cvj, nr. 238, miercuri 24 octombrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 238

Miercuri, 24 octombrie 2012

Bolnav psihic,spânzurat la

Petroºani

ª i-a pus capãt zilelor ºi adecis, dupã mai multe

încercãri, sã-ºi încheie definitivsocotelile cu viaþa. Un bãrbatde 28 de ani, din Petroºani,bolnav psihic, s-a spânzurat înlocuinþa din care credea cã vafi evacuat de primãrie.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Adio gropi degunoi neconforme,

CJH închidedepozitele de

deºeuri cu aproape

20 de milioanede euro

A proape 20 de milioane deeuro pentru închiderea

unor gropi de gunoi din judeþulHunedoara. Gropile de gunoidin Petrila, Lupeni, Aninoasaºi alte localitãþi ale judeþuluiHunedoara vor fi închise.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

F amiliile din zona de nord a municipiului Petroºani au rãmas ºocate dupã ce ieri dimineaþã, când aumers cu copiii la grãdiniþã, au vãzut în zona lor împrãºtiate mai multe capete ale unor berbecuþi.

În plus, maidanezii se rãfuiau pe pradã spre teama oamenilor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Incendiatorulmaºinii

primarului dinVulcan vrea sãfie judecat înlibertate ºi în

altã parteP rocesul sãu este prea

mediatizat, iar GheorgheIle este un nume cu greutateîn judeþul Hunedoara.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Angela Stoica,înlocuitã vineri.Noul viceprimar

Meriºanu?

P osturile rãmase vacantedupã ce Angela Stoica a

renunþat la funcþia deviceprimar la municipiuluiVulcan vor fi ocupate vineri.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

OOOOrrrriiiippppiiii llllaaaannnntttt.... CCããppããþþâânnii ddee bbeerrbbeecc

îîmmpprrããººttiiaattee îînn nnoorrdduull PPeettrrooººaanniiuulluuii

Luiza ANDRONACHE

Din pãcate, însã, mulþioameni vin cu dosareleincomplete în prima fazã.“Vin oamenii, întreabã, îºiiau actelenecesare,dar aufost ºioamenicare nuau avutdosareleincom-plete. Aufost înregistrate în jur de80 de cereri, aproximativ30 la termoficare, la lemne23, iar restul la gaz”, a

declarat CristinaMraz, directorexecutivServiciul Publicde AsistenþãSocialã –

PrimãriaPetroºani.

Vestea bunãeste cã dosarele

înregistrate pânã la data de20 noiembrie, vor intra înplatã chiar de luna viitoare.“ Vom înregistra cererilepânã la sfârºitul lunii, dupãcare vom emite dispoziþiileîncepând cu luna noiem-

brie, dar oamenii nu tre-buie sã intre în panicã,pentru cã ºi luna aceasta,tot ce se face, toate dispo-ziþiile ºi cererile primitepânã în data de 20 noiem-brie, pentru cã atâta estetermenul, se înregistreazãºi se stabileºte dreptul petoatã perioada sezonuluirece , adicã noiembrie –martie ” , a mai spus Mraz.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 201222 Diverse

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str.1 Decembrie 1918,

nr. 100tel. 0374.906.687

e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Cu banii jos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Jurnalul (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului 0:00 România, te iubesc!

9:30 Mama, antrenoarede fotbal 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Ora de business (r)11:15 Rezumatele zileiUEFA Champions League 12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Avocaþii schimbãrii 17:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Crima, meserianoastrã

Colectivul Colegiului

Tehnic „Dimitrie Leonida”

este alături de dr. Octavian

Popescu în momentele

grele pricinuite de trecerea

în nefiinţă a soacrei sale.

Dumnezeu să o

odihnească!

Condoleanţe familiei

întristate.

La Petroºani, 80 de cereri pentruajutorul de încãlzire

Î n jur de 80 de cereri de solicitare a ajutorului de încãlzire s-au înregistrat

pânã acum, la Petroºani. Dosarele se preiau înfostul sediul al Serviciului de AsistenþãSocialã, acolo unde este o comisie special înfiinþatã, formatã din mai multe persoane.

ª i-a pus capãtzilelor ºi a decis,

dupã mai multeîncercãri, sã-ºiîncheie definitivsocotelile cu viaþa. Unbãrbat de 28 de ani,din Petroºani, bolnavpsihic, s-a spânzuratîn locuinþa din carecredea cã va fi evacu-at de primãrie.

Tânãrul de 28 de ani s-a sinucis, atârnându-secu un ºtreang în uºa caseiîn care locuia, iar marþivecinii sãi, din Colonia

Petroºani l-au gãsit mort.Oamenii au sunt la 112,însã, cei care au ajuns la

faþa locului nu au maiputut decât sã constatedecesul tânãrului, care era

cunoscut cu probleme psi-hice. „Noi am fostanunþaþi prin 112 de pro-ducerea evenimentului înjurul prânzului. Am venit ºiam constatat cã e mort”, adeclarat plutonier adjutantGheorghe Boha, unul din-tre pompierii care au ajunsla faþa locului.

Nici echipajul SMURD,care a ajuns la faþa loculuinu a putut face nimic ºichiar au constatat cã omulmurise de mai multe ore.„Am intrat în casã, daromul era mort de 12 ore.

S-a spânzurat ºi nu ammai putut decât sã con-statãm decesul”, a declaratºi unul dintre paramediciiSMURD, care a ajuns lalocuinþa victimei de pestrada Cârjei, la numãrul50.

Primii care i-au simþitlipsa au fost vecinii, iar celcare locuieºte gard în gardcu Gheorghe Liteanupovesteºte cum l-adescoperit spânzurat înuºa casei ºi cã nu e laprima tentativã de sinucidere. „A mai avut otentativã sã se sinucidã.Atunci iar am chemat salvarea, iar oamenii auvrut sã-l interneze, dar arefuzat, a semnat cã nuvrea ºi acum, nu mai suntlegile ca înainte. Azi

(marþi), pe la 12 m-amuitat în curte, cã noi avemun gard comun, iar dacãam vãzut cã nu e miºcarel-am strigat. Apoi l-amcãutat ºi l-am gãsit acolospânzurat. Acu câteva zilea mai vrut o datã sã se sinucidã iar ºi atunci ºi-abãtut un cui în frunte cãprimãria i-a dat somaþie cãîl evacueazã, dupã ce s-adespãrþit de concubina eicu care are 4 sau 5 copiiºi urma sã îi dea ei casa”,a povestit Ion Ruscu,vecinul victimei

Oamenii din cartierspun cã bãrbatul ar fi fostameninþat sãptãmâna tre-cutã cu evacuarea din casãde cãtre reprezentanþiiPrimãriei din localitate ºicã, cel mai probabil, asta l-a determinat sã sespânzure.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 2012 Actualitate 3

F amiliile din zona denord a municipiului

Petroºani au rãmas ºocatedupã ce ieri dimineaþã,când au mers cu copiii lagrãdiniþã, au vãzut înzona lor împrãºtiate maimulte capete ale unorberbecuþi. În plus, maida-nezii se rãfuiau pe pradãspre teama oamenilor.

Scenele s-au petrecut în zonacelei mai moderne grãdiniþe dinmunicipiul Petroºani. Copiii aufost înspãimântaþi mai ales cãmaidanezii înfometaþi se bãteaupe resturile de animale.

„Dimineaþã, când am ieºitdin scara blocului cu bãieþelul,în faþã era un cap mare cucoarne ºi pe jos plin de sânge.M-am speriat eu, mai ales cãera ceaþã ºi încã nu puteam sãdisting bine ce e acolo. De copil

nu mai zic. Apoi erau ºi treicâini de aici din cartier caredupã ce au dat de sânge, sebãteau pe capetele ºi copiteleacelea”, a spus

Marian, unul dintre locuitoriide pe strada Constructorul.Capetele berbecilor, împrãºtiateprin cartierul unde se aflã ºiinstituþia de învãþãmânt, provinde la animalele sacrificate decãtre unul dintre cei care auproprietãþi în zonã. Acesta nu

avea voie sã le arunce pur ºisimplu în containerul de gunoi,iar medicii veterinari spun cãdacã ar putea fi descoperit,riscã sancþiuni usturãtoare.

„Practic, dacã este o sesizarese urmãreºte de unde provinacele capete ºi dupã o identifi-care se poate trage la rãspun-dere proprietarul animalelor.Dacã este vorba de o sacrificarepentru uz propriu este destul degreu de descoperit vinovatul. În

orice caz, acele resturi nu pot fiaruncate aºa la întâmplare”,explicã dr. Octavian Popescu,ºeful CSVSA Petroºani.

De cealaltã parte, municipali-tatea Petroºani spune cã nu aremijloace legale pentru a aflacine este vinovat. Totuºi, imedi-at de cum au aflat de problemã,edilii au trimis oameni de lasalubritate pentru a ridica resturile de animale împrãºtiatede maidanezi în tot nordul localitãþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M ai multe capace de pestrada Constructorului

au fost furate de ho’ii de fiervechi, iar gãurile sunt sem-nalizate „româneºte”. Adicãcu douã rãmurele ºi nu demãslin.

Bugetul Primãriei Petroºani esteprejudiciat de zeci de mii de lei decãtre hoþii de fier vechi care furãde pe domeniul public aproape totce este material feros ºi poate fivândut la centrele de colectare.

