrilor de pãdure,numitã ConstandinuPuilor sau ConstantinGraur. Se crede cã înaceastã zi, pãsãrile îºiînvaþã puii sã

zboare.Þinînd seamacã o nouã generaþieameninþa recoltele,era interzis sã semunceascã în aceastãzi. Prin odihnã de lamuncile cîmpului, secredea cã recoltele nuvor fi mîncate depãsãri.

Ziua deConstandinu Puilorera ultima zi în carese mai semãnauporumbul, ovãzul ºimeiul. În popor sespune cã tot ce seseamãnã dupã aceastãzi, se usucã.Este ziuaîn care pãstoriihotãrãsc cine va fibîci, unde se vor facestanele ºi pe cine vorangaja sã le pãzeascãpe timpul pãºunatului.

Se mãsoarã ºi seînseamnã pe rãbojlaptele de la oilefiecãruia. Pentruapãrarea de forþelemalefice, þãraniistãteau în jurul unui

foc. Prin fumul de laacest foc erau trecuteºi oile, "ca sã fie feritede rele", pe timpul cîtvor sta singure, lastana.

1,8 milioanede români

îºi serbeazã ziuanumelui

Peste 1,8 milioanede romani îºi ani-verseazã onomasticade sãrbãtoareaSfinþilor Mari ÎmpãraþiConstantin ºi Elena.Dintre cei 1.820.032de romani aniversaþisîmbãtã, 746.409 sîntbãrbaþi, iar1.073.623 sînt femei.

Potrivit statisticilorDirecþiei pentruEvidenþa Persoanelorºi AdministrareaBazelor de Date dincadrul MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor, majoritatea

romanilor care îºi sãr-bãtoresc onomasticade Sfinþi MariÎmpãraþi Constantin ºiElena, respectiv501.177, poartãnumele deConstantin, alþi187.494 Costel, iar34.056 Costicã. Alte15.704 de persoanese numesc Costin,7.135 - Costinel, 537- Coºti ºi 306 -Costelus. Dintrefemeile care îºi sãrbã-toresc onomasticã,887.701 poartãnumele de Elena, alte127.337 - Ileana ºi27.458 -Constantina.19.409de femei poartãnumele de Lenuta ºi10.774 numele deConstanta. Statisticileexistente la nivelulDirecþiei pentruEvidenþa Persoanelorºi AdministrareaBazelor de Date aratacã 794 de persoanese numesc Nuti ºi 150Leana.


Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de

cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla

ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Marþi: Ciorba de periºoare/Supã

minestrone Mozzarela pane în crustã de

susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de

varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de

susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert

Joi: Ciorbaã de pui a la

greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert

Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-

turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi

garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert

Luna Mai

Promoþii & oferte:

5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei

care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.

Comenzi la telefon:0726669060

Credincioºîi îi sãrbãtoresc pe Sfinþii Constantin ºi Elena

B iserica Ortodoxã îi prãznuieºte pe 21 mai peSfinþii Împãraþi Constantin ºi mama sa, Elena.

Constantin cel Mare s-a nãscut în oraºul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran alîntregului Imperiu Roman dupã învingerea luiMaxenþiu ºi a lui Liciniu.

MaximilianGÂNJU

Fabiani Prcsina,pianistul de 11 anicare a impresionat oþarã întreagã dupã ces-a aflat de tragediacare i-a rãpit mama, afost vizitat ieri-marþide mai mulþi poliþiºtihunedoreni. Aceºtiaau rãmas impresionaþide drama prin caretrece Fabiani, dar maiales de talentul sãuexcepþional ºi au doritsã-i vinã în sprijin ast-fel ca micuþul pianistsã nu abandonezemuzica. La nivelul IPJHunedoara, ºefulinstituþiei a demarat oacþiune umanitarã iarpoliþiºtii care au sim-patizat cu Fabiani ºiau vrut sã-l ajute, auputut dona bani înfuncþie de posibilitãþi,iar ieri-elevul a primitsuma de bani strânsãde poliþiºtii hune-doreni. „Am aflat dinpresã despre situaþia

tristã a acestui copildesoebit de talentat,de frumos, care ne-aimpresionat pe toþi,motiv pentru carepoliþiºtii s-au mobilizatºi au strâns o anumitãsumã de bani cu caream dorit sã con-tribuim la dezvoltareaulterioarã artisticã,pentru cã este uncopil talentat la pianºi am înþeles cã arenevoie de aceºti banipentru viitoareledeplasãri la concur-suri. Am fost o con-tribuþie benevolã amultor poliþiºti dinjudeþul Hunedoara ºieste o sumã de banicare sperãm sã-i fieutilã acestui copil.Încercãm sã/l ajutãmori de cãte ori estenevoie, în funcþie deposibilitãþi”, a declaratsubcomisarul BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara, ofiþerulcare i-a înmânat luiFabiani suma de bani

