Filarmonica “Dinu Lipatti” dinSatu Mare a deschis noua stagiuneav]nd-o ca solist[ `n primul concertpe pianista s[tm[rean[ Alexa Stier.~ncep]nd de joia viitoare, are loc onou[ edi\ie a Zilelor MuzicaleS[tm[rene, care va dura timp de o

lun[, cu un program foarte variat -concerte simfonice, recitaluri came-rale, oper[, tango, can\onete - pe carevi-l prezent[m în pagină.

Concertul de deschidere dirijatde Franz Lamprecht va avea loc joi,de la ora 18.30.

La sf]rșitul anului 1906 și începutullui 1907, apărea la Budapesta ziarul ro-mânesc "Lupta" sub direcția lui Ale-xandru Vaida Voevod. Editat până lasfârșitul anului 1910, ziarul s-a număratprintre cele mai bune periodice ale vre-mii, inserând în paginile sale ample co-mentarii asupra legilor și vieții politicedin Ungaria. Proprietarul ziarului a fostdr. Teodor Mihali. La conducere s-aaflat o perioadă și dr. Vasile Lucaciu.

Ziarul trebuia s[ se numeasc[ defapt “Rom]nul”, dar ̀ n urma unei “ma-nopere nedemne”, a devenit “Lupta”.Ini\iativa `nfiin\[rii cotidianului i-aapar\inut pre;edintelui PartiduluiNa\ional Rom]n, George Pop deB[se;ti. Pentru c[ la alegerile din anul1906 `n parlamentul de la Budapesta

au intrat 14 deputa\i rom]ni, se sim\eanevoia unei corecte inform[ri a opinieipublice românești în legătură cu acti-vitatea și acțiunile inițiate de către de-putați. Astfel `nc[ de la primul num[rs-a subliniat că ziarul avea menirea dea fi un intermediar între clubul parla-mentar al deputa\ilor și popor.

~n paginile “Luptei” g[sim articolesemnate de nume celebre precum Ale-xandru Vaida Voevod, Aurel C. Popo-vici, Vasile Lucaciu, Ioan Slavici, sauNicolae Iorga. Printre redactori ;i co-laboratori s-au num[rat `ns[ de-a lun-gul timpului numeroase personaje in-trate ast[zi `n uitare< Onisifor Ghibu,Lucian Bolca;, Iosif I. :chiopul.

Zilele Muzicale S[tm[rene ofer[ o lun[ de concerte foarte variate

Fie că este Ziua (zilele) Comunei, Zi-ua Recoltei, Adunarea Fiilor Satului sausărbători tematice, gen Festivalul Salcâ-mului, Ziua Berzelor etc., românii cântăşi chefuiesc, din Postul Paştelui până înPostul Crăciunului. Să fim o naţie atâtde cheflii? O posibilă înţelegere referi-toare la acest fenomen este asigurată de

Antichitate prin expresia „pâine şi circ”.Însă elemente interesante aduce şi Preis-toria, prin unele descoperiri de recipien-te folosite la băut în context festiv. ÎnPreistorie şi Antichitate era larg răspân-dit obiceiul de a îngropa vase întregi,uneori servicii de masă.

Zilele comunelor ;i serb[rile câmpene;ti, urma;ele banchetelor antice

IAnul XIV Nr. 704 Duminic[ 18 septembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&SiROPUL iMUnOTOniC de laHypericum `nt[re;te imunitatea

Regimul alimentar este de maxim[ importan\[ `n tratamentul astmului

Pagina 9Pagina 8

Discursurile premierului ungarViktor Orban despre imigranți au fostintroduse în manualele de istorie. Copiiide până la 14 ani vor învăța despre opi-nia cu privire la refugiați, pe care șefulExecutivului de la Budapesta a pus-ochiar la Parlamentul European, în 2015.

În manualul "Istorie 8″, care acoperăistoria Ungariei după anul 1945, Orbaneste prezentat într-o lumină extrem defavorabilă. Acesta este amintit în multedintre texte, apare în mai multe imagini,fiind evidențiată și întâlnirea acestuiacu Papa Ioan Paul al II-lea. Din manua-le, copiii maghiari află că "Orban este ofigur[ emblematică a Ungariei moder-ne”.

La fel de controversat este și pasajulîn care se face referire la politica dedreapta și de stânga. Din "Istorie 8″, ele-vii mai află că "partidele de dreapta seafirmă prin conservatorism, în timp cepartidele de stânga se disting prin radi-calismul lor”.

Vladimir Putin a apărut în publicîntr-o ipostază inedită! Liderul de laKremlin s-a fotografiat alături de numai puţin de șapte mirese, în PiaţaRoșie. Șeful statului rus trecea prin pia-ța centrală a Moscovei, însoțit de pre-mierul Medvedev și mai multe gărzide corp, când a fost "acostat" de ungrup de mirese, pentru a-și face selfiuricu acesta. Președintele rus a fost maimult decât răbdător, așteptând ca fie-care dintre norocoase să facă poza multdorită. Unii jurnaliști ruși susţin căședinţa foto a fost programată și că mi-resele provin de fapt de la un serviciude escorte ;i scenariul a fost preg[titpentru c[ Rusia era `n campanie elec-toral[ pentru alegerile legislative din18 septembrie.

Fostul președinte, premier și gu-vernator al Băncii Centrale din Italia,Carlo Azeglio Ciampi, care a avut unrol major în a conduce țara spre mo-neda unică europeană, a murit la vâr-sta de 95 de ani. Carlo Azeglio Ciampia fost al zecelea președinte al Italiei,începând cu 13 mai 1999.

În octombrie 1979 a fost nomina-lizat la funcția de guvernator la Bancad'Italia și președinte al Ufficio ItalianoCambi, funcții în care a lucrat pânăîn 1993. Din aprilie 1993 până înmai 1994 a fost prim-ministru, dez-voltând un guvern de tranziție. Dupăaceea a devenit ministru de Finanțe(din 1996 până în mai 1999). Se credecă el este cel care a reușit îndeplinireacriteriilor pentru aderarea la Euro decătre Italia.

Carlo Azeglio Ciampi a efectuat ovizită de stat în România în 21-23 oc-tombrie 2003, când s-a întâlnit cu pre-ședintele României la acea dată, IonIliescu.

Vladimir Putin a ap[rut în fotografiile de nunt[ ale mai multor mirese

a murit Carlo azeglio Ciampi, fost pre;edinte;i premier al italiei

Pagina 3

Continuare `n paginile 6-7

Discursurile lui Viktor Orban, introduseîn manualele de istorieDr. Teodor Mihali,

proprietar al ziarului “Lupta”

din BudapestaPublica\ia a ap[rut `ntre anii 1907-1910 ;i a fost considerat[ una dintre cele maibune din vremea respectiv[. La conducere s-a aflat o perioadă și dr. Vasile Lucaciu.

Primele dou[ numere ale ziarului Lupta. Numele proprietaruluiTeodor Mihali apare ̀ n caseta tehnic[ de pe prima pagin[ a num[rului2, de luni 1/14 ianuarie 1907

Dr. Teodor Mihali (15 martie 1855 - 17 ianuarie 1934)

P[l[ria, accesoriulversatil< de la clasicla sofisticat

Pagina 11

Pagina 4

2 Informa\ia de Duminic[/18 septembrie 2016

Una dintre cele mai vechi cl[diridin centrul municipiului Satu Mareeste Catedrala Romano-Catolic[.Construc\ia acesteia a `nceput `nanul 1830 ;i a durat 7 ani. Pe am-plasamentul catedralei a existat obiserică parohială barocă, construi-tă în perioada 1768-1798.

Reconstruirea şi extinderea bisericiiparohiale a devenit necesară în 1804, da-torită înfiinţării noii episcopii de SatuMare. Lucrările de transformare au în-ceput pe vremea primului episcop, a epis-copului Péter Klobusiczky (1807-1821);i baronului István Fischer (1804-1807),cu lărgirea corului. În perioada urmă-toare, s-a anexat câte o sacristie la peretelenordic, respectiv sudic al corului extins,deasupra cărora s-a construit câte un ora-toriu. Josef Bittheuser, arhitectul dome-niilor familiei Károlyi a imortalizat aceststadiu al bisericii într-un releveu al pla-nului şi al faţadei principale a edificiului.Tot el a elaborat şi un proiect cu propu-neri de transformare, care însă nu s-aexecutat.

Opera arhitectului József Hild?

Catedrala nouă în stil neoclasicist,înglobând şi corul baroc s-a realizat întimpul episcopului János Hám (1827-1857). Lucrările de construire au începutîn jurul anului 1830, şi s-au finalizat în1837. În ciuda faptului că nu s-au păstratdocumente concrete referitoare la edifi-carea catedralei, unii specialişti considerăcă este vorba de opera arhitectului JózsefHild, datorită analogiei cu catedrala sadin Eger (Ungaria), având un spaţiu cen-tral acoperit cu o cupolă, respectiv faţadaprincipală cu colonadă şi două turnuri.

Deşi în lipsa izvoarelor nu se cu-noaşte persoana arhitectului proiectant,nu se poate exclude nici posibilitatea caautorul catedralei să fie arhitectul JózsefHild. Pe lângă analogiile stilistice, trebuiemenţionat şi faptul că episcopul coman-ditar a avut relaţii strânse cu episcopiade Eger (şi-a terminat studiile teologicela Eger, mai târziu a devenit dascăl la se-minarul teologic de aici, iar înaintea nu-mirii sale în funcţia de episcop a fost ca-nonic de Eger), astfel este de la sineînţeles că a putut urmări construireagrandioasei catedrale proiectate de JózsefHild, care a supravegheat şi lucrările deexecuţie pe toată durata lor. Deoarececonstrucţiile de la Eger (1831-1837) aufost contemporane cu cele de la Satu Ma-re, iar catedrala de la Satu Mare fiind maimodestă, de dimensiuni mai reduse, sepoate presupune că autorul proiectuluia fost o persoană care a cunoscut foartebine proiectul catedralei din Eger. Nu sepoate exclude nici activitatea unui an-treprenor episcopal, care din încredinţareepiscopală, în perioada 1830-1850 a rea-lizat la Satu Mare o serie de construcţiiîn spiritul stilului neoclasicist (mănăsti-rea, biserica şi spitalul maicilor miseri-cordieni, casa scării principale, capela şisala festivă a palatului episcopal, respec-tiv capela din cimitir).

Descrierea edificiului

În decursul secolului XX catedrala afost renovată în repetate rânduri. Spaţiulinterior a fost reabilitat şi repictat în 1904cu ocazia centenarului înfiinţării epis-copiei de Satu Mare. Avariile suferite încursul celui de-al doilea război mondialau fost reparate până în anul 1961. Laînceputul anilor optzeci, faţadele cate-dralei au fost retencuite, iar în anii no-uăzeci s-au efectuat reparaţii interioare.

Catedrala Romano-Catolică, ampla-sată pe latura estică a Pieţei Libertăţii învecinătatea palatului episcopal din str.1 Decembrie 1918 este cea mai impor-tantă clădire a centrului oraşului SatuMare.

Biserica tip bazilică, orientată est-vest are trei nave şi un cor alungit spreest, cu închidere semicirculară. La pe-retele nordic, respectiv sudic al coruluis-a anexat câte o sacristie cu oratoriu laetaj. Traveea centrală a navei principaleconstituită din trei travee este acoperităcu o cupolă grandioasă pe pandantivi şitambur, susţinută de stâlpi adosaţi în-gemănaţi. Sub cele două turnuri vesticese află câte o capelă de plan pătrat, iardeasupra spaţiului intrării cuprins întreturnuri este amplasată tribuna orgii.

Aspectul exterior al catedralei estedeterminat de faţada principală cu efectmonumental. În partea centrală a faţadeiprincipale se află un portic de mari di-mensiuni, cu şase coloane, antablamentşi timpan triunghiular, proeminentfaţadei. De o parte şi alta a porticului seridică turnurile paralelipipedice. Pesteultimul nivel al turnurilor sunt terasedelimitate cu balustradă din grilaj me-talic decorativ, din care se ridică câte uncorp cilindric acoperit cu cupolă învelităcu tablă.

Volumetria greoaie a faţadei princi-pale este înviorată de prezenţa unor re-lifuri şi statui. Timpanul, care încheie co-lonada cu capiteluri corintice este decoratcu figura alegorică a Credinţei, repre-zentată ca femeie între nori, ţinând înmâini o cruce şi un potir. Aticul din spa-tele timpanului este încoronat de trei sta-tui< în poziţie centrală este figura Mân-tuitorului, pe partea dreaptă Sfântul Pe-tru, iar pe partea stângă Sfântul ApostolPavel. La parterul turnurilor, în nişele cuînchidere semicirculară sunt amplasatestatuile sfinţilor regi maghiari< SfântulŞtefan şi Sfântul Ladislau. Plastica rondebosse este completată de basoreliefurilepanourilor dreptunghiulare alungite aleperetelui faţadei principale, reprezentândcherubi şi ghirlande vegetale.

Cupola a fost decorată în 1836 de că-tre János Riedler; pictura centrală îl re-

prezintă pe Isus în templu la vârsta de 12ani, iar în pandantivi sunt figurile celorpatru evanghelişti. Pictura murală a cu-polei a fost restaurată în 1904 de TamásScheuchl, când grupul de preoţi şi în-văţaţi din jurul copilului Isus a fost com-pletat cu portretele episcopilor JánosHám şi Gyula Meszlényi.

Traveea de boltă aflată deasupra tri-bunei este decorată cu reprezentarea Pa-trona Hungariae, în care apare figura în-coronată a Fecioarei Maria tronând pestenori, ţinând în dreapta Pruncul Isus, iarîn stânga un sceptru. Personajele princi-pale sunt înconjurate de îngeri purtândpotir, cădelniţă sau rugându-se. Un îngerîntinde macheta catedralei spre a fi ocro-tită de Maica Domnului. Conform in-scripţiei din mâna îngerului, pictura s-arealizat în 1904 cu ocazia centenaruluiînfiinţării episcopiei de Satu Mare. TamásScheuchl, a înconjurat compoziţia cu pa-tru medalioane, cu reprezentarea unorsfinte ale casei regale Arpadiene (Mar-gareta, Elisabeta, Gizella, Kunigunda).

Sunt de remarcat picturile deasupraintrărilor în sacristii, respectiv cele dinapropierea capelelor vestice, pictate deGyula Tóth (1891-1970). Aceste picturireprezintă scenele Bunavestire, Naşterealui Isus, Refugiul în Egipt şi Sfânta Fa-milie.

Parte importantă a spaţiului interioral catedralei este corul alungit. Picturaaltarului principal a fost realizat în 1837de către un membru al familiei de pictoriPesky (Peschky) din Pesta, şi reprezintăscena Înălţarării Domnului. Construcţiadin marmură a altarului principal are ca-racter neoclasicist, şi se compune din co-loane, cornişe şi sculpturi (dintre carecele mai însemnate sunt cele laterale re-prezentându-l pe Sfântul Petru şi SfântulPavel), iar sub baldachinul susţinut decoloane îngemănate cu capiteluri corin-tice se află tabernacolul cu uşă aurită,decorată cu un medalion central în teh-nică de smalţ cu reprezentarea lui HristosÎntronat, flacat de figura sfinţilor apostoliPetru şi Pavel.

Altarele laterale din vecinătatea stra-nelor canonice sunt construcţii cu mar-mură gri, tablourile acestora, reprezen-

tându-l pe regele Sfântul Ştefan şi SfântulIoan Evanghelistul, au fost pictate lasfârşitul secolului al XIX-lea de amintitulKároly Majoros.

Tot în cor este amplasat şi cristelniţabisericii.

În navă, de partea nordică a arculuide triumf este ataşat amvonul catedralei,cu parapetul decorat cu relieful cu scenacare apare şi în cupolă, Isus în templu lavârsta de 12 ani. Picturile altarelor na-velor laterale îl reprezintă pe Sântul Ioandin Nepomuk, respectiv Sfântul Alois.Pe laturile spaţiului central se află câteun altar baroc târziu cu reprezentărileSfânta Cruce şi Pieta.

La parterul turnurilor vestice s-auamenajat capele. Capela de sub turnulsudic datează din 1837, şi este dedicatăFecioarei Maria de Lourdes. Cea de subturnul nordic este mult mai recentă, in-augurată în 1960 pentru cinstirea Sfân-tului Anton de Padova. Deasupra acestorcapele şi a intrării principale se întindegaleria orgii. Orga confecţionată de fir-ma Rieger din Budapesta în baza pro-iectului preotului sătmărean Jenő Hallera fost sfinţită în 1916.

