s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei

IAnul XIV Nr. 675 Duminic[ 21 februarie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Fructele de Aronia previn ;itrateaz[ multe boli moderne

Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum,un produs tonic al organismului

PAGINA 8PAGINA 5

Constantin Br]ncu;i, rom]nul care a revolu\ionat arta sculpturii PAGINA 9

Fiind recunoscut ca un bun epigramist,de această dată, Ioan Sălăjanu a dat glas unorpoeme precum< ”Întoarcerea fiului rătăci-tor”, poezie scrisă cu prilejul împlinirii a800 ani de atestare a localităţii sale natale,Hotoan, comuna Căuaş. A mai citit poemeprecum< ”Prea târziu” şi ”Plânsul”, scrisă du-pă poezia ”Lacrimile” scrisă de Lucian Bla-ga, ”Lacrimile”. Au mai prins glas două epi-grame dedicate unui coleg de cenaclu.

Unii cenacli;ti au analizat poemele cuexigenţa poeţilor moderni de astăzi.

www.informatia-zilei.rowww.informatiatv.ro

O barz[ va str[bate peste 6.000 km din Tanzania p]n[ la cuibul din Bercu

PAGINA 7

Piese vestimentare care vordomina moda `n acest an

PAGINA 3PAGINA 2

O întâlnire istorică a PapeiFrancisc cu Patriarhul Kirill aavut loc săptămâna trecută laaeroportul internațional dinHavana, în Cuba, unde, cei doiconducători ai Bisericilor ausemnat o importantă Declarațiecomună privind "relațiilereciproce dintre Biserici,problemele esențiale ale frațilornoștri și perspectivele dedezvoltare a civilizației umane". Întâlnirea are rolul de aapropia cele două confesiuni,despărţite de aproape o mie deani, de la Marea Schismă din

1054. În cele treizeci de paragrafe,din care se degajă un profundspirit ecumenic, liderii celordouă Biserici au deplânspierderea unității creștine și auevidențiat aspirația comună dea contribui la unitateacreștinilor. Totodată, au condamnatpersecuția fraților în credințădin diferite țări, au lansat unapel stăruitor la pace înOrientul Mijlociu și Ucraina.

Iubita fostului prinț Nicolae a născut ofetiță, Iris Anna, în data de 8 februarie. NicoletaCîrjan face anunțul și postează două fotografiipe pagina de Facebook. Nicoleta Cîrjan explicăîn postarea sa că a născut ca o mamă singură. Fetița a primit la botez și numele Anna, lafel ca bunica lui Nicolae, Majestatea Sa Regina. Nicholas Medforth-Mills, fostul PrincipeNicolae, a fost exclus de Regele Mihai din liniade succesiune a Casei Regale de România, înluna august 2015. Majestatea Sa a fostnemulțumit că Nicolae nu și-a asumatresponsabilitățile ce îi reveneau după ce a avuto relație sentimentală cu Nicoleta Cîrjan, înluna mai, în timpul turului României pebicicletă, pentru un scop caritabil. ”Parcă îl văd pe tatăl Meu”, a spusSuveranul la Consiliul de Coroană care a deciseliminarea lui Nicolae din linia de succesiuneregală.

Fostul Principe Nicolae a devenit tat[

Ducesa de Cambridge, Kate Middleton,este de miercuri, redactor-șef al ediției britanicea publicației Huffington Post, recomandândpărinților și personalului didactic să sepreocupe de sănătatea mentală a copiilor. "Sănătatea mentală a copiilor noștri trebuiesă fie considerată la fel de importantă ca șisănătatea lor fizică”, a scris soția prințuluiWilliam într-un articol publicat de HuffingtonPost UK. "Asemenea majorității părinților de astăzi,William și cu mine nu am ezita să solicitămajutor pentru copiii noștri dacă ar avea nevoie.Știm că nu este rușine dacă un copil nu reușeștesă își controleze emoțiile sau suferă de o boalămentală”, spune ducesa de Cambridge. Însă, "când părinții nu au timp sau bani,nu este mereu ușor să știi unde să ceri ajutorsau sfaturi. Este motivul pentru care este nevoieca școlile și colectivitățile să facă tot ce trebuiepentru a veni în ajutorul copiilor”, a adăugatKate. În calitate de redactor-șef, ducesa deCambridge a cerut o serie de articole pe temasănătății mentale a copiilor, printre carecomentarii și contribuții ale unor cercetătoripe acest subiect.

Ducesa de Cambridge, redactor-;ef la publica\ia Huffington Post

Recens[m]nt din 1715 `n Ghenci<

din 1125 de localnici,

281 aveau titluri nobiliare

PAGINA 10

Biserica reformat[ din Ghenci - imagine de la `nceputul sec. XX

PAGINA 4

Cenaclul Afirmarea< Poezia lui Ioan S[l[janu este cantabil[, dr[g[la;[, cu versifica\ie reu;it[

Papa Francisc ;i Patriarhul Kirill depl]ng pierderea unit[\ii cre;tine

2 Informa\ia de Duminic[/21 februarie 2016

Într-un tratat publicat în numă-rul XV - XVI al volumului științificSatu Mare - studii și comunicări,apărut în 1998 - 1999 la EdituraMuzeului Județean, Balogh Gézavorbește despre structura demogra-fică, socială și economică a locali-tății Ghenci în ultima parte a seco-lului al XVIII-lea și începutul se-colului al XIX-lea.

După cum arată autorul, secolul alXVIII-lea aduce transformări impor-tante în toată Europa, iar aceste schim-bări au facilitat progresul economic alunor teritorii, creînd posibilitatea tre-cerii acestora de la feudalism la o eco-nomie capitalistă. Județul Satu Marese află la periferia acestei schimbări,fiind afectat la începutul secolului derevolta antihabsburgică, condusă deRákoczi Francisc al II-lea. Prin obți-nerea autonomiei regatului, nobilimeaa reușit să-și salveze și privilegiile.Acest lucru s-a reflectat în primul rândprin faptul că nobilimea și înalții prelațiau reușit să acapareze cele mai impor-tante funcții, să controleze integral par-lamentul, să dețină marea parte a pă-mânturilor și să oblige iobăgimea să lemuncească pe gratis.

Nu au fost colonizați șvabi

Depopularizarea acestor ținuturiîn timpul luptelor pentru independen-ță și-a lăsat amprenta și pe economiazonei. Fenomenul a fost remediat princolonizarea organizată a șvabilor decătre curtea de la Viena, ca urmare aPăcii de la Satu Mare (1711), prin carese urmărea și germanizarea ținutului.Acest lucru s-a realizat prin privilegi-zarea și cu sprijinul lui Károlyi Sándorși al fiului său Ferenc. În perioada1712- 1838 au fost colonizate în total 2072de familii germane în 31 de localitățișvăbești din zonă.

În satul Ghenci nu au fost coloni-zate familii aduse de pe meleaguri stră-ine. Prima atestare documentară aacestei localități așezate între râurileIer și Crasna, la sud de Carei, dateazădin 1328, unde apare sub denumireade Gench. Marea parte a populației areprezentat mica nobilime parvenitădin rândurile iobagilor. În răscoala din1514 ei se aliază cu țăranii, astfel, dupăînfrângere animalele lor au fost con-fiscate și atribuite de rege lui BáthoryAndrás. În secolele XVII - XVIII, prindispariția familiei Báthory apar noi no-bili în zonă care pun stăpânire pe acestepământuri. Acest lucru reiese și dindatele recensământului din 1715.

Structura populației în funcție de ocupație

În privința evoluției numerice a po-pulației localității Ghenci, un real folosne oferă recensământul populației efec-tuat în timpul lui Iosif al II-lea, cândpopulația reală a localității a fost de1125 de persoane< 560 de bărbați, din-tre care 230 căsătoriți și 578 de femei.A fost recenzată și ocupația bărbaților,astfel, dintre cei 560 de bărbați a fost<un preot, 281 de nobili, 4 țărani, 4 moș-tenitori de țărani, 129 jeleri (cotari), 7de alte ocupații, 98 descendenți mas-culini înre 1-12 ani și 35 descendențimasculini între 13 și 17 ani. Majoritateacelor înregistrați aveau domiciliul stabil

în Ghenci, doar 25 fiind înscrise capersoane plecate din localitate. În lo-calitate au existat 192 de case, locuiteîn medie de 5,85 de persoane, care, nuîn toate cazurile au aparținut aceleașifamilii. În perioada respectivă, o fami-lie din Ghenci a fost compusă în mediedin 4,32 de persoane.

La începutul secolului al XIX-leapopulația scade simțitor, ca la mijloculcelui de al treilea deceniu să ajungă dinnou la 1032 de persoane. Pe baza do-cumentelor eclesiastice reformate sepoate urmări chiar componența pe se-xe și naționalități a populației. Însă,datele care se regăsesc în acest docu-ment sunt contradictorii scăderii po-pulației, ceea ce dovedește că numărullocuitorilor s-a redus în rândurile ce-lorlalte confesiuni. Conform datelorînscrise în registrul de stare civilă alparohiei reformate, în decurs de 71 deani, adică din 1768, până în 1839, înlocalitate s-au năcut 1755 de copii șiau murit în totat 1503 persoane, decisporul natural al locuitorilor din sat,aparținători cultului reformat a fost de252 de persoane.

În 1816 biserica reformatădin Ghenci număra 622 de suflete

Nu există date privind componențaetnică a populației din secolul XVIII,dar nici o estimare nu ar fi de cuviință,

căci majoritatea cercetătorilor istoricicaracterizează această perioadă ca fiindepoca marilor schimbări, putându-seconstata atât un val de imigrare, cât șio intensă migrație internă, fenomenulfiind specific în primul rând familiilorde iobagi, indiferent de apartenența lornațională. Din prima parte a secoluluiXIX autorul lucrării a găsit mai multedocumente care oferă cu certitudineindicii privind structura etnică a loca-lității. În 1816 biserica reformată dinGhenci număra 622 de suflete, iar în1817, tot conform datelor bisericești,au trăit aici 385 de români (despre res-tul populației nu există documente).Cifrele publicate de ceilalți cercetătoriai zonei sunt asemănăroare, fiind dife-rite doar cu câteva procente.

După cum s-a arătat în prima partea acestui tratat, perioada studiată, dinpunct de vedere economic a fost ca-racterizată prin tendința spre o pro-ducție capitalistă. Una dintre elemen-tele principale ale acestei transformăria fost soluționarea relațiilor dintre no-bili și iobagi. În acest sens un interesaparte a avut și curtea de la Viena, căcipe vremea respectivă deja această ca-tegorie a oferit atât oștirea, cât și baniipentru a întreține armate, adică impo-zitele. Privind situația economică a lo-calității se poate constata că măsurileluate de stăpânirea habsburgică nu aupericlitat privilegiile nobilimii ci a pre-lungit relațiile feudale.

Fiind prea mulți nobili, au avut mai puțini servitori

O caracteristică specifică a satuluiGhenci la sfârșitul secolului al XVIII-lea este existența unui număr mare denobili. Datorită acestui fapt, numărulpersoanelor care se aflau în slujba lorera relativ redus. În urma introduceriiUrbariului, la 14 septembrie 1774 a fostfixată mărimea sesiei iobăgești la 26 deiugăre de pământ arabil, la care seadaugă 12 coase de fâneață. Aceastăsesie a asigurat cele necesare existențeifamiliilor iobăgești și a permis exploa-tarea lor în cadrul sistemului feudal.Cele patru documente întocmite cuocazia introducerii Urbariului permitstudierea situației concrete din locali-tatea Ghenci.

Documentele vremii specifică fap-tul că, satul fiind situat în zona inun-dabilă a celor două râuri, viiturile sis-tematic au provocat pagube însemnate.Însă, inundațiile repetate au ajutat șifertilizarea solului, favorizând agricul-tura și creșterea animalelor. Aceste do-uă ocupații au asigurat cele necesaretraiului populației. Locuitorii au avutposibilitatea de a-și valorifica produ-sele la târgurile din apropiere. Au pro-dus și cânepă, în sat a existat o moară,iar la mică distanță și o moară de apă,dar localitatea în sine nu a avut nicioproprietate.

A consemnat Eva Laczko

Desfăşurată între 21 februarie 1916şi 19 decembrie 1916, bătălia de la Ver-dun, din primul război mondial, a fostnumită şi „Abatorul”, deoarece numărulde morţi, răniţi şi dispăruţi în aceastăbătălie a fost enorm, depăşind 700.000de oameni. A fost cea mai lungă şi maisângeroasă bătălie din primul războimondial, în această luptă fiind implicaţidouă milioane de oameni.

Bătălia a început la 21 februarie1916, atunci când germanii au lansat oofensivă masivă împotriva localităţiiVerdun, unul dintre cele mai importantepuncte din linia de apărare franceză.Calculele istoricilor estimează că, pentrufiecare kilometru pătrat de teritoriu pier-dut sau câştigat de Puterile Centrale înzonă, s-au pierdut sute de oameni. Mă-celul a culminat cu nopţile de groază încare s-au pierdut câteva zeci de mii deoameni în doar două nopţi.

Deşi rezistenţa pe care au opus-ofrancezii s-a dovedit crucială pentrumoralul armatei, această bătălie a fostun nou exemplu în ceea ce priveşte ma-sivele costuri umane pe care le-a presu-pus războiul de tranşee din primul Răz-boi Mondial, în care circa 400.000 desoldaţi din trupele aliate şi 350.000 desoldaţi germani şi-au pierdut viaţa pe osuprafaţă de numai câţiva kilometri pă-traţi. Intenţia germanilor fusese să de-clanşeze o bătălie prin care să erodezeforţele franceze, sperând că, ulterior, săpoată distruge armata franceză. În final,germanii au avut parte de aproape la felde multe victime ca şi francezii. La Ver-dun şi-au pierdut viaţa şi 2.746 de sol-daţi români. Ei îşi dorm somnul de veciîn 46 de amplasamente din regiune.

În spaţiul aerian îngust de deasupraVerdunului s-au dat lupte grele, pentrusuccesul operaţiunilor de recunoaştereaeriană. Forturile care înconjurau oraşulVerdun, Douamont şi Vaux au fost pri-mele ţinte ale forţelor militare germane.Erik von Falkenhayn, şeful Statului Ma-jor german, a sperat să poată izola tru-pele franceze în această zonă şi, în celedin urmă, să-şi înfrângă adversarul prinsuperioritate numerică şi determinare,indiferent de costurile umane. După celmai puternic bombardament de artileriede până atunci şi cu pierderi extrem denumeroase, Falkenhayn a reuşit să ocu-pe forturile Donamont şi Vaux. Cu toateacestea, sub conducerea inspirată a ge-neralilor Nivelle şi Petain, Verdunul nua fost cucerit.