donatã de poliþiºtiihunedoreni. Alãturide el a venit laPetroºani, pentru a-lcunoaºte pe micuþulpianist ºi FlorinBolosin, poliþistul careare trei copii dintrecare doi înfiaþi. FlorinBolosin este ofiþerulcare a vrut sã-lcreascã pe bãieþelularuncat anul trecut,de propria mamã, laun container degunoi, imediat dupãce s-a nãscut.

Deºi i-ar fi oferitcãldura unui cãmin ºiun viitor în faþã,Florin Bolosin n-areuºit sã-l înfieze pebãieþel pentru cãmama denaturatã s-aopus din spatele grati-ilor, iar legea este departea ei chiar dacã avrut sã-ºi omoarepruncul. Pe de altãparte, potrivit purtã-torului de cuvânt alIPJ Hunedoara,

poliþiºtii vor încercasã-l susþinã ºi pe viitorpe talentatul pianistprin bisericuþa dincadrul Inspectoratuluide Poliþie al JudeþuluiHunedoara dar ºiprintr-o acþiuneumanitarã derulatã lanivelul tuturor inspectoratelor depoliþie din þarã.

MaximilianGÂNJU

Circa 160 de micuþiproveniþi din familiisãrace ori care suntorfani, ajutaþi de

Organizaþia SalvaþiCopiii, au primit omasã caldã din parteaunor tineri din locali-tate, care au dorit sã-ifacã pe micuþi sãsimtã cã se apropieZiua Copilului. „Totula pornit de la iniþiativa

tinerilor liberali dinPetrila, iar noi,seniorii, i-am sprijinit.Am decis sã mergemmai repede la ei pen-tru cã se apropievacanþa ºi cei 160 demicuþi de la SalvaþiCopiii Petrila au prim-it hranã caldã, sucuriºi cozonac. Nu s-afãcut politicã, nu-iintereseazã pe micuþipolitica, am vrut sãprecizez pentru cã s-arputea înþeklege altceva

fiind organizatã de unpartid politic. Amrãmas impresionat depoveºtile copiilor, caredeºi sunt orfani oriprovin din familii cunecazuri, sunt foarteapropiaþi unii de alþii”,a spus OctavianPopescu, unul dintreliberalii petrileni careau susþinut acþiunea.

O rfani îngrijiþi de

orfani

La micuþa serbareorganizatã pentrucopiii defavorizaþi dinPetrila, cei care aumers la ei cu daruri,au aflat poveºti de

viaþã care ar impre-siona pe oricine.Astfel, o fetiþã denumai 13 ani, premi-antã, ºi care a rãmasorfanã de mamã seîngrijeºte de o altãfetiþã de numai trei anicare are ambii pãrinþiplecaþi peste hotare.”Am descoperit exemple din care ºinoi putem învãþa cumeste ºi cazul acesteifetiþe, elevã în clasaVII –a ºi care are zecepe linie. Ea nu aremamã ºi se îngrijeºtede o fetiþã de trei aniai cãrei pãrinþi suntplecaþi la muncã înItalia. Micuþa a rãmas în grija uneimãtuºi ºi când se aflã

la Salvaþi Copiiii, rolulde mamã este luat deeleva premiantã.Solidaritatea dintre eim-a impresionat ºi nueste singura povestetristã din care ºi noiam putea învãþaceva”, a mai spusPopescu.

La OrganizaþiaSalvaþi Copiii dinPetrila din 1999 ºipânã în prezent, peste1300 de copii,aparþinând unuinumãr de 600 defamilii, au primit spri-jin sub o formã saualta.


Ajutor de la poliþiºti pentru micul pianist

R eprezentanþii IPJ Hunedoaraau venit la Petroºani pentru

a se întâlni cu micuþul geniu alpianului, dupã ce au demarat oacþiune umanitarã printre poliþiºtiidin judeþ.

Ziua Copilului sãrbãtoritã de copiii orfani

M icuþii aflaþi în asistenþã laOrganizaþia Salvaþi Copiii

din localitatea Petrila au sãrbãtorit1 iunie în avans, dupã ce mai mulþitineri au mers la ei cu daruri.

Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 21 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Încercaþi sã nu întârziaþi la servi-ciu! S-ar putea sã aveþi prob-leme de comunicare. Fiþi prudentîn relaþiile cu colegii ºi prietenii.Situaþia financiarã nu trebuie sãvã îngrijoreze. Dupã-amiazã,partenerul de viaþã primeºte osumã importantã.

Este posibil ca azi sã vã fie cevamai greu, din cauzaneînþelegerilor cu un partener deafaceri. Nu este cazul sã fiþi pes-imist, un prieten vã ajutã sãrezolvaþi o problemã financiarãdificilã. Evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu persoana iubitã!

S-ar putea sã nu aveþi spor înactivitãþile intelectuale. Nu sunteþiîn cea mai bunã formã ºi niciinspiraþie nu prea aveþi. Nu vãpripiþi în afaceri! S-ar putea sãcomiteþi greºeli ºi sã intraþi înconflict cu autoritãþile.

Astãzi ar fi bine sã evitaþi întâl-nirile de afaceri. La serviciu,încercaþi sã nu vã amestecaþi înproblemele care nu vã privesc!În caz contrar, riscaþi sã suferiþiun eºec care ar putea sã vãmarcheze pe termen lung.

Aveþi tendinþa sã vã asumaþi preamulte responsabilitãþi. Fiþi pru-dent la serviciu. Atenþie ºi înafaceri, pentru cã este posibil cao persoanã de încredere sãîncerce sã vã atragã într-o cursã!Vã recomandãm sã vã bazaþi peintuiþie.

Nu vã faceþi planuri de investiþii,s-ar putea sã rãmâneþi dezamãgit.Evenimentele neprevãzute careapar de dimineaþã vã dau pestecap tot programul de azi. Nu vãpierdeþi încrederea. Situaþiile difi-cile sunt trecãtoare ºi va urma operioadã mai favorabilã.

S-ar putea sã vã bulversezeneînþelegerile cu o femeie mai învârstã. Nu vã enervaþi. Nu vãimpacientaþi dacã nu reuºiþi sãrezolvaþi o problemã financiarã!Dacã aveþi rãbdare, veþi reuºi sãdepãºiþi ºi aceastã perioadã.

Intenþionaþi sã începeþi ceva nou,dar sunteþi prea nerãbdãtor.Graba stricã treaba! Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu ºi strã-duiþi-vã sã terminaþi ce aþiînceput. Dupã-amiazã suntfavorizate relaþiile sentimentale.

Azi nu sunt recomandabile întâl-nirile cu prietenii ºi nici deciziileimportante în privinþa prob-lemelor sentimentale.Concentraþi-vã asupra activitãþilorintelectuale ºi studiului.

De dimineaþã este posibil sã fiþisupãrat din cauza piedicilor carevã provoaca întârzieri.Nemulþumirile ºi nervozitatea potsã vã punã într-o luminã nefa-vorabilã în societate.

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi maimulte treburi deodatã, deºi laprima vedere este imposibil.Reuºiþi, graþie talentului organiza-toric ºi optimismului care vã car-acterizeazã. Nu fiþi exagerat deprudent.

Astãzi s-ar putea sã vãnemulþumeascã tot ce se întâm-plã în jur. Suportaþi greu glumelecolegilor, aveþi impresia cã mun-ciþi mai mult decât ceilalþi ºi ºefiinu observã, iar colaborarea cupartenerii de afaceri nu merge.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Pe scurt, despre orice11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Alegeri europarla-mentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Clubul guvernantelor 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 B.D. la munte ºi lamare17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Destinul unui rãzboinic 22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Jurnalul unui burlac (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 90210 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Isenhart22:45 Cãpitanul Tunet ºiSfântul Graal

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi (r)21:00 Pe banii pãrinþilor22:30 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special11:30 UCL Magazin12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: UniversitateaCluj - Pandurii Târgu Jiu13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: UniversitateaCluj - Pandurii Târgu Jiu14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Steaua - Oþelul15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Steaua - Oþelul16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 Fotbal: Gaz Metan

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show


Monika BACIU

“Felicitãri pentrudecebalistul PetruCosmin Vraciu carea obþinut Menþiunela cea de-a XXII-aediþie a OlimpiadeiInternaþionale deFilosofie,desfãºuratã înperioada 15-18 maia.c., la Vilnius.Concursul din acest

an, dedicat unuimare filosof al dia-logului, EmmanuelLevinas, a reunit 90de participanþi din41 de state.Conform regula-mentului com-petiþiei, þara organi-zatoare poateînscrie în concursun numãr de 10elevi, celelalte stateavând dreptul la

doar doi con-curenþi”, a declaratProf.dr. FlorinILIEª, directorulColegiului NaþionalDecebal Deva.