În principal capacele de canal ºiindicatoarele rutiere suntpreferate, iar pagubelecontabilizate se ridicã lavalori foarte mari ºi înplus pun în pericol viaþalocalnicilor ºi a ºoferilor.În prezent, din totalul de10 mii de capace decanal existente în „capi-tala” Vãii Jiului, circa3000 sunt lipsã, toatefiind furate de cãtre hoþi.„Pot spune câte capacede canal ne lipsesc din

cauza hoþilor ºi pagubele sunt semnificative pentru noi în condiþiile în care preþul unuia seridicã la circa 400 de lei”, explica,directorul executiv al SPADPP,Lucian Dragomir.

Municipalitatea a început sãpunã capace de canal dintr-unmaterial compozit neferos care în

mod normal n-ar mai trebui sã-iatragã pe hoþi. Numai cãînlocuirea lor este foarte costisi-toare. Pe strada Constructorul, înnordul municipiului Petroºani, maimulte canale au rãmas în ultimelezile fãrã capacele din fontã. Deprecizat ar fi cã în zonã se aflã ºisediul poliþiºtilor locali, însã hoþiiau fost mai „atenþi” ºi au reuºit sãdisparã cu prada. Furturile de fiervechi sau „furturile foamei” cummai sunt numite în Valea Jiului, auluat amploare dupã 1999, iarfenomenul nu a putut fi stãvilit niciîn ziua de azi, deoarece de celemai multe ori, hoþii se bucurã decomplicitatea celor care deþin cen-tre de colectare a metalelor ºiachiziþioneazã inclusiv compo-nente, echipamente ºi piese metalice interzise de lege.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

CCaappaacceellee ddee ccaannaall–– pprreeffeerraatteelleehhooþþiilloorr ddiinn PPeettrrooººaannii

OOrriippiillaanntt.. CCããppããþþâânnii ddee bbeerrbbeecc îîmmpprrããººttiiaattee îînn nnoorrdduull PPeettrrooººaanniiuulluuii

Bolnav psihic, spânzurat la Petroºani

Carmen COSMAN

Deºi ºi-a recunoscut faptele

ºi chiar a declarat cã regretãcele întâmplate, Giany Simuleanu mai vrea sã fie judecat la

Petroºani. Prinapãrãtorii sãi –care nu au vrut sãofere amãnuntepresei – acesta acerut strãmutarea

cauzei la altã instanþã similarãdin þarã, solicitare ce va fi jude-catã de Înalta Curte de Casaþieºi Justiþie la data de 6 decem-brie. De asemenea, acesta acerut sã fie judecat în stare delibertate, susþinând cã motivelecare au dus la arestarea sa pre-venitvã nu mai sunt îndepliniteacum. Apãrãtorul primaruluiGheorghe Ile a cerut, însã,respingerea acestei solicitãri ºia menþionat cã se menþinestarea de potenþial pericol.Instanþa a rãmas sã se pro-nunþe cu privire la cererea deeliberare din arest preventiv ºi

înlocuirea acesteia cu mãsurade a nu pãrãsi localitatea dedomiciliu. Totodatã, s-a stabilitun nou termen de judecatã,pentru data de 11 decembrie,asta dacã nu cumva ICCJ vadecide strãmutarea cauzei.Niciuna dintre pãrþile implicateîn acest dosar nu a dorit sãfacã alte comentarii, dincolo desala de judecatã ºi chiar s-auferit de presã. Giany Simulea afost trimis în judecatã deprocurori pentru douã infracþiu-ni de ºantaj ºi pentru dis-trugere. Potrivit rechizitoriului,la finele lunii mai, Simulea a

încercat sã obþinã de la cei doi,prin ameninþãri, suma de50.000 de euro, iar ulterior,dupã ce a vãzut cã nu poatelua bani de al ei, a incendiatmaºina de lux a lui AlexandruIle, în valoare de 73. 420 deeuro, aflatã în parcare. La ter-menul trecut, în faþa judecã-torului de caz, Giany Simuleaºi-a recunoscut faptele, dar aprecizat cã nu ºtie de ce afãcut-o. „Nu îmi pot explica. ªipentru mine este un ºoc”, adeclarat incendiatorul, careriscã sã-ºi petreacã urmãtorii20 de ani dupã gratii. Tocmaidin acest motiv a cerutinstanþei schimbarea încadrãriijuridice a faptei ºi a menþionatcã suma solicitatã cu titlul dedespãgubiri morale este multprea mare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 201244 Actualitate

P osturile rãmase vacante dupãce Angela Stoica a renunþat la

funcþia de viceprimar la municipiuluiVulcan vor fi ocupate vineri.Consilierii locali de la Vulcan au fostconvocaþi în 26 octombrie la oºedinþã de consiliu în care urmeazãsã fie votate douã proiecte dehotãrâre în acest sens.

Diana MITRACHE

Primul, iniþiat de primarul Gheorghe Ilede la Vulcan, vizeazã vacantarea postului deconsilier, dupã demisia Angelei Stoica.Locul sãu în consiliul local de la Vulcan i-afost propus doamnei Malvina Socaci, ceacare este director al Colegiului Tehnic MihaiViteazul din Vulcan ºi prima pe lista PSD.

La punctul 3, consilierii locali sunt invitaþisã propunã ºi sã voteze un nou viceprimar.Aici numele vehiculat pentru funcþia deviceprimar este Cristi Meriºanu (PSD), darrãmâne de vãzut dacã acesta va fi validat deConsiliul Local. Pânã vineri se mai pot facenominalizãri ºi situaþia sã se schimbe, cãdoar vorbim de Vulcan unde totul e posi-bil...

Angela Stoica a demisionat din PSD ºidin funcþiile publice pe care le deþinea laVulcan la începutul lunii octombrie, dupã cea fost implicatã, timp de mai multe luni,într-un scandal legat de copiii sãi.

Carmen COSMAN

Banii din bugetele localesunt neîndestulãtori, aºa cãaleºii locali apeleazã la cred-ite. A devenit deja o prac-ticã pentru primãriile hune-dorene sã dea fuga la bãnciatunci când vor sã rezolve oproblemã stringentã deinteres edilitar. Aºa apartrotuare noi, faþade deblocuri, acoperiºuri, ori seachitã cota ce revineprimãriilor pentru lucrãrilede investiþii pe banieuropeni. Oricum limitalegalã de îndatorare este demaximum 30% din buget ºiîncã nu a fost atinsã. LaDeva, însã, edilii mai au unpas pânã la acest procent.Conform datelor oficiale,gradul de îndatorare calculatpentru luna octombrie estede 21,12%. Veniturile pro-prii sunt de aproape 84 demilioane de lei, în timp cedatoria publicã este deaproape 18 milioane de lei

cu tot cu comisioane ºidobânzi.

La Petroºani, sumeleîmprumutate sunt mai micidecât în municipiul

reºedinþã de judeþ, dar edrept ºi bugetul propriu estenet inferior. Astfel, veni-turile proprii au fost calcu-late la puþin peste 31 demilioane de lei, iar primãrias-a îndatorat deja la bãncipentru extinderea reþelelorde alimentare cu gaze,reabilitarea termicã a unorclãdiri ori repararea unorstrãzi. Acum, gradul de

îndatorare al Primãriei aajuns la 5,7%, dar edilii segândesc sã acceseze ºi altecredite.

„În principal, creditul afost luat pentru cofi-nanþarea proiectelor caresunt finanþate din fonduristructurale europene ºi pen-tru investiþii în infrastructurade drumuri. (…) În perspec-tivã ne gândim sã accesãmºi alte credite pentru lucrãricare eu estimez sã le real-izãm în urmãtorii doi – trei

ani”, a declarat TiberiuIacob – Ridzi, primarPetroºani.

Vulcanul are un bulevardnou – nouþ, mai multe strãzimodernizate ºi ºcoli multmai aspectuoase. Primãria abeneficiat de fonduri ner-ambursabile, dar a avutnevoie ºi de credite.Primarul Gheorghe Ilerecunoaºte cã s-a împrumu-

tat pentru lucãrile deinvestiþii, dar cu o dobândãdeloc împovãrãtoare, denumai 7% ºi nu se grãbeºtesã returneze banii. Niciedilii din Lupeni nu îºi facprobleme din cauza acestorîmprumuturi care greveazãbugetele locale ºi, pentruimplementarea proiecteloreuropene, ar mai accesa olinie de credit. „PrimãriaLupeni are un credit luatacum câþiva ani, de 8,6 mil-ioane de lei, pentru infra-structura oraºului. Termenulde rambursare este de 20de ani. Dacã vom mai luacredite, vom lua doar pen-tru proiectele europene,întrucât avem un proiecteuropean de 340 de mil-iarde de lei vechi ºi un altproiect de 100 de miliardede lei vechi”, a spusGabriel Lungu, city manag-er Lupeni:.

Creditele pot acþiona,însã, ºi ca un bumerang.Aninoasa, de exemplu, unuldintre cele mai sãrace oraºehunedorene, nu mai poateface faþã datoriilor caredepãºesc 7 milioane de leinoi. Suma este imensã, încondiþiile în care acest lucruînseamnã bugetul total alPrimãriei Aninoasa pe doiani. Edilii recunosc cã,numai la o bancã datoriaeste de 3,7 milioane de leiºi suma trebuie achitatãurgent, altfel s-ar putea trezicu portãreii la uºã.