În oratoriile de la etajul sacristiilor,episcopul Gyula Meszlényi (1887-1905)a înfiinţat o colecţie de istoria bisericiişi o galerie de picturi, care păstreazăobiecte cu o inestimabilă valoare de is-toria culturii şi de istoria artelor (picturi,clenodii bisericeşti, obiecte liturgice, tex-tile).

În parcul din jurul bisericii au fostamplasate două statui< în 1960 s-a ridicatîn vecinătatea corului statuia Isus, cares-a prăbuşit de pe aticul faţadei princi-pale în cursul unei vijelii din 1852, iarîn 1999 s-a inaugurat în faţa catedraleibustul episcopului János Hám, operasculptorului Pál Lakatos.

Catedrala este cel mai importantexemplu al neoclasicismului din Par-tium, prin monumentalitatea sa mar-când într-un mod decisiv caracterulpieţei centrale a oraşului.

(Datele au fost preluate de pe site-ul enciclopediavirtuala.ro, autor - Bara Júlia, traducere - Éva Dezsö)

Incidentul din Mukden, cunoscutşi ca “Incidentul Manciurian” sau “Cri-za din Orientul Îndepărtat” a fost unuldin marile eşecuri ale Societăţii Naţiu-nilor şi a acţionat precum un catalizatorpentru retragerea Japoniei din organi-zaţie. În conformitate cu termenii uneiconcesiuni convenite, guvernul japo-nez avea dreptul să-şi staţioneze trupeleîn zona care înconjura calea ferată dinManciuria de Sud, o importantă rut[comercială între cele două ţări, în re-giunea chineză a Manciuriei. În sep-tembrie 1931, o secţiune a c[ii ferate afost avariată uşor de ofiţerii şi trupelearmatei japoneze Kwantung ca pretextpentru invazia Manciuriei.

Cu toate acestea, armata japonezăsusţinea că soldaţii chinezi au sabotatcalea ferată, iar ca represalii au ocupatîntreaga regiune a Manciuriei. Aceştiaau redenumit zona în Manchuko, iarpe 9 martie 1932 au instaurat un gu-vern marionetă cu Pu Yi, fostul împăratal Chinei, ca şef executiv. La nivel in-ternaţional, acest nou stat a fost recu-noscut numai de către guvernele dinItalia şi Germania În 1932, forţele ae-riene şi navale japoneze au bombardatoraşul chinezesc Shanghai.

În ciuda poziţiei mari a Japoniei încadrul Societăţii, raportul Lytton a de-clarat ulterior că Japonia este agresorulşi a cerut înapoierea Manciuriei cătreChina. Înainte ca raportul să fie votatde către Adunare, Japonia îşi anunţaseintenţia de a pătrunde mai mult în Chi-na. Raportul a fost aprobat cu 42-1 încadrul Adunării în 1933 (numai Japo-nia votase împotriv[), dar, în loc să-şiretragă trupele din China, Japonia s-aretras din calitatea de membru al So-cietăţii.

Potrivit Pactului, Societatea eraobligată să răspundă prin sancţionareaeconomică a Japoniei, sau să adune oarmat[ şi să-i declare război. Totuşi,niciuna din aceste măsuri nu a fost apli-cat[. Ameninţarea cu sancţionarea eco-nomică ar fi fost aproape inutilă deoa-rece Statele Unite ale Americii nu eraumembre al Societăţii. Orice sancţiuneeconomică pe care Societatea ar fi im-pus-o asupra statelor membre ar fi fostineficace, deoarece dacă un stat era îm-piedicat să facă comerţ cu un alt mem-bru putea să facă comerţ cu SUA. So-cietatea putea aduna o armat[, dar ma-joritatea puterilor precum Marea Bri-tanie şi Franţa erau prea ocupate cupropriile afaceri interne, precummenţinerea controlului asupra colonii-lor extinse, în special după învălmăşea-la Primului Război Mondial. Japonia arămas în control asupra Manciuriei pâ-nă când Armata Roşie a Uniunii So-vietice a preluat regiunea `n 1945.

85 de ani de lainvazia japonez[

`n Manciuria

ISTORIEÎn decursul secolului XX catedrala a fost renovată în repetate rânduri. Spaţiul interior a fost

reabilitat şi repictat în 1904 cu ocazia centenarului înfiinţării episcopiei de Satu Mare. Avariilesuferite în cursul celui de-al doilea război mondial au fost reparate până în anul 1961.

Catedrala romano-catolic[, vedere din anul 1905

Catedrala Romano-Catolic[ Satu Mares-a ridicat în perioada 1830-1837

Pe amplasamentul catedralei a existat o biserică parohială barocă, construită în perioada 1768-1798

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

18 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ARHEOLOGIE“Dobândirea de cupe era, odinioară, la foarte mare cinste. Achilleus avea o cupă cu totuldistinsă. Nimeni nu avea o astfel de cupă> nici nu se făcea libaţie vreunui zeu din aceastăcupă, decât lui Zeus.” (Athenaios, Banchetul înţelepţilor)

Dacă răsfoieşti colecţia unorziare locale din România, inclusiv“Informația Zilei”, numerele din zi-ua de luni ies în evidenţă prin faptulcă descriu câte patru-cinci festiva-luri ce s-au desfăşurat la sfârşit desăptămână.

Fie că este Ziua (zilele) Comunei,Ziua Recoltei, Adunarea Fiilor Satuluisau sărbători tematice, gen FestivalulSalcâmului, Ziua Berzelor etc., româniicântă şi chefuiesc, din Postul Paşteluipână în Postul Crăciunului. Să fim onaţie atât de cheflii? O posibiă înţelegerereferitoare la acest fenomen este asigu-rată de Antichitate prin expresia „pâineşi circ”. Însă elemente interesante aduceşi Preistoria, prin unele descoperiri derecipiente folosite la băut în context fes-tiv. Aceste vase oferă şi câteva date ceasigură o înţelegere mai profundă aunor aspecte legate de un alt evenimentdeosebit ce a avut loc în această vară<Olimpiada de la Rio de Janeiro. În Preis-torie şi Antichitate era larg răspânditobiceiul de a îngropa vase întregi,uneori adevărate servicii de masă. Va-sele utilizate în anumite ceremonii saucu ocazia unor momente festive erauîngropate pentru a nu fi refolosite înviaţa de zi cu zi, în contexte profane.

Cupele erau obiecte speciale în Antichitate

Motto-ul din partea superioară apaginii aparţine autorului antic Athe-naios, care, în lucrarea „Banchetulînţelepţilor”, descrie obiceiurile pe carediferite popoare le practică la petreceri<modul în care se aşează la masă, mân-cărurile şi băuturile consumate, cadou-rile ce se făceau cu aceste ocazii, dar şiceremonialurile sau spectacolele ceaveau loc în cadrul meselor festive(toasturi, intonarea unor poeme eroicesau cântece, dansuri, lupte şi întreceri„sportive”, spectacole de teatru şi pan-tomimă etc.). Aceste cuvinte ale lui At-henaios, la fel ca şi alte pasaje din lu-crare, scot în evidenţă rolul pe care îlacordau oamenii din Antichitate cupe-lor, adică vaselor din care lichidele erauconsumate şi, totodată, erau închinatezeilor (prin libaţii). Importanţa acordatăcupelor nu era întâmplătoare. Consu-mul lichidelor, adesea alcoolice, închi-nările pentru zei (libaţiile) se făceau încadrul unor mese festive şi a unor ce-remonii publice în care numeroşi oa-meni – şi chiar zeii, după cum credeauei - erau cu ochii pe pocalurile ţinute înmână de personajele ce rosteau toasturisau intrau în dialog cu divinităţile atuncicând, vărsând lichide (închinând), îi in-vocau sau le mulţumeau. Rolul specialal cupelor la masă este bine evidenţiatşi în Iliada, unde, cu ocazia rostirii toas-turilor sunt descrise cupele, subliniin-du-se că au fost câştigate cu ocazia unorevenimente rămase în memoria poste-rităţii.

Numeroase cupe se făceau cadou întimpul ospeţelor, fie vasalilor sau se-niorilor, fie oaspeţilor sau gazdelor. Defapt în Antichitate şi în orice societatearhaică, relaţiile sociale şi umanefuncţionau pe baza unui schimb per-petuu de cadouri, de daruri. De aceeaantropologii au numit acest schimb„dar contra dar” sau chiar „instituţiadarului”. Revenind la importanţa cupe-lor este suficient să ne gândim doar ladouă dintre moştenirile pe care ni le-a

lăsat Antichitatea< pocalurile din bise-rici în care se aduce Jertfa Divină şi dincare se „cuminecă” credincioşii, respec-tiv, cupele ce se acordă persoanelor pre-miate la concursuri (de exemplu „CupaRomâniei la fotbal” etc). Aceste premiiîn cupe urmează tradiţiile premiilor(darurilor) oferite la Olimpiadele An-tice, care adesea constau din cupe pecare câştigătorii le foloseau toată viaţala mese festive, deoarece prin ele leaminteau comesenilor de marile victoriiobţinute la Jocurile Panelenice.

Pocalurile preistorice - obiecteidentitare

Obiceiurile antice ne arată cu pri-sosinţă că ceştile, respectiv cupele, erau

tratate ca obiecte personale, reprezen-tative pentru proprietarii lor. Aceste va-se de băut îi reprezentau pe proprietariîn faţa comunităţii în momente de mareîncărcătură sacrală şi socială, atuncicând practicau libaţii sau rosteau toas-turi. În Spaţiul Carpatic rolul special alcupelor este foarte bine evidenţiat dearheologie atât pentru Antichitate, câtşi pentru Preistorie. În acest sens suntcunoscute serviciile de vase de arginttransilvănene din perioada statului dac.Pentru o perioadă mai timpurie suntfaimoase serviciile de vase din metalpreţios ale regilor traci. Tezaurul de laRogozen, descoperit în anul 1985 înCâmpia Dunării, conţinea 165 de vasedin argint şi aur pentru servit masa.Unele dintre cupe aveau trecute în grafie

greacă numele unor personaje istorice,regi ai tracilor tribali.

Rolul important al ceştilor şi al ser-viciilor de masă îngropate în contextefestive este bine documentat şi pentruPreistorie, elemente sugestive fiind des-coperite într-o zonă vastă a spaţiuluicarpatic, din Oltenia până în regiuneaTisei superioare. În anul 2013 un set depatru cupe a fost descoperit la MedieşuAurit, iar două dintre ele au unele dintrecele mai sofisticate decoruri din preis-toria europeană. Decorul spiralic şimeandrat este realizat într-o manierăartistică desăvârşită, de o mână demeşter sigură, ce dovedeşte o bună stă-pânire a tehnicii, dar şi a simbolisticiiornamentelor. Ornamentele nu suntrealizate la întâmplare> există o paletăde câteva zeci de motive ornamentalecare pe parcursul a câtorva secole se re-petă pe vasele de servit la masă şi pe ar-me. Nu este deloc întâmplător faptul căla Medieşu Aurit decorul mai sofisticateste aplicat pe ceştile cele mai volumi-noase, iar ceştile mici au fost tratate cuornamente mai simple. Faptul că ceştilemai mari sunt decorate s-a observatfoarte bine în cazul tuturor serviciilorde vase descoperite în spaţiul Carpatic.În serviciul de vase de la Govora (Olte-nia), ceaşca mai voluminoasă iese înevidenţă prin decorul mai complex, ac-centuat prin umplerea cu pastă albă.Elementul ornamental central este o re-prezentare a Soarelui, element centralîn simbolistica religioasă. Două ceştiidentice cu acelea de la Medieşu Auritau fost descoperite la Nyírmada (nord-estul Ungariei). Acestea erau prezenteîn cadrul unui serviciu de băut formatdintr-un vas mare de servit lichide, res-pectiv zece ceşti cu decor simplu şi douăceşti cu decor specific zonei de est aSlovaciei. S-a considerat că acest servi-ciu de băut a fost îngropat după consu-marea unei mese festive, cupele fiindindicatori identitari, în ce priveşte et-nicitatea şi statutul social al partici-panţilor.

Mese festive şi festivaluri organizate în Antichitate

Ne punem întrebarea asupra con-textelor ce prilejuiau mesele festive ceduceau îngroparea ceştilor de la Me-dieşu Aurit şi a serviciilor de vase îngeneral. Izvoarele antice menţioneazăcă mese festive aveau loc cu ocazia unorevenimente legate de viaţa oamenilor(naştere, majorat, etc), dar şi evenimen-te ce se repetau anual, evenimente aflateîn legătură cu evoluţia ciclică a naturii(solstiţii, sărbători aflate în legătură cuînceputul anului agricol, sărbători legatede strângerea recoltelor etc.). Antropo-logii au arătat universalitatea acestor fe-nomene în cadrul societăţilor tradiţio-nale.

O masă festivă organizată în anul 400 î. de Hr.

În ce priveşte modul în care se des-făşurau astfel de festivaluri şi mese fes-tive în zona carpato-dunăreană ne ajutăcâteva informaţii ale unor autori grecireferitoare la obiceiurile tracilor. Din-colo de relatările generale, avem şansaca pentru anul 400 î. de Hr. să avemdescrierea unui mese festive la traci,realizată de Xenofon (în Anabasis, VII,3,21) el însuşi fiind participant direct.Masa a fost organizată de c[tre regele

trac Seuthes II pentru a cinsti o nume-roasă solie grecească. Solia venea să an-gajeze în slujba regelui o mare armatăde mercenari. Pentru mentalitatea vre-mii este foarte sugestiv modul în cares-au aşezat la masă. În centru, dispuşiîn cerc, stăteau regele şi căpeteniile tra-cilor, lângă ei fiind invitaţi şi coman-danţii mercenarilor greci. În spatele fie-cărei căpetenii stătea suita sa. Acest modde aşezare este descris ca fiind utilizatşi la celţi, fiind probabil un obicei desorginte ancestrală. Modul în care seaşezau participanţii era motivat de ri-tualul în care decurgea servirea mesei.Vasele mari cu carne şi cu vin erauaşezate în dreptul fiecărui şef, iar acestale împărţea din mâna sa vasalilor, aflaţiîn spatele său. Este fără îndoială un geststrăvechi prin care şeful îşi recompensaluptătorii săi. Încărcătura simbolică agestului a ieşit în evidenţă atunci când,unul dintre şefii grecilor a fost sancţio-nat căci, necunoscând obiceiul, a mân-cat fără a-şi servii vasalii. În timpul me-sei s-au făcut libaţii pentru zei, iar la unmoment dat câţiva traci s-au ridicat şiau dansat înarmaţi, în sunete de flaut.Dansul era de fapt o scenetă, menţio-nată şi cu alte ocazii, în care era „po-vestită” o luptă străveche.

Tracii – inspiratorii Antichităţii în materie de festivaluri şi arte

De fapt tracii erau cunoscuţi ca marichefuitori, inspirându-i pe contempo-ranii lor în acest domeniu, dar şi în acelaal „artelor conexe” (recitări de poeme,intonări cântece, interpretări teatrale,dansuri). Există mai multe mărturii aleautorilor antici greci şi romani privindvirtuţile muzicale şi poetice ale tracilor,care prin “cântăreţi” (aezi) renumiţi pre-cum Orfeu, Olympos, Linos, Thamiris,Musaios etc., s-au impus în conştiinţaantichităţii. Istoricul şi geograful Stra-bon din Amesia (60 î.H.-21 d.H.), refe-rindu-se la originea muzicii vechi, faceurmătoarea aserţiune< „Muzica întrea-gă, privită atât ca melodie, cât şi ca ritmşi cuprinzând şi instrumentele, e soco-tită ca fiind de origine tracă şi asiatică”.

De la traci au fost preluate şi serbă-rile dedicate zeului Dionysos. Cu ca-racter orgiastic, aceste sărbători aveaudarul să contribuie la desprinderea deexistenţa cotidiană, înălţând spiritul încomunitatea zeului şi a cetei sale. In su-netele instrumentelor de suflat şi depercuţie, mulţimea cânta şi dansa la lu-mina torţelor, colindând munţi şi văi,până la istovire. Această ceremonie or-giastică urmărea în principal, cu ajuto-rul artei sunetelor, să creeze o stare deextaz, de beatitudine şi devoţiune. Cul-tul dionisiac a fost exportat în întregalume greco-romană, bucurându-se deun succes fulminant în toate clasele so-ciale. Etnologii afirmă că unele urmeale sale se mai păstrează în credinţe şiobiceiuri ale popoarelor din PeninsulaBalcanică. Dacă aceste urme nu au pu-tut fi şterse nici în două milenii decreştinsm, nu ar trebui să ne mirăm desuccesul sărbătorilor câmpeneşti actua-le. Poate ar terbui să reflectăm la afir-maţiile anticilor, care creditau aceastcolţ de lume cu pantetarea, pe de o par-te, a unor arte sublime, pe de alta, cu ri-dicarea chefurilor (orgiilor) la rang dereligie oficială.