O ofensivă britanică pe râul Sommea uşurat presiunea asupra oraşului Ver-dun (iulie 1916), iar până în decembrie,francezii au reuşit să recupereze o mareparte din teritoriul pierdut. Despovăraţidupă bătălia de pe Somme, francezii şi-au reluat poziţiile.

Un secol de la`nceperea B[t[liei

de la Verdun

ISTORIEO caracteristică specifică a satului Ghenci la sfârșitul secolului al XVIII-lea este existența unui

număr mare de nobili. Datorită acestui fapt, numărul persoanelor care se aflau în slujba lor erarelativ redus.

Biserica reformată din Ghenci a fost construită în locul uneia mai vechi, demolate în 1869. În turnul construit în 1899sunt trei clopote, orologiul a fost montat în 1910

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Recens[m]nt din 1715 ̀ n Ghenci< din 1125 de localnici, 281 aveau titluri nobiliare

În localitate au existat 192 de case, locuite în medie de 5,85 de persoane

21 februarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

MEDIUTransmi\[torul satelitar cu GPS ia coordonatele unde se afl[ barza, ;i precum un telefon celulartrimite SMS cu coordonatele respective.

Trei berze, dintre care una alb[;i dou[ negre, au fost echipate `npremier[ cu micro-transmi\[toa-re prin satelit, de c[tre membri aiSociet[\ii Carpatine Ardelene Sa-tu Mare, coordona\i de Mark Na-gy Janos.

Odat[ echipate cu aceste dispozi-tive, berzele, cunoscute ca apar\in]ndspeciilor amenin\ate cu dispari\ia, pen-tru c[ num[rul lor este ̀ ntr-o continu[sc[dere, au putut fi ;i `nc[ mai pot fiurm[rite pe site-ul satellitetracking.eu.Practic traseul lor poate fi urm[rit perespectivul site, acces]nd sec\iunea"birds", unde se caut[ pas[rea dorit[dup[ nume, \ar[, astfel fiindu-ne indi-cat cu exactitate traseul pe care l-a avutpas[rea, `nc[ de la pornire.

~naripatele purt]nd `n c]rc[ mi-cro-transmi\[toarele ;i-au pornit lun-gul drum spre \[rile calde `n luna au-gust a anului trecut. Mark Nagy Janosne-a oferit detalii despre c[l[toria ber-zelor, impresion]ndu-ne faptul c[ `ntimp ce dou[ dintre ele au trecut la unmoment dat de zona de r[zboi din Si-ria, vizit]nd ;i o zon[ militar[ de l]ng[Damasc, o barz[ neagr[ a fost`mpu;cat[ la scurt timp aici `n zonanoastr[, `n \inutul C[m]rzanei, dup[cum a trimis semnale transmi\[torul;i a permis g[sirea corpului ei.

Identificarea cuiburilor a fost posibil[ doar iarna, `n perimetrul unei suprafe\ede 6000 ha

Trebuie s[ men\ion[m c[ berzele`;i au cuibul ̀ n perimetrul Ariilor Pro-tejate R]ul Tur, de unde au pornit ma-rea aventur[. "Transmi\[toarele le-ampus berzelor doar anul trecut `n iunie,de;i proiectul ̀ n cadrul c[ruia se poateurm[ri online zborul lor a `nceput unan mai devreme. Mai ̀ nt]i a fost nece-sar s[ c[ut[m cuiburile de berze negre,;i aceasta pe timp de iarn[, pentru c[`n perioada clocitului nu puteam s[ neapropiem de cuib, pentru c[ le-am fiprovocat o sperietur[ care echivala cup[r[sirea cuibului de c[tre ele. Avem6000 de hectare de p[dure `n Ariileprotejate r]ul Tur, astfel c[ nu ne-a fosttocmai u;or s[ periem o asemenea su-prafa\[, am avut nevoie de mul\i vo-luntari, care trebuiau s[ aib[ anumitecuno;tin\e despre cuibul berzei negre.Am `nceput munca `n iarna anului2014, `n stej[retele b[tr]ne ale AriilorProtejate R]ul Tur, unde speciali;tiino;tri, ajuta\i de aproape 20 de volun-tari, au reu;it s[ identifice mai multecuiburi de barz[ neagr[. Ne-am bucu-rat de sprijinul unor studen\i de la Cluj,dar ;i al unor voluntari din Satu Mare.Vara le-am montat pe spate un aparatmicu\ de pozi\ionare satelitar[ cutransmi\[tor. Una din berze, pe caream botezat-o Tur, a fost prima barz[neagr[ din Rom]nia dotat[ cutransmi\[tor satelitar", ne-a relatatMark Nagy Janos.

De;i a trecut de Siria, o barz[neagr[ a trimis ultimul semnal din Egipt

Cele dou[ berze r[mase ;i-au con-tinuat zborul poposind de-a lungul So-me;ului, dup[ care au traversat C]mpia

Transilvaniei spre sud. Dup[ c]tevapopasuri l]ng[ T]rgu Mure; ;i Bra;ov,s-au oprit `n Delta Dun[rii timp de olun[ de zile, semn c[ acolo le-a priit,`ns[ semn de `ngrijorare pentru ceicare le-au montat dispozitivele. Apoila sf]r;itul lui septembrie ;i-au conti-nuat zborul, trec]nd prin Turcia, Siria,\ara m[cinat[ de r[zboi, Liban, Israel,Egipt. Pe data de 1 noiembrie, barzaneagr[ ajuns[ ̀ n Egipt a trimis ultimulsemnal din apropiere de lacul Nasser,;i de atunci nu se ;tie dac[ nu cumvaa fost v]nat[ de membrii unui trib pen-tru a fi m]ncat[. Speran\ele `nc[ nusunt pierdute pentru cei de la Societa-tea Carpatin[ Ardelean[. Barza alb[;i-a continuat cursul, zbur]nd pesteSudan, Ciad, Etiopia, Kenia, stabilin-du-;i punctul terminus `n Tanzania,`ntr-o zon[ de savane, cu mici p[duri,`n \ara unde au fost descoperite primeleurme ale omului.

Se estimeaz[ c[ barza alb[, numit[Berek, dup[ numele satului Bercu Nou,a parcurs `ntre 6000 ;i poate chiar10.000 de kilometri p]n[ `n zona demigrare ̀ n care se afl[ acum, la jum[ta-tea lunii februarie, ̀ n apropiere de ma-

rii vulcani Kilimanjaro, sau Meru, dinTanzania. Ea a dat deja c]teva ocoaleserioase, dar speciali;tii consider[ c[doar dac[ timp de trei zile consecutivbarza o ia ̀ nspre nord, ̀ nseamn[ c[ ea`ncepe s[ migreze ̀ napoi spre locul dincare a plecat.

La `ntoarcere berzele suntfoarte motivate de instinctulde reproducere

Dac[ la dus aceast[ specie face dru-mul ̀ n aproximativ 80 de zile, la ̀ ntoar-cere este mult mai gr[bit[, str[bate dis-tan\a `n 35 p]n[ la 60 de zile. Berzelesunt foarte motivate la `ntoarcere, in-stinctul de reproducere le determin[s[ se gr[beasc[ acas[, iar luna martie,perioada lor de reproducere, se apropiecu pa;i repezi. De unde ;i expresia con-sacrat[ “Vine barza” atunci c]nd o per-soan[ se adreseaz[ unei femei ̀ ns[rci-nate. Biologul Kosa Ferenc de la Uni-versitatea Babe;-Bolyai Cluj Napoca aobservat faptul c[ "barza Tur a pornitla drum pe 16 august 2015, majoritateaberzelor negre plec]nd cu dou[

s[pt[m]ni de ̀ nt]rziere fa\a de berzelealbe, adic[ la `nceputul-mijlocul luniiseptembrie. Tur ;i-a `nceput odiseeamai repede dec]t era de a;teptat. Po-pula\ia de berze negre din Rom]nia seestimeaz[ la 400-800 de perechi, decieste o specie mult mai rar[ dec]t bine-cunoscuta barz[ alb[. P]n[ acum nuexistau informa\ii despre rutele de mi-gra\ie, locurile de popas ;i de iernareale berzelor negre din Rom]nia. Dateleob\inute de la unele berze negre dinCehia, dotate cu transmi\[toare de tipvechi f[r[ GPS arat[ c[ ajung `n locu-rile de iernare `n medie `n 80 de zile,cu o vitez[ medie de 176 km/zi".

Transmi\[torul satelitar cu GPS iacoordonatele unde se afl[ barza, ;i pre-cum un telefon celular trimite SMS cucoordonatele respective. Transmi\[toa-rele vor r[m]ne `n posesia celor de laSocietatea Carpatin[ Ardelean[ ;i dup[luna aprilie, permi\]nd cercetarea `ncontinuare, ;i dup[ finalizarea proiec-tului, care are ca scop prioritar identi-ficarea zonelor de hr[nire, cunoscuteca zone umede, mla;tini, p[duriml[;tinoase.

Cristina Bursuc

Traseul berzei Berek din Bercu Nou p]n[ `n Tanzania, `n apropiere de marii vulcani Kilimanjaro

O acvil[ \ipătoare mică, echipatăcu un transmi\ător satelitar, se întoar-ce în România, la cuibul său din ju-de\ul Bra;ov, traversând în drumulsău trei continente ;i 20 de \ări, dup[cum a anun\at Societatea OrnitologicăRomână (SOR) citat[ de agerpres.ro.

"Arlie, pas[rea noastr[ se întoarce.Acvila \ipătoare mică, echipată în2013 cu transmi\ător satelitar, a plecatspre România exact în aceea;i zi ca ;iîn anul 2015 - pe 8 februarie. Până pe14 februarie, a parcurs deja 1.354 km,cea mai mare distan\ă fiind parcursăîn 11 februarie, zi în care a zburat 369km. Pe 12 februarie a trecut grani\a,a ajuns în Zambia ;i este la o distan\ăde 6.700 km de cuibul său din jude\ulBra;ov", precizează SOR.

Este a treia iarnă pe care Arlie apetrecut-o în Namibia, iar anul trecuta reu;it cea mai timpurie revenire ;i aajuns în \ara noastră în data de 31martie. Acvila traversează trei conti-nente și 20 de \ări, printre care< An-gola, Zambia, Tanzania, Ruanda, Bu-rundi, Uganda, Sudanul de Sud, Etio-pia, Sudan, Egipt, Israel, Siria, Turcia;i Bulgaria".

Pentru cei interesa\i de traseul par-curs de Arlie, călătoria poate fi urmă-rită online pe http//pomarina.ro/po-marina/index.php.

Acvila traverseaz[ `n timpul migra\iei trei continente ;i 20 de \[ri

Dacă nu se face nimic pentru re-ducerea gazelor cu efect de seră, lumeas-ar putea îndrepta spre o încălzire de5 grade Celsius în 2100, potrivit Gru-pului de exper\i interguvernamentalasupra evolu\iei climei. Men\ion[mc[ cele 5 grade C ar fi comparativ cuperioada preindustrial[, adic[ anii1880 - 1900. ~nc[lzirea de peste 5 gra-de ar însemna un salt în necunoscut,\inând seama că de la ultima epocăglaciară, de acum 20.000 de ani, tem-peratura mondială a crescut cu 5 gra-de.

La o încălzire de 2 grade Celsius,apele vor acoperi peste câteva sute sau2.000 de ani teritorii populate în pre-zent de 280 de milioane de oameni.Însă la o cre;tere a temperaturii de 3grade Celsius, fenomenul ar viza 400de milioane de oameni, iar dacă tem-peratura ar fi cu 4 grade Celsius maimare, ar fi implicate 600 de milioanede persoane.

Între 2030 ;i 2050, schimbările cli-matice ar putea provoca circa 250.000de decese în plus pe an, care s-ar da-tora expunerii vârstnicilor la căldură,bolilor ca diarea, paludismul ;i mal-nutri\ia copiilor, arat[ Organiza\iaMondial[ a Sănătă\ii.

Lupta pentru resurse, amenin\arepentru siguran\a alimentară ;i pentrusecuritate, este un factor suplimentarde instabilitate, care poate duce la mi-gra\ia comunit[\ilor, astfel c[ ;i mi-gra\ia va f i unul din rezultateleschimb[rilor climatice. Lipsurile ali-mentare ;i sc[derea rezervelor de ap[risc[ s[ duc[ ;i la dezorganizarea sta-telor ;i s[ favorizeze terorismul,`ndeosebi ̀ n Orientul Mijlociu ;i Afri-ca. Actuala problem[ a refugia\ilor ̀ nEuropa va p[rea nesemnificatic[ fa\[de imensele mi;c[ri de popula\ie cau-zate de viitoarele dezastre climatice.

Consecin\ele unei înc[lziri climatice de peste 2 grade Celsius ar fi catastrofale

O barz[ va str[bate peste 6.000 km din Tanzania p]n[ la cuibul ei din Bercu NouTrei berze s[tm[rene au fost echipate `n premier[ cu micro-transmi\[toare prin satelit


RELIGIE

O întâlnire istorică a Papei Fran-cisc cu Patriarhul Kirill a avut locsăptămâna trecută la aeroportul in-ternațional din Havana, în Cuba, un-de, cei doi conducători ai Bisericilorau semnat o importantă Declarațiecomună privind “relațiile reciprocedintre Biserici, problemele esențialeale fraților noștri și perspectivele dedezvoltare a civilizației umane”. În-tâlnirea are rolul de a apropia celedouă confesiuni, despărţite de aproa-pe o mie de ani, de la Marea Schismădin 1054.

În cele treizeci de paragrafe, din ca-re se degajă un profund spirit ecume-nic, liderii celor două Biserici au de-plâns pierderea unității creștine și auevidențiat aspirația comună de a con-tribui la unitatea creștinilor. Totodată,au condamnat persecuția fraților încredință din diferite țări, au lansat unapel stăruitor la pace în Orientul Mij-lociu și Ucraina. Conștienți că civili-zația umană a intrat într-o perioadă deschimbări epocale, Declarația afirmăcă ortodocșii și catolicii trebuie să în-vețe să dea o mărturie comună pentruadevăr în domeniile în care acest lucrueste posibil și necesar. Pontiful romanși patriarhul rus au reînnoit dorința dea promova valorile creștine în Europa,în special familia înțeleasă ca uniuneîntre un bărbat și o femeie și sacralita-tea vieții umane. În același timp, De-clarația abordează relațiile dintre Bi-serici, cu referință particulară la rapor-tul dintre ortodocși și greco-catolici,afirmând că ”nu suntem concurenți, cifrați” - arată radio Vatican.