Oraºele hunedorene se dezvoltãpe datorie

L ucrãri de investiþii pe datorie. Primãriilehunedorene au bugetele planificate pe

ani de zile, dupã ce edilii au luat credite pestecredite pentru a rezolva problemele de interesedilitar. ªi, dacã ar fi nevoie, un împrumut ºi-ar face loc numaidecât în bugetele ºi aºasãrãcite în ultimii ani.

Angela Stoica, înlocuitãvineri. Noul viceprimar

Meriºanu?

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan vreasã fie judecat în libertate ºi în altã parte

P rocesul sãu este prea mediatizat, iarGheorghe Ile este un nume cu greutate în

judeþul Hunedoara. Acestea ar putea fi motivelecare au stat la baza cererii de strãmutare acauzei depuse de Giany Simulea, cel care aincendiat maºina familiei primarului din Vulcan.

Cronica Vãii Jiului | Miercruri, 24 octombrie 2012 Actualitate 5

Raul IRINOVICI

“La finanþare vor avea prior-itate unitãþile sanitare regionaleºi cele din zonele unde serezolvã cazurilecomplexe. Sumele finale pentrufiecare unitate se vor stabili cuexactitate dupã finalizarea pro-cedurilor de rectificare buge-tarã”, a declarat RAEDARAFAT, subsecretar de stat înMS.

Serviciile medicalespitaliceºti sunt asigurate pânãla finele anului 2012. Lasfârºitul lunii septembrie au fostrepartizate Caselor Judeþene deSãnãtate sumele reþinute con-form prevederilor legale învigoare, asigurându-se prin acteadiþionale efectuarea serviciilor

medicale spitaliceºti, inclusivluna noiembrie 2012.

”Fondurile pentru lunanoiembrie sunt asigurate,urmând a fi plãtite în decem-brie”, asigurã preºedinteleCNAS, dr. Doru Bãdescu.

”Pentru luna decembrie2012 serviciile medicale seasigurã conform prevederilorart.6 din Contractul Cadru,plãþile urmând a fi efectuate înianuarie 2013”, explicã ofi-

cialul CNAS.Ca urmare a demersurilor

efectuate de MinisterulSãnãtãþii ºi Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate, la rectifi-carea bugetarã din aceastãlunã, bugetul Fondului NaþionalUnic de Asigurãri de Sãnãtate(FNUASS) va fi suplimentat în

vederea plãþii arieratelor înreg-istrate la nivelul spitalelor pub-lice.

În prezent, restanþeleunitãþilor sanitare din subor-dinea MS reprezintã aproxima-tiv 170 milioane lei, din carecu termen de platã mai vechide 90 de zile, considerate arier-ate, sunt în valoare de 79 mil-ioane de lei.

S pitalele din ValeaJiului, datornice

Conducerea Spitalului deUrgenþã din Petroºani vorbeºtedespre o situaþie„chinuitã”de datorii. Cuantumulacestora, spune doctorul AlinVasilescu, managerul spitaluluide urgenþã din Petroºani,ajunge la 7 milioane de lei ºiabia dacã s-a reuºitaprovizionarea cu medicamentede strictã necesitate, materialesanitare de absolutã urgentaºicâteva alimente pentru cãmarã.„Situaþia e chinuitã. Avemºi datorii ºi reuºim sã achiz-iþionãm doar strictul necesar ºisuntem la limita uneisupravieþuiri decente”, spunedr. Alin Vasilescu,managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani. Situaþia estesimilarã ºi la Vulcan,undemedicul MarianaMateescu, managerulspitaluluidin localitate a reuºit sã amâne„tãierea” apei potabile în uni-tatea medicalã, din cauzadatoriilor. Facturi neplãtite suntºi la curent ºi lafurnizorii de oxigen.„Avem datoriila întreþinere.Acum ne pregãtim sã fimacreditaþi CONAª, dar sãp-tãmâna trecutã am fost somaþi

sã plãtim apa. Am fost pãsuiþipânã la sfârºitul lunii ºi e greu,pentru cã abia am fãcutaprovizionarea de iarnãºi suntprobleme legate de bani”, aprecizat dr. Mariana Mateescu.

Aºa se face cã, în ValeaJiului, cel mai bine o duce spi-talul din Lupeni unde vor veniºi medici noi. Gabriel Lungu,administratorul public aloraºului vorbeºte despre unstoc de medicamente de120.000 de lei ºi doctori spe-

cialiºti care sunt pe cale sã vinãsã lucreze în unitatea sanitarã.Astfel, la Lupeni au venit dejadoi chirurgi, un anestezist, unpediatru, un ginecolog ºi unmedic la urgentaºi sepregãtesc, conform administra-torului, mai mulþi doctori deurgenþã, un farmacist, unanatomo-patolog, un neurolog,aceºtia depunând deja cereripentru obþinerea unei locuinþeANL.

Carmen COSMAN

Medicul este cercetat deprocurorii hunedoreni pentruprimire de foloase necuvenite,dupã ce ar fi luat bani de lapãrinþii unei copile pe care aoperat-o. Procurorii l-au audiatdeja pe bãrbat ºi s-a dispusmãsura interzicerii dreptului dea pãrãsi þara. Flagrantul a fostorganizat ca urmare a unuiapel primit la linia gratuitãanticorupþie a DGA -0800.806.806. Astfel, la 18octombrie, tatãl adolescentei aapelat linia TelVerde a D.G.A.ºi a sesizat cã fiica sa a fostinternatã la Spitalul MunicipalHunedoara, fiind suspectã de

apendicitã. Dupã internare,medicul chirurg C.V. i-a spusstrãbunicului fete sã se prez-inte a doua zi la spital ºi sãaibã asupra sa 400-500 lei,necesari în caz cã fetiþa va fisupusã unei operaþii. Suma debani a fost ridicatã în vedereacontinuãrii cercetãrilor.

Ministerul Sãnãtãþii a gãsit bani pentrufinanþarea unitãþilor medicale

M inisterul Sãnãtãþii ºi Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate vor finanþa

unitãþile sanitare în ultimele douã luni ale anului. Proiectul suna frumos, doar ca lasfârºitul declaraþiilor susþinute de reprezentanþiiMinsiterului Sãnãtãþii, la finanþare au prioritate unitãþile medicale unde se rezolva cazuri complexe.

500 de lei – cariera unui medic!

P entru câteva sute de lei, primite de lapãrinþii unei paciente, un medic chirurg de

la Spitalul Alexandru Simionescu din municipi-ul Hunedoara ºi-a mâncat omenia.

MaximilianGÂNJU

În atenþiapoliþiºtilor s-auaflat drumurileintens circulate dinlocalitate cât ºi DN66 , iar girofarurileechipajelor mobilei-au temperat peºoferi ºi n-au exis-tat incidente. Pede altã parte, pen-tru cã încã se mai anunþãdimineþi cu ceaþã ºi vizibilitateredusã, poliþiºtii ServiciuluiRutier Hunedoara le ream-intesc conducãtorilor autocâteva reguli, a cãrorrespectare poate evita impli-carea în evenimente rutierenedorite. Astfel, aceºtia le cerºoferilor sã utilizeze luminilede întâlnire ºi ceaþã pe toatecategoriile de drumuri. „Evitaþiefectuarea depãºirilor, care înasemenea condiþii meteo-

rutiere se dovedesc extrem depericuloase. Mãriþi distanþa desiguranþã dintre vehicule ºirulaþi cu vitezã redusã. Deasemenea, pietonilor le reco-mandãm sã evite pe cât posi-bil folosirea pãrþii carosabilemai ales dupã lãsarea întuner-icului ºi în condiþii de vizibili-tate redusã. Totodatã, pietoniivor trebui sã se asiguretemeinic înaintea traversãriidrumurilor publice”, sunt doarcâteva din recomandãrilepoliþiºtilor.

Poliþiºtii au patrulat printot Petroºaniul

M ai multe echipaje ale Poliþiei Petroºaniau patrulat în toate zonele localitãþii, ieri

dimineaþã, pentru a preîntâmpina eventualeaccidente rutiere provocate de ceaþa densã cares-a lãsat pe municipiu.

Raul IRINOVICI

“Anul acesta un club dinPetroºani te invitã la unMega Party de Halloween!Te aºteptam într-un decorcum nu ai mai vãzut pânãacum Fantome, vrãjitoare,spirite... toate vor fi

prezennte. Tu ce maiaºtepþi? Gãseºte-þi cel maitare costum iar de atmos-fera ne ocupãm noi.Garantãm DISTRACÞIA!”,se aratã în anunþul unuiastfel de local.