Arheolog dr. Liviu Marta, Muzeul Județean Satu Mare

Zilele comunelor ;i serb[rile câmpene;ti, urma;ele banchetelor antice

Serviciul de b[ut de la Nyirmada (nord - estul Ungariei)

În 2013, un set de patru cupe a fost descoperit la Medieşu Aurit, iar două dintreele au unele dintre cele mai sofisticate decoruri din preistoria europeană

În perioada 19-23 septembrie2016, la Teatrul Municipal dinCarei va avea loc prima ediție aFestivalului Regional de Teatrupentru elevi “Serile Teatrului Tâ-năr”.

Timp de 5 zile, în fiecare după-amia-ză, elevi de gimnaziu și liceu vor încercasă impresioneze publicul prin talentul șienergia specifice vârstei. Vor fi prezentatespectacole de teatru în limbile română șimaghiară de diverse genuri< comedie,dramă, tragicomedie, teatru absurd, tea-tru fizic și pantomimă.

La această ediție vor participa opttrupe de teatru amator din județele SatuMare, Sălaj și Bihor< Trupa de teatru “Be-rekenye” de la Liceul Tehnologic “Ghe-orghe Pop de Băseşti” din Cehu Silvaniei,“Trupa fără nume” de la Liceul TeoreticCarei, ARTTIS - Trupa “Iosif Ahmed”din Satu Mare, “Teatrul pentru copii” dinOradea, Trupa “Re-Open Theatre” dinBeiuş, Trupa „Kristályszemek” din SatuMare, Trupa “Dömdödöm” din Carei șiTrupa “M.E.E.M.” din Carei.

Evenimentul este organizat de Di-recția de Cultură a Municipiului Carei ;iCentrul Cultural Carei. Partener< Liceul

Tehnologic „Simion Bărnuțiu” Carei.Prețul unui bilet este de 5 lei pe zi

sau se pot face abonamente de 20 de lei,având astfel acces la toate spectacoleledin cadrul festivalului, unul foarte echi-

librat din punct de vedere al spectacolelorcare vor fi prezentate pe scena renovatu-lui teatru din municipiul Carei. Vă pre-zentăm programul detaliat<

LUNI, 19 septembrie 2016

ora 17.00 - Deschiderea oficialăora 18.15 - Trupa “Berekenye” de la Li-ceul Tehnologic “Gheorghe Pop de Bă-seşti” (Cehu Silvaniei) - “Full of Hope /Plini de speranţă / Reménnyel teli” -Spec-tacol de pantomimăora 19.45 - Trupa “M.E.E.M.” (Carei) -“Cântăreaţa cheală” - Spectacol de teatruabsurd în limba română, adaptare dupăEugen Ionescuora 21.00 - Sesiune de discuţii cu parti-cipanţii

MARŢI, 20 septembrie 2016 ora 17.00 - ARTTIS - Trupa “Iosif

Ahmed” (Satu Mare) - “Gorila blondă” -Dramă în limba română, adaptare dupăDumitru Solomon

ora 18.15 - “Trupa fără nume” (LiceulTeoretic Carei) - “Expresul de noapte” -Scenetă comică în limba română, adap-tare după Slawomir Mrozek

ora 19.45 - Trupa “Dömdödöm” (Ca-rei) - “Vacskamati négyszögletűje” -Adaptare în limba maghiară după roma-nul "A négyszögletű kerek erdő" de LázárErvin

MIERCURI, 21 septembrie 2016ora 17.00 - “Teatrul pentru copii”

(Oradea) - “Visul unei nopţi de vară” -Comedie în limba română, adaptare du-pă William Shakespeare

ora 18.45 - “Trupa fără nume” (LiceulTeoretic Carei) - “Nervi” - Scenetă co-mică în limba română, adaptare dupăIon Băieşu

ora 19.45 - Trupa „M.E.E.M.” (Carei)- “Oniric-ON” - Exerciţiu de teatru “fi-zic-vizual”, nerecomandat tinerilor sub15 ani

JOI, 22 septembrie 2016 ora 17.00 - Trupa “Re-Open Theatre”

(Beiuş) - “Micul prinţ” - Spectacol deteatru în limba română, adaptare dupăAntoine de Saint-ExuperyOra 19.00 - Trupa “Dömdödöm” (Carei)- “A fülemile” - Comedie în limba ma-ghiară cu inspiraţie din folclor, adaptaredupă poezia lui Arany János

VINERI, 23 septembrie 2016ora 17.00 - Trupa “Kristályszemek”

(Satu Mare) - “Good Game Well Played!”- Tragicomedie în limba maghiară

ora 19.00 - Trupa “M.E.E.M.” (Carei)- “Visul unei nopţi de vară” - Comedieîn limba română, adaptare după WilliamShakespeare

În fiecare seară, după ultimul spec-tacol, participanţii, dar şi publicul, potrămâne la o sesiune de discuţii, schim-buri de impresii, păreri. Organizatorii îșirezervă dreptul de a face modificări înprogram.

Filarmonica “Dinu Lipatti” dinSatu Mare a deschis noua stagiuneav]nd-o ca solist[ `n primul con-cert pe pianista s[tm[rean[ AlexaStier. ~ncep]nd de joia viitoare, areloc o nou[ edi\ie a Zilelor MuzicaleS[tm[rene, care va dura timp de olun[, cu un program foarte variat- concerte simfonice, recitaluri ca-merale, oper[, tango, can\onete -pe care vi-l prezent[m mai jos.

Joi, 22 septembrie, ora 18<30, Sala Fi-larmoniciiCONCERTUL DE DESCHIDERE BIJUTERII MUZICALEDirijor< Franz LamprechtÎn program lucrări din creația compo-zitorilor Liadow, Handel, Grieg, Bruch,Mancini, Ziehrer și alții

Vineri, 23 septembrie, ora 20, Cate-drala Romano-CatolicãRECITAL DE ORGÃsusţinut de Felician Ro;caÎn program lucr[ri de J.K. Kuhar, F. No-wowiejski, E. Satie, Fr. Liszt, J. Brahms,M. Reger, J.S. Bach

Marţi, 27 septembrie, ora 19, Casteluldin CareiMiercuri, 28 septembrie, ora 18<30,Sala FilarmoniciiCONCERT CAMERALsusţinut deRALUCA ŞTIRBÃ|, pian, AustriaRUDOLF LEOPOLD, violoncel, Aus-triaRUDOLF FÁTYOL, vioarăÎn program< L. van Beethoven - Trio înMib major op. 1, nr. 1> Cl. Debussy -Sonata în re minor pentru violoncel şipian> G. Enescu - Sonata pentru pian înRe major op. 24 nr. 3

Joi, 29 septembrie, ora 18<30, Sala Fi-

larmoniciiCONCERT SIMFONICDirijor< ADRIAN PETRESCUSolist< FLAVIUS PETRESCU – trom-petăÎn program< G. Enescu - Rapsodia ro-mână nr. 1 în La major op. 11> Al. Aru-tiunian - Concertul pentru trompetã şiorchestrã în La bemol major (p.a.)> A.Dvorak - Simfonia a IX-a în mi minor“Din lumea nouã” op. 95

Vineri, 30 septembrie, ora 18<30, SalaFilarmoniciiDE LA ROCOCO LA TANGOCvartetul GaudeamusLucia Neagoe, Raluca Irimia, LeonaVarvarichi, Ştefan Neagoe

Invitat< Bogdan Mihãilescu – chitarãÎn program lucrãri de L. Boccherini, Cl.Gagnon, M.D. Pujon, D. Moore, A.Piazzolla, F.C. Tavolaro, J.C. Cobian, G.Tortora

Marţi, 4 octombrie, ora 19, Casteluldin CareiCONCERT CAMERALOrchestra de camerã EUROART BaiaMare, conducerea artisticã ADRIANROMANÎn program muzic[ baroc[< A. Vivaldi,G.P. Telemann, G.F. Handel, J. S. Bach,A. Corelli

Joi, 6 octombrie, ora 18<30, Sala Fi-larmonicii

CONCERT SIMFONICDirijor şi solist< PETER ROSENBERG– vioarã (Germania)În program< J. Haydn - Simfonia nr.35în Si bemol major> W.A. Mozart - Con-certul nr. 5 pentru vioarã în La majorKV. 219> Fr. Schubert - Simfonia nr. 3în Re major D. 200

Vineri, 7 octombrie, ora 18<30, SalaFilarmoniciiRECITAL CAMERALIN MEMORIAM EMIL SIMONsusținut de Sigmund Eikeset, ErzsébetKirály, Krisztina Eikeset, BernadetteCzumbil În program lucr[ri de W.A. Mozart, E.Grieg, J.Brahms

Duminicã, 9 octombrie, ora 18, Tea-trul din CareiGAETANO DONIZETTI - ELIXIRULDRAGOSTEISpectacol de oper[ al Conservatoruluidin Debrecen

Joi, 13 octombrie, ora 18<30, Sala Fi-larmoniciiVineri, 14 octombrie, ora 19, Teatruldin Carei“CHANSON D’AMOUR” - Cântece şicanţonete celebre de dragoste orches-trate şi dirijate de maestrul LADISLAUROOTHSolişti< NICOLETA COLCEIAR – so-pranã, TIBERIU SIMU – tenor

Duminicã, 16 octombrie, ora 17, Si-nagoga Share Tora Satu MareConcert dedicat Comemorãrii Holo-caustului din RomâniaDirijor - LADISLAU ROOTHSolist - RUDOLF FÁTYOL

Marţi, 18 octombrie, ora 18<30, SalaFilarmoniciiRECITAL susţinut de VLAD RÃCEU– vioarã, BOLDIZSÁR CSIKY – pianÎn program< W. A. Mozart - Sonatapentru vioarã şi pian nr. 32 în Si bemolmajor, K. 454> L. van Beethoven – So-nata pentru vioarã şi pian nr. 1 în Remajor, op. 12> S. Prokofiev – Sonatapentru vioarã şi pian nr. 2 în Re major,op. 94

Joi, 20 octombrie, Ora 18<30, Sala Fi-larmoniciiCONCERTUL DE ÎNCHIDERE Dirijor< ANDREI GOCANSolistã< VASHTI HUNTER – violoncel,Marea BritanieÎn program< A. Dvorak - Concertul pen-tru violoncel şi orchestrã în si minorop. 104> P.I. Ceaikovski - Suita a 3-a înSol major op.55

“Serile Teatrului T]n[r” la Teatrul Municipal din Carei

Filarmonica a deschis noua stagiune av]nd-o ca solist[ `n primul concert pe pianista s[tm[rean[ Alexa Stier

Sediul Teatrului Municipal din Carei, supus de cur]nd unei renov[ri

Zilele Muzicale S[tm[rene ofer[o lun[ de concerte foarte variate

FESTIVALEdi\ia 2016 a Zilelor Muzicale S[tm[rene are loc `ntre 22 septembrie ;i 20 octombrie ;i ofer[concerte simfonice, recitaluri camerale, un recital de org[, un spectacol de oper[, o sear[ dedi-cat[ tangoului, o alt[ sear[ dedicat[ can\onetei, spectacolele av]nd loc la Sala Filarmonicii dinSatu Mare ;i la Castelul Karolyi ;i Teatrul Municipal din Carei.

4 Informa\ia de Duminic[/18 septembrie 2016

18 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

MAGAZIN

Cea mai veche profeţie despre Al Trei-lea Război Mondial rămâne profeţia ca-valerului templier Ioan de Vezelay, cunos-cut și sub numele  de  Ioan de la Ierusalim.El și-a redactat viziunea lui la anii 1099.

Cunoscută de templieri, Profeţia luiIoan de la Ierusalim descrie cu o exactitateuimitoare  istoria lumii  pân[  în anul 3000,iar ceea ce a descris până în anul 2000 s-a împlinit  deja.

El spunea atunci în anul 1099, adicăîn urmă cu 914 ani<

"Văd și știu. Ochii mei citesc in adân-curile cerului  întâmplările viitoare și eutrec dintr-un singur pas pragul Timpului.O mână mă conduce spre ceea ce voi nicinu vedeţi și nici nu știti.

Peste o mie de ani Ierusalimul nu vamai fi orașul lui Cristos. Creștinii veniţiîn pelerinaj de departe nu vor mai puteaintra după voia lor acolo unde ei aveaudreptul să intre, în locurile care sunt lea-gănul credinţei lor. Creștinii nu vor maiîndrăzni să se apropie de Sfântul Mormântși de relicvele credinţei lor care vor fi înîntregime sub paza și supravegherea evrei-lor care își vor ridica din nou aici templelelor și ţara lor. Evreii vor umple lumea si ovor domina de la un capăt la celălalt capătal ei și oamenii își vor pierde credinţa înIsus pe tot Pământul.

Continente și lumi  la care Herodotnici nu visa măcar  vor fi descoperite deoameni dincolo de marile păduri de carevorbește Tacit și dincolo de oceanul nes-fărșit de apă care începe imediat după Co-loanele lui Hercule (este vorba despre des-coperirea Americii, care pe vremea lui Ve-zelay nu era descoperită și se afla dincolode Gibraltar numit in antichitate Coloa-nele lui Hercule –n.n.). Peste o mie de anide aici încolo toate  micile  ţări din Europași câteva ţări mari și puternice se vor uniîntr-un singur imperiu (Uniunea Euro-peană n.n.). Apoi războaie fără număr vorîncepe cu popoarele Răsăritului.

Peste o mie de ani oamenii vor scotocifundul mărilor cu corăbii care merg pesub ape și vor zbura cu navele în cer printrestele. Ei vor ţine în pumnii lor putereasoarelui și se vor crede dumnezei și vorînălţa spre cer mii de clădiri cât Turnul luiBabel pe toată faţa Pământului.

Fiecare oraș va deveni o Sodomă. Obi-ceiuri spurcate vor deveni fire;ti. Oameniivor fi mulţi ca nisipurile, vor popula pu-stiurile și mările și vor fi puternici ca niștedumnezei și se vor crede chiar dumnezei.Omul va deveni așa de însetat de puterecă setea lui de putere nu va mai putea fipotolită. Dar la capătul acestui drum îl vapândi prăbușirea `n abis.

Peste o mie de ani foametea va domnipe cea mai mare `ntindere a Pământului,va arde măruntaiele oamenilor și  oameniivor dori cu ardoare să schimbe lumea.

Atunci vor apare negustorii de iluzii,dar iluziile pe care ei le vor vinde oame-nilor vor otrăvi sufletele, vor pângări tru-purile și vor întuneca minţile. Atunci sevor porni răzmeriţe și războaie cumplite,vor fi comise omoruri și nelegiuiri și vi-clenii așa de mari c[ lumea întreagă vadeveni un iad și fiecare zi va fi precum oapocalipsă.

Popoarele  se vor topi într-o  unirefără rost, vor forma  o adunătură  în carefiecare se va simţi singur, legea va fi uitată,tradiția pierdută, credinţa abandonată.

Peste o mie de ani femeile se vor culcacu femeile și bărbaţii cu bărbaţii, bătrîniise vor culca cu copilele și aceste cumplitefărădelegi se vor petrece în văzul întregiilumi și vor fi considerate de toţi ca lucrurifirești. Toate aceste spurcăciuni vor fi în-tărite prin legi.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

În Grecia de nord, un pin bos-niac (Pinus heldreichii) a fostidentificat drept cel mai vechi co-pac din Europa. Analizele aratăcă pinul are mai bine 1000 de ani.

1075 de ani< potrivit unui grup desavanți, aceasta este vârsta copaculuidespre care se crede că ar fi cel mai vechicopac de pe continent. Pinul a fost datatdupă metoda numărării inelelor. Des-coperirea a fost făcută de un grup decercetători de la universitățile din Stoc-kholm, Mainz și Arizona, care studiazăistoria climatului. 

Unul dintre cercetători s-a declaratfascinat de vârsta copacului și de supra-viețuirea acestuia într-un mediu încon-jurător destul de ostil. „Sunt impresio-nat, în contextul civilizației occidentale,că toată istoria umanității a înconjurat

acest copac – toate imperiile, bizantin,otoman, toți oamenii din această regiu-ne...” 