Competiþia a fostînfiinþatã în 1993 lainiþiativa unui grupde profesori dinBulgaria, Germania,Polonia, România,Turcia ºi Ungaria ºieste oficial recunos-

cutã de UNESCO.România a partici-pat la toate cele 21de olimpiade depânã. Petru CosminVraciu a obþinutmenþiune ºi anultrecut la OlimpiadaInternaþionalã deFilozofie desfãºuratãîn Danemarca. Secuvin felicitãri ºidoamnei profesoareElena Lupºa care aîndrumat pregãtireaelevului nostrupentru aceastã com-petiþie. Dupã exam-enul de Bacalaureatºi admiterea la fac-ultate, pentru

Cosmin vareprezenta Româniala OlimpiadaInternaþionalã deLecturã.DecebalistulPetru CosminVraciu a confirmatîncã odatã cãnumele ºcolii noas-tre ColegiulNaþional Decebaldin Deva rezoneazãcu inteligenþã,entuziasm,cutezanþã, persev-erenþã, devotament,onoare ºi mai pre-sus de toate putereade a urma cu stator-nicie ºi de a împliniun ideal.

IleanaFIRÞULESCU

Uriaºa sumã de148,7 milioane lei afost explicatã devicepreºedinteleAutoritãþiiElectoralePermanente princreºterea preþurilorºi diferenþa de TVA.Tot el a atenuatsupriza produsã de

uriaºa sumã prin aarãta cã pentruelegerileParlamentuluinaþional suma a fostcu 50% mai mare.

Guvernul a pus labãtaie 148,7 mil-ioane lei pentruorganizareaalegerilor europarla-mentare din acestan, cu aproape50% mai mult decât

precedentelealegeri.

De precizat cã în2009, Guvernul acheltuit 98,7 mil-ioane lei pentruorganizareaalegerilor pentruParlamentulEuropean, conformzf.ro, fondurile fiindasigurate prin supli-mentarea bugetelorinstituþiilor impli-

cate, din Fondul derezervã bugetarãaflat la dispoziþiaExecutivului.

De ce este atâtde scump acestscrutin în 2014 aexplicat chiarMarian Muhuleþ,vicepreºedinte alAutoritãþiiElectoralePermanente. Acestaa arãtat cã anulacesta costul estemajorat princreºterea preþurilorºi diferenþa de TVA,

cota taxei pe val-oarea adãugatã fiindridicatã în 2010.

ªi pentru a maiatenua din surprizaprodusã de alocareauriaºei sume, acelaºivicepreºedinte alAutoritãþii Elec-torale Permanentea arãtat cã sumaalocatã pentrueuroparlamentareeste cu 50 milioanelei mai micã decâtcea alocatã în urmãcu doi ani pentruorganizarea dealegeri. În 2012, aufost organizatealegeri pentruParlamentul naþional.

148,7 milioane lei este preþul plãtit deromâni pentru alegerile europarlamentare

C omparativ cu costurile alegerilor precedente, înurmã cu cinci ani, pentru Parlamentul Euro-

pean, pentru duminicã, 2014, cheltuiala va fi dublã.

Potrivitcercetãrii, 52% din-tre românii cudrept de vot sedeclarã interesaþi ºifoarte interesaþi dealegerile europarla-mentare deduminicã. Numai28% au însã oopinie ºi sunt deciºisã meargã la vot.

Dintre aceºtia, 44%ar vota cu AlianþaPSD-UNPR-PC.PNL ar obþine 17%din voturi, PDL14%, PMP 8% ºiUDMR 6%.Sondajul de cali-brare a fost realizatîn perioada 16-18mai, pe un eºantionde 2.000 de per-

soane ºi are omarjã de eroare de+/-2,2%.

România vaorganiza în 25 maialegeri pentruParlamentulEuropean. 14 par-tide politice, oalianþã electoralã ºiopt candidaþi inde-pendenþi sunt în

cursã pentru cele32 de mandate dedeputaþi europeni.