Halloween este o sãrbã-toare de origine celticã,

preluatã astãzide multepopoare dinlumea occiden-talã, earãspândindu-seîn secolul alXIX-lea prinintermediul imi-

granþilor irlandezi din Statele Unite ale Americii. Eaeste sãrbãtoritã în noapteade 31 octombrie, deºi înunele þãri data sãrbãtoriivariazã — de exemplu, înSuedia este sãrbãtoritã înprima sâmbãtã din noiem-brie. Numele provinedin limba englezã, de laexpresia All Hallows’ Even,numele sãrbãtorii creºtinea tuturor sfinþilor, sãrbã-toare cu care Halloweenula devenit asociat în þãrileunde predominã creºtinis-mul occidental —catolic ºi protestant,

deoarece în aceste cultecreºtine, ziua tuturorsfinþilor este sãrbãtoritãpe 1 noiembrie. Specificpentru Halloween estedovleacul sculptat, carereprezintã Lanterna luiJack. Cu ocazia acestei sãr-bãtori, copiii se mascheazã

în vrãjitori, mumii sau altepersonaje ºi colindã pe lacase întrebând „Trick orTreat?” (Pãcãlealã sau dul-ciuri?), ca o ameninþare cãdacã nu li se dau dulciuri,persoanei colindate i se vajuca o farsã. În alte þãri,Halloween este serbat prinparade ºi carnavaluri.Costumele de Halloweensunt tradiþional modelatedupã figurile supranaturale,monºtri, schelete, fantome,vrãjitoare ºi diavoli. De-alungul timpului, printre cos-tumele folosite apãreau ºicele ale unor personaje fic-tive, celebritãþi la ordineazilei ºi arhietipuri generice,cum ar fi prinþesele sauluptãtorii ninja.

Costumarea ºi colindatulcu ele era de actualitate înScoþia de Halloween lasfârºitul secolului al XIX-lea. Tradiþia a pãtruns ºi înStatele Unite la începutulsecolului al XX-lea, atât înrândul adulþilor cât ºi înrândul copiilor. Primelecostume de Halloween pro-duse în masã au apãrut înmagazinele americane înanii 1930 când obiceiulde trick-or-treating deveneapopular acolo.

În ziua de 31 octombriesau în preajma ei, adeseaîn vinerea ºi sâmbãtadinainte de Halloween, seþin adesea petreceri cu cos-tume.

Ileana FIRÞULESCU

Noua organigramã, lacare lucreazã SC ApaServ Petroºani, are cascop reducerea cheltu-

ielilor ºi eficientizareaactivitãþii. Sunt destuicare spun cã de faptApa Serv nu face faþãreþelelor învechite ale

Vãii Jiului pentru cãare puþin personalpe segmentul tehnic-operativ, fiindcopleºitã de personalde birou – TESA,proporþia fiind e 40la sutã ingineri ºimuncitori ºi 60 lasutã TESA.Verificând la faþalocului cu docu-mentele pe masãsituaþia stã astfel: dincei 514 angajaþi,109 reprezintã per-

sonalul TESA.”Scopul acestei noiorganigrame estereducerea cheltuielilorºi eficientizarea activ-itãþii. Când spun reduc-erea cheltuielilor înacest caz, sigur cã vorfi micºorate ºi unelesalarii, în special la per-sonalul de conducere,acolo unde salariile suntmari. Deci, nici vorbãde tãieri de salarii la

personalul tehnico-operativ. La parteatehnicã, se vor înfiinþadouã secþii mari, Est –Vest, iar cele existenteîn localitãþile Vãii Jiuluise vor transforma însectoare. Acest lucru seva face pentru a ºtifiecare ce sarcini/oblig-aþii are ºi în plus, numai trebuie sã analizezproblemele cu toþi, cidoar cu doi. Trebuie sãmai instituim un fel decompetiþie a realizãrilor

între responsabili, lucrupe care l-am ºi început.De asemenea primelede merit nu se vor maiacorda în mod egal, cidiferenþiat, fiecãruiadupã muncã, implicareeliminând astfelnemulþumirile celorcare trag pentruaceastã societatevãzând cã ºi cel caremunceºte dupã vorba”timpul trece, leafa

merge” este rãsplãtit lafel ca ei. Nu e corect.Motivarea salariaþilortrebuie clar stabilitã ºisã se vadã cã acelacare se implicã profe-sional, este apreciat.Dacã aceastã eficienti-zare ºi reducere a chel-tuielilor nu se va pro-duce, înseamnã cã nune-am atins scopul” – adeclarat Costel Avram,director Apa ServPetroºani.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Ileana FIRÞULESCU

17 copii de diferite vârsteau fost lãsaþi de pãrinþii plecaþila muncã, în strãinãtate, îngrija a doi oameni respectaþi,respectiv aunei fosteprofesoareºi a unui fostprimar, carese confruntãcu prob-lemelespecificevârstelorcopiilor, dela elevi deºcoalã pri-marã pânãla ado-

lescenþi. Este vorba de un filmde mare actualitate – Cãtunfericit - în care joacã ºi un fiual Petroºaniului, Andrei Popa,film care va fi lansat în datade 9 noiembrie la

Cinematograful Union dinConstanþa, în regia luiDumitru Cucu, scenariul ºimuzica – Dumitru Lupu.

”S-a muncit mult la filmãri,copiii luând foarte în seriosrolurile. Îmi amintesc cã vre-mea a fost capricioasã.Aveam haine groase ºi subþiriîn tabãra noastrã, a copiilor ºipãrinþilor. ªi a fost o situaþie

de genul îmbracã-te –dezbracã-te. Cum apãreasoarele regizorul striga: se file-mazã scena cutare! Uneori eraîntreruptã o scenã ºi de cinciori din cauza ploii. Andrei adevenit subiect de glume pen-tru scena cu scrisoarea. Unadintre scenele jucate de el erascena scrisorii primite de lamama sa ºi cu scrisoarea a

piept trebuia sã cânte tristeþeacopilului pãrãsit, pe margineaunei ape. ªi de câte ori s-astrigat motor, tot de atâtea oris-a pornit ploaia. Adicã devreo cinci ori. Regizorul, dl.Lupu, a exclamat: mãi,Andrei, dacã nu ai avea aniiãºtia (12 ani), aº crede cã aifãcut prostii! Filmul prezintãfrãmântãrile ºi suferinþelefiecãrui copil/tânãr din cauzalipsei familiei, dar ºi zbaterilecelor în grija cãrora se aflaude a le fi alãturi, de a face faþãfiecãrei rãni sufleteºti, dar fil-mul reliefeazã ºi calitatea copi-ilor personaje. Filmul a fosttratat ca o tragi-comedie încare speranþa nu este doar oluminiþã, ci un adevãrat far. Afost o experienþã frumoasã” –poveºteºte mama artistuluicomplet, pentru vârsta lui,Adrian Popa, din Petroºani.

Filmul a fost turnat într-uncadru mirific, în Sãticul deSus, judeþul Argeº.

Ileana FIRÞULESCU

Este directorul Apa ServPetroºani, are maºinã person-alã, dar ºi de serviciu ºi seteme ca oamenii în care ainvestit încredere sã nu profitede acestã încredere. Mulþi ºtiucã actualul director al ApaServ, Costel Avram, ”a luat-o”în barbã de la unii pe care îicredea prieteni ºi pe care s-abazat de-a lungul vieþii sale.

Cu o constituþie robustã,de fost rugbist, Avramtrebuie sã dea câtevakilograme jos având decâþiva ani probleme cuo discopatie.

Postul deconduc-ere dela

ape pare sã-l fi ajutat consider-abil, pe lângã exerciþiile fiziceºi hrana la timp – 11 kg înminus într-o lunã. Aºa s-ahotãrât sã îmbine utilul cu plã-cutul, adicã sã facã inspecþiatuturor zonelor/reþelelor deapã ºi canalizare ºi a lucrãriloraflate în lucru fãcând ºimiºcarea atât de necesarãsãnãtãþii sale.

”Da, aºa este. Duminicã amparcurs pe bicicletã 48 de km,

dupã afiºajul kilometraju-lui. Am fost pepartea de Est,Petrila, Lonea ºi pepartea de sus aColoniei, apoi Jieþ,

Tirici…” – a declaratCostel Avram.

Cum ApaServ arelucrãriample în

diversezone aleVãiiJiui,nu seºtiecândsevor

trezi muncitorii, dupã-amiaza,cu directorul lor venind îninspecþie pe cãrãri neºtiute, cubicicleta.

ªi asta pentru cã vrea,spune Avram, sã schimbeimaginea societãþii atât de crit-icate ani de zile, în sensul cãorice lucru început sã fie duspânã la capãt cu responsabili-tate ºi profesionalism.

Copii lãsaþi în grija unui fost profesor ºi a unui fost primar

U n film artistic, cu o temã de actualitate –copiii pãrãsiþi de pãrinþii plecaþi în

strãinãtate -, în care joacã ºi ”copilul minune” alPetroºaniului, Andrei Popa. ”Cãtun fericit” va filansat oficial în data de 9 noiembrie, la CinemaUnion Constanþa.

ªASE! Costel Avram - 48 km/zi pebicicletã pentru inspecþie ºi sãnãtate

”D a, aºa este. Duminicã am parcurs pe bici-cletã 48 de km, dupã afiºajul kilometraju-

lui. Am fost pe partea de Est, Petrila, Lonea ºipe partea de sus a Coloniei, apoi Jieþ, Tirici…” –Costel Avram, director SC Apa Serv Petroºani.

109 salarii ”atinse” de reorganizareG ura târgului spune cã la Apa

Serv Petroºani 60 la sutã dinpersonal reprezintã TESA.Documentele aratã cã din 514 salari-aþi, 109 sunt TESA. Noua organi-gramã va atinge salariile mari alepersoanelor din conducerea societãþii.

Î mprumutam obiceiuri, sãrbãtori, oricese poate împrumuta din culturile altor

þãri. Aºa se face ca la sfârºitul acestei luniamericanii sãrbãtoresc Halloweenul. ªi lanoi în localitate, în Petroºani, cluburilepregãtesc deja serile tematice.