În zonă mai există circa 12 copaci,toți având peste 1000 de ani.  

Copacii bătrâni sunt foarte rari înEuropa, deşi în alte părţi ale lumii suntun lucru comun, motivul fiind în prin-cipal oamenii. Cu cât este mai mult traficuman în zonă, cu atât vor fi tăiaţi maimulţi arbori, pentru a fi făcuţi lemne defoc sau pentru construirea caselor.

În Grecia, pinul denumit Adonis şi''vecinii săi'' se află la câţiva kilometri decivilizaţie, supravieţuirea lor fiind un lu-cru neobişnuit.

,,Acest fapt are la bază o poveste. Opoveste a schimbărilor climatice şi a in-fluenţei oamenilor,'' a declarat Paul J.Krusic, absolvent al Universităţii dinStockholm.

Cea mai veche profe\iedespre al Treilea R[zboi

Mondial r[mâne cea a cavalerului templier

ioan de Vezelay

În grecia a fost identificat cel mai vechi copac din Europa

"Unii dintre noi spun că au văzut destul de clar o mân[ imensă, ceva fantomatic ca un abur,cum a apucat elicopterul şi efectiv a dat cu el de pământ.”

Un accident uluitor care ar fifost muşamalizat de serviciile se-crete iese abia acum la iveală.

Un elicopter israelian în care s-auaflat militari veniţi cu o misiune spe-cială în România, s-a prăbuşit în platoulBucegilor, în condiţii neelucidate.

Israelienii au adus în elicoptere ni;te cutii pline de aparate

Explicaţia evenimentului a fost ţin-ută secretă până acum, când un generaldin cadrul Direcţiei Generale de Infor-maţii a Armatei a acceptat să poves-tească ce s-a întâmplat în Munţii Bu-cegi, în urmă cu mai bine de patru ani.

Întâmplarea a fost cunoscută de oserie de persoane cu funcţii importantedin aparatul militar şi a fost trecută lacategoria “secret de stat”. Potrivit preseiromâneşti şi israeliene, într-adevăr, îniulie 2010, un elicopter israelian s-a pră-buşit în condiţii neelucidate în MasivulBucegi, punându-se acest lucru pe sea-ma unei forţe electromagnetice ne-obişnuite.

Expediţie militară israeliană

în România

”Noi am fost anunţaţi de misiunealor în ţară noastră în urmă cu trei săp-tămâni de zile şi-n primă instanţ[ auspus că exerci\iile militare se vor des-făşura în zona Eforie pentru că litoralulnostru seamănă foarte multe cu al lorşi zona de unde atacă Fâşia Gaza şi Li-banul.

Cu trei zile înainte de misiune amfost anunţaţi că s-a anulat misiunea “Al-bastră” şi vor merge către o zon[ mun-toasă din România, pentru a simula unatac de pe înălţimile Golanului” şi-a în-ceput povestea misteriosul general dinstructurile de informaţii militare, pen-tru blogul “De veghe patriei”.

A sosit primul avion militar şi de labun început ne-am dat seama că cevanu este în regulă< se deschide trapa şiimediat ofiţerii lor au început să gesti-culeze la modul “descărcăm noi şi nuse apropie nimeni”.

Soldaţii români au asigurat perime-trul, grupul nostru de ofiţeri a rămasîn sala de aşteptare, în timp ce ei des-cărcau nişte cutii imense de lemn înve-lite cu două rânduri de prelata militarăde culoare verde.

Soseşte unul dintre generalii lor şine transmite că în cutii se află un anu-

mit gen de aparatură ultraperformantăpe care doar ei ştiu să o folosească. "Ajunge coloana în zona unde tre-

buiau să descarce armamentul, eu dejatrimisesem echipele pe zona de moni-torizare, şi-n timp ce discutăm cuofiţerii lor mi s-a transmis că executămisiunea pe zona Padina-Bolbo;i-ValeaGaură.

Cam la două ore după ce am începutpregătirile efective pentru exerciţii amprimit un mesaj de la echipa operativăşi mi s-a transmis că pe platoul de lângăSfinx sunt şase indivizi cu staţii de emi-sie recepţie în mân[ şi vorbesc în limbaebraică. Am dat ordin ca să fie ţinuţisub monitorizare atentă şi din păcateofiţerii noştri nu aveau la ei aparaturăpentru captarea sunetului în mediulambiental şi din cauza aceasta nu amputut intercepta ce vorbesc.

“Am ajuns acolo şi singuri au încăr-cat elicopterele în timp ce noi monito-rizam zona cu atenţie. Când s-au ridicatîn aer pământul a început să se cutre-mure uşor şi nu am dat importan\ă foar-te mare acestui lucru, am spus că totulţine de vibraţiile de la elice.

Cinci secunde, zece secunde, ori-cum un interval de timp foarte scurt şidintr-o dată pământul a început să secutremure la modul cel mai serios cu

puţină şi ne-am speriat…am spus căeste un cutremur foarte puternic. Vân-tul a început să bată cu putere şi habarnu am avut când s-a transformat într-un adevărat taifun şi majoritatea dintreei noi am fost aruncaţi la pământ. De-asupra copacilor au apărut câteva sferede culoare albă ce păreau încărcate elec-tric şi imediat au început să se măreascăcu repeziciune şi să capete forme unor-bătrâni îmbrăcaţi în haine albe. S-a auzitca un tunet, muget, vuiet, ceva foarteputernic a urlat ca un şuierat de vântîntr-o română perfectă< “Ce căutaţi înpământul străbun?”. Elicopterul s-atransformat în metal topit."Unii dintre noi spun că au văzut

destul de clar o mân[ imensă, ceva fan-tomatic ca un abur, cum a apucat eli-copterul şi efectiv a dat cu el de pământ.Habar nu avem cât a durat totul, minutesau secunde nu putem să ne dăm seama,dar am văzut elicopterul la pământ şidin el se scurgea ceva ca un metal înstare lichefiată şi trupurile erau carbo-nizate, unele dintre ele făcute cenuşă.În haosul creat ofiţerii superiori au în-ceput să urle şi să ameninţe că cine seridică de jos este împuşcat fără somaţie.

Ne-am apropiat cu atenţie de eli-copter şi tot ce fusese înăuntru se trans-formase într-o masă lichidă de metal”.

Tot ce fusese înăuntru în elicopter s-a transformat într-o masă lichidă de metal

Un elicopter israelian s-a lichefiat în timpul unui experiment secret

în Mun\ii Bucegi

Pinul bosniac are aproximativ 1000 de ani

6 Informa\ia de Duminic[/18 septembrie 2016 18 septembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

Vasile Lucaciu a fost directorul celui mai important ziar rom]nesc ap[rut la BudapestaCotidianul “Lupta” a fost editat `ntre anii 1907-1910 sub conducerea lui Alexandru Vaida Voevod. Proprietar era dr. Teodor Mihali, iar dr. Vasile Lucaciu a preluat conducerea ziarului `n anul 1910

Urmare din pagina 1

Ziarul ap[rea de ;ase ori pe s[pt[m]n[,de luni p]n[ s]mb[t[. Primul număr a avut20 de pagini, restul numerelor 16 pagini.

La `nceput comitetul redac\ional eracompus din urm[torii< Dr. Liviu Lemenyi,Dr. Iuliu Maniu, Dr. Teodor Mihali, Dr.Aurel Novac, Dr. :tefan C. Pop, Dr. GeorgePopovici, Dr. Alexandru Vaida-Voevod,dr. Aurel Vlad, Augustin Paul.

Pe l]ng[ ace;tia ̀ ;i anun\aser[ inten\iade a colabora< prof. univ. A.C. Cuza, prof.univ. Nicolae Iorga, prof. univ. C. Stere,prof. univ. Al. I. Hodo;, :t. O Iosif, Al. La-pedatu, I. D. Paltin, Luca Russu, I. Scurtu,I. Slavici, I. Ag]rbiceanu, Dr. D. Barbu, A.B]rseanu, Zaharie B]rsan, Nicolae Bogdan,Dr. Victor Bontescu, Ermil Borcia, Dr. I.Borcia, Enea P. Bota, Dr. Ioan Ciorda;, Dr.Nicolae Com;a, Avram Corcea, Dr. AurelCosma, Octavian Goga, Vasile Goldi;, George Jianu, d-na Margareta Me;ter, Dr.Vasile Me;ter, Dr. Valer Moldovan, Dr. Pa-vel Opri;a, V.C. Osvad[, Horia P. Petrescu,dr. Iustin Pop, Dr. Iosif Popovici, Dr. O.Pro;tean, Ion Simu, P. Stoica, Dr. Ioan Vai-da-Voevod.

Redactor-șef a fost profesorul AugustinPaul1, din Letca, fost redactor la GazetaTransilvaniei. După câteva luni însă, acestaa p[r[sit redac\ia, angajându-se secretar laconsulatul român din Budapesta. Greul cutraducerea discursurilor rostite de deputațiinaționalităților nemaghiare și de cei carepolemizau cu aceștia c[dea pe umerii re-porterilor ;i redactorilor. Dintre ace;tia `iamintim pe Onisifor Ghibu2, la vremeaaceea student, Lucian Bolcaș3 și Iosif I.Șchiopul4.

Primul num[r al ziarului care trebuia de fapt s[ se numeasc[ Rom]nul a ap[rut Duminic[ 24 decembrie 1906/6 ianuarie 1907

Din primul num[r al ziarului ap[rutDuminică 24 decembrie 1906/6 ianuarie1907 - aflăm că ziarul trebuia să se nu-mească "Românul". În articolul “O mano-peră nedemnă” de pe prima pagin[ comi-tetul de redacție justifică schimbarea nu-melui.

În ajunul apariției s-au trezit cu o re-vistă literară care se numea tot "Românul",și urma să apară de două ori pe lună. "Deoarece nu se putea admite, ca două zia-re să poarte unul și același nume în aceeașilocalitate, nu ni-a rămas alta, decât a schim-ba în grabă titlul ziarului. Astfel se explicăfaptul, că "Românul" anunțat a trebuit săia numele de "Lupta".

Autorii manoperei acesteia sunt ușorde ghicit, cam cine pot fi - ei s-au înșelatînsă amar, crezând că prin asemenea apu-cături ridicole vor putea obținea vreun re-zultat.

Atâta au obținut, că ziarul nostru nuse va putea numi Românul - se va numiînsă Lupta, o numire mult mai sugestivă șimai simbolică.

Primul număr al Românului este deciLupta. Sub drapelul Luptei intră deci Ro-mânul în publicitate."

Ziarul avea menirea de a fi un intermediar între clubulparlamentar și popor

"În loc de programMulte și mari greutăți au trebuit delă-

turate înainte de a putea scoate de sub tiparîntâiul număr al Românului.

Ne dăm seama, că de acum înainte neașteaptă greutăți și mai mari.

Cu toate acestea nu era cu putință sămai amânăm editarea ziarului.

Opinia publică aștepta și pretindea demult apariția unui ziar românesc în Buda-pesta.

Această așteptare era firească.Toate bunele intenții ale presei române

de a veni într-ajutorul luptei noastre par-lamentare, nu au fost în stare să producădecât resultate relative. (…)

Menirea Românului este să fie inter-mediar între marele nostru public și clubulparlamentar al deputaților noștri.

Dorim în același timp să contribuim și

noi după puterile noastre, la conducerealuptei mari și grele, ce neamul nostru opoartă urzând ițele viitorului său liber.

Nu ținem să dăm un program special.Ca orice organ român cinstit de publi-

citate și Românul își va întemeia baza prin-cipiară a existenței sale pe programul par-tidului nostru național și pe concluseleconterențelor electorale ale partidului nos-tru.

Prin această temelie princiară va fi de-marcată și atitudinea tactică a Românului.(…)

Românul va fi un aprig tovarăș de luptăal tuturor grupărilor și individualităților,cari, fie pe tărâm cultural ori social, fie petărâm economic, vor munci pentru înain-tarea țăranului român.

Vom combate certele confesionale, pecât de lipsite de rost, pe atât de dezastroasepentru închegarea șirurilor noastre.

În același timp vom pretinde, ca toțifactorii chemați și aleși, să-și îndeplineascăfără șovăire datoria, apărând autonomiabisericească și școlară a celor două confe-siuni românești și luptându-se pentruemanciparea economică a preoțimei și în-vățătorimei noastre de sub asuprirea sta-tului.

Cu ziarele și cu revistele noastre națio-nale voim să muncim alături în cea maifrățească armonie. De solidaritate și bunăînțelegere nici când nu a avut neamul nos-tru mai arzătoare trebuință decât în zilelece ne așteaptă.

Idei nouă răzvrătesc omenirea.Vechea Monarchie a Habsburgilor a

ajuns la o răspântie a evoluției sale.Așezăminte, cari în firea făpturei lor

purtau de mult germenele putrăziciuneisunt zguduite în temelia lor șubredă deatotputernicul dul al vremilor.

Ne dăm seamă, că zilele noastre aparținunei epoce istorice a întregului nostru ne-am!

Evenimentele mari se pregătesc.Probleme hotărâtoare vor trebui des-

legate.Dela înțelepciunea și dela curajul rân-

dului de oameni, ce trăiește astăzi, va de-pinde soarta generațiunilor viitoare ale ne-amului nostru.

Cu drept cuvânt trebue deci să pretin-dem, cu toată hotărârea, dela toți aceia, acăror ursită a fost să stea în zilele acesteagrele la cârma conducerei destinelor ne-amului nostru, - să fie conștienți de mări-mea misiunei lor istorice.

Vom pretinde deci, dela tot Românulde seamă, de la vlădică până la opincă< ab-negațiune și curaj, înțelepciune și devota-ment dezinteresat pentru cauza obșteascăa neamului românesc.

Numai călăuziți de astfel de idei cre-dem, că vom putea face din Românul ooglindă fidelă a sentimentului opiniei pu-blice românești de pretutindeni.

Căci unui ziar românesc îi dă dreptulși posibilitatea de existență numai voințaopiniei publice românești. (…)

Iar acuma, trimițând Românul pentruîntâia dată la vetrele românilor de acasă, laacele vetre nouă atât de scumpe, zicem unDoamne Ajută și le dorim tuturor cetito-rilor sărbători fericite.

Comitetul redacțional"

Din primul num[r ne-au re\inutaten\ia ;i alte titluri< “Datoria frunta;ilortineri ai rom]nimii”, semnat de NicolaeIorga, “Fluerul fermecat” de P. Stoica sau“Limba rom]n[ ca factor cultural”, scrisde dr. Ioan Vaida-Voevod, din care red[mmai jos un paragraf<

"Vedem deci c[ prin limba rom]neasc[cultura celor trei mari rase indo-germanedin Europa ni se mijloce;te mai u;or dec]tla oricare alt popor mai mic din jurul nos-tru. C[ci pentru a putea ajunge la pricepe-rea unei culturi na\ionale superioare, pasulprim e s[ cunoa;tem limba acelei na\iuni,limba, care este cheia pentru a p[trunde`n geniul cultural al unui popor. E de prisosde-a st[rui asupra marelui avantagiu ce ni-l prezint[ prin aceasta `nsu;i faptul de a fin[scu\i rom]ni, nu e de prisos de a ne daseama de acest avantagiu ;i de a ne foloside el mai mult dec]t p]n[ acuma. (...)Structura ;i firea ̀ ntreag[ a limbei noastrestr[mo;e;ti ni-e o vie garan\ie c[ idealul

culturei rom]ne na\ionale nu e nerealizabilci e un postulat natural emanat din ad]nci-mea sufletului unei na\iuni `ntregi. Spre`nfiriparea acestui ideal suntem sili\i a nenizui cu to\ii prin `nsu;i faptul c[ suntem;i vrem s[ fim rom]ni."

Ioan Slavici ̀ n articolul intitulat suges-tiv “Tempora” vorbe;te despre na\ionalism;i ideea de stat maghiar, f[c]nd urm[toa-rele previziuni< "Are s[ vie ;i vremea, c]ndmaghiarii cei adev[ra\i se vor lumina ;ivor ̀ n\elege, c[ ̀ ntocmai precum ̀ n timpullui Dozsa, `n al lui Horia ori la 1848Rom]nii nu asupra poporului maghiar, ciasupra despuetorilor s-au ridicat ;i ast[zinumai pentru dreptate ;i pentru binele tu-turora se lupt[. Vor `n\elege c[ poporulmaghiar pl[te;te prea scump silin\ele de ap[rea ceea ce nu este, c[ nu se poate bucuranici el de libert[\ile de care al\ii n-au parte,c[ nimic nu pierde dac[-n Ungaria to\ir[sufl[ liber, ;i nimic nu c];tig[, dac[ al\iisunt agita\i de legitim[ nemul\umire. (...)