Cele 15 partidesau alianþe înregis-trate pentrualegerile europarla-mentare sunt:Alianþa electoralãPSD-UNPR-PC,Partidul NaþionalLiberal, UniuneaDemocratãMaghiarã dinRomânia, PartidulDemocrat Liberal,Partidul Poporului— Dan Diaconescu,Partidul MiºcareaPopularã, Partidul

Naþional þãrãnescCreºtin Democrat,Forþã Civicã,Partidul AlternativãSocialistã, AlianþaNaþionalã aAgricultorilor.

ªi-au înregistratcandidatura ºi 8independenþi:Mircea Diaconu,Corina Ungureanu,Dãnuþ Liga, PericleIulian Capsali, PaulPurea, PeterCostea, ConstantinFilip Tiþian,Valentin Daeanu.

AGERPRES

S.C Apa Serv Valea JiuluiS.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pen-tru: Miercuri 21.05.2014în oraºul Petrila - întreorele 8.00 - 14.00. Zonaafectatã: Str. Republicii zonadintre Cap Linie ºi Primarie,Cartier 6August.Motivulrestricþiei:Remedierepierdere str.1 Mai

Casa de Culturã aSindicatelor Petroºaniorganizeazã cursuri decalificare, la cel mai

mic preþ - cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei

Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni -450 lei

Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domiciliu -2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.

Elevii hunedoreni, în topurile internaþionale

E lev hunedorean, la olimpiada internaþionalãde filosofie. Un elev al Colegiului Naþional

Decebal din Deva a fost present la olimpiada internaþionalã de filosofie de la Vilnius unde areuºit sã obþinã menþiune.

52% dintre românii cu drept de vot se declarã interesaþi ºifoarte interesaþi de alegerile europarlamentare de duminicã

M ai mult de jumãtate dintre românii cu dreptde vot se declarã interesaþi de alegerile pen-

tru Parlamentul European ºi mai puþin de otreime sunt hotãrâþi sã meargã la vot duminicã,25 mai, potrivit unui sondaj realizat de CURS ºiAvangarde pentru Televiziunea Românã.

Carmen COSMAN - PREDA

Cei care iubesccoborârea cu bãrcile perâurile învolburate ºi auîmplinit vârsta majoratuluipot deveni instructori derafting cu acte în regulã.Taxa este de 50 de euro,însã absolvenþii cursului potsã-ºi punã în aplicarecunoºtinþele dobândite chiarla cei care le oferã noþiunilenecesare, adicã laTransilvania Adventure.Cursurile au loc în perioada14 – 15 iunie ºi sunt orga-nizate chiar pe Râul Jiu. Deprecizat cã Defileul Jiuluiare cel mai ridicat grad de

dificultate din România înceea ce priveºte practicareaacestui sport iar pe traseulde 25 de kilometri suntpeste 80 de cascade. Vitezaapei atinge, pe alocuri, 35-40 de kilometri la orã, iaradâncimea ei ajunge de la15 metri pânã la câþiva zecide centimetri, acolo underâul este mai lat ºi mai lin.„Cursanþii se vor specializaîn conducerea bãrcilor derafting pe râuri de dificultatede gradele III ºi IV. Cursulconstã în conducerea bãr-cilor de rafting, tehnici desiguranþã, procedee deîntoarcere a bãrcii în urmaunei rãsturnãri, controlbody-rafting, acordarea de

prim ajutor, tehnici defolosire a curenþilor de apãpe tronsonul cu cataracte ºiînvãþarea transmiteriicomenzilor. Cursanþii voravea oportunitatea ca dupãacest curs sã devinã instruc-tori de rafting laTransilvania Adventure”, adeclarat Sorin Sanda,reprezentantul TransilvaniaAdventure ºi organizatorulcursurilor.

A drenalinã lacote maxime

În rafting, coborârea seface cu bãrci pneumaticespeciale, de pânã la 12 per-soane, la care se adaugãobligatoriu un instructor.Valea Jiului este consideratãde mulþi cea mai spectacu-loasã zonã de rafting dinRomânia.

Jiul are debit mare

începând din primãvarãpânã în toamnã, iar peisajuleste spectaculos. Râul Jiu,în Defileul pe care l-a sãpatîntre Munþii Vâlcan ºiParâng, de la Livezeni laBumbeºti Jiu, este sectorulîn care practicarea activ-itãþilor de rafting se poateface în cele mai bunecondiþii din þarã ºi în ceamai mare perioadã a anului,din lunile martie/aprilie ºipânã în octombrie, cu oeventualã pauzã in lunileiulie - august ale anilor maisecetoºi.