TTTTiiiinnnneeeerrrr iiii iiii ddddiiiinnnn PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii iiiinnnnvvvviiii ttttaaaaþþþþ iiiisã petreacã occidental

Diana MITRACHE

Totul se datoreazã LucreþieiMãlinesc ºi lui PetruGãlãþan, care audus pasiunea lor laextrem. Ei suntcolecþionari deobiecte vechi ce le-au aparþinutbãºtinaºilor dintrecele douã Jiuri. Auînceput demult sãstrângã obiectele,iar mai apoi le-auexpus într-o casãautenticã, pãstratãîn timp ºirecondiþionatã, lapoalele Parângului.Acum au paginilelor într-un volum decolecþii particulare din România, edi-tat la Muzeul Þãranului Român subtitulatura „Recuperãri, restituiri,restaurãri”.

Totul a pornit din pasiune pentru

obiectele vechi, iar cei doicolecþionari au mers sã restaureze ocruce de sute de ani pe care au gãsit-o într-un cãtun din Parâng. „Au venitceva muzeografi de la MuzeulÞãranului Român aici la noi în zonã ºiei ne-au descoperit. Ne-au vãzutcolecþiile ºi aºa am luat contact cu ei.Au fãcut un proiect ºi acolo suntincluºi 24 de colecþionari particulari ºide la fiecare au luat câte o piesãdeterioratã ce a fost recondiþionatã.Eu am avut o cruce foarte veche ºipictura era întoarsã ºi, tocmai pentru

cã e un obiectextrem de vechi, aintrat în acestproiect al lor”,povesteºteLucreþia Mãlinesc,cea care deþineMuzeulMomârlanului dinPetroºani.

Cei doi s-auales cu pro-movarea zonei dela poaleleParângului, la celmai înalt nivel înþarã ºi strãinãtate.

Cartea, alãturide alte obiecte de valoare, a fostexpusã la Bucureºti, într-o expoziþiece a fost vernisatã în 14 septembrie,la Muzeul Naþional al ÞãranuluiRomân.

Momârlanii, pe harta culturalã a þãrii

D oi pasionaþi de viaþaprimilor locuitori ai

Vãii Jiului au pus tradiþialocalã mai presus de oriceºi au ajuns sã punãmomârlanii alãturi demaramureºeni, olteni, saumoldoveni.

Controale la cornurileelevilor hunedoreni

I nspectorii pentru siguranþa alimentelor audemarat campania de verificare a cornurilor

care ajung la elevii din Valea Jiului. Asta pentrucã de doar o sãptãmânã s-a finalizat licitaþia.

Programul laptele ºi cornul a demarat cu mareîntârziere în ºcolile hunedorene, din cauza birocraþiei.Acum, inspectorii DSV spun cã vor face ample veri-ficãri care includ ºcolile, firmele producãtoare ºimaºinile ce transportã produsele.

„Întrucât acest program a demarat cu mici problemetehnice, nu am putut desfãºura chiar o activitatetehnicã ºi practicã. În urmãtoarea perioadã, vomîncepe controalele demarate pe tot fluxul de transport,depozitare ºi pânã la final. Dorim sã vedem în cecondiþii firmele îºi respectã contractul, cum transportãprodusele, pentru ca laptele ºi cornul sã ajungã încondiþii optime la ºcoli”, spune dr. Octavian Popescu,medic DSVSA Petroºani.

În plus, în câteva zile începe ºi proiectul potrivitcãruia elevilor li se vor distribui merele. ªi aceastã acti-vitate va fi monitorizatã de la 1 noiembrie, datã la carese preconizeazã cã va fi aplicatã în ºcolile hunedorene.

Cornurile au lipsit, însã, de pe masa copiilor dinacest judeþ mai bine de o lunã, deoarece licitaþia a fostcontestatã ºi pânã la finalizarea acesteia copiii au primitdoar lapte. (Diana (Diana MITRACHE)MITRACHE)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

A proape 20 de milioanede euro pentru

închiderea unor gropi degunoi din judeþulHunedoara. Gropile de gunoidin Petrila, Lupeni,Aninoasa ºi alte localitãþiale judeþului Hunedoara vorfi închise. ConsiliulJudeþean Hunedoara ademarat un proiect prin careare în vedere închidereadepozitelor urbane necon-forme în cadrul Proiectului”Sistem de managementintegrat al deºeurilor înjudeþul Hunedoara”.

Este vorba de depoziteleurbane neconforme de laAninioasa, Petrila, Lupeni,Haþeg, Cãlan, Hunedoara,Uroi-Rapoltu Mare, Orãºtie.Principalele condiþii financiare ºimodalitãþi de platã ºi/sau trimitere la dispoziþiile relevanteprovin de la Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã (FEDR)buget de stat buget local.Valoarea proiecului pentru inchiderea acestor gropi de gunoieste de 17.520.870,00 EUR.

A menda în 2010

Consiliul Judeþean Hunedoaraºi câteva primãrii mari din judeþ

aduc sancþiuni grele populaþieipentru cã nu au construit întimp util deponee ecologice.Unul destul de scump, dat fiindfaptul cã pânã acum s-au cheltu-it aproape ºase milioane deeuro, fonduri PHARE, pentru amoderniza, punctual, soluþiile decolectare ºi depozitare a gunoiu-lui moºtenite de pe vremea luiCeauºescu. Insuficient însã pen-tru a onora termenele la care

s-au angajat autoritãþile hunedorene în solidar cu celenaþionale faþã de ComisiaEuropeanã.

Potrivit lui Georgeta Barabaº,director al Agenþiei pentruProtecþia Mediului Hunedoara,implementarea sistemului demanagement al deºeurilor înjudeþul Hunedoara este întârziatcu trei ani.

„Comisia Europeanã adeschis procedura de infringe-ment la Tribunalul Europeanîmpotriva României, iarHunedoarei îi va reveni plataunei pãrþi din penalitãþi pentrunerespectarea termenelor laînchiderea gropilor neecologice,la implementarea sistemului decolectare selectivã a gunoiului ºiconstruirea deponeurilor. Existãun precedent din acest punct devedere în Polonia. Pentru cã nua respectat termenele la care s-aangajat faþã de ComisiaEuropeanã, polonezii au fostobligaþi sã plãteascã o amendã

de 200.000 de euro pentrufiecare zi de întârziere”, a spussursa citatã.

U n proiect cincinal

La Orãºtie, Deva, Rapolt,Aninoasa ºi Vulcan mai existãîncã gropi de gunoi neconformeaflate în exploatare. JudeþulHunedoara trebuia sã aibã douãdeponee ecologice la 1 ianuarie2007.

I nvestiþie de 40 demilioane de euro

Noul proiect demarat deMinisterul Mediului având cabeneficiar Consiliul JudeþeanHunedoara va evalua investiþiileîn gestionarea deºeurilor. Potrivitlui Alexei Atudorei, deponeulregional care se va construi înjudeþul Hunedoara va fiamplasat fie la Cãlan, fie înlocalitatea Bârcea Mare.Valoarea totalã a implementãriisistemului de gestionare a

deºeurilor se ridicã la circa 40de milioane de euro.

G roapa de gunoi dela Petrila încã

funcþioneazãGroapa de gunoi de la Petrila

funcþioneazã deºi a fost închisã.Groapa de gunoi de la Petrila,ce în acte figureazã ca fiindînchisã încã din anul 2007, continuã sã ardã, semn cã aici s-a continuat cu depozitareadeºeurilor ºi nu cu acoperireaacestora cu pãmânt.

Repezentanþi ai societãþii desalubritate din oraºul Petrilasusþin faptul cã la groapa degunoi se duc doar rabe depãmânt. Groapa de gunoi nu

mai are autorizaþie din 2007, iaraceasta ar fi trebuit ecologizatã.Nu s-a întâmplat însã nimic, astapentru cã autoritãþile au invocatlipsa banilor.

Mai mult, petrilenii spun cã în continuare gunoiul este incendiat.

“Arde zi ºi noapte gunoiul la

groapã. Deºi stãm la o distanþãconsiderabilã tot mirosul ne intrãîn case. Nu putem sã lãsãm geamurile deschise”, spune unpetrilean.

Reprezentanþii administraþieilocale infirma faptul ca groapade gunoi este încã funcþionalã.Teoretic aceasta a fost închisã în2007, dar ºi în present estefuncþionalã. Chiar ºi în acestecondiþii, consilierii locali aurefuzat construcþia unui deponeuecologic pe raza localitãþii. Eiprefera sã funcþioneze ilegal,fãrã a-I interesa ca peste câþivaani vom plãti preþul gunoiului de27 de ori mai mare.

H unedoara, groapade gunoi pentru

regiunea de VestHunedoara, “depozit de

gunoaie”. Deºeurile din Caraº-Severin sunt transportate înjudeþul nostru, adicã în judeþulHunedoara, la Orãºtie. Motivul,

pe plan local, toatedepozitele au fost închise iarstaþia de compactare ºibalotare, amplasatã la Reºiþa,s-a defectat. Afirmaþia a fostfãcutã, luni, de TiberiuPãdurean, directorul Asociaþieide Dezvoltare Intercomunitarã

(ADI) Intercom Deºeuri Caraº-Severin. Peste 2.500 de tone degunoaie adunate din întregjudeþul inevcinat aºteaptã sã fietransportate, de la Reºiþa laOrãºtie. Acestea ar fi trebuit sãfie prelucrate pe plan local, însã,din cauza deºeurilor necon-forme, de tip moloz rezultat dindemolãri ºi construcþii, mobilier,cauciucuri sau crengi ºi resturivegetale, instalaþia nu estefuncþionalã.