Are neaparat s[ vie ;i timpul acesta, -numai s[ nu fie prea t]rziu - pentru aceast[lume trec[toare, `n care toate se desf[;ur[cu repeziciune."

Dup[ patru luni de la apari\ie,“Lupta” avea deja 2.800 de abona\i, dar cheltuielile erau prea mari

Tiparul - executat de tipografia Popo-rul Rom]n, proprietar Dimitrie Bir[u\iu,redacția - situat[ pe Calea Istvan nr. 11 ;icheltuielile de difuzare cereau sume destulde mari.

Lipsiți de experiență, după abia patruluni conduc[torii ziarului se pomenesc cănu mai au cu ce să plătească hârtia, tipo-grafia, redactorii.

Ajunși la strâmtoare îi cer președinteluiP.N.R., George Pop de Băsești, 200.000 co-roane sau 5.000 de abonați "buni plătitori",pentru c[ cei 2.800 pe care `i avea deja, nule ajungeau.

G. Pop de Băsești le r[spunde destulde dur<

"Dacă ați fi făcut cu toții cât am făcuteu, apoi s-ar fi adunat parale. Dar când vo-iam ca să întreprind colecta în Bihor, a ve-nit dl. Mihali și a zis că acolo dânsul doreștesă facă treabă. Ce a făcut? Dar voi toți ceați făcut?"

Din discursul Dr. Teodor Mihali din 29 octombrie 1907, \inut `n Parlamentul din Budapesta

Ziarele românești ale vremii, aproapenumăr de număr au publicat articole refe-ritoare la lupta pentru votul universal. Ex-cep\ie nu a f[cut nici "Lupta." Aceasta afost de altfel problema principală a viețiipolitice românești până la primul războimondial. În viziunea liderilor P.N.R., luptapentru votul universal, era calea cea maibună pentru menținerea legăturilor cu po-porul.

Intensificarea luptei pentru votul uni-versal în anul 1907 l-a determinat pe We-kerle Sandor să promită că va aduce în dis-cuția parlamentului un proiect de lege elec-torală care să dea satisfacție cererilor totmai insistente ale naționalităților și a gru-părilor politice progresiste maghiare. El nuși-a ținut însă promisiunea și amploarealuptei a crescut mereu.

~n ;edința camerei de miercuri 29 oc-tombrie 1907, Dr. Teodor Mihali ridic[aceast[ problem[<

“(…) Guvernul actual la venirea sa laputere a promis hotărât că va face sufragiuluniversal. Noi am desvoltat mai pe larg înprogramul nostru și în discuția la mesajtrebuința neapărată a întroducerii votuluiuniversal și a constituției bazate pe repre-zentanța adevărată a poporului. De atunciau trecut 18 luni fără ca guvernul să fi venitcu un proiect referitor la acestea, fără a-șifi împlinit promisiunea. În schimb însă de-clarațiile unora dintre membrii guvernuluiau produs în țară în loc de liniștirea spiri-telor neliniște și nemulțumire.

Noi, partidul naționalităților, ne-amnizuit cu toată forța noastră de activitatesă câștigăm tot mai mulți aderenți pentruideea sufragiului universal și azi nu mai

suntem singuri, ci cutez a spune, că sufra-giul universal adevărat îl cer 80 la sută dincetățenii Ungariei. (….)"

Vicepre;edintele Partidului Na\ional Rom]n a adus `n discu\ie ;i problema agricultorilor de pe valea Some;ului

"Domnilor deputați! Vă rog, permiteți-mi ca în câteva cuvinte să-mi fac observa-țiile și față de administrația lucrărilor pu-blice.

Eu cu întrebarea aceasta m-am ocupatmai în detaliu anul trecut la discuția buge-tului, și atunci am arătat bazat pe date sta-tistice că greutățile pe care trebuie să le su-portăm sunt enorme. Asta am făcut-o dindatorință.

Mare jertfă a adus statul atunci cânda răscumpărat calea ferată de stat austriacă.Când am vorbit despre asta, ministrul decomerciu mi-a răspuns, că își va da totă si-lința, ca comunicațiunea căilor ferate săcorespundă cerințelor moderne. Dar ne-am înșelat și în privința asta. S-a ivit lipsade vagoane, așa că în toamnă, mai ales înArdeal, nu erau destule vagoane pentru

transportarea bucatelor și a poamelor, așacă o parte mare s-a stricat sau stă și acumagrămădită și expusă la stricăciune. Deexemplu trenul din valea Someșului a cerut50-100 vagoane și a căpătat șease. De fapterau acolo vreo 40 vagoane dar acestea eraupremunerate de societatea susamintităpentru transportul sării, care era legat determen, cu toate că sarea nu e expusă lastricăciune> și chiar șeful de gară mi-a spus,că transportul sării e preferat față de cel alpoamelor.

Îndată ce cheltuim atâta pe căile ferate,ar trebui, ca dl ministru de comerciu să seîngrijească cel puțin de atâta, ca economii

să aibă la timp vagoane pentru transportulbucatelor. Tot în ce privește comunicațiatrebuie să spun, că plătim dări de drumfoarte mari, și cu toate astea nu avem dru-muri bune. Și în privința asta să iau în con-siderare interesele unor persoane anumi-te.

Acolo unde pretind interesele unui omprotejat, se află drumuri și păduri bune,iar în ținuturile, unde are moșie vre-un de-putat din opoziție, nu găsești nimic în rân-duială. (Contraziceri în stânga). Așa e princercul meu!

(…)Onorată Cameră, așa cred că pe scurt,

la înțeles și destul de obiectiv, am expusmotivele, care mă silesc pe mine și partidulmeu, ca să avem neîncredere față de guvernși de administrația de azi în urma căreianu vom da proiectul de indemnitate. (…)”(Lupta, anul I, nr. 224, joi 30 octombrie,pp. 3-6)

La 6 luni de la apari\ie, "Lupta" se pre-zenta cititorilor într-o haină pu\in schim-bată. Din fruntea ziarului vor lipsi numeledomnilor dr. Teodor Mihali, dr. AlexandruVaida-Voevod și dr. Aurel Vlad. Locul lorl-a luat un "comitet de redacție".

"Schimbarea aceasta n-a fost impusăde motive de ordin principiar, ci de motivede tactică politică. Ținuta ziarului nostruva rămânea și pe viitor aceiași< intransigentcând e vorba de interesele neamului româ-nesc, necruțătoare - dar dreaptă – întot-deauna față de toți cei care vor păcătui îm-potriva acestor interese vitale și, înainte detoate va fi mai pes us de vederile strâmtede tentințe confesionale. Regretăm numaică și în aceste vremuri grele suntem nevoițisă accentuăm caracterul pur național, lipsitde orice nuanțe confesionale, al ziaruluinostru.” (O chestiune actuală – Lupta, anulI, nr. 13, 22 iunie/2 iulie 1907, pag. 1)

Ziarul era finan\at at]t din Rom]nia c]t ;i de la Viena

Nu ;tim data axact[ `n care a preluatVasile Lucaciu c]rma ziarului. Din m[rtu-riile colaboratorilor afl[m c[ ̀ n 1910, anulcel mai greu pentru "Lupta", Lucaciu eradirector. Ziarul era finan\at at]t dinRom]nia, prin leg[turile pe care le aveaTeodor Mihali, c]t ;i din Viena, prin Ale-xandru Vaida Voevod. Din capitala mo-narhiei, banii veneau de la Dr. Karl Lue-ger5, Max Vladimir von Beck6 ;i AlbertGessmann7.

"Părintele Dr. V. Lucaciu luă asupra saconducerea redacției Luptei. De redacțiese ocupa mai mult I. Șchiopul, iar Luptamergea pe aceeași cale a declinului, ca toateorganele de publicistică românești dinain-tea acesteia și după aceia.

Nici injecțiile de fonduri prea modestecu care Mihali îi prelungea agonia, din mu-nificența bucureșteană, nici camforul oca-zional ce reușeam să-l procur de la Wilh,baron Beck ori prin Funder, Gessman șiLueger de la Viena nu mai puteau să îm-piedice adormirea în Domnul a ziarului,ca efect al amenzilor și al retragerii legalede cauțiune după procese".

Alexandru Vaida-Voevod la colabora-rea `n redac\ia "Luptei", a ajuns să-l cu-noasc[ mai bine pe părintele Lucaciu. "Princolaborare, puși amândoi în situația de asoluționa aceleași probleme, cu aceeași răs-pundere, am descoperit într-însul un idea-list pe care trebuia mereu să-l înfrânez, să-l trezesc și să-l readuc la realitate". (...)

~n anul 1910, Vasile Lucaciu era deja director al ziarului

Un document care ne certific[ faptulc[ Lucaciu conducea ziarul `n 1910 estescrisoarea trimis[ lui Slavici `n 4 ianuarie1910 prin care îi cere materiale pentru ziar.

“De la clubul nostru îți oferim deocam-dată 300 cor. pe lună, să ne scrii cât de des.De la 1 mai a.c. avem speranță că altfel vomvorbi.

Deci te rog începe astăzi a ne scrie. Euastăzi îți trimit paralele pe luna ianuarie,după călindarul vieții noastre publice deaici.

La sfârșitul lunei merg la București șivom conferi cu vorbă vie despre întemeie-rea unui institut tipografic aici, în combi-nație cu Lupta și Foaia Poporului.”

Slavici r[spunde foarte prompt. Esteconstant ;i prin temele pe care le abor-deaz[. Cit[m din articolul "Na\iunea"<

"Unde e na\iunea!? - Ce s-a ales de pu-terea, de fala ;i de seme\ia ei? - Cun de nu-l d[ val v]rtej pe ̀ ndr[zne\ul gr[nicer pesteLaita!? De ce nu-i strive;te ca pe ni;tetr[d[tori infami pe cei ce se unesc cud]nsul?

A ie;it la iveal[ adev[rul c[ na\iuneacea semea\[ era o minciun[, c[ ea nu re-prezenta nici totalitatea cet[\enilor din re-gatul ungar, ba nici pe poporul maghiar`ndeosebi, ci numai cetele de lihni\i, cariabus]nd de putere au adus statul ungar la

marginea pr[pastiei." (Lupta, anul IV, nr. 26, vineri 12/25 februa-rie, pag. 1)

Despre Vasile Lucaciu director la Luptane poveste;te ;i jurnalistul Leonard Pau-kerow (1887-1965), evreu de origine rusă,trecut la cre;tinism ;i botezat de părinteleLucaciu.

"Era pe la finele anului 1910 când re-dactorii grupați atunci în jurul ziaruluiLupta din Budapesta, de sub direcția multregretatului părinte dr. Vasile Lucaciu, -invitasem pe marele maestru al umoruluiromânesc, să colaboreze la acest ziar - adicăsă ne trimeată câte un foileton pe săptă-mână. Caragiale acceptă îndată.(…) Peatunci redacția Luptei era alcătuită astfel<Dr. Vasile Lucaciu (Director), Lucian Bol-caș (prim redactor). Redactori< George Du-ma, Victor Russu, Liviu Popescu-Nasta șisubsemnatul". (...) “Cu toții am petrecutceasuri neuitate cu Caragiale.”

Nu era prima vizit[ pe care Caragialeo f[cea redac\iei. M[rturie st[ carteapo;tal[ trimis[ ̀ n 29 octombrie 1909, dom-nului Constantin Mille, directorul ziaruluiAdev[rul din Bucure;ti<

"Lupta dădu un banchet la primul eiredactor, în care e de față părintele Lucaciu,Caragiale, etc, vă trimetem salutările noas-tre cele mai calde." Urmeaz[ semn[turiledintre care am reu;it s[ le descifr[m c]teva<I. L. Caragiale, Vasile Lucaciu, Lucian Bol-caș, D. Birăuțiu ;i Leonard Paukerow.

Ultimul num[r al Luptei a fost tip[rit`n ziua de s]mb[t[ 4/ 17 decembrie 1910.Ziarul nu con\ine niciun anun\ despre`ncetarea apari\iei, dar articolul de pe pri-ma pagin[ “O poveste”, semnat Filius Ar-tis, las[ s[ se `n\eleag[ printre r]nduri du-rerea desp[r\irii de cititorii dragi.

"Era o diminea\[ de prim[var[, dintrecele mai frumoase. Picuri de rou[, str[lu-ciau pe paji;tea verde la razele soarelui cani;te diamante. Florile cu mirosul lor um-pleau v[zduhul de miresme, c]nd prove-din\a cereasc[ se `ndurase ca ;i oropsitulnostru popor, s[-i d[ruiasc[ `nc[ un fiudintre cei ale;i. Ne palpita inima debucurie. S[ltam cu to\ii c]nd `l vedeam `nrazele aurii cu pletele-i frumoase,desvolt]ndu-se din zi `n zi tot mai chipe;,ca un adev[rat f[t din poveste." (...)

Cred c[ mul\i se vor ̀ ntreba< oare acestfiu iubit al nostru, nu va putea s[ ne r[m]n[;i nou[ `n memorie a;a frumos, bl]nd ;ipl[cut cum era odinioar["?

***Cu alte date ;i articole din ziarul “Lup-

ta” vom reveni `n numerele urm[toare aleInforma\iei de Duminic[.

Adriana Zaharia

NOTE<

1. Augustin Paul (21 februarie 1866-2 februarie 1921)

S-a n[scut în satul Letca, din jude\ulS[laj, de unde ;i-a luat, ca un titlu de no-ble\e, supranumele Delaletca. Public[ `n„Familia“ ;i „Gazeta Transilvaniei“, frag-mente din opere literare germane. ~n anul1905 `i apare volumul de povestiri "~ntreSome; ;i Prut", la editura Minerva. A în-deplinit, începând cu anul 1907, mai multefunc\ii la consulatele României din Unga-ria, Suedia ;i Danemarca. A fost interpretla Consulatul general din Budapesta întreanii 1907 ;i 1916, pân[ la intrarea Românieiîn r[zboi. În anul 1917 a primit gradul ono-rific de viceconsul ;i a fost trimis la Lega\iaromân[ din Stockholm, în Suedia, iar înanul 1919 îl g[sim la Lega\ia României dinCopenhaga pentru a contribui la repatrie-rea românilor afla\i în prizonierat în Ger-mania. Din luna septembrie 1919 este con-silier tehnic al Transilvaniei pe l]ng[ Mi-nisterul Industriei ;i Comer\ului, func\iepe care o va `ndeplini p]n[ `n 1 aprilie1920. Se stinge din via\[ la 2 februarie 1921.

2. Onisifor Ghibu (31 mai 1883,S[li;te, comitatul Sibiu - 31 octombrie1972, Cluj), profesor de pedagogie, mem-bru corespondent al Academiei Rom]ne,politician ;i lupt[tor pentru drepturilerom]nilor. ~n perioada refugiului de la Bu-cure;ti dintre anii 1914-1916, colaboreaz[

str]ns cu Vasile Lucaciu ;i Octavian Goga.

3. Lucian Bolcaș (1878- 1939), jurist,ziarist și scriitor care a debutat în „Foaialiterară” din Oradea (1897). A editat gazeta„Voinţa” la Bistriţa (1903-1904), apoi a fost redactor la ziarele „Poporul român” și„Lupta” de la Budapesta (1905 -1907), în1908 edit]nd tot aici revista „Familia ro-mână”. În colaborare cu I. Ciordaș, a înte-meiat Tipografia și librăria „Doina” dinBeiuș.

4. Iosif Şchiopul (1876-1946), jurna-list, istoric ;i diplomat. ~n anul 1926 eraatașat de presă la Berna în Elveţia, fiindunul din colaboratorii cei mai devotaţi șiiscusiţi ai diplomatului Nicolae Titulescu.Ca istoric s-a remarcat prin cartea „Con-tribuţiuni la istoria Transilvaniei în sec.XII și XIII< I. Ţara Bârsei și Cavalerii Teu-toni. II. Invaziunea Mongolilor din 1241”,Cluj, Tipografia Naţională, 1932. A de-monstrat că Ţara Bârsei nu  a fost niciodatăcolonizată de Cavalerii Teutoni, ;i c[ toatedocumentele „teutonice” sunt falsuri. Teo-ria sa a fost apreciat[ ;i de D. Prodan care`n „Gând Românesc”, an I, nr. 1, mai 1933,afirma c[ Iosif I. :chiopul “tinde s[ răs-toarne tot ce a construit istoriografia peaceastă temă de 150 de ani încoace”. IosifI. :chiopul este de acord cu părerea istori-cului ungur din secolul al XVIII-lea, ȘtefanKatona, care afirma că Terra Borza trebuies[ fi fost undeva în părţile Maramureșului,la graniţa Transilvaniei și Ungariei.