Iar atracþii sunt suficientepentru cei care se încumetãsã se aventureze cu barcape apele Jiului. Astfel, acce-sul este uºor chiar ºi cumaºinile, traseul acvatic areo lungime totalã de peste40 km, iar cascadele, sãrito-rile, meandrele ºi vitezamare a apei asigurã toatecondiþiile pentru o activitatemai mut decât atractivã.

CarmenCOSMAN - PREDA

Nu mai puþin de72.000 de lei au alo-cat aleºii locali de laPetroºani pentru con-tinuarea lucrãrilor deconstrucþii la obiectivul„dezvoltarea domeniu-lui schiabil în zona tur-isticã Parâng. Banii vindin rambursãri de TVApentru proiectele deru-late de municipalitateadin Petroºani. Astfel,spune primarul TiberiuIacob – Ridzi, „în bazadeciziei 152/ 14aprilie 2014 de ram-bursare a TVA, emisãde Agenþia Naþionalãde AdministrareFiscalã, s-a rambursatsuma de 72.000 de leireprezentând TVApentru lucrãrile deinvestiþii de la obiec-tivul Dezvoltareadomeniului schiabil înzona turisticã Parâng,sumã care se va utilizapentru continuarea

finanþãrii acesteiinvestiþii”. La ora actu-alã, deºi proiectul esteunul guvernamental înesenþã, dezvoltareadomeniului schiabil dinParâng cade pe umeriiadministraþiei publicelocale, iar banii vinmai mult de la bugetullocal.

T urism peforþe proprii

Din 2009, de câtproiectul a fost apro-bat ºi implementat, s-au achitat – în bazacontractelor dintre fos-tul MDRT ºi ConsiliulLocal Petroºani -25.889.000 lei, ceimai mulþi în anul2011, respectiv15.000.000 de lei. În2012, în schimb, înconturile administraþieipublice de la Petroºaniabia au mai ajuns 8,1milioane de lei, iar în2013 alocaþiile de labugetul de stat au fost

nule. În schimb,recunoaºte oficialulguvernamental, val-oarea totalã a con-tractelor de lucrãri din-tre CL Petroºani ºiconstructor este deaproape 352 de mil-ioane de lei.

Oficialii guverna-mentali recunosc, însã,cã Staþiunea Parângare un potenþialdeosebit, iar despreturism s-a vorbit întot-deauna ca fiind singuraalternativã viabilã laactivitatea minierã

aflatã în declin. Iarimplementarea proiec-tului de dezvoltare adomeniului schiabil arfi trebuit sã transformestaþiunea montanã într-un adevãrat Paradisturistic. Statisticile arã-tau cã, prin investiþiilece urmau sã fie real-izate, Parângul s-arputea transforma încea mai mare staþiunemontanã din România,cu un aflux de turiºtide 1.500/ zi pe timpuliernii ºi 500 pe zivara. Dar, dacã statisti-cile sunã bine, reali-tatea este departe, iarasta are drept cauzãtocmai lipsa definanþare a proiectuluidin ultimii ani. De pre-cizat cã obiectivulDezvoltarea domeniu-

lui schiabil în zona tur-isticã Parâng estecuprins în legea 526/11.12.2003 –Programul naþional dedezvoltare a turismuluiSchi în România, iarproiectul este extremde generos. Investiþiaprivind domeniul schia-bil din Parâng a fostcâºtigatã de asocierea

de firme formatã dinKranz EurocenterPiteºti – Acomin Clujºi DoppelmayerAustria. Potrivitproiectului aprobat,domeniul schiabil dinParâng ar urma sã seîntindã pe o suprafaþãde 150 hectare ºi vaavea 17 pârtii. Deasemenea, pentruacces, între Petroºaniºi staþiunea montanãParâng va fi amenajatão telegondolã.


Tot de la bugetul local

Încã 72.000 de lei pentru dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng

S taþiunea Parâng se dezvoltã din fondurile proprii aleadministraþiei publice locale, dupã ce Guvernul a fãcut

un pas înapoi când a venit vorba despre finanþarea proiectu-lui aprobat chiar prin hotãrâre de Guvern. Iar edilii au maigãsit încã 72.000 de lei pe care îi vor investi tocmai în con-tinuarea lucrãrilor demarate încã din anul 2009.

O nouã meserie pe piaþa muncii: instructor de rafting

C ei care au adrenalina în sânge ºi au împlinitvârsta de 18 ani pot deveni instructori de

rafting. Cursurile se organizeazã în luna iunie, iardoritorii trebuie sã achite o taxã de 50 de euro.

cvj nr. 615, miercuri 21 mai 2014

Documents