“Acest lucru s-a întâmplat,deoarece, operatorii nu s-auconformat caietului de sarcini ºiau adus deºeuri total necon-forme, aºa încât, instalaþia decompactare-balotare s-a defec-tat. Ca soluþie de rezervã a fosttransportul deºeurilor la Centrulde valorificare-reciclare de laOrãºtie, la aceleaºi tarife ºi înaceleaºi condiþii”, a afirmat

Tiberiu

Pãdurean, directorul A.D.I.Intercom Deºeuri Caraº-Severin,conform Agerpress.

Deocamdatã mai puþin dejumãtate din primãriile dinjudeþul Caraº-Severin au adusdeºeurile la Orãºtie.

“Singura soluþie de momenteste aceea de a crea câteva staþiilocale, la Moldova Nouã, BãileHerculane, Moldova Nouã,Anina sau Oraviþa, pentru ascurtã distanþa de transport,fiindcã, aºa cum se ºtie, primãriile au probleme destule cubanii. Dacã depozitul de la Reºiþava fi finalizat în doi ani, va fi omare realizare”, a declarat ºiMarius Cârpean, comisar-ºef alGãrzii de Mediu Caraº-Severin,potrivit Agerpress.

Ultimele douã depozite dedeºeuri care mai funcþionau înCaraº-Severin au fost închise înluna iulie.

J udeþul Hunedoara,un judeþ al

deºeurilorDacã în urmã cu ceva timp se

vorbea de construirea unuideponeu ecologic pe razaoraºului Petrila, acum acestlucru nu mai este posibil pentruca aleºii legislativului local aurefuzat acest lucru. Din acestmotiv, unicul deponeu ecologicdin judeþ va fi construit laBârcea.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Adio gropi de gunoi neconforme,

CJH închide depozitele de deºeuri cu aproape 20 de milioane de euro

O zi “apoasã”Z iua de luni, 22 octombrie, adicã ziua în care societatea de

termoficare din Petroºani a demarat probele în vederearepornirii sistemului de încãlzire centralizatã a fost una“apoasã” pentru mai multe locuinþe sau instituþii din localitate.

Nu de alta, dar mulþi dintre cei care au efectuat lucrãri care au vizatcurãþirea sau înlocuirea caloriferelor au uitat sau au neglijat sã verificeetanºeitatea sistemului.

În câteva cazuri chiar, oamenii,dupã ce au scos caloriferele, auuitat sã blindeze þevile astfel cã s-au trezit cu lucrurile plutind princasã. Bineînþeles, aceºtia nu aufost singurii afectaþi de “potop”,de suferit având parte ºi veciniicare locuiesc sub apartamenteleinundate. Probleme au fost înregistrate ºi în scara unui blocdin care au fost furate calorife-rele, probabil, pentru a fi vândute la fier vechi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cãldura e pe “þeavã”C u începere de luni,

societatea localã determoficare a demarat pro-bele de verificare ºi reîncãr-care a sistemului de ter-moficare din localitate. Prinurmare ºi cãldura a revenitîn calorifere, deocamdatãdoar pe timpul nopþii.

“Am încãrcat sistemul ºi amreluat furnizarea agentului termicpentru încãlzirea locuinþelor.

Deocamdatã, însã, pentru cãafarã încã este cald pe timpulzilei, vom da cãldurã doarnoaptea. Prioritarã este încãlzireaunitãþilor ºcolare”, a declaratOvidiu Munteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

În principiu, cãldura ar urmasã revinã în toate punctele termice din Petroºani, uneleprobleme fiind înregistrate la unulsingur dintre acestea. În ceea cepriveºte apa caldã menajerã, în Petroºani, aceasta a revenit,dupã aproape douã luni depauzã, în cursul sãptãmânii trecute.


Î n cursul acestei

sãptãmâni, maiexact miercuri, 24octombrie, laPetroºani, se vaderula ºedinþa deconsiliu local afer-entã lunii în curs.

Pe ordinea de zise vor afla aproape30 de proiecte,unele dintre acesteareferindu-se la alo-carea unor sume debani în vedereaorganizãrii câtorvamanifestãri. Printreacestea se numãrã:celebrarea celor 75de ani scurºi de larealizarea ColoaneiInfinitului laAtelierele CentralePetroºani, respectiv

de la înfiinþareaªcolii de zbor fãrãmotor aparþinândAeroclubuluiPetroºani, sãrbã-torirea a 125 de anide existenþã aBisericii Romano –Catolice dinPetroºani sau pentruorganizarea ediþieicu numãrul 4 al“Miss UPET” 2012.Pentru respectivele

evenimente ar urmasã fie alocate, întotal, 11.000 de lei.De asemenea, con-silierii locali vor fiinvitaþi sã decidã ºiîn ceea ce priveºterepartizarea unorlocuinþe sociale sauacordarea unui titlude cetãþean deonoare.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

ªedinþã la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 2 4 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Vei avea de semnat contracte,acte financiar-contabile, de obþin-ut aprobãri. Toate se vor poticnila un moment dat, dar eforturilepe care le vei face vor da pânãla urmã rezultate. De bani nu veiduce lipsã deºi vei avea destulecheltuieli de fãcut.

Energia fizicã este peste nivelulcu care ne-ai obiºnuit ºi dacã veireuºi sã o foloseºti în mod con-structiv este posibil sã ai rezultatemai deosebite. La slujbã vei aveade depãºit câteva obstacole ºipentru orice nimic va trebui sã tezbaþi.

Nu eºti nici pe departe în formata cea mai bunã, aºa cã fã-þi unprogram cât mai lejer. La servi-ciu vei avea parte de tot felul deevenimente care te vor scoatedin ritm ºi nu vei reuºi sã real-izezi mare lucru. Ai tendinþa de aaºtepta prea mult.

În aceastã perioadã va trebui sãte ocupi de problemele rãmasenerezolvate de mai mult timp.Existã oportunitatea de a suferiun mic accident, aºa cã, pe câtposibil, nu te implica în activitãþicu grad mare de risc.

Initiaþivele tale vor putea fi dusela bun sfârºit graþie ºi buneicapacitãþi de concentrare de caredai dovadã în aceastã perioadã.Aparatul urogenital va fi maisensibil. Relaþia cu superiorii ier-arhici va fi destul de tensionatã.

Reuºeºti sã comunici ceva maibine cu partenerul de suflet.Pentru a nu strica acest echili-bru, fragil totuºi; ar fi de dorit sãeviþi sã-i adresezi critici. Zonacoloanei vertebrale va fi cevamai sensibilã în aceastãperioadã.

Nu te implica în activitãþi fiziceprea mari ºi, mai ales, nu facemiºcãri bruºte. Starea psihicã nuva fi dintre cele mai bune laînceputul zilei. La serviciu este operioadã foarte agitatã pentrutine ºi trebuie sã fii în formã. Aiparte de tot felul de schimbãri.

Activitãþile sociale în care eºtiimplicat îþi vor permite sãcunoºti persoane care îþi vorstârni interesul. Vei face o bunãimpresie ºi vei putea miza pesprijinul unei persoane din antu-rajul apropiat. Eºti optimist ºiplin de energie.

Evitã sã te încãpãþânezi ºi sã îþisusþii cu prea multã înverºunarepunctele de vedere. Încearcã safi ceva mai cooperant ºi, maiales, mare atenþie sã nu stârneºtigelozia partenerului. Situaþia pro-fesionalã este în ansamblu bunã.

Eºti cam nemulþumit, dar, defapt, exagerezi. Dacã ai fi maiconciliant, mai înþelegãtor aiputea rezolva chiar mai multedecât þi-ai propus. O surprizãplãcutã ar putea veni de la pri-etenii aflaþi pe alte meleaguri.

Este posibil ca unele neplãcerilegate de sãnãtate sã teimpiedice sã te achiþi cu succesde sarcinile de la serviciu. Dacãþi se va cere sã rãmâi peste pro-gram nu este cazul sã eziþi.Oricum, ºefii îþi vor aprecia într-o mai mare mãsurã eforturile.

Este posibil sã ai dureri de oasesau poate vezica biliarã va aveao funcþionare mai greoaie. Încer-cã sã pãstrezi un regim de viaþãcât mai echilibrat. La serviciureuºeºti sã îþi pui în valoare cal-itãþile, aºa cã vei reuºi sã te faciapreciat de ºefi.

Oana TUÞU

N-a scãpat nici...iubirea. E strigatã pestetot, e scrisã pe toþi„pereþii” (chiar ºi ãia depe Facebook...), e invo-catã în orice situaþie(iubire faþã de oameni, deþarã, de parteneri, debãtrâni, sãraci etc.), înorice loc sau circum-stanþã, fie cã e cazul saunu e. Bineînþeles cã dacãnu te aliniezi trendului sauîþi permiþi sã nu fii celpuþin ipocrit în unul (saumai multe) dintre cazuri,obiectezi sauîndrãzneºti sã argu-mentezi, eºti exclusdin „elita îngâm-faþilor ipocriþi”. Secheamã cã eºti aro-gant, înfumurat,obraznic, lipsit descrupule. Cu toateastea... nu vreþi voisã vã iubiþi ºi sãiubiþi mai discret... ?