Ideile celor 30 de puncte ale "De-clarației comune a Papei Francisc șiPatriarhului Kirill al Moscovei și al În-tregii Rusii" se grupează în câteva ca-pitole mai mari. În primele puncte ceidoi suverani își exprimă recunoștințafață de Domnul Atotputernicul, căaceastă întâlnire a putut avea loc.

- Îi aducem mulțumire lui Dum-nezeu, preamărit în Preasfânta Treime,pentru această întâlnire, prima din is-torie. Cu bucurie ne-am regăsit ca frațiîn credința creștină care se întâlnescpentru a "vorbi prin viu grai" (In 12,2), de la inimă la inimă, și să discutedespre relațiile reciproce dintre Bise-rici, de problemele esențiale ale frațilornoștri și de perspectivele de dezvoltarea civilizației umane.

- Întâlnirea noastră fraternă a avutloc în Cuba, la răscrucea dintre Nordși Sud, între Est și Vest. Din această in-sulă, simbol al speranțelor "Lumii Noi"și al evenimentelor dramatice din is-toria secolului XX, adresăm cuvintelenoastre tuturor popoarelor din Ame-rica Latină și de pe celelalte continen-te.

- Întâlnindu-ne departe de vechilelitigii din ”Lumea Veche”, simțim cu oforță deosebită necesitatea unei lucrăricomune între catolici și ortodocși, sădea cont înaintea lumii de speranța ca-re este în noi.

Apoi au făcut referire, rând pe rândla<

Martirii contemporani ai credinței în Cristos și unitatea creștinilor

- Privirea noastră se îndreaptă spretoate regiunile lumii unde creștinii sunt

supuși persecuțiilor. În numeroase țăridin Orientul Mijlociu și din Africa deNord, frații și surorile noastre întruHristos sunt exterminați în familii, ora-șe și sate întregi. Bisericile lor sunt dis-truse și jefuite în mod barbar, obiectelelor sfinte sunt profanate, monumentelelor, distruse.

- În Siria, Irak și în alte țări dinOrientul Mijlociu, observăm cu durereexodul masiv al creștinilor de pe pă-mântul de unde a început să se răspân-dească credința noastră și unde au trăitdin vremea apostolilor împreună cualte comunități religioase.

- Lansăm un apel comunității in-ternaționale la acțiuni urgente pentrua împiedica izgonirea creștinilor dinOrientul Mijlociu. Ridicându-ne glasulîn apărarea creștinilor persecutați,vrem să ne exprimăm compasiuneanoastră pentru suferința îndurată decredincioșii altor tradiții religioase careau devenit, de asemenea, victime alerăzboiului civil, haosului și violențeiteroriste.

- În această epocă zbuciumată, dia-logul inter-religios este indispensabil.Diferențele în ceea ce privește înțele-gerea adevărurilor religioase nu trebuiesă împiedice oamenii de diferite cre-dințe să trăiască în pace și în armonie.În actualele circumstanțe, liderii reli-gioși au o responsabilitate specială dea-i educa pe credincioșii lor într-unspirit de respect față de convingerilecelor care aparțin celorlalte tradiții re-ligioase. Sunt absolut inacceptabile în-cercările de justificare prin sloganurireligioase a acțiunilor criminale. Nicio crimă nu poate fi comisă în numelelui Dumnezeu, pentru că ”Dumnezeunu este un Dumnezeu al dezordinii, cial păcii"

Fraternitatea creștină

- Suntem divizați de rănile provo-cate de conflicte dintr-un trecut înde-

părtat sau recent, de divergențe, moș-tenite de la strămoșii noștri, în înțele-gerea și explicarea credinței noastre înDumnezeu.

- În ciuda Tradițiilor comune a pri-melor zece secole, catolicii și ortodoc-șii, de aproape o mie de ani, sunt lipsițide comuniune în Euharistie. Suntemdespărțiți de rănile provocate de con-flictele unui trecut îndepărtat sau re-cent, de divergențele, moștenite de lastrăbunii noștri, în înțelegerea și ex-plicitarea credinței noastre în Dumne-zeu, unul în trei Persoane, Tatăl și Fiulși Sfântul Duh. Deplângem pierdereaunității, consecință a slăbiciunii umaneși a păcatului, care a avut loc în ciudarugăciunii sacerdotale a lui CristosMântuitorul< "Ca toți să fie una. Dupăcum tu, Părinte, ești în mine și eu întine, să fie și ei în noi una"

- Nu suntem concurenți, ci frați< dela această concepție trebuie să purcea-dă toate acțiunile noastre unul față decelălalt și față de restul lumii exterioa-re.

Îndemn pentru pace în lume

- Adresăm un apel din inimă tutu-ror părților care pot fi implicate în con-flicte să dea dovadă de bunăvoință șisă se așeze la masa negocierilor.

- Este necesar ca întreaga comuni-tate internațională să depună toateeforturile posibile pentru a pune capătterorismului cu ajutorul acțiunilor co-mune și coordonate

- Deplângem confruntarea dinUcraina care a dus la pierderea a multevieți omenești, a provocat numeroaserăni locuitorilor pașnici și a plasat so-cietatea într-o gravă criză economicăși umanitară.

- Invităm toate părțile implicate înconflict la prudență, solidaritate socialăși acțiune pentru a construi pacea. În-demnăm Bisericile noastre din Ucrainasă lucreze pentru a ajunge la armonie

socială, să se abțină de la a participa laconfruntare și să nu susțină o ulterioarădezvoltare a conflictului.

- Privirea noastră se îndreaptă sprepersoanele care se află în pericol, caretrăiesc în condiții de nevoie extremă șide sărăcie, în timp ce sporesc bogățiilemateriale ale omenirii.

- Nu putem rămâne indiferenți fațăde soarta a milioane de migranți și re-fugiați care bat la ușa țările bogate.Consumul dezlănțuit, așa cum se ob-servă în unele țări mai dezvoltate, epui-zează treptat resursele planetei noastre.Inegalitatea crescândă în distribuțiabunurilor pământești mărește senti-mentul de nedreptate față de sistemulde relații internaționale care s-a instau-rat.

Creștinismul Europei și situația cultului greco-catolic

- Suntem preocupați de limitareaactuală a drepturilor creștinilor, chiardiscriminarea lor, atunci când uneleforțe politice, ghidate de ideologia unuisecularism atât de adesea agresiv, de-pun eforturi să îi împingă la periferiavieții publice.

- Rămânând deschiși la contribuțiaaltor religii la civilizația noastră, sun-tem convinși că Europa trebuie să ră-mână fidelă rădăcinilor sale creștine.

- Îndemnăm creștinii europeni dinRăsărit și Occident să se unească pen-tru a mărturisi împreună pe Hristos șiEvanghelia, pentru ca Europa să îșipăstreze sufletul său format în douămii de ani de tradiție creștină.

- Sperăm ca întâlnirea noastră săcontribuie, de asemenea, la reconciliereacolo unde există tensiuni între greco-catolici și ortodocși. Astăzi este clar cămetoda «uniatismului» din trecut, în-țeleasă ca unire a unei comunități laalta, separând-o de Biserica sa, nu este

o modalitate care permite restabilireaunității. Cu toate acestea, comunitățibisericești care au apărut în aceste cir-cumstanțe istorice au dreptul de a exis-ta și de a întreprinde tot ceea ce estenecesar pentru a satisface nevoile spi-rituale ale credincioșilor lor, căutândîn același timp să trăiască în pace cuvecinii lor. Ortodocșii și greco-catoliciitrebuie să se împace și să găsească for-me reciproc acceptate de a trăi împreu-nă.

Familia, căsătoria și dreptulla viață

- Familia este centrul natural al vie-ții umane și al societății. Suntem preo-cupați de criza familiei din multe țări.Ortodocșii și catolicii împărtășescaceeași concepție despre familie și suntchemați să dea mărturie că aceasta esteo cale de sfințenie, care dovedește fi-delitatea soților în relațiile lor recipro-ce, deschiderea lor la procreare și edu-carea copiilor, la solidaritatea între ge-nerații și respectul pentru cei mai slabi.

- Căsătoria este o școală de dragosteși fidelitate. Ne exprimăm regretul căalte forme de conviețuire sunt puseacum pe același nivel al acestei uniuni,în timp ce conceptul de paternitate șimaternitate ca vocație particulară abărbatului și a femeii în căsătorie, con-sfințită de tradiția biblică, este înde-părtat din conștiință publică.

- Lansăm un apel tuturor la respec-tarea dreptului inalienabil la viață. Mi-lioane de copii sunt privați de însășiposibilitatea de a veni pe lume.Dezvol-tarea așa-numitei eutanasii face astfelîncât persoanele în vârstă și cei infirmiîncep să se simtă o povară excesivăpentru familiile lor și pentru societate,în general. Suntem, de asemenea, preo-cupați de dezvoltarea tehnicilor de re-producere asistată medical, pentru cămanipularea vieții umane este un atacla bazele existenței omului, creat dupăchipul lui Dumnezeu. Credem că estede datoria noastră să reamintim im-utabilitatea principiilor morale crești-ne, bazate pe respectarea demnitățiiomului chemat la viață, după planulCreatorului.

Au mulțumit MaiciiDomnului pentru mijlocire

- În lumea contemporană, catoliciiși ortodocșii sunt chemați să colabo-reze frățește la vestirea Evangheliei. Decapacitatea noastră de a da mărturieîmpreună pentru Duhul adevărului de-pinde în mare măsură viitorul omeni-rii.

- În această mărturie îndrăzneațăsă ne susțină Isus Cristos, care ne în-tărește spiritual. Credința în El trans-formă viața umană, o umple cu sem-nificație.

- Pătrunși de recunoștință pentrudarul înțelegerii reciproce, manifestatîn timpul întâlnirii noastre, privim cusperanță la Preasfânta Maică a luiDumnezeu, chemând-o în ajutor. Prinmijlocirea ei, Fericita Fecioară Mariasă-i încurajeze la fraternitate pe cei careo cinstesc, pentru ca toți să fie unițidin nou, la vremea hotărâtă de Dum-nezeu, în pace și armonie, într-un sin-gur popor al lui Dumnezeu, spre gloriaPreasfintei și Nedespărțitei Treimi!

A consemnat Eva L.

Ideile celor 30 de puncte ale "Declarației comune a Papei Francisc și Patriarhului Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii"se grupează în câteva capitole mai mari. În primele puncte cei doi suverani își exprimă recunoștința față de Domnul Atot-puternicul, că această întâlnire a putut avea loc

Conștienți că civilizația umană a intrat într-o perioadă de schimbări epocale, Declarația afirmăcă ortodocșii și catolicii trebuie să învețe să dea o mărturie comună pentru adevăr în domeniile încare acest lucru este posibil și necesar.

Papa Francisc ;i Patriarhul Kirill depl]ng pierderea unit[\ii cre;tine


Bitterul Taina Plantelor de laHypericum este un produs com-plex ce are `n componen\[ 30 deplante medicinale. Produsele subform[ de bitter sunt recomandatepentru ac\iunea lor ca tonifiantegenerale ale organismului,imunostimulente, depurative,detoxifiante, digestive, coleretic-colagog, u;or laxative, antiseptice,analgezice, antioxidante, geri-atrice.

Asocierea de plante din compozi\iabitterului a fost astfel g]ndit[ ca s[ fac[din acest produs un tonic ;i un stimulentgeneral al organismului, precum ;i unreglator al tuturor func\iilor vitale. Esteun adev[rat elixir al vie\ii prin multipleleac\iuni binef[c[toare asupra s[n[t[\ii ;ist[rii generale a organismului, at]t bol-nav, c]t ;i s[n[tos. Previn ;i ameliore-az[ o mare varietate de boli, iar atuncic]nd boala este grav[ ;i `nso\it[ dedureri atroce produsele pot mic;oradurerea ;i pot ̀ mbun[t[\i capacitateade adaptare a organismului lacondi\iile bolii, ridic]nd astfel cali-tatea vie\ii. Înl[tur[ oboseala ;i stre-sul, gener]nd o stare de bun[ dis-pozi\ie la modul general, datorit[con\inutului bogat ̀ n substan\e ac-tive naturale foarte valoroase.~nt[resc imunitatea natural[ a or-ganismului prin cre;tereacapacit[\ii de ap[rare a acestuia ̀ nfa\a agen\ilor patogeni, fiind re-comandate `n< diverse infec\iibacteriene, viroze, gripe, boli in-fec\ioase cu stafilococi ;i strep-tococi, micoze.

O imunitate bun[ ajut[ or-ganismul `n lupta cu factoriiagresivi asupra s[n[t[\ii or-ganismului, cu agen\iipoluan\i ;i cancerigeni,produc[tori de tumori be-nigne sau maligne. Dez-intoxic[ organismul,stimul]nd eliminareatoxinelor pe cale renal[,digestiv[ ;i sudorific[.Ajut[ digestia, dimin-ueaz[ durerile abdom-inale ;i elimin[ balon[rile,calmeaz[ crizele de colecist. Fiindu;or laxative sunt indicate `n constipa\iicronice, cure de sl[bire, afec\iuni he-moroidale. Pot fi folosite ca adjuvante ;i`n gastrite hiperacide, ulcer gastro-duo-denal ;i esofagit[ de reflux datorit[ sub-stan\elor active care reduc secre\ia aciduluigastric ̀ n exces sau neutralizeaz[ aciditateagastric[. Amelioreaz[ durerile reuma-tismale, articulare> calmeaz[ durerile decap de natur[ nervoas[, reumatic[ sau bil-iar[. ~nt]rzie procesul de ̀ mb[tr]nire prinreglarea func\iilor organismului, ̀ ncetinescprocesul de osteoporoz[, amelioreaz[ tul-bur[rile de menopauz[, ̀ nt[re;te vederea.