5. Karl Lueger (24 octombrie 1844,Viena - 10 martie 1910, Viena). Primaroficial al Vienei din 1897 până în 1910 afost un sus\in[tor al cauzei românilor dinTransilvania.

6. Max Vladimir von Beck (6 septem-brie 1854 - 20 ianuarie 1943). Premier alAustriei `ntre anii 1906-1908, apropiat alarhiducelui Franz Ferdinand, acesta eraleg[tura lui Alexandru Vaida-Voevod cuBelvedere.

7. Albert Gessmann (18 ianuarie1852 - 7 iulie 1920), ministru al lucrărilorpublice în guvernul baronului Beck, a fostunul dintre principalii sus\in[tori ai luiFranz Ferdinand ca succesor la tronul Im-periului.

Bibliografie<

Vlaicu Bârna, Recviem pentru Vădu-va Na\iunii, Rom]nia Literar[, nr. 6, 17-23 februarie 1999, pp. 14-15

Florin Colonaș, Banchet la Lupta,veste către Constantin Mille, ObservatorCultural, 22 iunie 2012

Ioan Georgescu, George Pop de Bă-sești, 60 de ani din luptele naționale aleromânilor transilvăneni, Ediția a II-a,Editura Societății Culturale Pro Mara-mureș “Dragoș Vodă”, Cluj-Napoca, 2013pp. 226 - 227

Ion Iacoș, Valeriu Achim, Vasile Lu-caciu, luptător activ pentru unirearom]nilor Editura Gutinul, Baia Mare2008, p. 163

Ion I. Lapedatu, Memorii ;i amintiri,Edi\ie `ngrijit[ de Ioan Opri;, versiuneaPDF, Funda\ia Academic[ Civic[ 2016,p. 482

Elena Musc[, Doru E. Gorun, Augus-tin Paul, Publicist ;i diplomat rom]n, ta-ra-barsei.ro/wp-content/uploads/2008/musca2005/pdf

Liviu Maior, Mișcarea națională ro-mânească din Transilvania 1900-1914,Editura Dacia, Cluj Napoca, 1986, pp.84-105.

Ibidem, Alexandru Vaida Voievod.Putere ;i def[imare, Editura RAO, 2010,pp. 13-19

Leonard Paukerow, Caragiale voia săscoată o revistă literară la Budapesta, Al-manahul presei, Cluj, 1926 pp. 128-132

Nicolae Popescu, Redescoperindu-lpe Iosif :chiopu, |ara B]rsei ;i CavaleriiTeutoni, http<//foaienationala.ro

Alexandru Vaida Voevod, Memorii,Ediție îngrijită, prefață, note și comen-tarii de Alexandru Şerban, Editura Da-cia, Cluj Napoca, 2006. pp. 118-121

Lupta 11 martie 1910, pagina 1, num[r `n memoria primarului Vienei, Karl Lueger

Lupta 28 noiembrie/11 decembrie 1907, o ;tire de pe prima pagin[ dezminte zvonulc[ Vasile Lucaciu ar fi numit ca succesor al Episcopului de Oradea Demetriu Radu

Lupta 12 /25 februarie 1910, articolul “Na\iunea” semnat de Ioan Slavici

Reclam[ `n ziarul Lupta, anul 1910

8 Informa\ia de Duminic[/18 septembrie 2016

DIET~Unul dintre aspectele cele mai importante ale controlului nutri\ional al astmului este reducerea

sau eliminarea aditivilor alimentari. Coloran\ii sintetici sunt larg utiliza\i `n alimente, b[uturi ;imedicamente.

Se estimeaz[ c[ 5 din 100 deoameni sufer[ de astm bron;ic ;inum[rul acestora este ̀ n continu[cre;tere.

Pacien\ii cu astm bron;ic au otendin\[ alergic[ genetic[ de a reac\iona`n mod exagerat, prin constric\ia bron-hiilor, la stimuli din mediul extern sauintern, stimuli care la persoaneles[n[toase nu produc nici o reac\ie.

Astmul bron;ic ;i alergia

Este clar dovedit c[ astmul bron;iceste o boal[ alergic[. Dintr-o perspectiv[naturist[, alergia reprezint[ un efortdepurativ al organismului, exagerat ;idispropor\ionat ̀ n asemenea grad, ̀ nc]t`n cazuri extreme, poate afecta integri-tatea persoanei care sufer[ de ea. Alergiatrebuie `n\eleas[ ca un mecanism deeliminare a substan\elor str[ine de or-ganism.

~n ciuda ̀ ntregului efort de cercetare,cauzele reale ale alergiei `nc[ nu au fostelucidate ;i tratamentul s[u alopat con-tinu[ s[ fie orientat spre acoperirea simp-tomelor, f[r[ a trata cauzele ei primare.

Se poate afirma categoric c[ bolilealergice (printre ele, astmul) ascult[ maidegrab[ de factori ereditari, dec]t de fac-tori dob]ndi\i. Se crede c[ anumite per-soane se nasc cu u;oare tendin\e de a se`mboln[vi de anumite boli, dar acestease manifest[ doar dac[ circumstan\eleambientale(clim[, alimenta\ie, obiceiuride via\[) sunt suficient de defavorabilepentru a provoca reac\ia organismului.

Este tratamentul alopat celmai adecvat?

Tratamentul alopat al astmului deobicei se realizeaz[ cu o cantitate marede medicamente, printre care antibiotice,bronhodilatatoare, mucolitice, vaccinuri,antihistaminice, corticosteroizi ;i altepreparate de tip hormonal. De fapt, celemai folosite sunt de obicei antihista-minicele ;i corticosteroizii.

~n general, medicina naturist[ con-sider[ c[ folosirea nediscriminat[ amedicamentelor de acest tip nu facealtceva dec]t s[ intoxice ;i mai mult or-ganismul, de;i poate s[ existe ;i o ame-liorare pasager[. Scopul corticos-teroizilor ;i al antihistaminicelor este s[suprime r[spunsul organismului, dar nus[ atace cauza acestui r[spuns. Antihis-taminicele sunt antagoni;ti ai hista-minelor, ni;te substan\e care se elibereaz[;i produc reac\ia alergic[. Corticos-teroizii sunt deriva\i hormonali, careelimin[ printre altele procesul inflamator;i, `n consecin\[, reac\ia alergic[.

~n general, ̀ n realizarea unor aseme-nea tratamente nu se \ine cont de faptulc[ orice organ care nu are stimulul nece-sar, se atrofiaz[. Dac[ introducem sub-stan\e hormonale `n organism, organul`ns[rcinat s[ le produc[ (`n acest caz,glanda suprarenal[), se obi;nuie;te c[acest produs s[-i fie furnizat din afar[.Astfel, se agraveaz[ ;i mai mult deficien\acare exist[ deja ;i se produce undezechilibru mai mare dec]t cel ini\ial.Nu organismul este cel care r[spunde, cimedica\ia din afar[. Trebuie eviden\iat-faptul c[ uzul corticosteroizilor provoac[o dependen\[ foarte puternic[ a bolnavu-lui fa\[ de medicamente, precum ;i efectesecundare negative(fragilitatea oaselor,pierderea masculinit[\ii, tendin\a de ul-cer gastric, debilitatea fa\[ de infec\ii).

Tratamentul naturist, urm]nd spiri-tul medicinei naturiste, const[ `n`nt[rirea, re`nnoirea ;i regenerarea or-

ganismului. Nu exist[ un tratament stan-dard pentru toate persoanele astmatice,ci individualizat, `n func\ie de caracter-isticile personale ale fiec[rui pacient.

Regimul alimentar

Regimul alimentar este de maxim[importan\[ ̀ n tratamentul multor tipuride astm. Cum, `n general, este vorba deun fenomen alergic, se crede c[ alergiilela alimente au o responsabilitate impor-tant[ `n producerea crizelor astmatice.Alimentele care produc cu mai mareprobabilitate o reac\ie astmatic[ sunt, ̀ nordinea importan\ei, urm[toarele< ou[,pe;te, fructe de mare, lapte, ciocolat[,gr]u, citrice, coloran\i alimentari, ba-nane, soia. Alergia alimentar[ estefrecvent[ mai ales ̀ n astmul la copii. Di-etele de eliminare, ̀ n care se restr]ng sause elimin[ aceste alimente ;i-au doveditutilitatea `n tratamentul complementaral astmului. De asemenea, este util s[ seadopte, pentru c]teva zile, un regim veg-etarian (f[r[ ou[ ;i lactate).

~ntr-un studiu realizat de doctorulLindahl ;i colaboratorii, s-a dovedit c[92% dintre persoanele astmatice care ur-mau un regim vegetarian au prezentatamelior[ri, put]nd s[-;i reduc[medica\ia. ~n aceast[ diet[ s-au interziscarnea, pe;tele, ou[le, laptele, cafeaua,ceaiul, ciocolata, zah[rul ;i sarea, ;i s-aurecomandat urm[toarele zarzavaturi ;ilegume< anghinare, \elin[, broccoli,dovlecei, ceap[, varz[, conopid[, , legu-minose (cu excep\ia soiei), castrave\i, sfe-cl[ ;i morcovi, precum ;i urm[toarelefructe< afine, cire;e, prune, mere, mure,pere ;i struguri. ~n privin\a cerealelor, serecomand[ cele f[r[ gluten, mai ales orez.

Unul dintre aspectele cele mai im-portante ale controlului nutri\ional alastmului este reducerea sau eliminareaaditivilor alimentari. Coloran\ii sinteticisunt larg utiliza\i `n alimente, b[uturi ;imedicamente.

Tartracina (colorant galben), sulfi\ii(prezen\i ̀ n vinuri, bere ;i fructe uscate),benzoatul de sodiu, glutamatul(agentaromatizant) sau s[rurile nutrificantesunt unele dintre cele mai r[sp]ndite ;i,posibil cauza multor crize astmatice. Din

acest motiv, se recomand[ s[ se citeasc[eticheta produselor ;i s[ se resping[ pro-dusele cu aditivi.

La ̀ nceputul secolului 20 s-a demon-strat c[ una dintre principalele ac\iuniale magneziului este relaxarea muscula-turii bron;ice. De aceea, magneziul a`nceput s[ fie folosit `n tratamentul ast-mului. Odat[ cu apari\ia noilor medica-mente, magneziul a fost dat uit[rii, dar`n zilele noastre a ̀ nceput s[ prezinte dinnou interes, ca o completare la tratamen-tul astmului.

Pacien\ii cu astm bron;ic au o canti-tate mai mic[ de acid ascorbic (vitaminaC) ̀ n plasm[. Consumul de alimente bo-gate ̀ n vitamina C (`n principal fructe ;ilegume crude) sau de suplimente pe bazaacestei vitamine poate ajuta la amelio-rarea procesului astmatic. Doz[ de ungram pe zi s-a dovedit a fi benefic[.

Vitamina E sau tocoferolul este unantioxidant puternic care `n form[ nat-ural[, este prezent `n uleiurile virginepresate la rece, `n germenii de gr]u ;i `nmulte fructe uscate. ~n plus, inhib[ uneleprocese care declan;eaz[ criza de astm.~n clinica pediatric[ din cadrul Univer-sit[\ii din Munchen, s-a demonstrat c[tiosulfinatul, unul dintre componenteleuleiului esen\ial al cepei, este capabil s[stopeze reac\ia alergic[ bron;ic[ ̀ n cazuride astm. S-a mai demonstrat c[ tiosulfi-natul din ceap[ ac\ioneaz[ ;i asupra cen-trului respirator din trunchiul cerebral,produc]nd dilatarea pasajelor bron;ice.Aceste investiga\ii justific[ `n mod clarfolosirea cepei crude `n astmul bron;ic,din cauza efectului ei antialergic ;i bron-hodilatator. Efectele pozitive ale cepeiasupra bronhiilor se resimt la numai c]te-va minute de la consum.

Smochinele, indiferent cum suntpreparate, ̀ ns[ ̀ n special smochinele us-cate ;i rehidratate sau fierte `n lapte au oac\iune expectorant[ care lupta ̀ mpotri-va infec\iilor. Ele potolesc tusea, fa-ciliteaz[ expectora\ia ;i calmeaz[ tractulrespirator. Consumul lor este recoman-dat `n cazuri de astm bron;ic, bron;it[cronic[ ;i infec\ii respiratorii acute,cauzate de r[celi sau grip[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721.202.752

Polenul este considerat o minune avie\ii ;i este unul din produsele apicole`ndelung studiate de cercet[tori de-a lun-gul vremii. ~n anul 1973, medicul germanSiegmund Schmidt a publicat `n Natur-

heikunde un articol amplu desprevirtu\ile polenului. Medicul ;i-a ̀ nceputlucrarea prin descrierea gr[uncioruluide polen spun]nd urm[toarele< "Dimen-siunile gr[unciorului de polen sunt at]tde mici `nc]t abia pot fi b[nuite> diame-trul este de circa 1/50.000 mm. S[ nuuit[m `ns[, c[ o floare de m[r con\inecirca 100.000 de asemenea gr[uncioare,o floare dintr-un m]\i;or, de salcie deexemplu - 12.000.000, o floare de mes-teac[n - aproximativ 6.000.000, iar unade porumb, 50.000.000. Aceste celule ger-minative ale plantelor, aceast[ "pulberede via\[" con\ine for\a minunat[ a per-petu[rii vie\ii. Puteri incomensurabilesunt acumulate ̀ n gr[unciorul de polen".

Polenul con\ine substan\e indispensabile vie\ii

Potrivit experien\elor unor cunoscu\ioameni de ;tiin\[, polenul con\ine sub-stan\e indispensabile vie\ii ca< aminoacizi(metionin[, valin[, lizin[, cistin[, gluta-min[ etc) care accelereaz[ func\ionareaficatului ;i implicit dezintoxicarea orga-nismului> gr[simi ;i mai ales acizi nesa-tura\i - linol, acid linolic de a sus\ine ac-tivitatea ficatului ;i a cordului> gr[simi;i mai ales acizi gra;i nesatura\i -linol,acid linolic acid acid arahidonic -care joac[ un rol important ̀ n prevenireaaterosclerozei> numero;i fermen\i, hor-moni, vitamine, flavonoizi, necesari or-ganismului pentru m[rirea puterii de re-zisten\[.

Polenul con\ine de 20 de ori maimult[ vitamina A dec]t morcovul ;i totasemenea, provitamina A. Un gram depolen con\ine suficien\i flavonoizi pentrua asigura prevenirea la mai mul\i oameni

a hemoragiilor la nivelul creierului, ini-mii sau retinei. Vitamina E reduce par\ialafec\iunile provocate de bioxidul de car-bon ;i de bioxidul de sulf, gaze at]t depericuloase pentru oameni.

De asemenea, polenul con\ine mi-nerale importante precum fierul ;i mag-neziul, numeroase microelemente ;imult[ lecitin[.

Cercet[torii au demonstrat cu bazeriguros ;tiin\ifice efectele polenului asu-pra organismului. Este un produs totallipsit de toxicitate, iar datorit[ con\in-utului s[u ridicat `n substan\e active vi-tale este un izvor de vitalitate pentruomul contemporan supus ̀ n permanen\[efectelor polu[rii. Polenul are proprie-tatea de a activa fenomenele de regene-rare la oamenii care `mb[tr]nesc, per-mite recuperarea copiilor subdezvolta\i,iar la copiii de v]rst[ ;colar[ previne obo-seala. De asemenea, amelioreaz[ irigareacreierului (rutina din el stimuleaz[func\ionarea membranelor), intervinefavorabil `n fenomenele de cre;tere ;i`mbun[t[\e;te efortul intelectual.

Natura ne furnizeaz[ `n polen unuldin cele mai pre\ioase alimente, care`ndepline;te ca aliment dietetic o sarcin[vital[ important[< dezintoxic[ organis-mul, repar[ caren\ele acestuia, livreaz[s]ngelui ;i organismului toate substan\elenecesare pentru formarea zilnic[ a celu-lelor noi.

Specialistul noteaz[ importan\a po-lenului ̀ n timpul curelor de sl[bire. Ast-fel, pentru evitarea unor caren\e ;i de-regl[ri, se va lua zilnic, `naintea fiec[reimese, c]te o linguri\[ de polen, dar `nmod regulat! Polenul se \ine `n gur[, s[se topeasc[ `ncet. Se poate lua cu mierede albine, f[r[ se se `nc[lzeasc[ `n prea-labil. ~n acela;i timp se recomand[ o ali-menta\ie bogat[ `n produse vegetale, `nproduse lactate de genul lapte b[tut, iaur-turi diverse ;i sucuri.