A devãrul dinspatele

mãºtii

Spectacolul „Micicrime conjugale”

este exact despre prob-lemele care pândescfiecare cuplu simulant defericire. Pierderea iden-titãþii ºi a celuilalt, oameniincapabili sã audã o voceinterioarã, neºtiind ce sãrãspundã. “Totul e permisîn lupta asta: ticurile,bolile, surzenia, indifer-enþa, rãzgâierea. Câºtigã-torul e cel care îl va facepe celãlalt sã plângã.”

Doi actori frumoºi ºitalentaþi ai TeatruluiDramatic „Ion D. Sîrbu”Petroºani, Ioana Florescu(în rolul Lisei) ºi Dorin

Zachei (în rolul lui Gilles),vã aºteaptã sã vedeþi, sãrealizaþi ºi sã înþelegeþi,adevãrul din spatelemãºtii numitã „fericire”.Duminicã, 28 octombrie,ora 18, la premiera spec-tacolului „Mici crime con-jugale”.

C oncurs! Invitaþiila „Titanic Vals”

Premiera spectacolului„Titanic Vals” (14octombrie a.c.) a fost unreal succes. Partea maipuþin seninã a poveºtiieste faptul cã biletele seterminaserã cu trei zileînaintea premierei, încondiþiile în care conduc-erea teatrului a suplimen-tat locurile. Astfel, mulþidintre doritori n-au maiputut urmãri celebracomedie a lui TudorMuºatescu.

Drepturmare, fiecarespectator care-ºi va procurabilet pentrupremiera „Micicrime conju-gale”, va puteacâºtiga una din-tre cele zeceinvitaþii pentrudouã persoane,la urmãtoareareprezentaþie aspectacolului„Titanic Vals”,din data de 3noiembrie. Multsucces!

Mici crime conjugale

TTTTrrrreeeennnndddduuuullll .... .... .... iiiiuuuubbbbiiii rrrr iiii iiiiD e multã vreme observ cã specia din

care facem parte mimeazã orice. Fe-ricirea, îndrãgosteala, bunãtatea, pioºenia,smerenia, ura ºi orice altceva le vine la mâ-nã ºi îi ajutã la îndeplinirea scopurilor pecare le urmãresc la momentul respectiv.

S ecretarul de stat pentru învãþãmântul

preuniversitar, StelianFedorca, a declarat vinericã în ºcoli ºi grãdiniþe nuar trebui sã mai existe con-cursuri organizate pe baniielevilor ºi preºcolarilor.

De asemenea, reprezentantul MECTS a afirmat, cu prilejul prezentãriiraportului privind stareaînvãþãmântului în Capitalã, cãnici fondul ºcolii instituit de profesori, educatori, învãþãtorinu ar trebui sã mai existe.

“Singura modalitate legalãeste cã pãrinþii sã decidã sãstrângã o anumitã sumã debani pe care s-o acorde voluntar asociaþiei de pãrinþi aunitãþii de învãþãmânt”, a spusFedorca. Potrivit secretarului destat, la solicitarea directorului ºiConsiliului de Administraþie alºcolii, asociaþia de pãrinþi poateda aceºti bani pentru un eveniment, o acþiune sau pentru cumpãrarea unor bunurinecesare. “Banii vor rãmânemereu la pãrinþi, ºi nu la profe-sori sau directori. Dacã baniirãmân la profesori sau directorieste o problemã”, a sus þinut

Fedorca.Toate aceste declaraþii se fac

în timp ce în ºcolile hunedore-ne se colecteazã bani mulþi fiepentru fondul clasei, fondulºcolii, excursii sau concursuri.

Aproximativ de o lunã dezile de când a început noul anºcolar au început ºi solicitãrileînvãþãtorilor sau a diriginþilor.Mai mulþi pãrinþi ai cãror copiisunt elevi la unitãþile ºcolare dinPetroºani se plâng de faptul cãli se percep sume de bani carereprezintã “fondul clasei”. Prinfondul clasei, spun pãrinþii seînþelege achiziþionarea de cretãsau chiar zugrãvirea clasei, astaîn condiþiile sãlile de clasa ar fitrebuit sã fie zugrãvite pentruprima zi de ºcoalã.

“Ni s-a cerut un milion (100de lei-n.r.) pentru zugrãvit, cretaºi alte celea. Ni s-a spus cãputem da banii ºi în rate”,declara pãrintele unui elev din

municipiul Petroºani.Teoretic, conform spuselor

ministrului Educaþiei, EcaterinaAndronescu, este interzisãcolectarea unor sume de bani.

“Nu trebuie sã se dea banipentru fondul clasei sau fondulºcolii. Cred cã aceastã acþiunese plaseazã clar în afara legii”,a spus ministrul Educaþiei.

“Pãrinþii nu trebuie sã deabani nici pentru fondul clasei,nici pentru fondul ºcolii”, acontinuat Andronescu.

Realitatea din ºcolile hune-dorene contrazice declaraþiileministrului Educaþiei, EcaterinaAndronescu.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 2012 Actualitate 11

A fost coadã ieri laîmpãrþirea

alimente rãmase îndepozitul Serviciuluide Asistenþã Socialãde la Petroºani. Cuma fost ºi ultima zi dedistribuire, rezervatãpensionarilor, oameniis-au pus la coadã încãde noaptea, doar, doarvor fi sigur cã prindun bon de ordine.

Altfel, bãtrânii, în mareparte cu pensii mizere, s-au bucurat nespus dealimentele primite. “Suntfoarte bune aceste ali-mente, cã avem pensiamicã ºi ne prind tarebine”, ne-a declarat unpensionar. “O venit bãia-tul meu de la 3 jumate azinoapte ºi o stat la rând.Eu am venit la 5 ºi l-amschimbat. Dacã eu suntmicã, nu am apucat sãmã bag în faþã ºi sã iau ºieu bon. Bãiatul meu aprins numãrul 81 ”, a

afirmat o bãtrânicã.Repartizarea ali-

mentelor europene, înPetroºani, a fost sistatãdupã ce prima tranºã afost epuizatã. Pânã înprezent, dintre cei 3.543de beneficiari, doar 495au reuºit sã intre în posesia fãinei, orezului,zahãrului, mãzãrei, roºiilorîn bulion ºi pastelor fãi-

noase. „Din pãcate, amprimit prea puþine ali-mente astfel cã am încer-cat sã asigurãm la fiecarecategorie, din cele 4, debeneficiari, în mod echilibrat, cantitãþile dealimente din prima tranºã.Pânã în prezent, au intratîn posesia acestora 495de persoane din rândulºomerilor, persoanelor cu

handicap grav sau accen-tuat, pensionarilor cu venituri mici ºi beneficia-rilor de venit minimgarantat.Aceºtia auprimit câte14 kilogramede fãinã, 7kilograme deorez, 3 kilo-grame de

zahãr, 2 cutii de mazãre,2 pungi de paste fãinoaseºi 2 cutii de roºii înbulion. Din pãcate, nuºtim când va sosi ºi urmã-torul transport cu ali-mente de acest fel, pentrua le acorda ºi celorlalþiaproape 3.000 de benefi-ciari”, a declarat CristinaMraz, ºef Serviciul PublicLocal de Asistenþã Socialãdin cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani.

Dupã ce au stat lacoadã însã nu au reuºit sã-ºi ridice alimenteleoamenii ºi-au exprimatnemulþumirea dar au fostnevoiþi sã plece acasã cusacoºele goale. „Îmi parerãu cã s-a întâmplat astfel

dar nu suntem noi vino-vaþi de acest lucru. Devinã este cantitatea preamicã de alimente ce ne-afost repartizatã”, a maispus Cristina Mraz.

Dacã data la care va fireluatã repartizarea primeitranºe de alimente încã nueste cunoscutã, nici cândva veni cea de-a douatranºã nu se ºtie. Cert estecã în cea de-a doua etapãar urma sã fie împãrþitebeneficiarilor câte 4 kilo-grame de mãlai, 7 litri deulei, 1 kilogram de fasoleboabe, o cutie de bulionde tomate ºi 5 pachete debiscuiþi.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHEMirMircea cea NISTORNISTOR

O nouã bursã alocurilor de muncãV ineri, în judeþul Hunedoara,

va fi organizatã o mini-bursã alocurilor de muncã. În Valea Jiului,aceasta se va derula la sediileagenþiilor locale pentru ocupareaforþei de muncã din Lupeni, Vulcanºi Petroºani.

„Am contactat deja 20 de agenþi eco-nomici dar, pânã în prezent, doar 2 auconfirmat participarea la bursã”, adeclarat Judith Babþan, ºef ALOFMPetroºani.

Cele mai multe dintre „joburile” ce vorfi scoase la concurs vineri sunt îndomeniile comerþ ºi confecþii. „Ne-am fidorit sã avem o ofertã de locuri demuncã mult mai bogatã dar aceasta este

situaþia. Este sfârºit de an ºi în con-strucþii, de exemplu, acolo unde s-ar fiputut angaja mai mulþi oameni nu se maifac angajãri”, a mai precizat JudithBabþan. În prezent, numãrul ºomerilordin Valea Jiului aflaþi în platã este deaproape 3.000. Pe localitãþi, aceºtia suntrepartizaþi astfel: Petrila – 561, Petroºani– 1.098, Vulcan – 635 ºi Lupeni – 670.