Bitterul Taina Plantelor are ̀ n compo-nen\[ urm[toarele ingrediente< Ap[ dem-ineralizat[, Alcool etilic din cereale (alc38%), Ienup[r (Juniperus comunis),Gen\ian[ (Gentiana asclepiadea), Brusture(Arctium lappa), Angelica (Angelicaarchangelica), Salc]m (Robinia pseudaca-cia), Frasin (Fraxinus excelsior),Mesteac[n (Betula verrucosa), Troscot(Polygonum aviculare), Ghimpe (Xanthi-um spinosum), Sclipe\i (Potentilla erecta),|intaur[ (Centaurium erythraea), Cim-bri;or (ymus serpyllum), Afin (Vaccini-um myrtillus), Salvie (Salvia offi cinalis),Soc (Sambucus nigra), Coada-;oricelului(Achillea millefolium), Coada-calului (Eq-uisetum arvense), Ment[ (Mentha piperi-

ta),S]nzian[-gal-ben[ (Galium verum),Sov]rv (Origanum vulgare), M[ce; (Rosacanina), Pedicu\[ (Lycopodium clavatum),G[lbenele (Calendula officinalis), Pin sauCui;oare (Pinus sylvestris sau Caryophyl-lus caryophy-llata), Scor\i;oar[ (Cinnamo-mum zeylanicum), Aloe (Aloe vera), Nuc(Juglans regia), Zmeur (Rubus idaeus),Coac[z negru (Ribes nigrum), Fenicul(Foeniculum vulgare).

Mod de folosire

Produsul poate fi folosit intern prinadministrarea a 1-3 linguri\e pentru copiidizolvate `n ceai fierbinte dup[ meseleprincipale, 6 linguri\e pe zi pentru adul\i,c]te o linguri\[ `nainte de mas[ ;i c]te olinguri\[ dup[ mas[ de 3 ori pe zi. Per-soanele care nu au voie s[ utilizeze alcoolulpot administra doza de bitter `n ceaifierbinte l[s]nd `n repaus 5-10 minutep]n[ la evaporarea alcoolului ;i dup[ aceeaconsum[ ceaiul ̀ n care sunt con\inute sub-stan\ele active.

Extern - se aplic[ direct sub form[ demasaj, comprese, fric\ion[ri ;i inhala\ii.

Produsul poate fi folosit timp ̀ ndelun-gat ;i poate fi asociat cu alte medicamente.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Bitterul Taina Plantelor de la Hypericum, un produs

tonic al organismuluiPersoanele care petrec mai

mult de 2 ore pe zi ̀ n fa\a compu-terului risc[ s[ sufere `n timp deceea ce numesc speciali;tii “sin-dromul computerului”.

Simptomele sunt ̀ ncordarea ochi-lor, vederea `nce\o;at[, durerea de cap;i ochii usca\i. Oftalmologii sunt

dep[rere c[ cea mai bun[ modalitatede a rezolva `ncordarea ochilor estes[ face\i c]teva pauze `n care s[ v[odihni\i vederea. Pute\i face acest lu-cru chiar ;i atunci c]nd vorbi\i la te-lefon, c]nd nu ave\i de citit sau nu tre-buie s[ scrie\i. Cei care practic[ aceast[tehnic[ spun c[ ochii lor se simt multmai bine.

Iluminatul defectuos poate fi o pro-blem[. Lumina slab[, dar ;i faptul c[nu se asigur[ un contrast al acesteiapoate s[ afecteze vederea. Este impor-tant atunci c]nd citi\i s[ folosi\i o lu-min[ pl[cut[ care creeaz[ contrast, darnu orbe;te.

O alt[ modalitate de a proteja ochiieste clipitul c]t mai des. ~ncerca\i s[clipi\i de 300 de ori `n fiecare zi. Areproprietatea de a cur[\a ochii ;i de a leoferi un mic masaj.

La fel de bine pute\i s[ pune\im]inile pe ochi. Freca\i-v[ m]inile unade alta p]n[ ce se `nc[lzesc, `nchide\iochii ;i acoperi\i globii oculari cu pal-mele. Nu ap[sa\i. Respira\i profund ;ilent ;i vizualiza\i culoarea neagr[. Fa-ce\i acest exerci\iu `n fiecare zi.

Pauzele `n timpul orelor petrecute`n fa\a computerului sunt mai multdec]t necesare. Medicii spun c[ un re-paus al vederii de 10 -15 minute esteabsolut necesar s[ se fac[ la fiecare or[atunci c]nd sta\i `n fa\a computeruluicirca 6-8 ore zilnic.

Uneori cauza `ncord[rii ochilorpoate fi mult mai serioas[ mai ales dac[

a\i trecut de 40 de ani. ~ncordarea sepoate datora alinierii defectuoase a axe-lor optice, atunci c]nd unui sau ambiiochi privesc spre interior sau exterior.Aceast[ situa\ie trebuie tratat[ de unoftalmolog.

De asemenea, dac[ vedeerea`nce\o;at[ sau ̀ ncordarea ochilor apardintr-o dat[, f[r[ niciun motiv evident,dac[ sunt asociate cu durere de ochi(mai cur]nd dec]t o irita\ie), curo;ea\[, cu sensibilitate exagerat[ la lu-min[ sau cu un traumatism recent, tre-buie s[ v[ prezenta\i imediat la medic.Multe cazuri de diabet ;i de hiperten-siune au fost depistate doar c]nd au`nceput s[ fie afecta\i ochii.

Idei de relaxare pentruochii obosi\i

O imunitate bun[ ajut[ organismul `n lupta cu factorii agresivi asupra s[n[t[\ii lui,cu agen\ii poluan\i ;i cancerigeni, produc[tori de tumori benigne sau maligne. S~N~TATE

Dac[ sta\i la calculator, `ncerca\i s[clipi\i de 300 de ori `n fiecare zi


RE}ETE

Tort cu fructe

Cartofi sc[zu\i, cu ciuperci

Mod de preparare<

Albușurile de ouă se separă de găl-benuș. Gălbenușurile se freacă bine cucele 4 linguri de zahăr și cu zahărul va-nilat. Albușurile se bat spumă tare șise amestecă cu gălbenușurile, apoitreptat se adaugă făina și praful de copt,

amestecând fin. Se toarnă într-o formăspecială pentru tort de fructe, se punela cuptorul preîncălzit și se coace timpde 15 minute. Se prepară o budincă,conform instruc\iunilor de pe ambalaj,dar de data aceasta folosind doar 400g de lapte, iar budinca fierbinte se toar-nă uniform în cavitatea blatului de piș-cot. Se așează fructele, se amestecă binegelatina cu sucul de fructe, iar după ces-a dizolvat se pune la fiert până dăprimul clocot. Se toarnă peste fructe șise lasă 2-3 ore la frigider.

Ingrediente<

4 ouă, 4 linguri de făină, 4linguri de zahăr, 1 plic de zahărvanilat, 5 g praf de copt, 400 glapte dulce, alte 4 linguri de za-hăr, o budincă de vanilie, fructeproaspete sau congelate, eventualcompot, o gelatină și 200 g deapă, sau sirop ce se potrivește la

fructele alese pentru tort.

Mod de preparare<

Cartofii curățați și tăiați bucăți maimărișori se fierb pe jumătate în apăcondimentată, apoi se strecoară. Ciu-percile se spală și se taie bucăți, în așafel, încât să fie cât mai aspectuoase.Ceapa uscată mărunțită se călește în

ulei, apoi se adaugă ciupercile și se că-lesc și acestea. Se condimentează cupuțină sare, piper și cu boia de ardei.Dacă vă place, se poate adăuga și unpic de boia de ardei iute. Se adaugă car-tofii fierți, se condimentează după gust,se amestecă, apoi toată compoziția selasă să se mai călească circa 5-10 mi-nute. Se toarnă apă, cât să acopere, apoise lasă să fiarbă până când zeama de-vine ușor păstoasă. La servire se or-nează cu câte un fir de cimbru proas-păt, sau cu ceapă verde mărunțită.

Ingrediente<

1 kg de cartofi, 400 g ciupercichampignon sau ciuperci de pă-dure (ciupercile de pădure au ungust mai puternic), o ceapă, sare,piper, boia de ardei dulce, bazăpentru mâncăruri, ceapă verde,câteva fire de cimbru proaspăt

pentru ornat.

Ciorb[ de burt[ă

Mod de preparare<

Burta se spală bine cu apă cu oțetpână când dispare mirosul specific (ebine să lăsați câteva ore la înmuiat),apoi se limpezește din mai multe apeși se mai pune o oră - două la fiert, înapă ușor sărată, cu circa jumătatea us-turoiului. Oasele bine spălate, zarza-vaturile și ceapa se pun la fiert în oalăseparată, în circa 4 l de apă ușor sărată,

iar când zarzavaturile sunt bine fiertese ia de pe foc și se strecoară. Se stre-coară și fâșiile de burtă de apa în cares-au fiert și se spală din nou, apoi sepun iarăși la fiert în supa de oase. Ar-deiul se fiebe odată cu oasele, sau sepoate adăuga doar la a doua fierbere,și va rămâne în ciorbă. Dacă vă place,zarzavaturile se pot pisa fin în ciorbă.Smântâna și gălbenușurile se amestecăși se adaugă la ciorbă, se adaugă și us-turoiul pisat, apoi se acrește cu 2-3 lin-guri de zeamă de lămâie. Se mai con-dimentează după gust, iar frunzele depătrunjel, țelină și leuștean mărunțitese presară deasupra ciorbei. Se serveștecaldă, cu adaos de oțet, smântână, sauardei iute, la cine cum îi place.

Ingrediente<

Un kg burtă de vită curățată(semifiartă), 1 kg oase de vită(oase rare și oase cu măduvă), ocăpățână mare de usturoi, 6-700g zarzavaturi pentru supă (mor-covi, pătrunjei, gulie, țelină), unardei roșu, o ceapă, o lămâie, 3gălbenușuri de ouă, 250 g smân-tână, frunze de pătrunjel, țelinăși leuștean, sare, piper, oțet, ardei

iute la servire.

Lapte de pas[re cu cocos

Mod de preparare<

Fulgii de nucă de cocos se pun laînmuiat în lapte și se lasă așa la frigider6-8 ore, după care, cu jumătatea can-tității de zahăr se pune la fiert. Gălbe-nușurile se freacă bine cu zahărul ră-mas și cu zahărul vanilat (esența saumiezul de vanilie). Albușurile se batspumă tare. Când laptele dă în clocot,

cu o lingură de metal se formează niștegăluște de albuș care se pun în lapte săfiarbă câte un minut. Se scot cu o lin-gură strecurătoare și se așează pe o sităsă se scurgă. Se ia laptele de pe foc, sestrecoară și se lasă să se răceasca puțin,după care se amestecă cu gălbenușurileși se pune înapoi pe foc, se mai fierbepuțin până când se îngroașă. După cese ia de pe foc, se lasă să se răcească, setoarnă în cupe, g[luștele de albușuri seașează deasupra și se poate orna cutopping de ciocolată, ciocolată răzuită,stafide, pudră de scorțișoare, ori coajăde portocale sau de lămâie răzuită.

Ingrediente<

Un litru de lapte dulce, de celpuțin 2,8%, 6 ouă, 200 g zahărcristalin, 2 plicuri de zahăr va-nilat (eventual miez de vaniliesau câteva picături de esență devanilie), 100 g de fulgi de cocos.

Salcia este primul copac de la noi careînfrunzește primăvara devreme. Ea seadaptează ușor la orice tip de schimbăriale temperaturii. Dacă majoritatea pri-vesc acest arbore ca un "străjer" al malu-rilor râurilor, care adesea oferă umbră înzilele toride de vară, iată că acesta are șivalenţe terapeutice. Coaja de salcie esteun remediu de succes în neurastenii.

Salicina este aspirina vegetală

De la salcie, în scop terapeutic se fo-losește scoarţa de pe ramurile tinere, dedoi, trei ani. Acest remediu este folositpentru tratarea bolilor reumatismale, ahemoragiilor, dezinteriei și febrei. Scoarţade salcie albă a devenit importantă cuaproape o sută de ani în urmă, atuncicând i-au fost descoperite și au fost izolateprincipalele substanţe active care îi con-feră calitatea de medicament naturist, șianume salicina.

Salicina, este aspirina natural[, areefecte tonice, antiseptice și antiinflama-toare, sedative, astringente și antireuma-tismale. Ea poate fi folosită cu succes întratarea artritei, artozei și puseelor reu-matismale, în tendinită, gută și sciatică.Utilizarea ei dă rezultate în tratarea ră-celii, gripei, durerilor de cap, afecţiunilordureroase și febrile efectul fiind unulanalgezic. Pe lângă salicină, coaja de sal-cie mai are în compoziţia sa și amidon,proteine, lipide, tanin, celuloză, substanţeminerale și vitamine.

Modalităţi de administrare

Coaja de salcie poate fi administratăsub formă de infuzie, decoct, pulbere. Încaz de răceală, gripă ori dureri de oase sepoate prepara o infuzie din 200 de ml deapă clocotită și două linguriţe de scoarţăbine uscată și mărunţită. Ceaiul, ţinut latemperatura camerei, se bea, câte două,trei linguri, pe parcursul unei zile.

Decoctul din coajă de salcie se reco-mandă ca remediu natural împotriva fe-brei, a nevralgiilor, reumatismului și gu-tei. Ca să-l prepari, pune la fiert, la focmic, pentru 20-30 de minute, două lin-guri de scoarţă bine uscată și mărunţităîntr-un sfert de litru de apă. După răcirese strecoară și lichidul rezultat se bea,câte două, trei linguri, pe parcursul zilei.

În caz de dureri în gât, se recomandăgargară cu decoct de coajă de salcie. Cea-iul nu trebuie să depășească temperaturacorpului. Tratamentul cu decoct de coajăde salcie nu trebuie să dureze mai multde 21 de zile.

Pentru răni și ulceraţii ale pielii serecomandă comprese cu ceai concentratdin coajă de salcie, patru, cinci linguride plantă la un sfert de litru de apă clo-cotită. Compresele puse pe locul afectatusucă și vindecă rana.

Pulberea se obţine din coaja bine us-cată și măcinată în râșniţa de cafea. Semacină atât cât se consumă în 10 zile,perioadă după care își pierde din pro-prietăţi. Trebuie știut că, în tratarea bo-lilor nervoase, salcia are efect calmant șisedativ în angoase, insomnie, depresie,neurastenie caz în care se recomandă caleac, câte două, trei grame de pulbere pezi.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Coaja de salcie esteremediu de succes

în neurastenii

De la salcie, în scop terapeutic se folosește scoarţa de pe ramurile tinere,de doi, trei ani. Acest remediu este folosit pentru tratarea bolilor reumatismale,a hemoragiilor, dizenteriei și febrei.


MOD~

Trebuie să recunoaştem că în fiecarean, fiecare sezon a adus printre colecţiilemarilor creatori de modă piese vestimen-tare care au reprezentat un must şi decare nu ne-am putut despărţi.