A consemnat :tefania Cri;an

Polenul este un puternic detoxifiant al organismului

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

Regimul alimentar este de maxim[ importan\[

`n tratamentul astmului

Smochinele potolesc tusea, faciliteaz[ expectora\iaSmochinele potolesc tusea, faciliteaz[ expectora\ia;i calmeaz[ tractul respirator;i calmeaz[ tractul respirator

18 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

S~N~TATEPlantele medicinale ;i fructele de p[dure folosite ca materie prim[ pentru siropurile Hypericum

sunt recoltate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel `nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de contaminan\i toxici carcinogeni, ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice.

Cercet[tori israelieni au anun\at c[au descoperit `mpreun[ cu colegi ger-mani mecanismul care permitemelanomului, forma cea mai sever[ acancerului de piele, s[ se r[sp]ndeasc[la alte organe, ceea ce ar putearevolu\iona tratamentul acestei boli,informeaz[ agen\ia France Presse(AFP).

O echip[ de cercet[tori de la Uni-versitatea din Tel Aviv, care lucreaz[`n str]ns[ colaborare cu Centrul ger-man de cercetare asupra cancerului dela Heidelberg ;i cu alte institu\ii is-raeliene, a constatat c[ melanomul estecapabil s[ trimit[ vezicule minusculecare r[sp]ndesc maladia `n alte p[r\iale corpului.

~n\elegerea acestui mecanism apermis cercet[torilor s[ dezvolte sub-stan\e care previn r[sp]ndirea bolii ;icare ar putea constitui componente“promi\[toare pentru viitoare medica-mente”, au declarat oamenii de ;tiin\[`ntr-un comunicat de pres[ ;i `ntr-unarticol publicat recent ̀ n revista ;tiin\if-ic[ ‘Nature Cell Biology’.

“Studiul nostru este un pas impor-tant pe drumul spre recuperarea com-plet[“, a asigurat conduc[toarea echipeide cercetare, Carmit Levy.

“Sper[m c[ rezultatele noastre vorpermite ca melanomul s[ devin[ o mal-adie u;or de tratat”, a ad[ugat ea.

“Amenin\area pe care o constituiemelanomul nu se g[se;te `n tumoraini\ial[ care apare pe piele, ci mai ales`n metastaze, c]nd celulele tumoralesunt trimise s[ colonizeze organele vi-tale cum ar fi creierul, pl[m]nii, ficatul;i oasele”, a spus Carmit Levy.

Potrivit opiniei sale, cercet[torii “audescoperit modul `n care cancerul seextinde la organe ;i au g[sit modalit[\ide blocare a procesului ̀ nainte de etapametastazelor”.

Melanomul apare pe piele ;i estevizibil `n general cu ochiul liber, subforma unor pete negre sau maro. ~ncazul `n care este tratat de la `nceput,rata de vindecare este relativ mare, ̀ ns[odat[ ce maladia se r[sp]nde;te ̀ n or-ganism, aceasta este adesea fatal[.

Melanomul ucide o persoan[ lafiecare 52 de minute la nivel global, iarnum[rul de cazuri diagnosticate a fost`n cre;tere ̀ n ultimele trei decenii, mainoteaz[ agen\ia France Presse.

Studiu< a fost descoperit un mecanism de blocarea metastazelor `n cazurile de melanom

SIROP IMUNOTONIC

Este un supliment alimentar cu rolde `nt[rire ;i stimulare a imunit[\ii.

Ingrediente - extract natural din fruc-te proaspete de< C[tin[-alb[ (Hippophaerhamnoides), tinctur[ de propolis, tinc-tur[ de Echinacea (Echinacea purpurea),zah[r invertit enzimatic (bogat `n com-plexul de vitamine B), conservant (ben-zoat de sodiu – 0,02%).

Men\iuni nutri\ionaleCon\ine< fructoz[, glucoz[, propolis, po-lizaharide, uleiuri esen\iale, deriva\i fe-nolici (acid cichoric, acid caftaric, echi-nacozide), bioflavonoizi, beta-caroten,zeaxantin[, lutein[, xantofile, lectine, al-chilamide, acizi gra;i esen\iali, fitosteroli,vitamine (complexul vitaminic B, vita-mina K, vitamina C, vitamina A, vita-mina E, vitamina D), minerale ;i oligoe-lemente (potasiu, iod, calciu, fier, mag-neziu, cupru, fosfor ;i sodiu).

Men\iuni de s[n[tateSupliment alimentar adjuvant ̀ n for-

marea ;i `nt[rirea imunit[\ii. Surs[ bio-disponibil[ de vitamine, minerale, ;icompu;i cu rol antioxidant. Faciliteaz[detoxifierea general[ a organismului. Ad-juvant `n sporirea rezisten\ei la diver;ifactori alergeni. Sus\ine procesul naturalde recuperare a organismului `n episoa-dele de convalescen\[. Adjuvant `n pe-rioadele cu efort fizic ;i intelectual intens.Ac\iune tonifiant[, imunostimulatoare,antioxidant[, antiinflamatoare, vitami-nizant[ ;i mineralizant[.

Caracteristici generale ale produsu-lui<

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate din

zone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de con-taminan\i toxici carcinogeni,ierbicide, insecticide ;i`ngr[;[minte chimice.Siropul Imunotonic este untonic general valoros ;i unimunostimulent foarte efi-cient datorit[ propolisului,extractului de C[tin[-alb[ ;ia tincturii de Echinacea.Formula complex[ aprodusului a fost spe-cial conceput[ pen-tru a crea o comple-mentaritate ;i o si-nergie acompu;ilor natu-rali activi con\inu\ide fructele deC[tin[-alb[, deEchinacea ;i depropolis.

Produsul red[vitalitatea ;i bunadispozi\ie prin`nt[rirea imunit[\iinaturale a organis-mului. Acesta spo-re;te capacitateaproprie a corpuluide a lupta ̀ mpotri-va diver;ilor agen\ipatogeni (viru;i,bacterii, parazi\i) ;ide a rezista la di-ver;i factori aler-geni. Aceste pro-priet[\i se explic[prin con\inutul ma-re `n vitamine ;i mi-

nerale ce se p[streaz[ nealterate, cu obio-disponibilitate sporit[, datorit[ pro-ces[rii minimale a ingredientelor, f[r[

tratamente termice.De asemenea, produsul are o

ac\iune favorabil[ asupra ̀ ntre-gului aparat cardiovascular ;iasupra sistemului respirator. ~nplus, siropul este util `n tonifie-rea celulelor hepatice, fiind unbun detoxifiant. Nu `n ultimul

r]nd, multitudinea de com-pu;i bio-activi contribuie la

sporirea rezisten\ei la fac-torii de stres fizic ;i psi-hic, energiz]nd ;i pro-tej]nd organismul fa\[de efectele negative aleradicalilor liberi.Astfel, Siropul Im-

unotonic este indicat`n `mbun[t[\irea im-unit[\ii pe cale natu-ral[, vitaminizarea ;imineralizarea corpu-lui, `nt[rirea organis-mului sl[bit sau aflat`n convalescen\[, pen-tru `mbun[t[\irea ac-tivit[\ii intelectuale,energizarea fizic[, li-mitarea stresului oxi-dativ ;i detoxifiere.

Mod de folosire< Pen-tru adul\i, doza reco-mandat[ este de 1-2linguri de sirop, de 3ori pe zi, `naintea me-selor principale. Pentru

copii, doza recoman-dat[ este de 1-2

linguri\e, de 3 ori pe zi.

Cura recomandat[ este de 30 de zile. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.A se agita `nainte de folosire.

ECHINACEA

Este un supliment cu rol adjuvant ̀ nsporirea imunit[\ii naturale a organis-mului.

Ingrediente (mg/capsul[)< extract in-tegral, 100% natural, din Echinacea pur-purea – 230 mg, maltodextrin[.Men\iuni de s[n[tate< Adjuvant ̀ n cre;te-rea imunit[\ii naturale a organismului.Sus\ine rezisten\a natural[ ;i capacitateade regenerare a organismului `n perioa-dele de convalescen\[ sau de stres. Areac\iune imunostimulatoare, antiinflama-toare, antimicrobian[.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi,c]te 1-2 capsule de 3 ori pe zi, dup[ me-sele principale. Cura recomandat[ estede 20 zile cu o pauz[ de 7 zile dup[ careaceasta se poate relua. Curele se reco-mand[ `n special prim[vara ;i toamna.

SPRAY PROPOLIS

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflama-tor. Con\ine tinctur[ de Propolis 80%vol - 17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67mg, ap[ demineralizat[ - 8,00 ml, glice-rin[ farmaceutic[ - 8,00 ml, alcool etilicdin cereale 96% vol - 17,00 ml.

Produsul are urm[toarele pro-priet[\i< bacteriostatic, antimicotic, ci-catrizant, antiinflamator.

Recomand[ri< adjuvant `n afec\iunidermatologice (irita\ii, arsuri, eczeme),

ale cavit[\ii bucale (stomatite, afte bucale;i linguale), cicatrizarea ;i regenerarea\esuturilor lezate, calmarea durerilor. Da-torit[ Acidului alfa lipoic, este un puter-nic antioxidant (de 40-60 de ori mai pu-ternic decat vitamina E) ;i un puternicregenerant de antioxidan\i (vitamina C,glutation, coenzima Q10), poten\eaz[propriet[\ile terapeutice ale Tincturii dePropolis ̀ n tratarea afec\iunilor pielii sauafec\iuni provocate de `mb[tr]nire.

Mod de folosire< Extern< se aplic[ lo-cal la nivelul zonelor afectate, de 3-5 oripe zi sau la nevoie. Intern< se adminis-treaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pezi, de la distan\a de 10-15 cm. Doza zil-nic[ recomandat[ (estimat[)< 1,5 ml pezi.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privi-re la produsele noastre ;i pentru ofer-te, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

SiROPUL iMUnOTOniC de laHypericum `nt[re;te imunitatea

10 Informa\ia de Duminic[/18 septembrie 2016

RE}ETE

Magie cu castane

Pilaf de orez cu fic[\ei de pui

Mod de preparare<

Laptele se amestecă cu zahărul cris-talin și cu zahărul vanilat, apoi se în-călzește. Pișcoturile se bagă una c]teuna în laptele cald (dar nu se lasă să seînmoaie complet) și se așează, unullângă altul într-un vas de iena. Pesteacest strat se răzuiește primul pachetde castane (decongelate), în strat uni-form. Ciocolata se topește și se scoate

circa o treime într-un vas separat. Res-tul se amestecă cu câteva linguri delapte (se poate folosi laptele în care seînmoaie pișcotul), iar jumătatea acestuitoping se toarnă peste stratul de casta-ne. Toată operațiunea se mai repetă odată, formând încă un strat. Frișca cuzahărul pudră se bate spumă tare, setoarnă uniform peste castane, iar cio-colata rămasă se mai încălzește puținși se toarnă peste stratul de frișcă. În-ainte de servire e bine să se lase o oră- două la frigider.

Ave\i nevoie< Un pachet de pișcoturi pentrucopii (300g), 500 ml lapte, 3 lin-guri de zahăr cristalin, 2 plicurizahăr vanilat, 2 pachete de castanecongelate, 400 ml frișcă, 2-3 lin-guri de zahăr pudră, 200 g cioco-

lată menaj.

Mod de preparare<

Ceapa și ardeiul se mărunțesc finși se călesc în ulei. Se adaugă ficățeiibine spălați și se călesc așa, fără sare,circa 15 minute (maxim 20). Ficățeiise scot separat, iar în sosul rămas seadaugă roșiile mărunțite sau bulionul.Se condimentează și se fierb așa câteva

minute, amestecând. Se adaugă orezul,3 căni cu apă, se amestecă și se pune lacuptor, la foc mare. Când orezul ab-soarbe toată apa, mâncarea este gata.Se mai poate amesteca cu câteva linguride mazăre fiartă, dar nu în mod obli-gatoriu. Ficățeii, fie se amestecă cu pi-laful de orez, fie, se așează separat pefarfurie. Se recomandă să se serveascăcu salată de murături.

Ave\i nevoie<

400 g ficăței de pui, o ceașcăde orez (circa 300 g), o ceapă, unardei gras, 2 roșii (sau o lingurăde bulion), sare, piper, bază pen-

tru mâncăruri.

Compot de pere

Mod de preparare<

Fructele se curăță de coajă, se taieîn 4-6 bucăți, în funcție de mărimealor și se scot sâmburii. Borcanele seopăresc în prealabil, pentru dezinfec-

tare. Fructele bine spălate se așează înborcan, cât mai aspectuos, apoi lateralse ornează cu batoanele de scorțișoareși cu câte o bucată de cuișoare în fiecareborcan. Se adaugă câte 2 linguri de za-hăr în fiecare borcan, apoi se adaugăapă, cât să acopere bine fructele. Con-servantul se folosește conform indica-țiilor. Borcanele se acoperă cu folie decelofan și se așează pe o tavă în care setoarnă apă. Se pune la cuptor și se fier-be la foc mediu circa 30 minute. Cândeste gata, cât timp mai e fierbinte bor-canele se închid ermetic cu capace me-talice și se lasă să se răcească înveliteîn pături.

Ave\i nevoie (pentru 5 borcane)<

2 kg de pere coapte, dar încă su-ficient de tari să nu devină gemla fierbere, 10 linguri de zahăr,10 batoane de scorțișoare (nu înmod obligatoriu), 5 bucăți de cu-ișoare, salicil sau conservant, încantitatea indicată pe ambalaj.

guia;ardelenesc

Mod de preparare<

Ceapa mărunțită se călește în un-tură sau ulei, se adaugă carnea și oasele,se călesc mai departe până când începesă se prăjească. Se adaugă o lingurițăde boia și boia iute, după gust. Se toar-nă apă și se fierbe circa o oră, pânăcând carnea începe să se înmoaie. Se

adaugă zarzavaturile tăiate cuburi saurondele, sare și piper după gust, pă-trunjelul verde și ardeiul tăiat în 4, cândcarnea și zarzavaturile sunt aproapefierte se adaugă și cartofii tăiați cuburi,apoi tăițeii, ori g[luștele sau zdrențelepreparate în mod clasic. Se fierbe lafoc potrivit, până când toate ingredien-tele se înmoaie. Consistența se stabi-lește după gust. La servire se pot adău-ga frunze proaspete de pătrunjel sauardei iute.

Ave\i nevoie< 1 kg carne mânzat cubulețe,

minim 1/2 kg oase de vită, o cea-pă mare, 600 g zarzavaturi (mor-covi, pătrunjei, gulii, țelină, even-tual și altele), 500 g cartofi, 200g tăiței răzuiți, g[luște sau zdren-țe, o lingură mare de untură deporc sau ulei, pătrunjel verde, unardei gras, boia de ardei, boia iu-te, sare, piper, ardei iute la ser-

vire.

Coada-șoricelului este întrebuinţată datorită efectelor ei benefice în afecţiunile digestive, enterite,enterocolite, în colicile abdominale, în bolile diareice. În amestec cu alte plante cu acţiunesimilară, este folosită pentru stimularea digestiei în caz de hipo sau anaciditate gastrică.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Coada-șoricelului este o plantăcare crește pe solurile aspre de pepășuni și de pe marginea drumu-rilor. Frunzele ei verde-închissunt divizate în mai multe seg-mente, aspect reflectat de numelelatin de “millefolium”, adică „omie de frunze”. Capetele plate aleinflorescenţelor, alcătuite dinmulte flori albe sau roz, apar vara.Coada șoricelului ajută la reface-rea mucoasei tubului digestiv.

Pentru obţinerea preparatelor medi-cinale din coada-șoricelului, majoritateaautorilor recomandă folosirea florilor,însă unii consideră totuși că toată parteaaeriană (tulpina, frunzele) poate fi recol-tată împreună cu florile mărunte, albe,dispuse în inflorescenţe.

CompoziţieFlorile conţin 0,2-0,5% ulei esenţial,

iar frunzele, 0,02- 0,07%. Uleiul conţinesesquiterpene, mai ales azulenă, și lacto-nă achilleinică, cu efect antiinflamator,tanini, flavonoidele antiinflamatorii, al-caloizii, principii active (achileina, azu-len, chamazulena, cineol, borneol, thion-camfen, limonen, pinen, cariofilen, aciziorganici, acid achileic, formic, acid acetic,valerianoic, probionic, alcooli metilic,colina, fitosteroli).