Reveriifotografice

G alele studenþeºti, ediþia2012, a avut programatã

în ziua de marþi, 23 octombrie,o nouã manifestare.

Este vorba despre vernisajulunei expoziþii de artã fotograficãintitulatã „Reverii”, lucrãrile fiindsemnate de cãtre AndreeaBurciu, absolventa unei facultãþide artã din Timiºoara.

„Am selectat câteva zeci dintrelucrãrile trimise de cãtre Andreeaºi pot sã spun cã sunt uneledeosebite. Se vede cã tânãra aretalent ºi cã a urmat o pregãtirede specialitate”, a precizat RobertHummel, organizatorul expoziþiei. Manifestarea a fostorganizatã de cãtre MinisterulEducaþiei, Tineretului ºi Sportului,Autoritatea Naþionalã pentruSport ºi Tineret ºi Casa deCulturã a Studenþilor dinPetroºani.


Colectarea banilor în ºcoli, limitatã de nevoi

S-au terminat alimentele „europene”

Raul IRINOVICI

Curioºi sã aflãm mai multelucruri despre acele lucruri pecare bãtrânii din aceste zone nile-au povestit, am hotãrât sãvedem din ce cauzã au apãrutaceste legende. Astfel am aflatcã în urmã cu aproximativ 50de ani, autoritãþile hunedorenestrãmutau întreg satul Cinciº,de lângã municipiulHunedoara, pentru a amenajaun lac de acumulare. Peste 150de familii au fost obligate sã-ºipãrãseascã casele ºi sã-ºi con-struiascã altele. Iar atunci cândapele au început sã acoperesatul, douã biserici au cãzut„pradã” noului lac. Ce îi întris-teazã mai tare pe localnici estefaptul cã pe lângã casele ºitoatã munca lor de o viaþã pecare au pierdut-o odatã cuinundarea satului, ei ºi-au pier-dut ºi morþii pe care îi aveau

îngropaþi în cimitirul satului. Nemai spun cã dupã ce s-a termi-nat procedura de inundare asatului iar ei au fost obligaþi sã-ºi refacã toate lucrurile pe carele-au avut au observat cã lafoarte scurt timp, au începutfenomene ciudate oile nu seapropiau de lac, iar în miez denoapte se vedeau, uneori,spiritele celor morþi care bântu-iau pe suprafaþa lacului ºi furtu-ni iscate din senin în mijlocullacului. Era clar pentru toatãlumea cã lacul Cinciº erablestemat.

Ne mai relateazã cã înperioade de secetã, nivelul apeiîncepea sã scadã, iarturla uneia dintre bisericileaflate la 25 de metri sub apãieºea majestuasã la suprafaþã.Oricine trecea atunci prin zonãîºi fãcea cruce ºi se îndepãrtagrãbit. Nu puteau sã veda aºaceva fãrã sã se cutremure.

Sãtenii veneau pe malul laculuiºi îºi plângeau morþii îngropaþiîn cimitirele acoperite de ape.

Au urmat apoi alte întâm-plãri care au generat legende.Aproape în fiecare an cinevase îneca, iar cadavrul nu mai

ieºea niciodatã la suprafaþã. Îºiamintesc cã prin anii 70 s-aînecat un fotbalist, iarautoritãþile de atunci au fãcuteforturi disperate sã-i recu-pereze cadavrul. Scafandriicare coborau pe fundul laculuiieºeau la suprafaþã îngroziþi.Povesteau despre ºerpi ºidespre faptul cã era întunericbeznã. Unul dintre ei, care a

ajuns în zona unde se aflaucimitirele, a ieºit la suprafaþã ºinu a mai scos un cuvânt.

Pe lângã toate aceste lucruripe care ni le-au povestitoamenii locului cãrora le estefoarte fricã ºi doar sãaminteascã de acest lac pe caretoatã lumea îl considerablestemat, mai sunt ºi declaraþi-

ile anumitor turiºti care au fostîn acea zonã ºi care unii dintreei fãrã sã ºtie ce s-a întâmplatcu adevãrat acolo, au vãzut ºiau trãit pe pielea lor acelefenomene stranii de carepovestesc bãtrânii din zonã. Eifiind martori ºi la unele eveni-mente mai puþin fericite cum arfi înecul unui prieten sãu per-soana draga cu care au plecat

sã se distreze sau sã-ºi petreacãtimpul liber.

Unele din lucrurile relatatede toatã lumea ne sunt confir-mate ºi de cãtre pescarii ama-tori care merg în fiecare an peacest lac. Ei ne-au spus cãfrecvent sunt scoºi din acel lacpe lângã aceai somni imenºi decare vorveste toatã lumea ºicare poate nu ar fi aºa niºtelucruri ciudatã ci doar un tro-feu în plus în palmaresul lor,cât ºi mai mulþi ºerpi giganþi,unlucru de care nimeni nu poatesã-ºi cum au ajuns acolo saucum au putut sã ia asemeneaproporþii. Pescarii au gãsit oexplicaþie pentru mãrimeaacestor creaturi care trãiesc pefundul lacului. Ne spun cã ei sehrãnesc cu tot ce gãsesc acoloºi chiar nu s-ar mira sã sehrãneascã ºi cu cadavrele celorcare s-au înecat în acel lac ºicare cu toate eforturile depusede cãtre autoritãþi nu au maiputut fi gãsite niciodatã.

Cu toate cã aproape înfiecare an se întâmplã câte otragedie acolo iar oamenii locu-lui în continuare cred cã acellac este blestemat, turiºtii încontinuare merg sã se relaxezeacolo iar pescarii sunt tot maiînverºunaþi în a prinde unuldintre monstii de care au auzitºi doar poate pentru a avea ofotografie ca amintire din acelloc cu adevãrat mitic.

Mircea NISTORVarianta minimã este

localizatã în þarã, în timpce varianta cea mai atrac-

tivã, interesantã, decon-tractantã, º.a.m.d., estebineînþeles, de pestehotare.

În þarã, ofertele turis-tice de Revelion, suntcuprinse între 350 de leiºi 2.700 de lei. Cu numai350 de lei de cãciulã,noaptea dintre ani poatefi petrecutã (timp de 4zile ºi 4 nopþi) la o pensi-une de mai multe steledin staþiunea BãileOlãneºti, în acest caz fiindoferitã cazare ºi cam atât.Tot din aceeaºi staþiunevine ºi cea mai “scumpã”variantã, aceasta avândvaloarea de 2.700 de leiºi provenind de la unhotel de patru stele, careoferã cazare, serviciu all-inclusive, cinã deRevelion ºi carnaval, cuaceeaºi ocazie. În privinþaofertelor locale “mon-tane” din Valea Jiului,acestea sunt cuprinseîntre minim 770 de lei (înParâng) ºi 1.815 lei (totîn Masivul Parâng).

Ofertele “revelionis-tice” cu adevãrat serioase,oferite “minerilor” dinValea Jiului, sunt local-izate în strãinãtate ºi aupreþuri cuprinse între 525de lei ºi 8.370 de lei, de“cãciulã”. Revelionul celmai ieftin, cu doar 525de lei, poate fi petrecut lao aruncãturã de bãþ, înHalkidiki - Grecia, la unhotel de 4 stele, undeeste oferitã o cazare petimp de trei nopþi, pre-cum ºi o cinã festivã deRevelion. În acelaºi timp,dar de pe un alt meridian,vine ºi cea mai consisten-tã ofertã, respectiv una învaloare de nu mai puþindecât 8.370 de lei, de laun hotel tot de 4 stele,din Hong Kong.

În preþul biletului intrãcazarea pe timp de patrunopþi, transportul cuavionul ºi serviciu all-inclusive. Alte oferte exo-tice, dar ºi consistente,provin din Maroc (3.570de lei), Brazilia (5.010lei), Thailanda (5.040 delei), Cuba (6.340 de lei ),Egipt (3.445 de lei),Dubai (3.560 de lei) sauSUA - Florida (7.575 delei ).

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 24 octombrie 201212 Turism

Î n acest an, oferta agenþiilor turistice din Valea Jiului dedicatãcelor care vor sã-ºi petreacã noaptea dintre anii 2012 - 2013 în

alt loc decât în sânul familiei, este extrem de variatã. Ofertele curg“gârlã” ºi sunt cuprinse (pentru o singurã persoanã) între minim350 de lei ºi maxim 8.370 de lei.

Oferte „revelionistice” cuprinseîntre 350 ºi 8.300 de lei

LLLLaaaaccccuuuullll CCCCiiiinnnncccciiiissss,,,, uuuunnnn llllaaaacccc îîîînnnnvvvvããããlllluuuuiiii tttt îîîînnnn mmmmiiiisssstttteeeerrrr

O nouã atracþie în lumea vânãtorilor demituri ºi de povestiri fantastice, atât de la

noi din þarã cât ºi din strãinãtate, a rãsãrit dinLacul Cincis de la Hunedoara. Astfel cã de lapescarii care merg acolo, la localnici sau turiºtiicare anual umplu marginile lacului ºi pensiuniledin apropiere am aflat tot felul de lucruri decare unii dintre ei chiar ne-au vorbit cu teama.

cvj, nr. 238, miercuri 24 octombrie 2012

Documents