Nu ne înţelegeţi greşit. Iubim fustelepantalon şi decolteurile adânci, dar estetimpul ca în garderobă să facem loc unornoi piese care să ne scoată în evidenţăspiritul de adevărate fashioniste. Ei bine,ne-am decis să vă oferim o listă cu câtevapiese vestimentare care vor domina înacest an. Cine ştie, poate că deja văaşteaptă în dulapul personal.Decupaje pe umeri

Piesele vestimentare care conţin de-cupaje întotdeauna au fost binevenite în-să, de data aceasta, pentru sezonul cald,decupajele pe umeri vor face furori şi,putem spune că este chiar un update aduspieselor cu care deja ne-am obişnuit. Bi-neînţeles, chiar şi printre prezentările demodă ale marilor designeri pot fi remar-cate ţinute care să abordeze decupajelepe umeri, aşa că, pregătiţi-vă să le în-tâlniţi în curând şi în magazine.Jeanşi evazaţi

Ştim, nu este un trend de care nu ne-am lovit până acum, însă trebuie să re-cunoaştem că jeanşii cu talie înaltă şi ceievazaţi trebuie să rămână parteneriinoştri pentru mult timp, nu doar pentrusezonul ce urmează.Sandale slide

Dacă ţi-ai pregătit deja pedichiuradupă cele trei luni de hibernare, atuncieste cazul să îndrăzneşti să porţi cu stilsandalele slide care vor oferi un look mi-nimalist în anul 2016.

Mâneci clopotAdevărul este că mânecile drepte,

moderne sunt deja prea comune, iartrendul care va intra glorios în acest anva fi cu siguranţă cel al mânecilor clo-pot.Materiale pluşate

Trebuie să recunoaştem că orice fe-meie va fi atrasă de acest trend. Este moa-le, pufos şi simpatic, ca să nu mai vorbimde confortul şi căldura pe care ne-o oferă.Paltoanele cu această textură vor fi aliatulgarderobei noastre. Cu siguranţă, dinpartea noastră are un mare da!Eşarfe subţiri

Mereu avem tendinţa să ne acceso-rizăm zona gâtului cu diferite bijuteriistatement sau cât se poate de finuţe însă,putem să aducem o schimbare look-uluinostru optând pentru o eşarfă subţire.Va oferi un aspect pe cinste!Genţi de mici dimensiuni

Există foarte multe femei care se aflăîn căutarea genţilor de mari dimensiunidoar pentru că sunt mai spaţioase şi, cinenu ştie, adevărul este că în geanta uneifemei vei găsi întotdeauna tot ce ai ne-voie. Ei bine, nimic rău în asta, dar unmust have al acestui sezon îl reprezintăgenţile mici, perfecte pentru ţinutele sim-ple, casual. Pe lângă asta, vei fi nevoită săte limitezi la lucrurile cu adevărat im-portante.Rochii maxi cu mâneci lungi

Aceste rochii maxi cu mâneci lungivor aduce în acest sezon un aspect foarteboem şi romantic şi, pe lângă asta, suntvaporoase şi foarte decente.

Este timpul să trecem pesteaceastă idee cum că nimeni şi ni-mic nu poate oferi un look sofis-ticat unei ţinute în afară de bale-rini sau pantofi cu toc. Aşa că, nevom lua inima-n dinţi şi vom ieşidin acea zonă de confort, vom în-drăzni să experimentăm maimult, iar pentru asta, sneakerşiisunt cea mai bună soluţie.

Deşi pantofii cu toc sunt cunoscuţica fiind mereu potriviţi pentru orice si-tuaţie, în special pentru că oferă ţinuteiun aspect elegant şi feminin, dar mai alespentru că atunci când vine vorba de celemai cunoscute trucuri, precum câştiga-rea în înălţime a câtorva centimetri sauchiar oferirea unui aspect plăcut picio-rului, sneakerşii sunt o piesă vestimen-tară care oferă un aspect îndrăzneţ ţin-utei, dar mai ales oferă posibilitatea de aîncerca noi stiluri.

Dacă noi nu v-am convins, atunciVeronika Heilbrunner, Chiara Ferragnişi Leandra Medine sunt doar câtevaexemple care vă vor inspira şi vă vor de-termina să purtaţi cu încredere sneakerşiiîn orice ţinută. Toate trei au stiluri ves-timentare diferite şi, cu toate astea, în-cearcă să experimenteze cât mai mult noicombinaţii şi stiluri.

Una dintre cele mai excentrice com-binaţii pe care Veronika Heilbrunner le-a ales a fost o rochie AlexanderMcQueen alături de o pereche de Con-verse All Star. V-aţi fi gândit vreodată căpoate arăta atât de fabulos?

Sneaker;ii, alegerea potrivit[ pentru un look sofisticat

Există foarte multe femei care se află în căutarea genţilor de mari dimensiuni doar pentru căsunt mai spaţioase şi, cine nu ştie, adevărul este că în geanta unei femei vei găsi întotdeauna tot ceai nevoie. Ei bine, nimic rău în asta, dar un must have al acestui sezon îl reprezintă genţile mici,perfecte pentru ţinutele simple, casual.

Piese vestimentare care vordomina moda `n acest an


DIET~

Aronia (scorusul negru) estefructul unui arbust originar dinAmerica de Nord, `nrudit cum[cie;ul. Studiile recente vorbescdespre acest fruct la superlativ, fi-ind considerat cea mai bun[ surs[de antioxidan\i, devans]ndafinele, coac[zele negre,meri;oarele sau c[tina.

De asemenea, are un con\inut ridi-cat de antocianine, pigmen\i beneficipentru s[n[tate.

Ce sunt antocianinele?

Fructele de p[dure sunt uzine deantioxidan\i care con\in o diversitatede fitonutrien\i, inclusiv antocianine,nume care provine din cuvintelegrece;ti anthos, `nsemn]nd floare ;ikyanos, ̀ nsemn]nd albastru (de exem-plu, topora;ii sunt alba;tri tocmai da-torit[ antocianinelor con\inute).

Antocianinele sunt probabil cei maiimportan\i dintre pigmen\ii vizibili aiplantelor, responsabili de culorile ro;u,violet ;i albastru, pe care le vedem laplantele care au propriet[\i antioxi-dante puternice.

Se g[sesc `n concentra\ii mari `nurm[toarele fructe< aronia, afine, mure,zmeur[, coac[z negru, fructele de acai;i legume cum sunt varza ro;ie,n[sturelul ;i v]n[ta.

Antocianinele protejeaz[ plantelede radicalii liberi produ;i de luminasoarelui sau de distrugerile provocateplantelor. Capacitatea acestor compu;ide a proteja plantele ne poate aduce ;inou[ beneficii atunci c]nd le con-sum[m.

Antocianinele au multe efectebenefice asupra organismului uman,`ntre altele av]nd capacitatea de a ac-celera comunicarea neuronal[. ~n cazulpersoanelor care consum[ fructe dep[dure se concentreaz[ mai u;or ;i auo memorie mai bun[. Antocianinelecresc de asemenea, eliberarea dedopamin[, un neurotransmi\[tor stim-ulator energizant. Astfel, `n timp pro-tejeaz[ ̀ mpotriva sc[derii nivelului dedopamin[ asociat[ cu `naintarea `nv]rst[, ajut]nd la men\inerea uneifunc\ii cerebrale normale.

Antocianinele posed[ ;i o form[special[ de stilbene, cunoscute sub de-numirea de pterostilbene, care ac-tiveaz[ genele ce influen\eaz[ factoriilongevit[\ii.

De aceea, fructele ;i legumele viucolorate reprezint[ sursa alimentar[cea mai important[ de fitonutrien\icare previn ̀ mboln[virea ;i de antiox-idan\i anti`mb[tr]nire.

Revenind la fructele de Aronia,acestea au un efect tonic general, cecresc vitalitatea datorit[ bog[\iei ;i con-centra\iei mari de vitamine ;i substan\enutritive cu propriet[\i benefice pentrus[n[tate. Studiile arat[ c[ princompu;ii s[i speciali, aceste fructe`mbun[t[\esc sistemul imunitar, echili-breaz[ metabolismul ;i scad nivelulhormonilor de stres.

Fructele de Aronia sunt recoman-date de nutri\ioni;ti datorit[ con\in-utului ridicat de vitamina P (mai ridicatdec]t ̀ n orice alt fruct). Vitamina P are`ntre altele rolul de a fixa vitamina C`n organism ;i de a reface tonusulvaselor capilare.

O cantitate de 100 ml de suc de aro-

nia de calitate, ob\inut prin metodapres[rii la rece acoper[ nevoile de zicu zi de substan\e vitale importantepentru organism.

Un top al beneficiilor pentru s[n[tate

Boabele de aronia reprezint[ ofoarte bun[ surs[ de antioxidan\i.Nivelul de antioxidan\i a fost testat `nanul 2007 ̀ n Statele Unite, la Departa-mentul pentru Agricultur[. Au fostcomparate 277 fructe diferite(inclusivfructe de p[dure), iar rezultatul a fostc[ Aronia are cea mai mareconcentra\ie de antioxidan\i dintretoate fructele analizate.

Un alt beneficiu deosebit pe care `laduce Aronia este s[n[tatea tractuluiurinar. Infec\iile urinare sunt o prob-lem[ pentru milioane de oameni. Prin-cipalul agent cauzator este bacteria Es-cherichia Coli. Simptomele cuprindnevoia stringent[ de a urina, durereadin timpul urin[rii ;i urina tulbure.Este binecunoscut faptul c[ Meri;orullupt[ eficient `mpotriva infec\iilorurinare, dar studiile au demonstrat c[Aronia este de 10 ori mai eficient[, da-torit[ concentra\iei mult mai mari deacid quinic.

Boabele de Aronia sunt consumatede asemenea pentru calit[\ile sale dea `mbun[t[\i circula\ia sanguin[, a`nt[ri vasele de s]nge ;i de a reduceriscul de atac de cord.

Fructe mature de Aronia con\in fi-tonutrien\i care cur[\a s]ngele, reducinflama\iile, cresc elasticitatea vaselorde s]nge ;i au efect anticoagulant. Auefect hipotensor, men\in]nd presiuneaarterial[ ̀ n limite normale. Studii efec-tuate `n Polonia au demonstrat c[

markerii de risc cardiovascular au fostredu;i semnificativ prin consumulacestor fructe.Fructele de Aronia sunt benefice dia-beticilor ajut]nd ;i ̀ n prevenirea acesteiboli datorit[ prezen\ei insulinei.Au ;i efect gastroprotector, trat]nd cusucces ulcerul gastric ;i diareea.S-au dovedit benefice `mpotriva can-cerului, ̀ n special ̀ mpotriva canceruluide colon. Responsabile de efectul an-ticancer sunt antocianinele men\ion-ate.

Dac[ introduce\i ̀ n alimenta\ia zil-nic[ fructele sau sucul de Aronia,r[celile ;i virozele v[ vor ocoli cu sig-uran\[!

Fructele de Aronia au efect protec-tor ;i pentru ochi. Deoarece con\incarotene `n cantit[\i mari care prote-jeaz[ celulele `mpotriva degrad[rilor;i ochii, de cataract[. Con\in luteina;i zeaxantina care protejeaz[ ochii derazele UV, degenerescen\a macular[ ;iinflama\ie. Este relevant `n acest sens,un studiu japonez f[cut cu c]\iva ani`n urm[, privind efectul antiinflamatorasupra ochilor dat de consumul daAronia.

Acest fruct minuscul are efectepozitive `n controlul greut[\ii corpo-rale. De asemenea, Aronia previnedepunerea gr[similor pe abdomen,fenomen cu care se confrunt[ multepersoane indiferent de sex.

Fructele de Aronia protejeaz[`mpotriva radia\iilor. Prin urmare esteun aliment ce ar trebui s[ fie folosit c]tmai mult de c[tre cei ce utilizeaz[ cal-culatorul, telefonul mobil sau televi-zorul.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Fructele de Aronia previn ;i trateaz[ multe boli ale civiliza\iei actuale

În această perioadă, suntemtentați să consumăm mai multegrăsimi, mai multe dulciuri și îngeneral, alimente cu foarte multecalorii, pentru a compensa lipsade energie și de bună dispoziție.În plus, temperaturile scăzute facdin sedentarism “sportul” nostrunațional.

Aceste obiceiuri periclitează stareade sănătate generală, iar organismuluman se poate confrunta cu simptomesupărătoare precum senzația de greață,oboseala permanentă, constipația,scăderea imunității și pe termen lung,excesul ponderal, spun speciali;tii.

Tot acum este perioada în care sereactivează gastritele, crizele biliare,ulcerele, hemoroizii, iar toate acestea potdeclanșa dureri, sângerări, stare devomă, greață și disconfort major întimpul eliminării bolului fecal. Situațiaeste agravată și de lipsa aportuluisuficient de apă, care duce ladeshidratare, agravată și de consumulcrescut de alcool.

Reduce\i consumul de grăsimi animale

Primul gest al multor persoane carese confruntă cu astfel de probleme estesă apeleze la ceaiuri, tincturi de plante și

la tot felul de soluții naturiste promovateși disponibile la orice colț de stradă. Esteo atitudine total greșită pentru căneglijarea simptomelor de la nivelulaparatului digestiv și tratarea lor fără asolicita o evaluare medicală poateamâna diagnosticul corect, care poate fichiar un cancer de colon sau de stomac,avertizează speciali;tii.

Chiar dacă în puține cazuri estevorba despre o problemă gravă desănătate, vizita la specialist esteimportantă pentru stabilirea celui maibun tratament. În plus, pentru o bunădigestie, medicii recomandă reducereaconsumului de grăsimi animale, alcoolși dulciuri concentrate. În schimb, suntbune proteinele și grăsimile din pește,supele de legume, salatele calde cu pieptde curcan, legume la grătar, nucile șicitricele, vedetele iernii. În cazul în carepacienții fac des crize de hemoroizi suntsfătui\i să nu se lase “seduși” detratamentele naturiste, ci să apeleze lasoluții moderne, precum ligatura cubenzi elastice sau fototermocoagulareaîn spectru infraroșu. Aceste metodechiar dau rezultate, spre deosebire desupozitoare, unguente sau alte terapiicare doar ameliorează pe momentsimptomele hemoroizilor.

De asemenea, medicii insistă asupraconsumului optim de fibre din cerealeintegrale, legume și fructe, componentecare asigură un bun tranzit intestinal șio curățare a organismului de toxine.

Alimente care`mbun[t[\esc digestia

Fructele de Aronia sunt recomandate de nutri\ioni;ti datorit[ con\inutului ridicat devitamina P (mai ridicat dec]t `n orice alt fruct). Vitamina P are `ntre altele rolul de afixa vitamina C `n organism ;i de a reface tonusul vaselor capilare.