Propriet[\iCoada șoricelului are proprietăţi as-

tringente, stomahice, antispasmotice, an-tiseptice, antiinflamatorii, decongestive,hemostatice, cicatrizante, calmante, ver-mifuga (favorizează eliminarea viermilorintestinali), reglator hormonal datorităprezenţei fitosterolilor, principiile activeajută la refacerea celulelor hepatice, fa-vorizează evacuarea vezicii biliare, acţiu-ne coleretică, colagogă, `mpiedică for-marea pietrelor la vezică (efecte compa-rabile cu anghinarea), antiinflamatoriela nivelul vezicii, combate colecistiteleacute și cronice, crește rezistenţa orga-nismului la infecţii, flavonoidele au acţiu-ne antispastică, combat spasmele intes-tinale, reduc inflamaţia și ajută la reface-rea mucoasei tubului digestiv, datorităfitosterolilor con\inuţi, hormoni naturali(apigeina și luteolina) reglează activitateagonadelor, stimulează activitatea hormo-nilor care controlează ciclul menstrual,acţiune diuretică, depurativă, dezintoxi-cant pentru ficat, bilă, rinichi.

Indicaţii terapeuticeCoada-șoricelului este întrebuinţată

datorită efectelor ei benefice în afecţiu-nile digestive, enterite, enterocolite, încolicile abdominale, în bolile diareice, întratamentul hemoroizilor. În amestec cualte plante cu acţiune similară, este folo-sită pentru stimularea digestiei în caz dehipo sau anaciditate gastrică. Planta maieste recomandată în tratamentul afecţiu-nilor din sfera genitală la femei, în infla-maţiile cronice ale anexelor precum șipentru calmarea durerilor menstruale,datorate spasmelor musculaturii uterine.Preparatele din coada-șoricelului suntdeosebit de valoroase în vindecarea plă-gilor, inclusiv a arsurilor.

Administrare<Pentru administrare internă, infuzia

din coada-șoricelului se prepară din 2linguri de flori la 2 căni de apă. Se va beatoată cantitatea în mai multe reprize, peparcursul zilei respective.

În bolile diareice, enterite și entero-colite, infuzia din coada-șoricelului areefecte similare cu cele ale preparatelordin mușeţel.

Pentru uz extern (plăgi, arsuri, ecze-me, hemoroizi), se pot aplica pansamenteîmbibate cu o infuzie obţinută din 2 lin-guri de flori la o cană de apă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Coada ;oricelului cre;te rezisten\a

la infec\ii

18 septembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MOD~

Pălăriile sunt, cel mai proba-bil, singurul accesoriu despre ca-re bărbații cunosc mai mult de-cât femeile. Este destul de greupentru noi, femeile, să purtămpălării. Putem să le purtăm cu orochie? Dar cu pantaloni de pie-le? De fapt, să ne obosim să lepurtăm sau mai bine să renun-țăm?

Răspunul este da, purtați pă-lării, doamnelor! Dar, foarte im-portant, purtați-le corect. Pălă-ria ar putea deveni acel accesoriuvestimentar care te diferențiazăde restul lumii, fie că ești la uneveniment formal, fie că ai ieșitîn oraș cu prietenele.

Până în anii 1960, femeile purtauîntotdeauna pălării. După, au început,ușor ușor, să nu le mai poarte atât dedes.

Câteva idei pentrua accesoriza o p[l[riela diferite tipuri de \inute

Ieși la un pahar de vin cu priete-nele tale, pentru a sărbători un eve-niment sau pur și simplu pentru a pe-trece niște momente relaxate unelecu altele? Ei bine, este momentul po-trivit pentru a purta o pălărie neagră!Ia-ți o pereche de pantaloni negri,skinny și o bluză cu modele florale(modelele florale sunt foarte femini-ne) și ești pregătită pentru o seară mi-nunată!

P[l[ria, potrivit[ la balerini, tocuri sau adida;i

Uite o ținută potrivită pentru o zicălduroasă de vară, când mergi să re-zolvi anumite activități ori mergi la oîntâlnire informală, la o cafea. O blu-ză lejeră, albă, o pereche de pantaloniscurți negri și o geantă supradimen-sionată, toate “asezonate” cu o pălărie!Poți să porți fie tocuri, dacă ești adep-ta tocurilor prin oraș, în timpul zileiși te simți confortabil, fie o perechede balerini comozi! Oricum ar fi, eștisexy și chic cu această ținută!

Ținuta de mai jos este potrivităpentru o zi de primăvară, călduroasă.O ținută clasică, o combinație alb ne-gru, elegantă și sofisticată, dar în ace-lași timp feminină. Iar pălăria esteperfectă!

Un accesoriu care poate fi purtat `n orice sezon

Și pentru a vă demonstra că pălă-riile pot fi purtate în orice sezon (nudoar la mare, vara, cum probabil pur-tați fiecare dintre voi), uite și o ținutăde toamnă! Dacă ieși la o plimbaretoamna, în parc, îmbrăcată așa, veiatrage priviri! Pantaloni negri, simpli,un cardigan cu un model deosebit,geantă și cizme maro și, bineînțeles,nelipsita pălărie!

Poartă pălărie și poartă și costumeîntr-un stil masculin! Acest costumsimplu, negru este perfect, nu ai cumsă dai greș cu el. Și nu ai cum să dai

greș nici dacă-l asortezi cu aceastăpălărie. Poți merge așa chiar și la oîntâlnire de afaceri.

Cum p[str[m p[l[riile`n cea mai bun[ stare?

P[strarea formei este cea mai im-portant[. Le po\i \ine ̀ ntr-o cutie ma-re de carton cu capac pentru a nu sepr[fui ;i a-;i p[stra forma mult timp.

Dac[ se ud[ atunci c]nd plou[,nu le usca cu usc[torul de p[r deoa-rece vor r[m]ne pete, iar materialulse va deforma. Preseaz[ un ;erveteluscat pe zona ud[ apoi las[-le `ntr-un loc bine aerisit s[ se usuce singu-re.

Pentru ̀ ndep[rtarea scamelor se folose;te o rol[ adeziv[ ;i nu o perie, deoarece se poate

strica textura materialului

Pentru a `ndep[rta scamele, folo-se;te o rol[ adeziv[ ;i nu o perie de-oarece ri;ti s[ strici textura materia-lului. Dac[ ;tii c[ p[rul t[u se ̀ ngra;[prea repede, atunci c]nd por\i p[l[rie,pudreaz[ ̀ n interiorul acesteia pu\in[pudr[ de ta lc (pudra pentrubebelu;i). Po\i pune pudr[ chiar ;i pep[rul t[u (la r[d[cin[) apoi `l perii

bine. Astfel vei sc[pa ;i de p[rul gras.Atunci c]nd pleci `n c[l[torie de-

vine destul de complicat s[ transpor\io p[l[rie f[r[ s[-i strici forma. Pentrua o transporta ̀ n siguran\[, umple go-lul interior cu un tricou ;i a;eaz-o`ntre hainele din valiz[, astfel `nc]ts[-i p[strezi c]t mai bine forma.

Toate solu\iile de mai sus sunt tes-tate ;i func\ioneaz[. Le pute\i folosicu `ncredere.

Mirela Filimon

Dacă ieși la o plimbare toamna, în parc, îmbrăcată așa, vei atrage priviri! Pantaloni negri,simpli, un cardigan cu un model deosebit, geantă și cizme maro și, bineînțeles, nelipsita pălărie!

Poartă pălărie și poartă și costume într-un stil masculin! Acest costum simplu, negru este perfect,nu ai cum să dai greș cu el. Și nu ai cum să dai greș nici dacă-l asortezi cu această pălărie. Poțimerge așa chiar și la o întâlnire de afaceri.

P[l[ria, accesoriul versatil<de la clasic la sofisticat

12 Informa\ia de Duminic[/18 septembrie 2016

Fostul juc[tor britanic de fot-bal `;i datoreaz[ statutul s[u decelebritate mondial[ at]t ;armu-lui de pe teren, c]t ;i celui din afa-ra terenului. Interviurile sale re-flect[ aceast[ caracteristic[, Da-vid Beckham vorbind cu drag des-pre copil[ria lui, reu;itele `nsport, familia sa, interesele salelegate de lumea afacerilor ;i pa-siunea pentru ac\iunile filantro-pice.

Timp de mul\i ani, starul `n v]rst[de 41 de ani a fost cel mai cunoscutjuc[tor al celui mai popular sport de peplanet[. De la c[s[toria lor din 1999, el;i so\ia lui, Victoria – designer vesti-mentar, mam[ a patru copii ;i fost[component[ a trupei Spice Girls – suntunul dintre cele mai cunoscute cupluride pe planet[.

Cu diferitele stiluri de tunsori (chiar;i c]nd vine vorba de barba sa), alegerilesale vestimentare (p]n[ la lenjeria in-tim[, fiind imaginea casei Armani) ;inumeroasele tatuaje (are peste 40), Bec-kham este el ̀ nsu;i un trendsetter. Por-tofoliul s[u promi\[tor include statutulde coproprietar al unei francize MajorLeague Soccer, ce urmeaz[ s[ fie lansat[`n Miami, ;i cel de ambasador UNICEFal bun[voin\ei din 2005.

Contrar realit[\ii, Beckham nu ;i-adorit niciodat[ celebritatea ;i nici nu s-a a;teptat s[ aib[ o astfel de via\[. “Mi-am dorit dintotdeauna s[ fiu juc[torprofesionist de fotbal, dar nu m-amg]ndit niciodat[ c[ celebritatea va venila pachet. ~nc[ de c]nd aveam 6 - 7 ani,fotbalul era singurul lucru de care-mip[sa, nimic altceva. Nu am fost nicio-dat[ interesat s[ devin faimos.”

De-a lungul carierei, realiz[rile salepe terenul de fotbal au fost numeroase.A ajutat Manchester United, clubul pecare l-a sus\inut `nc[ din copil[rie, s[c];tige ;ase titluri Premier League, dou[finale pentru Cupa Angliei ;i un titluUEFA Champions League. Dup[ ce ac];tigat titlul Primera Division cu RealMadrid, ̀ n 2007, a decis s[-;i foloseasc[talentul ;i `n Statele Unite, al[tur]ndu-se echipei Los Angeles Galaxy – omi;care ce a ;ocat lumea fotbalului eu-ropean - ;i a condus clubul spre dou[cupe MLS. Titlul ob\inut cu echipa ParisSaint-Germain `n sezonul 2012 – 2013l-a transformat ̀ n primul juc[tor brita-nic care a c];tigat titluri de campion `npatru \[ri diferite. A fost ;i c[pitanulechipe na\ionale britanice timp de ;aseani, devenind primul englez care a`nscris un gol ̀ n trei turnee diferite FIFAWorld Cup.

~ntrebat fiind cum ;i-ar evalua re-marcabila sa carier[ de 20 de ani, carea ajuns la final prin retragerea sa dinmai 2013, Beckham r[m]ne la fel demodest. “Nu a; fi putut realiza ceea ceam reu;it f[r[ tinerii juc[tori al[turi decare am jucat ;i managerii echipelor lacare am activat. Pot spune c[ niciodat[`n cariera mea – chiar ;i c]nd am jucatla Manchester United sau Real Madrid– nu m-am considerat un juc[tor cuabilit[\i superioare. C]nd joci un sportde echip[, te bazezi pe coechipierii t[i.De aceea le spun copiilor mei c[ nu po\irealiza foarte multe lucruri de unul sin-gur. Trebuie s[ ai prieteni buni ;i o fa-milie unit[, care s[-\i fie sprijin.”

Succesele sale pot fi atribuite ̀ n ma-re parte, dup[ cum el ̀ nsu;i spune, mo-dului ̀ n care a fost crescut, ̀ n estul Lon-drei, de c[tre p[rin\ii s[i care proveneaudin clasa muncitoare. Sandra Beckhama avut grij[ de cei trei copii `n timpulzilei, iar seara era coafez[, `n timp ceDavid “Ted” Beckham lucra de dimi-nea\[ p]n[ seara `n mai multe hotelurilondoneze. “Tat[l meu era inginer degaze, a;a c[ mergea `n hoteluri pentru

a repara cuptoare ;i aragazuri. Pleca deacas[ diminea\a la ;ase ;i se `ntorceaseara la ;apte. Mama avea grij[ de noip]n[ venea el acas[. Apoi, dup[ ce mer-geam la culcare, muncea ;i ea p]n[ lamiezul nop\ii. Ne-au insuflat ;i nou[acest respect pentru munc[.”

Un astfel de trecut ar putea explicade ce Beckham a fost la fel de hot[r]t`n tot ceea ce a ̀ ntreprins ;i dup[ retra-gere, ca pe vremea c]nd era pe teren.Fiind considerat unul dintre cei mai bo-ga\i sportivi din lume `n momentul re-tragerii, ar fi putut alege o via\[ `n carecele mai dificile decizii s[ fie ce insuleexotice s[ viziteze sau ce ;ampanie s[comande. ~n schimb, el a ales s[ se im-plice ̀ n mai multe proiecte din domeniivariate, inclusiv franciza de fotbal dinMiami ;i munca sa al[turi de UNICEF.

~n februarie 2014, David a anun\atdecizia sa de a cump[ra o echip[ din

MLS cu 25 de milioane de dolari. Cutoate acestea, drumul parcurs de atuncinu a fost u;or. Printre dificult[\ile`nt]mpinate de Beckham s-a num[ratprovocarea de a colabora cu oficialit[\ileora;ului Miami ;i liderii `n afaceri cuscopul de a construi un stadion. Grupulcare de\ine echipa a reu;it s[ treac[ deun mare hop anul acesta, c]nd au intrat`n posesia p[m]ntului pe care urmeaz[s[ fie construit stadionul. Dac[ toatelucrurile vor continua a;a cum aupl[nuit, echipa va fi preg[tit[ s[ intrepe teren la `nceputul sezonului 2018.“Ne-a luat mult timp, fiind vorba de treiani grei, dar sunt `ncrez[tor c[ va fi unsucces. Acum de\inem terenul ;i avemsprijinul oamenilor din Miami `nc[ dela `nceput, a;a c[ pot spune c[ v[d lu-mina de la cap[tul tunelului. Considerc[ ora;ul merit[ o echip[ valoroas[, ceeace sper[m s[ le ;i oferim tuturor.”

La fel de pasionat este ;i fa\[ demunca sa din cadrul UNICEF, cu carea `nceput s[ colaboreze `n urm[ cu 15ani. Dup[ prima sa misiune al[turi deUNICEF, care a avut loc `n Thailanda,Secretarul general de atunci, Kofi An-nan, i-a propus sportivului s[ transfor-me colaborarea sa cu organiza\ia `ntr-una cu titlu permanent. Beckham seafl[ acum ̀ n al unsprezecelea an ca am-basador al bun[voin\ei, c[l[torind `njurul lumii ;i folosindu-;i celebritatea;i influen\a pentru a atrage aten\ia asu-pra unor probleme globale ;i a str]ngefonduri ̀ n scopuri caritabile. ~n februa-rie 2015, britanicul a anun\at lansarea“7< The David Beckham UNICEFFund”, o serie de ini\iative cu scopul dea sprijini cei mai neajutora\i copii s[-;ischimbe via\a ̀ n bine. “Prin intermediulacestui Fond ne concentr[m pe ;apteini\iative diferite, toate legate de copiii

cu probleme de s[n[tate provocate delipsa apei potabile, a educa\iei, Hiv ;iSIDA. Acestea sunt interesele noastre;i pentru ele `ncerc[m s[ adun[m fon-duri.”

Timpul, banii ;i efortul necesare `ncolaborarea sa cu UNICEF trec dincolode fa\ada celebrit[\ii. “Pe l]ng[ familiamea, aceasta este pasiunea mea. De fie-care dat[ c]nd merg `ntr-o astfel dec[l[torie, simt o energie diferit[. C[l[to-riile sunt `ntotdeauna difcile, dar `miaduc satisfac\ii. ~\i deschid ochii ;i min-tea. Iar cu ajutorul fondului pe care l-am ini\iat, fiecare b[nu\ pe care-lstr]ngem ;tim exact unde va merge.”David Beckham pare s[ aib[ capacitateade a g[si o cale de a trece peste oriceobstacol, un mod elegant de a dep[;iproblemele ca ;i cum nici n-ar exista.Poate c[ asta ̀ nseamn[, cu adev[rat, „s[driblezi ca Beckham”.

David Beckham r[m]ne aproape de lumea fotbalului