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST


Figură emblematică a artei în-ceputului de secol XX, ConstantinBrâncuși este considerat de uniicritici cel mai mare sculptor mo-dern. Chiar dacă această părerenu este unanimă, sculptorul ro-mân s-a impus drept unul dintrecei mai importanți artiști plasticidin istorie și un creator de școală.

Anul acesta, la 19 februarie, se împli-nesc 140 de ani de la nașterea artistuluila Hobi\a, Gorj, prilej pentru a reamintirevoluția pe care el a declanșat-o în artăprin abandonarea formelor clasice și tre-cerea, cu instrumentele abstractului, spreesența de dincolo de formele concrete,spre ideea din spatele ființei.

Din Hobi\a la Paris, pe jos

Părinţii lui, Nicolae şi Maria Brâncuşi,erau ţărani. Constantin nu a mers la şcoa-lă. De la şapte ani a lucrat ca păstor, avândgrijă mai întâi de turma familiei, apoi lu-crând pentru alţii, în Munţii Carpaţi.Acesta a fost momentul când tânărul păs-tor a învăţat să sculpteze în lemn. Per-formanţele lui au atras atenţia unui in-dustriaş care, în 1894, l-a adus la Şcoalade Arte şi Meserii din Craiova. Pentru arămâne la această şcoală, Brâncuşi a tre-buit să înveţe singur să scrie şi să citeas-că.

Pentru că ambiţia lui era să devinăsculptor, în 1898 s-a înscris la concursulde admitere la Şcoala de Arte Frumoasedin Bucureşti şi a fost admis.

În 1903, după terminarea stagiuluimilitar, Brâncuşi a fost atras de faima luiAuguste Rodin, care se răspândise de laParis la Bucureşti. Teoriile îndrăzneţe alelui Rodin au trezit entuziasmul avangar-dei şi indignarea academicienilor. Exem-plul lui Rodin i-a trezit lui Brâncuşi cu-riozitatea de a vedea ce se întâmplă înartă dincolo de graniţele ţării sale şi a ple-cat la München, în Germania, unde a ră-mas până în primăvara lui 1904. Apoi s-a decis să meargă la Paris, o călătorie cos-tisitoare pentru un om cu un venit mo-dest. O mare parte din călătorie a făcut-o pe jos, cu geanta la spate, şi a trebuit săîşi vândă ceasul ca să plătească barca pen-tru a traversa lacul Konstanz. A ajuns îniulie. În 1906 a avut prima expoziţie laParis, în Salonul sponsorizat de stat, apoila Salon d’Automne. Cu un spirit destulde clasic, dar care exprima o mare energie,primele sale lucrări au fost influenţate deviguroasa operă a lui Rodin. Pentru a sedistanţa de această influenţă, Brâncuşi arefuzat să intre în atelierul lui Rodin, de-oarece, a spus el< “La umbra marilor co-paci nu creşte nimic”.

~n 1910, Brâncuşi a executat o ver-siune embrionară a “Muzei adormite”.Sculptura este un cap izolat, de formăovoidală, executat în bronz, detaliile feţeifiind reduse drastic. În 1924 a creat o for-mă ovoidală de marmură pură, lipsită deorice detaliu şi intitulată “Începutul lu-mii”.

În 1918 a sculptat în lemn prima ver-siune a Coloanei Infinitului. Creată dintr-o serie de elemente simetrice suprapuse,această coloană inspirată de stâlpii caselorţărăneşti din România întruchipa nevoiade ascensiune spirituală pe care Brâncuşia exprimat-o adesea în lucrările sale.

Contribuţia lui Brâncuşi la Salonuldin 1920, Prinţesa X, un portret al uneipersoane imaginare care ia o curioasăformă falică, a declanşat un scandal. Aintervenit poliţia şi l-a obligat să scoatălucrarea, deoarece dădea naştere la inter-pretări nedorite.

Maharajahul din Indore a mers să îlvadă pe Brâncuşi la Paris în 1933 şi i-asolicitat să creeze un templu care să îiadăpostească sculpturile. Brâncuşi a lu-crat mai mulţi ani la proiectul acestuitemplu şi, în 1937, a mers în India la in-vitaţia maharajahului. Moartea acestuiadin urmă a împiedicat însă finalizareaproiectului. S-a întors în România în 1938pentru inaugurarea a trei lucrări monu-mentale dintr-o grădină publică din Târ-gu Jiu< noi versiuni uriaşe în oţel la Co-loana Infinitului, Poarta sărutului şi Masatăcerii.

Ultima lucrare importantă a fost “Ţes-toasa zburătoare”, în 1943. Din acel mo-ment, numeroase expoziţii din StateleUnite şi din Europa aveau să îi asigurefaima. Printr-un decret de naturalizaredin 13 iunie 1952, a dobândit cetăţeniefranceză. Brâncuşi a oferit prin testamentMuzeului Naţional de Artă Modernă dinParis tot ce avea în atelierul său (peste 80de sculpturi), cu condiţia ca atelierul săfie transformat în muzeu şi restaurat înstarea sa originară.

“Eu caut l[untricul”

Sculpturile lui Brâncuși sunt repre-zentări ideale și arhetipale ale subiectuluiales de artist. Aceste sculpturi îl pot înșelape privitor prin simplitatea lor aparentă.

Brâncuși lucra direct cu materialele înatelierul său parizian, preferând cioplireadirectă modelării prealabile.

Înaintea lui Brâncuși, majoritateasculptorilor se concentrau pe creareaunor reprezentări cât mai fidele ale mo-delelor alese, o tradiție ce impunea trans-punerea cât mai fidelă a realității în artă.Paradoxal, Brâncuși susținea că și el faceacelași lucru, însă pornind de la realitateaintrinsecă, ascunsă, de la metafizica mo-delului, și nu de la simpla lui aparență.

"Scopul lucrărilor mele, dincolo deorice, este realismul< eu caut lăuntricul,realitatea ascunsă, esența obiectelor înpropria lor natură fundamentală intrin-secă> aceasta este singura mea preocupareprofundă", mărturisea artistul.

Brâncuși a fost primul sculptor cares-a dedicat cu adevărat reprezentării mi-nimaliste în artă, întorcând spatele stiluluiclasic care încearcă să copieze cât maifidel realitatea. Explicând că "un artisttrebuie să știe să scormonească ființa as-cunsă în interiorul materiei", Brâncuși aîncercat să surprindă în sculptura sa ade-vărata esență a subiectului ales, concen-trând această esență în forme cât mai sim-ple, eliberate de orice ornamentări inutile.Deși mulți critici de artă îl considerau unartist abstract, Brâncuși le-a respins pă-rerea, acuzându-i că nu înțeleg nimic."Sunt niște imbecili cei care susțin că lu-

crările mele sunt abstracte> ori ceea ce einumesc abstract este de fapt cel mai reallucru, pentru că realitatea nu este formaexterioară, ci ideea, esența lucrurilor",susținea el.

"Atunci când vezi un pește, nu te gân-dești la solzii lui, nu-i așa? Te gândești laviteza lui, la modul cum străbate ca unfulger apa... Dacă i-aș face aripioare șiochi și solzi, atunci i-aș opri mișcarea (...)Ori eu nu vreau decât să-i surprind spi-ritul", explica el.

“Creeaz[ ca un zeu ;i munce;teca un sclav”

Opera lui Brâncuși este o reprezentarefidelă, fără compromisuri, a crezului săuartistic< "Creează ca un zeu, porunceșteca un rege și muncește ca un sclav".

Inspirate de folclor, de mituri și deculturile "primitive", lucrările sale producun contrast unic între modern și arhaic,oferind un sentiment liniștitor de trans-cendență, de recuperare a simbolurilorși formelor sacre în reprezentări plasticemoderne ce eludează prin simplitate tre-cerea timpului, devenind atemporale."Simplitatea nu este un scop în artă, darde obicei ajungem la simplitate atuncicând ne apropiem de adevăratul sens allucrurilor", îi mai plăcea lui să spună.

Materialele folosite de Brâncuși, înspecial marmura, bronzul și lemnul, auinfluențat formele specifice ale univer-sului operei sale. "Materia trebuie să-șicontinue viața ei naturală atunci când estemodificată de mâinile sculptorului", maispunea el.

Br]ncu;i `mpotriva SUA, 1926

Această revoluție a formei și acest crezartistic l-au adus pe Brâncuși în fața in-stanței de judecată în SUA, în cadrul unuiproces pe care l-a câștigat și care a con-semnat lărgirea conceptului de operă deartă. În 1926, relația aparent mult prea"abstractă" dintre o operă de artă și de-numirea sa au dus la una dintre cele maiinteresante confruntări dintre artă și jus-tiție din istorie< cazul Brâncuși vs. SUA.

Preocupat de tema păsării, temă re-prezentată de celebra serie de sculpturi"Pasăre în văzduh" ce conține 15 varianteîn marmură, bronz și câteva turnate înghips, Brâncuși a încercat să surprindăesența păsării ce se înalță elegant în zbor,fără a apela la formele tradiționale de re-prezentare a păsărilor. În 1926 el a trimiso variantă a "Păsării în văzduh" de la Parisla New York pentru o expoziție ce aveasă fie organizată la Galeriile Brummer.Deși legea americană permitea intrareaoperelor de artă, inclusiv a sculpturilor,în SUA, fără necesitatea achitării de taxevamale, oficialii vamali nu au recunoscutrespectiva sculptură ca pe o operă de artă.Conform legilor americane din epocă,pentru a se califica drept "sculptură" olucrare trebuia să fie o "reproducere princioplire sau turnare, o imitație a unor fi-ințe sau obiecte". Iar cum lucrarea "Pasăreîn văzduh" nu prea arată a pasăre, vameșiiau clasificat-o drept un obiect de uz casnicși au perceput o taxă vamală de 40% dinvaloarea sa estimată la momentul respec-tiv. Nedumerit și exasperat de această de-cizie, Brâncuși a depus o plângere la o in-stanță americană.

Inițial, curtea a analizat dacă lucrarealui Brâncuși chiar reprezintă ceea ce ar-tistul susținea că reprezintă, și anume opasăre. Dacă trecea de acest test, lucrareaar fi fost recunoscută drept sculptură șiimplicit o operă de artă care, conform le-gii, trebuia scutită de taxe vamale. În fațainstanței au fost chemați mai mulți artiștiși critici pentru a-și expune părerea. Prin-tre ei s-a numărat și criticul de artă FrankCrowninshield, care a fost întrebat, dupăce i s-a arătat respectiva lucrare, dacă vedeceva care să-l trimită cu gândul la o pa-săre. 'Reprezintă sugestia zborului, suge-rează grație, aspirație, vigoare, la care seadaugă viteza în spiritul forței, potență,frumusețe, toate acele atribute pe care leregăsim la păsări', a susținut el.

În cele din urmă instanța a fost ne-voită să înțeleagă că definiția artei la carese raporta era anacronică. În citirea de-ciziei sale, judecătorul J. Waite menționa<''Între timp a apărut o așa-numită nouășcoală de artă, ale cărei lucrări încearcăsă portretizeze idei abstracte, și nu să im-ite realitatea. Fie că simpatizăm sau nucu aceste noi idei și cu școala care le re-prezintă, luăm în considerare faptul căele există și că exercită o influență incon-testabilă asupra lumii artistice".

* * *

Menirea artei sale, manifestul său ar-tistic poate fi rezumat de următorul citat<"Nu căutați formule obscure sau misterîn lucrările mele. Ceea ce vă dăruiesc eueste bucurie pură. Uitați-vă la sculpturilemele până le vedeți cu adevărat. Cei caresunt mai aproape de Dumnezeu le-au vă-zut deja".

PERSONALIT~}IAnul acesta, la 19 februarie, se împlinesc 140 de ani de la nașterea artistului,

prilej pentru a reaminti revoluția pe care el a declanșat-o în artă prin abando-narea formelor clasice și trecerea, cu instrumentele abstractului, spre esența dedincolo de formele concrete, spre ideea din spatele ființei.

Constantin Br]ncu;i, rom]nul carea revolu\ionat arta sculpturii


LITERATUR~

Cea de a doua reuniune din lu-na februarie a Cenaclului literarAfirmarea s-a desfăşurat potrivittradiţiei deja, la Centrul Cultural”G. M. Zamfirescu” din Satu Ma-re. Ioan Sălăjanu citit dintrecreaţiile recente, neincluse în vo-lumul de debut ”Dulcea povară acuvântului”, lansat în spaţiul pu-blic cu puţin timp în urmă.

Fiind recunoscut ca un bun epigra-mist, de această dată, Ioan Sălăjanu a datglas unor poeme precum< ”Întoarcereafiului rătăcitor”, poezie scrisă cu prilejulîmplinirii a 800 ani de atestare a locali-tăţii sale natale, Hotoan, comuna Căuaş.A mai citit poeme precum< ”Prea târziu”şi ”Plânsul”, scrisă după poezia ”Lacri-mile” scrisă de Lucian Blaga, ”Lacrimi-le”. Au mai prins glas două epigrame de-dicate unui coleg de cenaclu.

Printre participanţii la şedinţa de ce-naclu care au vorbit mai acid sau/şi maiblând despre poemele citite îi menţio-năm pe< Damian Stan, Mihai Sas, LilialaLazăr Doboş, Voicu Şichet şi IoanAniţaş.

S-a spus că maniera de scriere adop-tată de Ioan Sălăjanu nu mai este de ac-tualitate. Stilul poemelor citite seamănăcu cel al începutului anilor 1800. Nu maiau priză la o bună parte a cititorilor acestmod de exprimare lirică. A fost oarecumpusă sub semnul incertitudinii inclusivoriginalitatea. În poeziile citite se regă-sesc influenţe ale mai multor clasici ailiteraturii române. Elementul de noutatelipseşte din poeziile citite.

Unii analizează poemele cu exigenţapoeţilor moderni de astăzi. Lucruriletreuie să fie privite aşa cum sunt. Şi poeziaîn vers clasic cu rimă, ritm şi picioare me-trice are categoria sa de cititori. În ceeace priveşte epigramele, ele sunt scrise cuprofesionalism. Descreţesc frunţile şiconţin acele elemente de ironie, fină. Ele”constituie sarea şi piperul cenaclului”.

Orice cenaclu trebuie să dea posi-bilitatea tuturor să-şi citească creaţiile.Poezia citită a fost caracterizată ca fiind”drăgălaşă”, cantabilă. Autorul a fost în-demnat să persevereze, să meargă maideparte pe drumul pe care-l considerăcă i se potriveşte. S-a subliniat faptul căeste periculos să scriem după un marepoet, scriitor şi filosof precum a fostLucian Blaga.

Pentru a apăra autorul, dar şicreaţiile sale mai ales de factură patrio-tică ale lui Ioan Sălăjanu s-a spus că aufost publicate în revista ”Eroii Neamu-lui”. El scrie o poezie patriotică, despre

eroi şi locurile natale care până acumau fost apreciate de către cititori. Pro-zatorul şi jurnalistul Ioan Aniţaş,preşedintele cenaclului a avut aprecieripozitive la adresa creaţiilor lui Ioan Să-lăjanu, şi a considerat că unele din cri-ticile aduse sunt neîntemeiate. Poezia”Autoportret” care deschide volumul”Dulcea povară a cuvântului”, recentlansat este edificatoare. Ioan Sălăjanuscrie aşa cum simte, fiind vorba despreo poezie sinceră, fără pretenţii de a ex-cela ”Am fost şi încă sunt un t ipbanal...Sunt încă diletant în poezie ...Şi-aştern în versuri patimă şi dor ...Sunt

doar o frunză smulsă de pe ram. Unmugur apărut târziu... ", a încheiat IoanAniţaş.

Aşa cum a fost programat, în parteaa doua a şedinţei s-au discutat şi pus lapunct probleme de natură organizato-rică, demersurile necesare pentru ca ce-naclul să aibă un "certificat de naştere"de necontestat.

La următoarea şedinţă care va avealoc miercuri, 2 martie, membrii cena-clului au fost invitaţi să se prezinte cupoeme şi proze scurte dedicate începu-lui de martie, inclusiv Zilei Internaţio-nale a Femeii.

Sărută-mă

Sărută-mă când soarele răsareCald, risipind al ceţurilor florCând freamătă misterioasa mareSărută-mă, sărută-mă uşor.

Sărută-mă când vântul blând adiePurtând prin văi într-un mirific jocÎmbătător parfum de iasomieSărută-mă, sărută-mă cu foc.

Sărută-mă când noaptea-ncet coboarăŞi obosită doarme-ntreaga fireCând mii de inimi către inimi zboarăSărută-mă, sărută-mă-n neştire.

Când valuri de smarald ascund uşoareSirene sidefii, iar cântul lorStrăbate necuprinsa depărtareSărută-mă, sărută-mă cu dor.

Să-mi pară clipa o eternitateUn paradis de vise doar al meuSărută-mă şi du-mă-n lumi uitateSărută-mă, sărută-mă mereu.

Vântul îndrăgostit

(Vis nebun)Motto< Tu eşti o floare de cais

Iar eu, neastâmpărat zefirPe-o adiere ţi-am trimisUn sărut şi-un trandafir.

Luceferi să-şi prindă în salbăAdună cu roua din zoriMângâie cu mâna ei albăUşoare petale de flori.

Lucesc raze lungi de lumină,Trimise din ochii căpriiIar vântul privind-o suspină,Adie prin bucle aurii.

Nu ştii că de-o viaţă te-aştept?Ispita mă-ndeamnă spre tine.Fă tu să-mi dispară din piept,Lungi şi nestinse suspine.

O, tu, cu-al tău zâmbet hoinarRevin-o şi scaldă-n luminăIubirea sublimă, deplinăCoboară-ţi privirea seninăAsupră-mi o clipă măcar!

Dar fata cu părul de spice auriiRâzând enigmatic spre cerul seninAleargă uşoară pe-ntinse câmpiiGingaş dezmierdând albă floare de crin.

Albastrele zări ca un brâu o cuprindMirat parcă vântul de farmecul eiEl ochii-i sărută de doruri arzândApoi cântă vesel prin ramuri de tei.

Cruce de iubire

Când pleci, absenţa ta mă doare,Mi-e dor în ochii-ţi să mă pierdIar mâna albă să-ţi dezmierdŞi părul cu sclipiri de soare.

Mă zbat bezmetic în uitare,Blestem abisu-n care ard,E-o fugă între rai şi iad,Între aievea şi visare.

Te aştept mereu când eşti departe,Pe o planetă de mărgean,Şi orice clipă-mi pare-un an,Sau un ocean ce ne desparte.

Prin universuri ireale,Te duci pe-un ţărm necunoscut,Regat de nimenea ştiut,Cu lungi cetăţi patriarhale.

Când te întorci e-o nebunie,De foc şi dragoste păgână,Când lira inimii îngânăAutumnală simfonie.

Plutesc haotic în neştireŞi-n templul ochilor tăi calzi,Cu care mă cuprinzi, mă arzi,Înalţ o cruce de iubire.

Ioan S[l[janu-poeme Cenaclul Afirmarea< Poezia lui Ioan S[l[janu este cantabil[,

dr[g[la;[, cu versifica\ie reu;it[

Membri ai Cenaclului Afirmarea prezen\i la ;edin\a din 17 februarie 2016

Fiind recunoscut ca un bun epigramist, de această dată, Ioan Sălăjanu a dat glas unor poemeprecum< ”Întoarcerea fiului rătăcitor”, poezie scrisă cu prilejul împlinirii a 800 ani de atestare alocalităţii sale natale, Hotoan, comuna Căuaş. A mai citit poeme precum< ”Prea târziu” şi ”Plânsul”,scrisă după poezia ”Lacrimile” scrisă de Lucian Blaga, ”Lacrimile”.

Acest titlu deschide volumul depoeme semnate de Ioan Tipu Sălă-janu, sub forma unei prefeţe sem-nate de profesorul, poetul şi criticulliterar Ioan Nistor.

Iată şi alte câteva consideraţii con-semnate de Ioan Nistor< "Ca prezenţă,autorul s-a impus ca un om plin. Nu desine, ci de viaţă, de vervă, gata oricândsă se reverse ca un val glumeţ peste nisi-purile crispate de la marginea cotidia-nului. Mucalit şi spontan, Tipu, cum ealintat de amici, este responsabil cu bunadispoziţie a grupului de tineri adunaţi înmiezul octogenarului cenaclu Afirmarea,remarcându-se prin intervenţii spontaneşi prin savuroasele-i epigrame, bine "pă-pricate" cu boia de Hotoan, epigrame ca-re dau de veste că ochiul său nu este ro-tund, ci ascuţit. Relevant este şi faptulcă, în diferite momente dedicate simţiriipatriotice, acordurile sale baritonale potrepede înlăcrima ochii asistenţei, iar dacăşi bunul său părinte e de faţă, vocea due-tului Sălăjanu, făcând să vibreze toatăCâmpia Ierului...

Poemele sunt ecouri ale marii liriciardelene, de la Şt.O.Iosif şi O. Goga ve-nind, spre Ioan Alexandru. Autorul este,

s-ar putea spune, un emul în sensul po-zitiv, însă cadrele ilustrate de antecesorisunt umplute cu seva pe care o extragedin realitatea şi din sensibilitate de ultimăoră. Armoniile, rezultând din zăbavă şiexerciţiu îndelung, alungă brizele vetus-teţii şi, împreună cu umorul, cu autoiro-

nia subtilă care curge prin meandrele pa-rodice, se impun...

Autorul declară cu sinceritate că nu-şi propune să fie un mare poet. Şi înţele-gem în acest fel fiorul târziu al lirismuluinu-i dă pace întrucât resorturile sunt deordin sufletesc. Pe de altă parte, e deamintit faptul că Ioan Tipu Sălăjanu îşidoreşte să-i fie numele adăugat antece-sorilor din familie, cunoscuţii autori deversuri religioase puse pe note la străve-chea Mănăstire a Bixadului...

Ioan Tipu Sălăjanu versifică uşor iartentaţia principală este aceea a rostiriiimnice. Tematica e religioasă, civică şierotică. Poemele îşi iau zborul, uneoricad sub vraja cantităţii, alteori cedeazădorinţei de a hiperboliza şi de a reţinedoar frumuseţea realităţii. Şi mai obser-văm că, deşi este avar în privinţa tropilorşi a materiei sensibile, versurile sale suntelaborate atent, mezdrelite cu răbdare,tinzând spre perfecţiunea prozodică. Re-marcabile prin naturaleţe, ele merităatenţia noastră inclusiv prin reverenţacare i se face poeziei, actului creaţiei...

Deseori autorul cheamă valurile li-rismului spre litoralul poemelor şi atuncifirescul se instaurează de la sine, aşa cumse întâmplă în o serie de versuri... Poezia

devine un elogiul al zilei normale şi al se-menilor care îşi dăruiesc lumii, în apa-renţă, neînsemnata muncă, dar, în reali-tate, unica şi preţioasa aspiraţie a exis-tenţei. Când semnele dezumanizării seintensifică, cel care mânuieşte condeiuleste chemat să semene încrederea careconstruieşte ... Poezia cu temă religioasăare cititorii săi sau formează cititorii. Ceeace este de salutat. Sacrul şi poezia au con-vieţuit de la Facerea lumii. Sacrul a fostmereu izvorul poeziei, iar poezia a deve-nit expresia religiosului... Dincolo de rea-lizări şi nerealizări, efecte şi defecte carei s-ar putea imputa, rămâne senzaţia căIoan Tipu Sălăjanu respinge tot ce ar pu-tea fi fals, în poezie şi în viaţă, că oficiazăîn numele idealurilor înalte ale omului.El nu afişează pretenţia de a oferi texteprelucrate artistic la un nivel înalt, accen-tul fiind pus în mare parte pe sensul de-nominativ al cuvântului. Cu toate acestea,poemele lui au un farmec al lor şi atragatenţia cititorului graţie purităţii incon-testabile a sentimentului şi versificaţieireuşite. Autorul are ceva de spus şi o spu-ne cu sinceritate, cu credinţă că slujeşteatât poezia cât şi impulsul propriei fiinţede a transmite gânduri şi frământări... "

Pagin[ realizat[ de Ioan Ani\a;

Ioan Tipu S[l[janu ;i fascina\ia versului clasic


MAGAZIN

O genă care determină anumitebacterii - inclusiv unele care au po-tenţialul de a declanșa epidemii - sădevină rezistente la cele mai perfor-mante dintre antibioticele moderne afost descoperită, recent, în cadrulunor teste realizate pe oameni, dar și

pe animale, în China, informeazăReuters.

Descoperirea, anunţată miercuri,este considerată "alarmantă" de oame-nii de știinţă din lumea întreagă, careau solicitat impunerea de urgenţă aunor restricţii în privinţa utilizării po-limixinelor - o clasă de medicamentecare includ Colistin, folosit pe scarălargă în creșterea animalelor de fer-mă.

Cercetătorii de la UniversitateaAgricolă din China de Sud, coordonaţide Hua Liu, al căror studiu a fost pu-blicat în Lancet Infectious Diseases,au descoperit această genă - mcr-1 -în plasmide, macromolecule mobilede ADN care pot fi copiate și transfe-rate foarte ușor între diverse bacterii.

Acest lucru sugerează "un po-tenţial alarmant" de răspândire și dediversificare în rândul populaţiilorbacteriene, au precizat cercetătoriichinezi.

Aceeași echipă a descoperit dejadovezi care atestă transferul acelei ge-ne între tipuri comune de bacterii,precum E. coli, care provoacă infecţiiale tractului urinar, și Klebsiella pneu-moniae, care cauzează pneumonie șialte infecţii.

"Descoperirea noastră sugereazăfaptul că progresia de la o rezistenţăextensivă la medicamente la o rezis-tenţă pandemică este inevitabilă.

Deși este în prezent localizată doarîn China, gena mcr-1 va emula cel maiprobabil alte gene care determină re-zistenţă și se va răspândi pe plan mon-dial", au adăugat autorii studiului.

Precedentul indian - Descoperireagenei mcr-1, cauzatoare de rezistenţăla antibiotice, rezonează cu descope-rirea în 2010 a lui NDM-1, gena uneialte "super-bacterii", care a apărut înIndia și s-a răspândit în lumea întrea-gă. Cercetătorii spun că monitorizareala nivel global a rezistenţei determi-nate de mcr-1 este de acum înainte vi-tală pentru a preveni răspândirea bac-teriilor rezistente la polimixine.

China este unul dintre cei mai maiconsumatori și producători de Colis-tin, un medicament folosit atât în agri-cultură, cât și de uz veterinar. Cerereamondială pentru acest antibiotic înagricultură va ajunge la aproape12.000 de tone pe an până la finalullui 2015 și la 16.500 de tone până în2021, potrivit unui raport întocmit deQYResearch Medical Research Cen-ter. În Europa, 80% din vânzările depolimixine - în principal Colistin - auloc în Spania, Germania și Italia, po-trivit unui raport realizat de EuropeanMedicines Agency's Surveillance ofVeterinary Antimicrobial Consum-ption (ESVAC).

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Un model de avion submersi-bil american, testat la începutulanilor ’60, era mult mairudimen tar, net inferior „udovi-lului” (sub)marin şi aerospaţialpropus de Nicolae Văideanu.

Centrajul şi organizarea internă aacestui aparat erau realizate de aşa na-tură, încă să permită flotabilitatea darşi navigaţia în imersiune la mică adân-cime (aşa-numita „adâncime perisco-pică”), la care tubul Pitot al avionuluiputea fi utilizat ca periscop.

Compresorul funcționeazăca o elice hidraulică

În acest regim de funcţionare, com-presorul lucra ca elice hidraulică aspi-rând şi ejectând apa de mare şi în acestfel realizând propul sia maritimă dar şisubmarină. La comanda pilotului, apa-ratul ieşea din imersiune şi accelera lasuprafaţa apei până la o anumită vitezăla care se punea în valoare aşa-numitul„efect de sol”(aplicat aici la luciul apei),moment din care se trecea în regimulde funcţionare aeroreactor iar aparatul,prinzând viteză, decola rapid (deoarecealunecarea pe apă generează o fre caremult mai redusă decât aceea de la rulajulavionului pe sol) pentru aceasta fiindutilizată un fel de „sanie” de rulaj peapă (escamota-bilă), dispusă în regiuneaventrală a avionului.

La amerizare, aparatul de zbor îşiscotea „schiurile” de rulaj pe apă, veneanormal (asemănător cu aterizarea cla-sică) pe suprafaţa apei şi, după un scurt„rulaj pe schiuri”, era gata de navigaţiemaritimă şi intrare în imersiune la adân-cimea periscopică.

Important de menţionat este şi fap-tul că acest „submavion” chiar a fost tes-tat, nu doar adus ca idee. Rezultateleoficiale au fost neconcludente, însă ceeace s-a arătat oficial este departe deadevă rata tehnologie aplicată la un ast-fel de aparat polivalent.

Am arătat mai înainte „udovilul” luiNicoale Văideanu, acela con ceput pen-tru navigaţie pe apă şi sub apă, dar totVăideanu a con ceput şi varianta poli-valentă a Udovilului< aceea care putea

intra în imersiune dar şi accelera în pă-turile superioare ale atmosferei până lauriaşele viteze hipersonice.

Sistemele imersibile inventate deCoandă se bazează pe absorbirea şi eva-cuarea apei, fără dispozitive „batante”(elici) care să provoace unde de şoc înmediul fluid, acestea putând fi atât deuşor captate de sonarele vaselor inami-ce…

lată de pildă sistemul de propulsiepropus de Henri Coandă în cadrul bre-vetului american nr. 2.699.644 (cu titlul„Hidropropulsor”) din 18.01.1955<1.admisia apei în cadrul unei conducteaxiale având profilul tipic ajuta jului detip Laval(convergent-divergent)> 2.eli-cea internă> 3.jeturile de apă antrenatede elice în cadrul unui dispozitiv inelar>4.axul elicei prin care se face antrenareaacesteia> 5.fanta inelară prin care apaantrenată de elice este suflată în exterior>6.porţiunea de perete curbat, pentruaplicarea efectului Coandă (jeturile deapă suflate prin fanta inelară ade ră la

carenajul dispozitivului submarin şi sedeplasează chiar pe supra faţa acestuia,ca şi cum ar curge pe acest perete)> 7.da-torită depresiunii formate în jurul cor-pului fuselat imers, este antrenată şi apadin mediul ambient.

Un astfel de sistem hidropropulsivaduce cu sine următoarele mari avan-taje< *este perfect silenţios, nedetectabilde către sonar> *corpul imersat are o mi-nimă rezistenţă la înaintare, deoareceîn jurul acestuia se creează un strat-li-mită depresionar> aceasta con duce laobţinerea de viteze mari şi reducereacosumului energetic> apa din mediulambient, în loc să acţioneze ca un im-pediment, opunând rezistenţă deplasăriivehiculului, participă la propulsareaacestuia!

Submavionul testat de US Navy înprima jumătate a anilor ’60 ar fi trebuitsă reprezinte soluţia tehnologică pentrurenunţarea la costisitoarele portavioaneîn favoarea unor platforme submarine,mult mai ieftine şi mai rentabile decât

portavioanele.S-a dorit ca acestea să poată purta

întregi flotile de avioane cu rază deacţiune nu prea mare (spre deosebirede avioanele de luptă ac tuale) dar caresă se fi putut infiltra până în relativaapropiere a ţăr mului inamic pentru adeclanşa masive atacuri-surpriză, ur-mate de… retra gerea avioanelor de atacşi ascunderea lor înapoi sub valurileOceanului!

Spre deosebire de modelul oficialamerican, vehiculele inventate de Coan-dă şi Văideanu aveau o multitudine deavantaje, fiind net supe rioare în perfor-manţe şi capacitate de navigaţie în aerori în imersiune.

Având în vedere faptul că URSS apreluat lucrările lui Văi deanu iar SUAlucrările lui Coandă (şi pe Coandă în-suşi) este les ne de bănuit faptul că înambele „imperii” ale Războiului Reces-au creat aparate polivalente capabilede deplasare în imersiune, pe su prafaţaapei, în aer şi spaţiul cosmic.

Submavionul testat de US Navy în prima jumătate a anilor ’60 ar fi trebuit să reprezinte soluţia tehnologică pentrurenunţarea la costisitoarele portavioane în favoarea unor platforme submarine, mult mai ieftine şi mai rentabile decâtportavioanele

De-a lungul timpului, vapoa-re, ambarcațiuni ușoare și chiaravioane au dispărut fără urmă înOceanul Atlantic, într-o zonă cu-prinsă între Insulele Bermude,Porto Rico și Fort Lauderdale cu-noscută drept Triunghiul Bermu-delor.

O echipă de oameni de știință dinRusia susține că a descifrat misterul aces-tor dispariții, care ar fi provocate de ace-lași fenomen geofizic care se află la ori-ginea giganticelor cratere apărute bruscîn Siberia în perioada verii, scrie portalulHuffington Post.

Experții sunt de părere că în subsolul marin suntmari pungi de gaz metan

Experții sunt de părere că, la fel ca încazul fenomenelor de tip "pingo" sau hi-

drolacolit din Siberia, în subsolul marindin Triunghiul Bermudelor există maripungi de gaz metan care la un momentdat se sparg violent, iar gazele degajateurcă spre suprafața oceanului și produc

pierderea flotabilității ambarcațiuniloraflate în trecere prin zona respectivă. Deasemenea, când ajung în atmosferă, aces-te gaze pot produce pierderea portanțeiaeronavelor care zboară pe acolo.

Fenomenul "Triunghiul Bermudeloreste un efect al reacțiilor hidraților degaze naturale" (așa cum este hidratul demetan), susține omul de știință rus IgorIelțov pentru publicația The Siberian Ti-mes. "(Hidrații de gaze) încep să se des-compună activ, gheața metanică trecândîn formă gazoasă.

Această reacție se produce rapid, cao avalanșă sau ca o reacție nucleară, eli-berând volume uriașe de gaz. Astfel, apaoceanului ajunge să pară că fierbe, iarvapoarele se scufundă pentru că-și pierdflotabilitatea. Același fenomen duce și lasuprasaturarea anumitor porțiuni atmos-ferice cu metan, ceea ce produce puter-nice turbulențe atmosferice și prăbușireaaparatelor de zbor", a explicat el.

Hidrații de gaze naturale sunt ames-tecuri înghețate de apă și gaz, în special

de metan (hidratul de metan). Astfel de amestecuri se găsesc în per-

mafrostul din anumite regiuni siberiene,precum și în subsolul unor zone ale ocea-nului. În perioada recentă trei cratere gi-gantice, rezultate în urma unor fenomenede tip "pingo", au apărut în peninsulelesiberiene Iamal și Taimir, în urma dega-jării explozive ale unor astfel de acumu-lări de gaze.

Vladimir Potapov, coleg cu Ielțov, aafirmat, la rândul său, că "principalul ele-ment al teoriei noastre pentru explicareacraterului din Iamal este eliberarea ga-zelor din astfel de hidrați".

"Am descoperit că astfel de hidrațide gaze există atât în stratul de profun-zime, care în cazul peninsulei (Iamal) seaflă la câteva sute de metri adâncime, câtși în straturile superficiale ale solului", aadăugat el.

În cursul verii, acești hidrați se to-pesc, iar gazele răbufnesc exploziv dinsubsol, la fel ca dopul unei sticle de șam-panie, formând cratere.

Gena unei noi bacterii,identificat[. “Se va

r[sp]ndi pe plan mondial”

Sistemele imersibile inventate de Coandă se bazează pe absorbirea şi evacuarea apei, fărădispozitive „batante” (elici) care să provoace unde de şoc în mediul fluid, acestea putând fi atâtde uşor captate de sonarele vaselor inamice.

Savan\ii ru;i sus\in c[ au elucidat misterul Triunghiului Bermudelor

Submarinul-avion este o inven\ie româneasc[


Superstar, amator de petreceri,ecologist ;i fiu devotat, actorul de41 de ani care ;i-a scris propriilereguli este, `n sf]r;it, marele fa-vorit la Premiile Oscar din acestan.

Prima lun[ a lui 2016 a avut semnefoarte bune pentru Leonardo DiCa-prio. Interpretarea din „The Revenant<Legenda lui Hugh Glass” i-a adus dejadou[ premii importante– un Glob deAur ;i un premiu Screen Actors Guild.Perioada dintre cele dou[ gale i-a oferitprilejul de a se `nt]lni cu unul dintrepu\inii oameni care-l dep[;e;te `nfaim[, Papa Francisc. Al[turi de tat[ls[u, George, DiCaprio l-a salutat peSuveranul Pontif ̀ n italian[, dup[ carea discutat despre art[ ;i schimb[rileclimatice. Pe 22 ianuarie, i-a fost de-cernat premiul Crystal Award, în ca-drul Forumului economic mondial dela Davos, pentru eforturile sale în spri-jinul protec\iei mediului. :i Academiabritanic[ de film i-a decernat un pre-miu BAFTA pe 14 februarie, pelicula“The Revenant” fiind mareac];tig[toare a galei desf[;urate la Lon-don Royal Opera House.

Dup[ aproape trei decenii `n care

a ales s[ interpreteze roluri ̀ ndr[zne\e;i neconven\ionale, DiCaprio ;i-acl[dit una dintre cele mai de succes ;icele mai pu\in previzibile cariere de laHollywood. Iar dup[ cincinominaliz[ri, se spune c[ va deveni ;ifericitul de\in[tor al primului s[u Os-car pe 28 februarie, pentru interpreta-rea sf];ietoare din brutala poveste desupravie\uire ;i r[zbunare plasat[ `nsecolul al XIX-lea. „Leo are aceasc]nteie, acea determinare, o curiozi-tate esen\ial[ legat[ de via\[, acea do-rin\[ de a descoperi, de a se aventura`n noi teritorii,” spune Martin Scorsese,un prieten vechi ;i regizor cu care acolaborat `n mai multe proiecte. „Nuare leg[tur[ cu ceea ce ̀ nve\i ̀ n ;coal[.Pentru el, actoria este o voca\ieadev[rat[, o chemare.”

DiCaprio este starul care-;i stabi-le;te singur propriile reguli dup[ care-;i tr[ie;te via\a. A avut iubite dinr]ndul fotomodelelor Victoria’s Secret,dar mama ;i tat[l s[u r[m]n constan-teledin via\a lui. Este o celebritate in-terna\ional[ care se simte la fel de con-fortabil pe un yaht `n Marea Medite-ran[ ca ;i pe o biciclet[ ̀ n centrul NewYork-ului. ~n ciuda reputa\iei de play-boy, amator de petreceri cu fotomodele

al[turi de vechii lui prieteni Lukas Haas;i Kevin Connolly, Leo ̀ ;i dedic[ o ma-re parte din timpul s[u actoriei ;i fun-da\iei care-i poart[ numele, organiza\iecare a donat peste 45 de milioane dedolari pentru a sus\ine mediul `ncon-jur[tor. ~nfiin\at[ `n 1998, funda\ia seocupă de conservarea biodiversită\ii,finan\area proiectelor pentru proteja-rea oceanelor ;i a spa\iilor naturale ;iluptă pentru combaterea consecin\elornefaste ale schimbărilor climatice.

Prietenii s[i cei mai apropia\i v[dun om care s-a maturizat ;i a evoluatde-a lungul anilor, dar care a r[mas,mai presus de toate, profund loial. „Es-te un prieten grozav> a fost ̀ ntotdeaunala fel ;i nu doar cu mine, ci cu to\i ceidin jurul s[u,” spune Kate Winslet, ceacare a devenit cunoscut[ al[turi deacesta `n pelicula „Titanic”, `n 1997.„~nc[ mai are prieteni de pe vremeac]nd lucra pe platourile de la «Titanic».Din multe privin\e nu s-a schimbat de-loc, dar exist[ ;i unele schimb[ri ma-jore. Acum este un actor mult mai pu-ternic ;i mi se pare mult mai a;ezat,mai concentrat ;i mai calm fa\[ de cumera acum 20 de ani.”

C]t despre posibilitatea de a sea;eza la casa lui, se pare c[ ̀ nc[ nu este

at]t de preg[tit. „Va veni ;i acel mo-ment, dar la timpul s[u. Adev[rul e c[nu po\i s[ prezici c[s[toria,” a declaratDiCaprio cu c]teva luni `n urm[ `ntr-un interviu, presa de scandal anun\]ndla ̀ nceputul acestui an ruperea rela\ieidintre actor ;i modelul de 26 de ani,Kelly Rohrbach.

A fost atras de actorie `nc[ din co-pil[ria petrecut[ ̀ ntr-un cartier r[u fa-mat al Los Angeles-ului al[turi de tat[ls[u, George, un distribuitor de benzidesenate ;i mama lui, Irmelin, o secre-tar[ a c[rei familie a emigrat din Ger-mania lui Hitler. Fiind un „copila; iste\cu gur[ mare”, dup[ cum se autocarac-terizeaz[, Leo ;i-a `nceput cariera `nclipuri publicitare `nainte de a ob\ineroluri `n filme. Tot `n acea perioad[ adecis s[ nu asculte sfatul agentului s[u,care i-a sugerat s[-;i schimbe numele`n Lenny Williams. La decernarea pre-miilor SAG, de pe 30 ianuarie, actoruls-a declarat extrem de onorat de acearecunoa;tere, mul\umindu-lep[rin\ilor s[i c[ l-au ascultat pe multprea ambi\iosul b[ie\el de 13 ani ;i camenervant, care voia s[ mearg[ la audi\ii`n fiecare zi dup[ ce venea de la ;coal[.La 18 ani, a devenit cunoscut ca un ac-tor talentat cu un viitor promi\[tor,

c]nd Robert De Niro l-a ales s[-i fiepartener ̀ n produc\ia „This Boy’s Life”,iar la 23 de ani era idolul adolescentelordin ̀ ntreaga lume, dup[ succesul ob\in-ut de „Titanic”. Nebunia cauzat[ de„Leomania” din acea perioad[ i-a oferitlibertatea de a-;i asuma numite riscuri.

Rolul s[u din „The Revenant”, film`n care nu are foarte multe replici, afost unul dintre cele mai mari riscuripe care ;i le-a asumat c]nd vine vorbade cariera sa. ~not]nd ̀ n ap[ ̀ nghe\at[;i m]nc]nd ficat crud de bizon la mi-nus 25 de grade, DiCaprio nu s-a dat`n l[turi de la nicio scen[ dificil[. El s-a declarat fascinat de puterea omuluide a se adapta la diferite medii `ncon-jur[toare ;i de abilitatea uman[ de apersevera `n ciuda tuturor condi\iilorpotrivnice. ~ntrebarea aflat[ pe buzeletuturor - posibilitatea c];tig[rii unuiOscar dup[ cinci nominaliz[ri - nu-lderanjeaz[ pe actor. „Desigur c[ orici-ne `;i dore;te s[-i fie recunoscute rea-liz[rile, dar asta deja nu mai depindede mine, al\ii controleaz[ aceste decizii.:tiu c[ orice premiu ar ajuta filmul s[ajung[ s[ fie vizionat de mai mult[ lu-me. Iar ca actor, ceea ce po\i s[ faci estes[ oferi publicului tot ce ai mai bun `ntine.”

Leonardo DiCaprio, dedicat actoriei ;i salv[rii planetei de la distrugere

s`n`tate & frumuse]e - informatia zilei

Documents